Regnul Fungi- Micotoxine

7/23/2019 Regnul Fungi- Micotoxine

http://slidepdf.com/reader/full/regnul-fungi-micotoxine 1/30

Implicarea unor reprezentanți airegnului Fungi în contaminareaproduselor alimentare

Relizatori:Bloaje Florica Vanesa Larisa Constantin AndreeaTatu FlorentaGrupa 3102

Pro! Coordonator: "uliana Cazi#ir



Cuprins

1! "ntroducere2! Re$nul Fun$i3! %icoto&inele'! %icoto&inele si eectele lor asupra ali#entelor '!1! Alato&ine '!2! Alato&ina %1 '!3! (c)rato&ina A

'!'! Patulina '!*! +earalenon,*! Prezen-a #icoto&inelor .n di/erse produse ali#entare



Regnul Fungio Re$nul Fun$i este alcătuit din organisme eucariote, având un

aparat unicelular (gimnoplast, plasmodiu, dermatoplast,sifonoplast) sau pluricelular, dar nediferen iat în organeț

vascularizate. Organismul Fungilor este format din miceliuconstituit din hife. Structura celulei este de tip eucariot i areș

particularită ile următoare:ț

o em!rana celulară (când e"istă) este alcătuitădin micoceluloza sau micozina#

o $desea, mem!rana este impregnată cu chitină, caloză etc#o %lastidele lipsesc complet#o &on ine su!stan e de rezervă: glicogen i picături de grăsime#ț ț ș

o 'n celule se află: citoplasmă, vacuole, unul sau mai mul i nuclei înț

func ie de grupa sistematică, apoi ri!ozomi, reticulț

endoplasmatic, condriozomi, etc.



Micotoxinele• Ter#enul de #icoto&in, /ine de la cu/ntul $recesc #cos care insea#n, ciuperc, 4i de

la cu/ntul latin to&icu# care .nsea#n, otra/,! 5le dese#neaz, #eta6oli-i secundari

secreta-i de #uce$aiurile care apar-in .n principal $enurilor Aspergillus, Penicillium 4i

Fusarium7 prezente .n #od natural .n aerul a#6ient7 pe p,#nt 4i pe culturi!

• %icoto&inele au capacitatea de a #odiica structuri 6iolo$ice anor#ale7 cu eecte de$radante

att la o#7ct 4i la ani#ale! Aceste to&ine pot i con-inute .n sporii de #uce$ai sau de cele #ai

#ulte ori eli#inate .n su6stratul de cre4tere 8ali#ent9!• (a#enii de 4tiin-, leau descoperit la .nceputul anilor 1;<0 odat, cu iz6ucnirea 6olii curcanilor

& din An$lia! Aproape 100!000 de curcani au ost uci4i deoarece alunele pe care leau

consu#at erau conta#inate cu Aspergillus flavus7 un #uce$ai ce produce #icoto&ine!

• Aecteaz, nu#eroase produse a$ricole7 anu#e cereale7 ructele7 nucile7 6oa6ele de caea7

orezul 4i plantele olea$inoase7 care sunt su6straturi oarte sensi6ile la conta#inarea cu

#uce$aiuri 4i la producerea de #icoto&ine! Conta#inarea produselor de c,tre #icoto&ine se

realizeaz, .n cazul cnd .ntrunesc condi-iile de #ediu pe c#p pentru apari-ia lor7 precu# 4i

procedee neadec/ate de recoltare7 de stocare 4i de transor#are atunci cnd sunt cu#ulate!

Prin di/ersitatea eectelor lor to&ice 4i a propiet,-ilor lor siner$ice7 #icoto&inele prezint, un

risc pentru consu#atorul ali#entelor conta#inate!



Specii fungice producătoarede micotoxine

Micotoxine Mucegaiuri

Aflatoxina B1, B2,G1,G2 Aspergillus parasiticus,Aspergillus

flavus

Ochratoxina A, B, C Aspergillus ochraceus,Aspergillus

carbonarius, Penicilliumverrucosum

Zearalenonă Fusarium roseum, Fusarium sp.

Desoxinivalenol, Fusarenonă,

Toxina T2

Fusarium tricinatum, Fusarium sp.

Fuonisine F. moniliforme, F. proliferatum,Fusarium sp.

Citrinina P. citrinum

!atulina P. patulum

Aci"ul #enicilic A. ochraceus, A. Cyclopium

Moniliforina A. proliferatum



Micotoxine și efectele lor asupra

alimentelor



Aatoxine

• Alato&inele constituie un $rup de 1= co#pu4i cu structuri apropiateunde ' co#pu4i au or#e oarte rec/ent .ntlnite .n ali#ente: B17 B27 G1 si G2!

>unt #icoto&ine produse de #uce$aiuri din $enul Aspergillus:

Aspergillus flavus 4i Aspergillus parasiticus7 #uce$aiuri prezente .n#ulte locuri 4i sunt pu-in e&i$ente la cre4tere: te#peratura cuprins, .ntre < si *0?C7 sursa de car6on 4i azot 4i o /aloare a a@ #ai #are de=0! in acest #oti/7 nu#eroase produse ali#entare destinateconsu#ului pot con-ine alato&ine .n cantit,-i uneori i#portante: alune7poru#67 $ru7 istic7 cacao7 caea7 #anioc7 soia!



$flato"inele au de asemenea un efectputernic teratogen i pot provocamoartea în câteva ore sau câteva zile ,

în funcie de cantitatea de micoto"ină isensi!iltatea animalului.

'n concluzie, aflato"inele suntrecunoscute ca fiind cei mai cancerigeni

compui naturali, i este posi!il să seo!ină o relaie liniară între incidenacancerului primitiv de ficat i logaritmulprocentului de aflato"ină ingerată.*nto"icaia acută cu aflato"ină setraduce prin moarte i în general cusimptome de depresie, anore"ie, diaree,icter sau anemie. Formele cronice aleaflato"icozelor se traduc printr+oscădere a performanelor de cretere aanimalelor, anemie, icter leer i o

evoluie canceroasă în final.



Aatoxina M

• 'n -/0 s+a demonstrat că la vite, aflato"ina 1- este a!sor!ită

cu hrana contaminată, este meta!olizată într+un derivat numitaflato"ina - care este regăsit în lapte. 2.3+45 de aflato"ină 1- ingerată se regăsesc su! formă de aflato"ina - în lapte.

$ceastă micoto"ină păstrează , la o treaptă inferioară,importantele proprietăi cancerigene ale aflato"inei 1-.

$stfel, efectul cumulativ legat cu ingerarea regulată a acestorto"ine, face să se e"pună la mari riscuri copii i sugarii, mariiconsumatori de lapte i produse lactate. $ceste riscuri sunt cu

atât mai importante deoarece aflato"ina - rezistă latratamentele uzuale de conservare i procesare a produselorlactate. $flato"ina - se regăsete în totalitate în laptelesmântânit i în produsele lactate (iaurt, !rânză), se regăsete

foarte puin în unt.



Aspergillus

favus



!c"ratoxina A• (c)rato&ina A a ost izolat, pentru pri#a dat, .n 1;<*7 de un $rup de

cercet,tori sud aricani! 5&ist, 4i alte oc)rato&ine ca oc)rato&ina B7 care estederi/at al oc)rato&inei A 4i oc)rato&ina C ester etilic! Aceste dieren-e de

structur,7 au eecte #arcante asupra poten-ialului to&ic! (c)rato&ina A este#icoto&ina cea #ai to&ic, 4i cea #ai r,spndit,!

• 5ste o #icoto&in, to&ic,7 o doz, de 2 pp# este suicient, pentru a opricre4terea ani#alului! 5ste un conta#inant rec/ent al cerealelor7 al caelei7

nucilor7 ructelor uscate7 piperului!• (c)rato&ina A este un #eta6olit secundar7 ela6orat de dierite #uce$aiuri

din $enurile Aspergillus 4i Penicillium! Produc-ia de oc)rato&ina A este le$at,de te#peratura7 u#iditatea #ediului a#6iant 4i con-inutul de ap, al suportuluiconta#inant! Te#peratura opti#, pentru produc-ia de oc)rato&in, de c,tre Aspergillus ochraceus este de 2=DC7 sinteza poate a/ea loc la te#peraturi

cuprinse .ntre 1*D si 3E DC! Penicillium veridicatum .ns, cre4te .ntro $a#, dete#peraturi care /ariaz, .ntre 'D si 30DC .n prezen-a unei u#idit,-i de 22! nre$iunile reci7 oc)rato&ina este produs, de #uce$aiuri din $enul Penicillium7iar .n re$iunile calde 7 oc)rato&ina este sintetizat, de #uce$aiuri din $enul Aspergillus !

• Produc-ia de oc)rato&in, A este le$at, de psi)olo$ia proprie a iec,rei speciide #uce$ai 4i de para#etrii ecolo$ici!



Aspergillusochraceus



#atulina• 5ste o lacton, nesaturat,7 produs, de nu#eroase #uce$aiuri7 dar cel

#ai rec/ent de Aspergillus clavatus7 o ciuperc, a #icrolorei $ranelor7Penicillium expansum7 a$ent de #uce$,ire a #erelor .n depozite 4iBassochlamys nivea 4i Bassochlamys fulva prezente su6 or#a lori#perect,!

• Pe ructe7 se dez/olt, P.expansum, care produce putrezirea al6astr,4i sticloas, a #erelor 4i sintetizeaz, patulina! >e poate dez/olta pecereale 4i produse de paniica-ie! Patulina este rezistent, la te#peraturi

ridicate7 la pH acid 4i are eect canceri$en! ac, sucul de ructe estesupus er#enta-iei7 o parte din to&in, se eli#in, din lic)idul er#entat!• Alte specii: P.citrinum produce citrinina pe orez decorticat7 cauznd aec-iuni renaleI P. citreoviridae citreo/iridina7 to&in, ce produce la o# dere$l,ri

ner/oase7 si#pto#e cardiace si#ilare cu cele .ntlnite .n 6oala 6eri6eri

etc!• n prezent7 e&ist, #ai #ult de *00 de #eta6oli i to&ici 7care sunt produsiț

circa de 2*0 de specii de #uce$aiuri! ez/oltarea cercet,rii .n do#eniul#icoto&icolo$iei a ar,tat c, into&ica ia cu #icoto&ine este nu nu#aiț

real,7 dar7 dease#enea o a#enin are oarte $ra/, la starea de sanatate aț

populatiei pe intrea$a planet,!



• n 5uropa 4i Canada7 Penicilium verrucosum este considerat ca iind principalul#uce$ai produc,tor de oc)rato&ina A .n cereale7 or#nduse .n $eneral peali#ente acide! Concentra-iile de oc)rato&ina A7 re$,site .n ali#ente sunt oarte/ariate7 4i sunt cuprinse .ntre cte/a n$JK$ pn, la #ulte zeci de #$JK$!

• %uce$aiurile produc,toare de oc)rato&ina A pot produce 4i alte to&ine sau pot

cu alte #uce$aiuri s, produc, to&ine dierite ca citrinina sau alato&ine! neno#en de siner$is# cu oc)rato&ina A se poate deci produce 4i poate co#plicaanaliza eectelor to&ice7 ceea ce nu poate i atri6uit e&clusi/ oc)rato&inei A!

• Prezen-a oc)rato&inei A .n ali#ente prezint, un pericol pentru s,n,tatea u#an, 4iani#al,!

• (c)rato&ina A7 odat, in$erat, este a6sor6it, par-ial la ni/elul sto#acului prin

diuzia pasi/, a or#ei neionizate! Totu4i7 acest #ecanis# pasi/ nu contri6uiedect la a6sor6-ia sc,zut, a oc)rato&inei A!(c)rato&ina A

&67

8

6

&6

&O7

6

O

&

O6

O

O

&60

&l6 6

6 Le$are de proteineplas#atice

AM aductAectarea proceselor care i#plica #eta6olis#ul

enilalaninei 8PH59

*nhi!area sintezei proteice

*nhi!area enzimelor folosind %69 ca si

su!strat

egare de proteine citosolice siorganelare



Penicillium

expansum



• n ali#enta-ia ani#al,7 este o #icoto&in, oarte rec/ent, .n urajele depozitate ude 4i .n cerealele culti/ate .n sladarii! n anu#ite situa-ii7 dezoltarea .n interior a#uce$aiurilor are drept cauze atacul insectelor sau altor in/ad,ri ale -esuturilors,n,toase7 deter#innd apari-ia patulinei .n ruct7 care la e&terior apare ca iindneaectat!

•

Cu toate acestea7 patulina poate ap,rea .n ructele lo/ite dup, depozitarea .nat#oser, controlat, 4i e&punerea la condi-ii a#6ientale7 cu sau ,r, alterarea pulpei!>p,larea ructului sau .nl,turarea -esutului #uce$,it i#ediat .naintea pres,rii nu /a .nl,tura patulina prezent, .n ruct7 .ntruct aceasta diuzeaz, 4i .n -esutul aparents,n,tos!

• Patulina a ost descoperit, drept conta#inant .n #ulte ructe 8pere7 caise7 piersici7stru$uri7 cirese7 /isine7 coacaza7 6anane7 capsuni7 catina797 unele le$u#e 8rosii97

cereale 4i produse deri/ate din ele 8sucuri7 piureuri7 $e#uri etc!9

• Cu toate acestea7 sursa #ajor, de conta#inare constituie #erele 4i produseledin #ere! '0 din productia de #ere este olosita pentru suc si alte produseprocesate! Conta#inarea cu patulina .n randul produselor din #ere prezinta unpotential risc pentru sanatatea consu#atorilor7 in particular pentru copii7 careconor# unui studiu realizat de >A7 consu#a cantitati ridicate de produse din #erein pri#ul an de /iata 8<7' $JK$ corp97 in co#parati/e cu adultii 81$JK$ corp9 e&punandu" la un $rad ridicat de risc pentru to&icitatea patulinei!

• 5ectele patulinei se #aniest, prin leziuni con$esti/e la ni/elul pl,#nilor7rinic)ilor 4i splinei7 dar poate pro/oca o de$enerescen-, de neuroni .n corte&ulcere6ral7 putnd rezulta dierite si#pto#e ner/oase 8paralizii7 etc!9! Poate a/ea eecte

to&ice asupra $lo6ulelor al6e 8leucocite97 ct 4i propriet,-i canceri$ene!



P.citrinum P. citreoviridae



$earalenonă

9ste termosta!ilă i rezistă la o depozitareprelungită. %rin hidrogenare, se reduce funciacetonică în alcool astfel încât se o!in izomeriizearalenonei: izomerul ; este folosit ca stimulent

de cretere pentru ovine. 8u are efecte to"icecronice. %orcul este animalul cel mai sensi!il.

&ontaminarea fungică intervine pe câmp,porum!ul prezentând un mucegai rou. <ar

producia de to"ine se realizează în principal întimpul depozitarii. 8u prezintă efecte to"icecronice.



Prezenţa micotoxinelor în diverseproduse alimentare

%icoto&inele .n cereale

• $flato"inele au fost puse în evidenă în pâine, produse depanificaie, crupe de porum! i în unele tipuri de pâine dietetică.

'n cereale pe lângă ochrato"ina $ s+a pus în evidenă i alimeta!olii to"ici ai fungilor, cei mai muli din genurile Aspergillus i Penicillium, care trec i în produsele de măcini, concentraiilecele mai mari înregistrându+se în tărâe. =i în făina depozitată încondiii de umiditate ridicată pot apărea fungi care produc

micoto"ine (Fusarium, Mucor, Penicillium, Aspergillus).• Orezul poate fi contaminat cu micoto"ine, inclusiv aflato"ine, dar

prin autoclavare aflato"inele sunt inactivate



%icoto&inele din le$u#e 4i ructe

• egumele i fructele pot fi i ele contaminate cu mucegaiuri care

pot sintetiza micoto"ine. <ezvoltarea mucegaiurilor pe fructe, în sucuriformează în maoritatea cazurilor patulina, cantităi mai mici s+au găsit în sucuri de pere, gutui, struguri, e"cepii făcând sucurile de tomate iprune# în sucul de mere concentrat patulina nu se reduce.

• =i pe fructele uscate se pot forma aflato"ine. >ahărul are efect de

protecie asupra micoto"inelor, ceea ce a făcut ca patulina să e"iste i în gemuri.

%icoto&inele .n se#in-e olea$inoase 4i .n ulei• =i seminele oleaginoase (arahidele etc.) pot fi atacate de

mucegaiuri (inclusiv Aspergillus flavus) care dau natere aflato"inelor.• ?miditatea arahidelor (apa) în perioade ploioase poate aunge la

025# recomandându+se uscarea imediată a acestora pentru a prevenicontaminarea cu aflato"ine. %rin prăire la arahide se reduceconinutul de su!stane to"ice.



%icoto&ine .n caea 4i cacao• 'n cafea verde mucegăită s+a identificat Aspergillus ochraceus, iar

cu frecvenă mai mică Aspergillus flavus i $spergillus versicolor# prinprăire se distrug @35. 1oa!ele de cacao conin micoto"ine, produsede Aspergillus parasilicus.

%icoto&ine .n 6,uturi er#entate

• 'n !ăuturile alcoolice au fost depistate aflato"ine, mai frecvent încidru, prin fermentarea pulpei. &ercetările efectuate pe -32 de pro!ede vin nu a evideniat aflato"ine. alificarea necorespunzătoare aorzului poate forma aflato"ine.

%icoto&inele .n carne 4i preparate din carne



%icoto&inele .n carne 4i preparate din carne • %icoto&inele pot inecta carnea ani#alelor ca ur#are a in$er,rii de uraje

#uce$,ite7 cea #ai #are cantitate din #icoto&in, oc)rato&in, se acu#uleaz, .n rinic)i! Prin pr,jire se reduce concentra-ia de #icoto&in,7 dar .n -esutul $ras

nu se sc)i#6,!• Preparatele din carne pot i conta#inate cu #uce$aiuri din $enurile:Penicillium, Aspergillus, Fusarium! Ni sala#urile er#entateuscate pot iconta#inate cu tulpini de Penicilliu# 4i #ai #ulte tulpini de Aspergillus! >aconstatat c, o surs, de inectare a preparatelor de carne cu #uce$aiuri oconstituie 4i condi#entele!

%icoto&inele .n lapte 4i produsele lactate • Furajele cu con-inut #are de alato&ine deter#in, la /aci7 prezen-a .n lapte a

unui #eta6olit al alato&inei B17 denu#it #ilKto&in7 care este detectat c)iar dinpri#ele zile de la in$erare7 declan4nd o de$erescen-a a celulelor icatului!

Cantitatea de to&in, este #ai #are .n lapte iarna a-, de pri#,/ara! Ni .n laptelepra cercet,rile au pus .n e/iden-, e&isten-a unui nu#,r #are de #uce$aiuri7ca ur#are a depozit,rilor .n condi-ii necorespunz,toare! Laptele praconta#inat cu Aspergillus versicolor produce diaree puternic,7 iar Penicillium

ciclopium produce si#pto#e ner/oase!• A6sen-a #icroor$anis#elor un$ice sa constatat la tele#ea 4i .n unele cazuri

la ca4ca/alul tip o6ro$ea! Valorile #a&i#e de #icoto&ine sau constatat lasorti#entele p,strate un ti#p #ai .ndelun$at!



CLEMANSA TOFAN, Igiena şi securiaea pro!uselor alimenare,

E!iura A"I#, $%%&

"A'#IELA 'A(#IM, ANCA NICOLA), CLEMANSA TOFAN,

MA#"A#ETA *A#A, Miro+iologia pro!uselor alimenare Tehnici şianalie !e la+oraor, E!iura A"I# $%%$-

CLEMANSA TOFAN, Micro+iologie alimenar., E!iura A"I#,

'ucureşi, $%%&-

http:AABBB.!ashaar.org.ilAfilesAmolds572in572food572spoilageC0332.pdf

Bibliografie

Regnul Fungi- Micotoxine

Documents

Transcript of Regnul Fungi- Micotoxine

Impact Micotoxine

Bioremedierea Cu Fungi

Regnul vegetal

Regnul Procariota

Regnul Animal

Regnul Reptile

10. Fungi 69-76

Regnul Animalia

Mucegaiuri Si Micotoxine (1)

REGNUL FUNGI - · PDF filediferite alge unicelulare _i ciuperci. Clasificare. Ascomycota Penicilliumnotatum Mucegaiul verde albstrui Saccharomycescerevisiae Drojdia de bere. Ascomycota

3 Fungi Ferigi

Regnul fungi aplicatie clasa

Gavril Niac: Mediul biotic. Note de curs. Fungi. 69 10. REGNUL ...

Regnul ciupercii

Micotoxine microbiene

Regnul plante

Regnul Fungi Ciuperci

Regnul Plantae

· Web viewCauzele și factorii care concură la dezvoltarea fungiilor și elaborarea de micotoxine se referă la abilitatea genetică a unor fungii de a elabora anumite micotoxine,

Contaminarea Produselor Alimentare Cu Micotoxine