Regiunea de Sud-proiect Final

7/29/2019 Regiunea de Sud-proiect Final

1/28

1

PROIECT ECONOMIE REGIONALA

REGIUNEA DE SUD-MUNTENIA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI, FACULTATEA DEECONOMIE, SERA B, GRUPA 1417

REALIZATORI:-IOVU DANA

-MICLEA GEORGIANA-RADU ANDREEA-GEORGIANA

-STAN ADELINA


2/28

2

PREZENTARE GENERALA

LOCALIZARE: IN SUDUL ROMANIEI

LIMITE: LA NORD- Muntii Carpati (care o delimiteaz de Transilvania),

LA VEST-Rul Olt (care o separ de Oltenia),

LA SUD- FluviulDunrea(care o delimiteaz deBulgaria),

LA EST- FluviulDunrea(care o delimiteaz de Dobrogea),

LA NORD-EST- Rurile Milcov, Putna si Siret (care o delimiteaz deMoldova).

VECINI: LA NORD- Regiunea Centru

LA EST- Regiunea Sud-Est

LA SUD-Bulgaria, limita fiind dat de grania natural fluviul Dunrea

LA VEST- Regiunea Sud-Vest.

RegiuneaSudMuntenia

JUDETE

Suprafaatotala

-km2-

Numruloraelor imunicipiilor

Din careMunicipii

Numrulcomunelor

Numrulsatelor

1.Arge

2.Clrai

3.Dmbovia

4.Giurgiu

5.Ialomia

6.Prahova

34453

6826

5088

4054

3526

4453

48

7

5

7

3

7

16

3

2

2

1

3

519

95

50

82

51

59

2019

576

160

353

167

127
http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania


3/28

3

SUPRAFA - 34.453 km2ce reprezinta 14.45 % din suprafaa Romniei.

POPULAIA -3258775 locuitori.

Date statistice detaliate pe

judete in anul 2010

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV A TERITORIULUI ROMNIEI

Regiuni de dezvoltareAnii

Suprafaatotal

(Km

2

)

Numruloraelori

municipiilor

din care:municipii

Numrulcomunelor

Numrulsatelor

ROMNIA 2383911990 260 56 2688 130991995 262 80 2687 130972000 265 93 2686 130922001 265 96 2686 130922002 268 97 2698 130892003 276 103 2727 130422004 314 103 2827 12957

2005 319 103 2851 129462006 320 103 2854 12951

7.Teleorman 4716

5790

14

5

2

3

90

92

405

231

Suprafata-Km2 -

Populatia-nr.pers.-

Populatia

ocupat-miipers.-

Rata

somajului-%-

Total Regiune34453 3258775 1159,9 8,7Arges 6826 639200 241.6 7,4Calarasi 5088 311900 96.8 9,0Dambovita 4054 529800 193.1 8,5Giurgiu 3526 280100 86.5 8,4Ialomita 4453 287000 97,4 9,6Prahova 4716 812800 291.4 8,4

Teleorman 5790 398000 153.1 10.8


4/28

4

SudMuntenia 344531990 43 8 481 20301995 43 14 481 20302000 43 15 481 2030

2001 43 15 481 20302002 43 15 482 20302003 43 16 488 20302004 48 16 509 20182005 48 16 517 20182006 48 16 519 2019

ETIMOLOGIA NUMELUI DE MUNTENIA-SCURT ISTORIC

Denumirea de Muntenia apare pentru prima dat n cronicile primilor domnitorimoldoveni. Prin Muntenia se ntelegea ntregul teritoriu alTrii Romnesti.

Zonele de cmpie din Muntenia erau foarte putin populate din cauza vastelor pduri aleTeleormanului si ale Vlsiei care se ntindeau de la rul Olt pn pe teritoriul Bucurestiului deastzi si aBrganului.La acea vreme,in aceea zona predomina vegetatia de step care setermina brusc spre sud cu ntinderi de nisipuri misctoare apoi mlstinoase n jurulDunrii.Din cauza acestor considerente , in aceste zone, densitatea populatiei era mult maimica in comparatie cu zonele de deal.

Aceasta regiune ,din sudul Romniei ,(Muntenia)a format mpreun cu Oltenia principatulmedieval al Trii Romnesti, ncepnd cu domnia lui Basarab I sau dup alti istorici aluiVladislav I (Vlaicu Voda) si pn la unirea principatelor (1859).

Toate capitalele Trii Romnesti s-au situat n Muntenia (cu exceptia perioadei 1770-1771 cnd aceasta s-a aflat nCraiova).

Pn n secolul XVIII denumirea "Muntenia" se ntindea si asupra Olteniei, care abia dupstpnirea habsburgic a nceput s fie perceput ca o regiune istoric distinct.

CARACTERISTICI DEMO-GEOGRAFICE

Regiunea Sud situat n partea de sud a Romniei, are o suprafa de 34.453 km2 cereprezinta 14.45 % din suprafaa Romniei. Acestei zone i corespund urmtoarele judee:Arge, Clrai, Dmbovia,Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman.
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vladislav_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1770http://ro.wikipedia.org/wiki/1771http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craiovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1771http://ro.wikipedia.org/wiki/1770http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladislav_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Olteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83


5/28

5

Regasirea in centrul regiunii a capitalei tarii Bucuresti,desi nefacand parte dinaceasta,(Bucuresti-parte componenta a Regiunii Bucuresti-Ilfov),constituie un real avantajprin infrastructura sociala si institutionala.

Reliefulregiunii este caracterizat de predominana formelor de relief de joas

altitudine: cmpii i lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% muni 9,5 %

Pentru cele patru judee din Sud (Ialomia, Clrai, Giurgiu i Teleorman), formacaracteristic de relief este cmpia iar pentru celelalte trei judee din Nord (Arge, Dmboviai Prahova) cuprind att cmpia, ct i dealurile i munii.In aceast zon se gasesc cele mai mari altitudini mutoase ale rii: vrfurile Moldoveanu(2.544 m) i Negoiu (2.535 m) din Masivul Fgra i vrful Omu (2.505 m) din MasivulBucegi.

Resursele naturale ale regiunii sunt variate datorita diversificarii formelor de relief si acomplexitatii geologice. In zona montan i de deal sunt concentrate resurse naturale alesubsolului (petrol, gaze naturale, crbune, minereuri radioactive i metalifere, sare, marnecalcaroase, sulf, acumulri de gips i izvoare minerale) importante pentru industria energetic,chimic i a materialelor de construcii.

O importan deosebit i cu influene directe n dezvoltarea anumitor sectoareeconomice se afl resursele solului. Astfel, suprafaa agricol concentrat preponderent n

judeele din sud deine 71,1% din suprafaa total a regiunii din care 80,2% reprezint terenarabil.

In Regiunea Sud se regasescresurse bogate i importante de ap (3,4% din suprafaaregiunii), care, prin utilizarea n diferite domenii, au un rol deosebit n dezvoltareaeconomic a acesteia.

Flora i faunaconstituie o bogie natural a regiunii. Terenurile ocupate cu pduri ivegetaie forestier dein 19,3% din suprafaa regiunii, reprezentnd o surs important demas lemnoas i un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Reeaua hidrografic este dominat de fluviul Dunrea n care se vars i celelaltepricipale cursuri de ap ce strbat teritoriul regiunii (Olt, Ialomia, Arge, Dmbovia,

Prahova). Ea este completat de a serie de lacuri naturale (Iezerul Mostitei n judeulClrai, Amaran judeul Ialomia, Suhaia n judeul Teleorman) i antropice cu folosincomplex (Vidraru- in judeul Arge, Vcreti i Pecineagu n judeul Dmbovia).

Prezenta in Sudul regiunii a fluviului Dunatra ii confera acesteia posibilitatea de a aveacomunicatii cu cele opt tari riverane,iar prin intermediul canalului Dunare-Marea Neagra de aavea iesire la Marea Neagra si deci acces la Portul Constanta.

Organizarea administrativ a teritoriului regiunii era urmtoarea: apte judee (Arge,Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman), 48 municipii i orae (din

care 16 municipii,32orase), 519 comune i 2019 sate.Cele mai multe orae (32) au sub 20.000de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructur deficitar, apropiat de cea a zonelor


6/28

6

rurale. Numai 2 orae au peste 100.000 de locuitori (Ploieti i Piteti). Distribuia teritorialarat o concentrare maimare a oraelor n judeul Prahova (14) imai redus n Giurgiu (3).La 1 iulie 2009, populaia Regiunii Sud Muntenia, era de 3271207 locuitori, reprezentnd15,2% din populaia trii, cu o densitate de 94,9 locuitori/km2. n ceea ce privete repartizarea

pe medii, 41,4% din populaia Regiunii Sud Muntenia tria n mediul urban i 58,6% n

mediul rural.In prezent populatia acesteia este de 3258775 locuitori.

Climaluat n ansamblu, este temperat continental moderata.Temperatura medie anualscade uor de la sud spre nord, n funcie de altitudine. n partea de sud a regiunii, regimulclimateric este omogen, ca urmare a uniformitii reliefului de cmpie, caracterizat prin verifoarte calde i ierni relativ reci. Precipitaiile atmosfericecresc cu altitudinea, de la 500-600mm n zona de cmpie, la 600-800 mm n inuturile deluroase, ajungnd n munii nali la

peste 1000 mm precipitaii pe an.

INFRASTRUCTURA

Transport Utilitati publice Educatie Sanatate Servicii sociale

TRANSPORT

Reea de drumuri publice europene, naionale i judeene are o lungime de 12.000 km (15 %din totalul naional) i o reea feroviar de 1225 km (11,4% din reeaua naional). Caile detransportul rutier, din regiune beneficiaz de o bun deschidere intern i internaional,asigurat de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 i E60) i de autostrzile A1(Bucureti - Piteti) i A2 (Bucureti Constana, aflat parial n exploatare),ns doar 29,2%din totalul drumurilor publice sunt modernizate.

Comunicarea cu teritoriul tarii aflat in interiorul arcului carpatin este asigurata de 4 culuoaresi anume:

Valea Prahovei (rutier si feroviar) Valea Oltului (rutier si feroviar)

Rucar-Bran (rutier)

Transfagarasan (rutier-accesibil numai pe perioada verii)

Transportul naval este asigurat de fluviul Dunarea, principala cale de navigatietranseuropeana pe care, in cadrul regiunii, sunt situate patru porturi importante.In cadrul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentrutransport aeriande calatori simarfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania-Bucuresti

Otopeni, amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.


7/28

7

Reea de transport feroviar, a acestei regiuni este strbtuta de magistralele feroviare I(Bucureti-Timioara), II, III, IV, V si VI (traseu comun pn la Ploieti), VII (Bucureti-Galai), VIII (Bucureti-Constana) i IX (Bucureti-Giurgiu).

Totodata aceasta beneficiaz i de avantajul oferit deprincipala arter fluvial de navigaieeuropean, Dunrea, ns puin folosit ca urmare a reducerii capacitilor industriale aleoraelor porturi i lipsei transportului naval de cltori.

UTILITATI PUBLICE

Spaiul verdedin oraele regiunii Sud are o suprafa total de 1857 ha (9,3% din totalulnaional), adic 5,5 m/locuitor.

Reeaua de gaze naturale existent n regiune asigur alimentarea doar a 22,3% dinlocalitile regiunii i a 77% dintre orae. Distribuia teritorial a localitilor alimentate cu

gaze naturale, arat diferenierea clar dintre nord i sud, cele trei judee nordice concentrnd88,8% dintre localitile care beneficiaz de acest tip de infrastructur.

Reeaua de canalizare a apelor uzate menajereeste prezenta n doar 15,9% din numrultotalde localiti, printre care i n cele 45 de orae ale regiunii. Intra regional, doar

judeul Prahova (34,6%) depete media naional (21,8%), celelalte judee nregistrndponderi mai mici de 20%.

Reteaua de apa potabilpentru alimentarea localitilor din regiune provine din captrileapelor de suprafa i a apelor subterane, 56,1% din numrul total de localiti din regiunebeneficiindde alimentare cu ap (din care 47 orae). Pe judee, apar discrepane puternice, astfel dac n

judeele Prahova i Arge peste 70% din localiti au instalaii de alimentare cu ap, nTeleorman ponderea scade sub 20%.

Distribuia energiei termice n sistem centralizat este prezent cu precdere n centreleurbane. La nivelul anului 2005, existau sisteme publice de distribuie a energiei termice ndoar 26 dintre localitile regiunii (dintre care 20 localiti urbane), concentrate n moddeosebit n judeele Arge, Prahova i Teleorman.

Transportului urban de pasageri- regiunea dispune de 24 km linii de tramvai (n Ploieti) ide 19 km de linii de troleibuz (n Trgovite i Ploieti), ntregul parc auto deinnd nexploatare un numr de 610 de vehicule, dominat n proporie de 97,5% de autobuze.

EDUCATIE

Structura educaional n Regiunea Sud-Munteniapoate asigura colarizarea la toatenivelurile, regasindu-se un numr de 604 grdinie, 1092 coli primare i gimnaziale, 178licee, 10 coli profesionale i de ucenici, 13 coli postliceale i 4 instituii

de nvmnt superior. 57% dintre unitile colare sunt situate n judeele Arge, Dmboviai Prahova.


8/28

8

SANATATE

Sectorul public de asisten sanitar cuprinde , 46 de ambulatorii de spital i despecialitate, 24 policlinici i 62 spitale. Numrul unitilor sanitare este mai ridicat n

judeele Arge, Dmbovia i Prahova, unde se concentreaz peste 65% din numrul total, caurmare a faptului c aceste judee concentreaz 60,3% din populaia regiunii.

SERVICII SOCIALE

Regiunea se confrunt cu numeroaseprobleme sociale cauzate de numeroare restructurari ceau avut loc in sectorul industrial: Regiunea Sud ocup locul al doilea dup regiunea Nord- Estn ceea ceprivete numrul de familii monoparentale (41642); regiunea are cel mai mare

procent alpopulaiei mbtrnite din ar. In anul 2005, 7947 copii sunt ocrotii n instituii de

tipfamilial (64.11%) sau rezideniale (35.89%). social. Judeele Arge iIalomia nu dispunde facilite pentru cantine sociale i servicii de ngrijire la domiciliu

SECTOARE ECONOMICE IN REGIUNEA SUD MUNTENIA

Productia de utilaje petroliere Productia de automobile Dacia Turism montan si balnear Productia de produse petro-chimice Productia agricola

ECONOMIE REGIUNII DE SUD-MUNTENIA-PREZENTARE GENERALA

In Regiunea de Sud se reamca o dezvoltare economica datorita conditiilor climatice favorabile,a resurselor naturale variate si a specializarii in domenii variate a capitalului uman.

Resurselenaturalevariatei condiiile favorabile au permis o dezvoltare economicdiversificat.

Agricultura regiunii Sud Muntenia a realizat ,in anul 2008,18,2% din producia agricol debunuri i serviciiagricole a rii (18,4% din valoarea produciei vegetale a rii, 17,5% dinvaloarea produciei animale i 22,7% din valoarea serviciilor agricole). Producia vegetaleste orientat spre cultura cerealelor pentru boabe, aplantelor uleioase, a plantelor de nutre ia legumelor. Efectivele de animale erau, la 1 decembrie 2008, de 372 mii capete bovine, 1046mii capete porcine, 1047 mii capete ovine i caprine, 122 mii capate cabaline i 20317 mii

psri.

n prezent 95,6% din suprafaa agricol a Regiunii Sud Muntenia aparine sectorului privat..


9/28

9

Sectorul industrialal Regiunii Sud Muntenia cuprinde aproape toate activitile industriale:

Fabricarea de maini, echipamente i mijloace de transfort. n producia de utilajchimic i petrolier(judeul Prahova), producia de frigidere i congelatoare i n cea delmpi electrice cu incandescen (judeul Dmbovia) precum i n producia de

automobile (judeul Arge), Regiunea Sud deine supremaia; Producia energiei electrice i termice, gze i ap care asigur o mare parte din

necesarul rii. Extracia i prelucrarea petrolului i a gazelor naturale, a crbunelui, a calcarului,

argilei, nisipurilor i pietriurilor aluvionare, a srii; Prelucrarea produselor agroalimentare i confecionarea produselortextile; Prelucrarea lemnulei, activitate mult mai bine reprezentat n judeele din nord, ce au

un fond silvic bogat;

CLIMAT INVESTITIONAL

Investitiile ce se realizeaza in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia au in vedere diferitedomenii ce duc la cresterea nivelului de trai al indivizilor.Acestea urmaresc o retea decomunicatii dezvoltata ce duce la o mai buna conexiune cu intreaga Europa;resursele naturalesi materiile prime pentru a le utiliza intr-un mod ce ar duce la cresterea productivitatiiagentilor economici ,din zona, si implicit a profitului;dezvoltarea unor ramuri industriale cumar fi:automobile,materiale de costructii,metalurgie etc , sustinerea acestora pe termen mediu silung.

FORTA DE MUNCA

Populatie ocupata(mii persoane)

Rata somajului(%)

Total regiune 1159,9 8,7Arges 241.60 7,4

Calarasi 96.80 9,0Dambovita 193.10 8,5Giurgiu 86.50 8,4Ialomita 97,4 9,6Prahova 291.40 8,4Teleorman 153.10 10.80

In ceea ce priveste rata somajului , in anul 2010, aceasta era la nivelul intregii regiuni de

8,7%, evidientiindu-se o diferentiere intre nordul si sudul regiunii, cele mai ridicate rate alesomajului inregistrandu-se in judetele Teleorman(10,8%) si ialomita(9,6%), iar cele mai


10/28

10

reduse s-au inregistrat in judetul Arges(7,4%). Lipsa locurilor de munc n zonele ruraledetermin o masiv plecare ctre Bucureti i migraia tinerilor ctre Europa de Vest, astfelnct satele i oraele mici se depopuleaz.

Economia regionala

Simbol: PIBR/locU.M.: lei (RON)/locNivel agregare: national, regiuni de dezvoltare

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Total tara 2457.5 3609.7 5263.5 6974.9 9084 11413.5 13362.8 15967.6 19315.4 23934.6RegiuneaSudMuntenia

2045.3 2857.4 4248.7 5613.3 7294.9 9407.2 11068.5 13374.6 15757.8 19927.3

In anul 2008, Regiunea de Sud inregistra o valoare a PIB de 19927,3 lei(RON)/locuitor,situata sub media pe tara (23934.6 lei/locuitor). Trstura esenial a Regiunii Sud estereprezentat de mprireaacesteia n dou sub-arii cu caracteristici geografice i socio-economice diferite.

Partea de norda Regiunii (judeele Arge, Dmbovia i Prahova) se caracterizeazprintr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deinnd locul 1 pe ar n ceea ce privete

produciaindustrial. Principalele probleme cu care se confrunt acest areal sunt legate dedeclinul unitilor industriale, care a generat o rat ridicat a omajului. nchiderea unorunitiindustriale n zonele monoindustriale a determinat apariia unor grave probleme

economice i sociale, n special n zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni,Urlai, Costetii Cmpulung-Muscel.

Partea sudica Regiunii (judeele Clrai, Giurgiu, Ialomia i Teleorman) este o zontradiional subdezvoltat, reprezentnd al doilea buzunar de mare srcie n Romnia (primulpol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizeaz prin preponderena populaieiocupate n agricultur. De altfel, suprafaa judeelor componente este reprezentat nntregime de cmpie. n anii 70, ntreaga zon a cunoscut o dezvoltare industrial artificial.n prezent, suport impactul sever al procesului de tranziie spre economia de pia, prinnchiderea majoritii unitilor industriale reprezentative. Aceast situaie caracterizeaztoate reedinele de jude, precum i arealele adiacente ale oraelor Turnu Mgurele,

Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenia, Clrai, Slobozia i Feteti.

Judeul Prahova este judeul cu cea mai mare contribuie la PIB-ul regiunii (32,1% prognozatpentru anul curent), urmat de judeul Arge (27,1). Aceste judee sunt caracterizate de odinamica pozitiv a creterii ponderii contribuiei lor n PIB-ul regiunii;

Judeul Dmbovia cu o uoar tendin de scdere ofer o imagine atipic dedezvoltare n cadrul regiunii ) cu o contribuie de aproximativ 14 % n PIB- ul total alregiunii);

Judeele Teleorman (8,3), Ialomia (7,2), Clrai (6%)i Giurgiu (5,4) au cele mai micicontribuii n PIB-ul regiunii, indicnd o tipologie asemntoare a structurii economice;

Judeul Arge este judeul cu cel mai mare nivel al productivitii din jude (calculat ca

PIB/ locuitor), cu perspectiva cea mai bun de cretere a ocuprii i cu cea mai bunperspectiv de cretere economic.


11/28

11

Mediul

Calitatea mediului, functie de evaluarea gradului de poluare a componentelor sale individuale(aer, apa, sol, paduri etc.) difera de la o zona la alta, fiind determinata de specificul siparticularitatile acestora.

Dupa anul 1990 conditiile de mediu au inceput sa fie gradual imbunatatie prin, crestereainvestitiilor de protectie a mediului, imbunatatirea si aplicarea legislatiei in domeniu si prinreducerea si chiar stoparea productiilor industriale poluante.

Gradul ridicat de industrializare a zonei din nordul regiunii si concentrarea in cadrul acesteia aunor activitati industriale poluante, fac ca in aceasta zona sa existe cele mai mari problemepentru toate componentele de mediu, cu un impact negativ asupra calitatii vietii sia conditiilor de trai.

In cadrul acestei zone, judetul Prahova, caracterizat prin nivelul cel mai inalt deindustrializare din tara, inregistreaza o poluare ridicata atat a aerului, cu sulfati in suspensie,aerosoli de acid sulfulric si pulberi cat si a solului, in special cu produse petroliere.

Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industriale sifolosirea unor tehnologii depasite, determina existenta unei poluari biologice si microbiologieavansate a raurilor colectoare.

Zonele agricole din sudul romaniei, datorita gradului scazut de industrializare sunt mai putinafectate de factorii poluanti caracteristici acesteia, dar in schimb suporta actiunea unor factoride mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, saracia in substante nutritive si poluarea chimica, acaror efecte negative in productivitatea agricola si calitatea mediului de trai sunt evidente.

Folosirea pe scara larga a substantelor chimice pentru tratarea solurilor si a culturilor incontextul practicarii de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influentat negativcalitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat.

O problema deosebita o constituie depozitarea deseurilor menajere si nemenajere, regiuneadispunand de un numar mic de locuri de depozitare ecologica a acestora si care in general sunt

localizate in centrele urbane.

Pana in prezent, in cadrul acesteia nu exista un sistem complex si modern, capabil sa realizezesepararea, procesarea, utilizarea si lichidarea deseurilor, inclusiv incinerarea acestora.

O alta problema actuala este gradul de constientizare si nivelul de educatie scazut alpopulatiei cat si implicarea practica a acesteia in protejarea naturii si a mediului.


12/28

12

PREZENTAREA JUDETELOR

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Suprafata 6800 km2

(2,9% dinsuprafata

Romaniei)

5088 km2

(2,1% dinsuparafata

Romaniei)

4054km2

(1,7% dinsuprafata

Romaniei)

3526km2

(1,5% dinsuprafata

Romaniei)

4453 km2

1,62% dinsuprafata

Romaniei)

4716km2

5790 km2

(2,45% dinsuprafata

Romaniei)

Populatie 663.206 312.879 533.330 73.586 306.145 814.689 436.025

Municipii 3 2 2 1 3 2 3

Orase 4 3 3 2 4 12 2

Resedinta

de judet

Pitesti Calarasi Targoviste Giurgiu Slobozia Ploiesti Alexandria

Economie -are o

economie

bine

dezvoltata si

diversificata

-lideri in

domeniul

industriei

constructoare

de automobile

-producerea

de articole din

portelan

-agricultura:

cereale,

plante

industriale,

viticultura si

fructe.

-agricultura:

Culturi de

cereale,plant

e uleioase,

de nutret

-prezente

ramuri ale

industriei

alimentare,

industria

confectiilor

din textile,

hartiei si

cartonului,

industria

materialelor

de

constructii,

constructiile

navale,metal

urgice

-exploatarea

de gaze

natural si

petrol .

-industria

metalurgica,

de masini si

echipamente

fabricarea

materialelor

de constructii,

industria de

masini si

aparate

electrice,

Industria

chimica,

textile si de

confectii,

industria

alimentara

-producerea

de energie

electric ape

carbuna si

hodrocentrale

-agricultura

-industrie

-comertul

-industria

confectiilor

materialelo

r de

constructii,

producerea

de aparate

electronice

, mobila,

prelucrarea

lemnului,

producerea

de alcool

-industria

alimentara,

producerea

ingrasamin

telor

chimice, a

zaharului,

uleiurilor,

preparatel

or den

carne,

fructe,

produselactate

-agricultura

legumicultur

a

pomicultura

viticulture

zootehnia

industria

petroliera

industria

alimentara,

a bauturilor

alcoolice si

tutunului,

masini,

prelucrarea

cauciucului,

prelucrarea

lemnului, si

alte produse

din material

nemetalice:

celuloza,

hartia,carto

n

-prelucrarea

petrolului

-fabricarea de

rulmenti, -

combinatul

chimic DONAV

CHEM

-fabricarea de

motoare

electrice

-producerea

de tevi de otel

-industria de

textile si

confectii

-industria

alimentara

1.JUDETUL ARGES

Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala atarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei municipii

(Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni, Costestisi Stefanesti) si 95 de comune.


13/28

13

Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de Orasul lalelelor).Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cuaspiratiile europene ale comunitatii romanesti.

Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al eforturilordepuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru asigurareaunui climat de afaceri atractiv. A fost astfel atras un flux substantial de investitii, atat dinsectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura siserviciile.

La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresteriieconomice.

Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, S.C. AUTOMOBILE DACIAGROUPE RENAULT S.A. Pitesti reprezinta principala investitie externa din judetul Argessi una dintre cele mai mari la nivel national.

ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si maicomplexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern siinternational.

Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti, companie cuo experienta productiva de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse petrochimicepentru piata interna si un participant activ la activitatea de comert exterior a Romaniei.

ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan.

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural fiindintroduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in domeniusi a programelor Uniunii Europene. Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Argeseste bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante industriale si fructe. Un domeniu cuo indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene fiind mentionate indocumente istorice inca din secolul 14.

2.Judetul Calarasi

Suprafaajudeului este de 5.088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei, judeulClrai ocupnd locul 28 ca mrime n ar. Judeul cuprinde dou municipii, trei orae, 50de comune i 160 de sate. Reedina judeului este municipiul Clrai.

Populaiajudeului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 de locuitori (1,5% din populaia rii). Subraport etnic, 94,12% din populaia judeului este de naionalitate romn, minoritiilenaionale reprezentnd 5,88%, din care 5,65% romi i 0,15% turci.

Fiind un jude de cmpie, agricultura este activitatea economic principal a judeuluiClrai. Circa dou treimi din producia agricol a judeului o reprezint aportul sectoruluivegetal. Producia vegetal este orientat cu precdere spre culturile de cereale boabe, planteleuleioase i plante de nutre. n anul 2002, judeul Clrai a dat 6,1% din producia de gru isecar a Romniei (locul 3 n rndul judeelor rii), 8,9% din producia de orz i orzoaic(locul 2), 8,5% din producia de floarea-soarelui (locul 3). n zootehnie, la sfarsitul anului2003, efectivele de animale nregistrau urmtoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii

capete porcine, 139,2 mii capete ovine i caprine. Din acestea, peste 97% aparin sectoruluimajoritar privat.


14/28

14

n judeul Clrai exist un adevrat pilon al cercetrii agricole romneti Institutul deCercetri pentru Cereale i Plante Tehnice Funduleacare a realizat de-a lungul anilor sutede soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu caliti productive superioare. Pelng acesta i ndeplinesc activitatea de cercetare nc dou uniti de profil: Staiunea deCercetri pentru Plante Medicinale i Aromatice Fundulea i Staiunea de Cercetri pentru

Culturi Irigate Mrculeti.Industriajudeului este profilat, n cea mai mare parte, pe activiti prelucrtoare. Sunt

prezente ramuri ale industriei alimentare, industriei confeciilor din textile, industrieicelulozei, hrtiei i cartonului, industriei materialelor de construcii, construciilor navale,metalurgice, construciilor metalice. n cadrul industriei prelucrtoare ponderea este deinutde industria alimentar, care n anul 2003 a contribuit cu peste 46% la producia industrial a

judeului. Urmeaz, n ordine, industria confeciilor textile (cca 30% din totalul producieindustriale), industria celulozei i hrtiei (peste 6%), industria materialelor de construcii(peste 3%), industria chimic (peste 2%) i industria metalurgic (peste 1%).

n jude s-au descoperit i se exploateaz gaze naturale i petrol pe raza comunei Ileana.Exist de asemenea argile la Budeti, nisipuri i pietriuri exploatate din albiile Dunrii,Argeului i Dmboviei.

3.JUDETUL DAMBOVITA

Populaia total a judeului Dmbovia la 1 iulie 2007 era de 533.330.Reeaua de localiti ajudeului cuprinde: municipiul Trgovite, unde este reedina judeului, municipiul Moreni,cinci orae i 82 de comune, cu 353 de sate.

Economiajudeului este complex, predominant fiind industria ce prezint un grad ridicat de

diversificare. Industria prelucrtoare deine ponderea predominant (80%) n produciaindustrial a judeului cu activiti preponderente nindustria metalurgic (40%), industria demaini i echipamente, fabricarea materialelor de construcie i a altor produse din mineralenemetalice, industria de maini i aparate electrice, industria chimic, industria textil i deconfecii, industria alimentar. Industria extractiv se concretizeaz n exploatarea de iei,gaze naturale, crbune i agregate minerale pentru construcii. Judeul Dmbovia produceenergie electric pe crbune (Electrocentrala Doiceti) i hidro (Complexul demicrohidrocentrale de la Dobreti i Scropoasa). Resursele naturale cuprind o gamimportant de bogii constituite n principal din: zcminte de iei, gaze naturale, crbune,sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.

Producia agricoleste reprezentat echilibrat pe cele dou componente: cultura vegetal icreterea animalelor. Din suprafaa total a judeului, terenul agricol reprezint 61%, iar29,8% pduri i terenuri cu vegetaie forestier. Din totalul suprafeei agricole, 70,1% suntterenuri arabile,17,7% puni, 8,2% fnee, 4% livezi i vii. n domeniul vegetal, pondereacea mai mare o deine cultura cerealelor, cartofilor i legumelor. n judeul Dmbovia idesfoar activitatea trei staiuni de cercetare tiinific n domeniile pomicultur,piscicultur i creterea ovinelor.

Judeul Dmbovia are cea de-a treia densitate de reele de drumuri din Romnia cu 43 km la100 km2. Densitatea reelei de ci ferate este de 4,2 km la 100 km 2, situndu-se sub medianaional de 4,8 km la 100 km2.


15/28

15

4.JUDETUL GIURGIU

Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a Romniei, pe cursul inferior al Dunrii.Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului posibilitatea de a avealegturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr.Reedina judeului este municipiul

Giurgiu, aflat la 64 km de capitala rii, pe ruta Bucureti Sofia Atena sau Bucureti Istambul.Atestat documentar nc din secolul al XIV-lea, municipiul Giurgiu a fost gazdaunor premiere tehnice: prima linie de cale ferat dinRomnia (Bucureti Giurgiu), primalinie de telegraf i podul de peste Dunre.

Giurgiu este un important punct de trecere a frontiereipentru traficul de mrfuri i persoane.Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi romneti la Dunre. nnordul judeului sunt n exploatare zcminte de iei, iar din albiile Dunrii i rurilor cestrbat judeul sunt extrase nisipuri i pietriuri.

Aparinnd Cmpiei Romne, suprafaa judeului este alctuit din pduri i terenuri arabile.Judeul Giurgiu are n componen un municipiu, dou orae, 51 de comune i 167 de sate.

Populaia judeului Giurgiu reprezint 1,3% din populaia Romniei. neconomiajudeuluiGiurgiu se disting ca activiti cu pondere semnificativ, agricultura, industria i comerul. ncadrul industrieijudeului reprezentative sunt: industria alimentar i a buturilor, extracia

petrolului i gazelor naturale, industria textil i a confeciilor din textile.

n jude exist dou parcuri industriale Parcul Tehnologic i Industrial Giurgiu Nord iParcul Industrial Bolintin-Deal ns economia judeean nu ofer nc toate condiiile pentru aatrage un numr major de investiii, cu toate acestea, deschiderea judeului ctre ci majorerutiere, feroviare i navale, constituie argumente cheie pentru dezvoltarea acestui potenial.Portul Giurgiu i Zona Liber pot asigura un tranzit economic facil i variat al mrfurilor cetraverseaz coridorul comercial din sudul Romniei. Majoritatea IMM-urilor activeaz n

domeniul comerului, industriei uoare, construciilor, transporturi.

Judeul Giurgiu este nc unjude predominant agricol, cu aproape 50% din populaieangajat n acest sector. ntruct n continuare mai mult de jumtate din populaie este activ

n agricultura de subzisten se impun msuri pentru eficientizarea agriculturii.

Transportul rutier, legtura prim cu municipiul Bucureti i cu restul rii, dispune de undrum expres i drumuri naionale n marea majoritate n condiii acceptabile de drum. PortulGiurgiupoate deveni o variant pentru transportul pentru mrfuri din portul Constana, pe un

posibil traseu Constana Giurgiu Bucureti. Aceast ieire la Dunre este un punctgeostrategic important pentru Romnia, prin acest punct realizndu-se una din legturile

principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat, acest aspect relevnd potenialul ridicatde dezvoltare al judeului Giurgiu.

Judeul Giurgiu beneficiaz de prezena a numeroase obiective turisticepe teritoriul su. nceea ce privete numrul de sosiri ale turitilor, judeul nregistreaz un numr sczut, lucrucompensat prin faptul c o mare parte dintre acetia sunt turiti strini. O resurs important aturismului este constituit din existena unui numr important de locuri de cazare pemotonave.

Municipiul Giurgiu este un important port dunrean pe traseul coridorului de transport nr.9Dunre - Canal Rinn - Mein Dunau. Este legat pe calea fluvial de nou ri, precum i deMarea Neagr i Marea Nordului. Magistrala feroviar pan-european, care pornete de la

Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureti, Giurgiu, Ruse, Sofia,Istambul i, prin Salonic, face legtura cu Atena. ntre Giurgiu i Ruse se afl singurul pod


16/28

16

peste Dunare ntre Romnia i Bulgaria, pod ce a fost construit ntre anii 1952 i 1954 i a fostdenumit simbolic Podul Prieteniei.

5.JUDETUL IALOMITA

Judeul Ialomia este unitate administrativ-teritorial renfiinat prin Legea nr. 2/1968,privind organizarea administrativ a teritoriului Romniei. Actuala delimitare a judeuluiIalomia s-a fcut prin Decretul nr. 15/23.01.1981, privind unele msuri pentru mbuntireaorganizrii administrative a teritoriului Romniei, inndu-se seama de condiiile geografice,economice, social-politice, etnice i de legturile culturale i tradiionale ale populaiei.Judeul Ialomia are n componena satrei municipii (Slobozia, Urziceni i Feteti), patruorae(ndrei, Amara, Czneti, Fierbini-Trg) i 59 de comune, cu un total de 127 desate. Reedina judeului este municipiul Slobozia.

Economiajudeului Ialomia reflect caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul

produciei agricole dezvoltndu-se, n special, industria alimentar. Mediul de afaceri estereprezentat la 1 iunie 2005 de un numr de aproape 9976 ageni economici nmatriculai, dincare cei mai muli sunt constituii n societi comerciale cu rspundere limitat (5505),asociaii familiale (1885) i activiti cu caracter independent (1851). n jude sunt

nmatriculate 185 de societi comerciale cu participare strin la capitalul social.

Industriajudeului Ialomia are ca principale ramuri: producerea ngrmintelor chimice, azahrului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne i a conservelor de legume, fructe icarne, laptelui i produselor lactate, pine i produse de panificaie, n industria confeciilor,tricotajelor i materialelor de construcii, producerea de aparate electronice, mobil i

prelucrarea lemnului, producerea alcoolului i a buturilor alcoolice, lacuri i vopseluri,

producie tipografic, etc.Agricultura n judeul Ialomia este reprezentat de un sector preponderent privat care deine,ca urmare a aplicrii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adic 95% din suprafaaagricol a judeului. Judeul Ialomia produce anual, n medie, aproape 900.000 tone cereale,140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume. Dispunnd de o larg baz cerealieri furajer, judeul Ialomia are condiii i pentru creterea animalelor, efectivele nsumndaproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine i caprine, 20mii capete cabaline, 2,4 milioane psri i altele. Judeul ofer posibilitatea

practicriiagriculturii de mare randamentdatoritamplasrii judeului ntr-o zon agricol cupotenial agropedoclimatic i de fertiliate maxim, tradiiei agrarea zonei, care a acceptat ns

i a aplicat permanent noutile tehnice, tehnologice i organizatorice promovate n Europa in lume.

6.JUDETUL PRAHOVA

Judeul Prahova este situat ntr-o zon n care legumicultura, pomicultura, viticultura izootehnia reprezint activiti economice importante.Obiectivul fundamental care st la bazadesfurrii activitii n agricultur l reprezint redresarea i asigurarea condiiilor pentrurelansarea agriculturii, n concordan cu potenialul natural, economic i uman de caredispune judeul Prahova, n scopul asigurrii securitii alimentare a populaiei i crearea

disponibilului pentru export.


17/28

17

Structura economic a judeului Prahova este caracterizat de dominarea industriei. Pondereacea mai mare n producia industrial o deine ramura prelucrrii ieiului, urmat de cea aindustriei alimentare, a buturilor i tutunului, maini i echipamente, chimic i prelucrareacauciucului, extractiv, textile i produse textile, metalurgie, construcii metalice i produsedin metal (exclusiv maini, utilaje i instalaii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte

produse din minerale nemetalice, celuloz, hrtie, carton i poligrafie i alte activitiindustriale.

Prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pcur, uleiuri minerale, etc.) este o activitate detradiie, prima rafinrie de petrol din lume fiind pus n funciune n anul 1856 la Ploieti. naceast ramur funcioneaz importante uniti, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitatede producie, component a PETROM-OMV care este cel mai mare productor-distribuitordin domeniu n Romnia, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinriile ROMPETROL VEGAS.A. din Ploieti i STEAUA ROMN S.A. din Cmpina.

Dispunnd de materii prime, industria alimentar s-a dezvoltat n toate zonele judeului. n

ultimiiani i-au dezvoltat activitatea un numr important deuniti de prelucrare a crnii,laptelui i de vinificaie prin implementarea unor proiecte cu finanare prin programulSAPARD, cu tehnologii la standarde europene: S.C Recunotina Prodcom Impex S.R.L. Filipetii de Pdure, S.C. Principal Construct S.R.L. Filipetii de Pdure, S.C. SALSI S.A -Sinaia, S.C. Agrisol Internaional Ro S.R.L. - Boldeti Scieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. Ploieti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - GuraVadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. filialaUrlai - Ceptura.

Producia de buturi i tutun este realizat n principal de ctre societile cu participareimportant de capital strin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD,

INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMNIA, BRITISHAMERICAN TOBACCO.

n judeul Prahova sunt operaionali 15.6601 ageni economici, reprezentnd circa 32% dinnumrul unitilor active ale Regiunii Sud Muntenia i cca. 3,3% din totalul unitilor dinRomnia. Dezvoltarea unui sector industrial dinamic i puternic capabil s fac fa cerinelorunei economii de pia constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sectoreconomic important, creator de noi locuri de munc.

7.JUDETUL TELEORMANDup 1989 industria judeul Teleorman a funcionat la capacitate redus, dei a rmas primulcontribuitor la PIB-ul judeului, conform criteriului cifrei de afaceri. Ca structur, industria

judeului Teleorman este mprit pe ramuri ale industriei grelei ale industriei uoare,centrele industriale fiind distribuite relativ omogen n cele 5 localiti urbane din jude.Industria grea este reprezentat de fabrica de rulmeni KOYO de la Alexandria, combinatulchimic DONAU CHEM din Turnu Mgurele, fabrica de motoare electrice din TurnuMgurele, Sucursala Petrom Schela Videl, productorul de evi din oel ZIMTUB,ELECTROTEL, etc. Industria uoar este reprezentant de industria de textilei confecii,care funcioneaz la capaciti reduse fa de anii trecui ide industria alimentar, care a

nregistrat o dezvoltare semnificativ n ultimii ani. Pe lng actorii industriali activi nprezent, exist un numr mare de foste mari puncte industriale care fie sunt nchise, fie


18/28

18

funcioneaz la capacitatea minim. n fiecare localitate urban exist astfel de puncteindustriale n care exist un potenial latent pentru reconversia lor fie sub un alt specific fieprin revitalizarea sectorului respectiv.

Sub aspectul forei de munc, judeul Teleorman s-a confruntat de-a lungul timpului cu ratefoarte crescute ale omajului. Astfel, chiar dac rata omajului a sczut ncepnd cu anul2004, ajungnd la 8% n 2008, aceast valoare continu s fie superioar att mediei regionale- de 6,8% - ct i celei naionale, de 5,8% (la nivelul datelor statistice din 2008).

Judeul Teleorman dispune de premise favorabile pentru realizarea unei agriculturiproductive. Din suprafaa cultivat n anul 2008 (367.091 ha) aproximativ 97% era nproprietate integral privat iar principalele culturi, potrivit datelor statistice erau urmtoarelede cereale, plante uleioase iplante de nutre.Apicultura este, de asemenea, o arie importanta agriculturii n judeul Teleorman, pentru care s-a dezvoltat un interes aparte, produciaagricol de miere extras nregistrnd performane deosebite, dup producia de carne i lapte.

Preocuprile la nivelul judeului pentru exploatarea potenialului de colaborare

transfrontalier cu Bulgaria, s-au intensificat n ultimii ani, o realizare major fiind cuinaugurarea punctului de trecere a frontierei cu bacul la Turnu Mgurele n luna martie 2010.Astfel, unul dintre marile avantaje l constituie faptul c scurteaz distana rutier dintrePeninsula Balcanic i Europa Central cu circa 300 km. Punctul de trecere a frontierei cubacul ar putea crea contextul pentru dezvoltarea turismului pe ambele maluri ale Dunrii, itotodat, respectnd planurile iniiale, ar contribui la creterea veniturilor n cadrul bugetelorlocale i la dezvoltarea activitilor comerciale att prin portul Turnu Mgurele ct i prinagenii economici specializai din zon. Concomitent cu realizarea acestui punct de trecere, s-au iniiat proiecte de reabilitare a drumurilor judeene din zon, care s permit accesul mairapid ctre frontier.

Nord-estul judeului este bogat n rezerve de iei i gaze naturale. Aici au fost instalate multesonde petroliere pe teritoriul mai multor localiti Blejeti, Silitea, Trivalea-Moteni,Ciolneti, Poeni, Talpa, Videle. Avnd o suprafa mare arabil, judeul dispune de un sol cugrad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-rocat de pdure, fapt ce permite posibilitateaunor investiii deosebit de avantajoase. O alt bogie o constituie lacurile naturale (Suhaia,Baldovineti, Belciug) i cele artificiale amenajate pentru piscicultur.

Asistenta financiara pre-aderare si de la bugetul de stat

nc de la momentul nfiinrii, Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia a fost

responsabil cu evaluarea, selectarea i monitorizarea proiectelor finanate din programelePhare i de la bugetul de stat. De-a lungul anilor de activitate, prin intermediul Ageniei aufost derulate proiecte care au acoperit nreaga gam de activiti din sectorul social i din celeeconomic, infrastructur, turism, productivitate industrial i competitivitate, proteciamediului, dezvoltarea resurselor umane.


19/28

19

Programe implementate

1. PHARE' 98 - Restructurare Industrial i Dezvoltarea Resurselor Umane 53 proiecte

2. PHARE 2000 - Schema de finanare nerambursabil pentru afaceri noi, micro ntreprinderii ntreprinderi mici i mijlocii recent nfiinate 38 proiecte3. PHARE 2000 - Dezvoltarea Resurselor Umane n contextul restructurrii industriale 62proiecte4. PHARE 2000 - Schema de consultan pentru ntreprinderile Micro, Mici i Mijlocii(IMM-uri)4 proiecte5. PHARE 2001 - Asisten pentru ntreprinderi mici i mijlocii 12 proiecte6. PHARE 2001 - Schema de Investiii n Servicii Sociale 14 proiecte7. PHARE 2001 - Schema de finanare nerambursabil pentru proiecte de infrastructur mic

7 proiecte8. PHARE 2001 - Componenta TVET1 proiect (10 coli)

9. PHARE 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane 35 proiecte10. PHARE 2002 - Infrastructur Regional 1 proiect11. PHARE 2003 - Componenta TVET2 proiect (10 coli)12. PHARE 2004 - Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deeurilor(Faza extins) 10 proiecte13. PHARE 2004 - Schema de Granturi pentru Sectorul Privat pentru Pregtirea de Proiecte nDomeniul Gestionrii Deeurilor 2 proiecte14. PHARE 2004Dezvoltarea Infrastructurii Regionale1 proiect15. PHARE 2004 - Componenta TVET3 proiecte (49 coli)16. PHARE 2005 - Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru Pregtirea de Proiecte

n domeniul Proteciei Mediului 11 proiecte17. PHARE 2005 - Msuri mpotriva dezastrelor provocate de inundaii 5 proiecte


20/28

20

18. PHARE 2005 - Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor sectorului public nsectoarele prioritare de mediu8 proiecte19. PHARE 2005 - Asisten acordat IMM-urilor n scopul achiziionrii de servicii deconsultan 2 proiecte20. PHARE 2005 - Dezvoltarea Infrastructurii Regionale6 proiecte

21. PHARE 2006 - Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor sectorului public nsectoarele prioritare de mediu5 proiecte22. Fondul Naional de Dezvoltare Regional 19 proiecte23. Dezvoltarea judeului Giurgiu 30 proiecte24. Subprogramul "Dezvoltarea oraelor prin stimularea activitii ntreprinderilor mici imijlocii" - H.G 322/200319 proiecte25. Subprogramul "Investiii n servicii sociale" - H.G 93/200431 proiecte26. Subprogramul "Investiii n turism" - H.G 1307/20047 proiecte

Povesti de succesCresa darapanata a siderurgistilor si lupta pentru modernizare

Proiect finantat prin Subprogramul "Investitii in servicii sociale" ( HG 93/2003)
http://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/6_1_proiect_cala-1308741226.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/6_2_proiect_cala-1308741228.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/6_1_proiect_cala-1308741226.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/6_2_proiect_cala-1308741228.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/6_1_proiect_cala-1308741226.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/6_2_proiect_cala-1308741228.jpg


21/28

21

Cresa darapanata a unui cartier sarac din Calarasi a devenit, in mai putin de un an, unul dintrecele mai cautate centre pentru copii ale orasului. Metamorfoza i-a uimit pe multi locuitori aiCalarasului, care tin acum cu orice pret sa-si aduca aici copiii sau nepotii.Dotarile fostei crese fusesera finantate de combinatul siderurgic si de spitalul judetean de

urgenta.Cladirea era amplasata in cartierul muncitorilor siderurgisti.Era cresa lor.Isi duceaucopiii luni dimineata si ii luau vineri seara. Cand combinatul siderurgic a intrat in declin,cheltuielile cresei au fost preluate de spitalul judetean de urgenta. In 2002, finantarea a fostpreluata integral de bugetul local. A fost momentul in care consiliul local a inceput sainvesteasca.Certificare IT pentru someri

Phare 2002 CES, dezvoltarea resurselor umane-consiliere si formare profesionala pentru

reinsertie pe piata muncii

Crearea unui centru regional de formare profesionala si consiliere in cariera. Formarea indomeniul IT a unui grup de 40 de someri.Certificarea lor europeana.Acestea sunt doar catevadin rezultatele proiectului realizat la Pucioasa de Asociatia Universitatilor Populare Germane

(IIZ-DVV), in parteneriat cu Centrul Cultural I. Al. Bratescu-Voinesti din localitate.Ideea implementarii la Pucioasa a unui astfel de proiect a aparut in uma unor cercetari locale,care au aratat ca in zona exista institutii si societati comerciale dispuse sa angajeze someri cucunostinte de IT. Perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si investitorii straini care incepsa-si faca simtita prezenta creeaza premisele aparitiei unei piete a muncii in cautare deoperatori si specialisti IT. Derulat intre 26 noiembrie 2004 si 26 noiembrie 2005, proiectul ainstruit gratuit 40 de someri, care au invatat bazele informaticii, procesarea de baza Word,precum si notiuni de Internet. La sfarsitul acestor module, cursantii au sustinut un examenprin care au obtinut certificarea europeana Xpert.

Prin instruirea de viitori operatori a castigat toat zona. Acest proiect a fost benefic pentrudezvoltarea potentialului social si economic al Pucioasei

Made in Turnu Magurele
http://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_2_proiect_tele-1308741144.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_1_proiect_tele-1308741142.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_2_proiect_damb-1308741189.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_1_proiect_damb-1308741186.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_2_proiect_tele-1308741144.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_1_proiect_tele-1308741142.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_2_proiect_damb-1308741189.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_1_proiect_damb-1308741186.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_2_proiect_tele-1308741144.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_1_proiect_tele-1308741142.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_2_proiect_damb-1308741189.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_1_proiect_damb-1308741186.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_2_proiect_tele-1308741144.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/8_1_proiect_tele-1308741142.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_2_proiect_damb-1308741189.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/7_1_proiect_damb-1308741186.jpg


22/28

22

Marianangeli Nazzareno a venit in Romania in 1995, atras de potentialul acestei tari indomeniul industriei textile. A ales sa locuiasca la Turnu Magurele pentru ca aici, pe langafabrici de textile, avea si apa calda. Si nu i-a parut rau. Astazi, Nazzareno, impreuna cuasociatii sai romani, au o afacere prospera, SC Manufactura SRL, care confectioneaza articolede imbracaminte pentru marci cunoscute, cum ar fi Gas, Diesel, Dolce&Gabanna. Majoritatea

clientilor firmei sunt din Italia, dar marfurile produse la Turnu Magurele ajung pana inCanada si SUA. Firma are aproape 200 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala deaproximativ 3,2 milioane de euro.

Un vis trudit cu incredere

Pensiunea Hangita

Campulung, Arges

Phare 2000 CES, Schema de finantare nerambursabila pentru intreprinderi noi,

microintreprinderi, si intreprinderi mici si mijlocii recent infiintate.

Beneficiar : Hangita SRL, persoana de contact Anisoara MarmandiuIn vara lui 2004, dupa 12 ani de asteptare, pensiunea Hangita si-a deschis portile pentruprimii oaspeti. De atunci, farmecul aparte al zonei si ambianta oferita clientilor de proprietarii

pensiunii au transformat Hangita intr-o poveste de succes. Pe langa oaspetii din tara,numerosi clienti din strainatate revin la pensiune cu placere. Printre acestia din urma existamulti oameni de afaceri dornici sa investeasca in zona.

Instruiti pentru viitor

Colegiu National

Ploiesti, Prahova

S-au ntors s ajute liceul care i-a format. Initiativa lor a devenit ns rapid un proiect desucces, al crui impact depseste acum granitele judetului. Alturi de alti fosti colegi, toi
http://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_2_proiect_pra-1308740947.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_1_proiect_pra-1308740944.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_2_proiect_arge-1308741094.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_1_proiect_arge-1308741091.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_2_proiect_pra-1308740947.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_1_proiect_pra-1308740944.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_2_proiect_arge-1308741094.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_1_proiect_arge-1308741091.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_2_proiect_pra-1308740947.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_1_proiect_pra-1308740944.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_2_proiect_arge-1308741094.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_1_proiect_arge-1308741091.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_2_proiect_pra-1308740947.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/11_1_proiect_pra-1308740944.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_2_proiect_arge-1308741094.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/9_1_proiect_arge-1308741091.jpg


23/28

23

absolventi ai actualului Colegiu Naional Mihai Viteazul din Ploiesti, Daniela Cornea s-astrduit timp de 10 ani s nfiinteze un puternic centru de informatic al liceului Ideea creriiunui centru modern de instruire IT, de care s beneficieze mai multe categorii socialealturide elevii liceuluia fost pus n practic n 2003, prin intermediul finantrii Phare.

Dependenta de droguri si alcool

Consiliul Judetean Ialomita

Slobozia, Ialomita

Din iniiativa Consiliului Judeean Ialomita, Spitalul de Urgent din Slobozia are acum uncentru de ocrotire pentru persoanele dependente de alcool, droguri sau implicate n alteincidente toxicologice. Dotrile ultramoderne ale acestui centru au fost posibile datorit unui

proiect realizat n cadrul subprogramului Investitii n Servicii Sociale, aprobat prin Hotrrede Guvern, cu finantare prin Ministerul Integrrii Europene.Planificare regionala si parteneriateUnul dintre obiectivele majore ale Ageniei pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia este

formarea de parteneriate cu diferii actori regionali sau internaionali.ADR Sud Muntenia are experiena parteneriatelor internaionale (Convenile de nfratire aleprogramului PHARE al UE si Departamentul de Dezvoltare Internaional a Guvernului MariiBritanii - DFID) precum si a celor naionale/regionale.n vederea atingerii obiectivelor strategice i pentru a-i ndeplini misiunea, ADR este

preocupat s iniieze o serie de programe de parteneriat cu toate instituiile care au sau potavea un cuvnt de spus n promovarea politicilor regionale.n seciunile urmtoare vei putea gsi informaii despre activitile pe care agenia le-aderulat, n sprijinul celor afirmate mai sus.

EURADAEURADA, Asociaia European a Ageniilor pentru Dezvoltare, reprezint intereseletuturor organizaiilor care lucreaz cu sectorul public pentru implementarea programelor dedezvoltare economic regional n Uniunea European. Asociaiafuncioneaz pentru a servinevoile membrilor si:identificarea i promovarea celor mai bune practici n dezvoltarearegional, reprezentarea intereselor membrilor si n cadrul Comisiei Europene i a

organizaiilor cheie din cadrul acesteia sau asociate cu ea, sprijinirea membrilor si pentru alucra mai eficient prin intermediul parteneriatelor i pentru stimularea iniiativelor trans-frontaliere, precum i pentru meninerea unor legturi internaionale puternice n afara UniuniiEuropene pentru a aduce cele mai bune practici n ntrirea capacitilor membrilor si.

Astzi, EURADA i-a adaptat programul de lucru i strategia la schimbrile din practicile UE.
http://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/12_2_proiect_ial-1308740603.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/12_1_proiect_ial-1308740599.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/12_2_proiect_ial-1308740603.jpghttp://www.adrmuntenia.ro/imagini/static/mari/12_1_proiect_ial-1308740599.jpg


24/28

24

Asociaia i concentreaz din ce n ce mai mult lobby-ul ctre comunicarea cu oficialii UEpentru gsirea de soluii inovative, mai ales c oportunitile de finanare directe de la UE suntmai sczute dect n trecut, i se vor reduce i mai mult n viitor. De exemplu, regulamentulERDF post 2006 nu mai prevede finanarea de aciuni inovative.

Grupuri de parteneriat localPerioada de programare 2007-2013

n fiecare jude al Regiunii a funcionat cte un Grup de Parteneriat Local ( GPL) , constituit pebaz de voluntariat i cuprinznd reprezentani ai instituiilor/organizaiilor desemnate de ctreHG 1115 din 15/07/2004 .

De asemenea, la nivelul Regiunii Sud Muntenia au fost create grupuri regionale pe prioriti. nprim faz, au fost constituite patru grupuri, mprite pe prioritile aferente Planului Regional deDezvoltare : dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltare rural idezvoltarea infrastructurii

. Cu ajutorul acestora a fost elaborat Planurile Regionale deDezvoltare pentru perioadele 2004-2006 i 2007-2013Activitile au fost posibile cu sprijin financiar iconsultan din partea Conveniei de Twinning (prima convenie) i proiectului Dezvoltarea Parteneriatelor Locale i Regionale Sud Muntenia (finanat de Departamentul pentru Dezvoltare Internaional al Marii Britanii). Cu ajutorul acestorproiecte au putut fi organizate ntlniri ale Grupurilor de Parteneriat Local din fiecare jude, aleGrupurilor regionale pe Prioriti i au fost organizate conferine regionale, seminarii i cursuri deinstruire ( ex. Elaborarea proiectelor).

n cifre, activitatea grupurilor de Parteneriat local, pentru perioada de programare 2007-2013, arat astfel:

Instituii implicate n Grupurile de Parteneriat Local ( stabilite n fiecare jude) : 121 edine ale Grupurilor de Parteneriat Local : 56 Seminari cu tema Fonduri Structurale : 3 Cursuri de instruire : 7 edine ale Grupurilor Regionale pe Prioriti : 16 Conferine regionale ale parteneriatelor : 6 (octombrie 2002-martie 2005)

Procesul de programare pentru perioada 2014-2020ncepnd cu luna mai 2011 a fost reactivat Comitetul Regional (CR) pentru elaborarea Planuluide Dezvoltare Regional 2014-2020, iar n perioada 12-21 iulie 2011 au fost organizate edineale Grupurilor Parteneriale de Lucru (GPL) din toate judeele

Proiectul RIS InnSoMInnovating South MunteniaStrategia de Inovare Regionala

Proiectul Innovating South Muntenia (InnSoM) a fost finantat de catre Comisia Europeana prinintermediul Programului Cadru 6, Actiuni deSuport Specific (SSA), proiectepentru Strategie Regionala Inovativa (RIS) in Statele Asociate.Scopul principal al proiectului a fost acela de elaborare si implementare a strategiei de inovareregionala in regiunea Sud Muntenia in vederea sustinerii dezvoltarii durabile a acesteia, incontextul dezvoltarii noi economii bazate pe cunostiinte, prin promovarea inovarii ca politicaregionala.


25/28

25

Proiectul a inceput la data de 1 iunie 2005 si a avut o durata de 36 de luni divizate in trei etape,dupa cum urmeaza:

Etapa 0 CONSTRUIREA CONSENSULUI REGIONAL etapa de definire a proiectului, folositapentru activarea structurii organizationale a proiectului, construirea consensului regional asupraobiectivelor proiectului si agrearea programului de actiuni pentru urmatoarele doua etape.

Etapa 1 REALIZAREA DE ANALIZE etapa de culegere si sistematizare a infomatiilor,precum si realizarea de analize referitoare la trendurile regionale, nevoile firmelor,sistemul de sprijin al inovarii si transferului tehnologic.

etapa de culegere si sistematizare a infomatiilor, precum si realizarea de analize referitoare latrendurile regionale, nevoile firmelor, sistemul de sprijin al inovarii si transferului tehnologic.

Etapa 2 IMPLEMENTAREA etapa de implementare a strategiei si a planului de actiuni,precum si de elaborare a sistemului de monitorizare si evaluare.

Rezultatele proiectului RIS/InnSoM: strategie de inovare regional; imagine clar a scenariului de inovare; prioritile de inovare sunt incluse n Planul de Dezvoltare Regional i Programul OperaionalRegional; bun cooperare ntre regiunile Sud Muntenia, Umbria i Nord-Vestul Angliei; plan de aciune detaliat n domeniul inovrii; parteneriate regionale funcionale n domeniul inovrii;

Atingerea acestor deziderate a fost susinuta pe de o parte de cei doi principali parteneri( MetaGroup; NWDA, Agentia pentru Dezvoltare din regiunea Nord-Vest a Angliei), iar pe de altaparte de ctre instituiile si organizaiile partenere regionale cu sfera activitii cuprinsa in domeniide cercetare, dezvoltare si de susinere a sectorului IMM.

III.TURISM

Regiunea Sud Muntenia

Muntenia este un pamnt al contrastelor. Din nord, de la semetele culmi ale Carpatilor, sipna n sud, la atractiile si misterele Dunarii, Regiunea dispune de o multime de bogatii ceasteapta sa fie descoperite.

Cunoscuta n trecut drept Valahia sau Tara Romneasca, Muntenia are o istorie bogata sifascinanta. n Nord, poalele Muntilor Fagaras ofera, la Arefu, un fundal dramatic pentrucastelul lui Vlad Tepes, domnitor romn cunoscut n strainatate mai ales datorita asocierii cupersonajul Dracula al lui Bram Stoker, n vreme ce n Sud un numar impresionant de situriarheologice au nceput sa atraga din ce n ce mai multi arheologi.

Muntenia prezinta o flora si o fauna variate. Crngurile si padurile care acopera o cincime dinregiune adapostesc ursi, lupi si mistreti, iar pe culmile nalte din nord, acoperite de fagi, brazisi jnepeni traiesc animale cum ar fi cerbul carpatin, rsul sau capra neagra. n sud, ecosistemul

este total diferit. Cursul Dunarii este, n mare parte, strajuit de copaci care ascund o varietateuluitoare de animale si pasari. O parte din zonele judetului Calarasi prezinta un ecosistem


26/28

26

acvatic asemanator celui din faimoasa Delta a Dunarii.

Festivalurile si trgurile care au loc n pietele satelor si oraselor evoca rituri si traditii arhaice,proprii unui mod de viata demult uitat n restul Europei. Totodata, manastirile si castelelestravechi, cum ar fi Curtea de Arges, amintesc si ele de un trecut zbuciumat si fascinant.

Jude ul Arge

Situat in bazinul Argesului superior, rau legendar al carui nume il poarta, judetul este strajuitla nord de creasta Fagarasilor, cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar lasud se leagana in Campia Romana, cumpana de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, seregasesc toate cele trei forme de relief: munti, dealuri si campie, precum si doua bazinehidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea de deal si Bazinul Vedea, in zona dedeal si de campie.

Jude ul Clra iJudeul Clrai este situat n partea de Sud-Est a Romniei, pe malul stng al fluviuluiDunrea i al braului Borcea i se nvecineaz la nord cu Ialomia, la est cu judeulConstana, la vest cu Giurgiu i sectorul agricol Ilfov, iar la sud cu Bulgaria.

Condiiile extraordinare de habitat (ap, pdure, hran) au fcut din teritoriul judeuluiClrai unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunrii de Jos pentru anumiteepoci, favoriznd popularea acestor teritorii nc din paleoliticul superior -perioada aurignacianului.

Riveranitatea judeului Clrai la Dunre creeaz o atractivitate turistic deosebit, dar

insuficient exploatat. Numrul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursuluiprincipal al Dunrii prin brae unice, creeaz att un cadru natural ce predispune la relaxare,dar i condiii unice pentru practicarea vntorii i a pescuitului sportiv.

Punerea n valoare a Dunrii, cu ostroavele ei slbatice, cu flora i fauna deltaice, a lacurilor iblilor pline cu pete, la care se adaug cele 40 de fonduri de vntoare n pdurile defoioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, ntr-un cadru natural iecologic inedit.

Jude ul Dmbovi a

Situat n partea de sud a Carpailor Meridionali, n zona de contact a Cmpiei Romne cu

Subcarpaii Munteniei, judeul Dmbovia are un relief variat ce se desfoar n trepte: lanord se nal Munii Bucegi i Leaota, crora le urmeaz spre sud zona dealurilorSubcarpailor Munteniei, platforma Cndeti, n continuare, cmpia nalt a Trgovitei icmpia Titu.

Judeul Dmbovia constituie o zon turistic de mare interes, datorit numeroaselor vestigiiale trecutului istoric, a unor monumente de art de o valoare considerabil (CurteaDomneasc din Trgovite cu Turnul Chindiei), crora li se adaug pitorescul vilorDmboviei i Ialomiei, cu numeroasele forme carstice (Petera Ialomicioara, CheileZnoagei, Cheile Ttarului etc.) i frumuseea masivelor Leaota i Bucegi. De asemenea,staiunea balneoclimateric Pucioasa atrage numeroi turiti la odihn i tratament. La Potlogi

se afl n plin proces de restaurare Palatul Brncovenesc, monument de arhitectur medieval


27/28

27

romneasc de mare valoare. n apropiere de Ghergani se afl conacul i parcul dendrologicIon Ghica, n curs de amenajare i restaurare n circuitul cultural.

Jude ul Giurgiu

Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a Romniei, pe cursul inferior al Dunrii.

Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului posibilitatea de a avealegturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr.Reedina judeului este municipiulGiurgiu, aflat la 64 km de capitala rii, pe ruta Bucureti Sofia Atena sau Bucureti Istambul.Atestat documentar nc din secolul al XIV-lea, municipiul Giurgiu a fost gazdaunor premiere tehnice: prima linie de cale ferat din Romnia (Bucureti Giurgiu), primalinie de telegraf i podul de peste Dunre.

Judeul Giurgiu beneficiaz de prezena a numeroase obiective turisticepe teritoriul su. nceea ce privete numrul de sosiri ale turitilor, judeul nregistreaz un numr sczut, lucrucompensat prin faptul c o mare parte dintre acetia sunt turiti strini. O resurs important aturismului este constituit din existena unui numr important de locuri de cazare pe

motonave.Municipiul Giurgiu este un important port dunrean pe traseul coridorului de transport nr.9Dunre - Canal Rinn - Mein Dunau. Este legat pe calea fluvial de nou ri, precum i deMarea Neagr i Marea Nordului. Magistrala feroviar pan-european, care pornete de laOstende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureti, Giurgiu, Ruse, Sofia,Istambul i, prin Salonic, face legtura cu Atena. ntre Giurgiu i Ruse se afl singurul pod

peste Dunare ntre Romnia i Bulgaria, pod ce a fost construit ntre anii 1952 i 1954 i a fostdenumit simbolic Podul Prieteniei.

Printre obiectivele turistice de interes ale municipiului Giurgiu pot fi menionate ruinele

vechii ceti medievale, Muzeul de istorie, Turnul cu ceas, monumentele nchinate eroilorRzboiului de Independen i al ostailor francezi czui la Giurgiu n primul rzboi mondial,catedrala Adormirea Maicii Domnului, Biserica nlarea Domnului i Biserica BunaVestire, unde se pstreaz pictura interioar original realizat de Gheorghe Ttrscu.

n judeul Giurgiu exist o zon deosebit de atractiv pe raza comunei Comana. Rezervaiadin pdurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei i florei specifice CmpieiDunrii. Unicitatea rezervaiei este datorat existenei bujorului romnesc, n luna maidesfurndu-se aici Srbtoarea bujorului. Cel mai de seam monument din aceast zoneste Mnstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Tepe. La Clugreni, localitate istorical crei nume a depit de mult graniele rii, se poate vizita crucea lui Mihai, monument

ridicat n anul 1993 cu prilejul srbtoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul rii Romnetia lui Mihai Viteazul. Toate aceste obiective turistice amintesc de trecutul acestor meleaguri camrturie a evoluiei i continuitii noastre n acest spaiu

Jude ul Ialomi a

Judeul Ialomia se afl n partea de sud-est a rii, n Cmpia Brganului, diviziune estic aCmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomiei i la interferena unor vechi i importantedrumuri comerciale, prin care capitala rii este legat de zona montan i de litoralul MriiNegre.

Cel mai important obiectiv turistic al judeului este reprezentat de Bile Amara, situate la 7

km distan de Slobozia i 126 km distan de Bucureti, pe malul lacului Amara, renumitepentru nmolurile i apele minerale medicinale sulfatate, clorurate, bromurate folosite n


28/28

tratamentul bolilor reumatismale cronice ale sistemului nervos periferic i n afeciuni post-traumatice.Apa acestui lac este srat, coninnd sulfai, magneziu, bicarbonai i n cantitimici bromuri, dar n special nmol sapropelic cu multe propieti terapeutice ce au dus ladezvoltarea staiunii nc din anii 1900.

Jude ul PrahovaJudeul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpailor Meridionali, avnd o suprafa de4.716 km2i forma unui dreptunghi ce include toate formele de relief (muni, dealuri icmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului i subsolului,zona fiind recunoscut pentru o palet larg a activitilor economice. Situat n parteacentral a Romniei i avnd o suprafa de 4.716 km2, judeul Prahova are o populaie de814.689 de locuitori i o densitate de 172,8 locuitori/km2. Din punctul de vedere al organizriiadministrative, judeul Prahova are 104 de uniti administrativ-teritoriale, din care 14 urbane(dou municipii i 12 orae),90 de comune, cu 405 sate.Fiind numit dup cea mai frumoas regiune a Carpailor, Valea Prahovei, judeul Prahova

prezint interes att pentru turiti, ct i pentru investitori. Sinaia, Perla Carpailor, estesituat la 1.000 m altitudine. Punctul pricipal de atracie al acesteia este Castelul Pele,construit la sfritul secolului al XIX-lea, n stil germanic. Mnstirea Sinaia, construit ntre1695 i 1796 n stil brncovenesc, este un adevrat muzeu cu manuscrise i opere de artvaloroase. Staiunea Buteni este situat pe Valea Prahovei, la 135 km deprtare de Bucureti,ntre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului mrii) i Vf. Cotila (2.489 m altitudine).Azuga, situat pe drumul naional la 15 km de Buteni, este cunoscut nc din secolul alXIII-lea ca loc de tratament, datorit apelor sale minerale. Vlenii de Munte este situat peValea Teleajenului i este nconjurat de dealuri acoperite cu pduri, cunoscut datoritUniversitii de Var Nicolae Iorga, care reunete periodic oameni de tiin din Romnia ide peste hotare. Slnic, situat pe Valea Slnicului, la 400 m deasupra nivelului mrii, esterenumit pentru terapia cu aerosoli i helioterapie n mina de sare, una dintre cele mai mari dinEuropa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m nlime, rezervaie natural) iVf. Piatra Verde.

Jude ul Teleorman

Judeul Teleorman este situat n partea de sud a rii, n mijlocul Cmpiei Romne,numrndu-seprintre judeele mijlocii ca ntindere, avnd o suprafa de 5.790 km, ceea cereprezint 2,4% din suprafaa rii (locul 19). De-a lungul timpului, acesta s-a caracterizatprintr-o relativ stabilitate a limitelor sale administrative, fcnd parte din districtele de vechetradiie ale rii Romneti.

n ceea ce privete potenialul turistic, n judeul Teleormanexist zone cu un pitorescspecial, n special cele de pe malul Dunrii, n apropierea lacurilor, precum i n aproprierea

pdurilor.

Regiunea de Sud-proiect Final

Documents

Transcript of Regiunea de Sud-proiect Final