Regimul fanariot

Trasaturi .reforme iluministe .miscarea reformatoare.

Regimul fanariot poate fi definit ca un regim politic bazat pe supunere fata de poarta traditionalism antioccidental si ortodoxism conservator. Fanariotii sunt toti aceia care s-au incadrat in acest regim,romani ,albanezi ,bulgari si mai ales greci.

Periodizarea regimului :

1716-1774 domnitorii sunt numiti cu precadere din familiile grecesti impamantenite anterior .

1774-1821 sunt numiti cu precadere din cartierul fanar

Trasaturile regimiului :

Perioada de maxima dominatie politica a portii . fortele interne nu mai u niciun cuvant in numirea domnitorilor ,acestia fiind considerati inalti functionary ai portii. Asimilati unui pasa cu 2 tuiuri . celelalte institutii ale statului functioneaza numai in interesul portii .

Perioada de maxima dependta economica fata de poarta . au crescut obligatiile fata de imperiu si asupra tarilor romane s-a instaurat un adevarat monopol commercial. Tarile romane faceau comert doar cu poarta.in acest context ,statul fanariot a devenit un simplu agent fiscal al portii .a fost o perioada de extorcare fara elgal a economiei principatelor ,in favoare portii otomane. A fost o peroada in care fortele productive :taranimea,mestesugarii nu au putut progresa datorita numeroaselor obligatii ale principatelor fata de poarta. Regimul a impiedicat acumularea de capital necesara stimularii dezvoltarii economiei tocmai intr-o perioada in care,pe plan European ,industria si comertul infloreau .

Perioada de maxima decadere a puterii militare a tarilor romane .acestea vor fi reduse doar pt apararea ordinii interne.

Tarile romane nu mai au dreptul la initiative politica externa. Atunci cand domnitorii fanarioti au participat la o serie de tratate internationale au facut-o exclusive in favoarea portii. (ex : ioan mavrocordat -tratatul de passarovitz )

Teritoriul tarilor romane a fost considerat ca facand parte din imperiu si a fost folosit ca moneda de schimb in raporturile cu puterile crestine. (1716-1718-razboi austro-turc in cheiat prin pacea de l passarovitz ; banatul si oltenia au fost cedate austriei ; 1736-1739 razboi-ruso-austro-turc : pacea de la belgra 1739 –oltenia revine la tara rom.1768-1774 razboi ruso-turc : principatele au fost 6 ani sub ocupatie rusa prin tratatul de la Kuciuc kainargi art 16 prevedea dreptul rusiei de a intervene in favoarea principatelor .problema oriental s-a internationalizat . 1787-1791,2 –razboi ruso-austro-turc incheiat prin pacea de la Sistow 1791 cu Austria ,iasi 1792 cu rusia . aceasta a ajuns cu granita la nistru. 1806-1812 razboi ruso-turc :pacea de la bucuresti : poarta a cedat rusiei teritoriul dintre prot si nistru : basarabia .

Boierimea pamantea na a fost inlaturata aproape definitiv de la conducerea statului in favoarea fanariotilor .cu toate acestea ,boierimea pamanteana este principal forta economica in societatea romaneasca .

Grecizarea culturii.

Aceste realitati se reflecta spre exemplu in atitudinea marilor puteri fata de domnitorii romani din aceasta perioada .cea mai mare parte a diplomatiei considerandu-I ca functionary ai portii. Existau insa si diplomati care intelegeau ca tarile romane nu sunt in totalitate integrate in imperiu ,spre exemplu in 1752 : ambasadorul frantei ii consider ape domnitorii romani ca niste suverani si le acorda titlul de alteta .

REFORMELE DE TIP ILUMINIST

Numeroasele obligatii fata de poarta au agravat situatia fortelor productive din tara si in aceste conditii ,o serie de domnitori fanarioti au inteles ca fara reforme ,statul fanariot nu isi poate indeplini obligatiile fata de poarta sic a atare ,nici regimul fanariot nu se mai justifica . unul dintre acesti domnitori ,Constantin Mavrocordat,care a avut mai multe domnii in moldova si tara romaneasca .intre 1746-1769. Sprijinit dee ambasadorul frantei la constantinopol ,el s-a hotarat pt un program de reforme inspirit din filozofia iluminista ,tocmai de aceea i-a dat denumirea de :Constitusion si l-a publicat pt prima data intr-un ziar francez in 1740.in final a obtinut si aprobarea portii si ,prin reformele sale, a incercat sa creeze un aparat de stat modern care sa stimuleze dezvoltarea economica si astfel sa raspunda mai efficient cerintelor portii. Programul lui de reforme a vizat statul ,finantele ,organizadrea militara,sociala.

Reforma administratiei

Domnitorul a introdus principiul salarizarii functiilor in administratie. Conducatorii judetelor ,tinuturilor erau numiti de catre domnitor si primeau salarii . a incercat sa inlatureprincipiul traditional al veniturilor din slujbe.s-a incercat crearea unui aparat administrative relative modern care sa raspunda mai bine necesitatilor societatii.

Reforma justitiei

A numit in fruntea justitiei boieri fara alte slujbe ,incercand sa o separe de administratie .evident ,s-a introdus si salarizarea acestora.s-au creat organe judecatoresti si la nivel local ,totusi sfatul domnesc si domnitorul ramaneau cele mai inalte foruri judecatoresti .

Reforma militara

A desfiintat maj unnitatilor militare pastrand doar unitati in capitala si in resedintele de tinuturi si judet care aveau mai ales functia de aparare a ordinii interne.

Reforma fiscal

A desfiintat darile multiple . a introdus un impozit unic ,platit de capul de familie in 4 rate anuale .a incercat astfel sa stimuleze dezvoltarea economica sis a creeze ordine in domeniul finantelor . se pastra scutirea de dari a boierilor si clerului.

Reforma sociala

Constantin M a destiintat atat int arat in tara rom si moldova Serbia . taranii deveneau liberi juridic dar ramaneau dependent economic. In tara rom, taranii isi plateau aceasta eliberare cu 10 taleri sic a atare erau obligati la 12 zile de munca gratuita(claca) pe an ,fata de proprietar.in moldova,eliberarea s-a facut fara plata si erau obligati la 24 de zile de claca pe an.

Reformele lui C Mavrocrdat nu au avut efectul pe care a contat domnitorul ,desi reprezenta un pas inainte in incercarile de modernizare a societatii .molte din acestea au esuat si datorita cerintelor tot mai mari ale potii . oricum ,si alti domnitori fanarioti s-au situate pe aceeasi linie de gandire ca si Mavrocordat incercand sa modernizeze societatea ,eforturile indreptandu-se mai ales spre domeniul justitiei ,al administratiei si chiar al fiscalitatii. Amintim aici domnitori precum : Alexandru ipsilanti car e in 1780 a unificat legislatia publicand pravilniceasca condica, si a incercat sa desparta in justitie cauzele criminale de cele civile. De asemenea ,domnitori precum : I caragea si C Calimachi au redactat noi coduri de legi precum lengiuirea caragea in tara rom si codul calimachi in moldova. Desi per ansamblu reformele iluministe au esuat ,totusi reprezinta o incercare meritorie de a moderniza societatea romaneasca si de a o adapta la spiritual vremii.

TRANSILVANIA

Prin diploma leopoldina din 1691 transilvania a fost organizata ca principat si apoi mare principat sub dominatie austriaca. S-a pastrat initial sistemul celor 3 natiuni si 4 religii. Necesitatile curtii de la viena au impus insa o serie de reforme care pe de o parte sa stimuleze fortele productive sip e de alta parte sa modernizeze aparatul de stat,ceea ce evident a adus in prim plan si situatia romanilor ,populatia cea mai numeroasa din principat. Unirea religioasa a permis afirmarea treptata a elitei romanesti mai intai religioase si apoi laice .afirmarea acestei elite a declansat si lupta pt emanciparea romanilor din transilvania . ceea ce a stimulat curtea de la viena in a impune o serie de reforme cu scopul de a moderniza societatea. Cel care a declansat lupta pt emanciparea romanilor a fost episcopal unit Inochentie Micu . ideile sale au fost preluate de scoala ardeleana in Suplex Libelus Valohorum. Curtea de la viena a tinut seama de aceste realitati si imparati precum Maria Tereza (1740-1780) si Iosif al 2 lea 1780-1790 au introdus o serie de reforme inspoirate din filozofia iluminista. Spre exemplu :

Au fost reglementate sarciniile iobagilor. In 1759 Maria Teresa a restaurant ortodoxia

1777 prin Ratio-Educationes se despartea invatamantul de biserica. Statul era obligat sa infiinteze scoli laice.

Iosif al 2 lea in 1781 prin edictul de toleranta a acordat liberal exercitiu pt otate religiile necatolice.prin reforma administrative in transilvania a desfiintat official sistemul celor 3 natiuni si 4 religii

In 1785 urmarea rascoalei lui horia closca si crisan ,printr-o patenta imperial, adesfiintat iobagia in trans. Din pacate revolutia franceza din 1789 si moartea impartului au dus la reintroducerea iobagiei.

Miscarea reformatoare

Inlaturarea boierimii pamntene de la conducerea statului de catre fanarioti a provocat evident nemultumirea acesteia,mai ales ca ea detinea puterea economica. Elita boierimii romane s- aorganizat in asanumita partida nationala si a declansat miscarea reformatoare in secc al 18-lea care a fost continuata apoi si dupa inlaturarea regimului in sec 19.cu aceasta ocazie s-a formulat si proiectul statului roman modern in sec al 17lea ,proiect care se va finalize in sec urmator.

Miscarea reformatoare sau activitatea partied nationale s-a desfasurat mai ales pe calea memoriilor adresate marilor puteri ,main intai rusiei ,austriei si portii si ulterior s-au adresat memorii si prusiei si frantei. In activitatea miscarii reformatoare , s-a alcatuit proiectul statului roman modern care prevedea in ansamblu : reorganizarea administrativa, refacerea potentialului economic distrus ,desfiintarea venalitatii slujbelor , system modern de retribuire,liberalizarea comertului ,dezvoltarea manufacturilor ,dezvoltarea invatamantului ,egalitatea in fata legii ,libertatea cuvantului ,a tiparului ,dreptul de asociere ,drept de deplasare inafara granitelor.

In activitatea partiedei nationale deosebim de asemenea 2 perioade :

1711-1774 memoriile partied nationale vizau cu precadere redobandirea vechilor drepturi ale principatelor.: autonomie , domni pamanteni ,refacerea armatei pamantene,retrocedarea raiadelor ,granite cu imperiului pe tarvegul navigabil al dunarii.

1774-1821 memoriile vizau si modernizarea statului si organizarea acestuia pe principia moderne. Au aparut cerinte precum organizarea fie intr-o republica fie intr-o monarhie constitutionala,idea drepturilor si libertatilor cetatenesti , separarea puterilor in stat,libertatea industriei si comertului . cele mai multe memorii au fost adresate intre 1769-1774 cand s-a internationalizat problema orientala si rusia s-a erijat in protectoarea ortodocsilor din imperiu.

Printre proiectele mai importante de reforme retinem pe cel din memorial din 1772 inaintat rusiei cu ocazia tratativelor de face de la Focsani care prevedea : domnii pamantena si unirea principatelor sub garantia rusiei ,austriei si prusiei. Cu ocazia tratatului de la Sistow se solicita desfiintarea raialelor si domnii pamantene. Se afirma si o serie de autori ale unor proiecte de reforma precum : iordache rosetti roznoveanu care solicita un regim in care domnia sa fie organizata sis a se afle sub supravegherea si controlul marii boierimi.puterea reala trebuia sa apartina unei adunari obstesti si unui divan boieresc.

In 1769 in moldova mitropolitul Gavril calimachi solicita organizarea statului intr-o republica aristrocratica condusa de 12 boieri . intre autorii de proiecte mai amintim pe mihai cantacuzino si ienachita vacarescu .un priiect mai consistent a fost alcatuit in 1802 de catre dumitrache sturza ,care prevedea : independenta,inlaturarea regimului fanariot ,statutul juridic al principatelor pe baza dreptului international si organizarea statului intr-o republica aristro-dimicraticeasca care prevedea separarea puterilor in stat dar puterea sa apartina exclusive boierimii.proiectul se numea plan de obladuire republiceasca aristro-dimocraticeasca. Idea reformelor si reorganizarii statului s-a regasit si in lucrarile altor intelectuali ai vremii precum daniil filipide ,dionise fotino. Acest reformism boieresc acerut intre 1716-1721 de 40 de ori inlocuirea regimului fanariot. De asemenea intre 1769-1830 au existat 209 memorii si proiecte de reforma . aceasta miscare reformatoare are meritul de a fi creat o elita care la jum sec 19 a afirmat direct necesitatea unirii si independentei principatelor ,aceste idei au circulat si in jurul unor monarhi straini precum imparateasa ecaterina a 2a a rusiei care viza refacerea daciei sub un suveran de religie ortodoxa. Aceasta miscare a fprtat poarta intr 1774-1802 ca printr-o serie de firmane si hatiserifuri sa schimbe statutul juridic al principatelor. Tot in moldova ,iordache rosetti rosnoveanul 1717-1718 a alcatuit 8 proiecte de reforma in care viza un regim in care domnia sa fi organ de supraveghere si control, puterea reala sa apartina unui divan boieresc si unei adunari obstesti .

Idei de reforma se regasesc si la ienachita vacarescu ,dionisie fotino ,Daniil philipide ,ultimii 2 punand acut problema unirii si refacerea vechiului stat al daciei. Constiinta ca teritoriul romanesc chiar si sub fanarioti este inafara imperiului o regasim si in atitudinea domnitorului grigore al 3 lea ghica in moldova ,care a fost asasinat pt ca s-a ocup dupa pacea de la cuciuc kainnragi ,cedarii bucovinei catre Austria . de asemenea ,memoriile catre rusia se inmulteau dupa cuciuk kainargi ,in conditiile in care aceasta a ocupat crimeea si a ajuns cu teritoriul pana la nistru,iar in urma pacii de la iasi a ajuns a incpeut presiuni asupra portii pentru noi cesiuni teritoriale .

STATUL ROMAN MODERN PANA LA INDEPENDENTA

Problema creerii statului roman modern devine o preocupare importanta a elitei romanesti in sec 19,in conditiile in car eproblema oriental s-a internationalizat si mai ales in coditiile in care ideile revolutiei franceze s-au raspandit in cea mai mare parte a europei si datorita razboaielor napolioniene.situatia politica a europei s-a modificat dramatic dupa infrangerea lui napoleon Bonaparte de catre puterile conservatoire ale europei :rusia ,prusia,Austria,sprijinite de Anglia. Intre anii 1814-1815 a avut loc

congresul de la viena la care au participat marile pputeri si franta ,pentru organizarea europei postnapoioniene. La baza congresului au stat ideile legitimismului si conservatorismului. S-a revenit la vechile granite de dinainte de revolutia franceza ,vechile dinastii au revenit pe tron si chiar s-a incercat anularea tuturor reformelor din perioada napolioniana. Congresul de la viena a instaurat in Europa : concertul marilor puteri (concertul European).nicio schimbare politica si teritoriala nu putea avea loc in europa fara acordul marilor puteri :rusia,prusia,franta,Anglia,Austria ,la care se vor adauga mai tarziu Sardinia si poarta .in consecinta, nicio putere nu putea schimba granitele europei far a atrage interventia celorlalte. Pt a garanta sistemul, rusia a propus formarea sfintei aliante ,la care au aderat Austria,prusia si Anglia ,iar ulterior si franta. Aceasta trebuia sa intervina pt a pastra intact sistemul de la viena. Aceasta realitate venea oarecum in contradictie cu dorinta rusiei de a inainta in balcani si de a ocupa teritorii in defavoarea imp ottoman .in acest sens ,inca din 1814 ,din initiative tarului Alexandru al2 lea a facut la Odessa : societatea secreta greaca numita :eteria . aceasta avea menirea de a revolta grecia si popoarele din balcani pt a crea o situatie politica si militara careia poarta sa nu-I poata gasi rezolvare si astfel rusia sa poata interveni sub pretextul restabilirii oridinii sip t protectia ortodocsilor din imp ottoman .pe aceasta baza urmarea sa isi extinda influenta in balcani . cu sprijinul rusiei ,eteria si-a creat sectii in tarile din bazinul marii negre si bazinul marii mediterane . inclusive in tarile romane la care initial au aderat o parte din fanarioti dar si boieri pamnateni care doreau sa duca mai departe ideile miscarii reformatoare.in acest context ,eteria,cu acordul fanariotilor si a boierilor pamanteni in tara rom l-a contactat pe Tudor Vladimirescu cu menirea de a organiza miscarea antiotomana la N-ul Dunarii.Tudor era cunoscut inca din razboailele ruso-turce ,el fiind commandant de panduri(tarani liberi olteni care luptau in armata rusa )era in acelasi timp oftier in armata rusa si sudit rus .detinea si o functie administrative : vataf de plai la Closani .in IAN 1821 s-a declansat miscarea revolutionara condusa de T vladfimirescu in tara rom,in accord cu Eteria si in conditiile in care in grecia se declansase deja revolta antiotomana.moartea misterioasa a ultimului domnitor fanariot Alexandru sutiu a fost urmata de constituirea unui Comitet de Obladuire din mari boieri ,fanarioti si pamanteni,adepti ai luptei de eliberare. Cu acordul comitetului,tudor cheama sub arme pe panduri ,intareste manastirile Strehaia ,Motru si Tismana ,transformanadu-le in centre de rezistenta ale miscarii si la 23 ian a lansat Proclamatia de la Pades care a fost o chemare ,o justificare si un program al revolutiei . se cerea in limbajul timpului,inlaturarea vechiului regim .incepe marsul spre capitala dar in februarie si-a asezat tabara la tanatareni ,unde a ramas pana la inceputul lunii martie .

OBIECTIVE :

a) Consolidarea armatei b) Stabilirea unui nou program c) Sa observe miscarile Eteriei

Aici el a lasnsat un nou program al miscarii ,< cererile norodului roomanesc > si solicita : organizarea statului pe principia moderne ,accesul in functii pe merit si nu dupa avere ,impunerea tuturor categoriilor sociale la impozit ,dezvoltarea invatamantului si reorganizarea armatei pamantene ,fondurile fiind acordate de manastiri . ,desfiintarea privilegiilor de clasa . intre timp ,eteristii condus de alexandru ipsilanti au patruns in moldova fiind primiti de catre domnitorul Mihail Shutu .conducatorul Eteriei a lansat o proclamatie catre moldoveni prin care sustinea ca

miscarea sa avea aprobarea si spijinul tarului Alexandru al 2 lea. Acesta se alfa in congresul sfintei aliante la Laibach ,care avea menirea sa infranga miscarile revolutionare din s ul si v ul Europei. Facand public sprijinul tarului ,ipsilanti l-a determinat pe acesta sa dezavuieze atat eteria cat sip e tudor .in aceste conditii, intre 4 si 21 martie 1821 ,tudor a intreprins martul asupra bucurestiului si a asezat tabara la cotroceni si a condus tara timp de 2 luni ,ca un adevarat domnitor. Intre timp ,eteristii au ajuns la bucuresti ,relatiile lui tudor cu ipsilanti au fost incordate,deoarece acesta le cerea eteristilor sa paraseasca tara pt a evita interventia armatei otomane. In final ,cei 2 si-au imnpartit administratia tarii dar in Mai armata otomana a trecut dunarea ,tudor s-a retras spre oltenia pt a organiza rezistenta dar la Gaolesti,langa Pitesti , eteristii l-au ridicat din tabara sa l-au acuzat de tradare si l-au executat la targoviste. Turcii au dispersat apoi atat oastea de panduri cat si micile trupe eteriste ,punund capat miscarii.

Principatele au ramas pana in 1822 sub ocupatie militara otomana dar poarta nu a mai apelat la fanarioti si in anul 1822 a resTA bilit domniile pamantene in persoana lui Grigore 4 dimitri ghica in tara rom si ionita sandu sturza in moldova.

Dupa infrangerea miscarii lui tudor ,pe fondul derularii problemei orientale si in contextual concertului marilor puteri ,proiectele de refarma a statului roman au continuat dar in acelasi timp interventia dircta a rusiei a modifiat statutul juridic al principatelor.

In anul 1826 ,s-a semnat conventia de la akerman(cetatea alba) intre rusia si poarta ,prin care pe deoparte se recunostea autonomia celor 2 principate care erauscutite de tribute pe 2 ani ,pe de alta parte ,poarta se angaja sa respecte transformarile legislative introduce sub protective rusa .conventia nu a intrat insa in vigoare deoarece s-a declansat un nou razboi ruso-otoman intre 1828-1829. Teritoriul principatelor a intrat sub ocupatia armetei ruse ,ocupatie care a durat pana in 1834. Poarta infrnata a acceptat tratatul de la Adrianopol care cuprindea si Actul Osabit pt pricipaturile Moldova si Tara Rom. Actul prevedea :

1) Deplina autonomie admnistrativa a principatelor 2) Granite cu imperiul ottoman se stabile ape tarvegul navigabil al dunarii (erau retrocedate

raialele)3) Domnitorii erau alesi pe viata depamanteni dintre pamanteni 4) Se desfiinta monopolul economic ottoman ,refacere armatei pamnatene 5) Libertatea commertului pe dunare si armborarea pavilionului romanesc pe vasele romanesti

Practice ,tratatul prevedea si din punct de vedere juridic,instaurarea protectoratului rusesc. Principatele urmau sa ramana sub ocupatie militara rusa pana cand poarta indeplinea toate conditiile tratatului. Seful administratiei ruse a fost generalul conte : pavel Kiseleff . acesta a altcatuit o comise de boieri moldo –munteana si sub conducerea baronului Minceaky ,a avut menirea de a alcatui reglementari legislative pt ambele principate . aceste reglemaentari cu rang de constitutie s-au numit regulamtnete organice si au intrat in vigoare in Iiuie 1831 in tara rom si Iatrian 1832 in moldova. Erau primele constitutii din spatial romanesc care a aveau insera t principiul separarii puterilor in stat. puterea executive apartinea domnitorului ales pe viata de o adunare obsteasca

extraoridnara formata din boieri si orasenni bogati si clerul inalt. Se infiinta de asemea si sfatul adminstrativ (6 menbri) care conducea tara impreuna cu domnitorul.

Puterea legislative apartinea unei adunari obstesti aleasa printr-un cens f ridicat,domnata de boierime. Ea trebuia sa prezinte annual domnitorlui rapoarte cu privire la starea tarii.

Puterea juridical : se infiintau tribunalele si judecatoriile sic a atare au luat fiinta pt prima data organelle de procuratura si coregulampul de avocati .

Regulamentele organice mai introduceau si alte institutii moderne : bugetul de venituri si cheltuieli,arhivele de stat ,organizarea sanitara ,refacerea armatei .in plan fiscal,s-a introdus impozitul unic,capitatia ,iar pentru burghezie un impozit suplimentar numit Patenta .din pacate se mentineau inca scutirle de impozite pt boerime si cler. In plan social,regulamentele au agravat situatia clacasilor ,introducand Nartul –norma zileil. Primii domnitori regulamentari nu au fost insa alesi ,ci numiti direct de catre poarta si rusia . au domnit Alexandru ghica : 1834-1842 in tara rom , 1834-1848 mihail sturza in moldova. In anul 1835 ,in principate a fsot provocata criza politica datorita asanumitului articol aditional . rusia a incercat sa introduca un nou articol in regulamentul organica care ii permitea sa intervina iin problemele interne ale principatului.in moldova ,mihail sturza a impus cu usurinta articolul ,in tara rom in adunarea obsteasca s-a creat Partida Nationala condusa de Ion campineanu care s-a opus cu vehementa intentiei ruse.aceasta adus la demisia domnitorului in 1842 si a fsot ales , conform regulamnetului, gheorghe bibescu. Si prin interventia portii ,articolul additional afost impus. Dezbaterile in jurul articolului additional au dus la o noua atitudine a elitei rom care a inceput sa vada in rusia principalul adversary al romanilor.cu aceasta ocazie s-au lansat si noi prigrame de reforma ,programe care continuau traditia sec 18 si nceputul secolului 19 . defapt , inca de la restabilirea dommniilor pamantene din 1822, activitatea reformatoare a cunoscut un nou avnat ,ceea ce s-a concretizat in aparitia in moldova a proiectului de Constitutie Carvunara al micii boierimi condusa de Ionica Tautul .acest program inaintat domnitorului Ionita Sandu Sturza propunea un sir de reforme moderne precum : organizarea statului pe principiul separarii puterilor ,monarhie ereditara dar cu puteri limitate ,desfiintarea privilegiilor de orice fel ,egalitatea in fata legii libertatea industriei si comertului ,egalitatea in fata impozitelor ,libertatea cuvantului .de asemenea ,a aparut programul lui Simion Marcovici : Asezamantul Politicesc care milita de asemenea pt organizarea statului pe principiul separarii puterilor .cu ocazia disputei pt articolul additional in adunarea obsteasca a moldovei , in 1838 ion campineanu ,conducatorul partidei, a alcatuit noi programe revolutionare la fel ca si un alt ganditor ,Ieofrosin Poteca. Ion campineanu in : act pt unire si independenta si osabitul act pt alegrea suveranilor romani ,a pledat pt unirea principatelor si independent statului sub protectia marilor puteri , pt monarhie constitutionala sip t separarea puterilor in stat. activitatea lui Ion campuneanu sui a lui I poteca dar si cellelalte programe de reforma au pregatit defapt societatea romaneasca pt revolutia de la 1848. Era clar , asa cum reiese din noile programe , ca elita romaneasca se inspira in activitatea reformatoare din dupa gandirea europei de vest . era o orientare clara spre on societate moderna. Trebuie remarcat ca tot in sec 19,marele boier Dinica Golescu , in lucrarea : Insemnare a calatoriei mele ,scotea in evidenta diferentele economice si culturale in societatea romaneasca de pe ambele versante ale carpatilor si propunea de asemenea reforme de tip modern pt dezvoltarea

acestei societati. Trebuie remarcat ca in privinta regimului monarchic ,unele proiecte de reforma pledau sip t o monarhie autoritara.