8/16/2019 Relatii de Iubire Otto F Kernberg

1/4

OTTO F. KERNBERG

Relatiile de iubire

  Aspectele biologice constituie matricea in cadrul careia se pot dezvolta aspectele

 psihologice.

  N. c!onogh" #$$% considera ca dorinta se&uala la 'emei poate 'i mai mult in'luentata de

'actori psihosociali decat de dorinta se&uala la barbati.

  (ormonii androgeni in'luenteaza intensitatea dorintei se&uale la barbati si 'emei dar in

conte&tul unei predominante clare a 'actorilor psihosociali determinant pentru apetitul se&ual.

Factori psihosociali

)dentitatea rolului de gen*

+identi'icarea individului cu anumite comportamente tipice pentru barbati sau pentru 'emei intr+o

anumita societate+ este de asemenea puternic in'luentata de 'actori psihosociali.

)dentitatea nucleara de gen*

+hormonii androgeni in e&ces prezenti in perioada prenatala la 'ete pot 'i responsabili, de

e&emplu, de comportamentul baietesc si de o crestere a energiei consumate in actiuni de recreere

si de agresivitate.

+stimularea androgena prenatala inadecvata la baieti poate cauza o anumita pasivitate si lipsa de

agresivitate dar nu in'luenteaza identitatea esentei de gen.

8/16/2019 Relatii de Iubire Otto F Kernberg

2/4

  )n #$- Richard Green a constatat ca 'actorii principal ice determina dezvoltarea

comportamentului e'eminat sunt indi'erenta parentala sau incura/area comportamentului

'eminine, imbracarea copilului corespunzatoare se&ului opus de catre o 'emeie cu 'unctie

 parentala , protectia materna e&cesiva, absenta tatalui sau respingerea din partea acestuia,

'rumusetea 'izica a copilului si lipsa partenerilor de /oaca de se& masculin.

0n procent ridicat al bise&ualitatii si homose&ualitatii se a'la in randul baietilor e'eminati pana la

-12

  Tabu+ul instalat de Freud legat de se&ualitatea copiilor a 'ost respins in cadrul culturii

occidentale . Antropologia cultural3 4Endleman #$5$6 o'era indicii potrivit carora, 7n absenta

acestor interdictii, copiii mani'esta un comportament se&ual in mod spontan. 

)n #$5$ Fisher a indicat 'aptul ca , capacitatea copiilor de a gandi logic atunci cand este

vorba de organele lor genitale este mai intarziata 'ata de capacitatea lor generala de a gandi in

mod logic, parintii repetand in mod inconstient e&perientele proprii din copilarie de suprimare a

se&ualitatii asupra propriilor lor copii.

Formarea identitatii provine din cea mai timpurie relatie dintre bebelus si mama in

special atunci cand e&perientele bebelusului implica a'ecte intense placute sau dureroase.

  0rmele lasate in memorie de aceste conditii a'ective 'ormeaza schemele esentiale ale

reprezentarii de sine a bebelusului ce interactioneaza cu reprezentarea de obiect a mamei sub

impactul a'ectului placut sau neplacut. )n consecinta se construiesc doua serii de reprezentari

 paralele si separate la origine,reprezentarea de sine si reprezentarea de obiect, precum si starile

lor a''ective corespunzatoare, pozitiv sau negative.

  Aceste reprezentari de sine si de obiect, de tipul 8in intregime bun9 si respectiv 8in

intregime rau9 sunt integrate intr+o reprezentare totala de sine si o reprezentare totala a celorlalte

 persoane semni'icative, un proces care constituie o integrare normala a identitatii.

)ubirea se&uala matura este starea emotional comple&a care integreaza e&citatia

se&uala trans'ormata in dorinta erotica pentru partener , o identi'icare cu celalalt in cadrul

atingerii genital reciproce ,precum si o cone&iune puternica cu identitatea de gen a partenerului .

Tandretea ce apare din integrarea partenerilor in intimitatea reprezentarilor lor de sine in cadrul

8/16/2019 Relatii de Iubire Otto F Kernberg

3/4

iubirii 'ormate cu a/utorul tolerarii ambivalentei normale si chiar a agresivitatii ce poate aparea in

cadrul unei relatii de iubire , toate acestea 'iind pana la urma relatii umane.

  :ilonul de baza al realitatii de cuplu este 'aptul de a 'i indragostit. A 'i indragostit inseamna

capacitatea de a lega dorinta erotica cu idealizarea si dorinta de a 'orma o relatie cu partenerul in

mod pro'und.

:artenerii care sunt legati de o atractie si o dorinta reciproca , si cu capacitatea de a stabili o

relatie se&ual totala care aduce cu sine o intimidate emotional si un sentiment al implinirii

idealurilor lor de apropierea de cel iubit, e&primandu+si dorinta de a lega inconstient tandretea si

erotismul , se&ualitatea si idealul Eului.

  A 'i indragostit inseamna de asemenea si lasarea in urma a copilariei, a tot ce ne lega de ea si

a intra intr+un proces de dezvoltare si castigare a independentei. :rocesul de separare de copilarie

si a capata increderea in capacitatea de a impartasi cu cineva sentimente de iubire isi v+a

recon'irma bunele relatii cu obiectele internalizate ale trecutului ele crescand in acealasi timp cu

aceeasi intensitate in contrastul cu con'lictul dintre iubire si se& din copilarie .

  ;ici inconstient

%. ?tabilirea 7mpreuna a unui ideal comun ai Eului.

  Odata cu intimitatea se&uala vine si intimitatea emotional3, si cu intimitatea emotionala,

ambivalenta inevitabila a relatiilor oedipie+ ne >i preoedipiene. E&primandu+ne intr+un mod

restrans >i simpli'icat, ca ambivalenta barbatului 'ata de mama e&citanta >i 'rustranta din

copilarie, mereu prezenta lui suspiciune cu privire la natura incitanta si inaccesibila a se&ualitatii

mamei sale or sa devina mai tarziu probleme care intervin in cadrul atasamentul lui erotic, idea+

lizarea si dependenta 'ata de 'emeia pe care o iubeste.

8/16/2019 Relatii de Iubire Otto F Kernberg

4/4

  )denti'icarea proiectiva este un mecanism de aparare primitiv, dar prevalent, care consta in

tendinta de a proiecta un impuls asupra altei persoane, 'rica de cealalta persoan3 a'lata sub

in'luenta impulsului proiectat, in tendinta inconstienta de a induce acest impuls in cealalta

 persoana si nevoia de a controla cealalta persoan3 a'lata sub in'luenta acestui mecanism.

  !hemarea inconstient3 de a repara relatiile dominante patogene din trecut si tendinta de a

le repeta in re'ulari de nevoi agresive si de razbunare neimplinite au ca urmare punerea lor in

scena in relatia cu partenerul iubit. !u a/utorul identi'icarii proiective, 'iecare partener tinde sa

vada in celalalt in cazul de 'ata partenerul sau caracteristicile 'ostului obiect oedipian si@sau

 preoedipian cu care a trait con'licte.

Fiecare cuplu isi creeaza relatia intima se&uala si de iubire printr+un con'lict de neclintit in

moralitatea conventional si moralitatea privata care a/ung la un consens va implica un grad

neconventional de libertate la care cuplul isi doreste sa a/unga .

  Echilibrul la care odata a/uns in libertatea de a se e&prima se&ual total si pro'unzimea

sentimentelor dintre parteneri, 'ormarea unui sistem de valori in care se re'lecta 'unctionarea

Eului matur arata realizarea umana comple&a la care cuplul a a/uns, con'erind temelia unei relatii

de durata , pasionale si din cand in cand con'lictuale.

  )ntegrararea agresivitatii si a se&ualitatii in'antile pervers poli'orme intr+o relatie de iubire

stabilta este o sarcina a partenerilor individual , respectiv a cuplului.

  Toate aceste aspect ale relatiei de iubire pot 'i in'luentate de manipularea sociala , dar nu vor

 putea 'i niciodata inlaturate de aceasta.

  Realizat de * ?imion Ale&andra

  aster :sihologie !linica si )nterventie :sihologica An ) sem )

  :ro'esor * ector.univ.dr. Elena !laudia Rusu