COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIALŞI

COMITETUL REGIUNILOR

COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL

Comitetul Economic si Social European este un organ consultativ al UE, format din reprezentanţi ai diferitelor componente economice si sociale ale societăţii civile organizate.

CESE a fost înfiinţat în 1957, odată cu semnarea de către fondatorii Uniunii Europene a Tratatelor de la Roma. Obiectivul urmărit a fost acela de a implica diferitele grupuri de interes economic şi social în dezvoltarea pieţei comune şi de a permite Comisiei Europene şi Consiliului să aibă o cât mai largă bază de consultare cu privire la politicile UE. Prima sesiune plenară a CESE a avut loc la Bruxelles, în mai 1958. CESE are un loc bine definit în cadrul procesului decizional din Uniunea Europeană, în calitatea sa de organ consultativ care are rol de intermediar între „executivul” (Comisia) şi „legislativul” comunitar (Parlamentul European şi Consiliul).

Comitetul Economic şi Social îndeplineşte trei funcţii:- Emite avize: Comisia sau Consiliul sunt obligate să ceară avizul Comitetului în privinţa proiectelor legislative. Comitetul poate emite avize din proprie iniţiativă în orice problemă de interes comunitar. Discutarea şi pregătirea avizelor se realizează prin intermediul secţiunilor specializate. Avizele sunt adoptate cu majoritatea simplă în cursul şedinţelor plenare.- Controlează piaţa unică, atrăgând atenţia asupra disfuncţionalităţilor sale şi încercând să recomande soluţii pertinente instanţelor UE, se atrage atenţia asupra dezvoltărilor de ultimă oră, dar se semnalează şi aspectele negative care pot determina închiderea pieţelor sau pot împiedica libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor. - Menţine legăturile cu organismele similare de la nivel internaţional, naţional şi regional.

Potrivit art. 301 si art. 302 ale Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene, componenţa Comitetului este stabilită prin decizie adoptată cu unanimitate de Consiliu, la propunerea Comisiei. Consiliul adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor fiecărui stat membru, hotărând, însă, după consultarea Comisiei care poate obţine opinia organizaţiilor europene reprezentative pentru diferitele sectoare economice si sociale. Membrii Comitetului sunt numiţi pentru un mandat de cinci ani, putând fi reînnoit. În prezent, numarul de membri ai CESE este de 344 de membri, neputând să depăşească 350 de membri.(art 301 TFUE)

Numărul membrilor din fiecare stat membru nu reprezintă neapărat mărimea populaţiei din ţara respectivă. Numărul de membri din fiecare ţară este următorul:

Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit 24Polonia şi Spania 21România 15Austria, Belgia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Republica Cehă, Suedia, Ţările de Jos şi Ungaria 12Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania şi Slovacia 9Estonia, Letonia şi Slovenia 7

Cipru şi Luxemburg 6

Malta 5TOTAL 344

CESE îşi desemnează, dintre membrii săi, preşedintele si biroul pentru un mandat de doi ani şi jumătate şi este convocat de preşedinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, însa se poate întruni şi din iniţiativă proprie.(art. 303 TFUE)

CESE este împărţit în trei grupuri, conform regulamentului de procedură pe care îl adoptă, care reprezintă angajatorii, salariaţii si celelalte componente cu caracter economic şi social ce realizează activităţi diverse. Fiecare grup are câte un secretariat propriu. Membrii CESE pot să aleagă singuri din care grup doresc să facă parte. (Uneori, unii membri aleg să nu facă parte din niciun grup).

Grupul I. Membrii grupului ANGAJATORILOR provin din sectoarele industriale publice sau

private, din întreprinderi mici, din camerele de comerţ, din comerţul cu ridicata sau cu amănuntul, din sectorul bancar sau al asigurărilor, din transporturi sau agricultură.

Grupul I păstrează legături permanente cu BUSINESSEUROPE (Uniunea Confederaţiilor din Industrie şi ale Angajatorilor din Europa), CEEP (Centrul Patronal European al Întreprinderilor cu Capital Public), EUROCHAMBRES (Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie Europene) și EUROCOMMERCE (Reprezentanţa comerţului cu ridicata, cu amănuntul şi internaţional), precum şi ad-hoc, cu numeroase alte organizaţii industriale sectoriale de la nivel european.

Politica Grupului I reflectă opinia federaţiilor industriale favorabilă susţinerii dezvoltării în UE a unor economii bazate pe piaţa liberă, pe libera circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor în cadrul pieţei interne, cu convingerea că aceasta este cea mai bună cale spre creştere economică, ocuparea forţei de muncă şi competitivitate. Grupul consideră că CESE şi structura sa tripartită oferă o modalitate unică pentru a se ajunge la consens cu privire la politicile UE şi serveşte drept model pentru societatea europeană în ansamblu.

Grupul II.Membrii grupului SALARIAŢILOR sunt reprezentanţi ai sindicatelor, confederaţiilor şi

federaţiilor sindicale naţionale. Membrii săi reprezintă peste 80 de organizaţii sindicale, marea majoritate a acestora fiind afiliate la ETUC (Confederaţia Europeană a Sindicatelor) sau la federaţiile sectoriale ale acesteia. Unii membri provin din Confederaţia Managerilor Europeni. Deşi structurile sociale europene sunt un model pentru multe părţi ale lumii, există încă în Europa prea mulţi oameni cu situaţii dificile sau care sunt excluşi din societate din cauza sărăciei, a discriminărilor, a lipsei de educaţie sau a altor factori.

Prioritatea principală a Grupului II a fost dintotdeauna îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale lucrătorilor din Europa şi bunăstarea tuturor cetăţenilor europeni, precum şi a lucrătorilor şi familiilor acestora de pe alte continente. Grupul II este ferm angajat pe calea extinderii şi consolidării Uniunii Europene, ca spaţiu de prosperitate, libertate şi democraţie, de sprijin reciproc, solidaritate şi coeziune socială, şi doreşte să se asigure că lucrătorii pot să joace un rol real în procesul decizional european.

Grupul III.Acel grup al CESE ce realizează ACTIVITĂŢI DIVERSE are caracter eterogen în ceea ce

priveşte componenţa sa, membrii săi provenind din organizaţii ale agricultorilor, din întreprinderi mici, din sectorul artizanal , din asociaţii non-profit, din cooperative, din grupuri de protecţie a consumatorilor şi a mediului sau din diferite ONG-uri. Obiectivul acestui grup este realizarea unei democraţii economice şi sociale reale la nivelul UE.

La nivelul CESE funcţionează:

1. Preşedinţia si Biroul 2.Adunarea Plenară3.Secţiunile 4.Grupul pentru comunicare, grupul pentru buget şi grupul chestorilor 5.Secretariatul General.

Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi sunt aleşi la fiecare doi ani şi jumatate (art. 303 TFUE); rolul acestora este acela de a conduce CESE şi de a-l reprezenta la întâlnirile cu celelalte instituţii UE, cu guvernele naţionale, cu organizaţiile internaţionale şi cu organismele aparţinând societăţii civile organizate din Europa şi din întreaga lume.

Biroul CESE organizează lucrările acestuia. Pe lângă preşedinte (care conduce Biroul) şi cei doi vicepreşedinţi, acesta cuprinde preşedinţii celor trei grupuri („Angajatori”, „Salariaţi” şi „Activităţi diverse”) şi ai celor şase secţiuni, precum şi câte un membru din fiecare stat membru, ales direct de către Adunarea Plenară. Cei doi vicepreşedinţi prezidează Grupul pentru comunicare, respectiv Grupul pentru buget ale Comitetului.

Adunarea Plenară se reuneşte în sesiuni plenare , momente în care ea adoptă avize cu majoritate simplă, înainte de a le trimite Consiliului, Comisiei sau Parlamentului. Termenul în care CESE trebuie sa îşi prezinte avizul nu poate fi mai mic de o lună de la data la care comunicarea este adresată preşedintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedică desfaşurarea procedurilor.(art.304 TFUE)

Secţiunile specializate sunt în număr de 6. Ele pregătesc avizele pentru sesiunile plenare; fiecare dintre cele şase secţiuni se ocupă de domeniile politice specifice prevăzute în tratatele UE. Pentru fiecare aviz, secţiunea competentă înfiinţează de obicei un grup de studiu, asistat de experţi şi numeşte un raportor. Atunci când o temă este de interes pentru mai multe secţiuni, CESE poate crea un subcomitet temporar. Subcomitetele funcţionează în bună măsură la fel ca şi secţiunile, însă sarcina lor se limitează la analizarea unei teme date, până la termenul stabilit. În plus, se pot înfiinţa si “observatoare” care au sarcina de a monitoriza chestiunile cele mai importante pe termen lung.

Cele 6 secţiuni specializate sunt Secţiunea pentru uniunea economică şi monetară şi coeziune economică şi socială (ECO), Secţiunea pentru piaţa unică, producţie şi consum (INT), Secţiunea pentru transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţionala (TEN), Secţiunea pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi cetăţenie (SOC), Secţiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală şi protecţia mediului (NAT), Secţiunea pentru relaţii externe (REX). Pe langa cele 6 secţiuni mai funcţioneaza si Comisia Consultativă pentru mutaţii industriale, Observatorul strategiei de la Lisabona, Observatorul Dezvoltării Durabile, Observatorul Pieţei Forţei de Munca şi Observatorul Pieţei Unice.

Cele 3 grupuri din cadrul CESE au atribuţii administrative specifice: Grupul pentru buget este numit de Birou pentru a-l asista în adoptarea deciziilor financiare şi bugetare.Grupul pentru comunicare este numit de Birou pentru a orienta şi a monitoriza strategia de comunicare a Comitetului. Buna comunicare este esenţială pentru ca CESE să-şi poată îndeplini bine rolul, pentru a beneficia de sprijinul cetăţenilor UE în procesul de construire a unei Europe puternice şi unite. Comitetul colaborează strâns cu celelalte instituţii ale UE pentru a face faţă provocării reprezentate de realizarea unei comunicări eficiente.

Grupul chestorilor este numit de Adunarea Plenară şi are rolul de a monitoriza şi de a garanta aplicarea corespunzătoare a Statutului membrilor.

Secretariatul General

COMITETUL REGIONAL

Comitetul Regional (CoR) a fost înfiinţat prin Tratatul de la Maastricht (semn.1992 vig. 1993) si reprezintă interesele regiunilor si ale comunelor în cadrul procesului de decizie al UE. Comisia Europeana si Consiliul de Miniştri aveau obligaţia de a consulta acest comitet cu privire la problemele majore de interes regional. Prima sesiune plenara a CoR a avut loc la Bruxelles în martie, 1994.

Comitetul Regional este format din reprezentanţi ai colectivităţilor regionale si locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic in faţa unei adunări alese.(art. 300 alin.3) Potrivit art. 305 TFUE , componenţa CoR este hotărâtă prin decizie adoptată cu unanimitate de Consiliu, la propunerea Comisiei. Consiliul adoptă lista membrilor si a supleanţilor stabilită în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru, mandatul fiind valabil pe o perioadă de 5 ani (cf. Tratatului de la Nisa, mandatul era de 4 ani) iar numărul membrilor neputând sa depăşeasca 350 (în prezent are 344 membri). Potrivit aceluiaşi articol din TFUE, membrii CoR nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai Parlamentului European.

Repartizarea locurilor deţinute de fiecare delegaţienaţională:

Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit 24Polonia şi Spania 21România 15Austria, Belgia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Republica Cehă, Suedia, Ţările de Jos şi Ungaria 12Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania şi Slovacia 9Estonia, Letonia şi Slovenia 7Cipru şi Luxemburg 6Malta 5TOTAL 344

CoR îşi desemnează, dintre membrii săi, preşedintele si biroul pentru un mandat de doi ani şi jumătate şi este convocat de preşedinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, însa se poate întruni şi din iniţiativă proprie.(art. 306 TFUE)

La nivelul CoR funcţionează:

1.Preşedintele, Prim-vicepreşedintele şi Biroul2.Adunarea Plenară3.Comisiile4.Comisia pentru Afaceri Financiare şi Administrative5.Grupurile politice6.Delegaţiile naţionale7.Secretariatul general

Preşedintele CoR conduce lucrările, prezidează sesiunile plenare şi este reprezentantul oficial al CoR. Mandatul său se întinde pe o perioadă de doi ani şi jumătate.

Prim-vicepreşedintele CoR este ales de către adunarea plenară tot pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Acesta îl înlocuieşte pe preşedinte, în caz de absenţă.

Biroul are, printre altele, competenţe în elaborarea programului politic şi în organizarea şi administrarea CoR.

Adunarea plenară se reuneşte în sesiune plenară, la Bruxelles în vederea examinării şi adoptării de avize, rapoarte şi rezoluţii. Cu acest prilej, sunt adesea invitaţi membri ai Comisiei Europene şi reprezentanţi ai preşedinţiei UE pentru a dezbate chestiuni de interes, în special pentru regiuni şi oraşe.

Comisiile sunt în număr de 6 şi reprezintă secţiuni ce funcţionează la nivelul CoR şi sunt specializate pe domeniile următoare: politici de coeziune teritorială; politici economice şi sociale; dezvoltare durabilă; cultură, educaţie şi cercetare; relaţii externe şi cooperare descentralizată; afaceri constituţionale, guvernare europeană şi spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Acestea elaborează proiecte de avize şi organizează conferinţe şi seminarii pe teme care ţin de domeniile lor de competenţă. Fiecare comisie are aproximativ o sută de membri şi este asistată de un secretariat din cadrul administraţiei. Aceste comisii examinează în detaliu propunerile legislative în legătură cu care este consultat Comitetul şi elaborează un proiect de aviz, în care CoR subliniază elementele din propunerile Comisiei Europene cu care este de acord şi elementele care necesită modificări. Proiectul de aviz este apoi dezbătut în cadrul uneia dintre sesiunile plenare anuale ale CoR. Dacă majoritatea îl aprobă, proiectul este adoptat şi devine aviz al Comitetului Regiunilor, care se transmite apoi Comisiei, Parlamentului şi Consiliului.

Comisia pentru Afaceri Financiare si Administrative consiliază Biroul cu privire la chestiunile legate de administraţie şi finanţe.

CoR este alcătuit din patru grupuri politice, al Partidului Socialiştilor Europeni (Grupul PSE), al Partidului Popular European (PPE), al Alianţei Democraţilor şi Liberalilor pentru Europa (ADLE) şi al Uniunii pentru Europa Naţiunilor – Alianţa Europeană (UEN-AE). Unii membri sunt independenţi. Înainte de întâlnirile majore, fiecare grup politic îşi convoacă membrii pentru a defini o poziţie comună. Preşedintele CoR, prim-vicepreşedintele şi preşedinţii grupurilor politice se reunesc şi ei înaintea sesiunilor plenare şi a altor întâlniri importante, pentru a ajunge la un consens politic asupra temelor esenţiale.

Delegaţiile naţionale. Înainte de sesiunile plenare şi de alte evenimente majore, membrii CoR se reunesc în cadrul delegaţiilor naţionale, pentru a discuta o viziune comună.

Secretariatul general. Secretariatul CoR este alcătuit din trei mari ramuri (administraţie; lucrări consultative; registratură, serviciul juridic şi de asistenţă pentru membri), la care se adaugă o divizie de comunicare, presă şi protocol. În cadrul acestei structuri, sunt organizate servicii responsabile de buget, de personal, de lucrările comisiilor şi relaţii interinstituţionale. Secretariatul General mai cuprinde secretariatele grupurilor politice şi un serviciu de audit intern.

Pentru prima oară, în conformitate cu Tratamentul de la Lisabona, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia are obligaţia de a consulta CoR în cazurile prevăzute de tratate si în toate celelalte cazuri, dar mai ales in cele care privesc cooperarea transfrontalieră sau daca vreuna din instituţii consideră oportun acest lucru.

Termenul de prezentare a avizului nu poate fi mai mic de o lună de la data la care comunicarea este adresată preşedintelui în acest scop. În cazul în care CESE este consultat, CoR este informat de catre Parlament, Consiliu sau Comisie cu privire la cererea de aviz. Daca consideră că sunt în joc interese regionale specifice, CoR poate emite şi el un aviz în acest sens.(art. 307 TFUE)

Evaluarea propunerilor legislative ale UE de către CoR are la bază trei principii fundamentale:

Subsidiaritatea - Acest principiu, înscris în tratate în acelaşi timp cu înfiinţarea CoR, afirmă că, în cadrul Uniunii Europene, deciziile trebuie luate la nivelul cel mai apropiat posibil de cetăţean. Aşadar, Uniunea Europeană nu ar trebui să preia sarcini pentru care sunt mai potrivite administraţiile locale, regionale sau naţionale. Tratatul de la Lisabona oficializează rolul CoR de apărător al principiului subsidiarităţii

Proximitatea - Toate nivelurile de guvernare trebuie să încerce să fie „apropiate” de cetăţean, în special organizându-şi activitatea într-un mod transparent, astfel încât cetăţenii să ştie cine sunt responsabilii în diferitele domenii şi cum îşi pot face auzite părerile.

Parteneriatul - O guvernare europeană fiabilă presupune cooperarea autorităţilor locale, regionale, naţionale şi europene; toate aceste patru niveluri sunt indispensabile şi ar trebui implicate pe parcursul întregului proces legislativ.