Walter Otto, Zeii Greciei

5/11/2018 Walter Otto, Zeii Greciei

1/27

CopertaJOANA DRAGOMIRESCU MARDARE WALTER F. OTTO

Z E n C Q E C IE IImag in ea divini ta t i iin spiritualitatca greaca

Traducere deILEANA SNAGOVEANU-SPIEGELBERG

WALTER F. OTTODIE GOITER GRlECHENlANDSDas BUd des Gottlichen im Spiegel des griechischen Gelstes

editia a V-a, 1961 1961 by G. Schulte-Bulmke Verlag, Frankfurt a. Main Humanitas, 1995, pentru prezenta versiune romaneasca

ISBN 973-28--0544-7 HUMANITAS


2/27

46 ZEII GRECIEI

Atena1

Veneratia pentru zeita Atena poate fi urmarita, dupa cum separe, pina in epoca preistorica. Nici numele ei nu provine dinepoca greaca; nici silaba din radacina, nici forma cuvintului nusint specifice acestei perioade.Imaginea unei zeite inarrnate al carei corp e aproape complet

acoperit de scut 0 regasim de mai multe ori in reprezentari aleartei Iniceniene. 0 bucata de stuc pictata de la Micene 0 intati-seaza pe zeita, care dispare aproape in spatele scutului urias, lamijloc, incadrata in stinga si in dreapta de doua femei ce 0venereaza (vezi Rodenwaldt, Athen ische Mi t te i lungen 37, 1912;Nilson, A nf an ge d er Gouin Athene, Kopenhagen, 1921 ; von Wila-mowitz, Berl iner S i tzungsberich te , 1921, pp. 950 ~. urm.). Cerce-tatorii au identificat-o in acest personaj pe Atena de la Micene ~inimeni nu poate contesta faptul ca aceasta interpretare e verosi-mila, Dar din aceasta imagine aflam prea putin despre preistoriazeitei noastre. Operele plastice cretane ~i Iniceniene sint dinpaca te prea mute pentru noi. Vedem 0 zeita acoperita de scutulei, gata sa lupte ~i sa ocroteasca. Dar oare aceasta sa fi fost tot cese credea despre ea, pe vremea cind cultul ei era inca viu? Putemsa 0 numim fecioara cu scutul, fecioara razboinica? Nu priInimraspuns la aceasta intrebare. Pentru Atena din epoca homerica 0asemenea denuInire nu se potriveste, oricit de dornica de lupta sibataioasa ar parea zeita; ea e mult mai mult decit 0 zeiti \ a raz-boiului, ba chiar e dusman decIarat al spiritelor salbatice a carertotreaga existenta se implineste in pofta de a se zvirli in inval-maseala luptei. Sintem tentati sa ne gindim mai intii la asa-nu-mita aparare divina si la numeroasele imagini celebre ale zeiteiinarrnate, desi stim ca orasul Atena care si-a luat si numele de lazeita venera in vechiul templu de pe Acropole 0 sculptura in lemn~icare era de alt tip (vezi Frickenhaus, Athen ische Mi t te il ungen,1908, 19 ~. urm. si Buschor, Athen ische Mi t te il ungen, 1922, 96~.urm.). Vechiul mit , in care 0regasim aut de elar pe Atena, ne-oprezinta ca pe 0zeiti\ a actiunii, dar in nici un caz doar a actiunii

ZEITATILE OLIMPIENE 47razboinice. Oare cite dintre faptele lui Heracles, la care Atena eprezenta, Insufletindu-l si ajutindu-l, au un caracter atit de raz-boinic Inclt s-o putem numi pe prietena-i divina - zeiti\ arazboiului? Asa cum ii sprijina pe Ahile, pe Diomede ~ipe cei-lalti protejati ai ei in lupta de arme, tot asa il ajuta si pe lagon saconstruiasca corabia, pe Belerofon sa puna friul pe armasar. ~i totasa il sprijina pe Odiseu in diverse situatii grele. Nici una dintreaceste fapte nu poate fi atribuita - decit doar in mod arbitrar -unei forme mai noi de credinta in zeita Atena. ~i chiar de-amface-o, am distruge unitatea imaginii Atenei in epoca homeric a siposthomerica, inainte chiar de a fi incercat s-o intelegem. Putemintelege Insa perfect aceasta unitate daca nu ne incapatinarn savedem un produs de hazarduri acolo unde de fapt judecata nearata c a e yorba de un intreg,

2Zeita se prezinta ea insa~i prin felul cum apare in scena si cum

actioneaza,Drept apriga-n lupta e infati~ata in epopeile despre nasterea ei."lnsu~i din capu-i nascut-a Zeus", spune Hesiod in Teogonia sa(924 s. urm.), "pe Tritogeneea / Ochi de cicoare, ce-ndeamna,crincena ~ineinvinsa, / Osti le-n lupta, caci vrajba si crudul razboiindrageste." Minunate sint versuri le lui Pindar tOlimpicele 7, 34~. urm.) cu privire la insula Rodos: "Acolo unde domnul zeilorcel mare / Porunci sa ninga cu fulgi de aur peste o!~, / CindHefaistos, mestesugarul zeilor cu secure de-arama / IncrestetulParintelui lovi / Si Atena izbucni afara, / Cu strigat de biruintapeste masura fericit - / rntr-atit ca Uranos si murna Gaiase-nspaimintara ... " .' AI 28-lea imn homeric ne ofera 0 imaginecu adevarat grandioasa a firii Atenei si a primei ei aparitii printrezei: "Incep s-o preamaresc pe Pallas Atena, strasnica zeita / Cuochi de peruzea, mintoasa, cu inima nedomolita, / Putemica sivenerata fecioara izbavind cetati, / Tritogenia zamislita de insu~i

1 Pindar, Ode I, Editura Univers, Bucuresti, 1974, traducere de loanAlexandru, ingrijire de editie, introducere si note de Mihail Nasta.Fragmentele din Olimpicele lui Pindar mentionate pe parcursul lucriirii sintreproduse din aceasta traducere (n. t.).


3/27

48 ZEII ORECIEIchibzuitul Zeus! Din teasta lui dumnezeiasdi: purta razboinicaarmura ! De aur sclipitor. ! Vaztnd-o, au fost cuprinsi de un sfintfior ! Toti zeii vesnici, inaintea lui Zeus. stapinul eu egida.! Ease ivi tisnind navalnic din crestetul nemuritor.! inmiini c-o lanceascutita, S-a clatinat Olimpul mare ! hnpovarat de zeitatea cuoehi de peruzea. injur ! Spaimintator vui parnintul, se zbuciumanoianu-adinc ! Stirnind taluzurile sale de purpura. Deodata valul!incremeni. lnvapruatul fecior allui Hiperion! Tinu in loe sirepiisprinteni in vreme ce fecioara Pallas! Atena dezbraca divina-iarmura si-si descoperi ! Nemuritorii umeri. Vesel se arata Zeuschibzuitul. "1Interventiile ei in lumea oamenilor ~i aparitiile ~ei printreoameni sint glorificate de poeti ~i de artistii plastici. Intii si-ntli

Atena tnflacareaza curajul razboinicilor. Inca inainte deinceperea biitiiliei ei ti simt prezenta insufletitoare, fiind inaripatide dorinta de a face ~iei dovada aceluiasi eroism. in Iliada 2, 446s. urm .zeita, scuturindu-si scutul , alearga printre trupele adunatesub arme; gindul reintoarcerii acasa care tocmai trezise marebucurie in piepturile razboinicllor e complet uitat acum; spiritulzeitei face sa tresalte toate inimile de 0 salbatica pofta de lupta,:;Iitn lliada 4, 515 ea se strecoara prin tnvalmaseala luptei si eprezenta peste tot unde grecii, obositi , si-an pierdut inflacararea.Astfel si falanga atica din razboaiele cu persii i-a simtitapropierea: "Dar zeita, ! Fiica lui Zeus, Atena slavita, umbla indesime ! :;Ii-nflacara pe ahei, oriunde slabeau" (Aristofan, Vies-pile 1086. Se crede ca zborul bufnitei a vestit victoria inainte debiitalia de la Salamis: Hesychios si Scoliile, eu referire laAris tofan, Yiespile 1086. AltA data poetul 0 vede infasurataintr-un nor ce straluceste intunecat, coborind din cer spre a-iimbArbata pe razbcinici (Iliada 17. 547 s. unn.). Deose bit deimportanta este aparitia ei in lupta petitori lor din Odiseea. Odiseusi-a lansat sagetile asupra petitorilor $i sta acum inarmat, alaturide fiul sau si de cei doi credinciosi, tn prag. :;Ii iata, inainte deinceperea bataliei decisive, Atena se iveste deodata, sub chipullui Mentor. linga el $1-1indeamna sa atace. Nici n-a aparut bine

1 Homer. lmnuri, Riizlwiuf soarecilor en broastele, Editura Minerva.Bucuresti, 1971. traducere de Ion Acsan, Fragmentele din imnurile luiHomer ce apar inIucrare sint citate din traducerea menp.onati mai sus (n. t.).

ZEITATlLE OLIMPlENE 49~i a ~i disparut - doar poetul 0vede luindu-si zborul lnchip derindunica (239) - si priveste nevazuta de pe caprioriiacoperisului, Si acum cad lancile de ambele Parti si petitorii seprabusesc unul dup~ altul. :;Iicind, in eele din urma, s-a ajuns labatalia decisiva, zeita t~i ridica scutul si, zapaciti de groaza,petitorii ratacesc prin sala, pina ce se sfirseste $iultimul (Odiseea,22, 205 s, urm.), in toate aceste scene Atena actioneaza t a r a sainterv ina, doar prin simpla ei prezenta, Astfel e infi'ili$3-ta si 1nrenumitele timpane ale frontonului templului Aphaia din Egina,inarmata pma in dinti, dar intr-o atitudine linil1titli, in mijloculIuptatorilor. Pe scutul lui Arnie era prezentata in marimesupraomeneasca.Iinga Ares. in fruntea poporului gata sa piece inrazboi (lliada 18. 516). Unul dintre epitetele ei la Homer(Age/eie). 0 desemneaza drept "cea ce face capturi". Mai tirziuapare drept "cea ce distruge orasele" (persepolis). Dar femeiletroiene 0considera "aparatoare a oraselor" (erysiptolis) (lliada 6,305; vezi $i Homer, lmnuri 11), ~iin mai muIte orase e venerataca zeita a cetAtli (polias, poliouchosi, mai ales la Atena, care si-aluat si numele de la ea. Pe aceasta Atena, capabila de a apara $iproteja, 0 putem recunoaste poate inca in imaginea zeitei mice-niene cu scutul, despre care a fost yorba la inceput.Dar zeita nu poarta doar de grija ostirilor $i oraselor, mult maicaracteristica pentru ea este legatura ei eu cele mai puternicepersonali tati. Ea este sora divina, prietena, insotitoarea eroului inintreprinderile sale; apropierea ei divina il lnflacareaza, iltumineaza $i-I insufleteste intotdeauna in clipa potrivita, Vechilepoeme povestesc despre numerosi barbati ce primesc acestecJaruri ale zeitei, Puternicului Tideu, care a cazut in fata Tebei, i-afost atit de devotata, inelt l-a rugat chiar pe zeul zeilor sa-idaruiasca nemurirea. Fiul lui, Diomede, despre ale carui fapteeroice povesteste in mod deosebit cintul a1 cincilea din Iliada, amostenit aceasta prietenie. Si cine nu cunoaste dragostea Ateneifata de Odiseu t Cind acesta si Diomede pornesc la ceas de noaptespre noi aventuri, ea Ie trezeste increderea printr-un semn alpasari lor $iOdiseu se roaga: "Ruga mi-asculta, to fiica a vijelio-sului Zeus,! Care de fatA-mi esti pururi la toata trudirea $i orice !Pas lmi cunosti: mai ales acum ocroteste-m-Atena, ! F a tu-napois a ne-ntoarcem in tabara plini de marire, ! Dupa vreo mare


4/27

50 ZED GRECIEIisprava, ea bine s-o simta dusmanii." Dupa aceea se roaga ~iDiomede: .Ruga-mi-asculta simie, 00, fi ic l i ne-nvins-a lui Zeus, IMa tnsoteste cum to Insotit-ai pe rata Tideus IOdinioara la Teba,cind sol ilrimiser-aheii, I Ella Asopos pe-ahei lnarmati i-a lasat~ de-acolo I Pasnica verba le-aduse tebanilor. Dar la intorsu-i IFapte viteze de pominli puse la cale prin tine, I 'Naltl i zeit li, castat-ai alaturi de el cu priinta, I Fii tu tot buna ~i mie,pazeste-m-acum si m-ajuta." $i zeita Ii ajutli sl1-i ataee pedusmani in timp ce acestia dormeau, si-i indeamna sa se rein-toarca la vreme, astfel inch eroii revin nevatamati in tabl 'i ra(lliada 10.247~. urm.), Lui Diomede i-a aparut inpersoana ehiarin ziua de sarbatoare inchinatli acestuia ~i i-a dat curaj sa-linfrunte chiar pe fiorosul si mult uritul Ares; ea sare incarul lui,in loeul vizitiului Stenelos pe care-l impinge la 0 parte eu atitaputere, incit trosnesc osiile ~i numai prin torta ei laneea erouluise infige adinc intrupul zeului,Dusmania ei fata de Ares, eare in lliada izbucneste puten;ic de

repetate ori, ne dezvaluie cite ceva despre propria ei fire. In re-numita Nitlilie a zeilor din cintul al 21-lea, unde de fapt nici nu seajunge la lupte propriu-zise, ilculca la pamint pc zeul razboiuluilara prea mare efort (lliada 21, 390 s. urm.), Ca motiv al urii eindicate atitudinea lui Ares, favorabila troienilor, Dar simtimlimpede ca motivul trebuie cautat mai in profunzime ~i anumeintr-un contrast al celor doua naturi. Ares e caracterizat drept undemon furios, insetat de singe, a carui siguranta in victorie nureprezinta, fat li de torta chibzuita a Atenei, nimic altceva decitIaudarosenie. Zeii ilnumesc "nebun" si "apucat" (lliada 5. 761,831); el "nu mai cunoaste vreo lege" (5, 761) si, complet lipsitde earacter, tl sprijinli cind pe unul, cind pe altul (5,831, 889).Zeus insusi spune: "Mai uricios in Olimp nu-mi este nici unul catine, I Tu indragit esti de-a pururi de sfezi, de Nitai si razboaie"(5, 890). E un spirit al macelului si varsarii de singe, de a caruiimagine sumbra faptura Iuminoasa a Atenei se detaseaza in chipminunat si aceastli detasare este tarli indoiala si in intentia poetu-lui. Atena este deci mult mai mult decit zeita luptatoare, Acestlucru reiese intr-un mod demn de retinut si din grija ei fata deHeracles ale clirui fapte dovedesc intr-adevar nu numai pofta delupta sau dorinta de a infrunta orice dusman, Trasatura

zErrATll..E OLIMPIENE 51nnpunatoare ce mnobileaza faptele lui Heracles ~i care le-a facotpina in vremuri tirzii modelul ascensiunii titanice este expresiaspiritului ei, to Iiterarura ca si in artele plastice 0 vedem alaturide el; ea - l Insoteste in caIatorii le sale, tl ajutli s a realizeze faptesupraomenesti !;ii-l conduce in cele din urma in cer (veziPausanias 3, 18, 11 ~. a.), Pentru noi, seulpturile ~i picturile de pevase prezintlieel mai relevant si mai frumos legatura zeitei coacest mare invingator, Mereu apare la momentul potrivit, dindsfaturi si ajutindu-l pe acest barbat puternic ee a infruntat monstrideschizindu-si prin lupte incununate de glorie ealea spre lumeazeilor, Poate ca niciodata apropierea elementului divin inmomentul de grea incereare a fortei n-a fost redata matemotionant deeit la creatorul metopei lui Atlas de pe templul luiZeus din Olimp. Bolta cerului apasa pe ceafa eroului amenintindsa-l striveasca; dar, aproape pe neobservate, silueta luminoasa,nobila a Atenei s-a streeurat in spatele lui ~i intr-o atitudine de 0distinctie greu de deseris, caracteristica de altfel zeilor greci,sustine usor povara -!;it Heraeles, care n-o poate vedea, se simteinaripat de forte uriase si reuseste s a realizeze imposibilul . $i altebasoreliefuri ale aceluiasi templu ilinfati~eaza pe erou in timpulsau dupa 0faptli supraomeneasca.si prezenta zeitei, ee-l indrumlicu gesturi suverane sau care tocrnai primeste prada, nu ne lasanici 0 indoiala asupra faptului ca fapta a avut un tel nobil.La barbati, Atena apreciaza nu rafuiala nebuneasca ci

chibzuinta ~i demnitatea. Aeest lueru se vede ~i din grija ce-opoarta mlniosului Ahile (lliada I, 193 ~. urm.), La cuvintelejignitoare ale lui Agamemnon putemicul Ahile a sarit ca ars si a$1dus mina la spada; inca mai cumpaneste 0 clipa, dad sa-Idoboare pe eel ce l-a jignit sau sa sesraptneasca: in aceasta clipsse simte atins de la spate, intoarce capul si zareste ochiiinfiaclirati ai zeitei, Ea-i spune ca, daca-si va pastra cumpatul, eelee I-a jignit acum ii va da mai tirzi u de trei ori satisfactie, $i Ahilei~aga sabia inapoi in teaca, Nirneni in afara lui n-a vazut-o pczeitli. Cu aceasta seem poate fi comparata istoria sfirsitului luiTideu povestita intr-un poem pierdut (vezi Bachil ide, Fragmentul41, Apollodor 3, 6,8,3. Statius Thebais 8, 758~. urm.), $i pe acesterou l-a insotit co fidelitate (vezi, de exemplu, lliada 4,390; 10,285 ~.urm.) si la sfirsitul vieti i acestuia a vrut chiar sa-i daruiasca


5/27

52 ZEn GRECIEInemurirea. Cu bautura dAtAtoare de viata vesnica s-a apropiat debarbatul rAn i t de moarte. Acesta insA tocmai desfacea cranialdusmanului doborit ~i cu 0 furie canibalica sorbea creierul dincoaja, ingrozitA, zeita a facut calea intoarsa ~i protejatul ei,caruia-i pregatise eel mai mare dar, s-a prabusit in moarte fiindcase pingarise el ins~i. E 0 eroare s a credem ca Atena, a sa cum eprezentata in /liada, n-ar lua in considerare elementul moral.Fapta lui Tideu ar fi de neconceput la un protejat al Atenei dinIliada. Zeita care-I indeamna pe Ahile la momentul potrivit sa-~ipastreze ratiunea si demnitatea este aceeasi ce-si intoarce ingro-zitA privirea de la Tideu eel dezumanizat complet in ceasulmortii. Si ea nu e doar zeita ce avertizeaza, Atena reprezintaoptiunea Insasi, optiunea in favoarea ratiunii si contra a ceea ce epatima pura, Caci Ahile tocmai cumpanea dad sa Ioveasca saus a se stapineasca, in limp ce chibzuia si-si pregatea deja sabia inteaca, Atena l-a atins pe neasteptate, Rezultatul sosirii ei estevictoria ratlunii, Ea insA~i exprima acest fapt mai bine decit arputea s-o realizeze caracterizari lungi ale personajului. Tot asa Iivine in intimpinare ~i protejatului ei Odiseu, in chip de ideesalvatoare, intr-un moment de maxima incordare, cind spre asalva situatia disperata nu e necesara forta, ci mai ales intelep-ciunea. indemnul de reintoarcere inpatrie, cu care Agamemnonvoia dear sa incerce masele, fusese primit cu entuziasmneml:irginit si deja top se napusteau spre corabii, Atunci Atena s-aapropiat de Odiseu, cazut in durere pe ginduri, si l-a indemnat saopreasca multimea ce se imprastia, prin exemplul propriu sipornind cu pricepere la atae. Precum is-a a r a r a t lui Ahile, in timpce acesta gindea dad sa se repeada asupra lui Agamemnon saus a se stapineasca, indemnindu-l sa aleaga solutia rationala sidernna, tot asa i-a aparut si lui Odiseu, pe eind aeesta era trist siplin de griji si gindul, pe care un narator psiholog il -ar fi trecutprin minte ~i prin suflet, I-a rostit zeita. Poetul nu pomenestenimic despre plecarea zeitei, ci relateaza doar faptele bine ginditesi energice la care porneste Odiseu imediat dupa ce Atena si-arostit indenmul. Dupa aceea insa, cind Odiseu s-a ridicat ca primvorbitor in adunarea restabilita, Atena se afla lingA el, in chip decrainic, cerind liniste (279).Astfel sau in alte moduri Atena e mereu alaturi de el, statuin-du-l si ajutindu-I, cum reiese in special din povestirile Odiseei.

ZEITATtLE OLIMPIENE 53Printre eroii lui Homer, Odiseu este eel "intelept" (polymetis).Acest cuvint serveste in lIiada drept caracterizare stereotipapentru el ~i doar pentru el. Cuvintul aminteste de zeul cu"judecata" cea mai ascutita la care pop afla "povata" (metis), deZeus, caci dintre toti zeii doar el e numit .anaesrru al iscusintei"sau "intelepciunii" imetieta, metioeisi. lar despre Odiseu nu sespune doar ca mintea ~i povata sa sint superioare in lumea oame-nilor (Odiseea 23, 124); nu arareori e comparat in aceasta pri-vinta cu Zeus (Dii met is a talantos: lliada 2, 169,407, 636; 10,137). Un asemenea pasaj este ~i eel de care tocrnai am amintit (2,167 ~. urm.) ~i este semnificativ faptul ca "intelepciunea" sa(metis) este considerata egala cu cea a lui Zeus, in t r -un momentcind sufletul sau tmpovarat de griji primeste sfatul salvator de laAtena. Suflul spiritului ei trezeste in Odiseu inteligenta si pre-zenta de spirit ati t de cunoscute. Ea insasi poarta in frumosul imnhomeric (28, 2) numele de .,cea inteleapta" tpotvmais); numepurtat ~i de Odiseu In cele doua epopei; Atena apare sub acestnume inca de la inceput.jnainte de a fi fost preamarite calitatile-ide razboinica (vezi ~i Iliada 5, 260, Odiseea 16, 282, unde enumita "eea inteleapta", polyboulos; Simias, p. 65 Agna poly-boule Pallas). Si-n Odiseea (13, 297) ea insa~i porneneste inprezenta lui Odiseu de trasatura lor comuna care-i leaga alit destrins unul de altul: "Cl'ici tu esti intre oameni tAra seaman / Debun la sfat, la tic1uit de vorbe, / Eu intre zei pe lume sint vestita /De stiutoare si de iscusita." Astfel, in Teogonia (896) lui Hesiodse spune despre ea cA e cea .care-ar fi fost in putere ~i minte ellTatal asemeni". Aceasta desavirsire a "judeditii" sau "povetei"(metis) este 0 trasiitura esentiala a portretului Atenei la Homer..Planuind" (metioosa) intoarcerea lui Odiseu, se duce laNausicaa ce dormea si urma sii-i fie unealta iOdiseea 6, 14)."Minerva / gasi atunci cu cale ... " I,spune un vers stereotip tenth'aut all enoesme glaukopis Athene , Odiseea 6, 112 si mai des) decite ori ze i ta intreprinde in momentul decisiv cite ceva careserveste planului conceput de ea. Cu privirea-i ascutita, cu inge-niozitatea-i mereu activa ii sprijina pe eroi, construieste cu Iason

1 in versiunea in limba romani a Odiseei traduciitorul (George Murnu)folosesie numele latine ale zeilor (n. t.),


6/27

S4 ZEII GRECIEI~iDanaos cea dintii corabie mare (vezi Apollodor 1, 9, 16; 2, I,4), cu Epeios calul de lemn ce unna sa duca Ia caderea Troie~tOdiseea 8, 493 ~. a.); pe Belerofon ilajuta sa devina stapinullUlPegas daruindu-i un friu de aur (Pindar, Olimpicele 13, 65~. unn.).Aceasta idee deosebita de a imblinzi calul corespunde t m r u totulspiritului ei; de multe ori a fast venerata. ~i ca stapi~ a cailor; ~Corint, puna epitetul Chalinitis (Pausanias 2, 4, 1), In alte locunise spunea si Hippia. La acestea ~ila alte lucruri asemanatoare serefera vechea epopee anmci cind lauda .,intelepciunea" *i"povata" imetis) zeitei, Atributul "iscusit" (polymetis) , car~-l .c~-racterizeaza in ambele epopei pe Odiseu, protejatul Atenei, ~t Inimnpe Atena tnsasi, este folosit In Iliada 0data (21, 355) si pen-tru mesterul faurar Hefaistos; un vers at Odiseei denumeste $iforta calmanta a unui leac drept "iscusill i" (metioeis: 4, 227).

3Cit de serioasa ~i veche este ideea e l i . Atena Intruchipeaza

"intelepciunea" si "iscusinta" se vede $i din cunoscutul mitdespre zamislirea ~iruc;;terea ei. A Ea n-a fost nascuta de m a r n a . Ea nu-si cunoaste decit tatal $1-1apartine total. Aceasta apartenenta strinsa si unilaterala re~re-zinta pentru Homer, atunci cind relateaza despre natura zeilor,una dintre premisele de nezdrundnat. La Eschil, zeita povestesteclar despre faptul ca nu are mama $i ca e legata doar de rata(Eumenidele 376). Ca fiica rezultata doar din tata trebuie sa fieleita el ill privinta caracteristicilor deosebite ale lui Zeus: "illte-lepciune" $i "iscusintli" tmetis). Imnul 28 aI lui Homer, c~ 0prezinta Inca de la mceput drept cea "Inteleap~': (PolYn;etls):spune dow versuri mai tirziu di a fost "ziimishlli de UlSU~tchibzuitul Zeus I Din teasta lui dumnezeiasca". Nici Homer nune relateaza nimic despre originea zeitei si trebuie sa-i tntelegemtacerea. Dar 0numeste inmod semnificativ " f i i e a a parintelui eelputernic" (Obrimopater) si-n acest cuvint rasuna ecoul aceluiciudat mit, povestit pentru prima data de Hesiod,FUca s-a nascut din capul tatalui - 0 imagine neobi~uita,redata in chip monumental pe frontonul de rasant al Partheno-nului de la Are n a , Dar ciudatenia nu se rezuma la faptul c a Atena

ZEITATn..E OLIMPIENE S5s-a nascut direct din tatal ei, si anume din capul acestuia: un altmit $i mai ciudat vorbeste despre zeita Metis care i-ar fi fost defapt marna. Zeus ar fi zamislit-o cu aceasta maestra a judeditii siiscusintei, dar a inghitit-c pe mama gravida inca inainte denasterea pruncului, pentru a 0 avea mereu inlauntrul lui casfaruitoare. Cind a venit sorocul a adus-o el insusi pe lume pefiica sa prin crestetul capului. Aceste lucruri Ie aflam dinTeogonia lui Hesiod (886 s, urm.). Acest mit dublu a fost consi-derat de cercetatorii din ultima vreme in mod ciudat drept 0inventie relativ tirzie, iar partea vorbind despre Metis a fosttratata chiar drept 0 ridicola idee teologica (von Wilamowitz,S it zu ng sb er ic ht e d er B er li ne r A ka dem ie 54, 1921, 950 s. unn.).Crestetul zeului, asa se credea, trebuie sa fi fost in vechiul mitvirful muntelui zeilor; de pe acest pisc a coborit zeita, asa cumalte zeite se inalta din pamint. ~i abia mai tirziu acest proces ar fifast transpus in crestetul zeului conceput dupa asemanarea oame-nilor. Dar perioada mai progresista, ill care se crede eli ar fi avutloe transformarea Iegendei init iale, n-ar fi putut crea 0 asemeneaimagine, cum e cea a nasterii din cresterul divino Cad grozaviaacestei imagini corespunde intru totul stravechii inchipuirimitice, si mitologia popoarelor primitive ne ofera si 0 replica aacestei legende (vezi p. 40). Cit de uluitoare trebuie sa fi fostaceasta legenda pentru spiritualitatea noii vremi se vede si dinatitudinea de respingere a lui Homer; fara indoiala ca-i e cunos-cuta legenda, dar 0 trece sub tacere, tot asa cum nu pomeneste demituri le fioroase despre Cronos care-i ia tatalui sau, Uranus, fortabarbateasca si-si inghite propriii copii. Asemenea imagini erau denesuportat pentru noua spiri tualitate. Cu atit mai putin ne putemindoi de vechimea si autenticitatea lor. ~i daca imaginea desprenasterea Atenei din crestetul tatalui 0 consideriim secundara, tre-buie sa concluzionam e a asupra Atenei a fost transpus un mitstravechi de cine stie unde. ~i atunei nu e mai firesc sa-l cons ide-r a m , asa cum ni l-a transmis traditia, drept adevaratul mit des prenasterea Atenei ? ~i aceasta pentru ca se potriveste ea Did un altulcu firea zeitei masculine si inteligente. Acest lucru se potriveste$i eu preistoria mitului: faptul eli in eiuda tuturor aparentelor aavut $i 0 m am a , zeita Metis, care a fost Insa inghitita de Zeus,lnsarcinata fiind. Aceasta istorie a fost considerata 0 inventie a


7/27

S6 ZEII GRECIEIteologiei de mai tirziu, fiindu-i negata prezenta la Hesiod, afir-mindu-se c a in textul acestuia, povestirea a fost intercalata ulte-rior. Dar acest text io care sint prezentate sotiile si copiii lui Zeuseste, asa cum ne stii la dispozitie - de la versul 886 la 929 - inciuda a tot ceea ce s-a spus despr e el, 0uni ta te cu s e n s , din care n i c iun fragment n u poate fi inl3.turat altfel de c i t in m od arbitrar sa udistrugind co ez iu ne a intregului. Acest lucru nu trebuie expl ica t inam a nu n t im e aid; cad punctul care a dus la ciocnirea spiritelor,a n u m e introducerea ze i te i Metis ca m a m a a Atenei, poate fi c1ar i f i -cat u so r. A c e a st a idee, a s a s e c on s id e ra , a devenit posibila abia dupac e fecioara r azbo in ica s-a transformat in "zeita a inte1epciunii".Desigur ca esenta Atenei a fost interpretata mai t irziu prin

notiunile de "inteligenta ~i reflectie" (nous kai dianoia) (veziPlaton, Kratylos 407 B ~ialtele mai tirzii), Dar legatura Atenei cuMetis inseamna cu totul altceva. Cuvintul meus se refera intot-deauna la intelegerea si imaginatia practicii, ce sint mai impor-tante decit forta fizica ~i in viata celui ce vrea s a lupte ~i sainvinga. inaintea inceperii curser (lliada 23, 311 s, urm.) batrinulNestor i~i face fiul atent asupra sfaturilor bune (metis) ce sint denepretuit, spunind: "Fa c e C ll mintea mai mult dedt Cll puterealemnarul, I Pe-ntunecarul noian cu mintea-si indreapta cirrnaciullVasul eel iute la mers, cind este batut de furtuna: I Biruie s i -unminator de teleaga tot astfel pe altul." Tocmai aceasta .minte" 0dist inge si 0deosebeste pe Atena de "feeioara cu scutul".~i dad un mit spune eli aceasta forta divina Iivine de lam a m a ~i d a c a Iegenda I e a g a matemitatea Cll o r i g i n e a paterna a

zeitei prin intermediul imaginilor primitive despre inghitire ~inasterea din crestet, atunci avem toate motivele sa consideramacest mit autentic si vechi.

4A sosit acum mornentul sa ne ocupam mai indeaproape de

e se nta A te ne i. ~i iati'ica 0 data cu e x is te n ta z e it e i ni s e d e zv a lu iec e v a din spiritualitatea s i idealullwnii elene. Cl'iciunde o a r e ni se potd e z v li lu i a c e s t e a mai limpede de c i t in faptura divina?fu~YQ~"qe._~,~~ge, ~i_9Jf8jul, sint atributel~~ careAtena se prezintatn tala, barbatilor, aceleasi cali ti' iti ~iIe doreste- - - - - __ . .. _" .. - ..~. .... _" .. _"_ .....

ZErrArrr.E OLiMPIENE 57de la ei, dirijindu~J~prnel~ .. .p!lf toate aceste atri~tt? ale ~i sintmsotitede-chlbzuinta ~i Iueidi~teclaitficatoare. 1\l?_i~,dillsumaacestor' ca I i t i l t i senaste actiunea ;abia aceste dI i i urmaatifbutedesavii '$esc ' ''ese-nla "ze'i tei "victoriei. ~i aceasta lumina clarifi-catoare nu-i straluceste doar razboinicului pe cimpul de lupta:zeita e prezenta pretutindeni acolo unde in viata plina de fapteindraznete ~ieroice trebuie r e al iz a te , d e s av ir s it e sau cucerite vic-torii marete. at de bogata trebuie sa fi fost spiri tualitatea unuipopor, a carui mare pasiune era lupta armata, daca recunosteaaceeasi perfectiune peste tot acolo unde privirea precautadeschidea calea spre fapte - spiritualitatea unui popor care vene-ra drept zeiti'i a gloriei sale militare nu doar 0 simpla fecioararazboinica !.~a n:p~~zi.Il:_~_~,n:lil~~~~~I,i~~ l}l.1)pt?:zi,,~,!_p~~~~~e,clipa spre caretrebuie s a zboare lmplinirea, precum inaripataN ' i ( ;e - " i b C ' ii a l- d i r i. lT I 1 l n l l e -z e i te l c i .i " c W i W i a i# r e invingator. Ea estezeita vesnic prezenta, cea at carei cuvint, a carei privire veghindmereu se indreapta asupra eroului in clipa potrivita, indemnindu-Ila fapra chibzuita ~iviteaza,~i inacest context gindul ne duce la Apollo, Hermes ~iArte-mis ~i n u putem sa nu-i c omp a r am cu A r e n a ,Asa cum Apollo e zeul departarii, si-n aceasta calitate si zeul

puritatii si cunoasterii, tot asa Atena e zeita apropierii, Ca zeita aapropierii e egala Cll Hermes. Ca Hennes i~j inS()te~ie ~i ea pro-tejatii ~iuneori amindoi zeii sint alaturi de acelasi erou, Si totusiintre modul de insotire practicat de cei doi zei e 0 diferentaenorma. in Hermes r e cu no a s t em prezenta ~i indrumarea divinasub forma noroculu i miraculos de a cistiga, descoperi sau inhataceva in mod ne a s t ep t a t , de a se bucura de ceva io mod i r e spon -sabil, Atena in schimb e pre.z_e.I}w.~tjAdrumarea divina sub formade_suilluUiliiaie ~inarlparece. C()lld_u~Ia inielegere ~r_iiriplinirevictorioasil:' Hermese Dlisterios:-crepllscl l iar ~ifantomatic; Alena~~t1~~!-o~~f tY~~f~!.L!~u~t=:~~~jdf:e~a~~~~;:a dragostei. "Toate-vietuitoarele din cer si de pe pamint", spuneimnul homeric inchinat Afroditei, ,,0 venereaza pe zeitadragostei, dar la Atena, forta ei inceteaza." La Homer ~i Hesiode numita Pallas, "fetita" (vezi von Wilamowitz, op. cit., 953), IaAtena poarta renumitul epitet .Jecioara" (Parthenos), Aceasta


8/27

58 ZEII GRECIEIaversiune fall de dragoste si casarone 0 apropie de Artemis. Dar$i aici valoarea deosebita a comparatiei consta tocmai in faptul d\ea face sa iasa la iveala deosebirea esentiala, La Atena nu fireafeciorelnic severa, timida $i aspra se impotriveste iubirii, asacum se Intimpla la Artemis, ci spiri tul de actiune, Tine de fireaei sa se lege sufleteste de barbati, sa se gindeasca mereu la ei $iSa fie mereu aproape de ei, spre a Ii se arata in acele momenteale existentei care se deosebesc de cele eroticenu prin raceala~~fleteasca, ci .p~m.r.igg~,~,~iJ!wp,~.~~,~il.ca.:P.~!~tli de aCliuI1e.Ci"deos'ebiIe'intre aceasta zeita a apropierii si spiriiUfdepanariipe care-I recunoastem atit la Apollo, cit si la sora lui, Artemis!Simpatia $i atasamentul fata de protejatii ei sint de tipul priete-niei intre barbati, Viata multor eroi e 0dovada a acestui fapt. eelmai limpede ies tn evidenta in poezie dragostea ei fata de Odiseu~i in artele plastice - sentimentul fata de Heracles. Ea participa latoate intreprinderile sfatuind, ajutind, entuziasmind si bucurtn-du-se de reusita, Fermecatoare este intilnirea ei cu Odiseu, asacum 0 reda Homer, tn patria in sflrsit regasita dar nerecunoscutade erou: modul cum i se arata Atena, felul cum tImingiie zimbi-toare t a r a s a fie suparata di n-o crede nici pe ea, zeita, ci-l tncura-jeaza asigurindu-l ca, in numele spiritului lor lucid, vor ramine peveei legati unul de altul (Odiseea 13,287 $. urm.), Si-n toate aces-tea nu se vad la zeita niei 0 urma de favoare feminina, nici unserviciu pe care femeia II aduce barbatului, Atena e femeie, da rse comporta ca $i cum ar fi barbat, Pina si acel sentiment fe-minin ce-o leaga pe fiica de mama lipseste la ea. De fapt ean-a avut niciodata mama. Ea este "fiiea parintelui eelui pu-ternic" iObrimopater), Dintotdeauna - si Iliada e cea maiveche marturie a acestui fapt - a apartinut total tatalui, LaEschil ea-si exprima limpede convingerile masculine. "Eun-am avut 0mama", spune ea tn Eumenidele (736), "care sarna nasca si, intru totul pretuiesc mai muIt barbatul, dar nupina la pragul nuntii. Sint din toata inima de partea t a r a -lui";! $i totusi Atena e de sex feminin. Oare ce sa insemneaceasta?

I Eschil, Ores/in, Editura Univers, Bucuresri, 1979, tradueere, prefalli ~inote de Alexandra Miran. Fragrnentele din Eumenidele reproduse pe pacursullucrarii slnt citate din aceasta traducere (n, t.) .

ZEITATILE OLIMPIENE 59Pe de 0 parte exista opinia ea nu trebuie sa acordam 0

interpretare deosebita acestui fapt , Conform acestei opinii, Atenaa fost zeita inca inainte ca admiratorii ei sa simta pornirirazboinice atit de puternice, incit sa aiba nevoie de 0 zeitate arazboiului. Deci Atena n-a putut face altceva decit sa-$iinsuseasca ~i ea aceste trli.saturi razboinice, deci masculine(Nilsson). 0alta teorie incearca 0analiza mai profunda: Atena arfi deci femeie fiindca acei eroi mindri care s-au lasat condusi deea nu s-ar fi supus atit de usor unui barbat, fie el si zeu (vonWilamowitz), Dar adevaratele fapturi de zei nu se nasc din arbi-trar sau din capriciu, Doar semnificatia sferei de activitate in carese manifesta zeii poate fi decisiva pentru caracterul, deci $1pen-tru sexul lor. Sfera de actiune a Atenei, ce se tntinde dincolo decimpul de lupta, cuprinzind intregul domeniu al faptelorclarvazatoare, trebuie sa ofere ea tns~i 0 trimitere la ferninitate.~i in acest caz se dovedeste utila 0 comparatie, In Apollo il

recunoastem pe barbatul foarte masculin. Nobila distantare,superioritatea cunoasterii , capacitatea creatoare, toate acestea $ialtele inrudite cu ele, chiar si muziea in sensul cel mai amplu alcuvintului sint-atribute masculine care, in definitiv, n-o atrag pefemeie, ~i Apollo este incorporarea tuturor acestor calitati. Dar.per~ecti \ll lea p~~zefltului viu, actiunea limpede si victorioasa,care sa nu serveasca-uneiidei"ample, nesf"'rr~He,ci sa staplneasdimomentul prezent, acesta este triumful masculin c'are'a incintat-odlI1toideaurlapefemeie; $i femeia insa~i i-a inspirat barbatuluiacest triumf, barbatul poate invata de 1a femeie marea bucurie avictoriei. Claritatea divina a faptei chibzuite, faptul de a fi mereugata de a-si dovedi forta si neindurarea, dorinta mereu prezentade victorie, toate aces tea sint, oricit ar parea de paradoxal, darulpe care femeia tl face barbarului care, prin natura sa, e strain declipa prezenta, tinjind mereu spre infinit, Astfel intelegemfeminitatea unei fapturi divine care, in fond, e cu totul de parteabarbatului. E drept ca ea semnifica si depasirea grosolanului sibarbarului prin nobletea frumusetii, dar in nici un caz prininterventia sensibilitatii si a duiosiei. Caci femeia este, cu toatagratia ei, mai severa si dura decitblkbiful, atunci cind i$im m a re $ te 's c o p u [ Siacest aspect ilregasim 111.Atena. Omul mo-derrisichiarsi cel din nord trebuie sa se obisnuiasca treptat cu


9/27

60 ZEII GRECIEJl irnpezimea fulgeratoare a tapturii ei."Cill: ih:iIl lina -. Str~~~ge~buloz~lt:'~p~z~nt\J.l~inostru c u 0duritate .aproa~ msp~n~~ o a r e . Ea nu cunoastenimic din ceea c~ nOlD:~~fll,~~I}~,:!!!~nt.C c C n l C i ' irite 1 e pCi1,U1ea,nici visul,nici daruirea!.IlicLpUi~,~~~.~d~- ,.... ".".~.. A lini fa tei rez ntul nemiilocita t r o . l nU~1s t au l Q . J ~ ! ~ _ . . I ? g a . rIll'pnlf~a. ,p",P, ...~" ......_.. =.~..~.!~it_iFi,~i..~~'lWLc:::::),\C,~~~e~~~At~na .

5Ceea ce zeita semnifica pentru eroii reprezentativi este ~~pentru cei multi ce au nevoie de clarviziune si. fot1A spre a-~I

realiza faptele, Imnul homeric dedicat Afroditei pom e n e s t e , dupace Atena insa~i ~i-a mentionat mclinatii le razboinice (2), ~efaptul dl ea e a c e e a de la eare dulgherii au inva~at co~~ctlacarelor. Astfel citim in lliada ca dulgherul ce s n e sa-si i n a l t ecatargul corabiei e protejatul ei (5, 61), iar maiestria ~i-a d~bin-dit-o prin tndrutnarile primite de la ea (15, 412). Tot ucemc .alAtenei e si turnatorul artist care ~tie sa toame vase superbe dinargint ~i aur (Odiseea 6, 233), iar fierarul care asa~bleaz.~plugul e numit de Hesiod servitorul ei top. cit. 4:~). ~I. Ol~fllputeau sa-i ceara ajutorul. .Vino la noi, Ate~, ~l tine-u fil~deasupra cuptorului!" citim in cunoscuta eplgratnS: 14'.2 ~ lU IHomer (ct. ~i imaginile de pe vase din Monwnentl ant/chi 28,1922, pp. 10 1 ~ . urm.).As a se face deci eli spiritul zeitei, care se declara atit de hotaritde parte a elementului masculin, domneste si peste operel~artistice create de femei, devenind astfel indrumatorul fete lor ~Ifemeilor t a r a insa a-si nega caracterul fundamental. Ea insa~i, asacum ise arata lui Odiseu, e "pretacuta - apoi intr-o femeie IF ru m o as a , t ru pe s a, c un o sc a to a re I De Iucru maiestrit" (Odiseea13,288; 16,157). Cea mai pretioasa lauda pe care Ahile 0aduceunei tinere femei (l/iada 9,389) este comparatia ei cu Afrodita inprivinta frumusetii :i cu Ate~ in privinta i~demi~~i. ~ laAtena tinerele fete mvata pnceperea lucrului de nuna ant defolositor (Odiseea 20, 72; Homer, lmnul ciitre Afrodita 14 f;Hesiod, Munci si zile 63 ~.urm.). Penelopei i-a daruit 0uirnitoareindeminare ~i pe deasupra si 0minte c l a r a ~i istetime cum nu ~daruit nici unei alte femei elene iOdiseea 2, 116 ~. urm.), Caci

ZEITArH.E OLIMPlENE 61Penelopa i~i lese singura vesmintele (lliada 5, 735), iar roehiam i nu n a t a pe care 0 imbraca Hera spre a-I vraji pe Zeus e tesutatot de ea. Tot Penelopa 0 imbraca ~i pe Pandora (Hesiod,Teogonia 573. Munci si ziIe 72).Un elev de-allui Anaxagora care a interpretat zeii homerici ea

alegorii a vazut ~~.!.t:!!!!jml~!~L~&~~!t) ~i e xi st a .u n.v~r~orfic care spune ca, pierzlndu-si miinile, Atena n-ar mal fi mCIcea "inteleapta", (polymetis) (vezi Diels, Yorsokratiker I, p. 326).in toate operele de indeminare, datorita carora a fost veneratad r ep t "Me~tera" s i pusa-n legatura cu Hefaistos, domnesc i n t e l ep -ciunea si iscusinta care sint 0 revelatie a esentei Atenei, Si chiardad practicarea cite unei arte e de data mai tirzie si a fost pusarelativ tirziu in legatura cu Atena, zeita n-a trebuit sa-~i schimbefirea ca sa adopte un nou protejat. Desigur insa c a acolo unde s i -adaruit protectia ~i inspiratia nu vreunui erou maret, ci cite unuimester iscusit, si revelatia apropierii ei si-a pierdut ceva dinmaretie, fot1A si stralucire.

6Ca toti zeii autentici, nici Atena nu poate fi inteleasa prin

prisma unei activitati unice, evidente, Inteligenta viguroasa careo face sa fie co n s i d e r a t a geniul victoriei are n i s t e dimensiuni ced e p a s e s c cu mult orizontul c impu lu i de lupta , Doar !!~~!~Y.~taciunea clarvazatoare, datorita careia recunoaste in orice clipa~s{;itliaiul ~i ~it.iie~ ~ i i l i i L i inp ' J jo~~~e;~lpr~~~. c~~miiWia-teralitatea activitatii sale, idealul.l:l~~.S:,!eim~!!:lJg~!!t~.lriepopeeHomera adaugat la numele unora dintre zei atributefixe, care, impreuna cu aspectul fizic, contribuie la conturareaesentei zeilor. Astfel, Hera e numita, dupa cum se stie, zeita "cuochi de bou" (boopis), Acest atribut pare sa-~i aiba originea inanimalul ei sfint, a carui infatisare Hera 0imprumutase cindva, ~iaceasta interpretare e corecta, Dar ce semnifica o~e faptul cazeita a fost pusa-n legatura tocmai cu acest animal? Intrebarea evalabila pentru toti zeii eu atributele lor animale sau vegetale,care se pare ca au fost cindva forme de prezentare ale zeilor.Nevoia de interpretare a cercetatorului istoriei religiilor se limi-teaza adesea la convergente exterioare sau intimplatoare. Si


10/27

62 ZEII ORECIEItotusi, nu trebuie s11uitam cit de mult ne-am indepartat de modulde intelegere a existentei ~ia lumii specific epocii mituri lor ~icitde redusa poate fiprobabil itatea de interpretare corecta a acestorconexiuni. Dar uneori, pina ~inona, animalele sau plantele ne potcrea 0 impresie cu ajutorul careia ne putem apropia de fapturilezeilor, Ce poate fi mai firesc decit faptul eli paunul a devenitpasarea Herei? Dar aceasta conexiune dateaza dintr-o perioadarelativ tirzie, Oare lucrurile nu stan tot asa ~i Cll vaca, dad: negindim la Iinistea si frumusetea maiestuoasa a acestui animalmatem? Si tocmai privirea ochiului Herei, in care se exprima eelmai frumos maiestatea si forta, serveste in epopee drept atributcaracteristic pentru Hera.Astfel bufnita (g/aux) a fost considerata pasarea Atenei, ba

chiar drept 0 manifestare a prezentei ei. Indiferent de vechimeaacestei interpretari, epopeea evidentiaza la zeiti 'i, printr-o expresiedevenita de mult stereotipa, eeea ce impresioneaza eel mai mult Jabutnita: ochii stralucitori, Ea se nurneste Glaukopis, adica "eea enprivirea luminoasa". Cuvintul glaukos, cu care e caracterizataprivirea ei, serveste in greaca veche drept atribut al rnaril (vezilLiada 16, 34; Hesiod, Teogonia 440) ~ise regaseste in numeJevecbiului zeu al marii Glaukos ~i al Nereidei Glauke; si priv~realunii a fost numita astfel (vezi Empedocle, Fragmenta 42 0;Euripide, Fragmenta 1009), mai tirziu si stelele, aurora $i eterul.Cuvintul trebuie sa fi semnificat deci 0 stralucire luminoasa, ~iacest lucru e confirmat de uzul Iimbii care acorda ~i maslinului,datoritii verdelui sau sclipitor, acelasi atribut (vezi Sofocle, OedipL a COlOMS 701 s , a .) . Daca no t iu ne a se r e f e r a deci la felul privirii,atunci se potriveste si pentru privirea fulgeratoare a leului gata deatac (vezi Iliada 20, 172) sau pentru ochiul balaurului (veziPindar, Pythicele 4, 249; Olimpicele 6, 45; 8, 37), dar in generalnu se poate referi la c e v a ingrozitor s a u I n s p a im i n t a t o r. Desigur c azeita avea uneori 0 privire inspaimintatoare, dar atunci nu eranumita Glaukopis, ci Gorgopis. ~i faptul ca Glaukopis nu sem-nifica nimic intiorator e dovedit nu numai de stralucirea mi ' i r i i ~i astelelor, ci si de reliefarea frumusetii ochiului Atenei (veziCallmah, Hymni 5, 17; Teocrit 20, 25; Propertiu 2, 28, 12). ~idaca aceasta Alena e insotita uneori de un animal care, datoritaocbilor sru mari , a privirii ascutite $i stralucitoare, e nurnit Glaux,

ZEITATILE OLlMPIENE 63precum Atena ~i e numita Glaukopis, nu ne putem indoi defaptul ca, datori ti' i acestei priviri ciudate, bufnita era consideratadrept intruchiparea spiri tului Atenei. Bufnita e un animal capabilde a se apara, mereu in cautare de prada, Dar aceste atribute nu-islnt caracteristice numai ei. Ceea ce surprinde insii si ramine deneuitat sint expresia ei agera, oehii luminosi si patrunzatori, de lacare tivine ~inumele. Era considerata cea alai "de$teapti'i" dintretoate pasarile (vezi Dionysios din Halicarnas, D es pre o ra to rii d ealtMala 12, 1 ~. urm.). ~i la Atena e scoasa mereu ill evidentaprivirea. Sub numele de Oxyderkes, "eea cu privirea agera", aveala Corint un sanctuar, care, se spune, fusese construit din donatialui Diomede, pe care Alena il flicuse clarvazator (pausanias 2,24,2). La Sparta era vene r a t a sub numele de Optilitis sau Ophthal-mitis (Plutarh, Licurg 11;Pausanias 3, 18,2), cad se credea di eai-a salvat lui Licurg unul sau chiar ambii oehi. Cit de frumos redaSofocle in renumitul cor din Oedip la Colonos legatura dintreAtena Glaukopis si atotvazatorul Zeus, atunci cind spune desprernaslinul scinteietor (g/aukos) c a "privirea mereu treaza a lui ZeusMoiros se coboara asupra lui si-l priveste ~i Alena cu ochiis t r a luc i to r t (glaukopis)" (706).Si daca evocam esenta Atenei - acest spirit de permanenta

veghe, care surprinde fulgerator semnificatia momentului, care,printr-o limpezime de netulburat , gaseste mereu solutia potrivita,rezolvind cele mai grele sarcini cu cea mai prompts prezenta despirit - putem gasi oare un semn distinctiv si un simbol maipotrivit al acestei esente decit privirea senina, stralucitoare aochiului? ~i cea mai eronata inlelegere a acestei superbe imaginio reprezinta interpretarea ei ca rest al unei stravechi spaimedivine sau demonice. Oare sa nu fim in stare sa renuntam laexplicatia fenomenului cu ajutorul elementelor greoaie siapasatoare tocmai acolo unde spiri tualitatea iese eel mai limpedela iveala? Caci, dupa cum povesteste Homer (lliada 1, 200), nuputea fi ingrozitoare privirea ce I-a luminat puternic pe Ahile eelminios atunci cind acesta s-a uitat in ochii Atenei care l-a indem-nat 1aintelepciune si curnpatare.


11/27

'4 ZEn GRECIEI7

Adevarata Atena nu este nici 0 fire salbatica, nici una retrasa,E la fel de departe de ambele extreme. Pofta ei de lupta nu enechibzuita, spiritul ei Iimpede nu e ratiune pura, Ea reprezinta 0Iume a faptei, dar nu a faptei nechibzuite ~i crude, ci a fapteicumpatate, care, datorita constiintei limpezi, duce eel rnai sigurla victorie, .Caci abia victoria inseamna perfectiunea lumii in care traiesteAtena. in orasul ce-i poartl i numele ise spunea Nike si renumita

statuie din Parthenon realizata de Fidias poartl' i in rnina dreapta 0imagine a zeitei victoriei, Nike, "cea dlitatoare de daruri dulci,cea care, din Olimpul stralucind de aur, decide allituri de Zeusasupra succesului nobilelor fapte a1e zeilor si oamenilor"(Bachilide 10), asculta de indemnul Atenei. La Hesiod, inpoemul despre scut, Atena sare inca inainte de inceputul luptei incarol lui Heracles, "purtind victoria si gloria in miinile-i divine"(339).Astfel ea e aproape de orice confruntare a fortei masculineincarcate de maretie. Oamenii insa trebuie sa stie ca maretia ~itriumful sint revelatii a1e fortei divine. Cine 0 respinge pe zeit l' ibazindu-se doar pe propriile-i forte este distrus la ra mila deaceeasi fortl 'i divina (veri Sofocle, Aiax 758 ~. urm.),Credinta in Atena nu s-a nascut dintr-o necesitate singulara, nudintr-o cerinta izolata a vietii omenesti, Ea reprezinta sensul ~irea1itatea unei intregi lumi, a unei lumi desavirsi te in sine: 0 lumemasculina, limpede, dura ~i glorioasa, 0 lume a chibzuintei siimplinirii, 0 lume doritoare de lupta, Aceasta lume t n s a includesi elementul feminin. Dar feminitatea Atenei nu Inseamnacalitatea ei de marna sau iubita, nici cea de dansatoare sauamazoana, ci atributul ei de fiintl' i cu experienta vietii, de fiintl'iingenioasa, creatoare. Pentru a intelege insa adevarata semnifi-catie a fiipturii ei, trebuie sa lamurim si ceea ce nu este Atena.in decursul vremii si in diversele locuri de cult i-au fastatribuite tot felul de intreprinderi ~i capacitat i, Astfel, la Atena 0regasim ea proteetoare a medicinii, a agriculturii, ba chiar acasniciei si cresteri i copiilor. Dar toate aceste aspecte smt nesem-nificative si nu ne vom ocupa mai indeaproape de ele. in cele din

ZEITATILE OLlMPIENE '5urml'i a fost consideratl'i chiar patroana artelor ~i stiintelor.Aceasta imagine tirzie a Atenei este dovada stralucirii siconducerii spiri tuale exercitate de orasul ei , Atena. Dar imagineas-a indepartat mult de vechea reprezentare a zeitei, Caci spiritulsenin a1 adevaratei Atena nu are nimic comun cu cunoastereapura ~icu specificul muzelor. Atena e strliinA de calmul pe care-Idli neimplicarea in evenimente, de privirea Iibera a celui cecontempla ~i de dorinta implicita de modelare a lumii. iiIipsestemuzica in sensul propriu !?i figurat al cuvintului. Se spune, ce-idrept, ca ea ar fi descoperit flautul, dar ca l-ar fi aruncat imediatdupa aceea. insehimb, deseoperirea goamei se potriveste bine cufaptura ei. Astfel, Atena nu are multe dintre atributele ce caracte-rizeaza alte zeitati, mai ales pe Apollo. Dar toate acestea Iilipsescprecum trebuie sa-i lipseasca oricarei fapturi Intregi toateelementele pe care sensul ei le exclude. Caci ea este iminentaindrazneatli, prezenta de spirit salvato are , fapta imediata, Atenaeste f ii nt a a fl at a i nt ot de au n a a pro ap e .

Apollo si ArtemisApollo

"Caracterizarea lui Apollo irnpune stilul eel mai ales ;o inlilFne deasupra a tot ceea ce e omenesc."(WINCKELMANN)

Apollo este alaturi de Zeus eel mai important zeu gree. incadin scrierile lui Homer acest lucru reiese fl'ira putinta de tagada,Nu e de conceput nici 0aparitie de-a lui fl'irl'i ca zeul s a faca defiecare data dovada superiori tatii sale. Aparit iile sale sint adesea

grandioase. Vocea-i rasuna cu maiestatea tunetului atunci cind ilopreste pe salbaticul Diomede tlliada 5, 440). Intilnirile sale cucei puternici ~iindrazneti devin simbolul slabiciunii in fata zeilora tuturor fiintelor piimintene, chiar ~ia celor mai importante dintreele. Atita vreme cit omenirea va arata interes pen t r u zei, vorn puteaciti , nu fl'irl'i s a ne cutremuram, cum Apollo i-a iesit in cale luiPatrocle zdrobindu-J in mijlocul Mtl'iIiei (lliada 16, 788 ~. urm.),


12/27

(j' ZElI GRECIEINoi, cititorii, presimtim eli el e aeela in fata caruia se va prabusiIa p r um n t eel mai strilucit dintre eroi, AhiIe. Armasarul ell grai,Xantbos, n numeste, referindu-se la aceste doua mari destine,"Zeul eel mare" (/liada 19,413).Maretia aeestui Apollo homeric e Innobilata de forta spirituala.

!)i astfel artistii seeolelor posthomeriee s-au intrecut in a-i prezen-ta imaginea ca simbol al sublimului, a1victoriei si alluminii. Deneuitat pentru oricine I-a vazut este Apollo din templuI lui Zeusdin Olimpia, Artistul a surprins un moment de covirsitoarema r e t i e : in mijlocul tumultului eel mai sa lba t ic se i ve s te d e od a tazeul, iar bratul s a o Intins porunceste Iiniste. Chipu-i s t r a l u c e s t esuveran, iar ochii mari ordona prin superioritatea unei simplepriviri; dar in jurul buzelor putemiee ~i distinse se gh i c e s t etrasatura frna, aproape me l a n c o l i c a a unei inteiegeri superioare.Aparit ia elementului divin in salbaticia si dezordinea acestei luminu poate fi p r ez en t a t a mai i nc in ta to r d ec it tn a c e a s t a imagine. $icelelalte imagini ale zeulu i n c a r a c t e r i z e az a prin m a re tia tin ute i s ia gesturilor, prin forta privirii, prin aparitiile sale luminoase sidatatoare de libertate. in trasatnrile chipului sau, forta rnasculina~i seninatatea se alaturn straluciri i sublimuIui. Apollo reprezintatineretea in cea mai proaspata floare si puritate. Epopeea ii laudaparol fluturind, despre care ~i in lirica mai veche se spune c a ar fifost de aur. Artele plastiee il prezinta aproape lntotdeauna tarabarba ~inu sezind, ci inpicioare sau pal/indoImaginea sa aminteste in destule privinte de cea a zeitei

Artemis, la care toate aceste atribute par sa reprezinte corespon-dentul feminin allui Apollo. Din cele mai veehi timpuri eei doizei au fost am de strins legati unul de altuI, incit pentru inceputvrem sa-i prezentam impreuna.

2Mitologia Ii aminteste pe Apollo si Artemis ca fiind frati. Nu

stim in ce chip au ajuns unul alatun de celalalt. Dar personajeleistorice ale celor doi sint am de asemanatoare, cum numai frate~i sora pot fi. Si eu cit patrundem mai adinc spre esenta lor, cuatit mai semnificativa devine aceasta a s e m a n a r e , Ceea ce parea

ZErrATILE OLIMPIENE (i7di-i desparte se dovede s t e curind a fi d is ti n ct ia n e c e sa r a c e lu ila lts ex , ~i insfir~it s e d e z va l ui e 0e xi st en t a d iv in a cu contururi dubie,a le c a ro r c oi nc id en te ~i co n t r a s t e eonstituie intr-un mod minunat~ispiritual 0 I n t r e a g a lume.Apollo ~i Artemis sint zeii sublirni ai grecilor. Dovada acestui

fapt 0 r e g a s im in aparitiile"ior;'~a'cum l e -au prezentat poe zia s iartele plastice. Statutullor special in cercul zeilor e dovedit si deatributul pur i ta t i i si sfinteniei, care Ie e propriu. Dupa Plutarh ~ialti auton:-;,Phoibcls" u l s eW n . n a "pur" si "sImt" si t a r a niei 0lndoiala ca au dreptate. Astfel, Eschil ~i alti poeti au preluatnumele de la el folosind acelasi cuvint pentru descrierea razelorsoarelui sau a apei. Chiar si Homer a folosit atit de curent acestnume, focit I-a numit pe zeu nu doar Febos Apollo, ei pur ~i sim-plu Febos. ~i Artemis e s t e singura dintre z e it a ti le c e r e st i pe careHomer 0 cinsteste cu atributul agne, care inseamna "simt" si"pur" in acelasi timp. Pindar ~iEschil ilcaracterizeaza pe ApollofoJosind acelasi atribut, Ambii zei au ceva misterios, inaccesibil ,~y.~s~jmmmt!J:t::,z.~rva. Ca arcasi neviizutr"i~i"i"li-meresc"tmtiidela mare departare ~i eel atins se stinge tard dureri, cu zimbetulvietii pe buze. Artemis e cea aflata mereu in depa r t a r e , Iubestesinguratatea padurilor ~imuntilor .$ i se joaca eu animalele salba-tice, Cel ce-i e devotat Ii culege flori pentru cununa "dintr-opajiste nepingarit li , unde pastorul n-a cutezat niciodata sa-~i miieturmele la pascut, unde nici fierul n-a umblat, nepingarita pajistecutreierata in faptul primaverii numai de albine. Acolo undeSfieli i inroureaza flori le . .." (Euripide,Hipoli t 75~. urm.). ' Intrea-'~ga-erexistenta reprezinta eliberarea, 0de~t.Wi.ar~_J , ~ n ~ . ! J a .ar esenta- ... .,:-:'~ ..~~~".~.. .~. . . . . .~,-..~~-.~.. , ,lui Apollo e caracterizata de i nd epa r t a r e . La Delfi, Delos si altelocuri de cult se credea eli 0buna parte a anului Apollo ramineascuns in depa r t a r e , 0 datli cu toceperea iernii dispare, spre aaparea la inceputul primaverii, Intlmpinat de cintece sfinte. LaDelos dornnea credinta eli lunile de iarna si le petrecea fn Licia.(Vezi Servius despre Eneida lui Vergiliu 4, 143). Mitologia de laIEuripide, Hecuba ; E le c tr a ; l fi g en i a i n Tauri da ; H i pol it , Editura Minerva,

Bucuresti, 1976, traducere, prefata ~inote de Alexandru Miron. Fragmenteledin Euripide mentionate pe parcursul lucrari i sint reproduse din aceas tatraducere (n. t.).


13/27

68 ZEII GRECIEIDelfi pomeneste ca loc de re~edinta a lui Apollo fabuloasa t a r n abiperboreenilor, care erau v e n e r a t i la Delos incl din timpuristravechi. "Nici 0corabie ~inici un drumet nu pot ajunge acolo"(Pindar, Pythicele, 10, 29). Acolo traieste poporul stint ce nucunoaste nici boala, nici blltr"mete, nici griji, nici razboaie. Laserbarile cu jertfe ale acestui popor se desfata Apollo; pretutin-deni rasuna coruri de fete. sunet de lira ~i cint de flaut ~i lauriscinteietori incununa capetele celor ce praznuiesc (Pindar,Pythicele 10, 31 s. urm.). Atena I-a dus 0dati l pe Perseu in aceastalume, atunci cind el trebuia s-o omoare pe Gorgo (Pindar,Pythicele 10, 45). Caci altminteri n-au vazut acest tinut fabulosdecit alesi ai lui Apollo. Profetul si fadltorul de minuni Abaris avenit. ca trimis al lui Apollo, din acest tinut si a purtat sageatazeului prin toate tarile (Herodot 4,36). Conform conceptiei ates-tate mai tirziu, conceptie r n r a indoiala insa primordiala, Abarisnu a punat sageata, ci a zburat calare pe ea prin toate tl ir ile (veziH. Frankel, De Simia Rhodio, p. 35). Aristeas din Procones apovestit el insusi intr-un poem de-al sau ca, "stilpinit fiind deFebos", a ajuns in tara isedonilor ~i ca dincolo de isedoni traiescarimaspii cu un singur ochi, rnai departe vietuiesc grifoniipazitori ai aurului si, in sfirsit , dincolo de acestia hiperboreenii .Cele rnai multe lueruri despre hiperboreeni se puteau afla, dupaHerodot 4, 33 ~. unn., la Delos. unde se auzea mai cu seam! desoliile si mesajeJe din aeea fabuloasa si indepartata lume.Epopeea homerica nu-i porneneste pe hiperboreeni, ci (dupaHerodot 4, 32), acestia sint amintiti abia Ia Hesiod si-n epopeeaEpigonilor. Nu e necesar sa precizam ca imaginea despre aceastatara fericita trebuie sa fi fost strliveehe. Acolo e "veehea grad.irula lui Febos", cum spune Sofocle intr-o tragedie pierduta(Fragmenta 870). Aeolo se retrageea el in fiecare an, de acolo seintorcea, cind totul era infloare, tm p r e u n a eu Jebedele lui. Despreaceasta intoareere a scris Alceu intr-un imn dedicat lui Apollo,din pacate pierdut; continutul imnului TI cunoastem insa prinintermediul lui Himerios (Orationes 14, 10): Cind s-a nascutApollo, Zeus i-a daruit un car cu lebede, cu care Apollo insli n-aplecat la Delfi, ci la hiperboreeni; locuitorii din Delfi nchemautnapoi prin cinturile lor, dar el a stat un an intreg la hiperboreeni.

ZEITATILE OLiMPIENE 69Cind a venit tnsa vremea intoarceri i, Apollo ~i-a indemnat lebe-dele spre Delfi. Era vara si-i cintau privighetorile, rindunelele ~icicadele; izvoru l Castalidelor se r e v a r s a scinteietor s i K e ph is s osse umfla cu valurile-i stralucind intunecat, Aeestea sint cuvintelelui Aleeu. Si precum s-a intors zeul atunci, tot asa s-a reintors defiecare datli la venirea anotimpului eald, aducind cu el muzica ~iprofe t ie .Aceasta indeplirtare este deosebit de semnificativa pentrunatura lui Apollo. Daca-l comparam cu Atena iese imediat la

iveala marea deosebire de fire dintre cei doi, Dupa cum ea e ceaaflata mereu in apropiere, asa e el eel aflat in departare, El nuinsoteste nici un erou in cali tate de prieten fidel. nu-i ajuta si nu-isfatuieste pe cei protejati. EI nu e, precum Atena, un spirit a tnemijlocirii, a t modelarii inteligente si active a clipei prezente.Alesii slii nu sint oamenii faptelor .

3Dar cine este acest zeu a carui privire ne saluta din departaresi a carui aparitie e inviUuitli de 0atit de fermecatoare stralucire?Din motive demne de luat in considerare s-a presupus ca patria

sa n-ar fi fost in Grecia, ci in Asia Mica (vezi von Wilamowitz,Hermes 38 si Greek Historical Writing and Apollo, care e contrazisde Bethe in Antidoron, acesta pronuntindu-se pentru teoria luiWackernageJ; Nilsson in schimb sustine in History of GreekReligion, 1925, p.132, teoria lui von Wilamowitz). Se pare eliApollo e originar din Lieia de unde era si mama sa, Leto.Aeeastli presupunere interesanta insi pentru sine a dat nastere

la afirmatii foarte indraznete. De exemplu, aeeea di. Apollo, cazeu asiatic, s-ar afla Ja Homer total de partea troieniJor. Felul saueel mai vechi de a fi, asa cum ar aparea inca la ineeputuilliadei,ar fi acela al unui zeu groaznic, aduclitor de moarte. Dar de laaceasta imagine inspaimintatoare la zeul intelepdunii din Delfidistanta este alit de mare indt nu ne-o putem explica decit prineea mai importanta reforma religioasa.o a n a l i z a mai atenta a epocii lui Homer ne duce Ja coneiuziaea Apollo, asa cum apare in epopeile homerice, n-a fost altuldecit zeul in care s-a erezut mai tirziu la Delfi. Esenta divina spe-


14/27

70 ZEII GRECIEIcifica ce poar ta numele Apollo ~icare a reprezentat a fortA spiri-tuani atit de semnificativa inGrecia antica trebuie sa fi iesit inevident! Cll mult inaintea epopeilor homerice; ea face parte dinacele revelatii care reprezinta punctele importante ale continutu-lui religiei olimpiene, adica ale religiei grecesti in adevaratul sensal cuvintului, Ne lipsesc m.sa precizari ~i marturii despre specifi-cui imaginii zeului inaintea acestei epoci. Nimeni nu se va indoide faptul ca si-n preistorie Apollo era zeul cu arcul ~i cinta lainstrumente cu coarde; ~iinprivinta darului profetiei acest lucruemaimult decit probabil. Dar trebuie sa ne ferim de iluzia ca prinsimple date concrete am putea deduce esenta vie a unui zeu preis-toric ~i semnificatia pe care el a avut-o pentru adoratorii slii. Deaceea nu mai insistam asupra acestor probleme # ne indreptamatentia doar asupra credintei in zeu, asa cum apare ea precizatalimpede, pentru intiia data, la Homer.Daca-l citim pe Homer cu prejudecata ca in religia de atuncinu existau decit elementele indicate de autorul epopeilor, desi-gur di Apollo a devenit abia ulterior zeul puritatii, iarseninatatea sa severa, spiritul superior, dorinta sa imperioasa de.~teJe.g~r~,f!i ll .~!~_,~i_Qrdine" pe scurt , tot ceea ce numim aziapolinic, i-a fost necunoscut lui Homer. Dar Homer nu vrea sainstruiasca, La el zeii apar, actioneaza ~i vorbesc asa cum iicunoaste el ~i cum iicunosc ascultatorii lui. Ca si la alti zei, si-ncazul acestuia lui Homer ti ajung citeva linii de contur pentru ane aduce in fata ochilor imaginea zeului, Daca iosa analizamtemeinic aceasta imagine vom recunoaste contururile geniale aleunui caracter ce ar trebui sa fie bine cunoseut fiecarui ascultator;~ide la aceste fapturi, adesea eonturate doar la repezeala, puteminvaJa mai multe decit din numeroase afirmatii despre forta ~icaracterul zeului.in renumita ba.alie a zeilor din cintul al 21~lea allliadei, doizei refuza sa ia parte Ia Iupta, fiecare din motivul sau propriu alsuperioritatii, Hermes, marele smecher, spiritul sansei si a Iocaziei favorabiie, nici nu se gindeste Sa se masoare ell Leto ceaputernica si nu are nimic impotriva daca ea vrea sa se Jaude p r i n -tre zei di I-a !twins. Cit de diferite sint lucrurile in cazul luiApollo! Cu cuvinte dure Poseidon I-a provocat la duel. "M-aisocoti de nebun, de m-as bate cu tine, Poseidon, / Nurnai de

ZEITATllE OLlMPlliNE 71dragu-unor bieti muritori care-acum In puterea / Vietii ca frun-zele-n codru-nfloresc pe pamint, dac-au hrana, / Rodul cimpiei,acuma slabind se destrama ca umbra." Si cind sora lui, Artemis,en acea animozitate specific feminina, it numeste las, Apollo seretrage in tacere (/Jiada 21, 461 s, urm.), - Oare nu e acestazeul lui Pindar, nobilul vestitor al intelepciunii, al cunoasteriide sine, a 1 masurii, al ordinii judicioase-'r,:Voi'efemeri! ,,'exclamaP i l l i f a r - - - ( P } : i h i c ~ j e 8; '95)10 SpinhiY zeului, "Ce mai este oarefiecine? Si ce nu este?1 Visul unei umbre este omuL. / Dar cindfacia data de Zeus ar veni, I Lumina stralucitoare inconjuraoamenii: dulce I Si blinda Ie este vietuirea."! Nimic nu caracteri-zeaza an t de bine atitudinea al carei ideal it reprezinta aeel ApolloaI epocii posthomerice, decit notiunea de Sophrosyne eu care incepcuvintele lui Apollo la Homer. "Cunoa5te-te pe tine insuti!" iistriga el celui ce-i pa s e s t e pragul templului din Delfi. Acest Jucruinseamna - vezi Platon, Charmides 164 D -: recunoaste ceea cereprezinta omul cu adevarat si cit de mare e distanta ee-l despartede maretia zeilor etemi; gindeste-te la limitele omenirii l Ne putemindoi oare de faptul ea acesta e Apollo care apare in scena dinHomer mai sus-mentionata? ~i nu apare doar In aceasta scena,Poetul Ii imortalizeaza caracterul. in cintul al cincilea aI IliadeiDiomede it rapune pe Enea, 0 raneste pe zeita Afrodita ee si-aitnbcati~at protectoare fiuJ ~i se repede din nou asupra victimei,desi st ie c a Apollo insusi vegheaza asupra celui rapus. Atuncir a s w m glasul maretului zeu: "Tu, Diomede, ia seama si-n laturifereste, Cu zeii INu cauta sii te-asemeni, ca nu sint totuna cu nea-mull Zeilor, oamenii cei muritori care umbla prin tina" (ll iada 5,440). Si-n ultimul cint allliadei, Apollo se ridica, cu patosul ee-Idau stavila ratiunii ~i nobila simtire, spre a pune capat neomenieilui Ahile, care maltrateaza de douasprezece zile lesul lui Hector. Infata zeilor Apollo ita cuza de nelegiuire si ticalosie; iJ considera peAhile lipsit de respectul pentru etemele legi ale naturi i ~ide masurace trebuie s-o cunoasca firile nobile ~idupa pierderi dureroase. .Bas a ia seama, cit e de viteaz, el sa nu ne Intarte / Or de minie-n josind1 Pindar, Ode 11Pythianice, Editura Univers, Bucuresti, 1975, traducere de

loan Alexandru, ingrijire de editie, note ~i comentarii de Mihai! Nasta.Fragmenteje din Pythianice sint cjtate din aceasta traducere (n. 1.).


15/27

7 1 . ZEn GRECIEItmina cea far! simtire" illiada 24, 40 s, urm.). Zeii-i dau dreptatelui Apollo.Acesta e Apollo homeric. Manifestarea superioritatii spirituale

tine deci de esenta lui $i nu este un adaos la imaginea lui. Acelasilucru e valabil $i cu privire la ~turile individuale ce au fost con-siderate m a i ti rziu ea fiind earacteristiee zeulu i . 1, eel c a r e vesteala Delfi gindurile zeului sup rem se afta - si la Homer - maiaproape de acesta deci t oricare al t zeu. Faptul de a fi fost aparatorulpuri tati i si maestrul purificari lor a fost considerat, doar printr-op r e jude c a t a , 0 c a r a e t e r i s t i c a de data mai r e c e n t a a zeului . E dreptc a Homer i g no r a de obieei eomplet a c ea s ta s fe ra , Dar i1num e s t e Inmod curent pe zeu .Phoibos" (Febos), awea eel pur. Si dacainvl it fun sa lntelegem ce i n s e a m n a puritate $i purificare in sensullui Apollo, abia atunci vom pauunde adevarata e s e n t a a maretieisale spirituale, Este fara Indoiala limpede c a aceasta spiritualitate ereprezentata si de muzica apolinica, de cunoasterea a eeea ce edrept, ca ~i a vi itorului , de inst ituirea unor ordini superioare. ~itoate aeeste aspecte Iisint caracteristice lui Apollo homeric. Intuirneli aceste particularitati $i perfectiuni sint radiatiile uneia sia c e l e i a s i ealitali de baza, multiplele r eve la t i i ale unei ex i s t e n t edivine, pe care grecii au venerat-e inca inaintea lui Homer subnumele de Apollo. Dar daca vrem sa ne apropiem de sensul intre-gului ~ial unitapi trebuie sa Ie analizsm pe fiecare in parte.

4Sa I n c e p em cu puritatea.Una dintre cele mai nobile sarcini ale zeului Apollo din epoca

posthomerica este preocuparea pentru purificari si ispasiri,Epopeile homerice nu pomenesc nimic desp re acest aspect. Darde aici nu r ezu l ta in mod necesar c a Apollo a preluat rolul respec-tiv abia mai tirziu, in lumea homerica, teama de pingiirire dis-paruse aproape complet, asa ca personajele acestei lumi nu eraunevoite sa caute pro tec t ia lui Apollo in acest s e n s , Dar e usor deinteles d,tocmai aceasta forta tine de esenta reala ~iveche a zeu-lui. Arta vindecarii cuprinde, conform vechi i concepti i, ~ icapa-citatea de a tine piept pericolelor impuritatii, ~iApollo era eel maiimportant zeu al vindecarii; si asa a fost dintotdeauna. Astfel a

ZEITATILE OLIMPlENE 73fost cunoscut in ltalia $i la Roma. eel ce purffica e eel ee vindeca,eel ce vindeca e eel ce purifica, Agyieus, asa cum e numit con-form conceptiei mai vechi (vezi ~i Thyraios si al te porecle $iepitete) purifica drumurile de tot ce-i rau ~i ca simbol al sigu-rantei, in fata caselor, se ina1lii statuia sa de piatra, Chiar dad1Homer a incetat sa mai astepte de la el purificari ~i ispasiri, zeul,asa cum apare el in epopeile homerice, ne da 0pretioasa indicatieasupra modului cum trebuie intelese purificarile apolinice.Legatura intre ideea purificarii $i un zeu ce trebuie consideratfntruchiparea rnaretiet spirituale ni se pare la Inceput ciudata pen-tru ca sti inta moderna a religiei ne-a obisnuit sa intelegem vechileri tualuri intr-un sens pur materialist . Trebuie sa ne desprindemhotarit de aceasta prejudecata, caci ea nu face decit sa transferemodul nostru propriu de a gfndi asupra atitudinii unor oameniprimitivi, atitudine ale carei ciudatenii trebuie sa le explicam,Apollo 1 1 purifica pe vinovat de rusinea ce-i prevesteste

nenorocire, Asasinul pingarit de singele groaznic al celui ucis eeliberat, prin interventia lui Apollo, de blestem ~idevine din noupur. in cazul acesta ca si-n altele pingarirea vine de la 0 atingerecorporala si 0murdarie materiala. ~i tot astfel ritualul ilva readu-ce pe e e l pingari t inapoi in starea de puri tate, prin tratamente cor-porale. Din asemenea masuri, pe care Ie regasim cu 0 asemanaredemna de luat in considerare la toate popoareJe vechi, s-a dedusca rel igia de odinioara mte1ege prin pingarire doar 0 stare mate-riala, respectiv impovararea eu 0 substanta periculoasa, care insaputea fi inlaturata pe cale fizica, Dar gindirea naturala, incanedominata de teorie, nu cunoaste vreo existenta fizica care sa nuinsemne mult mai mult decit substanta pura. Ea are un respectfalii de corporalitate, pe care noiaproape c a I-am pierdut, deaceea ne vine at it de greu sa intuim sensul acestei ati tudini , Ea nudesparte elementul corporal de ceea ce noi numim spiritUalsausufletesc, d-vede'Ii}ereu un element- prillprisina cel~ila_lt" Asaprecum, -potrivit acestei conceptiicatingerile $ i ptnganriie sintmai mult decit materiale, tot asa efectul lor cuprinde intreagafiint ll omeneasca pericli tindu-i nu doar natura fizica, ci putinds a - i incarce si sa-i tulbure ~i sufletul, Asasinul ajunge intr-o -,incurcatura groaznica __:~!!l:_f~p~comisa cu adevarat - si nu prin _)s~I' I~_g~d _~~~e~sti f~pta. Existenta sa exterioara e pfudi tAde


16/27

74 ZEII GRECIEIo sinistra amenintare, dar mult mai cumplit e blestemul ce-iebinuie sufletul. De aeeea eonvingerea reie~it ii din trairea nemi]-locitii nu e mai putin serioasa ~i profunda prin eoneeperea sub-stantiala a eauzei raului ~i inll iturarea ei printr-un procedeu fine.C e -i d re pt , purificarea nu era c o n si de ra ta n e c e sa ra doar in cazulcrimelor, ea euprindea orice atingere cu lucrurile ~i fenomenelenelinistitoare, de exemplu, cu moartea intr-un caz de deces nor-mal. Aici nici nu poate fi yorba macar de 0vina morala si acestae motivul pentru care sa putut face a f i rma t i a ca intreaga e s e n t aa ispasirii avea de-a face, potrivit sensului ei specific, doar cufiinta e xte rio ar a, n u ~i Cll cea interioara, A c ea sta s en ti nta tr ad ea zainsa modul eronat de interpretare a esentei gindirii naive. Cacitrebuie sa intelegem bine macar faptul di ineurcatura in care aajuns cel pingarit era conceputa diferit in functie de provenientaei dintr-o intilnire pasiva sau dintr-un act de fort! - chiar dacavechile dovezi nu pomenese, dupa cum era de asteptat, nirniedespre acest lucru, Asa cum In cea de-a doua situatie eel pingaritera eel ee actiona, tot asa el insusi trebuie sli fi fost impresionatin cu totul alt mod decit in cazul unei simple intilniri. Desigur diintr-un punct esential aceasta conceptie primitiva se deosebestedin principiu de modul nostru rational de gindire.~)'~n.tl ,u~on~s_t?r.:_4tta.apteinu ~9mea~ .,dac! 1 1 : , fosLr.:0~!~.~ "c\i intentie sauneintentionat, dadl(l fostr~zultatulul1et nec~sit ill i sau al arbi-trarului ' o e c i ~ conform vechii credinte, omul trebuie s a suferepentr;_.'~eva ce n-a intentional s a faca, Cine indrazneste sa spunadi acest lucru nu e adevarat? Cine indrazneste sa-si permita sanumeasca acest lucru nedrept?Intelegem eu usurinta cit de mult e expusa esenta purificarii, euregulile sipraeticile ei, pericolului de a decadea tn ingustime devederi ~i superstitie. Dar acesta nu e un motiv de a nesocoti sem-nificatia ei profunda. Ea trimite spre acea sfera reprezentata defortele demoniee de tipul Eriniilor. Am descris deja lumeaimparatiei lor, acea raspundere inevitabila, aeele legaturi stravechisi sfinte, asupra carora vegheaza Eriniile (pp, 23 s.urm.). Intune-ricului ~iapasarii acestei vechi lumi ise opune cerul zeilor olimpi-eni. Nu e vorba aid de a distruge aceasta veche lume, ea va dainuimereu, caei e hranitA etern de rlisuflarea grea a pamintului.Atotputernicia ei msa e starlmatil de noua lumina divina. Sa ne

ZEITATILE OLIMPIENE 75amintim de Orestia lui Esehil, analizatli in capitolul al doilea. Zeulc a r e I n d ra z n e s te acolo nu do a r s a - l purifiee pe uc i g a su l de m a m a ,ci ~isa apere, in numele unui drept mai inalt, fapta ordonata de alt-fel de e l I n s us i , in f a ta cumplitului s t r i g a t de r a zbuna r e al singeluivarsat, e Apollo. EI se ocupa de purificari, ell alte cuvinter e cu no a s t e acea realitate s umb r a , dar poate indica s o lu ti a p o tr i v it ade iesire din blestem. Viata trebuie eliberata de piedieiinspltimintiitoare. de I n cu rc a tu ri d e m o n ic e asupra c aro r a n ic i ceamai curata voint! omeneasca nu are nici 0 putere. De aceeaApollo ti statuie~te pe cei a ju n s i la n e v o i e ee s a fa ca s i ce s a nuf a c a , Ie a r a t a unde s i n t necesare i m p a c a r e a sau c in sti re a . C a ci elinsu~i, dupa cum se povesteste, a trebuit sa se purifice odinioarade singele balaurului de la Delfi.In anturajullui Homer nu mai voia sa se stie despre pericoledemonice. Dar Apollo homeric e caracterizat de un fel de inaltapuritate, aceeasi pe care a propavaduit-o de la Delfi, alaturi deregulile de ispasire, ~iaceasta puritate ar trebui s a ne impiedicesa eoncepem purificarea apolinica intr-un sens pur exterior. Prinlimpezirea fiintei sale interioare omul ar trebui sa fie aparat depericolele pe earele'poateeviia. Ba si rnai mult: zeul stabilesteidealul \lDeiJi!lut~e){teo()3!~~i!nteri0are c3!~, ~a _ajin~se~de urmliri, poate fi considerata puritate in sensul eel mai inalt,Pe C e l ce-i cliIcl' ipragul sanctuarului de la'Delfi ' Apeillo nu-iintlmpinii eu forma obisnuita de salut, ci le striga: "Cuno~te-tepe tine insuti!" (vezi Platon, Charmides 164 D.). Se spune eliaceasta m a x i m a si altele citeva au fost aduse la Delfi de catre ceisapte intelepti, ea tribut pentru spiritul lor (vezi Platon,Protagoras 343 B.). Renumita lor filozofie, formulata inmaximeca aceea a dreptei masuri tmetron oris/on), corespunde intru totulspiritualitatii zeului de laDelfi, alaturi de eare-i plaseaza de alt-fel ~i traditia, Unul dintre ei, marele Solon, a declarat eli . fat! demaretia regala a lui Cresus mai fericit este un simplu cetateanatenian care a putut s a incheie 0 viat! fara griji, binecuvintata decopii si nepoti, in mod glorios, printr-o moarte eroica pentrupatria sa, primind la mormint onoruri publice; regelui insa, carese considera eel rnai fericit, i-a dat serioasa invataturii sa nu fielncrezator fatA de fortele superioare ~i sa se gindeasca In toatecele p am i n t e s t l la propriul sf i r s i t (vezi Herodot 1,30 fl. urm.). De


17/27

t ZEII GRECIEIacelasi fel emu ~i deciziile oracolului de la Delft (veri R. Herzogin E. Horneffer, D er J un ge P la to n I. 1922. p. 149). care. dupaPliniu "au fost date spre dojenirea vanitatii umane" (NaturalisHistoria 7. 151). Marelui rege Gyges, care a vrut sa stie cine e eelmai fericit, i-a fost indicat un llimn modest din Arcadia care nutrecuse niciodatli de hotarele bucatii sale de teren, din ale care]roade trliia (Valerius Maximus 7. 1, 2~. a.) . Bogatul ee-l cinsteape zeu cu cele mai de pret jertfe ~i care a vrut sa stie cine e eelmai pe placul zeului a trebuit sa aile ca acesta e un biet tliran, carepreslirase din sacu-i citeva graunte pe altarul zeului (Porfirios, Deabstinentia I, 15 s, urm.). Dar exemplul cu adevlirat memorabil ilreprezinta raspunsul dat de zeu la intrebarea cu privire la eel maiintelept om, cind Apollo I-a nurnit pe Socrate. Socrate lnsusi ainterpretat aeeste cuvinte in sensul cli ~i-a dedicat viatacunoasterii ~ianalizarii lui insusi ~i a oamenilor l1ica acesta esteserviciul divin pe care nu I-ar trada niciodata de dragul vreuneiforte pamintesti, ehiar daca aeeasta I-ar ameninta ell moartea; elnu s-ar putea Iasa dominat de teama de moarte, csci nimeni nustie dad moartea e 0 fericire sau 0nefericire; el e de pa r e r e caacesta e avantajullui falli de alti oameni, de a nu eonsidera ca stieceva aeolo unde nu stie nimic, un lueru stie insli, si anume ca erau ~ijosnic sa comiti nedreptati ~is a nu-i asculti pe cei de mai8US (vezi Platon, Apologia 21 ~.urm., 28~. urm.).

5Zeul care indeamna la 0 astfel de cunoastere este ~ifondatorul

ordinii ce structureaza convietuirea oamenilor. Pe baza autoritatiilui statele i~i Intemeiaza organizati ile legale. Colonisti lor Ie aratadrumul spre 0 noua pat r ie , Tot el e si patronul tinerilor ce treepragul barbatiei, conducatorul diverselor clase de virsta alebarbatilor, indrumatcrul nobilelor exerciti i f izice masculine. Lacele mai importante serbari ale lui participa in special baietii sitinerii. Lui ii dedica baietii, atunei cind se implinesc ca barbati,pletele lungi. Chiar el, stapinul gimnaziilor ~i al palestrelor, l-aiubit odinioara pe tinlirul Hyakintos, dar l-a ucis in intrecere dingreseala, cu discul. La renumitele Gimnopedii lacedemonienecintaretii, grupati pe clase de virsta, se prezentau in trei coruri ~i

ZElTATll.E OLIMPIENE 77mareata sarbatoare a Carneenelor era caracterizatli de 0ordine ~io structura ce aminteau de disciplina militara, A~ ca intelegemde ce Pindar, la intemeierea unui nou oras, se roaga lui Apollosa-l populeze cu barbati capabil i (Pythicele 1,40). Dar toate aces-tea Ie regasim si la Apollo homeric. Dupa poetul Odiseei doarbunavointa lui Apollo l-a transformat pe Telemah intr-un tiniiratit de viteaz (19, 86 cu Scoliile; vezi H. Koch, Apo/lon un dApollines, 1930, p. 12 ~. urm.): si Hesiod spune despre Apolloca-l transforma pe baiat in blirbat tTeogonia. 347).Cunoasterea adevarului e 0 parte a cunoasterii existentei si

int~rdepell.dentei hicfurilQ.!':'ApoHodez"lllllie a t ii ' ) u c r u r il eascUnse;--cfi~l'pe'ceie'viitoare. Conform Odiseei si Agamenmoni-a cerut sfatul la Delfi inainte de a porni impotriva Troiei (8, 79),iar lliada relateaza despre comorile sanctuarului lui Apollo de laDelfi (9,404): "Aduceti lira ce mi-e draga ~i arcul meu incovo-iat! I Voi spune lumii prin oracol ce a hotlirit aievea Zeus!" -acestea au fost, potrivit imnului homeric, primele cuvinte alenou-nascutului Apollo. Lui Ii datoreazli marii profeti harul lor.Despre Calha acest lucru e mentionat explicit chiar la inceputullliadei (I, 72, 86). Femei precum Casandra ~i Sibilele, asupracarora, uneori, spiritul zeului s-a revarsat cu 0 fort li cumplita, auajuns vestite. Dar nu vrem s a ne oprim la aparitii izolate, dupacum nu vrem sa ne oprim nici 1a numeroasele si in buna parterenumitele oracole care existau pe linga eel de la Delfi. Nici nune intreblim aici ce fel de profetie se practica initial la serviciiledivine apolinice, Cunoasterea secreta, indiferent de procedura demijlocire a ei, este intotdeauna legata de 0 anume inaltime spiri-tuala. $i aceasta ne aminteste de poezie ~i muzica.Oare s a nu se afle muzica lui Apollo in centrul variate lor sale

priceperi? Sa nu fie ea oare izvorul din care ise nasc toate talen-tele?Si alti zei iubesc muzica, dar la Apollo intreaga fiintl'i.pare s afie muzicala.In Iliada i~i instruneaza lira la masa zeilor (I, 603 ~. urm.).Poetul sustine ca a faeut acest Iucru ~i odinioara, la sarbatoareanuntii lui Tetis cu Peleu (24, 63). Homer nu precizeaza nicaieric a Apollo ar fi cintat el Insusi, asa cum I-au prezentat mai tirziuartele plastice; lui iicintli doar Muzele. In schimb ii inspira pe


18/27

78 ZEII GRECIEIctntAreti ~i atunci ctnd cintecele lor sint potrivite se spune ca aufost povatuiti de Muze sao de Apollo insusi (veri Odiseea 8,488). "Caei prin arcasul Apollo. prin Muzele Olimpiene I Sint pepamint cintareti i, barbati i vestiti , chitarezii." (Hesiod, Teogonia9 4 ). Imnu J c a tr e Ap ol lo P y th ia ni cu l re da c um 1aintrarea lui Apolloin Olimp toti zeii sint cuprinsi de farmecul ametitor al muzicii:"Raspund ~icele noua muze cu glasurile lor frumoase, I Slavescprinoasele primite de zei ~i soarta chinuita I A oamenilor carerabda, prin vreri le ceresti, ati tea, I $i vietuiesc lipsiti de minte sivlaga, f a r a sa gaseasea IUn loe ce-i apara de moarte si-i scapa de'imhlitrinire.1 $i Harmonia, Hebe, fata lui Zeus, vesti ta Afrodita, ISe tin de-ncheietura miinii si impreuna dlintuiesc.1 Deloe urtta:sau ma r u n t a , tn rind cu ele s a l t a - n joe, IUimindu-te prin f r umu-sete si prin semeata ei statura, I Artemis, vesela arcasa ~i sorageamana cu Febus. lin hora lor s-au prins si Ares si Argicidul cupriviri I Iscoditoare ; Febus face sa glasuiasca lira lui. I Calcindsolemn. cu pasul mare, lumina-a jurul sau revarsa, I Vapaiimprastie piciorul ~i minunata lui tunica." Tot cu muzica a intratodinioara ~i la Delfi ( lmn ul c a tr e Ap ol lo P y th ia n ic u l) . La sosirealui "cinta: privighetorile, rindunelele si cicadele", cum spuneAlceu tn imnul sau. Calimah simte apropierea zeului : laurul tre-mura si-n aer pluteste cint de lehlida ( lmn u l c a tr e Ap ol lo 1 ~.urm.).P " m a ~i la Claudian mat putem citi cum se trezesc glasurilepadurilor ~i groteior la apropierea lui Apollo (De sexto consulatuHonorii 32).in muzica lui Apollo rasuna spiritul intregii configuratii a

vietii, incintati 0 asculta toti prietenii unei 1umi senine ~i ordo-nate, dirijata de gtndirea sublima a lui Zeus; dar aceeasi muzicasuna strain ~i dezgustator pentru toate fiintele lipsite de masurasi moostruoase. Astfel Pindar povesteste despre forta cereasca amuzicii apolinice (Pythicele I, 1 ~. urm.): .Harfa de a~ a luiApollon si a vioriu buclatelor I Muze legiuita avutie l In a lorstapinire to esti; de tine asculta I Ritmicul pas dintii la sfintesarbatori! ICaci semnelor tale se-ncredinteaza cintaretii, I Cindtu preludiile din fruntea horei I Cutremurul coardelor 11arunci I$i fulgerul aprig - vesnieul izvor de foe - 11domolesti, Doarmepe I Sceptrullui Zeus vulturull Cu iutile aripi amindoua destinse, I

ZEITArll.E OLiMPIENE 79Arhontele pasanlor ... Precum nori negri I in jurul capului sau cese inclina, blindul cint peste pleoape Ilnaltli umerele aripelorinrourate, I Atins adinc de saerul tau aeord. Caci lii I PutemiculAres. uitind salbaticia, I Virfurile Iancii intumind, inima-si min-tuie I in sarbatoare, cu odibna ... De asemenea ~i firea zeilor IFermecata se supune sulitelor tale, ascultind I De-ntelepciuneafiului Latonei ~i a Muzelor cu falduri adinci. ( ... ) Toate fapturiletosa cite Zeus nu le iubeste se-nspaimintara, I Glasul Pieridelorauzind ... " Armonia ~i frumusetea constituie esenta ~i efectulacestei muzici. Ea imbllnzeste tot ceea ee-i salbatic. Chiar ~i fia-rele pustiurilor sint vrajite de ea (vezi Euripide, A/cesta 597 s. urm.).P ' m a si pietrele se supun sunetului coardelor asambltndu-se tnziduri (vezi Apollonios din Rodas I. 740). De aeeea turmelor lemerge bine atunci cind Ie pastoreste Apollo (vezi Calimah, Imnulnitre Apollo 2; 47 ~. urm.). Lui Admet el i-a lasat turmele s apasca in sunet de muzica (vezi Euripide, Alcesta 569 s, urm.:lliada 2, 766); eonfonn mitologiei troiene a pazit vitele luiLaomede (lliada 21, 448). $i existenta oamenilor e configuratade muzica lui Apollo. Prin muzica Apollo e eel dintii ~i eel maidistills educator al oamenilor, cum a redat Platon eu minunataprofunzime (Legile 653): "Se ttnguiau zeii mult incercatuluineam omenesc. De aceea au Infiintat, spre destinderea oamenilor,serbarile zeilor, dindu-le drept tovarasi de petrecere Muzele, peconducatorul Muzelor, Apollo, ~i pe Dionysos ... Tot ceea ce-it tnar nu are liniste, e doritor de miscare ~iexprimare ; astfel uniise amuza sarind ~i saltind, danstnd ~itachinindu-se reciproc, altiiproduc sunete de toate felurile. In vreme tnsa ce vietuitoarelecelelalte n-au intelegere pentru regularitatea miscarilor, adicapentru ritm ~i armonie, nona, oamenilor, tocmai acesti zei, pecare cerul ni i-a dat drept tovarasi de petrecere, ne-au daruitsimtul ritmului ~iarmoniei ~j bueuria de a-I trai; ei sint aceia carene indruma miscarile si ne conduc joeuriIe, apropiindu-ne unii dealtii prin Iegatura dansurilor si cintecelor."!Cel mai bun lueru pe eare-l realizeaza Muzele inviata ornului,

spune Plutarh iCariolan 1), este innobilarea naturii umane prin1Versiunea in limba romiinli apartine traducatoarei. Legil lui Platen nusint traduse in limba romiina (n. t.).


19/27

80 ZEII ORECIEIsimt ~idisciplina ~ieliberarea ei de orice excese. Aceasta ideespecific greaca I-a inspirat ~i pe Horatiu in acea cu adevaratminunata rugA catre muze (Carmina 3,4).

6..Qui c ilha ram ne rv is e t nervis tempe ra ! a rcum,"

(OVIDIU, MeramorJozele 10, 108)~i acum ajungem la acel atribut care, pe linga lira, e eel maicunoscut ~i semnificativ si care, desi e amintit atit de des alaturide lirli, pare s a nu aiba nici 0legAturacu aceasta: e yorbadespre arc."Aduceti lira c e mi-e dragAs i arcul meu incovoiat!" e x c l am a

nou-nascutul zeu in imnul homeric dedicat lui Apollo Delianul(131) ~i la inceputul imnului gasim imaginea impunatoare a luiApollo pasind cu arcul incordat in sala lui Zeus in timp ce zeii seridicAdin jilturile lor. Numeroase expresii, atit la Homer cit si laautori mai tirzii, il caracterizeaza drept putemic ca s a g e a t a , Lainceputuilliadei i~i la n s ea za s a g et ile distrugatoare in t a b a r a gre-cilor, omorind turme intregi de vite si mase de oameni. Cei ces t ap i n e s c tragerea cu arcul ii da to r e az a lui Apollo pricepereadobindita si, inainte de fiecare sageata trasa, ii adreseaza 0 ruga(vezi Iliada 2, 827; 4, 101, 119; 15, 441; 23, 872; Odiseea 21,267.338). SarbAtorirealui - de alttel singura sarbaroare a zeilorcu desfasurare regulata pe care 0 amintesc explicit epopeilehomerice - este ziua in care Odiseu se intoarce acasa, trage eaun maestru si-i doboara pe petitori, toate acestea Cll sprijinulluiApollo (vezi Odiseea 21, 338, 22, 7). Puternicul areas Eurytos aplatit cu viata faptul de a-I fi provocat la duelul eu arcul (Odiseea8,226). Cu arcul a rapus baJaurul de la Delfi (Imnul catre ApolloPythianicul). Tot s a g e a t a lui I-a prabus i t in tarinApe Ahile in f a taTroiei,Dar ciudat e faptul ca s a ge t i l e sale p r ovo a c a ~i0m i nu n a t a tre-cere in somnul vesnic, Ele zboara nevazute si adue 0 moarteblinda, ce-I cuprinde pe om pe neasteptate pastrindu-i chipulproaspat, ea si cum ar fi cazut intr-un somn adinc (vezi Iliada 24.757 ~.unn.). De aceea sagetile zeului sint considerate "blinde".Odiseea povesteste despre 0 insula fericita unde nu ex is t a boli

ZEITATILE OLIMPIENE 81cumplite; cind oamenii imbAtrinesc, viata le e curmata desagetile blinde ale lui Apollo si Artemis. Caci numai barbatilor ledaruieste Apollo aceasta moarte frumoasa: pe femei le atinges ag e ata la n sa ta de Artemis.Din r e l a t a r i preeum eea a min io su lu i Apollo la l n c epu tu l

lliadei, un Apollo ce aduce moarte g roazn i c a printre oameni sicoboara "precum noaptea" din Olimp sa-~ ifntaptuiasca cumpli-ta sarcina (I,47), s-a tras concluzia cA el trebuie sa fi fost initialun zeu al mortii. Dar oare cum s a se fi dezvoltat faptura luiApollo dintr-un zeu al mortii? Imaginile rnitice au un cu totul alts en s, U n ze u inf at a c a r ui a se pr abus e s c ~i c e i mai puternici, atuncic i n d le-a s o s it c e a s ul , nu trebuie c o n s i d e r a t de aceea zeu al mor-til. Si Apollo nici nu e zeu al mortii atunci cind rapune uriasi ~imonstri periculosi, precum Aloizii (vezi Odiseea 11, 318) saubalaurul de la Delfi. La inceputuilliadei Apollo vine in chip depedepsitor, iar privirea-i sumbra e asemuita cu noaptea, similarprivirii luiHector cind patrunde in tabara grecilor (lliada 12,463)sau a celui a lui Heracles care-si intinde arcul inca din Hades(Odiseea 11, 606). Dar atunci cind ii atinge pe altii, carora nu Ieapare ea zeu aI razbunarii, Cll sagetile-i "blinde", asa incit acestiase sting ca prin rninune, parind ca dorm usor, atunci aceastaimagine nu e nici pe departe aceea a unui zeu a t mortii, Aceastadu io s d~.tris~sf!:r~ir~.,ftP}~ru!A~~W.I!~~Qsc_llh!!~~~d~~p'a.dscl~p!~~."l!!!~!.,_,~LIpJ~\>llt9.~.~~~1i.!t:,_~,~~g.rl3:~,de e ul di ndepar~ey~e vine d~ p,~una~_~ ~inl~J\lmini.i.spre,QMie,rii,reriiigindu-se mereu in acele Iocuri. Si astfel am ajuns la punctulnostru de pornire.Oare nu e arcul un simbol at departarii? Sageata e lansata deundeva din necunoscut ~izboara-n dep8.rtAricautindu-si t inta, ~ilira? E oare 0 intimplare faptul eAApollo 0 lndrageste la fel caarcul sau legatura lor are 0semnificatie mai profunda?I n r ud t r e a celor dona instrumente a fost s e s i z a t a de multe or i ,Ea nu se reduce la forma exterioara prin care, pentru Heraclit,arcul ~ilira au devenit simbolul unitatii elementelor divergente(vezi Fragmenta 51 D.). Ambele sint in~urate cu intestine deanimale. Adesea se foloseste pentru intmderea coardei arculuiacelasi cuvint (phallo) ca pentru atingerea eoardei unui instru-


20/27

81 ZEII GRECIEIment muzical. Si ambele vibreaza producind sunete. "Zbtrnie,coarda raswm virtos" se spune in Iliada (4. 125) cind Pandarostrage sageata asupra lui Menelau. Pindar spune despre coardaarcasului Heracles di are "sunet grav" (lstmicele 6. 34 ~. unn.).Dar cea mai vie imagine ne-o of em 0 scena vestita din Odiseea(21, 410 s. unn.). Cind, dupa zadarnicele incercari ale petitorilor,Odiseu ~i-a intins arcul putemic: , ,$i cum un maistru vrednic IPricepator de cintec si iauta IPe-un nou cli lu~ Intinde lesne coar-da", asa a incercat ~iel coarda. .Jar ea swm frumos ea eiripitullDe rindunica." Poate ea viitorul ne va dovedi intr-adevar ea arcul~ instrumentele cu eoarde au aceeasi origine. In eercetarea etno-logica e bine eunoseut asa-numitul arc muzical si a f l a m ca in vre-muri veehi ehiar si areul eu sageli a fost folosit pentru a producesunete muzieaJe. Firdusi povesteste ea vechii persi proeedau ast-fel, inainte de a pleca la batalie. In ceea ce priveste insaintelegerea naturii lui Apollo, pen t ru noi este de 0 deosebitaimportanta faptul ca grecii i~i~i au resimtit 0 asemanareesentiala intre ceea ee produce areul ~i ceea ee produe!_li~;.,Peambele Ie vad ca"~l1ln~.3!e._sP~~.:'Il!i!K;,!P:1!~!_l!l:,~.~,,t:,~~~.t?~~5~,~~iatinge telu),iJ?- .eelaI~~~~I,o~_i~,~ea~~t:.,~~~e"tele. Pentru PindarciiitAfettil autentic e un areas, cintecul lui - 0 sageata ee nu-sigreseste tinta, Sageata cea "dulce" se indreapta catre Pytho, tintacintecului san (Olimpicele 9, 11) - ~i imediat ne amintim decealalta sageata, eea aducatoare de moarte, pe care Homer 0nurneste eea "amara": "Sus acum, dub al meu, 0 lintli vrea areultau!" cintl i poetul Olimpicelor. .Pe cine IVoi nimeri, din blindainima din nou sageti binecuvintate I Trimetind?" (Olimpicele 2,98). EI vede muzele intinzind "areul" cintecului si-l preamaresteeu aceleasi cuvinte, care, inca din vremuri vechi, au fost denu-mirea de cinste a lui Apollo. "cel ce nimereste de la departare",(Olimpicele 9.5).Se stie cit de evident era pentru greci sa prezinte cunoastereaadevarului eu ajutorul imaginii unei sageti de arc ce-si atingetinta. Aceasta comparatie ni se pare evidenta, Insa e departe denoi obiceiul de a aseza muzica ~i cintul alaruri de arta tragerii latintli; caci in aceasta situatie noi nu ne gindim la adevar ~icunoastere, Deci acesta e punetul unde trebuie sa desc

Walter Otto, Zeii Greciei

Documents

Transcript of Walter Otto, Zeii Greciei