ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect Dezvoltare Rurala si Regionala- Pozitia judetului Teleorman in cadrul Regiunii de Sud-

Voica SilviaGrupa 1327,Anul III

1

-Bucuresti 2014-

Cuprins:

I. INTRODUCERE..............................................................................................................3II. DESCRIEREA JUDETULUI TELEORMAN................................................................4

Structura administrativa...................................................................................................5Localitati urbane..............................................................................................................5Localitati rurale................................................................................................................6Cultura.............................................................................................................................6Programe de modernizare................................................................................................6

III. INCADRAREA JUDETULUI TELEORMAN IN REGIUNEA DE SUD A ROMANIEI.........................................................................................................................7

Forţa de muncă şi migraţia..............................................................................................7Economia regională.........................................................................................................8Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic..............9

IV. ANALIZA ECONOMICO-SOCIALA A JUDETULUI TELEORMAN.....................9Structura economica sectoriala........................................................................................9Investitii straine.............................................................................................................10Agricultura.....................................................................................................................10Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole............................................................11Tabelul 1, mii lei,RON..................................................................................................11Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi........................................................11Fondul funciar, după modul de folosinţă.......................................................................12Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi................................12Efectivele de animale (la sfârşitul anului).....................................................................12Industria.........................................................................................................................13Transport si comunicatii................................................................................................13Comertul........................................................................................................................14Radio si televiziune........................................................................................................14Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.....................................15Populatia judetului Teleorman.......................................................................................15Piata fortei de munca.....................................................................................................16

V Analiza SWOT a judetului Teleorman............................................................................20Puncte tari......................................................................................................................20Puncte slabe...................................................................................................................21Oportunitati....................................................................................................................22Amenintari.....................................................................................................................23

VI Concluzii si propunerii.................................................................................................24BIBLIOGRAFIE................................................................................................................25

2

I. INTRODUCERE

Denumirea judetului Teleorman este presupusa  ca derivand de la cea a raului cu acelasi nume si de la “Marea padure cumana Teleormanul” care acoperea candva aproape in intregime teritoriul actual al judetului. Toponimul “Teleorman” derivat din Deleorman “padure deasa” este considerat ca datand din  timpul cumanilor, cu semnificatia de padure mare si intunecoasa, “padure nebuna” folosit si in limba turca veche cu aceeasi semnificatie. In urma studiilor intreprinse asupra reconstituirii arealului padurii in diferite epoci s-a dovedit existenta pe acest teritoriu a unei vieti economice indelungate si bine (Teleorman, 2014)organizate.

II. DESCRIEREA JUDETULUI TELEORMAN

Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5790 km² ceea ce reprezinta 2,4% din suprafata tarii (locul 19) si este alcatuit din 85 % teren agricol, 5% paduri, 4% apa, 6% constructii si drumuri. Figure 1

3

Caracterizat prin relief de campie, teritoriul judetului, monoton la prima vedere, cuprinde o parte din Campia Romana (si anume compartimentul vestic al Campiei Burnasului  si cel sudic al Campiei Gavanu-Burdea), precum si lunca Dunarii din acest sector.Teritoriul judetului intruneste conditiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru practicarea agriculturii cu irigatii. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de porumb, grau, floarea soarelui, lucerna, tutun si mai putin favorabile pentru cartofi, fasole, canepa, in si alte plante sensibile la uscaciune si seceta..Fiind un judet de campie cu o suprafata mare arabila, judetul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-roscat de padure, fapt ce permite posibilitatea unor investitii deosebit de avantajoase.  Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului.    Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim: privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa. Printre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga. Clima este temperat continentala, specifica etajului climatic moderat de campie sudica si se caracterizeaza printr-un potential  caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii

4

aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta. Fluviul Dunarea uda teritoriul judetului la limita sudica pe o lungime de 119 km, iar raul Olt pe 20 km, Vedea pe 120 km, Teleormanul pe 89 km si Calmatuiul pe 112 km.

Structura administrativa De-a lungul timpului, judeţul Teleorman s-a caracterizat printr-o relativă  stabilitate a limitelor sale administrative. Ca unitate administrativă, judeţul Teleorman face parte din districtele de veche tradiţie ale Ţării Româneşti. In cuprinsul judetului se afla 3 municipii, 2 orase şi 94 de comune cu 231 de sate. (Teleorman, 2014) (Teleorman, 2014) (Proiecte finantate, 2014) (Teleorman, 2014)

Localitati urbane In judetul Teleorman in mediul urban se intalnesc circa 135.220 locuitori. Dintre principalele localitati urbane putem enumera Alexandria care este si resedinta judetului (cu o populatie de 50847 ,situat la intersectia unor drumuri comerciale importante din zona de Sud a Romaniei, si, din 1968, resedinta de judet), Turnu Magurele (29768 locuitori), Rosiorii de Vede (31255 locuitori, unul dintre cele mai vechi targuri ale Romaniei, datand din secolul XIV, fosta resedinta de judet), Zimnicea ( 15.366 locuitori, un oras portuar la Dunare) si Videle (11.735 locuitori,un oras aflat intr-o zona de extractie petroliera).

Localitati rurale

In mediul rural se intalnesc un numar de 267.242 locuitori. Aprecierea potentialului de dezvoltare a satelor constitue baza de pornire pentru aprecierea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva. Intre factorii locali care pot constitui stimuli pentru dezvoltare, mentionam pe cei mai importanti: resurse de minerale utile in exploatare sau identificate, lucrari de imbunatatire funciare existente ca baza pentru activitatea agrara, resurse de forta de munca, resurse balneo-turistice.Analiza a condus la clasificarea in trei categorii a satelor:- sate cu functiuni dominant agrare - sate cu functiuni mixte (agroindustriale)- sate cu centre extractive (petrioliere). Multe din localitatile rurale au o viabilitate scazuta datorata in principal unor procese demografice critice: procesul accelerat de imbatranire, numarul mic de locuitori si potentialul economic scazut, toate acestea atragand dupa sine slaba diversificare a tipologiei functionale a localitatilor rurale.

5

Cultura

In complexul geografic si al spiritualitatii, Teleormanul se releveaza ca o provincie mult mai bogata in traditii si resurse culturale decat se stie si se recunoaste. Teleormanul inscrie in patrimoniul spiritualitatii romanesti traditii la fel de valoroase si bogate ca si alte parti din tara, poate doar ca despre ele nu s-a vorbit cu atata intensitate, ele insa acopera aproape toate domeniile creatiei si cercetarii. In judet sunt inventariate 56439 bunuri culturale, dintre care 7000 bunuri cu valori deosebite ce fac parte din patrimoniul cultural national. Totodata, in judet sunt inventariate 570 monumente, ansambluri si situri istorice, din care : 60 monumente si situri istorice, 316 monumente si ansambluri de arhitectura, 2 cladiri memoriale, 8 monumente si ansambluri de arta plastica, precum si 15 zone istorice, urbane si rurale. In judetul Teleorman sunt organizate si functioneaza 5 case de cultura, 83 camine culturale, 88 biblioteci publice, 9 muzee si colectii muzeale si un ansamblu artistic folcloric.In spiritualitatea romaneasca, judetul este reprezentat prin mari scriitori care s-au nascut  pe aceste meleaguri, oameni de cultura, arta si stiinta cu contributii deosebite in domeniile lor, dintre acestia amintim:Gala Galaction (prozator, publicist, teolog şi traducător), Marin Preda – (prozator, eseist, dramaturg şi  traducător), Zaharia Stancu (poet, prozator, publicist, taducător şi ziarist).

Programe de modernizare De-a lungul timpului judetul Teleorman a beneficiat de numeroase programe ,dintre cele mai recente putem aminti:

Phare RICOP –Trei masuri active de combatere a somajului in judetul Teleorman, perioada de desfasurare ianuarie 2002 - mai 2003- In cadrul proiectului, pana in prezent s-au desfasurat mai multe cursuri de pregatire, la care numarul total de participanti este pina in prezent de peste 200 de persoane.

Reabilitarea DJ 701, limita jud Dambovita – Gratia - Poieni – Silistea – Scurtu Mare – Slavesti – Ciolanesti – Zambreasca - Dobrotesti, km 44+240-104+890 (55,450 km),pentru care s-a alocat un buget total de  119,905,412.69 (lei)    

Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman SC Apa Serv SA Alexandria. POS-M. Fonduri UE: 350.022.595 milioane lei, valoare totala fiind de 513.679.639 milioane lei.

Imbunătatirea calitatii mediului prin reabilitarea spatiilor verzi aferente parcului central si scuarului de la intersecţia str. Cpt. Corlatescu cu str. Constantin Dobrogeanu Gherea,proiect desfasurat in anul 2007 (Proiecte finantate, 2014)

6

III. INCADRAREA JUDETULUI TELEORMAN IN REGIUNEA DE SUD A ROMANIEI

Figure 2Regiunea sud este situată în partea de sud a României, având o suprafaţă de

34.453 (34.489 ) km (14.45 % din suprafaţa României), corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. În partea de sud , regiunea se învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanţa formelor de relief de joasă altitudine: câmpii şi lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi .

Populaţia totală a celor şapte judeţe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia României. Densitatea populaţiei este de 96,6 loc/km valoare superioară mediei pe ţară (90,7 loc/km). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe ţară, explicabil prin faptul că, exceptând judeţul Prahova, majoritatea populaţiei trăieşte în mediul rural.

Regiunea Sud are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16 municipii), 517 comune şi 2018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 oraşe au peste 100.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). Distribuţia teritorială arată o concentrare mai mare a oraşelor în judeţul Prahova (14) şi mai redusă în Giurgiu .

Forţa de muncă şi migraţia Ponderea populaţiei ocupate era, în 2005, de 35,7% din populaţia regiunii,

sub media pe ţară (38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeş (39%) şi Teleorman (37,7%), în celelalte judeţe valorile fiind cuprinse între 31 şi 37%.

Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o pondere ridicată, dar în descreştere, a populaţiei ocupate în agricultură (39,7%) şi o pondere relativ scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) şi servicii (36,6%). Judeţele sudice ale Regiunii sunt preponderent agricole, cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură: Teleorman, Giurgiu (59,4 % şi 57,5%), Călăraşi (51,5%). Judeţele Prahova şi Argeş se caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţiei ocupate în industrie şi servicii.

În cea ce priveşte rata şomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, evidenţiindu-se aceeaşi diferenţiere între sudul şi nordul regiunii, cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrându-se în judeţele Ialomiţa (12,1%) şi Călăraşi (9%), iar cele mai reduse în judeţele Argeş (5,2%) şi Giurgiu (5,6%). Lipsa locurilor de

7

muncă în zonele rurale determină o masivă plecare către Bucureşti şi migraţia tinerilor către Europa de Vest, astfel încât satele şi oraşele mici se depopulează.

Economia regionalăÎn 2004, Regiunea sud înregistra o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor,

situată sub media pe ţară (2932,8 euro/locuitor), la nivel judeţean, cele mai mari valori înregistrându-se în judeţele Argeş – 3071 euro/locuitor şi Prahova – 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă în Călăraşi – 1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esenţială a Regiunii Sud este reprezentată de împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice şi socio-economice diferite.

Partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dîmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlaţi, Costeşti şi Câmpulung-Muscel.

Partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizează prin preponderenţa populaţiei ocupate în agricultură. De altfel, suprafaţa judeţelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială. În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziţie spre economia de piaţă, prin închiderea majorităţii unităţilor industriale reprezentative. Această situaţie caracterizează toate reşedinţele de judeţ, precum şi arealele adiacente ale oraşelor Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti

8

Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic

Tabelul 1.0Indicatori Regiunea

SudJudețe România

AG CL DB GR IL PH TRPopulatia totala 3329762 646320 317652 537090 286208 292666 827512 422314 21623849Populatia urbana(%)

41,7 48,2 39,1 31,3 31,1 45,6 50,9 33,6 54,9

Populatia Rurala(%)

58,3 51,8 60,9 68,7 68,9 54,4 49,1 66,4 45,1

Sold migrator -1494 -35 -72 -198 354 -400 -137 -1006 -7234Populatia active in total populatie(%)

46,7 45,5

Populatia ocupata in total populatie (%)

35,7 39 31,9 37 30,8 32,9 35,2 37,7 38,8

Agricultura(%) 39,7 30,6 51,5 38,6 57,5 50,7 24,5 59,4 32,0Industrie (%) 23,7 30,6 16,9 24,7 10,8 14,9 30,8 15,3 23,5Servicii (%) 36,6 38,8 31,6 36,7 31,7 34,4 44,7 25,3 44,5Rata somajului la

31 dec 20077,3 5,2 9,0 7,4 5,6 12,1 6,3 8,9 5,9

Rata somajului feminine la 31 dec 2007

6,4 5,0 6,9 6,6 4,6 10,5 5,9 6,8 5,2

Ponderea somerilor neindemnizati in total someri

60,1 46,7 72,1 60,3 55,4 71,7 44,9 75,0 58,9

Table 1

IV. ANALIZA ECONOMICO-SOCIALA A JUDETULUI TELEORMAN

Structura economica sectoriala In judetul Teleorman exista 5080 de agenti economici, din care, daca i-am clasifica dupa marime si numarul de salariati 4560 sunt reprezentati de intreprinderiile mici si mijlocii, si au un numar de salariati cuprins intre 0-9 salariati, la polul opus, exista circa 19 intreprinderii mari cu un numar de salariati de peste 250 salariati. Cele mai multe unitati economice activeaza in sectorul comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice( 2947 agenti economici),iar cele mai putine unitati se afla in industrie extractivă (8 unitati economice).

9

Investitii straine Datorita pozitie geografice, la numai 100 km de capitala, pe aria judetului Teleorman se gasesc tot mai multe investitii cu capital strain, printre acesti investitori putem enumera atat companii ce isi desfasoara activitatea in domenii precum agricultura (de exemplu: EUROSILOZ.SA, MAD COMPANY SRL, ELECTROSOLARIS SRL, EUROCEREAL SA), dar si companii ce isi desfasoara activitate in domenii nealimentare sau neagricole (ca de exemplu: ITALIAN CREATION 2000 SRL, WINTEL SRL, UPC, MOL, LUKOIL, OMV, BOOM, ULGAL COM SRL etc.).De asemenea exista si magazine de tip supermarket ca de exemplu: PENNY, PLUS, MEGA IMAGE.

Agricultura

Figure 3 Agricultura reprezinta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si constituie un factor de stimulare a cresterii economice prin suprafata agricola de care dispune si potentialul productiei vegetale si animale. Marii agenti economici in domeniul cultivarii cerealelor si plantelor tehnice, sunt: SC Interagro SRL, SC Boboc SNC, SA Dobrotesti , SA Telegaru Bragadiru, SA Agroind Maldaieni, SA 1907 Slobozia Mandra, iar agentii economici consacrati in domeniul cercetarii din agricultura si producerii de seminte pentru agricultura, SCDA Teleorman, CTS Troianul, Tutunul Tamasesti. Din analiza datelor statistice rezulta ca in zona noastra, competitivitatea agriculturii este dependenta de modernizarea tehnicii si de reducerea numarului populatiei ocupate in agricultura. Politica de reforma structurala urmareste crearea unor exploatatii agricole viabile, care dispun dispun de mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient si asigura agricultorului un nivel de viata convenabil. Judetul Teleorman se caracterizeaza, in primul rand, prin potentialul funciar agricol deosebit de valoros, acesta fiind si principala bogatie a sa, ca si temeiul pentru practicarea unei agriculturi intensive. Agricultura este o ramura de traditie in economia judetului, el fiind situat pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetala si animala. Productia agricola de bunurii si servicii agricole a cunoscut o scadere a valorilor daca analizam tabelul1, de mai jos, ce prezinta date din 2005 pana in 2007. Referitor la productia vegetala, aceasta a scazut din anul 2005 cand avea valoarea de 717 421 mii lei, ajungand in 2007 la o valoare de numai 448 324 mii lei. Cu o diferenta mai mica a scazut si productia animala aceasta inregistrand in anul 2005 valoarea de 469 907 mii, ca apoi in 2007 sa atinga valoarea de 461 169 mii. Singurele care au cunoscut o majorare a valorilor

10

au fost serviciile agricole, acestea au crescut din 2005, cand aveau o valoare de 4506 mii, in 2007 cand a atins valoarea de 11846 mii.

Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole

Tabelul 1, mii lei,RON

ani total Vegetala animala Servicii agricole

2005 1191834 717421 469907 45062006 1298258 827193 463402 114772007 921339 448324 461169 11846

Analizand productia agricola vegetala la principalele culturi vom observa ca si acestea au scazut din 2005 pana in 2007.Astfel, conform tebelului 2, putem spune ca: cerealele pentru boabe a scazut de la 990636 mii lei, in 2005 la 253848 mii, in 2007, diferenta fiind semnificativa de 736788 mii, de asemenea graul si secara au scazut de la 575654 mii, in 2005 la 188602 mii, in 2007. Singura productie ce a crescut din 2005 pana in 2006, ulterior cunoscand o diminuare pentru anul 2007 a fost cultura de cartofi luand valoriile de 22140 mii( pentru 2005), respectiv 23214 mii(in 2007).

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi Tabelul 2, mii lei,RONani Cereale

pt boabe

Grau si secara

Orz si orzoaica

Porumb Floarea soarelui

Sfecla de zahar

cartofi fructe

2005 990636 575654 63838 346160 89691 4537 22140 192952006 878341 521828 36632 314744 118917 3693 23469 104062007 253848 188602 18091 44380 28012 - 23214 3781Table 2 Suprafata agricola la 31 decembrie 2007 era urmatoarea : 499184 mii ha, din care vii 7537 mii ha, livezi 150 mii ha, teren arabil 454879 mii ha, pasuni 35476 mii ha si fanete 1142 mii ha. Diferentele de valori cele mai semnificative se pot observa la fanete in sensul majorari valorilor, in 2005 existand doar 761 mii ha, iar in 2007 ajungand la 1142 mii ha. Referitor la celalat pol al diminuarilor,pe acest loc aflandu-se liveziile,acestea avand valoarile de 536 mii ha, in 2005 urmand ca in 2007 sa nu mai existe doar 150 mii ha. Celelalte culture au scazut si ele,dar nu cu diferente foarte mari.  

11

Fondul funciar, după modul de folosinţă Tabelul 3 , mii ha

Table 3 Evolutia productia agricole a judetului la principalele culturi a fost descrescatoare pentru majoriatea culturilor, pentru anul 2007 inregistrandu-se urmatoarele valori. Pentru grau si secara: 161730 tone, pentru orz si orzoaica: 15670 tone, pentru porumb boabe: 71572 tone, pentru floarea soarelui 61542 tone, pentru cartofi: 1177 tone si pentru legume 7126 tone.

Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi Tabelul 4, toneani Cereale

pt boabe

Grau si secara

Orz si orzoaica

Porumb Floarea soarelui

Sfecla de zahar

cartofi legume

2005 104817 221164 27149 89952 66674 250 1580 80262006 299208 187894 15226 90912 77295 198 1745 76122007 253762 161730 15670 71572 61542 - 1177 7126Table 4 Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, caprinelor si pasarilor. Cresterea animalelor este favorizata de o baza furajera corespunzatoare, principalele produse obtinute fiind: carnea de porc si vita, ouale, lana, laptele.

Efectivele de animale (la sfârşitul anului) Tabelul 5, capeteAni Bovine Din

care matca

ovine Din care matca

porcine Din care matca

caprine

12

Ani Suprafata agricola

Arabila Pasuni fanete vii livezi

2005 499844 454387

35142

761 9018 536

2006 499184 453799

35196

737 8907 545

2007499184 454879

35476

1142 7537 150

2005 53315 40482 225374 18316 123075 113281 337972006 52788 37632 200224 11313 123770 114724 337312007 59253 42609 198052 10548 153358 131673 43035Table 5 Piscicultura se practica pe Dunare si apele curgatoare interioare, precum si in iazurile si helesteele amenajate. Fondul forestier, de circa 30 mii ha, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic, cu specii caracteristice zonei de campie: caprior, iepure, cerb, vulpe, mistret, prepelta, potarniche, dropie, fazan.

Industria

Figure 4 Judetul Teleorman dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile economiei nationale, in care ponderea o detine industria prelucratoare: alimentara(23,5%), masini, echipamente, aparate electrice, comunicatii(14%), industria extractiva, chimie si fibre sintetice, textila, agricultura.

13

Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si panificatie. Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendant ajungand in anul 2001 la 843 miliarde lei. Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere, biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc. Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %), industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%), energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%).S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si carton. Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si Lorentz Turnu Magurele. 

Transport si comunicatii

Reteaua de drumuri publice care tranziteaza judetul lega principalele municipii si orase cu capitala de judet, precum si cu capitala si restul tarii. Exista un numar de 1525 de drumuri si se prezinta astfel: Drumuri nationale in lungime de 390 Km: DN 5C (limita judet Giurgiu-Zimnicea), DN6/ E70 (Bucuresti- Alexandria-Timisoara), DN 51 (Alexandria-Zimnicea), DN 51A (Zimnicea-Turnu Magurele), DN 52 ( Alexandria-Turnu Magurele), DN 65A(Rosiorii de Vede- Turnu Magurele), DN 54 (Corabia-Turnu Magurele). Drumurile judetene si comunale traverseaza judetul de la nord la sud si de la est la vest si au o lungime totala de 854 Km: legatura intre sate si comune si a acestora cu centrele importante se face si pe drumuri comunale a caror lungime este de 314 Km.Reteaua de cale ferata este de 231 Km si traverseaza judetul pe directiile nord-est-sud-vest magistrala 1 Bucuresti – Craiova – Timisoara, cu cale ferata electrificata dubla si pe sud-nord cale ferata simpla neelectrificata pe traseele Zimnicea – Rosiorii de Vede, Turnu Magurele – Rosiorii de Vede – Costesti (jud. Arges).Municipiul Rosiorii de Vede este un important nod feroviar.     Transportul pe apa. Dunarea constituie atat granita judetului cat si a tarii cu Bulgaria fiind si o importanta artera de navigatie. Aici exitand doua porturi Turnu Magurele la Km 597 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 16 tone si Zimnicea la Km 553 amenajat cu cheu pereast dotat cu macarale de 5 tone. Intre orasele Turnu Magurele si Nikopol (Bulgaria) exista in prezent o legatura de trecere pentru pasageri, urmand a se dezvolta punctul de trecere cu bacul, ca urmare a amenajarii portului si a zonei libere pe o suprafata de 22 ha.

14

Comertul Este sector integral privatizat care reuneste marea majoritate a firmelor active in momentul de fata in Teleorman, firme care dezvolta atat comertul cu ridicata cat si pe cel cu amanuntul.Sunt in curs de dezvoltare firme cu capital privat autonom, precum si cu participare de capital strain in agricultura, industrie si comert, multi operatori economici fiind un model pentru domeniul lor de activitate.

Radio si televiziune In tabelul 6, am prezentat situatia abonamentelor de radio si de televiziune. Pe baza tabelului putem observa ca in decursul celor trei ani abonamentele radio au scazut treptat de la 89284 de abonamente, in 2005 la 80129 abonamente in 2007, conform datelor se constata ca si abonamentele la teleziune au scazut cu un numar de 8183 abonamente in 2007 fata de 2005.

Abonamente la radio şi televiziune, la 31 decembrie Tabelul 6, numar

Ani Abonamente la radio Abonamente la televiziune2005 89284 939422006 81899 873682007 80129 85759

Table 6Turism În judeţul Teleorman potenţialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit şi agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele de pe  malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în aproprierea pădurilor. Se poate practica în condiţii deosebite pescuitul şi vânătoarea. În municipii şi oraşe există baze hoteliere, iar pe principalele artere de circulaţie hanuri şi moteluri.Situatia in 2007,se prezenta astfel:6 hoteluri si moteluri ; 1 han turistic si 2 tabere pentru elevi si prescolari.

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică       Tabelul 7 ,nr. unitatiAni Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Tabere elevi si

15

prescolari2005 6 3 42006 6 1 22007 6 1 2           Table 7

Populatia judetului Teleorman

Populatia judetului Teleorman la inceputul luni iulie 2009 a fost de 402.462,reprezentand 2% din populatia Romaniei si situandu-se in categoria judetelor de marime mijlocie ale tarii. Pe ansamblu densitatea populatiei este de 69,5 locuitori/kmp fata de media pe tara de 93,78 loc/kmp. Populatia urbana insumeaza 135.220 locuitori ,din acest punct de vedere judetul se inscrie in categoria judetelor foarte slab urbanizate, iar populatia rurala insumeaza 267.242 loc. Structura pe sexe se caracterizeaza printr-o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin, respectiv 205.071locuitori si 197.391 locuitori de sex masculin. Judetul Teleorman este marcat in ultimii 25 de ani de un proces de involutie, datorat:- atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei;- gradul redus de urbanizare a judetului;- o natalitate traditional scazuta. Migrarile masive de populatie din judet au determinat un grad foarte accentuat de imbatranire demografica a judetului, Teleormanul fiind considerat judetul cu populatia cea mai imbatranita din tara. Varsta medie a populatiei este de 39,9 ani fata de 34,6 varsta medie a tarii.Imbatranirea populateiei este specifica numai mediului rural. Cea existenta la nivelul oraselor avand o structura foarte apropiata de restul tarii. Efecetele negative ale procesului de imbatranire demografica asupra desfasurarii vietii economice si sociale sunt evidente urmarind valorile care exprima raportul intre populatia adulta (15-59 de ani) si populatia sub si peste aceste limite de varsta. Daca facem o comparatie intre anul 2005 si 2007 putem spune numarul de noii nascuti a scazut de la 3335 in 2005 la 3018 in 2007, desi numarul de decese a scazut de la 7515 cate erau in 2005 la 6973 in 2007. Din punct de vedere al casatoriilor acestea au crescut de la 1965 in 2005 la 3771 in 2007 ,dar au crescut si numarul divorturiilor de la 544 in 2005 la 647 in 2007.Decedati sub varsta de 1 an au avut o evolutie favorabila numarul lor scazand de la 57 in anul 2005 la 45 in 2007.

16

Mişcarea naturală a populaţiei pe medii în judetul Teleorman Tabelul 9, numarAni Nascuti

viiDecese Sporul

naturalCasatorii divorturi Decedati

sub varsta de 1 an

2005 3335 7515 -4180 1965 544 57

2006 3203 7068 -3865 2091 3771 422007 3018 6973 -3775 637 647 45Table 8

Piata fortei de munca

Judetul dispune de forta de munca calificata, beneficiind de un numar corespunzator de specialisti in agricultura si comert, dar si ramurile industriale existente. Populatia ocupata in anul 2007 a judetului este de 158,9 mii, iar rata somajului de 7.3% . Din populatia ocupata de 158.9 mii persoane, 87.2 mii se gasesc in agricultura si 24.4 mii in industrie, in comert 14,1 mii,in invatatmant 5,4 mii si in sanatate 5,7 mii.  Somajul

Conform tabelului de mai jos exista in 2007 un numar total de 12552 somerii din care 5129 femei si 7423 barbati, aceste valori sunt mai mici ca in ani precedenti, de exemplu daca am face comparatie cu anul 2006, cand aveam un numar total de14269 de someri ,iar rata somajului era de 8,3 % Tabelul 10, persoaneAni Şomerii

înregistraţi laAgenţiile pentru ocupareaforţei de muncă (nr. pers.)

Din care : Rata somajului (%)

femei barabati

2005 15504 5818 9686 8,9

2006 14269 5263 9006 8.3

2007 12552 5129 7423 7,3 Table 9(Insse, 2014)Populaţia şcolară

17

Analizand tabelul 11, putem concluziona ca numarul persoanelor apartinand invatamantului prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional si de ucenici a scazut de-a lungul celor trei ani. Invatatmantul postliceal si de maistri a variat,in 2005/2006 fiind inscrise 532 persoane,urmand ca in 2006/2007 sa scada la 478 persoane si apoi sa creasca iar in 2007/2008 la 558 persoane. Singurul invatamant care a avut o evolutie crescatoare a fost cel superior care a crescut de la 540 de personae in 2005/2006 la 952 de personae in 2007/2008.

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele Tabelul 11, persoaneAni Total Prescolar Primar si

gimnazialliceal Profesional

si de ucenici

Postliceal si de maistri

superior

2005/2006 65840 12144 35317 12796 4511 532 540

2006/2007 62905 11610 33936 12375 4003 478 503

2007/2008 61225 11288 32332 12290 3805 558 952

Table 10Sanatate

In conformitate cu datele de la INSSE prezentate in tabelul de mai jos, voi analiza dotarea la nivelul judetului pe anul 2007:- numar spitale 7- numar paturi in spitale 2161 - dispensare 5- crese 9- numar farmacii 12 - numar medici 483- personal mediu 1659 Numarul mic de spitale din mediul rural si in special lipsa de dotare materiala din acestea, aglomereaza cele 7 unitati spitalicesti din orase. In ceea ce priveste numarul medicilor a fost analizat indicatorul “numarul de locuitori ce revin la un medic”. Media pe judet este 547,3 locuitori deserviti de un medic, cu putin mai mica decat media pe tara de 551 locuitori/medic.Principala problema in ceea ce priveste dotarile pentru ocrotirea sanatatii sunt:- insuficienta paturilor in spitale si deci necesitatea de a se construi spitale noi;- ridicarea calitatii actului medical prin dotarea spitalelor, policlinicilor, dispensarelor cu aparatura, utilaje performante, medicamente;- numar insuficient de medici in mediul rural.

Principalele unităţi sanitare cu proprietate majoritară de stat din judetul Telorman

18

Tabelul 12, numarAni Spitale Policlinici Dispensare

medicaleCentre de sanatate

Crese Farmacii

2005 7 - 5 3 8 122006 7 - 5 3 8 122007 7 - 5 3 8 12Table 11

Paturile în spitale şi personalul medico – sanitar Tabelul 13, personal, numarAni Paturi in

spitalemedici stomatologi Farmacisti Personal

sanitar mediu

2005 2268 486 87 112 18302006 2268 490 100 122 19072007 2161 483 86 113 1659Table 12Factorii de mediu

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este de prima importanta. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima. Sursa majora de poluare a aerului din judet este SC TURNU SA -; Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, bioxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind posibile ploi acide in conditii de precipitatii. Pentru evaluarea calitatii aerului in judetul Teleorman A.P.M. ALEXANDRIA a efectuat 1406 analize fizico-chimice prin masuratori sistematice ale imisiilor de substante poluante, masuratori efectuate in cadrul sistemului propriu de control.Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori: populatia, industria si agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate sau epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare, cu ponderea volumelor de 42,66 % si respective 54,8 % din volumul total restituit. Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de multiplele actrivitati umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale dezvoltarii economico-sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva a agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din ultimul timp, activitati care, pe langa efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale a acestuia pana la distrugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru calitatea solului.

19

Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala a fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitare necontrolata a deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de combatere a eroziunii, precum si de fenomenele naturale, cum ar fi: seceta ori excesul de umiditate. In categoria suprafelelor poluate au fost incluse terenurile degradate cu titei si apa sarata de catre schelele petrolierede pe teritoriul judetului (videle si Poeni), terenurile afectate de poluare ca urmare a activitatii efetuate de SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a deseurilor.Datorita asezarii geografice a judetului si a slabei retele magistrale rutiere, nivelul zgomotului perceput in asezarile umane se inscrie in limitele de zgomot accesibile. In perioada anului 2000, probleme de zgomot in asezarile umane a fost create uneori de untatile de alimentatie publica, pestari servicii sau productie situate in blocurile de locuinte, datorita programelor de functionare prelungite, aprobate de oficialitatile locale. In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o detine cenusa, zgura si slamurile. Probleme deosebite in ceea ce priveste cantitatile mari de deseuri sunt create de schelele petroliere Videle si Poeni precum si combinatul chimic din Turnu Magurele. In lipsa unor spatii de depozitare corespunzator amenajate , slamul provenit de la curatirea decantoarelor si cuvelor este utilizat la suprainaltarea digurilor din parcuri sau a digurilor de contur ale sondelor cu efect negativ asupra solului si subsolului.Agentul economic SC TURNU SA creeaza probleme prin cantitatile mari de cenusa de pirita, fosfoghips si carbonat de calciu rezultate din activitatea sa. De mentionat este faptul ca in privinta carbonatului de calciu s-au facut unele progrese in valorificare, prin includerea tehnologica a acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe. Cenusa de pirita este valorificata in momentul de fata de catre Uzina de Valorificare a Cenuselor de Pirita care insa, datorita conjuncturiii economico-financiare nefavorabile in care afla societatea, prelucreaza cantitati mici cu intermitenta.Zone degradate In urma inventarierii facute la nivelul judetului s-au inregistrat ca soluri degradate 31900 ha, din care:- cu exces de umiditate -; 1616 ha;- acide -; 25885 ha;- saturate -; 1193 ha;- afectate de eroziune -; 896 ha;- fenomene de alunecare -; 1142 ha;- poluate -; 559 ha;- altele -; 279ha.De mentionat este faptul ca in totalul suprafetelor degradate au fost introduse atat cele cauzate de actvitatile antropice cat si cele cauzate de fenomene naturale. In categoria suprafetelor poluate au fost incluse terenuri degradate cu titei si apa sarata de catre schelele petroliere de pe teritoriul judetului (Videle si Poeni), terenirile afectate de poluare ca urmare a activitatii SC TURNU SA si suprafetele degradate ca urmare a depozitarii neorganizate a deseurilor.In zona de activitate a agentului economic SC TURNU SA, combinat chimic de producere a ingrasamintelor pe baza de amoniac si fosfor, amplasat la 4 km de municipiul Turnu Magurele, au fost apreciate ca fiind afectate de poluare cca. 50 ha.

20

In nordul judetului unde isi desfasoara activitatea schelele petroliere, solurile poluate sunt afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste natura poluantului, cat si intensitatea lui. Suprafetele poluate sunt dispersate in jurul careurilor de sonde pe traseul conductelor de transport a produselor petroliere si a apei sarate, de-a lungul vailor afectand teritoriile comunale.

V Analiza SWOT a judetului Teleorman

Puncte tari

Detine o suprafata agricola relativ superioara celorlalte judete din tara (85,7% din

suprafata judetului);

Alaturi de Giurgiu si Ialomita, detine cel mai fertil teren agricol din tara;

Forta de munca calificata în sectoarele industriale traditionale;

Varietatea resurselor naturale (petrol, terenuri arabile etc.);

Forţă de muncă flexibilă si ieftină;

Pondere mare a IMM-urilor din domeniul serviciilor;

Atractivitate fata de investitori;

Existenta resurselor de educare,formare si instruire;

Modernizarea unitatiilor de invatamant;

Potential zootehnic ridicat;

Posibilitatea de a practica o agricultura ecologica.

Prezenţa coridoarelor de transport pan-europene: 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 şi E60) şi de autostrăzile A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti – Constanţa, aflată parţial în exploatare), fluvial Dunărea

Existenţa în cadrul regiunii a aeroporturilor Bucureşti- Otopeni şi Bucureşti-Băneasa

Profil economic diversificat al regiunii: partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dîmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare (Prahova deţine locul 1 pe ţară în producţia industrială); partea sudică are un potenţialul agricol deosebit de ridicat (71,1% din suprafaţa totală reprezentată de suprafeţe agricole, din care 80,2% terenuri arabile).

Varietatea resurselor naturale (petrol, gaze naturale, cărbune, sare, ape minerale, terenuri arabile, păduri)

21

Resurse turistice diversificate: staţiunile montane de pe Valea Prahovei-masivul Bucegi, localităţile turistice şi parcurile naturale situate în Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, staţiunile balneoclimaterice din Subcarpaţi

Existenţa unor societăţi private reprezentative, cu capital străin sau mixt. În regiune s-au realizat importante investiţii străine directe: Renault – Piteşti, Holcim – Câmpulung Muşcel, Samsung COS – Târgovişte.

Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată în domenii ca petrochimia, construcţii de maşini, industrie prelucrătoare.

Reţea de aşezări dezvoltată echilibrat: 43 de oraşe (din care 16 municipii), 488 de comune şi 2030 de sate.

Existenţa a numeroase parcuri industriale: (25% din numărul parcurilor industriale din România).

Pondere mare a IMM-urilor din domeniul serviciilor (75,8%)

Puncte slabe

Declinul industriei tradiţionale, care suportă, în prezent, impactul sever al

procesului de tranziţie spre economia de piaţă, prin închiderea majorităţii

unităţilor industriale reprezentative;

Pondere scăzută a tehnologiilor moderne utilizate în industrie şi agricultură;

Creşterea ratei emigraţiei, îndeosebi în rândul populaţiei tinere;

Proces accentuat de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural;

Grad scăzut de utilizare a amenajărilor portuare de pe Dunăre, scăderea traficului

generând declinul activităţilor de profil;

Infrastructura slab dezvoltata;

Poluarea sub diverse forme a capitalului natural;

Investitii reduse in agricultura;

Conditiile climatice nefavorabile din ultimi ani,concretizate prin secete sau

inundatii;

Cresterea numarului de someri;

Condiţii tehnice precare a drumurilor locale, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate înregistrează-se în judeţele sudice: Teleorman, Ialomiţa, fiecare cu peste 33%.

Grad scăzut de utilizare a amenajărilor portuare de pe Dunăre, scăderea traficului generând declinul activităţilor de profil.

Pondere scăzută a tehnologiilor moderne utilizate în industrie şi agricultură

22

Infrastructură de turism învechită, majoritatea structurilor de cazare de două şi trei stele precum şi a structurilor de agrement fiind construite în perioada anilor 1980.

Existenţa a numeroase zone monoindustriale: Mizil, Plopeni, Urlaţi, Valea Călugărească şi Câmpulung Muscel – din judeţele nordice, dar şi a unora din judeţele sudice: Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti.

Scăderea populaţiei active şi ocupate. Populaţia activă reprezintă 38,2% din populaţia regiunii, în timp ce populaţia ocupată reprezintă 35,4%. Pe domenii de activitate, 39,4% e ocupată în agricultură, 29,5% în industrie şi 31,1% în servicii.

Utilităţi publice degradate: grad avansat de degradare / subdimensionare a conductelor de apă, densitate scăzută a reţelei de alimentare cu gaze

Creşterea ratei emigraţiei, îndeosebi în rândul populaţiei tinere Proces accentuat de îmbătrânire a populaţiei

Oportunitati

Potenţial ridicat de dezvoltare a agriculturii, datorită solului fertile;

Creşterea numărului de investiţii străine;

Extinderea / modernizarea reţelei rutiere de transport;

Dezvoltarea cooperării cu ţările riverane Dunării;

Modernizarea tehnologiilor utilizate in agricultura ( de exemplu sistemele de

irigati);

Posibilitatea de a investiti in agricultura;

Posibilitatea de a investi in infrastructura;

Forta de munca calificata;

Imbunatatirea calitatii mediului;

Posibilitate de a investi in baze de agreement pentru petrecerea timpului liber.

Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului, datorită resurselor naturale şi culturale bogate, precum şi datorită creşterii cererii în domeniul turismului montan, ecologic, cultural şi balneoclimateric.

Adâncirea discrepanţelor dintre zonele dezvoltate din nord şi zonele nedezvoltate din sud.

Creşterea numărului de investiţii străine Dezvoltarea antreprenoriatului Extinderea / modernizarea reţelei rutiere de transport Dezvoltarea cooperării cu ţările riverane Dunării Dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru activităţile economice

23

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice

Amenintari

Localizarea investitorilor în anumite areale, concomitent cu neglijarea altora;

Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie;

Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii;

Migrarea forţei de muncă;

Adâncirea dezechilibrului între comunităţile rurale şi cele urbane;

Adâncirea dezechilibrului între cerere şi ofertă pe piaţa muncii;

Imbatranirea populatiei mai ales in mediul rural;

Imbolnavirea populatiei datorita poluarii;

Procesul lent de modernizare pe toate planurile;

Cresterea numarului de someri.

Trend demografic negativ Migrarea forţei de muncă de înaltă calificare

Adâncirea dezechilibrului între comunităţile rurale şi cele urbane Relocalizarea anumitor ramuri industriale datorită creşterilor salariale şi aprecierii

monedei naţionale Impactul UE asupra unor ramuri industriale (îndeosebi asupra industriei

alimentare)

VI Concluzii si propunerii

Teleorman este un judet cu un potential natural ridicat, cu un teren agricol foarte fertil, cu acces direct la Dunare sau la resurse de petrol (suprafata comunei Salcia, marginita deorasul Rosior de Vede). Zona Dunarii detine un potential turistic si comercial ridicat. Cu toate ca detine un potential natural ridicat, judetul are o populatie cu un potentialscazut de dezvoltare caracterizata prin venituri mici, predominând ocupatiile din agricultura, nivel de scolarizare redus, populatia cea mai în vârsta din tara, cu o mareproportie a femeilor în agricultura. Toate acestea constituie premise nefavorabile schimbarii, în general si dezvoltarii în particular.Judetele din centrul Câmpiei Române - Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Calarasi – sunt singurele care detin un potential agricol

24

mai mare decât un potential de dezvoltare alpopulatiei (indicele geoclimatic favorabil este mai mare decât indicele potentialului de dezvoltare al populatiei). Cu toate ca judetul are un potential natural ridicat , gospodariile din judetul Teleormansunt sarace în resurse: numarul de autoturisme la 1000 locuitori este de 1,5 ori mai micdecât cel înregistrata la nivel national; PIB pe locuitor, în acest judet, este de 1,2 ori maimic decât media la nivel national. Infrastructura de comunicare, sanitara si de locuire este mult mai slaba decât cea la nivel national. Ca rezultat al structurii populatiei, nivelele reduse ale resurselor de locuit si infrastructurii, indicatorii consumului si sanatatii au valori foarte scazute.Mortalitatea infantila, de exemplu, un indicator foarte semnificativ pentru calitatea vietii, a fost cu 16% mai mare în Teleorman decât la nivel national, în perioada 1995-2000. În general, judetele din centrul Câmpiei Române ocupa o pozitie nefavorabila din punct de vedere al indicatorilor calitatii vietii. O propunere ar putea fi, elaborare de strategii la nivelul judetului cu prioritati nationale, cum sunt cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. De asemenea, intre obiectivele principale se afla protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale, dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in agricultura.

BibliografieInsse, 2014. Insse. [Online] Available at: http://www.insse.ro[Accessed 5 Noiembrie 2014].Proiecte finantate, 2014. Proiecte finantate. [Online] Available at: http://www.adrmuntenia.ro/pagini/proiecte_finantate_din_regio.html[Accessed 5 Noiembrie 2014].Teleorman, 2014. Teleorman. [Online] Available at: http://www.teleorman.insse.ro[Accessed 5 Noiembrie 2014].Teleorman, 2014. Teleorman. [Online] Available at: http://www.cjteleorman.ro/[Accessed 5 moiembrie 2014].

Lista de figuri si tabele:Figure 1................................................................................................................................3Figure 2................................................................................................................................6Figure 3................................................................................................................................9Figure 4..............................................................................................................................13

25

Table 1.................................................................................................................................8Table 2...............................................................................................................................10Table 3...............................................................................................................................11Table 4...............................................................................................................................11Table 5...............................................................................................................................12Table 6...............................................................................................................................14Table 7...............................................................................................................................14Table 8...............................................................................................................................15Table 9...............................................................................................................................16Table 10.............................................................................................................................16Table 11.............................................................................................................................17Table 12.............................................................................................................................17

P

Populaţia 6, 16, 21

T

Teleorman 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 18, 19, 21, 23, 24

26