Referat 2- (Cercetare)

7/25/2019 Referat 2- (Cercetare)

1/18

Facultatea de Instalaii

PROIECTAREA UNUI PARC EOLIAN

ING.

DRANC REMUS VIOREL


2/18

CRITERII DE ALEGERE A LOCA IEI UNUI PARC EOLIAN

Pent!u ca un "a!c e#lian s$ "#at$ %i instalat &nt!'# anu(it$ l#ca ie) t!e*uiesc &nde"liniteanu(ite c!ite!ii+

' intensitatea ,-ntului "e du!ata unui an de ile s$ "e!(it$ # "!#duc ie c#nstant$/"!een a &n #n$ a d!u(u!il#! de acces/ '"!een a &n #n$ a liniil#! de t!ans"#!t de &nalt$ tensiune din Siste(ul Ene!0etic Na i#nal 1SEN2 "ent!u a "e!(ite !ac#!da!ea la acesta a "a!cului e#lian/ 's$ nu e3iste !est!ic ii le0ate de (ediu 1#ne "!#te4ate2/ 'te!enul "e ca!e se c#nst!uiesc e#lienele s$ su"#!te (asa acest#!a 1&nt!e 567 t i 867 t2 / '"a!celele de te!en s$ %ie li*e!e de sa!cini 1s$ nu e3iste liti0ii cu "!i,i!e la d!e"tul de "!#"!ietateetc.2/

ORGANIZAREA UNUI PARC EOLIAN

Din studiile de ,-nt !eult$ # 9a!t$ a intensit$ ii ,-ntului "ent!u l#ca ia aleas$. Pe aceast$ 9a!t$ a"a! cla! "unctele unde intensitatea ,-ntului este (a3i($) "uncte &n ca!e ,#! %i instalate ulte!i#!tu!*inele e#liene. De#a!ece acestea au # &n$l i(e c#nside!a*il$ 167 ( cu t#t cu "al$2 i t!e*uie s$ !eiste la ,iteele (a3i(e ale ,-ntului &n!e0ist!ate &n acea #n$) "ent!u %i3a!ea l#! se c#nst!uiesc%unda ii de *et#n &n0!#"ate 1&n 0ene!al 5735738(2. Gene!at#!ul tu!*inei "!#duce ene!0ie elect!ic$ de4#as$ tensiune 1: ;77 V2 i de aceea &n nacela %iec$!ei tu!*ine se 0$se te un "#st de t!ans%#!(a!e 1&n 0ene!al de la V2. T!e*uie (en i#nat %a"tul c$) !anda(entul la t!ans"#!tul ene!0ieielect!ice este (a3i( "ent!u ,al#!i ale tensiunii de linie %#a!te (a!i 1de #!dinul >V2. ?n cad!ul"a!cului) tu!*inele se c#nectea$ "!in ca*lu!i su*te!ane de &nalt$ tensiune 157 >V2 la "unctele dec#ne3iune. Punctele de c#ne3iune se c#nectea$ la !-ndul l#! la sta ia de t!ans%#!(a!e a "a!culuie#lian ce !idic$ tensiunea de la 57 >V la 7 >V 1,al#a!ea cea (ai (ic$ a tensiunii din liniile det!ans"#!t din SEN2. Tu!*inele nu necesit$ #"e!at#! u(an. Ele sunt (#nit#!iate dint!'un dis"ece!at"!in inte!(ediul c#ne3iunil#! la INTERNET i a un#! "!#0!a(e de ti" SCADA ' Su"e!,is#!@C#nt!#l And Data Acuisiti#n B P!#0!a( de su"!a,e09e!e) c#nt!#l i ac9ii ie date.

5


3/18

EXPLOATAREA UNUI PARC EOLIAN

Du"$ c#nst!uc ia unui "a!c e#lian) u!(ea$ # "e!i#ad$ de "!#*e &n ca!e se ,e!i%ic$ +

' (#dul de e%ectua!e a c#ne3iunil#! elect!ice/ ' dac$ tu!*inele 0ene!ea$ tensiune la "a!a(et!ii s"eci%ica i 1tensiune) %!ec,en $2/ ' dac$ la cu"la!ea "a!cului e#lian la SEN a"a! deec9ili*!e sau (#di%ic$!i ale "a!a(et!il#!acestuia. Unul din a,anta4ele 0ene!at#a!el#! e#liene &l !e"!eint$ %a"tul c$ nu necesit$ "ent!u%unc i#na!e #"e!at#!i u(ani. Pe!i#dic) c#n%#!( s"eci%ica iil#! "!#duc$t#!ului tu!*inei) se e%ectuea$ luc!$!i de &nt!e ine!e ca!e c#nstau &n+

' as"ecta!ea ,iual$ a ele(entel#! c#("#nente ale tu!*inei e#liene/' cu!$ a!ea anu(it#! ele(ente/

' luc!$!i de 0!esa!e/' sc9i(*a!ea uleiului din cutia de ,itee a 0ene!at#!ului. Un "a!c e#lian li,!ea$ ene!0ie %unc ie de intensitatea ,-ntului i %unc ie de ce!in ele din Siste(ul ene!0etic Na i#nal. ?n 0ene!al e3ist$ 0!a%ice sta*ilite de c#(un ac#!d &nt!e T!anselect!ica i #"e!at#!ul "a!cului e#lian) %unc ie de ca!e ene!0ia elect!ic$ "!#dus$ este in4ectat$ &n SEN.

STRUCTURA PARCULUI EOLIAN

?n esen$ st!uctu!a cent!alei e#liene cu"!inde+' Tu!*ine e#liene' T!a%# de iei!e din tu!*in$ 1 de !e0ul$ li,!at #dat$ cu tu!*ina2' Ca(e!a de c#(and$ 1#"i#nal2' Punct de ($su!$ ane(#(et!ic' %undaie ' asi0u!$ !eistena (ecanic$ a 0!u"ului e#lian/' "il#n de susine!e cu # &n$li(e su%icient de (a!e "ent!u a e,ita cu!enii de ae!tu!*i#na!i din #na s#lului) ca!e a! "utea in%luena "e!%#!(anele de %unci#na!e ale

ec9i"a(entului/' ca!cas$ "!#tect#a!e 1nacel$2) a("lasat$ &n ,-!%ul "il#nului ca!e c#nineec9i"a(ente de t!ans%#!(a!e a ene!0iei e#liene &n ene!0ie elect!ic$ i ec9i"a(entede ($su!$) c#nt!#l i aut#(atia!e/' !#t#! c#("us din "ale 1%#!(a i c#nce"ia l#! este esenial$ "ent!u a asi0u!a %#!a de!#taie necesa!$2

8


4/18

St!uctu!a 0ene!ala a unui "a!c e#lia

STUDIUL FACTORILOR CARE INFLUENEAZ ALEGEREA SISTEMELOR EOLIENE

Ale0e!ea siste(el#! e#liene este un "!#ces c#("le3 in%luenat de "a!a(et!ii ca!e in%luneea$%unci#na!ea acest#!a+ datele (ete# 1,itea i di!ecia ,-ntului2/ necesa!ul de ene!0ie/ (entenan$/

l#caie/ c#stu!ile de i("le(enta!e i de (entenan$. A"licaia &i "!#"une s$ !ealiee studiul %act#!il#! 1"#tenial e#lian) necesa! de ene!0ie)tensiune de luc!u2 ca!e in%luenea$ %unci#na!ea siste(el#! e#liene i ale0e!ea) &n %uncie de aceti%act#!i) a unui siste( e#lian cu destinaie c#nc!et$

Elemente teoretice

Vitea ,-ntului este un "a!a(et!u ca!e in%luenea$ &n (#d 9#t$!-t#! ale0e!ea tu!*inei e#lienein-nd sea(a de in%luena ,iteei ,-ntului asu"!a cu!*ei de "ute!e a tu!*inei .?n ale0e!ea tu!*ineie#liene t!e*uie s$ se in$ sea(a de ,itea ,-ntului la ca!e aceasta &nce"e s$ 0ene!ee "ute!ean#(inal$ 1n#(inal ind s"eed B 5 (s 2 i de ,itea ,-ntului la ca!e aceasta &nce"e s$

%unci#nee 1cut'in ind s"eed B 8 (s 2 Identi%ica!ea cel#! d#i "a!a(et!ii se !ealiea$ "!in studiul *aei de date !e%e!it#a!e la ,itea,-ntului 1aceast$ *a$ de date "#ate %i !ealiat$ de c$t!e utiliat#! sau %i!(e s"ecialiate "!in($su!$t#!i sau "!in cu("$!a!ea *ael#! de date de la instituiile s"ecialiate B Ad(inist!aiaNai#nal$ de Mete#!#l#0ie B ANM2.

Pe site'ul ANM 1.(ete#!#(ania.!#2 e3ist$ *ae de date luna!e) !e%e!it#a!e la ,itea ,-ntului)dis"#ni*ile "ent!u di%e!ite staii (ete# din a!$ "!in "a!cu!0e!ea seciunii 0!a%ice se accesea$ *aa

H


5/18

de date #n'line. Din list$) se selectea$ staia (ete#) se ale0e data "ent!u luna &n ca!e se 0ene!ea$*aa de date i a"#i se selectea$ 0!a%icul d#!it B S@n#" B Vitea ,-ntului .

COMPONENTELE CENTRALEI EOLIENE

De#a!ece "iata "!#ducat#!il#! de cent!ale e#liene este din ce (ai di,e!si%icata si (ai"e!%#!(anta si ce!inta este in c!este!e) "ent!u # #"ti(a ale0e!e la (#(entul ac9iiti#na!ii) se"!#"un) cent!ale ti" Ga(esa G=7 B 5.7 M.

Partile cela mai imortante ale t!r"inelor eoliene #!nt$

' Pil#nul a!e !#l de a sustine tu!*ina e#liana si de a "e!(ite accesul la nacelasi !#t#!.

'A!*#!ele "!inci"al t!ans(ite (isca!ea de !#tatie de la !#t#!ul tu!*inei) la (ulti"licat#!ul detu!atie. ' Jutucul a!e !#l de "!inde!e a "aletel#! tu!*inei si este (#ntat "e a!*#!ele "!inci"al altu!*inei. ' Multi"licat#!ul de tu!atie a!e !#lul de a !idica tu!atia la ,al#a!e necesa!a %uncti#na!ii0ene!at#!ului elect!ic. ' Paletele !e"!einta unele dint!e cele (ai i("#!tante c#("#nenete ale tu!*inel#! e#liene sii("!euna cu *utucul) alcatuiesc !#t#!ul e#lienei. Paleltele sunt !ealiate du"a "!inci"ii ae!#nautice

din (ate!iale c#("#ite si asi0u!a !eistenta (ecanica) %le3i*ilitate) elasticitate si 0!eutate !edusa. ' Dis"#iti,ul de %!ana!e este un dis"#iti, de si0u!anta si se (#nteaa "e a!*#!ele "!inci"al.Viteaa de tu!atie a tu!*inei este (entinuta c#nstanta) "!in inte!(ediul a("li%icat#!ului de tu!atie.P#si*ilitatea sc9i(*a!ii un09iului "aletel#! "e!(ite e3"#ata!ea e%icienta a ,antului si t#t#data"e!(ite "aletel#! sa %uncti#nee ca # %a!ana ae!#dina(ica. Dis"#iti,ul de %!ana!e 19id!aulic sau(ecanic2 este utiliat nu(aia in caul in ca!e (ecanis(ul de !e0la!e a un09iului de inclina!e a"aletel#! nu %uncti#neaa c#!ect sau "ent!u %!ana!ea c#("leta a tu!*inei) in caul in ca!e see%ectueaa luc!a!i de int!etine!e sau !e"a!atii sau din di,e!se (#ti,e se d#!este #"!i!ea de u!0enta atu!*inei e#liene. ' A!*#!ele de tu!atie !idicata) sau a!*#!ele secunda!) sau cu"la4) a!e !#lul de a t!ans(ite(isca!ea de la (ulti"licat#!ul de tu!atie) la 0ene!at#!ul elect!ic. Tu!atia acestui a!*#!e este de

577K77 !#t (in. ' Gene!at#!ul elect!ic a!e !#l de a c#n,e!ti ene!0ia (ecanica a a!*#!elui de tu!atie !idicata) inene!0ie elect!ica. De "!inci"iu) 0ene!at#a!ele elect!ice "#t %u!nia cu!ent alte!nati,. Cel (ai (a!e0ene!at#! de cu!ent elect!ic) "ina in 577) este de 6 M. ' Siste(ul de "i,#ta!e) a!e !#l de a "e!(ite #!ienta!ea tu!*inei du"a di!ectia ,antului.C#("#nentele acestui siste( sunt (#t#!ul de "i,#ta!e si ele(entul de t!as(ite!e a (isca!ii. ' Ane(#(et!ul este dis"#iti,ul "ent!u (asu!a!ea ,iteei ,antului Acesta este (#ntat "enacela si in%#!(atiile %u!niate "e!(it %uncti#na!ea tu!*inei.

6


6/18

' Siste(ul de c#nt!#l 1c#nt!#le!ul2 este calculat#!ul "!inci"al al tu!*ine e#liene) ca!e) in caultu!*inel#! de "ute!i (a!i este inte0!at int!'# !etea de calculat#a!e) ca!e c#nt!#leaa *una %uncti#na!ea tutu!#! c#("#nentel#!. Tu*ulatu!a este !ealiata din #tel) ca!e se (#nteaa "e # %undatie din *et#n. Fieca!e tu!n estec#stituit din t!#ns#ane) de(#nta*ile) t!#nc#nice Tu!nul cent!alei este c#("us din 8 sau H se0(entet!#nc#nice) ca!e se (#nteaa unele "este altele) in ,a!%ul acest#!a (entinandu'se nacela cu !#t#!ul.

Fieca!e cent!ala e#liana este "!e,auta cu un "#st de t!ans%#!(a!e "!#"!iu) a("lasat ine3te!i#!ul cent!alei) "#st de t!ans%#!(a!e ca!e t!ans%#!(a ene!0ia elect!ica si # aduce la # tensiune#"ti(a.


7/18

MONTAREA TUR%INELOR

Fieca!e tu!*ina e#liana este c#("usa dint!'un "il#n tu*ula! cu un dia(et!u la *aa de H)


8/18

LUCRARI ELECTROMECANICE

Se ,a analia situatia "a!cului e#lian ca!e a! "utea %i c#("us din (ai (ulte tu!*ine e#lieneinde"endente Ga(esa G=7 B 5.7 M) dis"use si c#nectate c#!es"unat#! a("lasa!ii acestuia. Fieca!e0ene!at#! este inde"endent din "unct de ,ede!e 0e#0!a%ic) st!uctu!al si elect!ic. T#t#data esteinde"endent in ceea ce "!i,este %unctiile de c#nt!#l si de "!#tectie. Fieca!e tu!*ina %uncti#neaa inde"endent una de alta) %unctie de d#(eniul de ,itea in ca!e a%#st c#nst!uita) ea %iind acti#nata inde"endent de ,ant.

Tu!*inele e#liene sunt c#nectate int!e ele su* %#!(a de su*'0!u"u!i ca!e) la !andul l#! suntc#nectate la ca*ina de ta*l#u!i de MT 1Medie Tensiune2. In acelasi ta*l#u este situat si siste(ul de(#nit#!ia!e) c#nt!#l) de (asu!a!e si de su"!a,e09e!e 1MCM2 al "a!cului e#lian) ca!e "e!(itee,alua!ea de la distanta %uncti#na!ea si "e!%#!(anta 0l#*ala in sc#"ul 0esti#na!ii acest#!a. Pent!u int!#duce!ea in !etea) ene!0ie "!#dusa de (asini) tu!*ine e#liene ,#! %i c#nectate "!ininte!(ediul ca*lu!il#! su*te!ane de (edie tensiune 187 V2) ca!e includ (ai (ulte linii) cu sc#"ul dea !educe la (ini(u( "ie!de!ile cauate de scade!ea tensiunii.

T!aseul ca*lu!il#! "ent!u c#ne3iunile din inte!i#!ul "a!cului este "lani%icat)ac#l# unde este "#si*il) de'a lun0ul d!u(u!il#! si cail#! e3istente. Pent!u c#necta!ea 0ene!at#a!el#! in inte!i#!ul "a!cu!il#! ,#! %i %#l#site ca*lu!i uni%icate Enelutiliate "!ed#(inant "ent!u linii elect!ice su*te!ane de ti" t!i"#la!e) cu c#nduct#!i din alu(iniu) cui#latie e3t!udata 1EPR sau LPE2) cu ec!an de cu"!u 1D> 6872. Di(ensi#na!ea ca*lu!il#! se ,a %ace c#n%#!( !e0le(enta!il#! din N#!(ati,ul "ent!u"!#iecta!ea si e3ecutia !etelel#! de ca*lu!i elect!ice. T!aseele de ca*lu!i au %#st alese ast%el incat sa %ie!ealiate le0atu!ile cele (ai scu!te) cu e,ita!ea #nel#! in ca!e inte0!itatea ca*lu!il#! a! "utea %i


9/18

"e!iclitata "!in dete!i#!a!i (ecanice) a0enti c#!#i,i) ,i*!atii) su"!aincali!e sau "!in a!cu!i elect!ice"!#,#cate de alte ca*lu!i si "ent!u inte!,entii in ca de incendiu.

Imamantarea

T#ate instalatiile) inclusi, tu!*ina t!ans%#!(at#!ului) st!uctu!a (etalica) a!(atu!a %undatiei) ,#!%i i("a(antate "!in inte!(ediul unui %i! de cu"!u cu dia(et!ul de 67 (( "!e,aut cu dis"e!s#!ilate!ali

PUTEREA NOMINALA A UNEI TUR%INE EOLIENE

O ce!in$ necesa!$ "ent!u utilia!ea ,-ntului la "!#duce!ea de ene!0ie este un %lu3 c-t (ai

c#nstant de ,-nt "ute!nic. Pute!ea (a3i($ "e ca!e tu!*inele e#liene 1TS2 sunt c#nce"ute "ent!u a #0ene!a se nu(este "ute!e n#(inal$) ia! ,itea ,-ntului la ca!e se atin0e "ute!ea n#(inal$ este,itea ,-ntului la "ute!e n#(inal$ . Aceasta este aleas$ "ent!u a se "#t!i,i !e0i(ului ,iteei ,-ntului din te!en) i &n 0ene!al) este dea"!#3i(ati, )6 #!i (ai (a!e dec-t ,itea (edie a ,-ntului &n te!en. O (#dalitate de clasi%ica!e a,iteei ,-ntului este Sca!a Jeau%#!t ca!e #%e!$ # desc!ie!e a ca!acte!isticil#! ,-ntului.

Acesta a %#st iniial c#nce"ut$ "ent!u (a!ina!i i a desc!is sta!ea ($!ii) &ns$) ulte!i#! a %#st(#di%icat$ "ent!u a include e%ectele ,-ntului &n te!en.

Pute!ea "!#dus$ de tu!*ina e#lian$ c!ete de la e!#) su* ,itea ,-ntului de "#!ni!e 1de #*icei &n4u!ul ,al#!ii de H (s) da! din n#u) &n %uncie de a("lasa(ent2) la (a3i() la ,itea ,-ntului la "ute!en#(inal$ 1,ei %i0u!a 52. Peste ,itea ,-ntului la "ute!e n#(inal$) tu!*ina e#lien$ c#ntinu$ s$ "!#duc$ aceeai "ute!en#(inal$) da! la !anda(ent (ai (ic) "-n$ la #"!i!ea sa) atunci c-nd ,itea ,-ntului de,ine "e!icul#sde (a!e) adic$ "este 56 la 87 (s 1%u!tun$ ,i0u!#as$2.

Aceasta este ,itea de dec#necta!e a tu!*inei e#liene. S"eci%icaiile e3acte "ent!u identi%ica!eaene!0iei "!#duse de # tu!*in$ e#lian$ de"ind de dist!i*uia ,iteei ,-ntului "e "a!cu!sul anului &nte!en. Tu!*inele e#liene %#l#sesc ene!0ia cinetic$ a %lu3ului de ,-nt. R#t#a!e l#! !educ ,itea ,-ntuluide la , ' ,itea ,-ntului ne"e!tu!*at (ult &n %aa !#t#!ului la ,5 ' # ,ite$ a ,-ntului &n s"atele

!#t#!ului 1%i0u!a 82.Aceast$ di%e!en$ de ,ite$ este # ($su!$ a ene!0iei cinetice e3t!ase ca!e &n,-!te !#t#!ul i) laca"$tul #"us al a!*#!elui) 0ene!at#!ul elect!ic c#nectat. Pute!ea "!#dus$ de # tu!*in$ e#lian$ este dat$de !elaia+

P Q 5c"A, unde densitatea ae!ului) c" c#e%icient de "ute!e) !anda(ent(ecanicelect!ic) i A a!ia discului !#t#!ic. ?n c#ndiii ideale) (a3i(ul te#!etic al c" este


10/18

!eale) c#e%icientul de "ute!e nu a4un0e la (ai (ult de 7)6) de#a!ece include t#ate "ie!de!ileae!#dina(ice ale tu!*inei e#liene.

?n cele (ai (ulte dint!e "u*licaiile te9nice de ast$i ,al#a!ea c" include t#ate "ie!de!ile i!e"!eint$) de %a"t) "!#dusul c". Pute!ea "!#dus$ i "#tenialul de e3t!a0e!e di%e!$) &n %uncie dec#e%icientul de "ute!e i !anda(entul tu!*inei.

PROCESE TE&NOLOGICE DE PRODUCTIE

Ene!0ia de #!i0ine e#liana %ace "a!te din ene!0iile !e0ene!a*ile. Ae!#0ene!at#!ul utilieaaene!0ia cinetica a ,antului "ent!u a ant!ena a!*#!ele !#t#!ului aceasta este t!ans%#!(ata in ene!0ie(ecanica) ca!e la !andul ei este t!ans%#!(ata in ene!0ie elect!ica de cat!e 0ene!at#!ul cu"lat (ecanicla tu!*ine e#liana. Acest cu"la4 (ecanic se "#ate %ace %ie di!ect) daca tu!*ina si 0ene!at#!ul au ,iteede acelasi #!din de (a!i(e) %ie se "#ate !ealia "!in inte!(ediul unui (ulti"licat#! de ,itea. Ins%a!sit) e3ista (ai (ulte "#si*ilitati de a utilia ene!0ia elect!ica "!#dusa+ %ie este st#cata inacu(ulat#!i) %ie este dist!i*uita "!in inte!(ediul unei !etele elect!ice) %ie sunt ali(entate sa!cinii#late. Siste(ele e#liene de c#n,e!sie au si "ie!de!i. Ast%el) se "#ate (enti#na un !anda(ent de#!dinul a = ' =7 .

7


11/18

SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI

St#ca!ea ene!0iei 4#ac$ un !#l esenial &n !eeaua de ali(enta!e cu ene!0ie elect!ic$) "ent!uasi0u!a!ea unui (ana0e(ent (ai e%icient al !esu!sel#! de ca!e se dis"une. ?n c#(*inaie cusiste(ele de "!#duce!e a ene!0iei elect!ice "!in c#n,e!sia ene!0iil#! !e0ene!a*ile) "#t c!ete,al#a!ea ene!0iei elect!ice 0ene!at$ de cent!alele e#liene sau s#la!e) %u!ni-nd ene!0ie &n (#(entelede ,-!% i acu(ul-nd ene!0ie &n (#(entele c-nd ce!e!ea de ene!0ie este !edus$. De ase(enea)%acilitea$ inte0!a!ea) la sca!$ la!0$) &n siste(ul ene!0etic a su!sel#! de ene!0ie inte!(itente) cu(sunt cele e#liene sau s#la!e. St!ate0ic "lasate) "#t c!ete 0!adul i e%iciena de utilia!e a siste(ului e3istent de t!ans(isiei dist!i*uie a ene!0iei elect!ice. "#t %i utiliate "ent!u a !educe ,-!%u!ile de sa!cin$ dint!'# staie deali(enta!e cu ene!0ie elect!ic$) ceea ce duce la eli(ina!ea cent!alel#! Wde ,-!% i # (ai *un$utilia!e a cent!alel#! de !e0i( "e!(anent. De ase(enea) se!,esc la asi0u!a!ea calit$ii ene!0ieielect!ice) &n caul) %luctuaiil#! de %!ec,en$) a su"!atensiunil#!) a sc$de!il#! de tensiune i c9ia! a&nt!e!u"e!ii t#tale a ali(ent$!ii cu ene!0ie de la cent!al$ sau de la staia de ali(enta!e.?n ulti(ii ani) ne,#ia de a 0$si s#luii c-t (ai e%iciente de st#ca!e a ene!0iei a !en$scut inte!esul"ent!u acu(ula!ea ene!0iei &n ,#lani de ine!ie. P!in u!(a!e) au a"$!ut siste(ele ine!iale de st#ca!ea ene!0iei 1 2) %#!(ate dint!'un ,#lant de ine!ie cu"lat la # (ain$ elect!ic$. V#lanii de ine!ie suntele(ente de st#ca!e a ene!0iei su* %#!(a de ene!0ie cinetic$. Dac$ (aina elect!ic$ %unci#nea$ &n!e0i( de (#t#!) ,#lantul este accele!at i acu(ulea$ ene!0ie cinetic$. C-nd (aina elect!ic$%unci#nea$ &n !e0i( de 0ene!at#!) aceasta %!-nea$ ,#lantul t!ans%#!(-ndu'i ene!0ia cinetic$ &nene!0ie elect!ic$. Ast$i) este "#si*il s$ se c#nst!uiasc$ ,#lani ca"a*ili s$ &n(a0ainee ene!0ia la densit$i de#!i (ai (a!i dec-t *ate!iile elect!#c9i(ice. De ase(enea) densitatea de "ute!e este de "este de #!i(ai (a!e la ,#lani. Alte a,anta4e ale sunt !ata (a!e de t!ans%e! a ene!0iei) "#si*ilitatea de a%unci#na &n !e0i(u!i dina(ice !a"ide) nu($!ul !idicat de ciclu!i &nc$!ca!e desc$!ca!e) du!ata (a!ede ,ia$) %ia*ilitate !idicat$) li"sa "#lu$!ii) etc.

P!inci"alul dea,anta4 al SISE actuale este "!eul de c#st) &nc$ destul de !idicat) i "ie!de!iledestul de (a!i &n !e0i( stai#na!. se &("a!t &n d#u$ (a!i cate0#!ii+ cu ,#lani leni i cu ,#lani!a"ii. P!i(a cate0#!ie este de4a "!eent$ "e "ia$ de (ai (uli ani) &n ti(" ce a d#ua ,a!iant$ ested#a! la &nce"utul %aei c#(e!ciale. ?nc$ nu e3ist$ # li(ita!e cla!$ &nt!e cele d#u$ cate0#!ii de ) da!,itea de este &n 0ene!al acce"tat$ ca %$c-nd deli(ita!ea &nt!e cele d#u$ ti"u!i de . De #*icei) cu,#lani leni c#nin ,#lani c#nst!uii din #el) &n ti(" ce a d#ua cate0#!ie de c#nin ,#lanic#nst!uii din (ate!iale c#("#ite. Pe "iaa e3ista de4a (ai (uli "!#duc$t#!i de ) ia! #%e!ta c#ninesiste(e din a(*ele cate0#!ii. La ni,el eu!#"ean) "#stul de lide! de "ia$ este deinut de Pille!) ca!e#cu"$ a"!#3i(ati, H; din "iaa de . %u!niate de Pille! c#nine ,#lani de ,ite$ 4#as$ 1"la4a de%unci#na!e este cu"!ins$ &nt!e i 2) %a*!icai din #el) ia! cel (ai (a!e siste( dis"#ni*il la #!aactual$ "#ate %u!nia # "ute!e de "e # "e!i#ad$ de .

Una dint!e a"licaiile &n ca!e se "!etea$ %#a!te *ine este &n d#(eniul calit$ii ene!0ieielect!ice. In ulti(ii ani) cent!alele e#liene s'au &n(ulit %#a!te (ult &n Eu!#"a) ia! tendinele actuale"!e,$d # tendin$ de c!ete!e e3"#nenial$ a "ute!ii instalate &n cent!alele e#liene &n u!($t#!ii ani.Acest %a"t i("lic$ nu(e!#ase "!#*le(e de #!din te9nic din caua natu!ii su!sei "!i(a!e de ene!0ie+,-ntul. Vitea ,-ntului este %#a!te ,a!ia*il$ i %#a!te 0!eu "!edicti*il$. Aceasta %ace ca i ene!0ia


12/18

"!#dus$ "e cale e#lian$ s$ %ie la %el. ?n "lus) 0ene!at#a!ele e#liene sunt c#nside!ate ca %iind sa!cinine0ati,e cu"late la siste(ul elect!ic. Aceasta din cau$ c$ ele int!#duc ene!0ie &n siste() da! nu"a!tici"$ la c#nt!#lul siste(ului. Cu alte cu,inte) cent!alele e#liene actuale nu sunt ca"a*ile s$%u!niee se!,icii au3ilia!e &n siste() adic$ s$ "a!tici"e la (enine!e tensiunii i %!ec,enei &nt!eli(itele sta*ilite de standa!dele &n ,i0#a!e. De#ca(dat$) sta*ilitatea siste(ului ene!0etic esteasi0u!at$ de cent!alele clasice 1te!(ice) nuclea!e i (a!ile 9id!#cent!ale2. Din acest (#ti,) !ata de "enet!a!e a cent!alel#! e#liene este li(itat$ la din "ute!ea instantaneec#nsu(at$. Adic$) dac$ la un (#(ent dat "!in siste( ci!cul$ # "ute!e de ) "-n$ la "#t %i "!#dui dec$t!e e#liene) ia! !estul t!e*uie s$ %ie "!#dui de cent!alele clasice. C9ia! daca la ni,el 0l#*al aceast$li(it$ nu ,a %i atins$ &n ,iit#!ul a"!#"iat) la ni,el l#cal aceasta este # "!#*le($ actual$) &n s"ecial &ncaul %e!(el#! de e#liene. Pent!u a "utea de"$i aceast$ li(it$) cent!alele e#liene t!e*uie s$ %ieca"a*ile s$ %u!niee se!,icii au3ilia!e &n siste(. O!i) acest luc!u este i("#si*il de !ealiat &n li"saun#! siste(e de st#ca!e a ene!0iei "e te!(en scu!t) ca!e s$ #%e!e "#si*ilitatea de a a,ea # !ee!,$

"!i(a!$ de ene!0ie "ent!u # "e!i#ad$ cu"!ins$ &nt!e[ ]s87

i[ ](in6

.

OPTIMIZAREA TRECERII PRIN DEFECT A CENTRALELOR ELECTRICEEOLIENE

C#n%#!( !e0le(ent$!il#! &n ,i0#a!e &n d#(eniul ene!0iil#! "!#duse din su!se !e0ene!a*ile)la a"a!iia unui de%ect &n !eea) tu!*inele e#liene cu 0ene!at#! cu inducie cu du*l$ ali(enta!e inu nu(ai) t!e*uie s$ %ac$ %a$ %en#(enului de t!ece!e "!in de%ect) acest luc!u i("lic-nd ($su!i

s"eci%ice de c#nt!#l i "!#tecie. Stat#!ul) c#ne3iunea 0ene!at#!ului cu !eeaua) este cel (aisusce"ti*il la "!#*le(e) ia! c#n,e!t#!ul de "ute!e *ac't#'*ac t!e*uie s$ c#("ensee"e!tu!*aiile int!#duse &n 0ene!at#! &n ti("ul de%ectului. ?n caul unei c$de!i de tensiune "-n$ la 7)5 "u din tensiunea n#(inal$ a !eelei) "#t a"$!easu"!acu!eni "e stat#! i "e !#t#! de "-n$ la 5 K 6 #!i ,al#a!ea iniial$. Su"!acu!enii !#t#!ici "#t*l#ca c#n,e!t#!ul de "e "a!tea !#t#!ic$ RSC i "#t dete!(ina a,a!ie!ea &nt!e0ii elect!#nici de"ute!e. De ase(enea aceti cu!eni %#a!te (a!i "!in !#t#! c#nduc la a"a!iia su"!atensiunii "e"untea de c.c.) ceea ce ,a duce aut#(at la dist!u0e!ea c#n,e!t#!ului. Pe!tu!*aiile i #scilaiilecu"lului elect!#(ecanic "#t "!#,#ca s#licit$!i (a4#!e asu"!a a3ului tu!*inei &n s"ecial la!esta*ili!ea tensiunii du"$ t!ece!ea de%ectului.?n%$u!$!ile !#t#!ului sunt c#nectate la !eea "!in inte!(ediul c#n,e!t#!ului *ac't#'*ac)

dis"#iti, %#a!te sensi*il la cu!eni (a!i. Cea (ai &nt-lnit$ (#dalitate de a e,ita induce!ea un#!cu!eni de ,al#a!e (a!e &n c#n,e!t#!ul RSC este utilia!ea unui siste( de "!#tecie nu(itc!#*a! X;Y. M#dul de c#necta!e a acestui ec9i"a(ent &n cad!ul tu!*inei e#liene este!e"!eentat &n %i0u!a.

5


13/18

CERINE DE CONECTARE LA REEA A CENTRALELOR ELECTRICEEOLIENE

A,-nd &n ,ede!e de,#lta!ea %$!$ "!ecedent a ene!0iei e#liene) &n ulti(ii ani) "!inci"ala"!e#cu"a!e a de,enit 0$si!ea de s#lu ii "ent!u inte0!a!ea &n !e ea a cent!alel#! elect!ice e#liene) cu( a! %i e,ita!ea a"a!i iil#! "e!tu!*aiil#! &n siste(ele ene!0etice e3istente. Acest ca"it#l sec#ncent!ea$ "e e,iden ie!ea ce!in el#! i("#!tante de c#necta!e la !e ea "ent!u cent!alele e#liene) &n c#nte3tul de,#lt$!ii du!a*ile) &n sc#"ul de a asi0u!a cea (ai *un$ inte0!a!e "!i,indc#("ati*ilitatea i sta*ilitatea siste(ului ene!0etic. Pe "lan (#ndial c#necta!ea su!sel#! !e0ene!a*ile la siste(ele elect!#ene!0etice estestanda!diat$) utili-ndu'se IEEE 6H; i IEEE P 6H;. K 6H;.H) ca!e au denu(i!ea deWStanda!d %#! inte!c#nnectin0 Dist!i*uted !es#u!ces it9 elect!ic "#e! s@ste(s XY i cu"!ind+09id "ent!u "!#iecta!ea) %unci#na!ea i c#necta!ea la siste( a su!sel#! !e0ene!a*ile de ene!0ie/"!#cedu!i "ent!u testa!ea c#("ati*ilit$ii ec9i"a(entel#! utiliate &n cad!ul n#il#! siste(e de

0ene!a!e/ 09id "ent!u (#nit#!ia!ea i c#nt!#lul %lu3ului de in%#!(aii &nt!e siste(ul de dist!i*uie it!ans"#!t i su!sele !e0ene!a*ile. ?n Eu!#"a) n#!(ati,ul de !e%e!in$ "ent!u inte0!a!ea cent!alel#! elect!ice e#liene estestanda!dul EN 67


14/18

"!e,$ute &n !e0le(ent$!ile te9nice &n ,i0#a!e 1C#dul te9nic al RET i n#!(e te9nice !e0le(ent$!ic#ne3e/ c#ndiiile licenei de t!ans"#!t) etc2. Unele din cele (ai i("#!tante ce!ine "ent!u cent!alele elect!ice e#liene la %unci#na!ea &n!e0i( "e!(anent sunt d#(eniul de tensiune i %!ec,ena siste(ului. Tensiunea de ali(enta!e a siste(ului este in%luen at$ de sc9i(*$!ile de sa!cin$ i a"a!i ia de%ectel#!. D#(eniul de tensiune este di%e!it "ent!u di%e!ite $!i X8Y i "ute!nic in%luenat dec#ndiiile s"eci%ice l#cale. F!ec,ena !eelei elect!ice &ns$) ,a!ia$ de la a!$ la a!$ sau de lac#ntinent la c#ntinent. T#ate ec9i"a(entele din siste(ul elect!ic sunt c#nce"ute s$ %unc i#nee la%!ec,en e s"eci%ice) 67 1&n Eu!#"a2 sau


15/18

Ci!cuitul de "!#tecie este a("lasat &nt!e !#t#!ul 0ene!at#!ului i c#n,e!t#!ul de "ute!e) &n"a!alel cu c#n,e!t#!ul RSC. Ci!cuitul de "!#tecie de la ni,elul !#t#!ului "#ate %i acti,at &n ti("ulde%ectel#! din !eea) atunci c-nd c#n,e!t#!ul RSC nu "#ate !ec-ti0a c#nt!#lul siste(ului XY. Ci!cuitul de "!#tecie ,a %i declanat %ie la a"a!iia su"!atensiunii "e le0$tu!a de cu!entc#ntinuu) %ie la a"a!iia unui su"!acu!ent "!in c#n,e!t#!ul RSC. P!#tecia la su"!atensiune ale0$tu!ii de cu!ent c#ntinuu este "!#iectat$ s$ aci#nee c-nd tensiunea "!in ea Vdc de"$ete cu"este 5 ,al#a!ea n#(inal$ X=Y. P!#tecia la su"!acu!ent a c#n,e!t#!ului RSC &ns$) este setat$la ) "u a,-nd &n ,ede!e c$ t!anist#!ul *i"#la! cu "#a!t$ i#lat$ IGJT "#ate su"#!ta un cu!entde 5 #!i (ai (a!e dec-t cu!entul n#(inal &n inte!,al de (ilisecund$ X57Y. Din (#(ent ceci!cuitul de "!#tecie este acti,at) acestuia &i ia c-te,a (s "-n$ dec#nectea$ c#n,e!t#!ul RSC)

de#a!ece ti!ist#!ul "#ate dec#necta cu!entul la t!ece!ea sa "!in e!#

CONSIDERATII FINALE

A("lasa!ea tu!*inel#! e#liene in ,ecinatatea un#! asea!i u(ane este !ec#(andata inlite!atu!a de s"ecialitate) de#a!ece "asa!ile (i0!at#a!e #c#lesc aceasta #na in (#d n#!(al) ia!

#nele de cui*a!it si 9!ani!e sunt alese in a%a!a #nel#! l#cuite. Tu!*inele e#liene nu "!#duc nici un %el de "#lua!e asu"!a %act#!il#! de (ediu in "e!i#ada de%uncti#na!e de#a!ece ene!0ia e#liana este # ene!0ie ,e!de. E%ectul *ene%ic al "!#duce!ii de ene!0ie elect!ica "!in (et#de ne"#luante nu "#ate %ic#ntestat) de#a!ece aceasta (et#da asi0u!a "!#duce!ea de ene!0ie eli(inand e(isiile "#luantes"eci%ice alt#! (et#de. Tu!*inele e#liene au un i("act "eisa0istic "#iti, si ,#! c#nt!i*ui la de,#lta!ea ec#n#(ieil#cale.

6


16/18

Va!%u!ile "alel#! cent!alel#! e#liene se ,#! ,#"si in cul#!i ,ii "ent!u a e,ita l#,i!ea acest#!ade cat!e "asa!i. Tu!nu!ile se ,#! se(nalia cu lu(ina !#sie) cu inte!,al (a!e de ti(" int!ed#ua a"!inde!i. Acti,itatea de "!e,eni!e a incendiil#! t!e*uie sa %ie sustinuta de (asu!i adec,ate c#n%#!(le0islatiei in ,i0#a!e si !ec#(anda!il#! "!#ducat#!ului.

CONCLUZII

?n c#nte3tul c!ete!ii (#ndiale a c#nsu(ului de ene!0ie i dat#!it$ (#di%ic$!il#! cli(aticede,enite "e!ce"ti*ile "ent!u #(ul de !-nd) &n ulti(ul deceniu s'a (ani%estat # c!ete!e s"ectacula!$ a

inte!esului s#ciet$ii "!i,ind ene!0ia !e0ene!a*il$.. Ene!0ia e#lian$ s'a d#,edit de4a a %i # s#luie %#a!te *un$ la "!#*le(a ene!0etic$ 0l#*al$.Utilia!ea !esu!sel#! !e0ene!a*ile se ad!eseaa nu nu(ai "!#duce!ii de ene!0ie) da! "!in (#dul"a!ticula! de 0ene!a!e !e%#!(uleaa i (#delul de de,#lta!e) "!in descent!alia!ea su!sel#!. Ene!0iae#liana &n s"ecial este "!int!e %#!(ele de ene!0ie !e0ene!a*ila ca!e se "!eteaa a"licatiil#! la sca!a!edusa.Z P!inci"alul a,anta4 al ene!0iei e#liene este e(isia e!# de su*stane "#luante i 0ae cu e%ectde se!$) dat#!it$ %a"tului c$ nu se a!d c#(*usti*ili.Z Nu se "!#duc deeu!i. P!#duce!ea de ene!0ie e#lian$ nu i("lic$ "!#duce!ea nici a unui %el dedeeu!i.Z C#stu!i !eduse "e unitate de ene!0ie "!#dus$. C#stul ene!0iei elect!ice "!#duse &n cent!alele

e#liene (#de!ne a sc$ut su*stanial &n ulti(ii ani) a4un0-nd &n S.U.A. s$ %ie c9ia! (ai (ici dec-t &ncaul ene!0iei 0ene!ate din c#(*usti*ili) c9ia! dac$ nu se iau &n c#nside!a!e e3te!nalit$ile ne0ati,eine!ente utili$!ii c#(*usti*ilil#! clasici.?n 577H) "!eul ene!0iei e#liene a4unsese de4a la # cinci(e %a$ de cel din anii 7) ia! "!e,iiunilesunt de c#ntinua!e a sc$de!ii acest#!a) de#a!ece se "un &n %unciuni t#t (ai (ulte unit$i e#liene cu"ute!e instalat$ de (ai (uli (e0aai.Z C#stu!i !eduse de sc#ate!e din %unciune. S"!e de#se*i!e de cent!alele nuclea!e) de e3e("lu)unde c#stu!ile de sc#ate!e din %unciune "#t %i de c-te,a #!i (ai (a!e dec-t c#stu!ile cent!alei) &ncaul 0ene!at#a!el#! e#liene) c#stu!ile de sc#ate!e din %unciune) la ca"$tul "e!i#adei n#!(ale de%unci#na!e) sunt (ini(e) acestea "ut-nd %i inte0!al !eciclate.

Pent!u "!#(#,a!ea su!sel#! !e0ene!a*ile de ene!0ie la ni,el eu!#"ean i (#ndial s'au

de,#ltat i i("le(entat "#litici i st!ate0ii de susine!e a in,estiiil#! &n d#(eniu) %acilit-ndinte0!a!ea l#! &n siste(ul elect!#ene!0etic. Calitatea ene!0iei elect!ice %un!niat$ &n !eeaua de ali(enta!e este in%luenat$ dea("lasa!ea cent!alei elect!ice e#liene i de ale0e!ea "unctului c#(un de c#necta!e la !eea. Cu c-tcent!ala e#lian$ este situat$ (ai a"!#a"e de c#nsu(at#!i cu at-t c!ete calitatea ene!0iei elect!ice%u!niat$ &n !eea.

Pe "lan (#ndial) !ac#!da!ea cent!alel#! elect!ice e#liene la siste(ele elect!#ene!0etice estestanda!diat$) utili-ndu'se n#!(ati,e e(ise de aut#!it$ile !es"#nsa*ile de !e0le(enta!ea &nd#(eniul ene!0iei) n#!(ati,e ce %ac !e%e!i!e la %unci#na!ea &n !e0i( n#!(al i ,al#!ile li(it$ a


17/18

cu!enil#! de scu!tci!cuit) calitatea ene!0iei %u!niate) c#ndiia de t!ece!e "!in de%ect) d#(eniul detensiune i %!ec,en $) c#nt!#lul tensiunii i c#("ensa!ea "ute!ii !eacti,e) !e0le(enta!ea "ute!ii acti,e %uncie de %!ec,en$) as"ecte !e%e!it#a!e la "!#tecii) "#si*ilitatea de i#la!e i %unci#na!eainsula!iat$ i si0u!ana siste(ului &n ansa(*lu.

%I%LIOGRAFIE

. !#.ii"edia.#!05. Uni,e!s in0ine!esc) !e,ist$) As#ciaia 0ene!al$ a in0ine!il#! din R#(-nia8. Studiu "!eli(ina! de i("act asu"!a (ediului.Pa!c de tu!*ine e#liene &n [udetul Tulcea ' SCIJCOENERG SRLH. .sc!i*d.c#(

;


18/18

Referat 2- (Cercetare)

Documents

Transcript of Referat 2- (Cercetare)