Referat Nr 2 Consiliul de Ministri
36
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice Catedra „Marketing şi Relaţii Economice Internaţionale” Referat: Consiliul de miniştri al Uniunii Europene A elaborat:Danilova Maria Studenta Gr.FB-102 1
-
Upload
marina-danilova -
Category
Documents
-
view
155 -
download
0
Transcript of Referat Nr 2 Consiliul de Ministri
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Ştiinţe Economice
Catedra „Marketing şi Relaţii Economice Internaţionale”
Referat:
Consiliul de miniştri al Uniunii Europene
A elaborat:Danilova Maria
Studenta Gr.FB-102
A verificat: Davidov Catalina
Lector superior,drd
Chişinău, 2013
1
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................3-4
Cuvinte cheie......................................................................................................................5
1.Consiliul de Ministri .Notiuni generale..........................................................................6
2.Modul de organizare şi componenţa Consiliului ...................................................... 7
2.1 Preşedenţia Consiliului ......................................................................................7-8
2.2 Comitetul Permanent pentru Angajaţi ……………………………………...……8
2.3.Secretariatul General …………………………………………………..……….8-9
3.Procedura de vot ..................................................................................................9-11
4.Atribuţii si funcţii .........................................................................................................11
4.1. Afacerile Generale si Relatiile Externe...............................................................11-12
4.2.Comitetul pentru Securitate si Politica…………………………………………...…12 .
4.3 . Afacerile Economice si Financiar......................................................................12-13
4.4. Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne..............................................13
4.5 . Forţa de Muncă, Politica Socială,Sănătate si Afacerile Consumatorilor. ..........13-14
4.6 Concurenţa. ...............................................................................................................14
4.7. Transport, Telecomunicaţii si Energie. ...........................................................14-15
4.8. Agricultura si Pescuit .........................................................................................15-16
.4.9.Mediu.........................................................................................................................16.
4.10.Educatie, Ţineret si Cultura……………………………………………….………16
.Concluzie .......................................................................................................................17
Lista abrevierilor..............................................................................................................18
Bibliofragie......................................................................................................................19
Anexa................................................................................................................................20
2
Introducere
Tema abordata este actuala din cauza ca Uniunea Europeana este una din organizatiile
internationale cu activitate vasta si cu influienta deosebita atit pe integ continentul European cit
si in intreaga lume.Odata cu cunoasterea structurii sale organizatorice precum si a functiilor
exercitate de catre acestea ne va fi mult mai simplu sa percepem activitatea sa si scopurile
urmarite .O deosebita atentie va fi atrasa Consiliului de Ministri care este unul din institutiile de
baza ale Uniunii Europene respectiv despre modul de organizare,structura fi functiile principale
exercitate de catre acesta se va vorbi mai detaliat in continutul lucrarii respective.Lucrarea este
structurata in patru compartimente de baza in care se descrie detaliat despre activitatea
Consiliului de Ministri .
In primul capitol intitulat „Consiliul de Ministri.Notiuni generale”, se mentioneaza depre
aparitia denumirii pe care o poarta organizatia respectiva si despre tratatele institutive care au
satat la baza acestuia , este important de specificat ca Consiliul Uniunii Europene este principalul
organ legislativ al Uniunii, cu toate acestea totusi este dificil de realizat o prezentare sintetica a
atributiilor Consiliului, asta pentru faptul ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii
dispersate. Conform Tratatului Comunităţii Europene, Consiliul a fost creat pentru a asigura
coordonarea politicilor economice generale, pentru a acţiona ca organ de luare a deciziilor şi
pentru a defini operaţiile de management general ale Comisiei. Aceste atribuţii îi conferă
Consiliului rolul de principal organism de luare a deciziilor. .
Cit priveste capitolul 2 denumit„Modul de organizare si componenţa Consiliului ” in cadrul
acestuia am tras o deosebita atentie structurii organizatorice existente in cadrul Consiliului de
Ministri si functiile indeplinite de fiecare .Astfel sunt abordate trei componente : Preşedenţia
Consiliului care poate coordona priorităţile şi viteza politicii precum si devine central de
activitate a intregii uniuni,adica tara din care este presedintele va fi gazda la numeroase intruniri
ale reaprezentantilor uniunii; Comitetul Permanent pentru Angajaţi este în serviciul Consiliului,
in cadrul intrunirilor acestuia se discută probleme de interes major şi elaborează recomandări
Consiliului de Relaţii Sociale şi de Muncă precum si a altor consilii in caz de necessitate;
Secretariatul General poate fi considerat suportul principal al Consiliului care la rindul sau se
ocupa cu examinarea si analizarea unor situatii in urma carora se vor putea lua deciziile adecvate
In cadrul capitolului 3 intitulat Procedura de vot, se reflecta modul de luarea a deciziilor in
cadrul Consiliului de Ministri si respective se reflecta trei modalitati de baza :majoritatea simpla,
majoritatea calificata si respective unanimitatea.Este de mentionat faptul ca votul majoritatii
simple este prezentat ca modalitatea de drept comun si respectiv faptul ca acest tip de vot nu este
solicitat decat in cazurile limita.cccit priveste majoritatea calificată este modalitatea cea mai
3
frecvent prevazuta. Calculul majoritatii calificâte se face in funcţie de ponderea stabilita .
domeniile de natura constitutionala sau cvasi-constitutionala, dar i-a redus aplicarea în domeniile
politicilor comune si mai ales a armonizarii legislatiilor nationale. Cind vorbim despre
unanimitate mentionam ca pentru ca ea sa se poată forma, nu este necesar ca toate statele sa
voteze în favoarea deciziei. Este, necesar însă, ca toate statele membre sa fie prezente sau
reprezentate. Prin aceasta se lasa o poarta de scăpare care conciliază eficacitatea decizională a
instituţiei cu respectarea poziţiei nationale. cit
Capitolul 4 numit Atributii si functii releva despte totalitatea formatiunilor care activeaza in
cadrul Consiliului de Ministri, functiile exercutate de catre acestia precum si functiile consiliului
in ansamblu. . Consiliul de Ministri in anumite cazuri specifice, îşi poate rezerva dreptul de a
exercita direct atributii de executare. Modalitatile trebuie sa corespundă principiilor si normelor
stabilite in prealabil de Consiliu, hotarand în unanimitate, la propunerea Comisiei şi cu avizul
prealabil al Parlamentului European. In cadrul Consiliului de Ministri mai activeaza inca zece
consilii care vor fi analizate printre care mentionam Consiliul Afacerile Generale si Relatiile
Externe care la rindul sau se divide in 2 domeni primul domeniu Afaceri Generale in cadrul
caruia lucrează pe dosare care afecteaza mai mult de una din politicile Uniuni – cum ar fi de
exemplu extinderea sau bugetul multianual al Uniunii Europene si al doilea Relatii externe
cere se ocupa de intreaga problematică a acţiuni externe a Uniunii, inclusiv politica externa si de
securitate comuna, politica europeană de apărare si securitate, comerţul extern sau dezvoltarea
cooperării. Comitetul pentru Securitate si Politica are un rol important si in luarea deciziilor si
creionarea directiilor strategice in cazul managementului operatiilor de criza. Forţa de Muncă,
Politica Socială,Sănătate si Afacerile Consumatorilor in competenta acesteai este adoptă regulile
europene pentru armonizarea si coordonarea legilor naţionale cu privire la condiţiile de muncă,
inţărirea politicilor naţionale pentru prevenirea imbolnavirilor si protectia consumatorilor..
Consiliul Concurenţei se imparte trei domenii principale de interes.Piaţa Internă care se preocupa
de achiziţiile publice, libera circulaţie a bunurilor, drepturile de proprietate intelectuala si
industriala, legislatia Concurenţei si companiilor.Industrie. ce se ocupa de ajusţările industriale si
schimbările structurale care sunt de natură a incuraja cresterea economica si o protecţie mai buna
a mediului in cadrul UE. Un alt punct de interes este sprijinirea activităţii Intreprinderilor Mici si
Mijlocii, precum si politicile de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologică e..
In cadrul acestui capitol mai sunt descrise imputernicirile urmatoarelor consilii :Transport
telecomunicatii si energie,Afaceri economice si financiare,Forta de munca Politica socialasi
Afacerile Consumatorilor,Agricultura si pescuit,Mediu,Educatie tineret si cultura .Activitatea
4
fiecarei strucruri are o importanta majora in cadrul Uniunii Europene . .
Cuvinte cheie
Consiliul de Ministri
Bruxelle(1965)
Tratatul de la Maastricht
Tratatul de la Nisa
Combinarea rolurilor
Proiect bugetar
Aderare
Presedentia consiliului
Centrul relatiilor U.E
Sase luni
Avantaje si dezavantaje
Ordine alfabetica
Comitetul permanent pentru Angajati
Secretarul General
Afaceri generale si externe
Bugetul U.E
Concurenta :piata interna,industrie,cercetare
Procedura de vot
Transport Telecomunicatii si Energie
Rezerve de gaze
Mediu
5
1.Consiliul de Ministri .Notiuni generale.
Consiliul de Miniștri - a apărut pe cale convențională, prin tratatele institutive, având, la început,
denumiri diferite: Consiliul Special al Miniștrilor (Tratatul constituind Comunitatea Europeană a
Cărbunelui și Oțelului - CECO) și Consiliu (Tratatele de la Roma). După unificarea instituțiilor,
prin Tratatul de la Bruxelles (1965), poartă denumirea de Consiliu de Miniștri. Tratatul asupra
Uniunii Europene consacră pentru instituția având atribuții decizionale terminologia de
“Consiliul Uniunii Europene”.Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al
Uniunii. Este dificil de realizat o prezentare sintetica a atributiilor Consiliului, asta pentru faptul
ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii dispersate in trei tratate (articolele: 26 C.E.C.A.,
145 C.E.E si 115 C.E.E.A) toate acestea fiind, in esenta, dispozitii de trimitere, cit mai ales
pentru ca evolutia fundamentala a modelului institutional intre Tratatul de la Pariss si Tratatele
de la Roma a constat оn deplasarea centrului de greutate al sistemului оn favoarea Consiliului al
carui rol auxiliar, a devenit dominat.Consiliul de Miniştri este instituţia Uniunii Europene care
reprezintă direct statele membre şi în care participă fiecare prin reprezentanţi la şedinţele care
se ţin, de obicei la Bruxelles. Conform Tratatului Comunităţii Europene, Consiliul a fost creat
pentru a asigura coordonarea politicilor economice generale, pentru a acţiona ca organ de luare a
deciziilor şi pentru a defini operaţiile de management general ale Comisiei. Aceste atribuţii îi
conferă Consiliului rolul de principal organism de luare a deciziilor.S-a ales denumirea de
Consiliul European a cărui primă întrunire s-a realizat în 1975. Actul Unic European a specificat
nevoia a cel puţin două întruniri pe an ale şefilor de stat şi de guvern din ţările Comunităţii,
membri de drept în Consiliului European. Tratatul de la Maastricht a oficializat rolul Consiliului
European, prevăzut să furnizeze Uniunii Europene impulsul necesar dezvoltării şi să definească
respectivele direcţii generale de evoluţie politică (Art. 1).Comunitatea se bazează pe cei trei
piloni. În interiorul pilonului unu, deciziile se realizează prin patru clase legislative din
categoriile: Reglementări, cu aplicabilitate generală în toate statele membre. Ele nu trebuie
confirmate de parlamentele naţionale pentru a avea efect legal. Dacă intervine un conflict între
reglementare şi legea naţională prevalează reglementarea. Directive, obligatorii pentru statele
membre în privinţa rezultatului de obţinut într-o perioadă dată, dar care lasă metoda de
implementare la latitudinea guvernelor naţionale. Decizii, obligatorii în întregime pentru cei
cărora le sunt adresate, fie aceştia state membre, companii sau persoane fizice; Recomandări sau
avize care nu sunt obligatorii, ci reprezintă doar punctul de vedere al Comunităţii.Ministrii
statelor membre exprima interesele nationale, neavand posibilitatea de a actiona independent
6
precum membrii Comisiei. Consiliul este alcatuit asemeni unei organizatii internationale.
2.Modul de organizare şi componenţa Consiliului .
2.1 Preşedenţia Consiliului oferă avantaje, dar şi dezavantaje. Un avantaj este corelat
prestigiului şi statutului deţinut de această funcţie: pe durata a şase luni, ţara preşedintelui este
centrul relaţiilor UE; miniştri – în special primul ministru şi ministrul de externe – sunt
reprezentanţii UE. Un alt avantaj este acela că pe durata mandatului, Preşedenţia are o putere mai
mare, şi poate coordona priorităţile şi viteza politicii UE. Cu toate acestea, potenţialul
Preşedenţiei de a dezvolta politici nu trebuie exagerat; chiar dacă la preluarea mandatului îşi
stabileşte priorităţile, nu porneşte la drum doar cu probleme noi; sunt de rezolvat cele rămase în
desfăşurare şi, de multe ori, ele consumă energie şi timp. Apoi, şase luni nu este o perioadă
suficientă pentru a realiza politici ambiţioase, mai ales dacă sunt necesare şi legislaţii. Fiecare
stat membru asigură preşedinţia Consiliului pe durata a şase luni (1 ianuarie — 30 iunie şi 1 iulie
- 31 decembrie.Rândul la preşedinţie vine în ordine alfabetică; nu fară unele inconvenienţe -
capriciile alfabetului aducând Danemarca la preşedinţia Consiliului în al doilea semestru al
anului 1973, imediat după prima extindere.Fără a dispune de un plus de autoritate faţă de colegii
săi, preşedintele Consiliului are totuşi diverse capacităţi de influenţă în lucrările instituţiei (de la
timpul acordat unei dezbateri, momentul în care se dă cuvântul, şi până la insistenţa sau
indiferenţa cu care se caută o înţelegere între participanţi. Ordinea prevazuta înainte de 1
7
ianuarie 1995, era urmatoarea: într-un prim ciclu de şase ani - Belgia, Danemarca, Germania,
Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda Portugalia, Regatul Unit; în ciclul
urmator de şase ani - Danemarca, Belgia, Grecia, Germania, Franta, Spania, Italia, Irlanda,
Olanda, Luxemburg, Regatul Unit, Portugalia. Aceasta ordine s-a modificat după largirea UE la
15 ţări. În 1995 Franta a deţinut presedenţia în prima jumatâte a anului. Au urmat Spania, Italia,
Irlanda, Olanda, Luxemburg, Regatul Unit, Austria, Germania. Începând cu iulie 1999 ordinea
este: Finlanda, Portugalia, Franta, apoi începând cu 2001 - Suedia, Belgia, Spania, Danemarca,
Grecia...În 2007 la 1 ianuarie preşedenţia a fost exercitată de către Germania.De la 1 iulie 2007
preşedenţia a fost preluată de Portugalia, care a transmis-o la 1 ianuarie 2008 unui stat ce a
aderat la 1 mai 2004 – Slovenia. De la 1 iulie 2008 preşedenţia va trece la Franţa.
2.2 Comitetul Permanent pentru Angajaţi este în serviciul Consiliului, şi se
particularizează sub două aspecte: .
– în primul rând, membrii săi nu sunt numai reprezentanţi ai guvernelor, ci şi ai grupurilor de
interese;
– în al doilea rând, reprezentanţii guvernelor sunt conduşi de miniştri, iar dacă aceştia nu pot
participa, de către reprezentanţii lor personali. .
Comitetul se întruneşte de două ori pe an, discută probleme de interes major şi elaborează
recomandări Consiliului de Relaţii Sociale şi de Muncă.Diferite comitete, care tehnic sunt
Comitete /Comisie/ (lucrează pentru Consiliu şi Comisie). Comitetul Monetar, înfiinţat sub Art.
105 din Tratatul CEE investit cu o autoritate considerabilă prin Art. 109 c din Tratatul asupra UE
acoperă Sistemul Monetar European (SME); mişcarea de capital; relaţiile monetare
internaţionale şi multe aspecte legate de Uniunea Economică şi Monetară (UEM). În plus, are
acces privilegiat în Comisie şi în Consiliu. Şeful Comitetului raportează de mai multe ori pe an
direct Consiliului ECOFIN.
2.3 Secretariatul General este suportul principal al Consiliului cu peste 2.000 de
persoane, din care, în jur de 200, cu grad a, personal diplomatic. Sediul Secretariatului, unde se
ţin întâlnirile Consiliului, este la Bruxelles.Structura ierarhică a Consiliului nu este încărcată sau
rigidă. Procedurile, în cazul unor propuneri venite din partea Comisiei sau a Parlamentului
European, se realizează după modelul: examinarea iniţială a textului Comisiei este efectuată de
un grup de lucru, sau dacă are un domeniu larg, de mai multe grupuri de lucru. În cazul în care
nu există un grup de lucru permanent pe problema respectivă, el se constituie.
La prima reuniune se abordează problemele generale; următoarele întâlniri au loc în funcţie de
problemele ridicate din examinarea textului Comisiei. Dacă toate aspectele merg bine, se creează
un document în care se indică punctele cu care sunt şi cu care nu sunt de acord. 8
A doua etapă consemnează înaintarea documentului la COREPER sau în cazul problemelor din
agricultură . COREPER fiind situat între grupurile de lucru şi Consiliul de Miniştri, acţionează
ca un fel de agenţie de filtraj, pentru întâlnirile ministeriale. Se încearcă, pe cât posibil, să se
elimine, prin rezolvare, problemele litigioase. În cazul în care în grupurile de lucru s-au atins
condiţiile de adoptare a unei măsuri, COREPER confirmă opinia respectivă şi o înaintează
miniştrilor pentru adoptare. Dacă nu s-a ajuns la o soluţie, COREPER poate să facă trei lucruri:
să rezolve problemele în litigiu; să trimită înapoi la grupul de lucru documentul cu indicaţiile
necesare obţinerii unei înţelegeri sau să-l trimită, mai sus, miniştrilor. Oricum ar fi facil sau nu,
documentul în discuţie se adoptă la nivel ministerial.
3.Procedura de vot
Votul in Consiliu se exprima de reprezentantul fiecarui stat, in ordine alfabetica prin ridicarea
mainii.Miniştrii absenţi pot fi reprezentati de reprezentantii permanenti, dar dreptul de vot nu
poate fi exercitat decat de un alt membru al Consiliului Uniunii pe baza unei delegări, fiecare
membru neputand primi decat o delegatie. Pentru adoptarea deciziilor este necesară majoritatea
simpla, calificată sau unanimitatea voturilor .
Autorii Tratatelor consacră 3 modalitaţi de a vota, si anume:
a) Majoritatea simpla .
Votul majoritatii simple este prezentat ca modalitatea de drept comun in Tratatul CE. Acest
tip de vot nu este solicitat decat in cazurile limita (art. 207, §3, CE, adoptarea regulamentului
interior; art.208, CE, solicitarea de studii si propuneri Comisiei; art.209, CE, fixarea statutului
comitetelor; art. 284, CE, fixarea condiţiilor si limitelor cererii de informaţii de la Comisie;
art.48, alin.2, TUE, aviz favorabil la reuniunea unei conferinte a reprezentantilor guvernelor
statelor membre). .
b) Majoritatea calificată .
Majoritatea calificată este modalitatea cea mai frecvent prevazuta. Calculul majoritatii
calificâte se face in funcţie de ponderea stabilita de paragraful 2, din articolul 205 CE (fostul art.
148, art. 118, §2, EURATOM), modificat ultima dată de articolul 14 din Actul de aderare din
1994. Astfel, până la dată 30 aprilie 2004, repartizarea voturilor in cadrul Consiliului era
urmatoarea : :
- Germania, Franta, Italia, Regatul unit aveau 10 voturi; .
- Spania - 8 voturi; .
- Belgia, Grecia, Olanda si Portugalia - câte 5 voturi; .
- Austria si Suedia - 4 voturi, fiecare; .
9
- Danemarca, Irlanda si Finlanda - câte 3 voturi; .
- Luxemburg - 2 voturi .
Atunci când Consiliul statua asupra unei propuneri a Comisiei, din totalul celor 87 de
voturi, 62 de voturi trebuiau sa fie favorabile deciziei, in cazul in care propunerea nu venea din
partea Comisiei, din cele 87 de voturi posibile, pentru adoptarea deciziei erau necesare 62 de
voturi favorabile a cel putin 10 state membre. In cele mai multe cazuri se vota potrivit primei
formule, rezultand ca „minoritatea de blocaj" era de 26 de voturi (29%). Astfel, daca o decizie nu
obţinea decat 62 de voturi, insemna ca cel putin 3 state s-au opus (doua cu câte 10 voturi si unul
cu 5 voturi). ..
Aceasta procedura permitea statelor care beneficiază de cele mai puţine voturi să obţină
minoritatea necesară blocajului asociindu-şi state care au voturi mai puţine. Cele 62 de voturi
necesare obţinerii deciziei implicând votul favorabil a cel putin 8 state, printre care şi al celor
care aveau cel mai mare număr de voturi, ceea ce corespundea cu majoritatea populatiei
Comunităţii.
O alta formula a votului majoritar calificat prevedea adoptarea deciziei cu 2/3, votul statului
interesat fiind exclus, in acest caz, majoritatea de 2/3 era de 58 de voturi din 87 posibile.
In ciuda acestor originale si bine orientate abordări conceptuale, importanţa majorităţii a rămas
in practica foarte mica. Motivul il constituie practicarea de către Franta, in anul 1965, timp de 6
luni, a „politicii scaunului gol". Problema a fost rezolvată prin "Compromisul de la Luxemburg",
care prevede ca, in situaţia deciziilor care se referă la interesele importante ale unui număr mare
de state membre, Consiliul se va stradui, intr-un interval de timp rezonabil, sa gasească soluţii
care sa poată fi adoptate de către toţi membrii, respectând atât interesele lor, cat si pe cele ale
Comunităţilor .
Incepand cu 1 mai 2004, dată la care UE s-a extins cu 10 state, Tratatul de la Nisa, precum si
Tratatul de aderare, semnat la Atena, la 16 aprilie 2003, au modificat organizarea si functionarea
Consiliului. Astfel, in perioada 1 mai - 31 octombrie 2004, numărul total de voturi existent in
cadrul Consiliului a fost de 124, majoritatea calificată fiind de 88 de voturi.
Daca cele 15 state membre ale UE la dată de 1 mai 2004 işi păstrau numărul de voturi, celor 10
noi state membre le revenea urmatoarele voturi.Tab.1 .
c).Votul în unanimitate în cadrul Consiliului este limitat, deşi câmpul de aplicare nu este
neglijabil. Chiar după expirarea perioadei de tranzitie, în Tratatul CEE, 27 dispozitii prevedeau
recurgerea la unanimitate. AUE a mentinut-o în domeniile de natura constitutionala sau cvasi-
constitutionala, dar i-a redus aplicarea în domeniile politicilor comune si mai ales a armonizarii
legislatiilor nationale. Mai mult, pentru ca unanimitatea sa se poată forma, nu este necesar ca
toate statele sa voteze în favoarea deciziei. În acest sens Art. 148 din Tratatul CEE stabileste ca
10
abţinerile membrilor prezenţi sau reprezentanti nu constituie un obstacol în adoptarea deciziilor
Consiliului, care cer unanimitate. Este, necesar însă, ca toate statele membre sa fie prezente sau
reprezentate.
4.Atribuţii si funcţii
Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea Europeană: .
"Pentru asigurarea realizarii obiectivelor fixate de prezentul Tratat si in condiţiile prevazute de
acesta, Consiliul: .
- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre; .
- dispune de puterea de decizie; .
- prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite de
Consiliu. Consiliul poate supune exercitiul acestor atributii unor modalităţi. De asemenea, in
anumite cazuri specifice, el îşi poate rezerva dreptul de a exercita direct atributii de executare.
Modalitatile susmenţionate trebuie sa corespundă principiilor si normelor stabilite in prealabil de
Consiliu, hotarand în unanimitate, la propunerea Comisiei şi cu avizul prealabil al Parlamentului
European."
4.1. Afacerile Generale si Relatiile Externe. .
Consiliul Afacerilor Generale si Relatiilor externe este, impreună cu Consiliul pentru Agricultură
si Consiliul Ecofin, una dintre cele mai vechi configuraţii ale Consiliului. Incepand cu iunie 2002
în cadrul acestui Consiliu au loc întalniri separate pe două domenii: .
- Afaceri Generale; .
- Relatii Externe ..
Consiliul se intalneşte o dată pe luna. In cadrul acestor întâlniri sunt prezenti miniştrii de externe
ai ţărilor membre UE. In funcţie de problemele inscrise pe agenda de discuţii, mai sunt prezenţi
in cadrul întâlnirilor si miniştrii afacerilor europene, apărării, dezvoltării sau comerţului.
a. Afaceri Generale. .
In cadrul acestei sesiuni, Consiliul lucrează pe dosare care afecteaza mai mult de una din
politicile Uniuni – cum ar fi de exemplu extinderea sau bugetul multianual al Uniunii
Europene.Se pregătesc si şedinţele Consiliului european sau se dezbat cele convenite la Summit-
urile Uniunii Europene. .
In cadrul configuraţiei Afaceri generale se exercita si o activitate de coordonare a diferitelor
politici care fac subiectul celorlalte configuraţii ale Consiliului.Afacerile generale trebuie să se
ocupe şi de orice problemă trimisă spre rezolvare aici de către Consiliului european.
11
b. Relatii externe. ..
In şedinţele acestei configuraţii, Consiliul se ocupa de intreaga problematică a acţiuni externe a
Uniunii, inclusiv politica externa si de securitate comuna, politica europeană de apărare si
securitate, comerţul extern sau dezvoltarea cooperării. .
Una din prioritatile ultimilor ani a fost că impreună cu Comisia Europeană, aceasta configuraţie a
Consiliului sa asigure o coerenta in actiunea externa a Uniunii Europene.In cadrul PESC,
Consiliul adopta acţiuni comune si pozitii comune. Pentru luarea deciziilor votul cerut este cel
unanim.Consiliul adopta la sfarsitul şedinţelor concluzii despre cea ce s-a discutat.
Miniştrii apărării participa la aceasta configuraţie a Consiliului de regula de doua ori pe an, in
plus faţă de cele doua întâlniri anuale consacrate discuţiilor informale. .
4.2.Comitetul pentru Securitate si Politica are un rol important si in luarea
deciziilor si creionarea directiilor strategice in cazul managementului operatiilor de criza.In ceea
ce priveşte comerţul extern decizia se ia in cadrul Consiliului cu majoritate calificată.
.Responsabilitatea pentru negocierea si managementul acordurilor de comerţ ce implica
amendamente ţărifare, vama sau măsurile de protecţie, revine Comisie Europene care insă
trebuie sa se consulte cu un comitet al Consiliului denumit „Comitetul articolului 133”.
In ceea ce priveşte domeniul dezvoltării cooperării, Consiliul ia decizii cu privire la legislatia
relativa la acesta prin majoritate calificată si in cadrul procesului de codecizie cu Parlamentul
European Acest domeniu este deosebit de important pentru ca trebuie ţinut seama ca Uniunea
Europeană este cel mai mare furnizor mondial de ajutor pentru dezvoltare.
4.3 . Afacerile Economice si Financiar .
..Consiliul Afacerilor Economice si Financiare este si el una dintre cele mai vechi configuraţii
ale Consiliului. In limbajul uzual instituţional european. el este cunoscut sub denumirea
prescurtată de Ecofin. .
Ecofin este compus din miniştrii de finante si ai economiei, la şedinţele consacrate problemelor
bugetare participand si miniştrii bugetului din ţările Unuinii Europene. El se intalneşte o dată pe
luna.Ecofin se ocupa cu o larga paletă de probleme, dintre care cităm:
- coordonarea politicii economice; .
- supravegherea economiei; .
- monitorizarea politicilor bugetare ale statelor membre UE si a finanţărilor publice; .
- moneda unica europeană, euro; .
- pietele financiare si miscarile de capital; .
- relatiile economice cu ţările terte. .
12
Deciziile se iau de obicei cu majoritate calificată, in consultatie sau codecizie cu Parlamentul
european. Unanimitatea este cerută in problemele fiscale, Marea Britanie fiind una dintre cele
mai mari sustinatoare a acestei uzante.Consiliul Ecofin, impreună cu Parlamentul european,
pregăteşte si adoptă in fiecare an bugetul Uniunii Europene.In ceea ce priveşte moneda unică
europeană, euro, ea nu a fost introdusa până acum decat in 15 din cele 27 de ţări membre ale
Uniunii. De acea, cu o zi inainte de intrunirea Ecofin, miniştri din cele 15 ţări ale zonei euro se
intalnesc pentru a dezbate si lua decizii in problemele legate de Uniunea Economica si Monetara.
Reprezentantii statelor care nu au adoptat euro nu au drept de vot in cadrul Ecofin in ceea ce
priveşte problematica legată de euro. .
4.4. Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne .
Aceasta configuraţie a Consiliului aduce impreună miniştrii justitiei si internelor din ţările
membre UE o dată la două luni pentru a discuta pe marginea dezvoltării si implemenţării
cooperării si politicilor comune în acest sector.Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor
Interne reprezinta unul dintre cei trei piloni ai UE, astfel cum au fost ei instituiti prin Tratatul de
la Maastricht.Majoritatea problemelor discutate in aceasta configuraţie a Consiliului necesita
pentru adoptare votul unanim, mai departe ele luand calea procedurii de consultare cu
Parlamentul european. Totuşi, unele domenii, precum politica vizelor sau cooperarea judiciara in
domeniul civil sunt decise prin majoritate calificată, in consultare sau in codecizie cu
Parlamentul european.Deşi pilonii UE au aparut in anii `90, statele membre au inceput sa
coopereze in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne incă de la mijlocul anilor `70, pe o bază
interguvernamentală informală.Trebuie notat ca Danemarca, Marea Britanie si Irlanda nu i-au
parte pe deplin in discutarea unor probleme in aceasta configurare a Consiliului. In principal,
Marea Britanie si Irlanda nu i-au parte la deciziile legate de libertatea de miscare a persoanelor,
controlul graniţelor externe si politica de vize. .
4.5 . Forţa de Muncă, Politica Socială,Sănătate si Afacerile Consumatorilor .
.Consiliul Afacerilor Consumatorilor, Sănătăţii, Politicii Sociale si a Forţei de Muncă, are in
componenta sa miniştrii statelor membre UE din domeniile protecţiei consumatorilor, Sănătăţii si
a oportunităţilor egale, protecţiei sociale si muncii. El se intâlneste de patru ori pe an.In
domeniile citate mai sus, Consiliul ia indeobste decizii cu majoritate calificată, actionand
impreună cu Parlamentul european in cadrul procedurii de codecizie. O excepţie este securitatea
socială unde este cerută unanimitatea pentru luarea unei decizii.Această configuraţie a
Consiliului adoptă regulile europene pentru armonizarea si coordonarea legilor naţionale cu
privire la condiţiile de muncă, inţărirea politicilor naţionale pentru prevenirea imbolnavirilor si
13
protectia consumatorilor.Cum protectia socială si problemele legate de angajare sunt in
responsabilitatea statelor membre UE, contributia comunitară redusa doar la stabilirea unor
obiective comune pentru toate statele membre, analizarea măsurilor luate la nivel naţional si
adoptarea de recomandari către ţările UE.
4.6 Concurenţa. .
Consiliul Concurenţei a fost creat in iunie 2002 prin comasarea a trei formaţiuni existente la acel
moment: Piaţa Internă, industrie si Cercetare..In funcţie de punctele aflate pe agenda de discuţii,
Consiliul Concurenţei este format din miniştrii afacerilor europene, industriei, cerceţării etc. El
se intalneşte de cinci şase ori pe an.Consiliul şi-a asumat de la formarea lui in 2002 si până acum
un rol orizontal in asigurarea si apropierea integrata faţă de competiţivitatea si cresterea
economica europeană. In acest spirit, el analizeaza atât pe plan orizontal car si sectorial
problemele legate de competiţie, având un ajutor puternic in acest sens in analizele primite de la
Comisia europeană..Această configuraţie a Consiliului poate da propuneri legislative, in
diferitele arii de activitate ale sale, votând asupra lor cu majoritate calificată, ele făcând de obicei
parte din cadrul procedurii codeciziei cu Parlamentul european.Cele trei domenii principale de
interes ale Consiliului Concurenţei sunt: .
a) Piaţa Internă. .
In această arie, Consiliul se ocupa de cele legate de: achiziţiile publice, libera circulaţie a
bunurilor, drepturile de proprietate intelectuala si industriala, legislatia Concurenţei si
companiilor.
b) Industrie. .
Acest sector este de fapt centrul activităţii Consiliului Concurenţei.Conform prevederilor
Tratatelor, actiunea comunitară in domeniul industriei trebuie indreptată către ajusţările
industriale si schimbările structurale care sunt de natură a incuraja cresterea economica si o
protecţie mai buna a mediului in cadrul UE. Un alt punct de interes este sprijinirea activităţii
Intreprinderilor Mici si Mijlocii, precum si politicile de inovare, cercetare si dezvoltare
tehnologică. Consiliul ţine cont de toate acestea in cadrul activităţii sale.
c) Cercetare e.
Pentru a face faţă Concurenţei pe plan mondial in domeniul economic, UE şi-a fixat drept
obiectiv major încurajarea cerceţării. In acest moment, principalul instrument al Uniunii in acest
domeniu este Al Şaselea Program Cadru (2002-2006) .
4.7. Transport, Telecomunicaţii si Energie. ..
Si aceasta configuraţie a Consiliului a fost modificata in iunie 2002. Compozitia ei variaza in
funcţie de problemele discutate, fiind chemati la şedinţe miniştrii transporturilor,
14
telecomunicaţiilor sau energiei.Acest Consiliu se intalneşte aproximativ la fiecare doua luni.
Obiectivul UE in domeniul transporturilor, telecomunicaţiilor si energiei este crearea unui sistem
modern si eficient care poate fi si viabil in termeni economic, sociali si de mediu. Pentru a atinge
acest obiectiv, consiliul, incă din decada trecută, a contribuit la introducerea retelelor de energie,
telecomunicaţii si transport trans-europene. .
Cele trei arii principale de actiune ale acestei configuraţii a Consiliului sunt:
a) Transport .
In acest domeniu Consiliul ia decizii cu majoritate calificată, in cadrul procedurii codeciziei cu
Parlamentul european. Daca in discuţie sunt probleme care pot afecta in mod serios standardul de
viata si nivelul de ocupare a Forţei de muncă in unele zone ale Uniunii, Consiliul trebuie sa ia
deciziile in mod unanim cu consultarea Parlamentului european.Până acum Consiliul a fost
foarte activ in rezolvarea problemelor ce au aparut ca urmare a deschiderii granitelor, extinderii
si diferitele mijloace de transport. .
b) Energie .
Politica in domeniul energiei intra in domeniul de competenta a statelor membre UE, Tratatul
necontinand un capitol special dedicat acestei problematici. Totuşi, politica in domeniul energiei
a fost inclusa printre obiectivele Comunitatii si este mentionata la sectiunile Tratatului care se
refera la mediu si retelele trans-europene.Principala tinta de atins in domeniu este garantarea
accesului la energie pentru toţi consumatorii europeni, precum si crearea unui cadru in domeniu
cat mai prietenos pentru mediu.Consiliul examineaza măsurile necesare pentru asigurarea unui
nivel adecvat de rezerve de gaze, petrol sau energie electrica.In prezent Consiliul lucrează la
crearea unui cadru comunitar pentru introducerea unei piete competiţionale a energiei la nivelul
uniuni.Trebuie mentionat aici si domeniul energiei atomice, arie de responsabilitate a Euratom.
c) Telecomunicaţii .
In acest domeniu, Consiliul lucrează la patru obiective considerate a fi prioritare pentru nivelul
european:
- stabilirea unei retele integrate la nivel european; .
- introducerea societăţii informaţionale; .
- deschiderea pietelor naţionale; .
- eliminarea diferentelor de reglementare din legislatiile ţărilor membre. .
4.8. Agricultura si Pescuit ..
După cum aminteam si mai sus, aceasta configuraţie a Consiliului este una dintre primele ale
Comunităţilor. Ea aduce impreună, o dată pe luna, miniştrii agriculturii si pescuitului, precum si
comisarii europeni din domeniul agriculturii, pescuitului, sigurantei alimentare, probleme
veterinare si sănătate publica.Procedurile din Consiliul Agriculturii si Pescuitului sunt pregătite 15
de 12 formaţiuni de lucru care se impart in 45 de subdiviziuni in funcţie de produse (de exemplu:
grau, orez etc.) sau domenii (de exemplu chestiuni agrimonetare etc.). Inainte de a fi inainte spre
Consiliu dosarele sunt după aceea studiate ori de Coreper ori de Comitetul Special pentru
Agricultura . Coreper-ul se ocupa de obicei cu problemele legate de pescuit, sigurantei
alimentare si bugetului agriculturii.Consiliul decide in acest domeniu prin majoritate calificată,
ori in consultare cu Parlamentul european, in cazul agriculturii si pescuitului, ori prin codecizie,
in cazul sigurantei alimentare. .
4.9.Mediu
Consiliul pentru Mediu este compus din miniştrii mediului din ţările membre UE si se intalneşte
de patru ori pe an. El ia deciziile prin majoritate calificată in codecizie cu Parlamentul
european.Mai ales in ultimii ani mediul a devenit o problema de prim plan atât in cadrul
Internăţional cat si cel comunitar. .
4.10.Educatie, Ţineret si Cultura. .
Aceasta configuraţie a Consiliului aduce impreună de trei patru ori pe an miniştrii din ţările
membre UE responsabili pentru educaţie, cultura, ţineret si comunicare. Deciziile sunt luate de
obicei prin majoritate calificată si in codecizie cu Parlamentul european. O excepţie o reprezinta
afacerile culturale unde este necesar un vot unanim.Principalul rol al Uniunii in acest domeniu
este oferirea unui cadru de cooperare intre statele membre prin schimburi de informaţii si
experiente in probleme de interes comun. Se pot folosi si câteva canale legislative la nivel
comunitar, acolo unde este stabilit de Tratate, ca de exemplu in domeniul audiovizualului sau a
recunoasterii mutuale a diplomelor.
16
Concluzie .
In concluzie poate fi mentionat faptul ca rolul pe care il joaca Consiliul de Ministri in cadrul
U.E este foarte important deoarece consiliul adoptă, cel mai frecvent împreună cu Parlamentul
European, acte care au o consecință directă asupra vieții cetățenilor, dar și un impact considerabil
pe plan internațional.Consiliul este instituția Uniunii în cadrul căreia se reunesc miniștrii din
fiecare stat membru care sunt competenți într-un anumit domeniu. Consiliul de Ministri
contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. Un astfel de exemplu este domeniul
economic acest fapt reflecta influenta pe care o poseda consiliul nemijlocit asupra activitatii
statelor member in ansamblul deciziilor care sunt adoptate .Datorita activitatii sale este posibila
elaborarea politica externă și de securitate comună pe baza liniilor strategice stabilite de
Consiliul European in rezultatul carora Uniunea isi poate mentine suveranitatea si stabilirea unor
relatii trainice de cooperare cu celelalte state ale lumii.Odata cu incheie acorduri internaționale
în numele Uniunii Consiliul de Ministri in mod automat devine reprezentant al
intereselor,preferintelor uniunii care pe viitor va purta raspundere referitor la colaborarea
viitoare si perspectiva dezvoltarii unor relatii internationale de proportii.Activitatea consiliului
nu se acseaza numai pe un domeniu de influenta ci are o arie de activitate mult mai ampla fapt
din care rezulta si importanta majora pe care o joaca in cadrul institutional al Uniunii
Europene.Consiliul este imputernicit sa aprobe împreună cu Parlamentul European, bugetul
Uniunii fapt din care rezulta necesitatea unui profesionalism inedit al membrilor pentru a putea
in urma analizelor efectuate de a lua deciziile corecte. Consiliul împarte cu Parlamentul
European puterile legislative şi bugetare şi îşi exercită deopotrivă funcţiile de definire şi
coordonare a unor politici. În schimb, Tratatul de la Lisabona aduce modificări substanţiale în
ceea ce priveşte organizarea activităţii Consiliului şi structura internă a acestuiTratatele de
la Amsterdam şi de la Nisa aduseseră deja modificări semnificative asupra sistemului de vot în
Consiliu, pentru a-l adapta la extinderile succesive ale Uniunii Europene (UE). Sistemul de
ponderare a voturilor este desfiinţat şi înlocuit cu un nou sistem, cel al votului cu dublă
majoritate. În plus, Tratatul de la Lisabona îmbunătăţeşte transparenţa Consiliului prin adăugarea
mai multor dispoziţii în ceea ce priveşte formaţiunile sale şi preşedinţia sa. In ceea ce priveşte
domeniul dezvoltării cooperării, Consiliul ia decizii cu privire la legislatia relativa la acesta prin
majoritate calificată si in cadrul procesului de codecizie cu Parlamentul European Acest domeniu
este deosebit de important pentru ca trebuie ţinut seama ca Uniunea Europeană este cel mai mare
furnizor mondial de ajutor pentru dezvoltare . Consiliul U.E., ca institutie, are rolul principal de
17
a reprezenta toate statele membre ale Uniunii Europene, exprimand, de altfel, legitimitatea
statala a Comunitatilor.
Lista abrevierilor
AUE -Actul Unic European
C.E.C.A - Comunitatea europeană a cărbunelui şi oţelului
C.E.E- Comunitatea economică europeană
C.E.E.A Comunitatea europeană a energiei atomice
CE- Comunitatea europeană
CECO- Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
CEE-Comunitatea Economica Europeana
ECOFIN- Miniştrii Economiei şi Finanţelor Consiliul
PESC- Politica externă şi de securitate comun
SME- Sistemul Monetar European
TUE- Tratatul asupra Uniunii Europene
UEM- Uniunea Economică şi Monetară
18
B I B L I O G R A F I E
MAZILU, Dumitru – “ Integrarea europeanг. Drept comunitar єi instituюii
europene“, Ed. Lumina Lex, Bucureєti, 2008;
DIACONU, Nicoleta – “Sistemul instituюional al Uniunii Europene“,Ed.
Lumina Lex, Bucureєti, 2005;
Fuerea Augustin”Institutiile Uniunii Europene”Editura Universul
Juridic,Bucuresti 2002
Dacian Cosmin Dragos , Uniunea Europeana –Institutii,
Mecanisme ,ed.3 ,Ed C.H .Beack ,Bucuresti , 2007;
Lefter Cornelia”Institutiile Uniunii Europene” ed.Economica,Bucuresti
2001;
Ion Filipescu є.a. „Drept Instituюional Comunitar European”, Editura
Actami,Bucureєti, 2004.
Nastase Adrian”Organizarea Internationala” Tirgoviste 2003;
Corina Leicu „Instituюiile Comunitare”, Editura Lumina Lex, Bucureєti,
2000.
http://europa.eu.
http://www.consilium.europa.eu/homepage?lang=ro
19
Anexa
Tab.1
UNIU Uniunea Europeana in formula extinsa cu 27 de state conform Tratatului de la Nisa
Nr. crt. Membrii Consiliului Voturi ponderate Locuri in Parlamentul European
Germania 29 99
Marea Britanie 29 72
Franta 29 72
Italia 29 72
Spania 27 50
Polonia 27 50
Romania 14 33
Olanda 13 25
Grecia 12 22
Republica Ceha 12 20
Belgia 12 22
Ungaria 12 20
Portugalia 12 22
Suedia 10 18
Bulgaria 10 17
Austria 10 17
20
Slovacia 7 13
Danemarca 7 13
Finlanda 7 13
Irlanda 7 12
Lituania 7 12
Letonia 4 8
Slovenia 4 7
Estonia 4 6
Cipru 4 6
Luxemburg 4 6
Malta 3 5
TOTAL 345 732
21
