Cuprins

1. Istoric

2. Statistici şi previziuni privind producţia de tutun la nivel mondial

3. Efectele produse de tutun asupra economiei mondiale

4. Statistici mondiale privind consumul de tutun şi bolile provocate de acesta

5.Articol-tutunul dăuneaza grav nu doar sanătăţiii ci şi economiei

6.Curiozităţi

7. Bibliografie

IstoricTutunul este o plantă care îşi are originea în America de Nord şi de Sud, unde era folosit pentru fumat şi în scopuri medicinale ( t r a t amen t împotriva durerilor de cap, de burtă, pentru vindecarea rănilor, ş.a.). Mestecatul de tutun se credea că înlătură durerile de dinţi si de asemenea ,tutunul le potolea foamea şi îi ajuta să reziste mai bine la oboseală. Cuvântul „tutun” provine de la denumirea insulei Tobago din arhipelagul Antilelor.

Cristofor Columb a luat cunoştinţă de tabac pe insula Cuba în timpul călătoriei sale spre ţărmurile Americii în 1492. În China se întâlnesc soiuri de tutun sălbatice, ce au denumire locală. Î n 1518 s emin ţ e l e de t u tun au fo s t aduse î n L i s abona , unde l a î ncepu t t u tunu l s e fo lo sea ca o p l an t ă deco ra t i vă , c e a r e cu lo r i f r umoase ş i m i ro s pu t e rn i c , i a r ma i apo i e l s - a răspandit repede în toată Portugalia şi Spania. În 1580 tutunul se cultiva şi în Franţa, de unde a pătruns si în alte ţări – Olanda, Anglia, Turcia.

În 1881, în America apare prima maşină de fabricat ţigări (200 per minut). Fumatul ţigărilor a cunoscut o explozie în timpul Primului Război Mondial, când ţigările au fost denumite „fumul soldaţilor”. În 1923 „Camel” controla 45% din piaţa Statelor Unite, motiv pentru care Phillip Morris a început să scoată pe piaţă „Marlboro” ca ţigară a femeilor. Ca să facă faţă concurenţei, Compania Americană de Tutun, producătoarea gamei „Luky Strike” a scos pe piaţă ţigările sale pentru femei, câştigând 38% din piaţă. În 1910, în Europa au fost înregistrate 20.000 de mărci de ţigări 

Statistici şi previziuni privind producţia de tutun la nivel mondial

 Cei mai mari producători sunt China, care produce anual în jur de 3,0 mil tone, SUA – 800 mii tone, India şi Brazilia – câte 600 mii tone,Turcia – 300 mii tone, Grecia, Indonezia şi Italia aproximativ de la 130 la 170 mii tone tutun. În Europa cei mai importanţi producători de tutun sunt Italia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Polonia.

Dacă în perioada 1988-1990 se cultiva în lume pe 4,89 milioane ha, suprafaţa s-a diminuat la 4,21 milioane ha în anul 2001, 3,87 milioane ha în anul 2002 şi 3,93 milioane ha în anul 2003. În anul 2003 suprafaţa cultivată cu tutun pe continente a avut următoarele valori: Africa 386 mii ha; Asia 2548 mii ha; America de Nord şi Centrală 266 mii ha; America de Sud 486 mii ha; Europa 243 mii ha şi Oceania 3,41 mii ha.

2

Recent, au apărut tot mai multe dovezi că industria de tutun avea informaţii despre efectele dăunătoare ale fumatului asupra sănătăţii, dar cu toate acestea au continuat să vândă tutun. Sunt, de asemenea, dovezi că ele ştiau că nicotina duce la dependenţă şi au ascuns aceste informaţii pentru ca milioane de oameni să devină dependenţi de acest obicei periculos.Multe ţări evită discuţiile despre implementarea anumitor politici de control al tutunului din motivul că economia ţării va suferi. O parte din politicieni încă consideră că aceasta va duce la pierderi imense atât sub formă de bani în bugetul statului cât şi sub formă de creştere a numărului şomerilor din cauza diminuării volumului producţiei industriale a tutunului. Cele mai optimiste previziuni ne spun că consumul mondial de tutun va creşte în următoarele decenii. Previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii spun că în situaţia dacă actualele tendinţele vor continua, numărul fumătorilor pe plan mondial va creşte de la 1,1 miliard până la 1,6 miliarde în anul 2025 (luând în consideraţie creşterea numărului total al populaţiei).

Efectele produse de tutun asupra economiei mondiale

Reducerea fumatului este o problemă asupra căreia trebuie să atragă atenţie doar ţările dezvoltate.

Actualmente, aproximativ 80% din fumători locuiesc în ţările în curs de dezvoltare. Către anul 2020, 70% din decesele cauzate de fumat vor fi înregistrate în ţările în curs de dezvoltare, care astăzi ajung la rata de 50%. Aceasta înseamnă că în următoarele decenii în cadrul ţărilor în curs de dezvoltare se vor înregistra creşteri ale costurilor legate de consumul de tutun (cheltuieli pentru asistenţă medicală legate de bolile provocate de fumat / tutun, pierderi din productivitatea muncii etc.).

Se vor înregistra pierderi de locuri de muncă la fabrici şi uzine.

Taxele înalte asupra produselor de tutun vor duce la reducerea veniturilor Guvernului.

3

Taxele înalte asupra produselor de tutun vor duce la creşterea corupţiei, atât în ţările cu nivelul mic al impozitelor cât şi în cele cu nivelul înalt, astfel menţinând nivelul de consum al ţigărilor şi micşorând veniturile Guvernului.

Taxele înalte asupra produselor de tutun vor afecta pătura săracă a populaţiei. Cercetările arată că populaţia cu venituri mici îşi creează mai multe cheltuieli generate de fumat legate de tratarea bolilor survenite din cauza fumatului. Persoanele cu venituri mici sunt de fapt şi principalii beneficiari ai preţurilor majorate la ţigări, deoarece ei vor fi cel mai mult motivaţi ca să renunţe la fumat.

 În China, estimările arată că o creştere a impozitelor pe ţigări cu 10% va duce la o descreştere a consumului de tutun cu 5%, creşterea veniturilor Guvernului cu 5%, şi va favoriza crearea resurselor necesare pentru a finanţa un set de servicii pentru asistenţă medicală pentru o treime din persoanele sărace ale Chinei – 100 milioane de cetăţeni.

Statistici mondiale privind consumul de tutun şi bolile provocate de acesta

Anii ’90: 1,1 miliarde de fumători în întreaga lume din care 800 mil în ţările în curs de dezvoltareNr de ţigări fumate pe zi: 15 miliardeDecese: 3 mil de oameni pe an (500.000 sunt femei), iar la fiecare 8 secunde un om moare din cauza afecţiunilor agravate de fumatO tona de tutun ucide 650 de oameni, fumatul provoacă mai multe decese decât consumul illegal de droguri, accidente de circulaţie, sinucideri, tulburări mintale şi SIDAÎn România: există peste 6 milioane de fumători activi (72% bărbaţii adulţi şi 40% femei), ţara noastră ocupând primul loc între ţările din estul Europei, cu o c r e ş t e r e c o n s t a n t ă a n u m ă r u l u i d e n o i f u m ă t o r i , m a i a l e s p r i n t r e f e m e i ş i t i n e r i . S - a a j u n s c a mortalitatea provocată de tabagism în România să fie, în prezent, de 3 ori mai mare decât în anii’50, astfel că peste 30.000 de români mor, anual, din cauza tutunului.

4

Procentul deceselor datorate fumatului la adulţi

Topul ţărilor în care bărbaţii fumează cel mai mult

Evoluţia producţiei mondiale de tutun între 1961 şi 2005; pricipalele ţări producătoare (milioane

tone)

5

Sursă : Secretariatul CNUCED după datele statistice de la F.A.O

China a reprezentat aproape 30% din producţia mondială. Ea produce în principal, tutun uscat în aer cald (57% din producţia mondială) şi tutun Burley (de exemplu, în 2001, producea un sfert din producţia de piaţă). După China, urmează trei ţări a căror producţie este aproape de nivelul acesteia, mai ales la mijlocul anilor 1980: Statele Unite, India şi Brazilia.

Evoluţia consumului mondial de tutun între 1961 şi 2004 ( milioane tone)

Sursă : Secretariatul CNUCED după datele statistice de la F.A.O

6

Preţul tonei de tabac exportată ( în dolari pe tonă) în perioada 1961-2004

Sursă : Secretariatul CNUCED după datele statistice F.A.O.

1983-2004. Preţul pe tona exportată de tutun a înregistrat o uşoară scădere (-0,4% în medie anuală pentru întreaga perioadă). Calitatea premium plătită pentru tutunul american este foarte mare în comparaţie cu alte ţări exportatoare (circa 2,5 ori mai mare decât celelalte ţări). În perioada 1961-2004, preţul pe tona exportată din Statele Unite este în medie de 4.635 dolari pe tonă. Preţul a crescut în mod mai mult sau mai puţin puternic, dar de manieră constantă între 1961 şi 2004 trecând de la 1.720 $ pe tonă la începutul perioadei la mai mult de 6.400 $ pe tonă în 2004. După tutunul american, se pot distinge două grupe principale: Turcia, Grecia, Malawi şi Zimbabwe pe de o parte ale căror frunze au fost comercializate între 2000 $ si 3000 $ pe tonă, în medie, în perioada 1961-2004 şi Brazilia, Italia, China şi India, pe de altă parte, al căror preţ de export a fost mai scăzut de 2000 $ pe tonă în aceeaşi perioadă.

Evoluţia importurile mondiale şi principalele ţări şi zone exportatoare între 1961 şi 2004 (milioane tone)

7

Sursă : Secretariatul CNUCED după datele statistice F.A.O.

Comerţul mondial cu frunze de tutun este orientat, în pricipal, spre două zone geografice majore: UE pe de o parte şi Statele Unite ale Americii, pe de altă parte. Statele Unite au reprezentat aproximativ 13% din importurile mondiale brute anuale de tutun între 1961 şi 2004 şi 185.000, ceea ce o face al doilea mare importator de foi de tutun, pe termen lung.

Evoluţia exporturilor mondiale şi principalele ţări exportatoare între 1961 şi 2004 (milioane tone)

8

Sursă : Secretariatul CNUCED după datele statistice F.A.O.

Exporturile au crescut în mod constant încă din anii 1960. De la 875.000 de tone, în 1961, exporturile ating în 2004 aproximativ 2,4 milioane de tone, reprezentând o creştere medie de aproximativ 2,6% pe an. . Principalele ţări exportatoare sunt din punct de vedere istoric şi în ordinea importanţei: Statele Unite, Brazilia, Zimbabwe şi Turcia.

În ciuda predominanţei Chinei pe piata internationala a tutunului, ţările, fie ele producătoare sau consumatoare, nu sunt principalii actori din industria tutunului, ci marile companii dictează regulile.

Pricipalele companiii de ţigări internaţionale

9

Philip Morris si British American Tobacco detin cele mai mari ponderi pe piata tigarilor. Compania chineză China National Tabaco Corporation (CTSC) fiind monopol de stat, nu este inclusă în aceste statistici.

Articol:: Tutunul dăunează grav nu doar sănătăţii, ci şi economiei

Cea mai mare creştere de preţ în 2010, decisă de stat prin accize şi cu impact major asupra inflaţiei, a fost la ţigări, cu 26%.

Preţul ţigărilor este format preponderent (peste 80%) din accize şi TVA. Din acest motiv, majorarea accizelor peste nivelul anunţat în Codul fiscal, de la 57 la 64 de euro, în loc de 61,2 euro la mia de ţigarete anul trecut, şi cu încă zece euro în 2010, precum şi creşterea TVA s-au  reflectat imediat în preţuri mai mari.

În mai puţin de doi ani, din ianuarie 2009 până acum, preţul unui pachet de ţigări din categoria cea mai vândută aproape s-a dublat. Din aceste motive, dar şi din cauza ponderii mari pe care ţigările o au în consumul populaţiei, influenţa preţurilor acestora asupra ratei inflaţiei a fost mai puternică decât creşterea preţurilor la combustibili sau la alimente.

În 2009 această industrie a produs 614 miliarde de dolari, potrivit Faptul că în ţările dezvoltate, cum este SUA, consumul de ţigarete este în

scădere, i-a determinat pe marii producători de tutun să se extindă pe alte pieţe, în special în ţările emergente precum Indonezia sau Phillipine.

10

Curiozităţi

Oamenii din întreaga lume fumează câte 15 miliarde de ţigări pe zi şi beau un miliard de cutii de cola.

Industria globală a tutunului vinde aproximativ 6.000 de miliarde de ţigări pe an şi este una dintre cele mai concentrate industrii din lume.

Ţările unde se fumează cel mai mult sunt: China, SUA, Indonezia, Rusia, India, Turcia, Brazilia, Japonia, Ucraina, Italia şi Coreea.

Greutatea tuturor celor circa 360 miliarde de ţigări fumate într-un singur an numai de americani este echivalentă cu cea a 350.000 de maşini marca VW Beetle.

Filtrele de ţigară şi pachetele de ţigări reprezintă 38% din gunoiul colectat anual de serviciul internaţional de curăţenie a malurilor oceanului (International Coastal Cleanup).

Zilnic, 3.450 americani cu vârste între 12 şi 17 ani fumează prima lor ţigaretă.

În fiecare minut, în întreaga lume sunt vândute circa 10 milioane de ţigarete.

Cultivarea şi comercializarea tutunului contribuie la 10% din veniturile Indoneziei şi asigură câteva milioane de locuri de muncă.

În Marea Britanie, de 12 ori mai mulţi oameni au murit din cauza bolilor cauzate de fumat decât în Cel de-al Doilea Război Mondial.

Un test recent a arătat că o ţigară aprinsă produce hidrocarburi de şapte ori mai repede decât gazele de eşapament ale unui autoturism.

Veniturile companiilor americane de ţigarete, Reynolds American, Altria Group şi Lorillard, au înregistrat venituri de circa 1,4 miliarde de dolari în ultimul trimestru din 2010.

Consumul de ţigări este, în prezent, de şapte ori mai mare decât nivelul înregistrat în 1990. O tendinţă similară poate fi observată şi în alte ţări în dezvoltare din Asia.

11

În China, numărul de fumători a ajuns la aproximativ 350 milioane, de patru ori mai mulţi decât erau în 1970. Fumătorii chinezi au consumat, în 2009, 2.000 de miliarde de ţigări, reprezentând peste 40% din consumul total anual la nivel mondial. Piaţa chineză a tutunului este controlată de stat prin Compania Naţională a Tutunului din China.

Phillip Morris, cel mai mare producător mondial de ţigări, are peste 75.000 de angajaţi, în întreaga lume.

Aproximativ 250 milioane de femei din întreaga lume sunt fumătoare. Numărul bărbaţilor consumatori de ţigarete este de circa un miliard.

Bibliografie

12

http://www.unctad.org/infocomm/francais/tabac/plan.htm http://www.cartedigitala.eu http://www.scribd.com http://www.tineriliberi.md

13