Referat Dezvoltarea Capacitatii Motrice

7/18/2019 Referat Dezvoltarea Capacitatii Motrice

http://slidepdf.com/reader/full/referat-dezvoltarea-capacitatii-motrice 1/38

UNIVERSITATEA PETRO-GAZE PLOIEîŞTI

REFERATDEZVOLTAREA CAPACITATII MOTRICE

NICULESCU RAZVAN

AN II

2015



CAPACITATI MOTRICE

1. Particularit!il" bio- psih o- motrice al" î#$tt$ril$r %" &1'-1( a#i). Particularit!il" *$+at$-

+$r,$l$ic"

Această !rstă este "e#$mită %i !rsta %co&ară mi'&ocie c$pri#"e copiii "e 10 a#i %i p!#ă &a

apari(ia p$bertă(ii.

)# timp ce )# perioa"a a#tep$bertară cre%terea %i "e*o&tarea or+a#ism$&$i ,ete&or %i

băie(i&or se "es,ă%oară )# para&e& c$ ace&a%i ritm )# perioa"a p$bertară s$#tem martorii $#ei

cre%teri "i,ere#(iate )#tre ,ete care cresc mai repe"e/ %i băie(i.

La s,!r%it$& tra#s,ormări&or p$bertare ce&e "o$ă see "ei# comp&et "i,ere#(iate ,iecare c$

partic$&arită(i&e mor,o-,$#c(io#a&e speci,ice care se păstrea*ă tot rest$& ie(ii )# ca"r$& ritm$&$i

#e$#i,)orm "e cre%tere %i "e*o&tare perioa"a p$bertară se )#scrie ca o ,a*ă caracteri*ată pri#tr-

$# acce&erat ritm at!t )# prii#(a or+a#e&or aparate&or %i sisteme&or "i# s,era somatică c!t %i a

ce&or "i# s,era e+etatiă. i# acest p$#ct "e e"ere toate or+a#e&e %i aparate&e pot ,i )mpăr(ite )#

trei cate+orii emeter A. 134/

1. 6r+a#e %i aparate c$ o cre%tere rapi"ă )# perioa"a p$bertară

aparate&e &ocomotor %i respirator ase&e etc/.

2. 6r+a#e %i aparate c$ "e*o&tare ep&o*iă )# perioa"a p$bertară

or+a#e +e#ita&e/.

7. 6r+a#e care cresc p!#ă &a p$bertate %i apoi i#o&$ea*ă or+a#e

&im,oi"e tim$s$&/.

e*o&tarea #e$#i,ormă "ar co#ti#$ă %i armo#ioasă p!#ă &a p$bertate "ei#e "eo"ată haotică %i#earmo#ioasă. A#$mite se+me#te a&e corp$&$i or co#ti#$a cre%terea $#eori chiar c$ $# ritm

acce&erat )# timp ce a&te&e or c$#oa%te o sta+#are că$t!#" parcă să echi&ibre*e "e*o&tarea ep&o*iă

a or+a#e&or se$a&e.

)# s,era ie(ii somatice, perioa"a p$bertară repre*i#tă o ,a*ă "e acce&erare a cre%terii ta&iei

%i o $%oară )#ceti#ire a ce&ei po#"era&e mai a&es &a băie(i. Această !rstă repre*i#tă o etapă "e

pro&i,erare actiă )# eo&$(ia proces$&$i "e osi,icare ,ii#" marcată "e apari(ia apo,i*e&or aoase&or sesamoi"e prec$m %i "e "e,i#itiarea caită(ii me"$&are. Ce#trii "e osi,icare sec$#"ari se

s$"ea*ă c$ cei pri#cipa&i. 8orace&e se "e*o&tă &e#t )# prima parte a etapei p$bertare !rsta

torace&$i )#+$st/ caracteri*ată "e o "e*o&tare acce#t$ată spre s,!r%it$& ei. Li+ame#te&e %i



artic$&a(ii&e s$#t )#că s&ab "e*o&tate re*iste#(a &or &a trac(i$#i %i )#ti#"eri ,ii#" mică.

Talia şi greutatea p$bertari&or s$,eră mo"i,icări importa#te )# această etapă. 9e#(io#ăm "e &a

)#cep$t că este "i,ici&ă o i#terpretare $#itară a "ate&or statistice "e m$&te ori co#tra"ictorii "ată

,ii#" marea ariabi&itate a speciei $ma#e.

:racticarea sistematică a e"$ca(iei ,i*ice %i sport$&$i "e către ti#eret$& %co&ar "etermi#ă o

ei"e#tă )mb$#ătă(ire a parametri&or somatici %i ,i*io&o+ici. S-a co#,irmat a&ter#a#(a se*o#ieră )#

cre%terea ta&iei %i +re$tă(ii perioa"a apri&ie-i$&ie se caracteri*ea*ă pri# cre%terea maimă a

ta&iei iar )# rest$& a#$&$i cresc +re$tatea %i cei&a&(i parametri somatometrici.

Ep&icarea %tii#(i,ică a "etermi#ism$&$i ,e#ome#$&$i "e acce&era(ie c$ toată ab$#"e#(a

&iterat$rii "e specia&itate )#că )#cearcă să ep&ice ,actorii "etermi#a#(i.

U#ii a$tori care se oc$pă "e această prob&emă co#si"eră că ro&$& hotăr!tor )# "ec&a#%area

sec$&ar-tre#"-$&$i o are alimentaţia m$&t )mb$#ătă(ită "i# *i&e&e #oastre emeter A 134/. A&(ii

por#esc "e &a co#statarea că acce&era(ia proces$&$i "e cre%tere se pre*i#tă ce& mai pre+#a#t în

oraşele mari.

6 a&tă cate+orie "e a$tori rec$r+ pe#tr$ ep&icarea ,e#ome#$&$i "e acce&era(ie &a factorii

genetici.

I#,&$e#(e&e ,aorabi&e a&e e"$ca(iei ,i*ice %i sport$&$i as$pra cre%terii #orma&e %i "e*o&tării

armo#ioase prec$m %i as$pra pree#irii t$&b$rări&or %i "e,icie#(e&or "e cre%tere %i "e*o&tare pot

co#stit$i $#$& "i#tre ce&e mai mari s$ccese a&e acestei actiită(i at$#ci c!#" or ,i ap&icate corect

Io#esc$ A. N. 1;/.

)# co#c&$*ie p$tem a,irma că pri#tre ca$*e&e mai importa#te a&e ,e#ome#$&$i "e

acce&era(ie se #$mără ,actorii eco#omici ,actorii socia&i %i ,actorii +e#etici.

Si*t"+ul #"r$* *i a#ali/at$rii

i# p$#ct "e e"ere ,$#c(io#a& sistem$& #eros ce#tra& &a !rsta p$bertară pre*i#tă $#e&e

partic$&arită(i ce se imp$# a ,i &$ate )# co#si"era(ie at!t )# practicarea e"$ca(iei ,i*ice %i

sport$&$i c!t %i )# )#tre+ proces$& "e i#str$ire %i e"$ca(ie a ti#erei +e#era(ii. Aceste

part ic$&arită(i pot ,i sistemati*ate ast,e&

a/ Marea plasticitate a sistemului nervos central se păstrea*ă %i )#

această etapă a ie(ii.

b/ Predominanţa excitaţiei ,a(ă "e i#hibi(ia cortica&ă este )#că ei"e#tă

&a copii "e !rstă p$bertară "ar %i )# acest "ome#i$ se pro"$ce treptat o ate#(ie a



"i,ere#(ie "i#tre ,or(a %i e#er+ia ce&or "o$ă procese cortica&e

,$#"ame#ta&e pri#tr-o "e*o&tare tot mai acce#t$ată a procese&or "e i#hibi(ie

)# "eosebi a i#hibi(iei i#ter#e .

c/Tendinţa spre iradiere a procesului de excitaţie are &a ba*ă tot

s&ăbirea re&atiă a proces$&$i "e i#hibi(ie cortica&ă &a %co&ari "e !rstă

p$bertară "e $#"e re*$&tă caracter$& #e$#i,orm %i chiar br$sc a& mi%cări&or actiitatea motrică a

acestor e&ei ,ii#" )# +e#era& ea+erată %i ecesia

8oate aceste partic$&arită(i a&e actiită(ii sistem$&$i #eros ce#tra& &a e&eii "e !rsta p$bertară

i#,&$e#(ea*ă )# mo" "irect as$pra ite*ei "e ,ormare %i stabi&i*are a "epri#"eri&or motrice

,aori*ea*ă apari(ia obose&ii s&ăbesc )#tr-o oarecare măs$ră oi#(a %i perseere#(a e&ei&or.

A#a&i*atorii se ma#i,estă )# &i#ii mari ime"iat "$pă #a%tere per,ec(io#area $#or aspecte

mor,o&o+ice %i mai a&es ,$#c(io#a&e co#ti#$!#"$-se %i )# etapa p$bertară.

D"/$ltar"a c$#ti#u a +u*culaturii

Musculatura scheletică se "e*o&tă )# perioa"a p$bertară mai a&es pri# a&$#+irea ,ibre&or

m$sc$&are. <rosimea &or eprimată )# s$pra,a(a "e sec(i$#e tra#sersa&ă este re"$să. <re$tatea

tota&ă a m$%chi&or repre*i#tă "oar 25-70= "i# +re$tatea corpora&ă ,a(ă "e peste 40= &a #a%tereA#"ro#esc$ A. 1;;/.

)# prii#(a cre%terii ,or(ei m$sc$&are &a e&eii "e !rstă p$bertară st$"ii&e e,ect$ate a$

ei"e#(iat "o$ă etape %i a#$me )# perioa"a prep$bertară 10-12 a#i/ a$tor$& a remarcat o

cre%tere )# sa&t$ri a ,or(ei m$sc$&are )# specia& &a #ie&$& m$%chi&or ete#sori. )# cea "e-a "o$a

etapă care coi#ci"e c$ ma#i,estări&e >*+omotoase? a&e p$bertă(ii propri$-*ise 17-15 a#i/ cre%terea

,or(ei se "es,ă%oară )#tr-$# ritm &e#t pe#tr$ ambe&e cate+orii "e m$%chi o ite*ă cea mai mare

remarc!#"$-se &a m$%chii ete#sori.

Spre s,!r%it$& perioa"ei p$bertare actiitatea motrică sca"e mai a&es &a ,ete "atorită scă"erii

timp$&$i a,ectat acesteia %i $#e&e mo"i,icări somatice restr$ct$rarea ba*i#$&$i/ %i e+etatie

"e*o&tarea +&a#"e&or mamare "ep$#erea &ipi"e&or s$bc$ta#ate/ )#+re$ia*ă eec$tarea

eerci(ii&or care rec&amă o mare mobi&itate.

Ast,e& m$sc$&at$ra e&ei&or "e !rstă p$bertară se "e*o&tă mai repe"e )# prima parte a

perioa"ei p$bertare pe ba*a a&$#+irii "ar mai a&es "atorită )#+ro%!rii ,ibre&or m$sc$&are. @or(a

m$%chi&or ete#sori o "epă%e%te pe cea a ,&eori&or at!t &a băie(i c!r %i &a ,ete. Către s,!r%it$&

perioa"ei p$bertare ite*a



"e cre%tere a ,or(ei este mai mare &a băie(i "ec!t &a ,ete. I#tro"$cerea eercitii&or "e ,or(ă )#

pro+rama %co&ară %i )# a#tre#ame#t este o #ecesitate i#co#testabi&ă.

)# sfera vieţii vegetative, perioa"a p$bertară repre*i#tă o etapă "e mari pre,aceri

or+a#ice %i ,$#c(io#a&e &a #ie&$& or+a#e&or i#ter#e )#să ce&e mai importa#te s$#t &oca&i*ate )#

s,era +e#ita&ă care "omi#ă tab&o$& +e#era& a& "e*o&tării e+etatie )# timp$& p$bertă(ii.

Se mo"i,ică "ime#si$#i&e &ari#+e&$i se pro"$ce cre%terea )# o&$m a i#imii %i )#

+e#era& a torace&$i %i ab"ome#$&$i c$ "e*o&tarea importa#tă a t$t$ror or+a#e&or i#ter#e

ase&or %i a +&a#"e&or c$ secre(ie eter#ă %i i#ter#ă c$ ecep(ia or+a#e&or &im,oi"e %i a

tim$s$&$i care c$#osc o importa#(ă i#o&$(ie.

9at$ri*area ,$#c(io#a&ă rea&i*ată p!#ă &a această etapă a ie(ii "ec&a#%ea*ă

#e$rosecre(ia hipota&amică ab$#"e#tă c$ e,ecte ime"iate as$pra pro"$c(iei hormo#a&e a

hipo,i*ei care apoi pri# hormo#ii săi +o#a"otropi i#sta&ea*ă )#cep$t$& perioa"ei p$bertare.

i#tre m$&tip&e&e mo"i,icări ce a$ &oc )# perioa"a p$bertară :iti% 9. %i <ri+oresc$ A.

1;;/ "espri#" $rmătoare&e trei procese pri#cipa&e

a/ procese&e "e mat$ri*are se$a&ă )# comp&eitatea &or #e$roe#"ocri#ă

%i or+a#ică

b/ procese&e "e cre%tere %i "e mo"e&are a )#tre+$&$i or+a#ism

c/ procese&e "e mat$ri*are psihică %i i#te&ect$a&ă.

M"ca#i*+ul #"ur$"#%$cri#

8ra#s,ormări&e #e$roe#"ocri#e "i# perioa"a p$bertară i#teresea*ă )# prim$& r!#"

sistem$& #eros ce#tra& %i )# specia& scoar(a cerebra&ă a cărei actiitate t$m$&t$oasă

repre*i#tă "e ,apt sem#a&$& i#sta&ării perioa"ei p$bertare.

A0aratului car%i$a*cular

e*o&tarea aparat$&$i car"ioasc$&ar este &e#tă "ar co#ti#$ă pe toată perioa"a p$bertară c$

$#e&e "eosebiri )#tre ce&e "o$ă see. Ritm$ri&e "e "e*o&tare mor,o&o+ică %i ,$#c(io#a&ă #$ s$#t

tot"ea$#a para&e&e cre%terea )# o&$m a i#imii %i a ase&or sa#+$i#e ,ii#" $rmată mai t!r*i$ "e

)mb$#ătă(irea stării ,$#c(io#a&e a acestora.

Dezvoltarea morfologică a aparatului cardiovascular &a e&eii "e !rstă p$bertară este )#

c$rs "e "es,ă%$rare at!t &a #ie&$& miocar"$&$i c!t %i &a ce& a& ase&or peri,erice. @$#c(io#a& )#să

)#tre+ aparat$& car"ioasc$&ar pre*i#tă o &abi&itate pro#$#(ată a"aptarea &$i &a ceri#(e&e imp$se "e

e,ort$& i#te#s %i "e &$#+ă "$rată ,ii#" "e,icitară.



A0aratului r"*0irat$r

I# timp ce &a e&eii "e !rstă a#tep$bertară "e*o&tarea mor,o&o+ică %i mai a&es capacitatea

,$#c(io#a&ă re"$să a )#tre+$&$i aparat respirator co#stit$ie $# importa#t ,actor &imitat a& e,ort$&$i ,i*ic

aerob )# perioa"a p$bertară se rea&i*ea*ă o "e*o&tare mor,o&o+ică )#sem#ată a t$t$ror eri+i&or

aparat$&$i respirator %i se "ob!#"esc #oi capacită(i ,$#c(io#a&e capabi&e să asi+$re o mai b$#ă

aproi*io#are c$ oi+e# a or+a#ism$&$i at!t )# repa$s c!t %i )# e,ort$ri re&ati i#te#se.

îmunătăţirea sustanţială a funcţiei respiratorii

I# a#samb&$ ,$#c(ia respiratorie c$#oa%te o "e*o&tare impet$oasă )# etapa p$bertară. Această

)mb$#ătă(ire i*ea*ă toate ce&e trei eri+i a&e ,$#c(iei respiratorii $#itare - respira(ia eter#ă e#ti&a(ia

p$&mo#ară/ tra#sport$& +a*e&or %i mai a&es respira(ia tis$&ară .

Asi+$rarea $#ei capacită(i "e e,ort ri"icate este "epe#"e#tă "e $#ii ,actori "ime#sio#a&i ai

aparat$&$i respirator - capacitatea vitală, capacitatea pulmonară totală, capacitatea reziduală

funcţională - prec$m %i "e a#$mite capacită(i ,$#c(io#a&e a&e aparat$&$i respirator "i#tre care se

ei"e#(ia*B

capacitatea e#ti&atorie "ebit$& respirator maim pe mi#$t/ %i capacitatea "e "i,$*i$#e a p&ăm!#i&or.

8o(i ace%ti ,actori "ime#sio#a&i %i capacită(i&e ,$#c(io#a&e ,ii#" )# p&i#ă "e*o&tare %i cre%tereco#trib$ie %i &a )mb$#ătă(irea capacită(ii aerobe maime a e&ei&or "e !rstă p$bertară.

8oto"ată s$b&i#iem ,apt$& că participarea sistematică a e&ei&or "e !rstă p$bertară &a &ec(ii&e

"e e"$ca(ie ,i*ică "i# %coa&ă pot asi+$ra o cre%tere co#si"erabi&ă a capacită(ii "e e,ort aerobe ,ii#"

%ti$t ,apt$& că ,actorii "ime#sio#a&i %i capacită(i&e ,$#c(io#a&e a&e or+a#e&or aparate&or %i sisteme&or

imp&icate )# asi+$rarea capacită(ii maime aerobe pot ,i m$&t i#,&$e#(ate pri# a#tre#ame#t )#tre 10-20 a#i.

Particularit!il" 0*iic"

La 10 a#i copi&$& pre*i#tă $# b$# echi&ibr$ psihic c$ o stare +e#era&ă "e să#ătate b$#ă. Este

"e*o&tat armo#ios. E& ,ace ,a(ă c$ s$cces sarci#i&or %co&are %i actiită(i&or etra%co&are. I#te&ect$a& se

a,&ă )#că s$b i#,&$e#(a co#cret$&$i )#s$%i#"$-%i c$#o%ti#(e&e ,ără a ma#i,esta spirit critic. A,ecti %i

o&iti este preoc$pat "e satis,acerea #eoi&or perso#a&e mome#ta#e ,ără a-1 i#teresa ia(a &$i a#terioară.

i# p$#ct "e e"ere i#te&ect$a& prea"o&esce#(ii marchea*ă $# sa&t )# ma#i,estări&e +!#"irii care

"ei#e abstractă %i ,oarte critică memoria este ac$m &o+ică %i )# +e#era& capacitatea "e asimi&arecre%te.

:e p&a# se#*oria& - percepti cresc ,oarte m$&t capacită(i&e "escrimi#atie i*$a&e %i a$"itie se

"e*o&tă orie#tarea spa(ia&ă %i tempora&ă ca %i te#"i#(a "e a i#terpreta sem#i,ica(ia percep(ii&or.



Spirit$& "e obsera(ie se "e*o&tă %i )# &e+ăt$ră c$ $#e&e i#terese %i ma#i,estări a&e c$rio*ită(ii.

9emorarea se tra#s,ormă "i# repro"$ctiă )# &o+ică %i co#stă mai a&es "i# te#"i#(a "e a se re(i#e

ese#(ia&$&.

Nie&$& memoriei motrice "epi#"e )# mare măs$ră "e co#ce#trarea ate#(iei. La ,iecare aparat

se imp$#e o a#$mită "$rată %i i#te#sitate a e,ort$&$i %i so&icită )#tr-$# re+im ariat a#aerob sa$ aerob/

"i,erite se+me#te %i +r$pe m$sc$&are.

<!#"irea pre*i#tă mo"i,icări )#sem#ate )# '$r$& !rstei "e 12 a#i c!#" "ob!#"e%te posibi&ită(i

opera(io#a&e #oi c!#" apare +!#"irea abstractă &o+ică c!#" ra(io#ame#te&e "ei# mai comp&ee c!#"

se ,o&osesc '$"ecă(i ipotetice %i "is'$#ctie reersibi&itatea +!#"irii ,ii#" "e'a "ob!#"ită. C$rio*itatea

epistemică a p$ber$&$i co#"$ce &a cre%terea ,i#e(ei a#a&i*ei me#ta&e ca %i a spirit$&$i critic. Capacitatea

i#te&ect$a&ă este cresc$tă. Limba'$& să$ s-a )mbo+ă(it iar re&atări&e erba&e sa$ scrise co#(i# terme#i

teh#ici %tii#(i,ici %i i#te#(io#ea*ă a#a&i*a prob&ematică.

A,ectiitatea este marcată "e eroti*area co#"$itei %i atit$"i#ii ,a(ă "e se$& op$s. Emotiitatea

prea"o&esce#t$&$i se ma#i,estă i$ )# epresii&e eterioare a&e mimicii %i pa#tomimicii pri# treceri

"e &a stări "e ecita(ie mare &a )#chi"erea )# si#e. Este perioa"a "escoperirii "e si#e a tre*irii

i#teres$&$i pe#tr$ propria persoa#ă %i a +ri'ii pe#tr$ (i#$tă.Copiii ma#i,estă "i,erite stări "e emotiitate timi"itate c$ra'. Voi#(a se ma#i,es tă pri#

atit$"i#ea copii&or ,a(ă "e +im#astică %i a#$me pri# )#"ep&i#irea sarci#i&or %i a so&icitări&or "e &a

a#tre#ame#te %i "i# timp$& co#c$rs$ri&or aceasta atit$"i#e obser!#"$-se "e &a prime&e a#tre#ame#te.

Se#time#te&e i#te&ect$a&e %i mora&e s$#t p&i#ă epocă "e ,ormare. Apare i"ea&$& "e ia(ă prime&e

+!#"$ri "espre pro,esi$#ea iitoare %i prime&e orie#tări spo#ta#e spre actiită(i "e i#teres socia&.

I#"epe#"e#(a +!#"irii se asocia*ă c$ se#time#t$& a$to#omiei mora&ei a& echită(ii a& o#oarei.

Capacitatea i#te&ect$a&ă sporită %i mai a&es ra,i#ată pri# "e*o&tarea posibi&ită(i&or "e a#a&i*ă

critică abstracti*are "iscer#ăm!#t &a care se a"a$+ă comp&e$& emo(io#a&-se#time#ta& bo+at ,ormea*ă

premise&e apari(iei $#or trăsăt$ri tot mai apropiate "e a"o&esce#t %i apoi "e t!#ăr.

Lat$ri&e po*itie a&e perso#a&ită(ii prea"o&esce#t$&$i atit$"i#ea pro,$#"ă ,a(ă "e si#e

c$rio*itatea pe#tr$ c$#oa%terea &$mii s$biectie ca %i atrac(ia pe#tr$ actiită(i ariate "e )#sem#ătate

socia&ă se#time#te&e mora&e )# c$rs "e "e*o&tare s$#t ce&e care se or imp$#e tot mai m$&t %i or

rea&i*a "ep&i#a i#te+rare socia&ă a i#"ii"$&$i )# a"o&esce#(ă.

Particularit!il" +$tric"

8ip$& pre+#a#t "e actiitate pe#tr$ perioa"a p$bertară o repre*i#tă i#str$irea %co&ară )#



co#"i(ii&e "iersi,icării motia(ii&or a "e*o&tării perso#a&ită(ii mobi&i*ării aptit$"i#i&or %i a )#tre+$&$i

pote#(ia& bio-motric.

8!#ăr$& treb$ie să se a"apte*e $#ei eiste#(e corpora&e "i,erite pe care #$ )#tot"ea$#a o stăp!#e%te

$%or "oa"ă ,ii#" ,&$ct$a(ii&e i#co#sece#(e&e )# rea&i*area e,icie#tă a "ierse&or sarci#i motrice.

:ropria ima+i#e schema/ corpora&ă i#s$,icie#t co#%tie#ti*ată )# copi&ărie se ,oca&i*ea*ă

pro+resi repre*e#t!#" at!t $# #$c&e$ a& co#%tii#(ei "e si#e c!t %i o i#sta#(ă-reper )# re+&area ac(i$#i&or

motrice.

Etapa p$bertară repre*i#tă $# i#tera& optim pe#tr$ )#ă(area ma'orită(ii "epri#"eri &or motrice

speci,ice ram$ri&or "e sport prec$m %i pe#tr$ "e*o&tarea ca&ită(i&or ite*ă re*iste#(ă coor"o#are.

D$/ar"a ",$rtului ,i/ic la "l"ii %" 2r*ta 0u3"rtar S$b&i#iem ,apt$& că e"$ca(ia ,i*ică %co&ară

e,ect$ată "$pă $# co#tro& me"ica& i#i(ia& %i s$b perma#e#ta s$prae+here me"ica&ă practicată )#

e"erea asi+$rării $#ei "e*o&tări mor,o-,$#c(io#a&e armo#ioase a or+a#ism$&$i )# cre%tere

co#trib$ie &a i#te#si,icarea mari&or ,$#c(ii ita&e %i mai a&es a metabo&ism$&$i ce&$&ar actiarea

respira(iei tis$&are %i )# specia& &a )#&ăt$rarea obose&ii i#te&ect$a&e pro"$se )# timp$& )#"e&$#+ate&or ore

"e c$rs %i "e st$"i$.

Dezvoltarea funcţiei motrice ! sarcină principală a "#$

:$bertatea această etapă "e mari tra#s,ormări mor,o&o+ice %i ,$#c(io#a&e a&e

or+a#ism$&$i )# cre%tere "ei#e o prob&emă ac$tă %i importa#tă mai a&es &a ,ete "eoarece

)#cep!#" "e &a 17-14 a#i sca"e "e*o&tarea ,$#c(iei motrice ,ete&e eschi!#"$-se "e &a ore&e "e

e"$ca(ie ,i*ică %i chiar re#$#(ă "e,i#iti &a actiitatea sportiă.

e*o&tarea motricitatii e&ei&or "e !rstă p$bertară )mbracă "o$ă aspecte "e ba*ă ri"icarea

pe o treaptă s$perioară a ca&ită(i&or motrice %i ,ormarea $#or "epri#"eri motrice #oi.

Dezvoltarea calităţilor motrice

A#tre#ame#t$& "e viteză, prec$m %i ce& "e viteză!forţă, a$ "ar$& "e a mări re&ati repe"e

capacitatea maimă a#aerobă a e&ei&or "e !rstă p$bertară ,aci&it!#" ast,e& ob(i#erea timp$rie a

$#or per,orma#(e remarcabi&e )# ram$ri&e "e sport %i probe&e ba*ate pe o capacitate "e e,ort

a#aerobă ri"icată.

Timpul de reacţie, apreciat pri# "etermi#area perioa"ei &ate#te a reac(iei motrice se

)mb$#ătă(e%te treptat )#cep!#" "e &a -10 a#i pe#tr$ ca )# perioa"a p$bertară să se apropie m$&t "e

timp$& "e reac(ie a"$&(i&or Iri#a $ri#oa 1;D/.

"fortul de rezistenţă, )#tr-$# o&$m %i c$ o i#te#sitate a"ecate !rstei ,i*io&o+ice a e&ei&or a,&ate



)# p&i# proces bio&o+ic "e tra#s,ormări p$berta&e repre*i#tă $# stim$&e#t bio&o+ic pre(ios

"e*o&tării mari &or sisteme ,$#c(io#a&e.

"fortul de forţă #$ treb$ie să &ipsească "i# pro+ram$& pre+ătirii sportie a e&ei&or "e !rstă

p$bertară %i #ici "i# &ec(ii&e "e e"$ca(ie ,i*ică.

%apacităţile coordinative - )#"em!#area ,ii#" str!#s core&ată c$ ite*a se poate "e*o&ta )#

a#$mite co#"i(ii &a e&eii "e !rsta p$bertară. 9area p&asticitate a scoar(ei cerebra&e te#"i#(a "e

ira"iere a ecita(iei %i

pre"omi#a#(a stării "e ecitabi&itate cortica&ă &a această !rstă ,aori*ea*ă rea&i*area mi%cări&or %i

eerci(ii&or "e )#"em!#are.

)# co#c&$*ie partic$&arită(i&e mor,o-,$#c(io#a&e a&e !rstei p$bertare #e )#"reptă(esc să

apreciem această etapă a vieţii ca $#a "i#tre ce&e mai ,aorabi&e "e*o&tării ca&ită(i&or motrice.

:e prim p&a# răm!# ite*a %i )#"em!#area care se pot "e*o&ta ,ără restric(ii "eosebite

"ista#(e&e parc$rse c$ ite*ă maimă ,ii#" )#să mai re"$se "ec!t ce&e recoma#"ate a"$&(i&or.

:e#tr$ "e*o&tarea )#"em!#ării #$ se recoma#"ă e,ect$area $#or "epri#"eri motrice

comp&icate care #ecesită o "i,ere#(iere ,i#ă "eoarece "$ce &a s$praso&icitarea i#hibi(iei i#ter#e %i apari(ia$#or #ero*e. Aceasta "atorită ,apt$&$i că ba+a'$& "epri#"eri&or motrice este )#că mic.

A*0"ct" t"$r"tic$-+"t$%ic" al" %"/$ltrii ,$r!"i .D",i#i!ia ,$r!"i

9a'oritatea specia&i%ti&or care s-a$ oc$pat c$ aspecte&e teoretice %i meto"ice prii#" ,or(a

or+a#ism$&$i $ma# ,ac re,eriri &a co#trac(ia m$sc$&ară pe care o imp&ică )# orice e,ort eec$(ia oricăr$i

act motric.

e,i#i(ii&e specia&i%ti&or A. emeter V.9. Za(iorschi . arre .9. Iose&i#i I. Fic&oa# <h.

9itra - A&. 9o+o% Nic$ A&. etc./ #$ "i,eră )#tre e&e "ec!t pri# termi#o&o+ia ,o&osită.

e,i#i(ie capacitatea omului bi&o+ică %i psihică/ de a învinge o rezistenţă exterioară

măsurată în &ilograme, cu a'utorul halterelor şi dinamometriei A&ee N. 17/.I# ese#(ă ,or(a or+a#ism$&$i $ma# %i #$ cea care co#stit$ie o caracteristică "e or"i#

meca#ic a oricăr$i corp/ co#stă )# capacitatea "e a rea&i*a e,ort$ri "e )#i#+ere me#(i#ere sa$ce"are )# raport c$ re*iste#(ă eter#ă sa$ i#ter#ă pri# co#trac(ia $#eia sa$ a mai m$&tor +r$pem$sc$&are.



9$sc$&at$ra corp$&$i este so&icitata comp&et i# +e#era& &a #ie&$& se+me#te&or s$perioare . :ri#eercitii&e "e ,orta se "e*o&ta m$sc$&at$ra ce#t$ri scap$&are si a artic$&atiei $mar$&$i . Se "e*o&tam$schii ab"$ctori retro"$ctori a""$ctori i# artic$&atia scap$&o- h$mera&a m$schii care"ep&asea*a ca$"a& si me"ia& scap$&a si m$schii basc$&ei me"ia&e .

La #ie&$& se+me#te&or i#,erioare &$crea*a i#te#s &a#t$ri&e m$sc$&are a&e trip&ei ,&eii si a&etrip&ei ete#sii . La #ie&$& tr$#chi$&$i s$#t so&icitati m$schii perete&$i ab"omi#a& si a& sa#t$ri&orertebra&e . U# e,ort i#te#s i& "ep$#e m$sc$&at$ra respiratorie care asi+$ra miscari acce&erate i#co#"itii&e $#ei presi$#i sporite i# c$tia toracica si &a #ie& ab"omi#a& .

:ri# caracter$& miscari&or Gce#tra& simetric i# proce"ee&e bras si ,&$t$re si aia& simetric i# proce"ee&e cra$& si spate G E. EHesto#e 12 / i#ot$& eercita i#,&$e#te po*itie as$pra atit$"i#iicorpora&e corecte as$pra sistem$&$i osteoartic$&ar artic$&atii &i+ame#te te#"oa#e / si ,aori*ea*a

procese&e "e crestere si "e*o&tare ce&$&ara .



biceps m$schi$& brahia& triceps brahia& triceps brachii/

m$schii re+i$#ii e#tra&e a coapsei m$schi$& croitor m$schi$& $a"riceps

m$schii re+i$#ii "orsa&e a coapsei m$schi$& biceps ,emora& m$schi$& semite#"i#os m$schi$& semimembra#os m$schii re+i$#ii e#tra&e a +ambei



m$schi$& tibia& e#tra& a#terior/ m$schi$& ete#sor propri$ a& ha&$ce&$i m$schi$& ete#sor com$# a& "e+ete&or m$schii re+i$#ii &atera&e a +ambei

m$schi$& ,ib$&ar e#tra& &$#+ si sc$rt m$schii re+i$#ii "orsa&e a +ambei m$schi$& triceps s$ra& m$schi$& p&a#tar s$btire m$schi$& ,&eor &$#+ com$# a& "e+ete&or m$schi$& tibia& posterior m$schi$& ,&eor &$#+ a& ha&$ce&$&$i m$schi$& pop&ite$

A*0"ct" ,i/i$l$ic" *i 3i$ci+ic" al" ,$r!"i

i# p$#ct "e e"ere ,i*io&o+ic %i biochimic eercitarea ,or(ei m$sc$&are pres$p$#e

activarea unui număr c(t mai mare de unităţi motorii, frecvenţa impulsurilor nervoase aferente, gradul

de sincronizare a diferitelor unităţi motorii şi particularităţile iochimice şi structurale ale muşchilor

angrenaţi în efort. A&ee N. 17/.

$pă mai m$&(i specia&i%ti ,or(a este a cea ca&itate motrică pri# care sporti$& poate )#i#+e o

re*iste#(ă "atorită co#trac(ii&or m$sc$&are emeter Za(iorsJH Schmo&i#sJH/.

6r+a#ism$& $ma# )%i ma#i,estă ,or(a rea&i*!#" e,ort$ri )# care este pre*e#t si &$cr$& meca#ic.

E,ort$& prestat este "e )#i#+ere "e me#(i#ere sa$ "e ce"are )# ,$#c(ie "e re*iste#(a ce treb$ie )#i#să.



Este #ecesar a se ,ace "isti#c(ie )#tre ,or(ă %i p$terea m$sc$&ară. @or(a )#seam#ă )#i#+erea

re*iste#(ei ,ără co#"i(ie "e timp iar p$terea se re,eră &a &$cr$& meca#ic e,ect$at )# $#itate "e timp.

i# p$#ct "e vedere fiziologic %i iochimic, eercitarea ,or(ei m$sc$&are pres$p$#e

K actiarea $#$i #$măr c!t mai mare "e $#ită(i motorii

K ,rece#(a imp$&s$ri&or #eroase a,ere#te

a +ra"$& "e si#cro#i*are a "i,erite&or $#ită(i motorii a partic$&arită(i &e biochimice %i str$ct$ra&e

a&e m$%chi&or a#+re#a(i )# e,ort.

Fact$rii car" i#,lu"#!"a/ ,$r!a +u*cular

A#samb&$& ,actori&or care i#,&$e#(ea*ă este "iers %i toto"ată &ar+ ceea ce imp$#e )# proces$&

"e "e*o&tare o serie "e măs$ri meto"ice care să ,aori*e*e co#"i(ii&e create "e eiste#(ă a acestora

sa$ să &e "imi#$e*e. i#tre ,actorii c$ i#,&$e#(ă )# "e*o&tarea ,or(ei )i me#(io#ăm pe următorii)

V!rsta %i se$&. :re+ătirea "e ,or(ă a copii&or este rea&i*ată c$

$#e&e restric(ii "atorită partic$&arită(i&or mor,o-,$#c(io#a&e. a <rosimea *secţiunea transversală+

,ibrei m$sc$&are. Se c$#oa%te

că pe măs$ră ce se hipertro,ia*ă m$%chi$& cre%te %i ,or(a

acest$ia. a Ca#titatea "e s$rse e#er+etice pe care &e "e(i#e m$%chi$& %ie#*ime&e ce ,aori*ea*ă ar"erea a I#era(ia i#tram$sc$&ară a 9ai m$&(i ,actori psihici %i a#$me

motia(ia stări&e emo(io#a&e

co#ce#trarea ate#(iei oi#(a a Ritm$ri&e "i$r#e a Co#ti#$itatea proces$&$i "e i#str$ire Nie&$&

i#i(ia& "e &a care se )#cepe i#str$irea ,or(ă maimă

i#i(ia&ă ,or(ă re&atiă "e a#tre#ame#t ,or(ă &imită/ a I#te#sitatea co#trac(iei

m$sc$&are

K $rata sa$ amp&it$"i#ea co#trac(iei m$sc$&are

I#te#sitatea ,orme&or "e or+a#i*are a i#str$irii

K @rece#(a &ec(ii&or )# care s$#t preă*$te obiectie&e pe#tr$

"e*o&tarea ,or(ei

K 9eto"e "e i#str$ire tip$& "e mi'&oace %i s$ccesi$#ea &or

K Va&oarea $#+hi$&ară a se+me#te&or care &$crea*ă %i &$#+imea

m$%chi&or

K @actorii e#"o+e#i %i eo+e#i. i#tre ,actorii endogeni )# a,ară "e

!rstă %i se me#(io#ăm tip$& "e eperie#(ă motrică tip$&



co#stit$(io#a& tip$& "e ,ibre m$sc$&are mo"$& "e "es,ă%$rare a

procese&or biochimice etc. )# ce prie%te ,actorii exogeni c$

i#,&$e#(e&e ce&e mai ariate as$pra or+a#ism$&$i s$#t ,actorii "e

me"i$.

. F$r+"l" %" +a#i,"*tar" 4i ,act$rii *0"ci,ici car" c$#%i!i$#"a/ ,$r!a

Speci,ic$& ram$ri&or "e sport %i a& e,ect$ării oricăr$i act motric imp&ică ma#i,estarea ,or(ei )#tr-

$# mo" "i,erit ,iecare marc!#" partic$&arită(i "isti#cte. A#a&i*e&e )#trepri#se )# această "irec(ie a$

ei"e#(iat eiste#(a a trei pri#cipa&e ,orme "e ma#i,estare a ,or(ei

a ,or(a maimă ,or(a abso&$tă/

a ,or(a ep&o*iă "ete#ta/

a ,or(a )# re+im "e re*iste#(ă.

I# ,$#c(ie "e mo"$& "e so&icitare ,or(a este "e#$mită generală şi specifică. I# rea&itate )#să

#$ se ma#i,estă )# stare p$ră ci )# combi#a(ie c$ ce&e&a&te ca&ită(i motrice e*i schema 2.1/

Schema 2.1. C$+3i#a!iil" ,$r!"i cu c"l"lalt" calit!i +$tric"

ra+#ea A. 15/ Re*iste#(ă-Re*iste#(ă-@or(ă

Re*iste#(ă-Vite*ă

@or(a- -@or(ă ep&o*iă @or(ă "e"emara'-

M Vite*ă

Abor"area )# sistem a ca&ită(i&or motrice coresp$#"e mai a&es ceri#(e&or

competi(io#a&e speci,ice ,iecăr$i sport re+ăsi#"$-se s$b aceste ,orme partic$&are )#

a#tre#ame#te&e "e ce&e mai "i,erite tip$ri e*i schema 2.2/. )# proces$& "e se&ec(ie )#să

priorită(i&e imp$# cercetarea ca&ită(i&or motrice "e ba*ă ite*ă )#"em!#are ,or(ă re*iste#(ă/

)# ,$#c(ie "e po#"erea acestora %i "e +ra"$& "e co#"i(io#are +e#era&ă.

a. F$rta +a5i+a este pre*e#tata ca ,orta maima&a statica si ,orta maima&a "i#amica.

@orta maima "epi#"e "e $rmatori ,actori +rosimea secti$#i tra#sersa&e a m$schi$&$i

actiitatea coor"o#ata a m$schii&or care participa &a e,ect$area act$&$i motric sa$ a +r$pe&or "e



m$schi coor"o#area co#tractiei ,ibre&or m$sc$&are.

A. D"t"#ta ,orta ep&osia sa$ ,orta i# re+im "e ite*a/

Aceasta ,orma "e ma#i,estare a ,ortei se "e,i#este ca ,ii#" capacitatea $#or +r$pe"e m$schi "e-a "e*o&ta ,orta maima i#tr-$# timp cat mai sc$rt . ete#ta sema#i,esta "i,erit &a se+me#te&e corp$&$i .

ete#ta "epi#"e )# pri#cipa& "e următorii factori:

a #$măr$& ,ibre&or care se co#tractă sim$&ta# coor"o#are

i#tram$sc$&ară/ a ite*a "e co#trac(ie a ,ibre&or m$sc$&are actie mobi&i*area

rapi"ă a ,os,a(i&or at!t "i# ,ibre&e a&be c!t %i "i# ce&e ro%ii/ a capacitatea "e

co#trac(ie a ,ibre&or m$sc$&are +rosimea ,ibre&or

sec(i$#ii tra#sersa&e/.

eci ,or(a maimă "etermi#ă )# mare măs$ră ,or(a ep&o*iă "ar %i $# a&t tip "e

,or(ă #$mită "e $#ii a$tori „de demaraf\ care &a r!#"$& ei i#,&$e#(ea*ă "ete#ta.



@or(a "e "emara' este capacitatea "e a rea&i*a o ,or(ă maima&ă &a )#cep$t$& mi%cării&a "eb$t$& co#trac(iei m$sc$&are/ a!#" ca e,ect ob(i#erea $#ei mari ite*e i#i(ia&esi#o#imă c$ ite*a "e acce&erare/ ,oarte importa#tă )# $#e&e ram$ri "e sport ca bo$& siscrima.

C. F$r!" î# r"i+ %" r"/i*t"#! *au r"/i*t"#!a %" ,$r!. Această ,ormă "e ,or(ă

este &ar+ imp&icată )# mai m$&te ram$ri "e sport $#e&e c$ caracter cic&ic a&te&e combi#ate

c$m s$#t 'oc$ri&e sportie bo$& &$pte&e etc/. ,or(a )# re+im "e re*iste#(ă repre*i#tă

capacitatea "e a "ep$#e $# e,ort timp )#"e&$#+at. I#te#sitatea acest$i re+im "e &$cr$ este

"etermi#ată "e )#+re$ierea )# = ,or(ă "e ,or(ă maimă "e co#trac(ie %i #$măr$& "e repetări

sa$ timp$& "e &$cr$ o&$m$&/.

6 ,ormă partic$&ară a rezistenţei de forţă este %"t"#ta î# r"i+ %" r"/i*t"#!6 ca&itate

c$ $# ro& importa#t )# #$meroase ram$ri "e sport )# care se+me#te&e corp$&$i treb$ie să

e,ect$e*e mi%cări ep&o*ie timp )#"e&$#+at bo scrimă pati#a' toate 'oc$ri&e sportie etc/.

9ai s$#t pre*e#tate %i a&te tip$ri "e ,or(ă )# re+im "e re*iste#(ă ca "e eemp&$

rezistenţa de forţă generală şi locală. :ri# re*iste#(a "e ,or(ă &oca&ă se )#(e&e+e at$#ci c!#" )#



acest tip "e e,ort este c$pri#să 1;-13 "i# )#trea+a m$sc$&at$ră sche&etică @re* 133/.

Raportul dintre forţă şi greutatea corpului

Se co#si"eră că )#tre ,or(ă %i +re$tatea corpora&ă eistă o re&a(ie ,oarte str!#să. e pi&"ă

"orim să comparăm ,or(a a "oi oame#i c$ +re$tă(i "i,erite a ,i #ecesar ca pe &!#+ă

c$#oa%terea #$măr$&$i "e Ji&o+rame să %tim %i a&oarea ,or(ei abso&$te măs$rată )# e,ect$area

$#ei mi%cări c$m este ri"icarea $#ei +re$tă(i maime sa$ ,or(a $#$i +r$p "e m$%chi

măs$rată c$ "i#amometr$& 9atOee# 1D1/.

@or(a abso&$tă se măre%te o "ată c$ cre%terea +re$tă(ii corp$&$i scă*!#" "esi+$r ,or(a

re&atiă pri# ,apt$& că +re$tatea corp$&$i se măre%te mai rapi" ca ,or(a m$sc$&ară.

. M"t$%ica %"/$ltrii ,$r!"i î# a#tr"#a+"#tul *0$rtiL$cr$ pe#tr$ "e*o&tarea ,or(ei pres$p$#e )# prim$& r!#" stabi&irea tip$&$i "e ,or(ă

imp&icat "e actiitatea competitiă )# proba sa$ ram$ra respectiă. $pă a#a&i*a actiită(ii

competi(io#a&e se stabi&e%te tip$& "e ,or(ă imp&icat care "etermi#ă meto"e&e ce se or ,o&osi. La

toate aceste meto"e este #ecesar a se stabi&i parametrii ,$#"ame#ta&i intensitatea, volumul de

lucru, pauzele, tempoul.

K Intensitatea se re,eră &a +re$tatea ri"icată sa$ mărimea )#cor"ării măs$rată )# J+.

Speci,ice eerci(i$&$i "esem#at. )# &iterat$ra "e specia&itate s$#t stabi&ite $rmătoare&e

i#te#sită(i

- s$pramaima&ă - peste 110= "i# posibi&ită(i&e maime.

- maima&ă - 100= "i# posibi&ită(i&e maime.

- mare D0-5= "i# posibi&ită(i&e maime

- mi'&ocie - 50-D0= "i# posibi&ită(i&e maime

- mică - 70-50= "i# posibi&ită(i&e maime.

:e#tr$ e"$carea ,or(ei maime se recoma#"ă )#cărcăt$ri peste D5= "i# capacită(i

maima&e %i s$bmaima&e/ )# timp ce pe#tr$ "e*o&tarea ,or(ei )# re+im "e ite*ă )#cărcăt$ri

"e 70-50= iar pe#tr$ ,or(ă-re*iste#(ă "e ;5-D0= "i# capacitatea maimă.

a.Volumul de lucru se re,eră &a #$măr$& "e J+ sa$ repetări e,ect$ate c$

)#+re$ieri )# re+im$ri "i,erite.

Vo&$m$& este ri"icat at$#ci c!#" se &$crea*ă pe#tr$ "e*o&tarea ,or(ei )# re+im "e

re*iste#(ă mer+!#"$-se $#eori p!#ă &a re,$*/ sa$ a ,or(ei )# re+im "e ite*ă o&$m



mi'&oci$/ "e eemp&$ -12 eerci(ii !- serii ;-12 repetări etc. o&$m$& mic este

speci,ic e"$cării ,or(ei maime c$ i#te#sită(i mari 1-7 repetări )# 1- serii &a 7-4

eerci(ii. I# pre+ătirea sportii&or

o&$m$& repre*i#tă ,actor$& pri#cipa& "e pro+res )# timp ce pe#tr$ sportiii co#sacra(i

aceasta are te#"i#(ă "e a scă"ea.

a. Pauzele între serii, repetări şi antrenamente de forţă

)#tre serii se recoma#"ă pa$*e "e 2-7 mi#. iar at$#ci c!#" se schimbă eerci(ii&e"e &a

ramat &a sm$&s c$ ,a#"are "e eemp&$/ "e 2-5 mi#. )#tre a#tre#ame#te timp$& optim este "e

7;-4D ore eist!#" )# această etapă te#"i#(a "e scă"ere a i#tera&$&$i "e o"ih#ă mer+!#"

p!#ă &a 24 ore a%a c$m a,irmam &a ,actorii care i#,&$e#(ea*ă ,or(a m$sc$&ară/.

empoul sau viteza de execuţie are te#"i#(a "e a scă"ea pe măs$ră ce cre%te

)#cărcăt$ra i#te#sitatea/. La )#cărcăt$ri "e peste D0= tempo$& "e &$cr$ este mo"erat %i

,aori*ea*ă cre%terea ,or(ei maime. I"ea& este ca repetări&e să se e,ect$e*e )#tr-$# tempo$&

apropiat "e ce&e "e co#c$rs. e me#(io#at ,apt$& că )#tre tempo$& "e &$cr$ %i )#cărcăt$ră se

stabi&e%te o re&a(ie ,oarte str!#să "e co#"i(io#are. Cre%te tempo$& %i sca"e )#cărcăt$ra %i

i#ers/.Mi7l$ac"l" %"/$ltrii ,$r!"i

)# se&ec(io#area mi!loacelor de dez"oltare a forţei se imp$#e respectarea $#ei

m$&tit$"i#i "e criterii "i#tre care e#$merăm

p cunoaşterea topografiei şi acţiunii principalelor grupe

musculare.

a numărul mare al exerciţiilor pentru creşterea forţei. Acest &$cr$ a "etermi#at o

c&asi,icare me#ită să &e obiectie*e %i să &e or"o#e*e at!t pri# prisma teoriei

mo"e&ării c!t %i a pro+ramării a#tre#ame#t$&$i sporti. Ast,e& "isti#+em

- grupa exerciţiilor cu diferite îngreuieri, e,ect$ate &a "ierse aparate

o&impice ha&tere o&impice +a#te&e he&cometre e&astice sa$ +&isa#te ca"re

i*ometrice bare sa$ saci c$ #isip pap$ci meta&ici mi#+i me"ici#a&e etc/.

- exerciţii cu învingerea propriei greutăţi, ,o&osite )# pre+ătire )#că "i#

epoca "e )#cep$t a sport$&$i "e per,orma#(ă e,ect$ate $#eori cu îngreuieri

saci c$ #isip este ce#t$ri meta&ice etc/ la aparate de gimnastică sau

localizate pe segmente şi grupe mari musculare bra(e tr$#chi +!t spatece#t$ra



scap$&ară ab"omi#a&ă pe&ia#ă etc/.

- exerciţiile cu partener tra#sport$& "ep&asarea ri"icarea ba&a#sarea

ap$carea &$pta timp "e 2-7 mi#/ s$#t accesibi&e comp&ee )# mome#te

i*ometrice %i "i#amice/ stim$&atie a#+re#!#" mari +r$pe m$sc$&are )#

"irec(ii %i re+im$ri "i,erite "e e,ort.

- exerciţiile de accelerare !fr(nare co#sta$ "i#tr-o s$ită "e ac(i$#i

motrice rapi"e a&ter#ate c$ ,r!#ări e#er+etice )# care co#trac(ia +r$pe&or

m$sc$&are a#+a'ate este rapi" oprită pri# )#cor"area m$%chi&or a#ta+o#i%ti.

- exerciţiile izometrice se ,o&osesc )#tr-$# proce#t &imitat ca mi'&oc "e

"e*o&tare a ,or(ei )# ma'oritatea ram$ri&or %i probe&or sportie.

Loc$& %i s$ccesi$#ea eerci(ii&or "e ,or(ă pre*i#tă e&aborarea ce&ei mai a"ecate

meto"o&o+ii. @o&osirea c$ pricepere a eerci(ii&or "e ,or(ă co#trib$ie &a re,acerea capacită(ii "e

e,ort a&ter#area +r$pe&or m$sc$&are mai p$(i# a#+re#ate c$ ce&e so&icitate &a maim$m

co#"i(io#!#" e,icie#(a a#tre#ame#t$&$i.

I# $&tim$& "ece#i$ creşterea continuă a eforturilor răm!#e re+$&a "e ba*ă a

per,orma#(ei sportie "espri#să "i# pri#cipii&e a#tre#ame#t$&$i mo"er#. Această +!#"iremeto"o&o+ică preco#i*ea*ă "irec(io#area a"aptării or+a#ism$&$i spre #eoi&e a&e co#c$rs$&$i

caracteri*at pri# e,ort$ri "i# ce )# ce mai mari.

)# a#a&i*a sustratului iologic a& ma#i,estării ,or(ei s-a s$b&i#iat că ea "epi#"e "e

mobi&i*area sim$&ta#ă a #$măr$&$i maim "e $#ită(i ,$#c(io#a&e #e$rom$sc$&are %i "e

mărimea )# sec(i$#e tra#sersa&ă a m$%chi&or.

(rsta la care se pot începe a#tre#ame#te&e "e ,or(ă ,ără ca e,ecte&e acestora să ,ie

#ocie )# p&a#$& cre%terii %i "e*o&tării ,i*ice %i a& stării "e să#ătate a co#stit$it %i mai

co#stit$ie o s$rsă "e co#troerse )# r!#"$& specia&i%ti&or "i# "i,erite "ome#ii "e actiitate

a#tre#ori me"ici psiho&o+i bio&o+i etc/.

)# +e#era& metodologia dezvoltării forţei &a !rsta timp$rie recoma#"ă.

- )#tre D-10 a#i să se ,o&osească +re$tă(i $%oare pe#tr$ "e*o&tarea

a#a&itică a +r$pe&or m$sc$&are

- eerci(ii&e pe#tr$ cre%terea ,or(ei să se e,ect$e*e pri# i#terme"i$&

eerci(ii&or "e mobi&itate &a scară ,iă a& 'oc$ri&or sportie )#ot$&$i schi$&$i pati#a'$&$i

+im#asticii &a aparate etc



- )# ceea ce prie%te i#te#sita tea a"ică mărimea )#cărcăt$rii es te

#ecesar să se ap&ice $rmătoare&e proce"ee )#tre 11-17 a#i 70= "i# +re$tatea corpora&ă

)#tre 17-14 a#i 35= iar peste această !rstă )#cărcăt$ri ce "epă%esc +re$tatea

proprie

- )#cep!#" "e &a 14 a#i se pot e,ect$a eerci(ii "e ,or(ă c$ $# pro#$#(at

caracter speci,ic e,ort$ri&or maime p$t!#" ,i p&a#i,icate "i# 15 )# 15 *i&e.

/ndicaţi ile metodice por#esc "e &a c$#oa%terea %i respectarea $rmătoare&or

re+$&i

- a"aptarea treptată a or+a#ism$&$i pe#tr$ a ,ace ,a(ă $#or e,ort$ri "i# ce )# ce

mai mari

- respectarea $#ei ri+$roase a&ter#ări a e,ort$ri&or maime c$ ce&e

s$bmaima&e %i me"ii )# e"erea re,acerii or+a#ism$&$i

- so&icitarea co#comite#tă pe#tr$ ,iecare eerci(i$ a compo#e#tei

#eroase %i a ce&ei m$sc$&a- mărirea #$măr$&$i "e repetări a&e so&icitări&or )# *o#a

i#te#sită(i&or mari %i maime co#"i(ie a cre%terii treptate a posibi&ită(i&or maime a&e

or+a#ism$&$i-:e ba*a acestor reguli, prob&ematica "e*o&tării ,or(ei a "e,i#itiat %i ap&icat )#$&time&e "ece#ii mai m$&te meto"e. Le reami#tim )#tr-o ,ormă si#tetică pe#tr$ i#,ormare %i

ee#t$a&ă ,o&osire (i#!#" seama "e "iersitatea sarci#i&or ce se pot ii )# "e*o&tarea %i

a&ori,icarea acestei ca&ită(i )# ca"r$& a#tre#ame#t$&$i sporti. Planificarea antrenamentului

pe#tr$ "e*o&tarea ,or(ei +e#era&e %i specia&e statice %i "i#amice treb$ie )#tot"ea$#a să (i#ă

seama "e #eoi&e rea&e a&e co#c$rs$&$i "e +ra,ic$& ,ormei sportie.:re*e#tarea a#a&itică a

"e*o&tării ,iecărei ca&ită(i motrice este imp$să "e obiectie&e pregătirii fizice generale, care

#-a "ispăr$t "i# eco#omia a#tre#ame#t$&$i. ar cre%terea co#si"erabi&ă a ro&$&$i pre+ătirii

speci,ice imp$să "e sporirea #$măr$&$i competi(ii&or sportie i#ter#a(io#a&e %i imp&icit a

ce&or #a(io#a&e a specia&i*at %i meto"o&o+ia a#tre#ame#te&or )# co#cor"a#(ă c$ #ecesită(i&e

co#c$rs$&$i.St$"i$& ate#t a& co#c$rs$&$i sporti a ei"e#(iat o m$&tit$"i#e "e co#statări

pri#tre care %i cea că sporti$&$i #$ are #eoie "e o si+$ră ca&itate motrică sa$ a&ta ci "e $#

>amestec? )#tr-o propor(ie +re$ "e "i,ere#(iat "e ,or(ă re*iste#(ă ite*ă mobi&itate %i

)#"em!#are.$pă $#ii specia&i%ti Paro+a Nic$/ co#cept$& "e calitate motrică com#inată

si#teti*ea*ă >amestec$&? )#tr-o propor(ie sa$ a&ta/ este rea&i*at "oar "i# "o$ă ca&ită(i "e

ba*ă. Amestec$& este imp$s "e #eoi&e rea&e a&e pre+ătirii %i co#c$rs$&$i speci,ice ,iecărei



probe )# parte )# "o*ări care "epi#" "e #ie&$& pre+ătirii ,i*ice a sporti$&$i "e #at$ra

e,ort$ri&or

D"/$ltar"a calit!il$r +$tric" c$+3i#at"

$orţa în regim de "iteză &F-V) este ca&itatea sistem$&$i #e$rom$sc$&ar "e a )#i#+e o

re*iste#(ă s$,icie#t "e mare pri#tr-o ite*ă "e co#trac(ie maimă. )# &iterat$ra "e

specia&itate ca&itatea motrică ,or(a )# re+im "e ite*ă este c$#osc$tă %i s$b "e#$mirea "e forţă

explozivă00.

:e#tr$ "e*o&tarea acestei ca&ită(i se ,o&osesc i#te#sită(i c$pri#se )#tre ;5-5= "i# posibi&ită(i )#tr-$# #$măr "e ;- serii pe#tr$ ;- eerci(ii. @or(a )# re+im "e ite*ă este o

calitate cominată )#t!&#ită )# ar$#cări ha&tere r$+bi bob gimnastică, sărit$ri )# apă '$"o

etc.

$orţa în regim de rezistenţă &F-R)

Aceasta re,&ectă capacitatea or+a#ism$&$i "e a re*ista &a e,ort$ri )# co#"i(ii&e

co#trac(ii&or m$sc$&are "e &$#+ă "$rată. I#te#sită(i&e "e &$cr$ s$#t )#tre ;5-D0= "i# posibi&ită(i

)# a#tre#ame#te se e,ect$ea*ă un număr mare de repetări, în 1!23 serii şi -!23 exerciţii. @or(a

)# re+im "e re*iste#(ă este pre"omi#a#tă )# $rmătoare&e probe %i ram$ri "e sport ca#ota' caiac-

ca#oie biat&o# cic&ism %osea pati#a' artistic ha&tere gimnastică, &$pte po&o etc.

i# ce&e pre*e#tate a#terior re*$&tă că "e*o&tarea ca&ită(i&or motrice co#stit$ie $#

capito& importa#t a& a#tre#ame#t$&$i care este tot mai "i,ici& "e abor"at pe măs$ră ce

per,orma#(a cre%te.

@iecare ram$ră sa$ probă sportiă )# ,$#c(ie "e #ecesită(i&e e,ort$&$i competi(io#a& are

#eoie "e o "e*o&tare )# >i#terior$&? $#ei ca&ită(i motrice "e ba*ă %i a&te ca&ită(i. e

eemp&$ $# săritor are #eoie "e "e*o&tarea maima&ă a detentei ite*a )# re+im "e ,or(ă/

"ar )# ace&a%i timp e& rec&amă %i o rezistenţă specială ,ără "e care #$ poate e,ect$a #$măr$&

mare "e sărit$ri "i# a#tre#ame#te.

S$bstrat$& bio&o+ic a& sporti$&$i are #eoie "e ace&e so&icitări speci,ice at!t "e '$"icios

"o*ate. 6 ast,e& "e ipote*ă "ă o #o$ă perspectiă pro+ramării "e*o&tăr ii ca& ită(i&or motrice

pri# crearea $#$i #o$ co#cept Q calităţi comple%e %i a $#ei meto"o&o+ii tot mai



ra,i#ate care este )#că )# c$rs "e e&aborare.

)# teorie ca %i )# practică s-a$ co#t$rat mai m$&te tip$ri "e ca&ită(i comp&ee proprii

a#tre#ame#te&or )# probe&e sportie be#e,iciare. :e#tr$ +im#astica artistică coresp$#*!#" caii

ta(ii comp&ee îndem&nare 'forţă în regim de "iteză 'forţă Nic$ A&. 17/.

i# p$#ct "e e"ere metodic, )# "e*o&tarea ca&ită(i&or motrice comp&ee se

,o&osesc mi'&oace&e %i teh#ici&e eri,icate %i +e#era&i*ate )# "e*o&tarea ca&ită(i&or

combi#ate. Ei"e#t că meto"o&o+ia "e*o&tării ca&ită(i&or motrice comp&ee preco#i*ea*ă

mărirea apreciabi&ă a o&$m$& e,ort$&$i "atorită "$b&ării t$t$ror parametri&or. I# ,o#" marea

per,orma#(ă act$a&ă a re*$&tat "i# cre%terea co#si"erabi&ă a a&ori&or i#"icatori&or

pro+ramării %i a se&ec(iei str$ct$ri&or mi'&oace&or/ compatibi&e c$ caracteristici&e

co#c$rs$&$i.

Pr$c"%"" +"t$%ic" %" %"/$ltar" a ,$r!"i +a5i+"

:e#tr$ "e*o&tarea ,or(ei maime se ,o&osesc "o$ă proce"ee $ti&i*area e,ort$ri&or maima&e

%i s$pramaima&e %i meto"a co#trac(ii&or i*ometrice. a Procedeul eforturilor ma%imale şi

suprama%imale co#stă )# $ti&i*area$#or )#cărcăt$ri c$ 10 -15= mai mari "ec!t posibi&ită(i&e maime. a Procedeul

eforturilor mari maima&e/ se ,o&ose%te tot pe#tr$

"e*o&tarea ,or(ei maime %i co#stă )# $ti&i*area $#or )#cărcăt$ri )#tre

D0-100= "i# a&oarea maimă a per,orma#(ei sporti$&$i. a Procedeul contracţiilor

izometrice. Acest proce"e$ are ca obiecti

pri#cipa& )#+ro%area ,ibrei m$sc$&are %i imp&icit cre%terea ,or(ei

maime. a (lectrostimularea poate ,i co#si"erată ca o aria#tă partic$&ară a

co#trac(iei i*ometrice care #$ se rea&i*ea*ă pri#tr-$# e,ort o&$#tar

rea&i*at "e ce#tri #ero%i ci pe ba*a $#or imp$&s$ri e&ectrice.

Pr$c"%"" +"t$%ic" 0"#tru %"/$ltar"a ,$r!"i î# r"i+ %"

it"/

@or(a )# re+im "e ite*ă sa$ "ete#ta este o combi#a(ie "e ca&ită(i bmotrice "e

ba*ă )#t!&#ite )# #$meroase ram$ri "e sport.

a Procedeul eforturilor explozive :oOer-8re#i#+/ sau a contracţiilor intense şi



rapide.

Re+$&a pri#cipa&ă a acest$i proce"e$ co#stă )# e,ect$area t$t$ror eerci(ii&or %i

repetări&or )# ite*ă maimă c$ ritm a& ,rece#(ei car"iace "e 10mi#. sa$ peste această

&imită. :a$*e&e treb$ie să permită ree#irea &a a&ori&e i#i(ia&e a&e p$&s$&$i.

o Procedeul eforturilor mi'locii sau a încărcăturilor medii

Caracteristici&e acest$i proce"e$ s$#t "ate "e )#cărcăt$ri&e $ti&i*ate )#tre 70-D0=

"i# posibi&ită(i&e maime/ 7-; repetări )# ;- serii &a ,iecare "i# eerci(ii&e "ate.

a Procedee metodice pentru dezvoltarea forţei în regim de rezistenţă.

6biecti$& pri#cipa& a& acestor proce"ee este "etermi#at "e #ecesitatea "e*o&tării

,or(ei %i a ma#i,estării ei &a a&ori s$perioare timp c!t mai &$#+ pri# proce"ee&e respectie

se ca$tă at!t cre%terea masei m$sc$&are c!t %i "e*o&tarea capacită(ii "e e,ort aerob.

Procedeu l eforturi lor segmentare. Metoda cu/ turis tă sau 4odi! uilding5.

Acest proce"e$ este ,o&osit "e c$&t$ri%ti pe#tr$ "e*o&tarea $#or +r$pe "e m$%chi $#"e

e,ort$& este bi#e &oca&i*at pri# a&e+erea se+me#te&or "orite %i amp&it$"i#ea "e &$cr$ aacestora.

Procedeul de lucru 5p(nă la refuz5

#cărcăt$ri&e ,o&osite )# ca"r$& acest$i proce"e$ s$#t c$pri#se )#tre 70D0= "i#

posibi&ită(i&e sporti$&$i iar #$măr$& "e repetări este maim c!te poate sporti$&/. C$

eerci(ii&e a&ese se e,ect$ea*ă 4-; serii )#tre care se acor"ă pa$*e "e ;-10 mi#$te iar )#tre

repetări "e 4-; mi#. :roce"e$& so&icită &a maim$m or+a#ism$& sporti$I$i ,rece#(a

car"iacă a'$#+!#" &a 240mi#. se )#cepe treptat c$ )#cărcăt$ri "e 70-4000 care apoi se

măresc co#,orm a"aptării or+a#ism$&$i.

ο Procedeul în circuit



Creat "e 9ar+o# %i A"amso# proce"e$& "e*o&tă ,or(a %i re*iste#(a +e#era&ă a

or+a#ism$&$i. A#tre#ame#t$& )# circ$it co#stă )# e,ect$area s$ccesiă a $#or eerci(ii

pe#tr$ "e*o&tarea ,or(ei )# combi#a(ie c$ re*iste#(a. Acest proce"e$ )%i tra+e #$me&e "e

&a mo"$& "e or+a#i*are care pres$p$#e trecerea sportii&or "e &a $# ate&ier &a a&t$& &$cr!#"

sim$&ta# pe $# #$măr "e +r$pe e+a& c$ #$măr$& ate&iere&or a&temarea +r$pe&or

m$sc$&are/.

er*i P. %i co&ab. arată că a#tre#ame#t$& )# circ$it este o ,ormă or+a#i*atorică a

eersării "esti#ată "e*o&tării "i,erite&or +r$pe m$sc$&are %i ,oarte importa#tă )#

"e*o&tarea re*iste#(ei )# re+im "e ,or(ă.

ariantele circuitului s$#t

8ip$ri&e "e circ$ite s$#t "etermi#ate "e mai m$&(i ,actori speci,ici acest$i proce"e$

"i#tre care ami#tim o&$m$& i#te#sitate a e,ort$&$i ,orme&e or+a#i*atorice a&e acestora %i

"$rata pa$*e&or.

Scho&ich 9. citat "e ra+#eaA. 15/ stabi&e%te $rmătoare&e forme

ale circuitului)

1. circ$it pe#tr$ &$cr$ "e "$rată2. circ$it ete#si c$ i#tera&e

7. circ$it i#te#si c$ i#tera&e.

)# e"$ca(ia ,i*ică pot ,i $ti&i*ate c$ s$cces prime&e "o$ă ari#ate "e a#tre#ame#t )#

circ$it.

9itra <h. Fi 9o+o% A&. clasifică circuitele)

1. "$pă #$măr$& "e eerci(ii ce i#tră )# compo#e#(a &or circ$ite sc$rte

"i# 4-5 eerci(ii circ$ite me"ii "i# ;-D eerci(ii %i circ$ite &$#+i -

12 eerci(ii.

2. "$pă ,e&$& eerci(ii&or %i +ra"$& "e so&icitare a or+a#ism$&$i

- circ$it uşor )#cărcăt$ră )#tre 10-12= "i# posibi&ită(i&e maime/

- circ$it mediu )#cărcăt$ră )#tre 70-40= "i# posibi&ită(i&e

maime/

- circ$it greu eerci(ii ce "epă%esc 50= "i# posibi&ită(i&e

maime.



9atee L.:. %i Noico A.. ei"e#(ia*ă $rmătoare&e variante)

- circ$it "$pă meto"a eerci(ii&or #e)#trer$pte "e &$#+ă "$rată

pe#tr$ e"$carea re*iste#(ei +e#era&e/

- circ$it c$ i#tera&e i#comp&ete e"$carea re*iste#(ei "e ,or(ă %i

,or(ă-ite*ă/

- circ$it c$ i#tera&e #orma&e "e*o&tarea ,or(ei %i ite*ei/.

8ibac$ V. citat "e ra+#ea A. 15/ mai a"a$+ă aria#te&e

pre*e#tate care se a"resea*ă ,ormării $#or "epri#"eri motrice "e i#i(iere/ pe#tr$

acomo"are %i eperime#ta&e.

6rie#tarea circ$ite&or se rea&i*ea*ă )# pri#cipi$ )# ,$#c(ie "e ca&itatea motrică ce se

"ore%te a ,i "e*o&tată (i#!#"$-se seama "e re+$&i&e meto"ice "e ba*ă ,orm$&ate pe#tr$

"e*o&tarea ca&ită(ii respectie.

- pe#tr$ "e*o&tarea vitezei cominată cu forţa caracteristica ese#(ia&ă a

circ$it$&$i este "ată "e rapi"itatea eec$(iei ,rece#(a mi%cări&or )# $#itate "e timp ite*a "e

repeti(ie se e,ect$ea*ă repetări pe 10-20 sec re&$ate "e 2-7 ori c$ i#tera&e "e o"ih#ă comp&etă

-pe#tr$ "e*o&tarea re*iste#(ei i#te#sitatea e,ort$&$i este me"ie

cresc!#" treptat "e &a 50= &a 30= "i# capacitatea maimă "e e,ort i#te#sitate

me"ie "e &a 50-30= "i# capacitatea maimă "e e,ort

-pe#tr$ "e*o&tarea ,or(ei se &$crea*ă c$ i#te#sitate mare %i maimă

)#cărcăt$ra ,ii#" stabi&ă )# ,$#c(ie "e capacitatea maimă +re$tate )#tre 20-

Criteri$& pri#cipa& "e ap&icare a circ$it$&$i )& repre*i#tă ,rece#(a car"iacă careo+&i#"e%te reactiitatea or+a#ism$&$i &a acest tip "e e,ort. i# acest moti sportiii treb$ie

)#ă(a(i să-%i ia si#+$ri p$&s$& pro,esor$& ca&c$&!#" me"ia pe c&asă %i me"ia &a ree#ire

stabi&i#" o "$rată "e &$cr$ %i "e pa$*ă.

practica a "emo#strat că m$&(i ti#eri mai t!r*i$ #$ ati#+ capacitatea &or pote#(ia&ă "e

per,orma#(ă "eoarece str$ct$ra aparat$&$i "e s$s(i#ere %i aparat$& &ocomotor #$ a$ ,ost

s$,icie#t stim$&ate pe#tr$ a se "e*o&ta.

$pă etti#+er 131 prime&e "i,ere#(e "e ,or(ă apar )# '$r$& a 17-14 a#i "ar se pot

obsera mo"i,icări &a 11 a#i. U# a#tre#ame#t "e ,or(ă se poate ,ace &a această !rstă c!#"

ac(i$#ea testostero#$&$i se pro"$ce )# ce&$&ă citat a## 11/.



:!#ă &a 10 a#i per,orma#(e&e "e ,or(ă #$ s$#t "ate "e a#tre#ame#t$& speci,ic "ar eistă

%i se &$crea*ă pe#tr$ coor"o#area m$sc$&ară. Să #$ se ,acă ,or(ă pe#tr$ hipertro,ia masei

m$sc$&are care #$ eistă &a această !rstă.

oc$ri&e %i ac(i$#i&e motrice care p$# )# ei"e#(ă ,or(a pot a'$ta "ereme ame&iorarea

,or(ei &a copii &eOi# 1;3/.

C$ toate acestea treb$ie să se (i#ă seama "e "e*o&tarea ,or(ei m$sc$&are "e

partic$&arită(i&e or+a#ism$&$i a,&at )# perioa"a "e cre%tere sistem$& osos a& copi&$&$i %i

a"o&esce#t$&$i este mai e&astic "atoritB#e)#cheierii ca&ci,icării "ar )# schimb e& este

mai p$(i# re*iste#t &a presi$#e %i ,&ei$#e.

eoarece m$sc$&at$ra #$ este ep$să prea m$&t &a s$praa#tre#ame#t "atorită

meca#isme&or "e a&armă care "ec&a#%ea*ă obosea&a #$ eistă )# +e#era& teama $#or

tra$matisme proocate "e $# a#tre#ame#t prea i#te#s.

a## E. 11 recoma#"ă să se ,acă &a 10-11 a#i eerci(ii "i#amice "e ,or(ă /

că(ărări &a#sări sărit$ri +re$tate proprie care pot ,i eec$tate c$ teh#ică eactă.

Co#trar ce&or a,irmate "e ce&e mai "ese ori )# &iterat$ră a#tre#ame#t$& ,or(ei se poate

,ace )# toate etape&e "e*o&tării. Copi&$& "e 5 a#i poate ob(i#e "e'a o hipertro,ie m$sc$&ară pri#tr-$# a#tre#ame#t a"aprat posibi&ită(i&or sa&e ei#ecJ. . 12 703-7;/

. E,$rtul 4i ca0acitat"a %" ",$rt Ia î#$tt$ri .E,$rtul î# a#tr"#a+"#t

A#tre#ame#t$& sporti este $# proces "e &$#+ă "$rată co#cep$t ca $# sistem motric-

,$#c(io#a& )# e"erea rea&i*ării $#ei co#"$ite per,orma#te )# co#c$rs. Această co#"$ită este

re*$&tat$& a"aptării s$perioare a or+a#ism$&$i &a e,ort$ri %i psihice i#te#se ra+#ea A. 15/.

)# a#tre#ame#t$& sporti #e i#teresea*ă )# mo" "eosebit care pri# ac(i$#ea sa as$pra

or+a#ism$&$i pro"$ce mo"i,icări a"aptatie mor,o- ,$#c(io#a&e psihice %i a&e capacită(ii ,i*ice

)# ,$#c(ie "e #at$ra %i i#te#sitatea stim$&i&or ap&ica(i so&icitări&or/. I#te#sitatea mărimea %i

"irec(ia "es,ă%$rării procese&or "e a"aptare )# or+a#ism$& sporti$&$i s$#t "etermi#ate "e

mărimea orie#tarea %i caracter$& e,ort$&$i.

:e#tr$ a "e,i#i c!t mai comp&e e,ort$& %i )# specia& asocierea #o(i$#i&or e,ort -

a#tre#ame#t %i a imp&ica(ii&or acestor asocieri as$pra or+a#ism$&$i

9arti# 133 citat "e ei#ecJ . 1D7/ "e,i#e%te a#tre#ame#t$& ca e,ort$& $#$i proces care



pro"$ce mo"i,icări "e stare ,i*ică motoare co+#itiă %i a,ectiă 9ari#esc$ <h. 1D/.

Ast,e& ic(io#ar$& "e psiho&o+ie :a$& :. Neea#$ 13D/ "e,i#e%te c$!#t$& ",$rt

pri# conduita conativă de moilizare, concentrare, accelerare, a forţelor fizice şi

psihice, în cadrul unui sistem de autoregla' consistent în vederea depăşirii unui ostacol, a

învingerii unei rezistenţe a mediului şi a propriei persoane.

L.:. 9atee )# 8eoria %i 9eto"ica E"$ca(iei @i*ice 1D0/ "e,i#e%te ",$rtul ,i/ic

ast,e& mărirea acţiunii exerciţiilor fizice asupra organismului, precum şi nivelul dificultăţilor

oiective şi suiective depăşite în cadru lor.

$pă mărime, e,ort$& poate ,i eha$sti maima& s$bmaima& me"i$ %i mic. 9ărimea

e,ort$ri&or poate ,i apreciată "i# "o$ă perspectie ra+#ea A. 15/ > din afară 5 şi 4 din

interior5.

:rii t 4din afară6 e,ort$& este caracteri*at "e i#"icatori ca speci,icitatea

o&$m$& i#te#sitatea "e#sitatea %i comp&eitatea care co#"i(io#ea*ă mo"i,icări&e

,$#c(io#a&e %i mor,o&o+ice #ecesare cre%terii capacită(ii "e per,orma#(ă.

Aprecierea comp&etă a e,ort$&$i se rea&i*ea*ă )#să "i# perspectiă 4internă5

co#creti*ată )# reac(ia comp&eă a or+a#ism$&$i &a actiitatea "es,ă%$rată . )# cate+oriai#"icatori&or "e acest tip s$#t c$pri#se reac(ii&e ime"iate a&e or+a#ism$&$i ma#i,estate pri#

schimbări&e ,$#c(io#a&e )# timp$& e,ort$&$i "$pă care se ia$ )# "isc$(ie caracteristici&e %i "$rata

perioa"ei "e restabi&ire.

7rientarea efortului este "etermi#ată "e capacită(i&e ce $rmea*ă a ,i "e*o&tate ,or(ă

ite*ă mobi&itate "ispo#ibi&ită(i a#aerobe &actate sa$ a&actate "ispo#ibi&ită(i aerobe etc.

E,ort$ri&e se mai pot c&asi,ica "e aseme#ea "$pă caracter, speci,ice %i #especi,ice.

Ca0acitat"a %" ",$rt

St$"ii&e e,ect$ate i# "ome#ii&e ,i*io&o+iei m$#cii %i a& actiita(i sportie a$ "emo#strat ca#$ se poate rea&i*a per,ec(io#area aparate&or or+a#e&orsisteme&or ,ară ca acestea să ,ie so&icitate

peste &imite&e obi%#$ite. N$mai so&icitarea ,i*ică si psihică peste #ie&$& #orma&$&$i a "$ce &acre%terea capacită(i "e e,ort. :ri# aceasta se )#(e&e+e capacitatea or+a#ism$&$i "e-a presta $#&$cr$ meca#ic c)t mai cresc$t %i a& me#(i#e $# timp c)t mai i#"e&$#+at .

:roces$& "e a#tre#ame#t i# sport$& "e per,orma#(ă $rmăre%te cresterea co#ti#$a acapacitatii "e e,ort pe#tr$ a asi+$ra pe "eoparte posibi&itatea s$portarii i# b$#e co#"itii a $#ei

mari ca#titatii "e &$cr$ meca#ic &a a#tre#ame#te si pe "e a&ta parte pe#tr$ a permite rea&i*area sime#ti#erea $#$i #ie& cat mai i#a&t a& e,ort$&$i i# timp$& competitii&or. e #oti$#e "e e,ort se&ea+a si cea "e capacitate "e e,ort terme# $ti&i*at mai a&es i# ,i*ica $#"e terme#$& "e capacitatese $ti&i*ea*a pe#tr$ a "e,i#i Tcapacitatea maima "e materie sa$ "e e#er+ie co#ti#$ta i#tr-$#corp.

Capacitatea "e e,ort se i#b$#atateste ca $rmare a practicarii sistematice a eercitii&or



,i*ice care ,aori*ea*a i# specia& "e*o&tarea ca&itatii&or motrice si are "rept $rmare cresterea+ra"$&$i "e a"aptare a or+a#e&or si sisteme&or or+a#ism$&$i &a so&icitari s$perioare. I# timp$&e,ort$&$i c$ i#te#sitate maima pe#tr$ $# a#$mit i#"ii" #ie&$& "e so&icitare a& or+a#e&or sisisteme&or corp$&$i este ,oarte "i,erit . U#e&e "i#tre e&e a'$#+ &a #ie&$& ce& mai i#a&t a&capacitatii&or ,$#ctio#a&e i# timp ce a&te&e s$#t i#ca "eparte "e acesta . E,ort$& poate "eci sa

ati#+a #ie&$& maim mai i#ai#te ca #$meroase or+a#e si sisteme "i# or+a#ism sa-si ,i ep$i*atre*ere&e &or ,$#ctio#a&e .Ast,e& capacitatea "e e,ort #$ re*$&ta "i# i#s$marea capacitatii&or ,$#ctio#a&e a&e t$t$ror

or+a#e&or si sisteme&or ci ea este &imitata #$mai "e ace&e or+a#e care a'$#+a#" &a &imitacapacitati ,$#ctio#a&e i#pie"ica i#te#si,icarea e,ort$&$i i# co#ti#$are "esi a&te or+a#e sisisteme ar permite acest &$cr$ .E,ort$& este si#o#im c$ traa&i$& a o re*$&ta#ta a ,orte&or i#terioare ca$*ate "e so&icitarieterioare . si#o#imia e,ort- traa&i$ imp$#e ep&icarea ce&or "o$a aspecte care i#teresea*a&at$ra ca#titatia si ca&itatia a e,ort$&$i

-o&$m$& e,ort$&$i ca aspect +&oba& este si#o#im c$ traa&i$& tota&

-i#te#sitatea este si#o#ima c$ p$terea si repre*i#ta ca#titatea "e &$cr$ meca#ic prestat i#$#itatea "e timp.

i#tre o&$m si i#te#sitate cea care co#"itio#ea*a #ie&$& per,orma#te&or estei#te#sitatea.

Ca0acitat"a %" ",$rt "epi#"e "e

-,actor$& co#"itio#a& si coor"i#ati a& per,orma#tei re*iste#ta,orta ite*a mobi&itate-capacitatii&e si abi&itatii&e teh#ico-tactice a&e sporti$&$i-co#stit$tia si ,$#cti$#ea sa

-ca&itatii&e perso#a&e abtit$"i#i i#te&ect$a&e mora&e psihice "ori#ta "e ictorie

I# timp$& e,ort$&$i i# ,$#ctie "e s$bstract$& metabo&ic or+a#ism$& c#s$ma ca#titatiimai mari sa$ mai mic "e oi+e# care a$ me#irea "e a co#trib$i &a re,acerea s$bstract$&$ie#er+etic . I# ,$#ctie "e acoperirea i#te+ra&a sa$ partia&a a ceri#te&or "e oi+e# i#tr-$# e,ort ,i*icacesta "ei#e aerob sa$ a#aerob.

Capaciatatea "e e,ort "e per,orma#ta poate s$,eri o tras,ormare po*itia mo"i,icaria"aptatie "e &$#+a "$rata/ #$mai "atorita ,iarii "e obiectie a c#ti#$t$&$i pre+atirii a a&e+eriimi'&oace&or si meto"e&or "e a#tre#ame#t .

Capacitatea "e per,orma#ta "e e,ort/ sportia c$pri#"e -perioa"a "e i#ca&*ire i#ai#te "e e,ort-ea&$area sistem$&$i "e co#tro& si test a& at&eti&or -ba+a'$& ere"itar a& at&eti&or -perioa"a "e rec$perare i#ai#te si "$pa e,ort-me"i$& ,i*ic temperat$ra a&tit$"i#e /-#ie&$& ca&itatii&or ,$#ctio#a&e a#"$ra#ta ,orta ite*a p$tere /-meto"e +e#era&e si partic$&are "e a#tre#ame#t

E,$rtul ,i/ic 8 so&icitarea i#cor"area or+a#e&or aparate&or si sisteme&or c$ che&t$ie&i "ee#er+ie si ac$m$&ari "e obosea&a imp&ica#" procese psihice "eosebite i# e"erea rea&i*ari $#eicapacitati s$perioare "e &$cr$ "eci o ame&iorare a starii "e a#tre#ame#t .

I# $#a#imitate specia&isti sa#t asta*i "e acor" ca e,ort$& "ep$s "e i##otatori atat i#a#tre#ame#te cat si i# co#c$rs$ri este $# e,ort "e mare re*iste#ta i# re+im "e ,orta . I.ra+a# i# :ractica me"ici#ii sportie 1D/ orbi#" "espre caracteri*area ,i*io&o+ica a e,ort$&$i ca

probe&e "e i#ot se i#ca"rea*a i# +r$pa "e e,ort pre"omi#a#t aero "e re*iste#ta ecepta#" probe&e"e 50 si 100 m. A&at$ri "e ce&e "o$a ca&itati $# ro& importa#t rei#e mobi&itatii artic$&are c$&oca&i*ari "i,erite i# ,$#ctie "e $# proce"e$ sa$ a&t$& ,aori*a#" i# ce& mai mare +ra" e,icie#ta



teh#ici.I# &$crarea teoria a#tre#ame#t$&$i .arre s$sti#e ca i#ot$& este i# tota&itatea &$i $#

sport "e re*iste#ta ami#ti#" ca &a i#ot re*iste#ta este cheia per,ormatei

- r"/i*t"#ta a"r$3a $ra#ica 9 este re*$&tat$& hipertro,iei cor"$&$i care permite $#

o&$m sisto&ic mai mare a cresterii to#$s$&$i car"iac c$ e,ect i# "eschi"ereacapi&are&or cresterea #$mar$&$i "e a&eo&e ,$#ctio#a&e care absorb 62 a i#b$#atatirischimb$ri&or +a*oase &a #ie&$& a&eo&e&or si a& mo"i,icari&or sa#+$i#e ce permit $#tra#sport mai ab$"e#t 62 spre tes$t$ri .

- r"/i*t"#ta a#a"r$3a $ra#ica 9 este capacitatea or+a#ism$&$i "e a pre&$a pro"$si "e$*$ra "e-a &$cra i# co#"itii toice i# "atorie "e 62

Re,eri#"$-se &a $#$& "i# criterii&e "e c&asi,icare a e,ort$ri&or ,$r#i*or$& "e e#er+ie / PSa&ti# si A. L$#"i i# &$crarea >6i+e# "ema#"s o, sOimmi#+ > preci*ea*a $rmator$&raport aerob-a#aerob

100 m &iber 55.0 25= aerob 35= a#aerob D-11 &itri "atorie 62200 m &iber 2.00.0 50= aerob 50= a#aerob D-11 &itri "atorie 62400 m &iber 4.10.0 30= aerob 7= a#aerob D-11 &itri "atorie 621500 m &iber 13.00.0 0= aerob 10= a#aerob D-11 &itri "atorie 62

Aceasta caracteri*are este orie#tatia "eoarece proce#te&e aria*a i# ,$#ctie "e sporti arsta se +ra" "e pre+atire proce"e$ $ti&i*at.

E,ort$& "i# i#ot este caracteri*at "e ",$rtul #"ur$+u*cular 6 ",$rtul car%i$-r"*0irat$r 6",$rtul "#"r"tic *i ",$rtul 0*i$l$ic .

E,$rtul #"ur$+u*cular este repre*e#tat pri# eerci(ii )# care so&icitarea se sit$ea*ă )# prim$& p&a# &a

#ie&$& sistem$&$i #eros ce#tra& %i #e$rom$sc$&ar. E,icie#(a este "etermi#ată "e +ra"$& "e or+a#i*are "e

#ie&$& "e "e*o&tare %i mat$rare a& sistem$&$i #eros ce#tra& prec$m %i a m$sc$&at$rii sche&etice ce

"etermi#ă capacitatea ,$#c(io#a&ă a )#tre+$&$i sistem "e re&a(ie sistem$& #eros ce#tra& sistem$& #eros

peri,eric a#a&i*ator sistem$& m$sc$&ar %i osteo-te#"i#os/.

9ărimea re*ere&or e#er+etice a#aerobe prec$m %i "ispo#ibi&ită(i&e or+a#ism$&$i )#

prii#(a e#*ime&or are o importa#(ă hotăr!toare )# e,ort$& "e tip #e$rom$sc$&ar.

Armo#ia ,$#c(io#a&ă a sistem$&$i co+#iti - motor imp&icată )# e&aborarea $#$i răsp$#s

motor a"ecat scop$&$i )# "i,erite aria#te "e e,ort este ,oarte importa#tă.

Aspecte&e ,i*io&o+ice a&e ,$#c(iei #eroase %i #e$rom$sc$&are imp&icate i# recep(io#area

a#a&i*a %i si#te*a i#,orma(ii&or $ti&e prec$m %i )# e&aborarea %i eec$(ia rapi"ă a percep(iei

- tip$ri "e actiitate s$perioară p$ter#ic echi&ibrat

ecitabi&itatea sistem$&$i #eros ce#tra& #orma&ă sa$ hiperecitabi&itate compe#sată

eprimată p## e&ectroe#ce,a&o+ramă )# i#"e a "e 45=-55=



capacitate "e "i,ere#(iere ba*ată pe e#er+ie %i mobi&itate eprimată pri# a&ori "e 70 CS

"e ,$*i$#e %i "i,ere#(iere )# ca"r$& stim$&ării &$mi#oase i#termite#te

- mobi&itatea procese&or ,$#"ame#ta&e să ,ie b$#ă trecerea "i# starea "e ecitare )#

starea "e i#hibitie să se ,acă ,ără "i,ic$&tate-

- reactiitatea sistem$&$i #eros ce#tra& să ,ie b$#ă

- coor"o#are #e$rom$sc$&ară treb$ie să ,ie ,oarte b$#ă

- ,$#c(ie irepro%abi&ă a a#a&i*atori&or

compo*i(ia chimică %i str$ct$ra histo&o+ică a ,ibre&or m$sc$&are co#stit$ie ba*a

mor,o&o+ică a ,$#c(ii&or m$%chi $&$i sche&etic e&eme#te&e "e ba*ă a&e ,$#c(iei

#e$rom$sc$&are s$#t repre*e#tate p## ecitabi&itatea #e$rom$sc$&ară ei"e#(iată p##

e&ectromio+ramă pri# c$rba I #orma&ă %i echi&ibr$& io#ic optim Ca W 9+/

- pri# to#$s m$sc$&ar scă*$t )# repa$s %i ri"icat &a a&ori optime )# timp$& co#trac(iei

amp&it$"i#e a m$%chi$&$i ati#+!#" a&ori ri"icate

capacitatea "e co#trac(ie b$#ă pri# sec$sa m$sc$&ară optimă.

:er,orma#te&e )# e,ort$& #e$rom$sc$&ar s$#t "etermi#ate "e #ie&$&-

"e "e*o&tare si ,$#ctio#are a #e$rom$sc$&at$rii si sistem$&$i #eros- - -

ce#tra& a e#er+iei a#aerobe a e#*ime&or a#aerobe a re*iste#(ei &a "atoria "e oi+e#.

E,$rtul car%i$-r"*0irat$r este e,ort$& )# care ra#"ame#t$& "epi#"e "e capacitatea "e

tra#sport a oi+e#$&$i a sisteme&or %i aparate&or imp&icate )# aceste ,$#ctii.-

Aceste "o$ă aparate a$ o po#"ere "eosebită )# captarea %i tra#sport$& oi+e#$&$i &a

#ie&$& tis$&ar )# scop$& "e+a'ării $#ei ca#tită(i care "etermi#ă %i &imitea*ă per,orma#(a

sportiă "e &a 5-; mi#$te &a peste 1 oră. 6i+e#$& i#spirat este tra#sportat )# ce&$&ă pri#

e#ti& a(i a p$&mo#ară %i circ$&a(ia sa#+$i#ă %i pri# ce&e "o$ă sisteme a&eo - capi&are %i

capi&ară - tis$&ară.

Capacitatea "e e,ort a "epi#"e "e capacitatea "e captare tra#sport %i $ti&i*are a

oi+e#$&$i. Ea se poate eprima pri# co#s$m$& maim "e oi+e# V02 ma./ sa$ pri# V02

maX+ corp care repre*i#tă p$terea maimă aerobă re&atiă

C$#*u+ul +a5i+ %" $5i"# repre*i#tă ca#titatea "e oH+e# ,$r#i*ată m$%chi&or %i a&tor



(es$t$ri 9a+&ischo 1D2/. Acesta se măsoară pri# ca&c$&area ca#tită(ii "e oi+e# epirat )#tr-$#

mi#$t scă*!#" această ca#titate "i# cea i#ha&ată )# aceea%i perioa"ă "e timp. i,ere#(a

repre*i#tă co#s$m$& "e oi+e# #ecesar actiită(ii m$sc$&are. EriJsso# Per+ %i 8ara#+er 13D/

a$ s$s(i#$t că a&ori&e re&atie a&e a2 ma eprimat )# m&.J+mi#. "$c &a o măs$rare i#eactă a

capacită(ii aerobe a )#otător$&$i. Ei prop$# să se ,o&osească a2 ma raportat &a )#ă&(ime

m&.N)#ă&(ime2Nmi#./ ar+$me#t!#" că )#otătorii #$-%i "ep&asea*ă )#trea+a &or +re$tate

corpora&ă pri# apă.

a&mer %i Ystra#" 1;7 134/ a$ co#statat că a2 ma &a )#otători a ,ost mai re"$s c$

;-3= c!#" a$ ,ost testa(i )# apă "ec!t )# timp$& testării )# a&er+are. Sa&ti# 1;D/ arteH

1;/ a$ arătat că a#tre#ame#t$& "e i#te#sitate maimă #$ pro"$ce mărirea "ebit$&$i

car"iac "ar o i#te#sitate "e peste 0= "i# ce& mai b$# timp "$ce &a $# "ebit maim

car"iac.

C!#" se ,o&osesc "ista#te mai sc$rte "$rata "e o"ih#ă treb$ie să ,ie-

mai sc$rtă "ec!t "$rata "e &$cr$ 14 12/. a perioa"ă sc$rtă "e o"ih#ă #$

permite o re,acre comp&etă )#tre repetări ,iecare repetare "i#tr-o serie )#cep!#" c$ $#co#s$m "e oi+e# mai ri"icat "ec!t )# repetarea a#terioară. $pă 4-D mi#$te )#otătorii

treb$ie să ati#+ă $# a2 ma care a răm!#e &a ace&a%i #ie& )# tot timp$& seriei.

# co#c&$*ie i#te#sitatea e,ort$&$i treb$ie să ,ie mai mare sa$ e+a&ă c$ 0= "i# ite*a

"e co#c$rs raport$& e,ortpa$*ă e+a& c$ 1 12 ca#titatea "e aci" &actic ac$m$&ată 5-12

m9 iar a2 ma i#tră )# ,$#c(i$#e "$pă 7 mi#$te "e &a )#cep$t$& e,ort$&$i.

Pr$c"%"u Vit"/ C$#*u+ul %" Fr"c"#ta

+.:*"c. '(1.:+i#. car%iac 3.:+i#.

Cra$& 1.0 1.D7 125

Spate 1.0 2.42 17D

e&,i# 1.0 2.D5 150

Pras 1.0 7.42 1;2

$pă $#ii a$tori co#s$m$& maim "e oi+e# este "etermi#at "e ,actori "ime#sio#a&i %i

$#e&e capacită(i a aparat$&$i circ$&ator %i respirator



- capacitatea p$&mo#ară tota&ă %i re*i"$a&ă

- mărimea s$pra,e(ei "e "i,$*i$#e a&eo - capi&ară

- #$măr$& "e a&eo&e &a #ie&$& p&ăm!#i&or

- mărimea i#imii

ca#titatea "e hemo+&obi#ă

- o&$m$& pat$&$i capi&ar )# or+a#e&e so&icitate "e e,ort

- miocar"

- m$%chi

- +&a#"e e#"ocri#e.

Capacită(i&e ,$#c(io#a&e a&e sisteme&or "e tra#sport s$#t "escrise pri# - e#ti&a(iamaimă o&$#tară

- o&$m$& epirator maimsec$#"e

- capacitatea "e "i,$*i$#e a p&ăm!#i&or.

# c$rs$& e,ort$&$i s$bmaima& "ebit$& car"iac care pro"$ce aria(ia i#tra i#"ii"$a&ă a

capacită(ii "e tra#sport a oi+e#$&$i prec$m %i ,rece#(a car"iacă aria*ă ca o ,$#c(ie

&i#iară )# timp ce "i,ere#(a arterio - e#oasă a oi+e#$&$i %i "ebit$& sisto&ic aria*ă ca

hiperbo&e. :roces$& "e pre+ătire treb$ie orie#tat spre )#&ăt$rarea ,actori&or &imitatori )#

,iecare +e# "e e,ort.

9o"$& "e Ve#ti&a(ie Necesar e,ect$are a :er,orma#(ă pe @rece#(a p$&mo#ară oi+e#

50 m )# sec/respira(iei &mi#/ &itrii/

Respira(ie &a

$# cic&$ "e 234 1D0 110 ;

bra(e

Respira(ie &a"o$ă cic&$ri

234 1D; 122 D

brate

Respira(ie &atrei cic&$ri "e 235 14 170 DD

bra(e



Reac(ia "$pă e,ort &a )#otătorii "e per,orma#(ă &a 50 m &iber )# tempo maim c$

respira(ie e,ect$ată "i,erit.

Praul a#a"r$3 *au *tar"a +a5i+ *ta3il a lactatului9 este "e,i#it "e asserma#

137/ ca ,ii#" #ie&$& "e &$cr$ )# care co#s$m$& maim "e oi+e# a'$#+e s$b p$#ct$& )#

care aci"o*a metabo&ică %i mo"i,icări&e associate )# schimb$ri&e +a*oase a$ &oc.

Cercetări&e a$ i#"icat că acest pra+ "e aci"o*ă metabo&ică este ati#s &a $# #ie& "e V02

ma 1.2 &Nmi#. pe#tr$ bărbă(ii se"e#tari %i 0.D &Nmi#. pe#tr$ ,emei&e

se"e#tare.

# &iterat$ra "e specia&itate pra+$& a#aerob mai este "e,i#it ca ?p$#ct$a& critic "e i#trare

)# &actat sa$ starea maimă stabi&ă a &actat$&$i?. 8o(i terme#ii co#er+ spre i"eea că

,e#ome#$& repre*i#tă ?cea mai mică ite*ă "e )#ot &a care metabo&ism$& aerob este

)#cărcat maima& sa$

echi&ibr$& )#tre ite*a "e pro"$cere a aci"$&$i &actic )# s!#+e %i ite*a "e )#"epărtarea a

acest$ia?.

@i*io&o+ii care se oc$pă "e e,ort s$s(i# că )mb$#ătă(irea pra+$&$i a#aerob este cea mai

importa#tă a"aptare a a#tre#ame#t$&$i pe#tr$

)mb$#ătă(irea per,orma#(e&or )# )#treceri&e "e ,o#" %i semi,o#" poate chiar mai

importa#tă "ec!t )mb$#ătă(irea a2 ma. Acest &$cr$ are &oc pe#tr$ că o )mb$#ătă(ire a

pra+$&$i a#aerob re,&ectă #$ #$mai cre%teri )# V62 ma "ar i#"ică o re"$cere a

pro"$cerii &actat$&$i )# m$%chii actii %i o cre%tere )# ite*a "e e&imi#are a &actat$&$i.

:a$*e&e c$pri#se )#tre 5-10 sec$#"e )#tre repetări e,ort$& e,ect$at c$ i#te#sitate ;0-D0=

"i# ite*a probei &a )#cep$t$& se*o#$&$i "$c &a ame&iorarea pra+$&$i a#aerob )# probe&e

sc$rte #$măr$& repetări&or poate ,i "est$& "e mare 4025m.I6 sec.

Ystra#" %i Ro"ah& 133/ XipJe 13D/ a$ arătat că repetări&e pe#tr$ a 2 ma %i pra+$&a#aerob să se )#oate c$ i#te#sită(i s$bmaima&e pe#tr$ a #$ i#ter,era c$ ac$m$&area

eces$&$i "e &actat. Se poate a,irma că &a $# sporti bi#e a#tre#at pra+$& a#aerob &actat

este "epă%it cam &a "ista#(a "e ;0m iar &a $# sporti s&ab a#tre#at aci"o*a se i#sta&ea*ă &a



70m.

# co#c&$*ie eistă o mai mare &e+ăt$ră )#tre pra+$& a#aerob FI per,orma#(e&e

)#otători&or "ec!t )#tre pre+ătire )# a2 ma %i per,orma#(e. Acest &$cr$ se ep&ică pri#

,apt$& că )#otătorii #$ pot me#(i#e i#te#sită(i mari pe#tr$ a2 ma 0-2=/ perioa"e

&$#+i "e timp sa$ $# #$măr mare "e repetări pe a#tre#ame#t. Re*$&tă că o&$m$&

repetări&or &a această i#te#sitate #$ este s$,icie#t pe#tr$ a pro"$ce a"aptări maime

)# metabo&ism$& aerob. L$cr!#" )# stare maimă stabi&ă a &actat$&$i se pot rea&i*a

o&$me mari "e )#ot c$ ite*e mi#ime "e pra+ ce pot ,i me#(i#$te $# timp mai

)#"e&$#+at iar metabo&ism$& aerob a ,i s$pra)#cărcat &a

maIm$m.E,$rtul "#"r"tic este repre*e#tat "e e,ort$& "e tip e#"ocri#o metabo&ic. :er,orma#te&e

s$#t "etermi#ate si &imitate "e eco#omicitatea or+a#e&or "e posibi&itati&e aproi*io#ariic$ s$bsta#te e#er+etice si "e e,icie#ta re+&arii hormo#a&e.

- -



Praul a#a"r$3

10

D

Aci";

Lactic4

m9.I/2

o

o 5

1'

1;

('

(;

E,ort$ri&e "e tip metabo&ic s$#t rea&i*ate )# co#"i(ii aerobe %i a$ i#te#sitate mică "$rata &or ,ii#"

"e 1-D ore c$ co#"i(ia asi+$rării pe parc$rs a s$bstrat$&$i e#er+etic. Eco#omia metabo&ică %i

re+&a'$& e#"ocri# caracteri*ea*ă %i pro,i&$& or+a#ism$&$i &a acest tip "e e,ort.

i#tre criterii&e importa#te e#"ocri#e

ca#titatea "e 13 ceto - steroi*i 10-14 m+ &a 24 ore &a bărba(i %i D-12 m+ &a 24 ore

&a ,emei/

- #ie&$& cateco&ami#e&or $ri#are este "e 700-500 m+ &a 24 ore.

E,$rtul 0*i$l$ic

i#tre sport$ri&e mo"er#e i#ot$& "e per,orma#ta preti#"e probabi& ce&e mai mari e,ort$ri

"i# partea ce&or ,oarte ti#eri ast,e& i#catcapacitatea "e mobi&i*are a oi#tei &a maim

perseere#ta si te#acitatea sa#t hotaratoare. N$ se poate orbi "espre capacitatea "e e,ort

,ara a ami#ti "e "etermi#area psiho&o+ica a acesteia. Ast,e& "$pa :erro# e,ort$& este

operatie ce "ec$r+e "i# "isproportia "i#tre posibi&itati&e i#"ii"$&$i si obstaco& si pri# care se

i#&at$ra reacti&e #ea"aptate simt$ri&or.$pa La#+ier QLiberso# e,ort$& este o co#ti#$are a m$#cii ca#" sarci#a motrica a a'$#s

sa pre*i#te o a#$mita "i,ic$&tate ti#*a#" sa ,aca sa es$e*e i#te#tii&e i#itia&e a&e s$biect$&$i.

E,ort$& i# i#ot pres$p$#e o&$me si i#te#sitati mari acesta ,ii#" o ceri#ta a pre+atirii chiar si



&a copii .

La copii si '$#iori este stric #ecesara o ca#titate mare "e i#ot "eoarece treb$ie "e*o&tata

re*iste#ta aeroba i# mo" prioritar . A&ter#area o&$me&or mari "e e,ort c$ i#te#sitati

maima&e i# ,$#ctie "e etapi*area si periori*area pre+atiri a "$ce &a mo"i,icari a"aptatie

ime"iate si "e &$#+a "$rata i# or+a#ism$& ta#ar$&$i i#otator si imp&icit &a per,orma#te

#otabi&e.

Se obsera i# tratarea psiho&o+ica a e,ort$&$i imp&icarea "eosebita a ,actor$&$i o&itio#a&

c$ tot ce "ec$r+e "i# aceasta pt s$sti#erea e,ort$&$i . N$ se poate orbi "espre capacitatea "e

e,ort ,i*ic ,ara a ami#ti "e capacitatea psihomotrica a i#"ii"$&$i .

6 prob&ema "eosebita care apare i# i#ot$& "e per,orma#ta &a #ie&$& copii&or este

aba#"o#$& timp$ri$ si $*$ra psihica sa$ ,i*io&o+ica .

I# aceste ca*$ri acti$#i&e sporti$&$i a$ "rept scop eitarea $#ei sit$ati #e+atie pro"$sa

"e stres$& "e a#tre#ame#t si te#"i#ta este "e a aba#"o#a a#tre#ame#te&e ,oarte so&icita#te si

mo#oto#e .

Oferind incurajarea potrivita la momentul oportun antrenorul cu cunostinte de

psihologie poate crea un cadru in care copilul nu se va plictisi niciodata de inot

.Astfel motivatia invinge aversiunea si va fi continuata activitatea sportiva .

. Evaluarea capacităţii de efort

9ăs$rarea capacită(ii "e e,ort a or+a#ism$&$i $ma# a co#stit$it p!#ă [ #$ "e m$&t $#a

"i# prob&eme&e co#troersate a&e me"ici#ii. :e#tr$ ea&$area comp&etă a posibi&ită(i&or

e#er+etice a&e $#$i i#"ii" treb$ie ep&orate rra+#ea A. Pota A. 1/

M "ispo#ibi&ită(i&e sa$ capacitatea "e a mobi&i*a rapi" s$rse&e

,$#c(io#a&e pe#tr$ a răsp$#"e $#or sarci#i br$%te %i i#te#seM re*iste#(a capacitatea "e a me#(i#e $# timp c!t mai &$#+ #ie&$&

)#a&t "e mobi&i*are a res$rse&or ,$#c(io#a&e

M +ra"$& "e rea&i*are care repre*i#tă raport$& "i#tre #ie&$& maim

"e mobi&i*are a re*ere&or ,$#c(io#a&e %i posibi&ită(i&e pote#(ia&e

etreme "e mobi&i*are.

"valuarea capacităţii anaeroe. Capacitatea a#aerobă a&actaci"ă %i p$terea s$#t ,oarte

"i,ici& "e eami#at. :e#tr$ ea&$area ,os,a(i&or macroer+ici %i a e#*ime&or ce catalizează aceste

reac(ii si#+$re&e meto"e "irecte s$#t biopsia m$sc$&ară %i )# parte re*o#a#(ă ma+#etică #$c&eară.

Ea&$area capacită(ii aerobe. I# ,$#c(ie "e obiecti$& $rmărit se pot ,o&osi "o$ă



cate+orii "e teste de teren %i a#$me

M teste "e capacitate maimă )# ca*$& a"aptării "i,erite&or or+a#e %i sisteme &a e,ort$ri

maime



M teste s$bmaima&e sa$ care sim$&ea*ă competi(ia )# ca*$&

a"aptării pro+resie.

"valuarea metaolismului alternativ aero!anaero. )# ac(i$#i&e ice comp&ee )# care

i#teri# mai m$&te meca#isme metabo&ice )# ic(ie "e i#te#sitatea %i "$rata e,ort$&$i este "i,ici&

să ea&$ăm so&icitarea $sm$&$i "atorită imposibi&ită(ii "e a "isti#+e c&ar ac(i$#ea "i,erite&or

,metabo&isme. )# acest se#s a$ ,ost e&aborate teste care i*ea*ă

M capacitatea "e a pro"$ce #ie&e a&e p$terii m$sc$&are

M capacitatea "e restabi&ire rapi"ă "$pă e,ort

M capacitatea "e repetare a ace&eia%i per,orma#(e "$pă $# sc$rt

i#tera& "e timp.

Referat Dezvoltarea Capacitatii Motrice

Documents

Transcript of Referat Dezvoltarea Capacitatii Motrice