Raport lunar privind starea mediului în Regiunea Sud - Est

Raport lunar privind starea mediului în Regiunea Sud - Est

martie 2011

1


martie 2011

2

CUPRINS Capitolul 1. INTRODUCERE. DATE GENERALE Capitolul 2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

2.1 Reţeaua automată. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea SE 2.2 Planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului

2.3 Reţeaua manuală Punctele de prelevare pentru monitorizarea poluanţilor gazoşi în regiune Reţeaua de urmărire a pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile Reteaua de urmarire a precipitatiilor atmosferice

Capitolul 3. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITATII APELOR 3.1 Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă 3.2 Reţeaua de urmărire a calitatii apelor uzate în cursuri de apă şi canalizări

Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de către agenţii economici Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de catre Laboratoarele de mediu

Capitolul 4. REŢEAUA DE RADIOACTIVITATE Capitolul 5. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI Capitolul 6. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A ZGOMOTULUI URBAN Capitolul 7. PROTECTIA NATURII SI ARII PROTEJATE Capitolul 8. GESTIUNE DESEURI Capitolul 9. POLUARI ACCIDENTALE Capitolul 10. CHELTUIELI SI INVESTITII PENTRU MEDIU


martie 2011

3

Capitolul 1. INTRODUCERE. DATE GENERALE Regiunile de dezvoltare sunt subdiviziuni regionale stabilite prin Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România. Conform Legii nr. 315/2004 ‘‘Regiunile de dezvoltare sunt zone care cuprind teritoriile judeţelor în cauză, respectiv ale municipiului Bucureşti, constituite în baza unor convenţii încheiate între reprezentanţii consiliilor judeţene şi, după caz, ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi funcţionează în baza prevederilor prezentei legi.’’ Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională. Judeţele care fac parte din Regiunea Sud-Est sunt: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea. Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării, fiind a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale tării. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie. Clima Regiunii SE se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziţie, cu o serie de particularităţi locale, date de anumiţi factori (relief, Marea Neagră, Dunărea). Temperaturile medii anuale variază destul de mult, în special datorită reliefului.

Capitolul 2. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

Cadrul juridic naţional privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, este stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 (publicată în MO nr. 633/6.12.2000) privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001 (publicată în MO nr. 773/4.12.2001), modificată şi completată. O.U.G. nr. 243/2000 transpune în legislaţia naţională Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările comunitare.

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 (publicat în MO nr. 765/21.10.2002) pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, modificat şi completat, transpune în legislaţia naţională directivele:

- Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie şi plumb în aerul ambiental (prima Directivă fiică),

- Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul ambiental (a doua Directivă fiică)

- Directiva 2002/3/CE privind concentraţia de ozon în aerul ambiental (a treia Directivă fiică) Ordinul nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător (publicat în MO nr.


martie 2011

4

226/3.04.2007) transpune în legislaţia naţională Directiva 2004/107 pentru Cd, Hg, As, Ni, PAH (a patra Directivă fiică).

Scopul principal al legislaţiei naţionale care transpune în totalitate directivele europene este de a evalua şi gestiona calitatea aerului într-un mod comparabil şi pe baza aceloraşi criterii la nivelul întregii Uniuni Europene.

Un obiectiv deosebit de important al Directivei cadru 96/62/CE îl reprezintă obligativitatea de obţinere a informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea că, această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului. În acest sens pe lângă site-ul www.calitateaer.ro unde se regăsesc măsurătorile realizate de întreaga reţea de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional, publicul poate urmări rezultatele determinărilor pe cele două panouri informaţionale, unul exterior şi altul interior, amplasate în municipiul Galaţi, la intersecţia b-dul G. Coşbuc cu strada Brăilei, respectiv în incinta ARPM Galaţi, strada Regiment 11 Siret nr.2.

In conformitate cu prevederile HG nr. 586/2004 (MO nr. 389/3.05.2004), evaluarea şi gestionarea calitaţii aerului este asigurată prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA). SNEGICA care cuprinde ca părţi integrante următoarele sisteme:

- Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului (SNMCA) – Retea automată; - Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA)

2.1 Reţeaua automată. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea SE În Regiunea Sud-Est reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului ambiental este formată din 22 de staţii automate, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cuprinde următoarele tipuri de staţii: � staţii pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului (T); � staţii pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului (I); � staţii pentru evaluarea influenţei “aşezărilor urbane” asupra calităţii aerului (fond urban, FU,

fond suburban FSB); � staţii de fond regional – staţie de referinţă - pentru evaluarea calităţii aerului, departe de orice tip

de sursă, naturală sau antropică, care ar putea contribui la deteriorarea calităţii aerului (FR). Staţiile de tip urban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii); - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Staţiile de tip suburban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO),

ozon (O3), compuşi organici volatili( COV), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);

- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Staţiile de tip industrial: - evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, PM10 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii; - raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km. Staţiile de trafic: - monitorizează impactul traficului auto asupra calităţii mediului; - poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat, benzen, toluen, o-xilen.


martie 2011

5

Staţiile de fond regional: - poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, COV (inclusiv benzen), PM10, corelaţi

cu datele meteorologice direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă;

- sunt amplasate în zone cu densitatea populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie.

Prin punerea în funcţiune a staţiilor de monitorizare a calităţii aerului se asigură implementarea prevederilor directivei cadru de aer - Directiva Consiliului nr. 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi a directivelor fiice - Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic; Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon. Majoritatea staţiilor au fost puse în funcţiune în anul 2008. La nivelul agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului se asigură validarea primară a datelor şi se transmit Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din Bucureşti pentru certificare. Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare. Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în OM 592/2002, sau metode echivalente pentru care se determină factorul de echivalenţă. Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. Se lucrează cu indici generali şi specifici de calitate. Prin indicii specifici se interpretează (codifică) concentraţiile înregistrate pentru fiecare poluant în parte. Indicele general de calitate a aerului reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descrierea stării globale a calităţii aerului în aria de reprezentativitate a fiecărei staţii de monitorizare a calităţii aerului. El reprezintă cel mai mare dintre indicii corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicii generali şi specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, corespunzătoare calificativelor: excelent, foarte bun, bun, mediu, rău, foarte rău, calificative asociate de asemenea unui cod de culori. Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 38 de centre locale, care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă din Bucureşti (LNR). Datele furnizate de cele 38 de centre locale de colectare a datelor sunt afişate pe site-ul www.calitateaer.ro, dedicat informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizaţi în cele peste 100 staţii de pe toată suprafaţa României care alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Pentru a dispune de datele existente în cel mai scurt timp, site-ul afişează indicii de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare şi certificare. Datele înregistrate într-o oră de măsurători sunt afişate pe panourile de informare a publicului. Staţiile automate de monitorizare sunt dotate cu analizoare pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), benzen, (C6H6), plumb (Pb). Amplasarea staţiilor de monitorizare continuă a calităţii aerului la nivelul Regiunii Sud Est este prezentată în tabelul următor:

Nr crt Judeţ Nr

Staţii Codificare/

Denumire Staţie/Adresă Parametri monitorizaţi

1. Brăila 5 BR1 Staţie de tip trafic, Brăila 1, Localitatea Brăila, Calea Galaţi nr.53

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10


martie 2011

6

BR2 Staţie de tip fond urban, Localitatea Brăila, Piaţa Independenţei nr.1

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10 parametri meteorologici

BR3 Staţie de tip fond suburban, Localitatea Cazasu, lângă Şcoala generala clasele I-VIII


BR4 Staţie de tip industrial 1, loc. Brăila, şoseaua Baldovineşti nr.22 – Staţiei Nord Pompare Ape Uzate – APA RA


BR5 Staţie de tip industrial 2, Brăila 5, Localitatea Chişcani, DJ212 km 14 – în incinta SC Termoelectrica SA

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, parametri meteorologici

2. Buzău 1 BZ1 Staţie de tip fond urban, Buzău, str. Democraţiei nr.11

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO PM10, parametri meteorologici

3. Constanţa 7

CT1 Staţii de tip trafic, B-dul 1 Decembrie 1918, zona Bl. L56 Constanţa Zona Casa de cultură

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10

CT2 Staţii de tip urban, Str Mihai Viteazu (zona Parc Primărie) Constanţa

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, C6H6, PM10

CT3 Staţie tip fond suburban, DC-86, Tabăra Victoria Năvodari

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10 ,parametri meteorologici

CT4 Statie de tip trafic, Şoseaua Constanţei, Mangalia Zonă Parc arheologic

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, parametri meteorologici

CT5 Staţie de tip industrial 2, Constanţa 5, Năvodari, Str. Prelungirea Liliacului

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10

CT6 Staţie de tip industrial 1, Str Sănătăţii FN, Năvodari Zona Liceu L Edeleanu

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, C6H6, PM10

CT7 Staţie de tip industrial 2, Str Decebal nr. 35, Medgidia- zona Primărie

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10

4. Galaţi 5

GL1 Staţie de tip trafic, Localitatea Galaţi, Str. Brăilei, nr.181, aferent blocului S2

SO2, NOx (NO/NO2), CO, COV PM10 şi PM2.5, Pb

GL2 Staţie de tip fond urban, Galaţi, Str. Domnească, nr.7, aferent blocului P5

SO2, NOx (NO/NO2), CO,COV,O3,PM10/ PM2.5,Pb,parametri meteo

GL3 Staţie de tip fond suburban, Localitatea Galaţi, Str. Traian, nr.431

SO2, NOx (NO/NO2), CO, COV PM10 şi PM2.5, Pb, parametri meteorologici

GL4 Staţie de tip industrial 1, Galaţi 4, Galaţi, Bdul. Dunărea, nr.8

SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10 şi PM2.5, Pb,O3, parametri meteo

GL5 Staţie de tip industrial 2, Localitatea Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr.146

SO2, NOx (NO/NO2), CO, PM10 şi PM2.5, Pb, O3, parametri meteorologici

5. Tulcea 3

TL1 Staţie de tip trafic, Tulcea, str.Isaccei NOX, CO, PM10/PM2,5, C6H6

TL2 Staţie de tip industrial 1, Tulcea, str.Prelungirea Taberei nr.7.

NOX, SO2, CO, O3, PM 10, parametri meteo

TL3 Staţie de tip suburban/trafic, Tulcea, Calea Macin FN Isaccea, amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea

SO2, NO, Nox, NO2, PM10, parametri meteo

6. Vrancea 1 VN1 Staţie de tip fond regional, drumul judeţean Focşani - Suraia NOX,SO2, O3, CO, PM10/PM2,5

OBSERVATII - Staţia BR1, staţie pentru monitorizarea traficului nu a funcţionat în lunile noiembrie 2010-martie 2011 din cauza unui scurt circuit survenit la alimentarea cu curent electric. - Staţia BZ1, a fost oprită în perioada 21.03-29.03.2011 din cauza unei defecţiuni la instalaţia de climatizare. De asemenea, în cursul lunii martie analizorul pentru NOx nu a funcţionat fiind defect, defecţiune care nu a fost remediată din lipsa resurselor financiare. - Staţia BZ2, staţie pentru monitorizare trafic, amplasată în municipiul Râmnicu Sărat (achiziţionată prin Contractul nr. 4361/2007), nu este pusă în funcţiune, neavând realizat branşamentul electric. - Staţia de tip industrial GL5, a fost oprită începând cu data de 20.05.2010, orele 1700, ca urmare a lipsei fondurilor pentru repararea şi întreţinerea echipamentelor de monitorizare.


martie 2011

7

2.1.1 DIOXIDUL DE SULF Caracteristici generale Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii. Surse naturale:

� erupţiile vulcanice; � fitoplanctonul marin; � fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase; � oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice (datorate activităţilor umane):

� sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan; � centralele termoelectrice; � procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), � industria celulozei şi hârtiei; � emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenţa efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roşii şi negre, frasinul alb, lucerna, murele. Efecte asupra mediului În atmosferǎ, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului. Creşterea concentratiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea şi componentele electrice. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazută în ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer înconjurător - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescenţei în ultraviolet. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Dioxidul de sulf - SO2

Prag de alerta

500 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare.

Valori limita

350 ug/m3 - valoarea limita orarǎ pentru protecţia sănătăţii umane 125 ug/m3 - valoarea limita zilnicǎ pentru protecţia sănătăţii umane 20 ug/m3 - valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (an calendarisitic şi iarna 1 octombrie - 31 martie)

Concentraţiile medii lunare de SO2 la nivelul Regiunii Sud Est înregistrate în martie 2011 sunt prezentate în fig.2.1.1.


martie 2011

8

Concentraţii medii de SO2 la nivelul Regiunii Sud Est Fig. 2.1.1

0

5

10

15

20

25

30

35

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I1 T FU FSB I1 I2 T I1 T FR

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

medie lunara ianuarie medie lunara februarie medie lunara martie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic CONCLUZII : În luna martie, în Regiunea Sud-Est, concentraţiile medii de dioxid de sulf în aerul ambiental înregistrate, nu au depăşit valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, de 125 µµµµg/m3. Valoarea limită orară de 350 µµµµg/m3 nu a fost depăşită la nici una din staţii. În această lună nu s-au făcut înregistrări pentru dioxidul de sulf la staţiile din Brăila – BR1, Galaţi – GL3, GL4 , GL5 , Constanţa - CT1, CT7, şi Tulcea –TL3. 2.1.2 OXIZI DE AZOT NOX (NO / NO2) Caracteristici generale Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt:

� monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi inodor; � dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic,

înecăcios. Dioxidul de azot în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat. In prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile formând oxidanţi fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafaţa terestră cât şi ecosistemul acvatic. Surse antropice: Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Efecte asupra sănătăţii populaţiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor şi animalelor Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate


martie 2011

9

provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia şi gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor şi decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru analiza dioxidului de azot şi a oxizilor de azot este cea prevăzută în ISO 7996/1985 "Aer înconjurător - determinarea concentraţiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenţă. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Oxizi de azot - NOx

Prag de alertǎ

400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare

Valori limitǎ

200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane 30 ug/m3 NOx - valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei

DIOXIDUL DE AZOT Dioxidul de azot (NO2), gaz de culoare brun - roşcat cu miros puternic înecăcios şi NOx. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive şi se formează la temperaturi înalte în procesele de ardere ale combustibililor. Expunerea vegetaţiei la oxizii de azot produce vătămarea plantelor, prin albirea sau moartea ţesuturilor vegetale şi reducerea ritmului de creştere a acestora. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane. De asemenea, provoacă deteriorarea ţesăturilor, erodarea monumentelor, corodarea metalelor şi decolorarea vopselelor. Variaţia lunară a concentraţiilor medii pentru dioxidul de azot sunt prezentate în fig. 2.1.2.

Concentraţii medii de NO2 la nivelul Regiunii Sud Est Fig. 2.1.2

05

10152025303540

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FU FSU I1 I2 FU T FU FSU T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 TSB FR

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea VNval.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic, TSU=Trafic suburban CONCLUZII: Concentraţiile medii ale dioxidului de azot în aerul ambiental pentru luna martie nu au depăşit valoarea de 200 ug/m3, limita orară pentru protecţia sănătăţii umane. Nu s-au efectuat măsurători la staţiile BR1, BR3, BR4, BR5, BZ1, CT1, CT2, CT3, CT4, CT5,CT6, GL2, GL4, GL5, TL1,TL2,TL3 şi VN1.


martie 2011

10

2.1.3 OZON O3 Caracteristici generale Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili. Efecte asupra sănătăţii Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. Metode de măsurare Metode de referinţă pentru analiza ozonului şi de calibrare a instrumentelor pentru ozon:

� metoda de analiză: metoda fotometrică în UV (ISO 13964) ; � metoda de calibrare: fotometru de referinţă în UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6).

Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Ozon - O3

Prag de alerta 240 ug/m3- media pe 1 h

Valori tinta 120 ug/m3 - valoare ţintă pentru protecţia sănătăţii umane 18.000 ug/m3 x h - valoare ţintă pentru protecţia vegetaţiei

Obiectiv pe termen lung 120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protecţia vegetaţiei

Concentraţii medii de ozon (µg/mc) Fig.2.1.3

0102030405060708090

BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT2 CT3 CT5 CT6 CT7 GL2 GL3 GL4 GL5 TL2 VN1

FU FSU I1 I2 FU FU FSU I2 I1 I1 FU FSU I1 I2 I1 FR

val.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie

Tip staţie: FU = fond urban, FSU = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, I2 = industrial 2, T = trafic CONCLUZII: Nu s-a semnalat depăşirea pragului de informare pentru ozon de 180 µg/m3

. Nu s-a înregistrat depăşirea valoarii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore de 120 mg/m3, prevăzută în Ordinul MAPM 592/2002. În luna martie nu s-au făcut înregistrări în staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Galaţi- GL1,GL5,BR1,CT1,TL1


martie 2011

11

2.1.4 MONOXID DE CARBON (CO)

Caracteristici generale La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât şi antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale: � arderea pădurilor; � emisiile vulcanice; � descărcările electrice.

Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană. Efecte asupra sănătăţii populaţiei Este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. La concentraţii relativ scăzute:

� afectează sistemul nervos central; � slăbeşte pulsul inimii, micşorând astfel volumul de sânge distribuit în organism; � reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică; � expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută; � poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare; � determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsă de coordonare, greaţă, ameţeală,

confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populaţie cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii. Efecte asupra plantelor La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrică în infraroşu nedispersiv (NDIR): ISO 4224

Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO

Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limită pentru protecţia sănătăţii umane

Concentraţii medii pentru monoxid de carbon (mg/mc) Fig. 2.1.4

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea


martie 2011

12

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic CONCLUZII: Înregistrările efectuate la staţiile automate din regiune în martie 2011, pentru indicatorul monoxid de carbon, nu au evidenţiat depăşiri ale valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore de 10 mg/m3 stabilită prin Ordinul MAPM 592/2002.În luna martie nu s-au realizat înregistrări pentru monoxidul de carbon la staţia de monitorizare a calităţii aerului din Brăila-BR1,Galaţi-GL5 şi Tulcea- TL1.

2.1.5 BENZEN (C6H6) Caracteristici generale Compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia. Efecte asupra sănătăţii umane Substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru măsurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartuş absorbant, urmată de determinare gaz-cromatografică, standardizată în prezent de către Comitetul European pentru Standardizare (CEN). Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen - C6H6

Valoare limită 5 ug/m3 - valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane

Benzenul, emis în atmosferă atât prin evaporare a benzinei dar şi ca produs de ardere al acesteia, este primul poluant cancerigen care a fost reglementat prin directivele europene privind calitatea aerului (Directiva 2000/69/EC). 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibililor la stocarea şi distribuţia acestora. Substanţa cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. Ca şi poluant primar emis de trafic în aglomeraţiile urbane, benzenul reprezintă un reper pentru alţi poluanţi emişi de trafic, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot şi compuşii organici volatili.

Concentraţii medii pentru benzen (µg/mc) Fig.2.1.5

02468

10

BR1 BR2 BR3 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT6 TL1 VN1

T FU FSU I2 FU T FU FSU T I1 T FR

Braila Buzau Constanta Tulcea Vranceaval.medie ianuarie val.medie februarie val.medie martie

Tip staţie: FU = fond urban, FSU = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, I2 = industrial I2, T = trafic CONCLUZII : În luna martie s-au făcut înregistrări pentru benzen doar la staţia de monitorizare a calităţii aerului din Brăila – BR3 , Buzău-BZ1 si Constanta –CT1 şi CT 4,TL1


martie 2011

13

2.1.6 - PULBERILE ÎN SUSPENSIE PM10 ŞI PM2.5 Caracteristici generale Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Surse naturale:

� erupţii vulcanice; � eroziunea rocilor, furtuni de nisip; � dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora cât şi datorită arderilor incomplete. Efecte asupra sănătăţii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. Particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai multi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10 este cea descrisă în EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenţa de referinţă a metodelor de prelevare a fracţiunii PM10 din pulberile în suspensie". Principiul de măsurare se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunii PM10 a pulberilor în suspensie şi determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5 este stabilită potrivit art. 47 din normativ. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi în suspensie - PM10

Valori limitǎ

Faza 1 50 µg/m3 PM 10 - valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (până la 1 ianuarie 2007) 40 µg/m3 PM10 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (până la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 µg/m3 PM 10 - valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (până la 1 ianuarie 2010) 20 µg/m3 PM10 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (până la 1 ianuarie 2010)

Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi şi alţi poluanţi primari ca SO2, NOx şi NH3. Pulberile în suspensie se clasifică după diametru astfel:


martie 2011

14

• > 10 µm, au stabilitate şi putere de difuzie mică în aer; • 10 µm – 0,1 µm se caracterizează printr-o stabilitate şi putere de difuzie mai mare în aer; • < 0,1 µm, stabilitatea şi capacitatea de difuzie în atmosferă este foarte mare;

Particulele mari sunt oprite în nări, unde aderă la mucus sau în gât, provocând iritaţii ale căilor respiratorii, dar de unde pot fi eliminate. Particulele mai mici de 1 µm ajung în alveolele pulmonare unde se depun şi de unde pot trece în sânge, provocând inflamaţii şi intoxicaţii, în funcţie de compoziţia chimică. Pentru determinarea pulberilor se aplică două metode, respectiv metoda automată (nefelometric) şi metoda gravimetrică, ca metodă de referinţă. Înregistrările de la staţiile BR2, BZ1, CT2 şi GL2 au fost făcute pentru fracţiunea PM2,5. Concentraţiile medii înregistrate în luna martie sunt prezentate în figura 2.1.6

Concentraţii medii de pulberi în suspensie PM 10 (µg/m3) fig. 2.1.6

0

10

20

30

40

50

60

BR1 BR3 BR4 BR5 CT1 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FSB I1 I2 T FSU T I2 I1 I2 T FSU I1 I2 T I1 TSU FR

Braila Constanta Galati Tulcea Vranceaval.medie ianuarie val. medie februarie val.medie martie

Concentraţii medii de pulberi în suspensie PM 2.5 (µg/m3) fig. 2.1.7

05

1015202530

BR2 PM2,5 BZ1 PM2,5 CT2 PM2,5 GL2 PM2,5

FU FU FU FU

Buzauval.medie ianuarie val. medie februarie val.medie martie

CONCLUZII În luna martie la indicatorul PM10 (măsurat în sistem continuu), s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admise, astfel: în Staţia BR3 – 5 depăşiri şi staţia BR4 – 3 depăşiri. Depăşirile sunt cauzate de condiţiile atmosferice specifice anotimpului rece. Din cauza defecţiunilor apărute la pompele de prelevare ale pulberilor în suspensie de la staţiile BR 1, BR 2 şi BR 5, nu s-au efectuat analize gravimetrice pentru PM10. 2.1.7 PLUMB SI ALTE METALE TOXICE Pb, Cd, As, Hg Caracteristici generale Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere, etc. şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. In cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii. Metode de măsurare Metoda de referinţă pentru prelevarea plumbului este aceeaşi cu metoda de prelevare pentru PM10. Metoda de referinţă pentru analiza plumbului este cea prevăzută în ISO 9855/1993 "Aer


martie 2011

15

înconjurător - determinarea conţinutului de plumb din aerosolii colectaţi pe filtre". Metoda - spectroscopie cu absorbţie atomică. Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiilor de arsen, cadmiu şi nichel în aerul înconjurător este în curs de standardizare de către Comitetul European pentru Standardizare (CEN) şi are la bază prelevarea manuală a PM10, aşa cum este ea descrisă în standardul EN 12341. Reţinerea pe filtru a probelor este urmată de mineralizare şi de analiză prin spectrometrie cu absorbţie atomică (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasmă cuplată inductiv şi spectrometrie de masă (ICP-MS). In absenţa metodelor standard CEN se pot folosi standarde naţionale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat că dau rezultate echivalente cu cele obţinute prin metodele de referinţă. Metoda de referinţă pentru măsurarea concentraţiei de mercur gazos total în aerul înconjurător este în curs de standardizare şi constă în analiza automată a mercurului folosind spectrometria de absorbţie atomică sau spectrometrie de fluorescenţă atomică. In absenţa metodelor standard CEN se pot folosi standarde naţionale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat că dau rezultate echivalente cu cele obţinute prin metodele de referinţă. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb

Valori limită 0,5 µg/m3 PM 10 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii

ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni

Arsen 6 ng/m3 PM 10 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Cadmiu 5 ng/m3 PM 10 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Nichel 20 ng/m3 PM 10 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an calendaristic.

Metale grele Plumbul şi alte metale toxice (cadmiu, arsen, mercur) provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub forma de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii. Rezultatele medii ale măsurătorilor efectuate pentru metalele grele, determinate din PM10, sunt prezentate în tabelul 2.1.7.

Tabel 2.1.7

Metal/Staţia CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

Pb µg/m3

0,0077 0,0057 0,0071 0,0141 0,0283 TL1 TL2 TL3

0.03216 0.03768 Gl1 GL2 GL3 GL4 GL5

0.0180

Ni ng/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7 2,992 3,018 4,411 TL1 TL2 TL3

0.76675 2.07458 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5

2.461 Cd ng/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

0,5083 0,9773 0,734 TL1 TL2 TL3

0.10711 0.19529


martie 2011

16

Gl1 GL2 GL3 GL4 GL5 0.369

As ng/m3

CT1 CT3 CT4 CT5 CT7

TL1 TL2 TL3

0.29222 0.29330 Gl1 GL2 GL3 GL4 GL5

0.693 CONCLUZII : În cursul lunii martie 2011, în cadrul reţelei automate a fost monitorizat plumbul, din fracţiunea de pulberi în suspensie PM10, la staţiile din Galaţi, Constanţa şi Tulcea. Nichelul a fost monitorizat la staţiile din Galati, Constanţa şi Tulcea. Cadmiul a fost monitorizat la staţiile din Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Arsenul a fost monitorizat la staţiile din Galaţi şi Tulcea. 2.1.8 AMONIAC Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având actiune locală şi/sau generală. Acţiunea locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lăcrimări intense, conjunctivite, cheratite, traheobronşite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos pulmonar. Acţiunea generală se manifestă prin interferarea sintezei hemoglobinei şi reducerea reacţiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. Concentraţia maxim admisă a amoniacului în aerul ambiental, stabilită conform STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate” este de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice. În cadrul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea Sud Est, se fac înregistrări pentru amoniac doar la staţia de fond industrial din Galaţi (GL4).

Datorită funcţionării deficitare analizorul de amoniac a fost deconectat începând cu data de 08.10.2010 urmând să fie reintrodus în circuit după remedierea defecţiunilor.

2.2 PLANURI ŞI PROGRAME DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI În conformitate cu Ordinul nr. 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, agenţiile pentru protecţia mediului au reînnoit protocoalele de colaborare cu autorităţile ce au responsabilităţi în elaborarea planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare calitate aer. Pe baza studiilor de evaluare a calităţii aerului şi a modelării dispersiei poluanţilor în aer pentru anii 2007 şi 2008, au fost întocmite liste conform Ord.745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului. În lista 1 sunt cuprinse zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranţă, sau mai mari decât valoarea limită, în caz că nu a fost fixată şi o marjă de toleranţă. Conform prevederilor HG 543/2004, în cazul apariţiei unei depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă la unul şi/sau mai mulţi poluanţi în aerul înconjurător, se întocmeşte programul de gestionare/programul integrat de gestionare, iniţiat de autoritatea publică judeţeană pentru protecţia mediului şi elaborat de comisia tehnică. La propunerile agenţiilor pentru protecţia mediului şi a Consiliilor Judeţene, au fost înfiinţate la nivelul fiecărui judeţ al Regiunii Sud-Est (respectând art.10 alin.1 al HG 543/2004) prin ordin al Prefecţilor, Comisii Tehnice pentru elaborarea programelor de gestionare a calităţii aerului. Situaţia programelor de gestionare a calităţii aerului la nivelul Regiunii Sud-Est este următoarea:


martie 2011

17

APM Judeţul

Denumire PROGRAM Comisia Tehnică Observaţii

BRÃILA

Propunere de Program de gestionare a calităţii aerului pentru localităţii din judeţul Brăila: municipiul Brăila, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Maraşu, Romanu, Tichileşti, Tudor Vadimirescu, Vădeni. Poluant: pulberi în suspensie - PM10

Ordinul Prefectului nr. 240/15.04.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila Prin Hotărârea nr. 105/31noiembrie, 2010 CJ Brăila a adoptat forma finală a Programului de gestionare a calităţii aerului pentru poluantul PM 10 în judeţul Brăila – localităţile: Brăila, Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Măraşu, Romanu, Tichileşti, Tudor Vladimirescu, Vădeni.

BUZĂU

Program de Gestionare a Calităţii Aerului pentru pulberi în suspensie (PM10) în localităţile Buzău, Grebanu, Podgoria, Rm. Sărat, Topliceni, Vadu Paşii, Valea Râmnicului.

Ordinul Prefectului nr. 265/10.07.200, revizuit cu nr. 135/17.02.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Buzău. Programul de gestionare a calităţii aerului pentru municipiile Buzău şi Rm.Sărat a fost aprobat de Consiliul Judeţean Buzău prin Hotărârea nr.76/25.06.2010, măsurile prevăzute urmând a fi puse în aplicare în termenele stabilite.

CONSTANŢA

Program Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Constanţa şi municipiul Medgidia, pentru NO2, SO2, PM10.

Ordinul de Prefect nr. 111/08.02.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa. În data de 29.07.2010 s-a desfăşurat Dezbaterea publică privind propunerea de Program integrat de gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Constanţa şi municipiul Medgidia, pentru NO2, SO2, PM10. Forma finală a fost aprobată de Consiliul Judeţean Constanţa, în Sedinţa de Consiliu din data de 21.10.2010.

GALATI

Programul de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10 la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şi Vînători din judeţul Galaţi pentru perioada 2010 - 2013

Ordinul de Prefect nr. 317/05.08.2009, revizuit.

„Programul de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10 la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şi Vînători din judeţul Galaţi pentru perioada 2010 - 2013” a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 461/30.07.2010. A fost emisă Hotărârea Consiliul Judeţului Galaţi nr. 615/2011 referitoare la aprobarea Raportului privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în Programul de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiunea PM 10 la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şi Vânători din judeţul Galaţi, pentru anul 2010. Raportul menţionat poate fi consultat pe site-ul ARPM Galaţi http://arpmgl.anpm.ro - secţiunea ‘‘Calitatea aerului ambiental’’ şi pe site-ul Consiliului Judeţului Galaţi http://www.cjgalati.ro.


martie 2011

18

TULCEA

Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10

Ordinul de Prefect nr. 455/25.04.2009 Revizuit nr.16/15.01.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Tulcea În data de 30.07.2010 în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Tulcea, a fost aprobat Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 67 din 30 noiembrie 2010.

VRANCEA

Program Gestionare Calitate Aer pentru pulberi în suspensie (PM10) pentru localităţile Focşani, Odobeşti şi Suraia

Ordinul de Prefect nr.130/24.03.2010

Documentul a fost publicat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea. Programul de gestionare a calităţii aerului pentru pulberi în suspensie, în localităţile Focşani, Odobeşti, Suraia din judeţul Vrancea a fost aprobat în şedinţa Consiliul Judeţean Vrancea prin Hotărârea nr.94/14.09.2010.

2.3 REŢEAUA MANUALĂ DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI La nivelul Regiunii Sud-Est, în cadrul reţelei manuale de monitorizare constituită la nivelul fiecărui judeţ se realizează monitorizarea permanentă a următoarelor categorii de poluanţi: pulberi în suspensie (PM10); pulberi sedimentabile; precipitaţii atmosferice. O dată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare a aerului, cu excepţia APM Vrancea, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului nu mai realizează prelevări manuale pentru determinarea poluanţilor gazoşi dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat. Aceste măsurători se fac de către laboratoarele agenţiilor judeţene din punctele fixe stabilite doar la solicitarea agenţilor economici. APM Vrancea realizează încă monitorizarea poluanţilor gazoşi din puncte fixe de monitorizare prin prelevări manuale deoarece la nivelul judeţului Vrancea există doar o staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, de fond regional, amplasată pe drumul judeţean Focşani – Suraia, departe de zona urbană şi de sursele locale de emisie. În luna martie au fost prelevate probe în cadrul reţelei manuale de monitorizare din 4 puncte de prelevare pentru poluanţii gazoşi în judeţul Vrancea şi 68 puncte de prelevare pentru pulberi, din care 3 puncte pentru prelevarea pulberilor în suspensie (fracţia PM10), astfel:

Judeţ Număr puncte prelevare

poluanţi gazoşi pulberi în suspensie pulberi

sedimentabile

Brăila - - 8

Buzău - 1 17

Constanţa - - 19

Galaţi - 1 12

Tulcea - - 6

Vrancea 4 1 6

Total Regiune 4 3 68

Amplasarea punctelor de prelevare pentru poluanţii gazoşi, la nivelul judeţului Vrancea, precum şi indicatorii care au fost analizaţi în fiecare punct de prelevare, în luna martie 2011, sunt prezentate în tabelul 2.3.


martie 2011

19

Tabel 2.3

Judeţ Punct de prelevare

Poluanţi gazoşi Dioxid de sulf

SO2

Dioxid de azot

NO2

Amoniac NH3

Vrancea

APM Focşani x x x Focşani Sud x x x

COMAT Focşani x x x Oras Odobeşti x x x

2.3.1 Dioxidul de sulf În luna martie 2011, toate valorile înregistrate nu au depăşit valoarea maximă admisibilă (250 µg/m3). Valorile înregistrate sunt prezentate comparativ în tabelul 2.3.1 şi fig. 2.3.1.

Concentraţii medii dioxid de sulf (µg/m3) Tabel 2.3.1

JUDEŢUL Punct de prelevare

Concentraţie medie(µg/m3)

Ianuarie Februarie Martie

Vrancea

Sediul APM 8.86 8.26 8.10

Focşani Sud 7.18 8.14 8.41

Comat Focşani 8.28 8.35 7.85

Oras Odobeşti - 8.05 7.79

Concentraţii medii dioxid de sulf (µg/m3) Fig. 2.3.1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Sediul APM Focsani Sud Comat Focsani Oras Odobesti

ianuarie februarie martie

CONCLUZII: Măsurătorile efectuate în luna martie 2011 au încadrat concentraţiile medii pe 24 ore, mult sub valoarea limită zilnică (0,25 mg/m3 pentru SO2 ; 0,1 mg/m3 pentru NO2 şi respectiv pentru NH3 ) conform STAS 12574/1987, în toate cele patru puncte în care s-au făcut măsurători. 2.3.2 Dioxidul de azot Dioxidul de azot din aerul ambiental, monitorizat în cele 4 puncte de prelevare, a înregistrat valori medii care nu au depăşit concentraţia maximă admisibilă (100 µg/m3) impuse de STAS 12574/87. Evoluţia valorilor medii obţinute din prelucrarea datelor, pentru luna martie 2011, este redată în tabelul 2.3.2 şi fig. 2.3.2.


martie 2011

20

Concentraţii medii dioxid de azot (µg/m3) Tabel 2.3.2

JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie (µg/m3)


Vrancea

Sediul APM 13.62 11.86 10.69 Focşani Sud 16 17.90 11.51

Comat Focşani 10.3 8.40 8.68 Oras Odobeşti - 21.39 13.30

Concentraţii medii dioxid de azot (µg/m3) Fig. 2.3.2

0

5

10

15

20

25

sediul APM Focsani Sud Comat Focsani Oras Odobesti

CONCLUZII: Valorile măsurate sunt mai mici faţă de concentraţia maximǎ admisǎ, nu s-au semnalat depăşiri în nici unul din punctele monitorizate, conform STAS 12574 – „Aer din zonele protejate”, concentraţiile acestui poluant încadrându-se sub limitele admise de reglementările în vigoare privind calitatea atmosferei. 2.3.3 Amoniac În cadrul reţelei de monitorizare s-au făcut determinări pentru amoniac în 4 puncte de monitorizare, după cum am prezentat în tabelul 2.3.3 şi fig.2.3.3

Concentraţii medii de amoniac (µg/m3) Tabel 2.3.3

JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie (µg/m3)


Vrancea

Sediul APM 17.12 11.30 10.05 Focşani Sud 13.3 8.4 7.30

Comat Focşani 9.76 6.28 6.70 Oras Odobeşti - 12.64 7.13

Concentraţii medii de amoniac (µg/m3) Fig. 2.3.3

0

5

10

15

20

sediul APM Focsani Sud Comat Focsani Oras Odobesti


CONCLUZII: Măsurătorile efectuate în luna martie 2011 au încadrat concentraţiile medii pe 24 ore sub valoarea limită zilnică de 250 µg/m3 pentru SO2 , 100 µg/m3 pentru NO2 şi respectiv


martie 2011

21

,100 µg/m3 pentru NH3 ) conform STAS 12574/1987, în toate cele patru puncte în care s-au făcut măsurători, aşa cum se constată şi din graficele de mai sus. 2.3.4 Pulberi în suspensie Monitorizarea pulberilor în suspensie în luna martie s-a realizat astfel:

Concentraţii medii pulberi în suspensie (µg/mc) Tabel 2.3.4

Judeţ Amplasare puncte de prelevare pulberi în

suspensie

Concentraţie medie lunară (µg/mc)


Buzău Sediul APM 69,8 70,9 75,8 Galaţi Sediul ARPM 8,06 15,37 16.84 Vrancea Sediul APM 34,45 50 -

Concentraţii medii pulberi în suspensie (µg/mc) Fig. 2.3.4

0

20

40

60

80

Cartier Posta Buzau sediul ARPM Galati sediul APM Vrancea

CONCLUZII: In judeţul Buzău s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/mc conform ORD 592/2002. Aceaste depăşiri nu au o sursă precisă deoarece instalaţia de prelevare este amplasată la limita zonei industriale a municipiului Buzău unde există mai mulţi potenţiali poluatori (surse fixe şi mobile).Valoarea medie înregistrată în luna martie 2011 este 75,8 µg/m3. La sediul APM Vrancea în luna martie 2011 nu s-au efectuat măsurători la indicatorul pulberi în suspensie PM10, deoarece pompa de prelevare PM10 din dotarea laboratorului de analize fizico- chimice este defectă. Pulberi sedimentabile Sunt pulberi cu diametrul mai mare de 20 µm, care după ce sunt emise în atmosferă se depun. Monitorizarea pulberilor sedimentabile s-a realizat în luna martie, în 68 de puncte. Variaţiile concentraţiilor pentru indicatorul pulberi sedimentabile sunt prezentate în figurile de mai jos:

Pulberi sedimentabile Brăila, Buzău, Constanţa, CMA 17 g/mp/lună

05

10152025

St.

Tra

nsf

.S

ediu

AP

MC

artie

r Vid

inU

zin

a apă

Str

. Gen

Gh

. …S

taţia

No

rd -

SC

Her

cule

sT

erm

oce

ntra

l…S

ediu

AP

M …

XX

LS

C T

rico

Sta

r …B

ET

A I

Buzău

BE

TA

II B

uzău

Sta

vila

r Buzău

UR

SU

S B

uzău

Sta

tia m

eteo

Ag

ran

a …D

uctil

Buzău

Avi

cola

SA

…P

eco

…S

t.Po

mp

are …

Ber

caA

DP

Rm

Săr

atF

erm

it S

A R

m …

St.e

pur

are …

Braşo

via*

ICR

AL

AP

M

Lafa

rge

–…La

farg

e –…

Val

ea D

acilo

r*S

tatia

RA

…S

tatia

Met

eo …

CO

MC

M …

UM

Nav

od

ari

Sta

tia C

T 1

-…

Sta

tia C

T 2

-…

Sta

tia C

T 3

-…

Sta

tia C

T 5

-…

SC

Niv

a P

rod

…S

C N

iva

Pro

d …

SC

Niv

a P

rod

…



martie 2011

22

Pulberi sedimentabile Galaţi, Tulcea, Vrancea ( g/mp/lună) CMA 17 g/mp/lună

0

5

10

15

20

G.C

oşbu

c

Oco

l Silv

ic

AR

PM

Gal

ati

Str

.Răc

hite

i

Ser

omga

l

Val

ea o

raşu

lui

Mic

ro 2

0

Gh.

Doj

a

Ione

l Fer

nic1

sat M

ovile

ni

Agr

omec

Sen

dren

i

sat S

endr

eni

Atla

s S

A

sat C

osti

stat

ia G

L3

stat

ia G

L4

stat

ia G

L1

stat

ia G

L2

St.e

pura

re T

ecuc

i

St.e

pura

reT

g.B

ujor

SC

Atla

s S

mar

dan

Sed

iu A

PM

SG

A

Uzi

na a

pa

Sta

tie m

eteo

Dan

a ac

osta

re

ST

X

AP

M V

ranc

ea

St m

eteo

Vin

con

Adj

ud m

eteo

Ilgo

Mar

ases

ti

Mai

cane

sti

Galati Tulcea Vrancea


CONCLUZII: Concentraţiile înregistrate în luna martie 2011 se încadrează în limitele impuse, nu depăşesc concentraţia maximă admisă de 17 g/m2/lună. REŢEAUA DE URMĂRIRE A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE Precipitaţii atmosferice “Ploi acide” indică o precipitaţie cu o variaţie de pH comparativă cu o ploaie nepoluantă (pH = 5,6) datorită prezenţei acidului carbonic apărut din dioxidul de carbon din atmosferă. În esenţă, orice precipitaţie care are valoarea pH-ului mai mică decât 5,6 este considerată ca fiind precipitaţie acidă. Judeţul Brăila În luna martie 2011 au fost recoltate precipitaţii din cinci puncte: Staţia Brăila 1 (Calea Galaţi), Staţia Brăila 3 (Comuna Cazasu), Staţia Brăila 4 (Staţia Nord), Staţia Brăila 5 (Comuna Chiscani) şi Sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila. În luna martie, nu s-au înregistrat precipitaţii acide. Judeţul Buzău Reţeaua este formată din 4 puncte de recoltare a probelor, amplasate asfel: Staţia Meteo Buzău, Staţia Meteo Rm Sărat, Cernăteşti, Măgura. În luna martie, nu s-au înregistrat precipitaţii acide. Judeţul Constanţa Reţeaua este formată din două puncte de recoltare a probelor amplasate la APM Constanţa şi la Staţia RA Cernavodă. Apele din precipitaţii au înregistrat valori ale pH-ului de 5,92 (în data de 03.03.2011) în punctul APM Constanţa. Judeţul Galaţi Reţeaua este formată dintr-un punct de recoltare a probelor de precipitaţii, amplasat la sediul A.R.P.M. Galaţi din Ţiglina I. Nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice medii. Judeţul Tulcea Această reţea este formată dintr-un punct de recoltare a probelor: APM Tulcea. În luna martie 2011, valorile înregistrate pentru indicatorul pH nu indică existenţa ploilor acide. Judeţul Vrancea Această reţea este formată din patru puncte de recoltare a probelor, amplasate astfel: Staţia Meteo Focşani, staţia Meteo Adjud, staţia Meteo Tulnici, Post Hidro Nereju. Analizele de conductivitate, indică pentru precipitaţiile din judeţul Vrancea, un conţinut ionic total moderat, valorile înregistrate pentru indicatorul pH nu indică existenţa ploilor acide.


martie 2011

23

Capitolul 3. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE La nivelul regiunii, supravegherea calităţii apelor se realizează prin următoarele reţele: - reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă; - reţeaua de urmărire a evacuărilor de ape uzate în cursuri de apă şi canalizările localităţilor.

3.1. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă

Pentru a evalua calitatea apelor de suprafaţă, agenţiile pentru protecţia mediului primesc datele de la Administraţia Naţională Apele Române, respectiv de la Sistemele de Gospodărire a Apelor. În funcţie de tipurile de prelevări, în flux lent sau în flux rapid se face interpretarea datelor în conformitate cu O.M. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacuri naturale: - foarte bună (I) - bună (II) - moderată (III) - slabă (IV) - proastă (V). Încadrarea se face pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice şi fizico-chimice; pentru lacuri se ţine seama şi de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof. Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc: potenţialul ecologic foarte bun (E), bun (B), sau moderat (M). Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale se realizează pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea acestor elemente poate arăta prezenţa condiţiilor naturale, alterări minore ale acestora sau amploarea impactului antropic şi, respectiv, starea calităţii corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp. Indicatorii cuprinşi în Normativul de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă au fost împărţiţi în grupe principale (regimul de oxigen-RO, nutrienţi-N, gradul de mineralizare-GM, metale-M, micropoluanţi-TS):

• grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr;

• grupa “nutrienţi” ce cuprinde: amoniu (NH4+), azotiţi (NO2

-), azotaţi (NO3-), azot total (Nt),

ortofosfaţi (PO43-), fosfor total (Pt), clorofila A;

• grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat (Rf), sodiu (Na+), calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+), fier total (Fetotal), mangan total (Mntotal), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4

2-); • grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare; • grupa “micropoluanţi organici şi anorganici cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan şi altele au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare. Pentru realizarea acestui capitol au fost utilizate date furnizate de SGA Buzău şi SGA Tulcea. Pentru luna martie, SGA Brăila nu a putut furniza datele solicitate privind calitatea apelor de suprafaţă datorită modificării sistemului de monitorizare. SGA Galaţi, Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi SGA Vrancea furnizează date privind calitatea apelor în cadrul rapoartelor trimestriale. Fluviul Dunărea Pentru Fluviul Dunărea datele au fost transmise de către SGA Tulcea. Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a II -a de calitate în secţiunile de control monitorizate, conform Ordinului 161/2006 . În luna martie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul. La punctele de recoltare Dunăre Mm 38+500, Dunăre Măcin şi Dunăre Isaccea, pentru calitatea apelor Dunării se constată conform O 161/2006 depăşiri faţă de clasa I a de calitate, pentru


martie 2011

24

indicatorii: substanţe organice, cloruri, azot din azotiţi, azot din azotaţi, calciu, magneziu, fenoli şi fracţiunile dizolvate ale metalelor sodiu, cupru, zinc, plumb, cadmiu. Râul Buzău, judeţul Buzău este monitorizat de către DA BUZĂU – IALOMIŢA Conform informaţiilor primite de la Direcţiile Apelor Ialomiţa- Buzău şi Siret, începând cu data de 01.01.2011 a fost modificat programul de monitorizare a apelor de suprafaţă şi datele nu mai pot fi introduse în vechea machetă. În judeţul Galaţi, în luna martie 2011 s-au monitorizat următoarele cursuri de apă: Fluviul Dunărea, Pârâul Chineja, Râul Prut, Râul Barlad, Pârâul Geru şi Pârâul Corozel. Încadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se realizează trimestrial de către AN Apele Române DA Prut Iaşi. Conform programului de monitorizare, SGA nu realizează analiza completă lunară a cursurilor de apă ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apă evaluat. Din aceste considerente, nu este posibilă încadrarea lunară a cursurilor de apă conform Ordinului nr.161/2006. În judeţul Tulcea, în luna martie 2011 s-au monitorizat următoarele cursuri de apă: Fluviul Dunărea, Pârâul Taiţa, Pârâul Teliţa, Pârâul Ciucurova, Pârâul Hamangiu si Pârâul Slava.

Determinări fizico-chimice

Pârâul Slava

Pârâul Taiţa Pârâul Teliţa Pârâul

Ciucurova Pârâul

Hamangia

P.H.Ceamurlia de Jos

Amonte acumulare

Horia

P.H. Satu Nou

P.H.Poşta Aval

evac.Aeroport M.Kogălniceanu

amonte Slava Rusă

P.H.Baia

1. regimul oxigenului II II III II III II II

2. nutrienţi IV II IV IV IV V V

3. ioni generali, salinitate II II II II II III III

4. micropoluanti - - - - - - -

CLASA FINALĂ IV II IV IV IV V V

În judeţul Vrancea, principalele râuri monitorizate de către SGA Vrancea sunt: Siret, Putna, Rîmnicu Sărat, Milcov, Râmna şi Trotuş. În luna martie 2011 calitatea apei a fost urmărită în 12 secţiuni de supraveghere, pe următoarele râuri: Râu Siret (secţiuni de control: AdjudunVechi,Cosmeşti, Lungoci, Bilieşti); Râul Putna (secţiuni de control: Tulnici, Colacu, Boţîrlău, Podu Zamfirii); Râul Rîmnicu Sărat (secţiuni de control: Nicoleşti, Măicăneşti, Tulburea); Râul Trotuş (secţiunea de control: Adjud); Râul Milcov (secţiuni de control: Răstoaca, Goleşti, Reghiu), Râul Râmna (secţiuni de control Jiliste şi Rascuta). Calitatea apelor de suprafaţă – încadrarea în clase de calitate, este caracterizată în funcţie de rapoartele furnizate de programul WAT QUAL 2006, conform Ordinului 161/2006, pe o perioada de 3 luni. 3.2. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate � Rezultatele automonitorizării pentru luna martie Brăila APM Brăila a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna martie 2011 de la următorii agenţi economici: SC” Marex” SA, SC ” Vegetal Trading“ SRL, STX RO Offshore Brăila SA, SC ”Titan Edilitara “ SRL , Compania de Utilităţi Publice – Brăila, Movila Miresii, Făurei, Ianca, Însurăţei, Serviciul de Ambulanţă Judeţean – Brăila, SC ” Bona Avis ” SRL, SC ”Praktiker România ” SRL, Spitalul Judeţean de Urgenţă – corp. A – Brăila, SC ”Rompetrol Downstream” SRL, SC ”Ar Serv’ 98” SRL . Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente, din buletinele de analiză transmise s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor monitorizaţi la SC” Vegetal Trading “ SRL pentru indicatorul materii în suspensie şi Compania de Utilităţi Publice – Brăila, Movila Miresii, Făurei, Ianca pentru urmatorii indicatori: materii în suspensie, consum chimic de


martie 2011

25

oxigen (CCOCr-), consum biochimic de oxigen (CBO5), fosfor total (Ptotal), substanţe extractibile în solvenţi organici, detergenţi sintetici biodegradabili. Buzău APM BUZĂU a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna martie 2011 de la următorii operatori economici:SC ROMCARBON SA Buzău ( temperatură, pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, produse petroliere), SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău (pH, cloruri, CCO-Cr, CBO5, MTS, reziduu fix, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, fenoli, substanţe extractibile, P total, detergenţi, Ca), SC CONTACTOARE SA Buzău(cianuri,Cr, pH), SC MARTELLI EUROPE SRL Buzău(pH, suspensii totale sulfaţi, sulfuri, azotiţi, azot amoniacal, CBO5, P total, Cl liber, detergenţi), SC COMPANIA DE APĂ SA Râmnicu Sărat(pH, CBO5, substanţe extractibile, suspensii), DEPOUL CFR MARFĂ Buzău ( extractibile, suspensii, pH, Cr hexavalent ). Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi. Constanţa APM Constanţa a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna martie 2011 de la 34 agenţi economici. În urma analizării buletinelor de analiză s-au constatat depăşiri ale limitelor admise la consum chimic de oxigen (CCO-Cr), materii totale in suspensie( MTS), fosfor total (PT), azot amoniacal (NH4+). Galaţi Automonitorizarea calităţii apelor uzate în luna martie 2011 a fost realizată de către următorii agenţi economici, cu potenţial impact asupra mediului: S.C. Electrocentrale S.A.; S.C. INTFOR S.A.; ARCELORMITTAL: Deversare iaz Catuşa (surse de poluare: UCC, UAF, UOR (OLD1 şi OLD3), UOR (TC1 şi TC3), UOR produse auxiliare, ULP (LTG1 şi LSF), UPS, UPDES; Deversare Balta Mălina (surse de poluare: UAF, UOR (OLD1 şi OLD3), UOR (TC1 şi TC3), ULP, UPDES); SC APA CANAL SA. În urma analizării buletinelor de analiză nu s-au constatat depăşiri ale limitelor admise. Vrancea APM Vrancea a primit rezultatele automonitorizării calităţii apelor uzate pe luna martie 2011de la următorii operatori economici :SC VRANCART ADJUD (pH, suspensii, reziduu fix, CBO5, CCO-Cr, amoniu, fenoli, azotaţi, azotiţi, substanţe extractibile, fenoli ), SC ROMSEH Tools FOCŞANI (pH, suspensii, Cr3+, CN -, substanţe extractibile), SC ENET FOCŞANI (pH, substanţe extractibile, temperatură, cloruri), SC VEF SA FOCŞANI (pH, suspensii, reziduu fix, Fe, substanţe extractibile ), SC CUP – Sucursala Odobesti(suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, fosfor total, detergenţi), SC CUP – Sucursala Adjud (suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, detergenţi, substanţe extractibile ), SC CUP – Sucursala Panciu( suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, azot total, detergenţi, substanţe extractibile ), SC CUP – Sucursala Marasesti( suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, detergenţi, substanţe extractibile), SC CUP Focsani (suspensii, reziduu fix, cloruri, CCO-Cr, CBO5, azotaţi, azotiţi, amoniu, azot total, detergenţi, substanţe extractibile). Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii analizaţi. � Rezultatele monitorizării efectuate de Laboratoarele APM Brăila În luna martie 2011 au fost efectuate analize fizico-chimice la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC Termoelectrica SA Brăila,SC Galco SA, SC Rofish Group SRL. Indicatorii determinaţi în apele deversate de aceşti agenţi economici, s-au încadrat în limitele stabilite prin actele de reglementare. De asemenea, au fost planificaţi pentru a fi monitorizaţi şi 19 agenţi economici a căror ape rezultate din procesul tehnologic sunt deversate în canalizarea oraşului. Dintre aceştia, au fost monitorizaţi doar 16 agenţi economici, 9 agenţi economici planificaţi având activitatea întreruptă temporar (SC Brailact SA, SC Demopan SA, SC Galmopan Industrie SA) . În urma determinărilor efectuate, s-a constatat că nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise prevăzute în Normativele şi actele de reglementare existente.


martie 2011

26

Buzău În luna martie 2011, nu s-au efectuat analize fizico-chimice de catre laboratorul de mediu la unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă. Au fost efectuate analize fizico-chimice, contracost, la următorii operatori economici:SC INDUSTRIA FILATI SRL BUZĂU, SC KAUFLAND ROMANIA SCS RÂMNICU SĂRAT, SC HIDROELECTRICA SA-Sucursala Hidrocentrale Buzău. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi. Constanţa S-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul de mediu la următoarele unităţi care prezintă un potenţial impact asupra apelor de suprafaţă: SC SOMACO CONSTRUCT SRL , SC KAUFLAND SRL BACAU ,- SC ANA BLANCO SRL,- SANTIERUL NAVAL CTA, SC MARNURGLASS SRL, SC AUTO MED SERV SRL MEDGIDIA, SC ALPROF SA LUMINA, SC KIRAZOGLU SA, SC DEDEMAN SRL Lazu-Agigea, SC SELGROS CASH &CARRY, SC COLAS DRUMURI SRL. S-au înregistrat depăşiri, în principiu la indicatorul: materii totale în suspensie (MTS), produs petrolier, reziduu filtrabil. Agenţii economici la care s-au înregistrat depăşiri au fost notificaţi conform prevederilor OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea adoptării măsurilor tehnice necesare şi repetării, ulterior, a analizei în vederea verificării încadrării indicatorilor în HG 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Galaţi Laboratorul ARPM Galaţi a efectuat analize fizico-chimice ale calităţii apelor uzate la solicitarea agenţilor economici, pentru respectarea obligaţiilor incluse în autorizaţia de mediu: SC INTEROIL SRL ,SJADPP Galati,SC NEBROS AUTO SRL,SC PORT BAZINUL NOU SA,SC VALCEANA SA, SC ROWASH SRL ,SOCIETATEA AGRICOLA „PETRU RARES”,SC FULGERUL IULIAN SRL, SC ZOOLACT SRL, CTC SIBEL SRL, SPITAL GENERAL CF GALATI, SC GILDA SRL. Tulcea S-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul de mediu la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC CARNIPROD SRL TULCEA, SC FERAL SA TULCEA, SC LIDAS MINERI, SC TABCO CAMPOFRIO TULCEA, SPGCL ISACCEA,SC ALUM SA TULCEA, SC TOTAL ALIMENT. Faţă de concentraţiile maxime admise de Normativele şi actele de reglementare existente s-au inregistrat depăşiri la următorii indicatori monitorizaţi:supensii totale (SC CARNIPROD SRL TULCEA, SPGCL ISACCEA, SC TOTAL ALIMENT), extractibile (SC CARNIPROD SRL TULCEA, SPGCL ISACCEA, SC TOTAL ALIMENT), N-NH4(SC CARNIPROD SRL TULCEA, SPGCL ISACCEA, SC LIDAS MINERI), Ptotal (SC CARNIPROD SRL TULCEA), CBO5 (SPGCL ISACCEA, SC TOTAL ALIMENT), CCO-Cr (SPGCL ISACCEA, SC TOTAL ALIMENT), pH (SC TOTAL ALIMENT), NO2(SPGCL ISACCEA). Vrancea S-au efectuat analize fizico-chimice de laboratorul de mediu la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de suprafaţă: SC VRANCART SA ADJUD, CUP SA - sucursala ADJUD, CUP SA FOCŞANI, CL GUGEŞTI, CUP SA - sucursala MĂRĂŞEŞTI, CUP SA - sucursala ODOBEŞTI. Agenţii economici la care s-au înregistrat depăşiri au fost notificaţi conform prevederilor OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea adoptării măsurilor tehnice necesare şi repetării, ulterior, a analizei în vederea verificării încadrării indicatorilor în HG 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Depăşirile se datorează în general funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare şi capacităţii depăşite de epurare a staţiilor. Capitolul 4. REŢEAUA DE RADIOACTIVITATE În Regiunea Sud-Est, pentru luna martie 2011 verificarea nivelurilor de radioactivitate s-a realizat în reţeaua din judeţele Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Determinările s-au făcut pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, vegetaţie şi sol.


martie 2011

27

Brăila Valorile înregistrate, la staţia automată de monitorizare, pentru doza gama se încadrează în limitele fondului natural. Buzău Valorile măsurate nu au depăşit limitele de atenţie pentru nici unul din factorii de mediu. Faţă de luna anterioară, valorile măsurate au fost comparabile ca ordin de mărime, neînregistrându-se diferenţe semnificative de la o lună la alta. Constanţa În luna martie 2011, la Staţia R.A.Constanţa nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de notificare operaţională. În luna martie 2011, la SSRM Cernavodă s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare pentru doi aerosoli. Probele au fost remăsurate conform procedurii de lucru. Deoarece activităţile determinate în urma remăsurărilor sunt normale, depăşirea nivelului de atenţionare a avut loc din cauze naturale (influenţa radionuclizilor naturali). Galaţi Supravegherea nivelelor de radiaţii ale factorilor de mediu este realizată printr-o reţea formată din următoarele puncte: � pentru aerosoli atmosferici – platforma staţiei amplasată pe terasa ARPM Galaţi; � pentru depuneri atmosferice – platforma staţiei; � pentru ape:

• din Dunăre – zona Port Călători; • pentru Prut – zona localităţii Giurgiuleşti; • pentru apă potabilă prelevarea se face din reţeaua locală (de apă potabilă) de la conductă; • pentru sol şi vegetaţie – parcul din vecinătatea sediului ARPM Galaţi.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi. Comparativ cu valorile din luna anterioară s-au înregistrat valori medii lunare uşor mai ridicate la apa brută şi valori medii lunare mai scăzute la debit doza gamma, aerosoli atmosferici şi depuneri atmosferice. Tulcea În luna martie 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi. Vrancea Radioactivitatea factorilor de mediu, analizaţi în luna martie 2011, s-a încadrat în limitele fondului natural. Capitolul 5. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI Brăila În luna martie 2011, conform programului de monitorizare a solului sub aspectul poluării chimice, s-au făcut prelevări în zona industrială Chiscani, în punctele de prelevare: Albina, Chiscani şi Lacu Sărat. Solul recoltat din zona de influenţă a Platformei industriale Chiscani prezintă următoarele caracteristici : � Reacţia solului (pH-ul) are o evoluţie crescătoare în profil şi se încadrează în solurile slab

alcaline la Albina şi moderat alcaline la Chiscani şi Lacu Sărat ; � Conţinutul total de săruri solubile (CTSS) nu prezintă depăşiri ale limitei admise la toate punctele

prelevate în această lună; Conţinutul în substanţă organică (Corg %) şi humus prezintă la Chiscani şi Lacu Sărat, valori caracteristice ale unui sol nepoluat şi evoluţie descrescătoare în profil. Valori uşor mai ridicate, caracteristice unui sol uşor poluat s-au înregistrat la Albina. Galaţi Reţeaua de monitorizare a APM Galaţi este alcătuită din 11 puncte de monitorizare, amplasate astfel: DN 2B, Bariera Traian, Santierul Naval Damen, DN 25, Sediu ARPM Galaţi, SC Seromgal, ArcelorMittal, Tirighina, Primăria Bereşti - Depozit Deşeuri Bâzanu, Primăria Tg. Bujor - Depozit Deşeuri Umbrăreşti, Depozit Deşeuri Moscu.


martie 2011

28

În cursul lunii martie 2011 au fost monitorizate următoarele puncte: DN 2B- Şendreni, Bariera Traian, Şantierul Naval Galati. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admisibile, conform OM 756/1997. Au fost efectuate determinări, la solicitarea agentilor economici, pentru respectarea obligaţiilor incluse în autorizaţia de mediu la SOCIETATEA AGRICOLA „PETRU RAREŞ” şi C.L.C FAVORIT SRL. Buzău, Constanţa Tulcea, Vrancea , În luna martie 2011 nu s-au efectuat analize de sol şi nu s-au făcut prelevări. Capitolul 6. REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A ZGOMOTULUI URBAN

În luna martie 2011, în Regiunea Sud-Est, supravegherea nivelului de zgomot urban, s-a făcut în 98 de puncte de măsurare, în conformitate cu STAS 10009/1988:

Judeţ Număr puncte de măsurare

Brăila 43

Buzău 7

Constanţa 10

Galaţi 17

Tulcea 10

Vrancea 11

Total 98

Brăila În urma măsurătorilor efectuate s-au înregistrat următoarele depăşiri: - pe străzile de categorie tehnică II, limita admisă de 70 dB a fost depăşită cu 1,1% într-un singur punct situat pe Centura/IDMS, unde există un trafic intens de autovehicule şi maşini de mare tonaj; - pe străzile de categorie tehnică III, limita admisă a fost depăşită în toate punctele expertizate. Cea mai mare valoare a nivelului de zgomot echivalent depăşeşte limita cu 11,2% în punctul Comuna din Paris/Focşani din cauza traficului intens de autovehicule, tramvaie şi maşini de mare tonaj; - pe străzile de categorie tehnică I, limita admisă a fost depăşită cu 3,5 % într-un singur punct Orientului / Poliţie; - la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere, tratament medical şi balneoclimateric nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita admisă în toate punctele expertizate. Cea mai mare valoare a nivelului de zgomot echivalent depăşeşte limita cu 32,4 % în punctul spitalului Sf. Spiridon datorită faptului că strada din vecinătatea spitalul este intens tranzitată de mijloace de transport în comun; - la limita exterioară a pieţelor şi restaurantelor în aer liber, limita de 65 dB a fost depăşită în 3 puncte din cele 7 expertizate, maxima fiind înregistrată în punctul Restaurantul Continental şi depăşeşte limita admisă cu 5,6%, din cauza activităţilor specifice desfăşurate în aer liber; - la limita exterioară a incintelor industriale, limita admisă a fost depăşită cu 3,5%, într-un singur punct - Şantier Naval STX RO Offshore Brăila. - în zonele rezidenţiale, care se află în vecinătatea unor străzi intens circulate sau în apropierea unor pieţe şi supermarketuri, s-au înregistrat depăşiri ale limitei admise în toate punctele expertizate. Valoarea maximă depăşeşte limita admisă cu 20,8% şi a fost înregistrată în cartierul Hipodrom. Buzău S-au înregistrat depăşiri în luna martie 2011 ale LMA conform STAS-ului 10009/1988 în punctul: Complex OMI EXPO cu 6,3 % faţă de LMA; Nehoiu cu 7,85% faţă de LMA, Zona Nord Buzău cu 3,5% faţă de LMA. Valoarea medie a măsurătorilor din luna martie 2011 (68,97dB) a fost în uşoară scădere faţă de valoarea medie a lunii februarie 2011 (67,49dB ). Aceste depăşiri sunt cauzate de traficul auto


martie 2011

29

foarte intens din zonele respective. Problema va putea fi rezolvată după întocmirea hărţilor de zgomot prin redirijarea şi optimizarea traficului. Constanţa În cursul lunii martie 2011 s-au efectuat măsuratori ale nivelului de zgomot urban, în 10 puncte de supraveghere stabilite conform “Reţelei de supraveghere fonică“ în judeţul Constanţa. S-au constatat depăşiri ale limitei maxime admisibile pentru zgomot în punctul Intersecţia Eliberării - I.C. Bratianu. Galaţi În urma măsurătorilor efectuate s-au semnalat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil în 11 din cele 17 puncte de monitorizate conform Ordinului nr. 152 /2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora. Tulcea În cursul lunii martie au fost efectuate un numar de 10 masuratori ale nivelului de zgomot în municipiul Tulcea, alegerea punctelor de masurare realizându-se în concordanta cu prevederile STAS 6161/3-1982 (Determinarea nivelului de zgomot în localitatile urbane - Metode de determinare) si STAS 10009/1988 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). În urma măsurătorilor efectuate s-au semnalat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil în 2 din cele 10 puncte de monitorizate Vrancea In cursul lunii martie 2011 s-au efectuat masurători ale nivelului de zgomot urban in 11 puncte de supraveghere stabilite conform “ Reţelei de supraveghere fonică “ in judeţul Vrancea. In urma masurătorilor efectuate s-au constatat depăşiri ale nivelului echivalent de zgomot admisibil conform STAS 10009/1988 , respectiv pe B-dul Bucureşti in zona UM 01270 si str. Stefan cel Mare in zona Sc. Gen. nr 9. HARTI strategice de zgomot şi Planuri de acţiune pentru reducerea zgomotului În România, zgomotul devine o problemã importantã care afecteazã sãnãtatea umanã şi calitatea vieţii în proporţie de 25% din totalul poluãrii existente. Ea duce la creşterea stresului, modificã dinamica somnului şi creşte probabilitatea apariţiei afecţiunilor cardiace. În mare parte, problema este generatã de activitatea de transport şi de construcţii. Principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevãzut în cadrul celui de-al VI-lea Program de acţiune pentru protecţia mediului constã în reducerea numãrului de persoane afectate în mod regulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un numãr de 100 milioane de persoane în anul 2000 cu 10% pâna în anul 2010 si cu 20% pâna în anul 2020. Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesara adoptarea unei strategii adecvate, susţinutã de reglementãri legislative corespunzãtoare. Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în:

� reducerea nivelului de zgomot la sursã; � mãsuri urbanistice; � mãsuri de protecţie a construcţiilor şi clãdirilor; � protecţia directã a omului expus în mediu poluat fonic.

Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi. Până la sfârşitul anului 2008 a fost finalizat procesul de elaborare al hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările Galaţi şi Constanţa; drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an; căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an, Porturile Galaţi şi Constanţa. Până în acest moment, au fost finalizate planurile de acţiune pentru aglomerările Galaţi şi Constanţa. Primăriile Municipiilor Galaţi şi Constanţa sunt autorităţile responsabile pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot şi realizarea planurilor de acţiune pentru aglomerărilor Galaţi, respectiv Constanţa. Documentaţiile pot fi consultate pe site-urile oficiale ale Primăriilor Galaţi şi respectiv Constanţa:


martie 2011

30

http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx Consiliul Local Municipal Constanţa a aprobat prin H.C.L.M. nr. 392/28.08.2009 „Planul de Acţiune privind reducerea zgomotului ambiental în municipiul Constanţa”. Planul de acţiune poate fi consultat pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Constanţa: http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Default.aspx Planul de acţiune privind reducerea nivelului de zgomot ambiental în Municipiul Galaţi a fost aprobat de către Consiliul Local Galaţi prin Hotărârea nr. 491 din 29.10.2009. Documentul oficial este postat pe site-ul Primăriei Municipiului Galaţi la adresa: http://www.primaria.galati.ro/portal/hotarari/011009/HCL%20491.pdf Ministerul Transporturilor – Compania Naţională de Căi Ferate „CFR”- SA a realizat hărţile de zgomot şi Planurile de acţiune pentru tronsonul de cale ferată Palas – Saligny, Constanţa. Documentaţia a fost transmisă la MM şi la ANPM şi este disponibilă la următoarea adresă: http://testcfr.infofer.ro/images/stories/file/zgomot/Anexa%203.3_Palas_Tren.pdf COMPANIA NAŢIONALÃ DE AUTOSTRÃZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA S.A. a realizat hărti de zgomot pentru 268.3 km pentru sectoarele de drumuri naţionale care în anul 2006 au avut un trafic de peste 6000000 de treceri de vehicule precum şi hărtile de conflict identificate cu depăşiri ale nivelelor admisibile pentru Lzsn şi Ln. La nivelul Regiunii Sud-Est au fost identificate depăşiri ale nivelurilor de zgomot pentru următoarele sectoare de drumuri naţionale din judeţul Constanţa:

- Sector DN2A km 197+397 – km 199+900 oraşul Ovidiu; - Sector DN39 km 6+743 – km 7+707 localitatea Lazu; - Sector DN39 km 9+502 – km 10+582 localitatea Agigea.

Pentru aceste sectoare de drumuri naţionale a fost studiată ca măsură de reducere a zgomotului amplasarea de panouri antifonice, rezultând hărţile de diferenţă care evidenţiază efectele de reducere a zgomotului prin amplasarea de panouri antifonice.

În conformitate cu art. 4, alin (17) şi art. 12 din HG 321/2005 republicată, C.N. Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi, a pus la dispoziţia publicului pe site-ul oficial, următoarele informaţii:

http://www.romanian-ports.ro/html/harti_zgomot.html

http://www.romanian-ports.ro/pdf/pactiune_portgl_iulie2010.pdf

Capitolul 7. PROTECŢIA NATURII ŞI ARII PROTEJATE

� Atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate

Din luna noiembrie 2010, atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate se realizează în conformitate cu Ordinul MMP 1948/2010 privind Metodologia de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare. La nivelul ARPM Galaţi, prin Ordinul MMP 917/ 2011, s-a constituit Comisia de evaluare regională. Preluarea în custodie a ariilor naturale protejate presupune depunerea unui dosar de candidatură la sediul autorităţii responsabile reprezentate de Ministerul Mediului şi Pădurilor.


martie 2011

31

În luna martie 2011, la nivelul ARPM Galaţi s-a constituit, în conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor 1948/2011, Comisia de evaluare privind atribuirea custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare pentru Regiunea 2 Sud Est. Întrunirea a avut loc în perioada 01-02.03.2011 la sediul ARPM Galaţi şi a avut ca scop analizarea a 15 solicitări de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare pentru Regiunea 2 Sud Est până la data de 23.02.2011. Au fost admise 8 solicitări: APM Tulcea pentru ROSPA 0009 Beştepe Mahmudia, APM Vrancea pentru ROSCI 0026 Cenaru şi ROSCI Reghiu Scruntar; Direcţia Silvică Galaţi pentru ROSCI 0165 Pădurea Pogăneşti; Universitatea Ecologică Bucureşti pentru ROSCI0199 Platoul Meledic şi ROSCI 0103 Lunca Buzăului, Primăria Pietroasele şi Breaza pentru ROSCI 0057Dealul Istriţa; SOR, Apele Române, Primăria oraşului Techirghiol şi Asociaţia DEMOS pentru ROSPA 0061 Lacul Techirghiol. Au fost respinse 7 solicitări: AJPS Galaţi pentru Pădurea Fundeanu (2407), Pădurea Tălăşmani (ROSCI 0175), Braţul Măcin (ROSCI 0012); CCI România Japonia şi Black Sea SPA pentru Lacul Techirghiol (ROSPA 0061), Black Sea SPA pentru lacul Siutghiol (ROSPA 0057). În urma contestaţiilor, a fost admisă solicitarea AJPS Galaţi de preluare în custodie a ROSCO 0012 Braţul Măcin. Custozii ariilor naturale protejate din judeţul Galaţi (AJVPS Galaţi, Direcţia Silvică Galaţi, Consiliul Judeţean Galaţi şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Galaţi) au transmis, la cererea ARPM Galaţi, rapoartele privind îndeplinirea obligaţiilor din cadrul Convenţiilor de Custodie. Din analiza rapoartelor a rezultat că pentru toate ariile naturale aflate în custodie au fost elaborate regulamente, planurile de management urmând a fi aprobate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Pădurea Pogăneşti

� Reţeaua naţională de arii naturale protejate şi Reţeaua NATURA 2000 (Directiva 92/43/CEE asupra conservării habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună şi Directiva 79/409/CEE privind protejarea păsărilor sălbatice modificată de Directiva 91/244/C, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE)

În vederea respectării prevederilor legislative specifice, la nivel regional, în cadrul APM locale, au fost analizate documentaţii şi s-au realizat verificări în teren ale amplasamentelor planurilor/proiectelor/activităţilor situate in interiorul sau în vecinătatea siturilor Natura 2000 (Arii speciale de protecţie avifaunistică – SPA şi Situri de importanţă comunitară – SCI) şi a ariilor naturale protejate de interes naţional.

În judeţul Buzău şi Vrancea au fost realizate verificări ale amplasamentelor, participarea în cadrul şedinţelor Comisiilor de analiză tehnică pentru obiective aflate în interiorul sau vecinătatea ariilor naturale protejate. Ariile naturale protejate analizate în judeţul Vrancea au fost ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0075 Măgura Odobeşti si ROSCI0208 Putna-Vrancea/ ROSPA0088 Munţii Vrancei/ Parcul Natural Putna Vrancea. S-au realizat verificări ale amplasamentelor pentru obiectivele economice din localităţi ale căror teritorii administrative se suprapun diferitelor categorii de arii naturale protejate, din reţeaua naţională sau comunitară, sau pentru activităţi susceptibile de a genera impact asupra habitatelor sau speciilor de interes conservativ.

De asemenea, au fost derulate acţiuni de monitorizare a statutului de conservare a speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate şi de supraveghere a stării factorilor de mediu în judeţele Vrancea şi Brăila. APM Brăila a participat la verificarea a 2 situri Natura 2000 (lacurile Jirlău şi Tătaru). Nu s-au observat semne ale eroziunii antropice cu efecte negative asupra habitatelor şi speciilor, deşi în prezent aceste arii nu sunt atribuite încă în custodie.

În cadrul Consiliului Consultativ al Administraţiei Parcului Natural Putna Vrancea, din care fac parte şi reprezentanţii APM Vrancea, a fost aprobat Planul de Management al Parcului Natural Putna Vrancea.


martie 2011

32

La solicitarea operatorilor, în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, au fost emise declaraţii ale autorităţii competente cu monitorizarea siturilor Natura 2000 în baza analizei documentaţiilor şi a verificărilor în teren. Ca urmare a solicitării Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, au fost analizate amplasamentele parcurilor eoliene din judeţul Brăila, reglementate sau aflate în prezent în procedură de reglementare. În vederea avizării amenajamentelor silvice, ocoalele silvice din judeţ au transmis coordonatele geografice în sistem Stereo 70 ale unităţilor de producţie administrate de acestea pe baza cărora APM Brăila a realizat situaţia cu suprapunerea pe suprafeţele cu statut de sit Natura 2000.

� Regulamentul (CE) nr.1497/2003 care amendează Regulamentul Parlamentului european şi al Consiliului nr. 339/97 referitor la protecţia speciilor de faună şi floră sălbatice prin reglementarea comerţului cu acestea şi Regulamentul (CE) nr. 349/2003 privind suspendarea introducerii în Comunitatea Europeană a anumitor specii de faună şi floră sălbatică

Conform Ordinului 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora, care transpune Regulamentele enunţate mai sus, APM Tulcea a eliberat o autorizaţie de recoltare stuf pentru societatea LARCOM SRL.

APM Brăila a emis o autorizaţie pentru o persoană fizică în scopul recoltării de plante medicinale sălbatice, în vederea comercializării pe piaţa internă, către populaţie. Totodată, la solicitarea a 2 operatori economici a transmis informaţii cu privire la documentaţia necesară emiterii autorizaţiei pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie specii de animale sălbatice. Factorii interesaţi de programul acţiunii de evaluare a efectivelor de specii strict protejate au fost înştiinţaţi în vederea stabilirii cotelor de capturare.

� Evaluare specii de animale strict protejate

Până în luna aprilie, gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să realizeze acţiunea de evaluare a speciilor de animale strict protejate (urs brun, lup, râs şi pisică sălbatică) în vederea realizării studiilor speciale de evaluare a stării resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică.

În acest scop, ARPM Galaţi a transmis către gestionarii fondurilor de vânătoare informări despre Metodologia de evaluare a speciilor de animale strict protejate necesare realizării Studiilor de evaluare pentru anul 2011, a postat pe site- ul propriu informaţiile privind evaluarea speciilor de mamifere carnivore strict protejate în scopul stabilirii cotelor de recoltă pentru sezonul 2011-2012.

Lupul (Canis lupus)

Art. 38 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că speciile protejate pot fi vânate prin aprobarea autorităţii publice pentru protecţia mediului, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective.

În cadrul proiectului derulat de APM Vrancea “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali”, au demarat acţiunile de evaluare a populaţiei de urs brun, care a fost prezentată şi dezbatută în grupul de lucru pentru carnivore mari, ce funcţionează cu rol consultativ pe langă Ministerul Mediului şi Pădurilor.


martie 2011

33

� Grădini zoologice (Directiva 99/22/CEE privind grădinile zoologice) În privinţa respectării legislaţiei privind grădinile zoologice, ARPM Galaţi a solicitat administratorilor/ proprietarilor grădinilor zoologice, acvariilor, centrelor de îngrijire/reabilitare informaţii privind speciile de animale, starea de sănătate şi numărul acestora, comparativ cu cele existente în anul 2010.

� Informare şi conştientizare în privinţa protecţiei naturii şi a ariilor naturale protejate

În vederea celebrării Zilei Internaţionale a Păsărilor în cadrul Colegiului Naţional “Al. I. Cuza” Galaţi, au fost pregătite materiale şi prezentări de către Biroul Arii Protejate din cadrul ARPM Galaţi, în scopul cunoaşterii de către copii a păsărilor şi habitatelor caracteristice din judeţul Galaţi.

� Proiecte cu finanţare naţională /europeană În aria naturală protejată „Pădurea Gârboavele”, Consiliul Judeţului Galaţi derulează proiectul ‘’Salvaţi aria protejată Pădurea Gârboavele’’ finanţat prin POS Mediu 2007-2013, Axa prioritara 4- Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, care stă faza elaborării Planului de mangement.

Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice şi AJVPS Galaţi au solicitat ARPM Galaţi „Declaraţii de sprijin” în vederea depunerii de proiecte în cadrul POS Mediu – Axa 4 pentru proiectele „Siretul Verde – Crearea sistemului de management integrat Natura 2000 pentru SPA Lunca Siretului Inferior şi ariile protejate suprapuse” respectiv „Protejarea pădurilor – conservarea biodiversităţii şi conştientizarea publicului” (pentru ariile naturale protejate Pădurea Balta Munteni, Pădurea Buciumeni, Pădurea Mogoş Mâţele şi Pădurea Torceşti).

În acelaşi context, au fost emise „Declaraţii de sprijin” pentru proiectele:

� „Revizuirea planului de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” şi „Delimitarea patrimoniului natural al rezervaţiei biosferei Delta Dunării – suport pentru managementl adaptativ al ARBDD” realizate de ARBDD în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, respectiv cu Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea.

� „Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate: Pădurea Breana Roşcani, Pădurea Pogăneşti, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălăşmani, Pădurea Camniţa” realizat de AJPS Galaţi în parteneriat cu Direcţia Silvică Galaţi şi Direcţia Silvică Brăila.

� „Protecţia şi conservarea biodiverstăţii în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” realizat de AJPS Galaţi în calitate de administrator al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior

� „Managementul siturilor Natura 2000: Podişul Nord Dobrogean şi Stepa Casimcea” realizat de asociaţia GALATERRA

ARPM Galaţi şi APM Tulcea au încheiat un acord de parteneriat cu Asociaţia Galaterra în vederea depunerii spre finanţare a unui proiect pentru „Managementul siturilor Natura 2000 Podişul Nord Dobrogean, Pădurea Babadag şi Stepa Casimcea’’.

În cadrul proiectului Life/08/NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali” au continuat activitaţile de inventariere şi monitorizare în teren a unităţilor reproductive şi a arealelor favorabile pentru specia Ursus arctos, fiind realizate deplasări în teren în habitatele caracteristice speciei. In cadrul acţiunilor de teren s-au realizat operaţiile specifice (instalare/ schimbare acumulatori şi descărcare medii de stocare) în locaţiile selectate, în care au fost instalate echipamentele de monitorizare (camerele video de supraveghere şi senzorii de înregistrare a temperaturii, umidităţii, punctului de rouă). Activitatea de cercetare urmăreşte în principal corelarea comportamentului specific al urşilor pe perioada somnului de iarnă cu influenţele factorilor climatici şi a celor antropici din regiune. In paralel cu aceasta se defineşte şi se completează o bază de date complexă a informaţiilor acumulate în cadrul tuturor acţiunilor proiectului.

Pentru şapte situri Natura 2000 din aria de implementare a proiectului au fost instalate panouri informative. S-au instalat de asemenea zece panouri informative privind proiectul


martie 2011

34

Life/05/NAT/RO/000500 “Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali”.

Capitolul 8. GESTIUNE DEŞEURI În conformitate cu obiectivele stabilite în planul de măsuri prioritare pentru anul 2011, în luna martie au fost întreprinse următoarele acţiuni:

� Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 99/31/CE privind depozitarea

deşeurilor a) Monitorizarea măsurilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în cele 101 depozite neconforme, cu respectarea cantităţii maxime de 2.740.000 t în anul 2011

În Regiunea Sud-Est mai sunt în operare 13 depozite urbane neconforme clasa „b” care vor sista etapizat depozitarea până la 16 iulie 2017, conform tabelului următor:

Nr. crt

Judeţ Denumire depozit

Operator An

închidere

Act de reglementare deţinut

1 Constanta Depozit Medgidia Primaria Medgidia 2006 -

2 Constanta Depozit deşeuri Cernavodă S.P.C.G. Cernavodă 2012 -

3 Constanta Depozit Techirghiol GOSSERV Techirghiol 2012 -

4 Galaţi Tirighina-Galaţi SC ECOSAL PREST SA 2014 Acord integrat de mediu nr.12/04.09.2006

5 Constanta Depozit deşeuri Basarabi Primăria Murfatlar 2015 -

6 Tulcea Agighiol-Tulcea SC Ecorec SA Popeşti Leordeni 2015

Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 21/19.06.2009

7 Tulcea Măcin SPGCL- Primăria Măcin 2016 7368/13.11.2006 valabila pana la

13.11.2011 8 Brăila Făurei Consiliul Local Făurei 2017 9/16.01.2008

9 Buzău Depozit mixt

municipal Rm. Sărat/Rm. Sărat

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau 2017 235/18.10.2010

10 Galaţi Rateş-Tecuci SC TERMSAL SA 2017 284/30.10.2008 11 Tulcea Sulina ASPL Sulina SRL 2017 876/16.05.2008

12 Vrancea Depozit mixt Haret-Mărăşeşti I.L.G.O. S.A Mărăşeşti 2017 84/ 9.042009, reviz.in

31.07.2009

13 Vrancea Depozit

orăşenesc Panciu/Panciu

S.G.C.L. Panciu 2017 Desfiinţat în urma inundatiilor din 2005

14 Vrancea Depozit

orăşenesc Adjud/Adjud

URBIS S.A. Adjud 2017 72/ 6.04.2009

Lunar, pe baza raportărilor transmise de operatorii depozitelor şi de către agenţii de salubritate se monitorizează cantităţile de deşeuri depozitate în depozitele urbane neconforme. În Regiunea Sud Est sunt în operare 7 depozite conforme de deşeuri municipale. Situaţia acestora pe fiecare judeţ este următoarea:


martie 2011

35

Judeţul Localizare depozit Operator Autorizaţia de mediu

Brăila Sat Muchea, şos.Brăila-Focşani, km 79+439m SC Tracon SRL Brăila

AIM nr. 2/6.10.2005 Valabilitate 5.10.2010 In procedura de reautorizare la ARPM Galati

Buzău Com. Gălbinaşi SC RER Servicii Ecologice SRL

AIM nr. 24/2.11.2006 reactualizată în 22.10.2007, valabilitate 21.10.2017

Constanţa

Zona industrială oraş Ovidiu, DJ 87 Ovidiu-Poarta Albă

SC Tracon SRL Brăila

AIM nr. 20/16.07.2007 Valabilitate 15.07.201 In procedura de revizuire la ARPM Galati

Com. Costineşti, sat Schitu SC Iridex Group Import Export SRL Bucureşti

AIM nr. 25/2.11.2006 Valabilitate 1.11.2016

Albeşti-Mangalia, DJ 391, la 6,5km de mun. Mangalia SC Eco Gold Invest SA

AIM nr. 13/4.05.2007 Valabilitate 4.05.2017

Incinta Port Constanţa SC Iridex Group Import Export SRL Bucureşti

AIM 4/23.06.2008 Valabilitate 22.06.2018

Tulcea Zona Vărărie, str. Taberei SC Ecorec SA Bucureşti

AIM nr. 8/23.10.2008 Valabilitate 22.10.2018 In procedura de revizuire la ARPM Galati

� Continuarea implementării prevederilor Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de

ambalaje, modificată de Directiva 2004/12/CE În vederea întocmirii Raportului către MMP privind atingerea obiectivelor de valorificare şi reciclare, prevăzute în Tratatul de Aderare pentru anul 2010, s-a demarat, la nivel judeţean, colectarea şi validarea datelor transmise de către operatorii economici pentru baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje. În anul 2010 colectarea selectivă a deşeurilor s-a extins semnificativ odată cu extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în 118 de localităţi din regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale ( pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă, metal ). Lista agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea/ reciclarea/ valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje poate fi consultată pe site-ul ARPM Galaţi http://arpmgl.anpm.ro/Mediu/deseuri-7, la secţiunea „ deşeuri de ambalaje”. � Continuarea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr. 2002/96/CE privind deşeurile

de echipamente electrice şi electronice (DEEE) a) Monitorizarea atingerii ratelor de colectare, reutilizare, valorificare şi reciclare, prevăzute în Tratatul de Aderare pentru anul 2010 În Regiunea Sud Est există 51 de agenţi economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Detalii privind punctele de lucru autorizate puteţi afla accesând http://arpmgl.anpm.ro/articole/deseuri_de_echipamente_electrice_si_electronice-28 .


martie 2011

36

În ceea ce priveşte tratarea DEEE, în Regiunea Sud Est sunt 5 agenţi autorizaţi pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, în judeţele Buzău, Constanţa, Tulcea şi Vrancea. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - a primit în 2009 autorizaţia de mediu pentru colectarea şi tratarea DEEE. Instalaţia este alcătuită din următoarele linii tehnologice: linie pentru tratarea aparatelor de uz casnic de mici dimensiuni şi a aparatelor de uz casnic de mari dimensiuni, linie pentru tratarea echipamentelor ce conţin tuburi cinescopice (televizoare şi monitoare), instalaţie pentru tratarea cablurilor electrice şi a plăcilor de circuit imprimat; capacitatea maximă de tratare a fabricii este de 24,893 t/oră.

SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

La Ţinteşti, în judeţul Buzău a fost deschisă de către SC GREEN LAMP RECICLARE SRL fabrica de tratare a bateriilor şi echipamentelor de iluminat, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Tehnologia de ultima generatie pe care o utilizează permite tratarea tuturor deseurilor provenite din echipamente de iluminat uzate si in acelasi timp recuperarea mercurului provenit din pudra fluorescenta colectata din lampile fluorescente si becurile cu vapori de mercur si din lampile cu descarcare de intensitate inalta (HID).

SC GREMLIN COMPUTER SRL Constanţa - a obţinut în anul 2008 autorizaţie de mediu pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Societatea deţine o instalaţie de tip MEWA destinată tratării automate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, având o capacitate de 10000 tone/an.

Hala pentru stocarea DEEE - SC GREMLIN COMPUTER SRL � Continuarea implementării prevederilor Directivei 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz În Regiunea Sud Est există un număr de 41 agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi/sau tratarea vehiculelor scoase din uz. În luna martie, la nivel regional au mai fost autorizate SC AUTOGLOBAL COMPACT, în judeţul Buzău, SC GREMLIN COMPUTER SRL în judeţul Constanţa şi SC LEGION GUARD , în Tecuci, jud. Galaţi. Lista agenţilor economici autorizaţi pentru colectarea/tratarea vehiculelor scoase din uz este actualizată periodic şi poate fi consultată accesând http://arpmgl.anpm.ro/Mediu/deseuri-7, la secţiunea „ vehicule scoase din uz” Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului pentru Mediu a lansat din 16 martie 2011, a şaptea sesiune a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2011.


martie 2011

37

Acest program se adreseaza persoanelor fizice, persoanelor juridice sau operatorilor economici fara personalitate juridica, care detin in proprietate un autovehicul uzat inmatriculat pe numele sau. Incepand din 16 martie 2011, persoanele fizice care detin autoturisme mai vechi de 10 ani se pot se pot adresa firmelor colectoare, in vederea casarii acestora. De asemenea, persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale se pot inscrie in Programul RABLA 2011, începand cu data de 21 martie. Obiectivul acestui Program vizeaza diminuarea poluarii prin scoaterea din uz a autoturismelor vechi cu nivel de poluare ridicat. In anul 2011, pentru acest program este alocata suma de 228 milioane lei, suma care asigura casarea a 60.000 de autoturisme. Ca si in 2010, cei care caseaza masinile primesc un tichet cu valoarea de 3.800 lei. De asemenea, pentru achizitionarea unui autovehicul nou se pot utiliza unul, doua sau cel mult 3 tichete valorice. Lista producatorilor, importatorilor de autoturisme si distribuitorilor autorizati sa participe in anul 2011 la Programul de stimulare a innoirii Parcului auto national, precum si cea a operatorilor economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare si tratare a vehiculelor scoase din uz sunt publicate pe site-ul AFM, www.afm.ro, in cadrul sectiunii „Programul de stimulare a innoirii Parcului auto national 2011". La nivel de regiune 33 colectori autorizaţi participă la programul “Rabla” pentru 2011 şi au încheiat protocol de distribuire a tichetelor valorice (aprilie 2011) :

Nr. crt

Judeţ Operator

1. Brăila Mioriţa Com SRL . BRAILA 2. APAN AUTO S.R.L. BRĂILA 3. Buzău AUTOMAX EXPRESS S.R.L. BUZĂU 4. MSD COM SRL Buzău 5. RematHolding CO SRL pct de lucru Buzău 6. FRY YNNA AUTO S.R.L. BUZĂU 7. AUTOGLOBAL COMPACT SRL,. Poşta Câlnău 8. Romrecycling SRL, pct.de lucru Buzău 9. Auto Rolla Service SRL Vadu Păşii 10. PUIU SERVICE 2000 SRL Valea Râmnicului 11. Constanţa RECSAL S.R.L. OVIDIU 12. VMB LUX SONOR SRL Constanţa 13. RESORT METAL SRL com. Lumina 14. RECYCLING MAT SRL Mangalia 15. Galaţi GILDA S.R.L. GALAŢI 16. BANDIT AUTOREC S.R.L. GALAŢI 17. IRICAD S.R.L. GALAŢI 18. IRICAD SRL com Vânători 19. NALBA S.A. GALATI 20. LEGION GUARD SRL Tecuci 21. REMAT SCHOLZ SRL filiala Moldova 22. REMAT SA Galaţi 23. Tulcea REMAT TULCEA S.A. TULCEA 24. REMAT TULCEA com Baia 25. REMAT TULCEA S.A , oraş Măcin 26. REMAROM INTERNATIONAL SA Tulcea 27. Vrancea AUTO MARIUS S.R.L. FOCŞANI 28. REMAT VRANCEA S.R.L. FOCŞANI 29. GETEOR INVEST COM S.R.L. FOCŞANI 30. AUTO MOND SRL Focşani 31. REMAT SA Iaşi, pct. de lucru Focşani 32. REMAT SA Iaşi, pct. de lucru Adjud 33. PAN JUNIOR SRL, com Garoafa


martie 2011

38

La nivel de regiune, 15 Dealeri participă la programul “Rabla” pentru 2011 şi au încheiat contracte. Lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.afm.ro Anul trecut, în cadrul Programului Rabla 2010 s-a reuşit colectarea a 23608 vehicule uzate, la nivelul Regiunii Sud Est. � Continuarea implementării prevederilor Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor În Regiunea Sud Est există doi agenţi economici autorizaţi pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase: SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTANŢA şi SC PROD IMPORT CDC SRL Tulcea. În cadrul SC LAFARGE CIMENT SA (ROMANIA) Sucursala Medgidia se asigură preluarea în vederea coincinerării a numeroase tipuri de deşeuri. Deşeurile provin atât de la generatori din judeţul Constanţa, cât şi de la operatori economici din alte judeţe. Stadiul autorizării, precum şi tipurile de deşeuri ce sunt acceptate în aceste instalaţii sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt

Judeţ Operator economic

Autorizatie de mediu

Tipuri de deşeuri acceptate

1 Constanta Lafarge Ciment (Romania) SA - Punct de lucru MedgidiaStr. Poporului nr.1, loc. Medgidia, judet Constanta Telefon 0241/811990, int.536 Fax 0241 820301 Persoana contact Ghiuzide Curtasan [email protected]

A.I.M. nr1/19.01.2006 rev. 21.03.2011, valabila pana la 31.12.2013 emisa de ARPM Galati (revizuita in 29.05.2009)

Conform AIM- deşeuri periculoase si nepericuloase

2 Constanţa SC ECOFIRE SISTEMS SRL CONSTANTA, Localitatea Lumina Comuna Lumina, SOLA A314/1/1, Judeţul Constanta Telefon 0241.760575 Fax 0241.760576 e-mail [email protected]

AIM nr.2/13.02.2009 rev. 20.09.2010, valabila pana la 12.02.2019

clasa18 -deseuri rezultate din activitati sanitare, din activitati veterinare si/sau cercetari conexe, alte tipuri de deseuri clase de deseuri 01, 02, 03, 04, 05, 06,07, 08, 09,10,11,12, 13,14,15, 16, 19, 20

3. Tulcea SC Prod Import CDC Loc.Altân Tepe com Stejaru jud Tulcea, telefon/fax 0240 548231

7095/10.02.2006 revizuita in data de 07.05.2008 APM Tulcea in procedura de autorizare

18.01.01-obiecte ascuţite (cu exceptia 18 01 03) 18.01.02-fragmente şi organe umane, inclusive recipienti de sange şi sânge conservat 18.01.03*-deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.01.04- deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.01.07-chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06 18.01.09-medicamente citotoxice si citostatice 18.02.01-obiecte ascuţite(cu excepţia 18 02 02) 18.02.02*- deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor


martie 2011

39

18.02.03- deşeuri a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.02.06- chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05 18.02.08-medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07 02.01.02-deseuri de tesuturi animale 02.01.04- deseuri de materiale plastice 02.02.02- deseuri de tesuturi animale 02.02.03- materii care nu se preteaza consumului sau procesarii 02.05.01-materii care nu se pretează consumului sau procesării 02.06.01- materii care nu se pretează consumului sau procesării 02.01.01-namoluri de la spalare si curatare

� Continuarea implementării prevederilor Directivei 91/157/CEE privind bateriile şi

acumulatoarele care conţin anumite substanţe periculoase În Regiunea Sud Est sunt 110 societăţi comerciale autorizate pentru colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori, portabili, auto sau industriali şi doar un singur agent economic autorizat pentru tratarea acestora, respectiv, SC SETCAR SA Brăila. Capitolul 9. POLUĂRI ACCIDENTALE În luna martie 2011, în Regiunea Sud-Est s-a înregistrat o poluare accidentală în judeţul Galaţi. Au fost înregistrate şi câteva incidente în judeţeul Constanţa. Galaţi În luna martie 2011 s-a înregistrat poluarea accidentală a Fluviului Dunărea, ca urmare a descărcarii de ape uzate cu încărcare organică, de culoare cenuşie, prin colectorul 13 Iunie, conform fişei de informare din data de 1.03.2011, transmisă de SGA Galaţi. S-a acţionat în vederea depistării sursei de poluare, diminuării, sistării incidentului şi monitorizării evacuării de ape uzate prin colectorul respectiv. Periodic, în vederea evitării poluărilor accidentale, SC Navrom Reparaţii SRL Galaţi transmite lista cu navele aflate în reparaţii precizând riscurile potenţiale pentru mediu. In scopul funcţionării eficiente a fluxului informaţional operativ-decizional, s-a incheiat Protocolul de colaborare nr.1323/15.12.2010 între Direcţia de Sănătate Publică a Judetului Galaţi, Administraţia Naţională Apele Române, Direcţia Apelor Prut – Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi, si Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, care stabileşte procedura de lucru privind monitorizarea şi gestionarea datelor referitoare la controlul parametrilor apei brute şi de consum din judetul Galaţi în situaţii deosebite. Constanţa În luna martie 2011, la APM Constanţa au fost anunţate următoarele incidente: • In data de 08.03.2011, ora 14.05, în municipiul Constanţa, strada Spiru Haret , nr. 2B, s-a

produs un incident de poluare cauzat de un scurtcirciut la cuptorul de ardere apartinînd SC TRANSEVREN SRL si SC ARROW SRL ce desfăşoară activităţi de service şi vopsitorie auto. A fost afectată o suprafaţă de cca 1000 mp de sol şi atmosfera, atât în zona rezidenţială cât şli în cea industrială. S-a intervenit urgent cu două detaşamente de pompieri din cadrul ISU Constanţa. Operaţiunea de stingere a incendiului şi de identificare a cauzelor declanşării lui s-a s-a finalizat în data de 08.03.2011, ora 18.30.


martie 2011

40

• In data de 15.03.2011, ora 17.42, în municipiul Constanţa, cartier Viile Noi-Zona Port B, pe secţia de circulaţie Constanţa-Port , la km 5+620 s-a produs un incident ca urmare a tentativei de sustragere a mărfii din vagoane (ingrăşământ solid de tip NPK), prin franarea trenului.S-a produs scurgerea unei canităţi de 80 t de îngrăşământ pe sol. Nu au fost afectaţi factorii de mediu, întrucât cantitatea de marfă a fost recuperată integral în cel mai scurt timp.Prima măsură luată, a fost închiderea gabaritului căii ferate pe firul II, de la ora 18.25, şi apoi activitatea de recuperare a îngrăşământului cu salariaţii Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfa CFR MARFĂ.

• In data de 20.03.2011, ora 07.50, în dana 72, a portului Constanţa s-a produs un incident de poluare, deoarece în timpul operaţiunii de descărcare, datorită ruperii stutului unui manometru de la instalaţia de descarcare, s-a scurs o cantitate de cca 40 litrii de motorină pe cheul danei şi în acvatoriul danei 72. A fost afectaţi apa şi solul (cheul danei).Au fost luate măsuri de depoluare de către SC OIL TERMINAL SA, cu materiale specifice de depoluare.Operaţiunea de depoluare a fost finalizată în jurul orei 09.30, încheindu-se un proces verbal în acest sens.

• In data de 24.03.2011, nespecificat, în municipiul Constanţa, în afara localităţii Corbu, s-a produs un incident de poluare, în urma unei acţiuni infracţionale de sustragere de produs petrolier din conducta PETROMAR, printr-o instalaţie artizanală. A fost afectată în grade diferite, o suprafaţă de sol de cca 3740 mp,suprafaţă de teren agricol cultivat cu orzoaică. S-a intervenit cu o vidanjă, recuperandu-se o cantitate apreciabilă din produsul petrolier deversat pe sol. Poliţia a recuperat instalaţia artizanală şi a demarat procedura de identificare a infractorilor.

• In data de 31.03.2011, ora 04.30, în dana digul de larg, a portului Constanţa s-a produs un incident de poluare cu hidrocarburi, datorită scufundării şalupei Olimp în urma coliziunii cu nava GORKHAN KIRAN. A fost afectată o suprafaţă de cca 30 mp în dana digul de larg . Au fost luate măsuri de depoluare de către CN APMC SA, cu materiale specifice de depoluare.

Brăila, Buzau, Vrancea şi Tulcea - În luna martie 2011, nu s-au semnalat poluări accidentale. Capitolul 10. CHELTUIELI DE MEDIU Investiţiile în domeniul mediului făcute de autorităţi publice locale şi/sau agenţi economici sunt prezentate pentru luna anterioară.

Judeţ Realizări (mii lei)

Total Surse proprii/ Agenţi economici

Buget local Buget stat Alte surse

Brăila 14978,951 50,922 - 14928,029 -

Buzău 969.948 969.948 - - -

Galaţi 578.354 578.354 - - -

Vrancea 95 90 - - 5,0

Proiect LIFE05/NAT/RO/000500

TOTAL 16622,253 1689.224 - 14928,029 5,0

Raport lunar privind starea mediului în Regiunea Sud - Est

Documents

Transcript of Raport lunar privind starea mediului în Regiunea Sud - Est