Tema an I Sem II - Referat 2

C.E.C.C.A.R. Filiala București, STAGIU - ANUL I SEMESTRUL II

CuprinsI. Aspecte teoretice privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare.................................................2

1. Contabilitatea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare..............................................................2

1.1 Concepte generale privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare.........................................2

1.2 Tipuri de active care se încadrează în categoria cheltuielilor de dezvoltare.......................3

1.3 Modul de funcționare a conturilor de evidența a cheltuielilor de dezvoltare.....................6

1.4 Normele referitoare la inventarierea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din patrimoniul unei societăți comerciale...........................................................................................................6

1.5 Prezentarea în situațiile financiare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.........................8

2. Norme speciale privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare................................................8

2.1 Recunoașterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare...........................................................8

2.2 Documentele justificative care stau la baza cheltuielilor de cercetare-dezvoltare...........11

2.3 Aspecte fiscale privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare.............................................12

2.4 Evaluarea și auditul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare................................................13

II. Aspecte practice privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare................................................16

1. Studiu de caz privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare.................................................16

of 22


Cadrul legislativ-normativ privind deduceri pentru cheltuielile de

cercetare-dezvoltare

I. Aspecte teoretice privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare

1. Contabilitatea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

1.1 Concepte generale privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Conform O.M.F.P. nr. 3055/2009 cheltuielile de cercetare-dezvoltare fac parte din categoria activelor imobilizate, grupa imobilizărilor necorporale. Imobilizările necorporale reprezintă active identificabile, nemonetare, fără suport material și deținute pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru scopuri administrative.

Pentru a putea a fi indentificată, o imobilizare necorporală îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

a) este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate și vândută, transferată, autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă;

b) decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi și obligații.

O entitate controlează o imobilizare dacă entitatea are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei și de a restricționa accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporală pot include venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate.

Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentație legală (în cazul unei licențe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât și necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ. De exemplu, software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se include în valoarea acelei imobilizări corporale. Același lucru este valabil și pentru sistemul de operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte

of 22


integrantă a hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală. Listele de clienți nu se recunosc ca imobilizări necorporale.

O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate și costul său poate fi evaluat în mod credibil.

Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern îndeplinește criteriile de recunoaștere, o entitate clasifică generarea imobilizării într-o fază de cercetare și o fază de dezvoltare. Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează cheltuielile cu acel proiect ca și cum ar fi determinate doar de faza de cercetare. Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se recunoaște. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece, în faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra că o imobilizare necorporală există și că aceasta va genera beneficii economice viitoare.

Cercetarea este investigația originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi.

Exemple de activități de cercetare sunt: a) activitățile al căror scop este acela de a obține cunoștințe noi; b) identificarea, evaluarea și selecția finalăa aplicațiilor descoperirilor făcute

prin cercetare sau a altor cunoștințe; c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese,

sisteme sau servicii; d) formularea, elaborarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile

pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele

similare, cu excepția celor create intern de entitate; - fondul comercial; - alte imobilizări necorporale; - avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale;- imobilizările necorporale în curs de execuție.

1.2 Tipuri de active care se încadrează în categoria cheltuielilor de dezvoltare

Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect ce vizează producția

of 22


de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării comerciale.

O imobilizare necorporală generată de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaște dacă, și numai dacă, o entitate poate demonstra toate elementele următoare:

a) fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;

b) intenția sa de a finaliza imobilizarea necorporală și de a o utiliza sau vinde; c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală; d) modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice

viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existența unei piețe pentru producția generată de imobilizarea necorporală ori pentru imobilizarea necorporală în sine sau, dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizării necorporale;

e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru a completa dezvoltarea și pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;

f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe perioada dezvoltării sale.

Exemple de activități de dezvoltare sunt: a) proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea

intermediară a prototipurilor și modelelor; b) proiectarea uneltelor și matrițelor care implică tehnologie nouă; c) proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din

punct de vedere economic pentru producția pe scară largă; d) proiectarea, construcția și testarea unei alternative alese pentru aparatele,

produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătățite. La cheltuielile de dezvoltare pot fi înscrise și cheltuielile de explorare și

evaluare a resurselor minerale. Nu reprezintă imobilizări necorporale de natura activelor de explorare și de evaluare acele active care sunt în mod clar corporale (de exemplu, vehicule și echipamente de forare).

Cheltuielile de explorare și evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea și evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției resurselor minerale să fie demonstrate. Pentru a determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări necorporale, o entitate ia în considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale. Explorarea și evaluarea resurselor minerale se referă la prospectarea

resurselor minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaz natural și resurse similare neregenerative, după ce entitatea a obținut drepturile legale de a explora într-o anumită zonă, precum și determinarea fezabilității tehnice și a viabilității comerciale ale extracției resurselor minerale.

of 22


Exemple de cheltuieli care pot fi incluse în evaluarea inițială a activelor de explorare și exploatare pot fi următoarele:

a) cheltuieli cu achiziția drepturilor de a explora; b) cheltuieli cu studii topografice, geologice, geochimice și geofizice etc. O entitate nu va înregistra la cheltuieli de dezvoltare de natura cheltuielilor de

explorare și evaluare a resurselor minerale cheltuielile angajate: a) înainte de explorarea și evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile

ce au avut loc înainte de momentul în care entitatea a obținut dreptul legal de a explora o anumită zonă;

b) după ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției unei resurse minerale.

O imobilizare necorporală de natura activelor de explorare și evaluare nu va mai fi clasificată ca atare atunci când fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției unei resurse minerale sunt demonstrabile.

Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept active de explorare și evaluare. Unul sau mai multe din următoarele fapte și împrejurări indică faptul că o entitate ar trebui să analizeze și să efectueze, dacă este cazul, o ajustare pentru

deprecierea activelor de explorare și evaluare: a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumită zonă a expirat

în decursul perioadei sau va expira în viitorul apropiat și nu se preconizează reînnoirea; b) nu sunt prevăzute în buget și nici planificate cheltuieli substanțiale pentru

explorarea în continuare și pentru evaluarea resurselor minerale în acea zonă;c) explorarea și evaluarea resurselor minerale dintr-o anumită zonă nu au dus la

descoperirea unor cantități de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar entitatea a decis să întrerupă acest gen de activități în zona respectivă;

d) există suficiente date care să indice că, deși este posibilă o dezvoltare în zona respectivă, este puțin probabil ca valoarea contabilă a activului de explorare și evaluare să

fie complet recuperată în urma valorificării sau vânzării etc. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata

de utilizare, după caz. În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depășește cinci ani,

aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o. În situația în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate. Sumele prezentate în bilanț la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative.

of 22


1.3 Modul de funcționare a conturilor de evidența a cheltuielilor de dezvoltare

Evidența și mișcarea cheltuielilor de dezvoltare aflate în patrimoniul societăților se ține cu ajutorul contului 203 „Cheltuieli de dezvoltare”, care are funcție de cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare, recunoscute ca imobilizări necorporale.

În debitul contului 203 "Cheltuieli de dezvoltare" se înregistrează: - lucrările și proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achiziționate

de la terți (233, 721, 404); - lucrările și proiectele de dezvoltare achiziționate de la entități afiliate sau de la

entități legate prin interese de participare (451, 453); - valoarea imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cu titlu

gratuit (4753); - plusuri de inventar constatate la imobilizările de natura cheltuielilor de

dezvoltare (4754). În creditul contului 203 "Cheltuieli de dezvoltare" se înregistrează: - valoarea neamortizată a imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare

cedate (658); - imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare amortizate integral, precum

și cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licențelor (280, 205). Fiind un cont de activ acesta prezintă un sold final debitor, care reprezintă

valoarea imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare existente. Evaluarea la sfârșitul exercițiului financiar a cheltuielilor de dezvoltare existente se efectuează la valoarea de intrare în contabilitate sau de producție.

1.4 Normele referitoare la inventarierea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din patrimoniul unei societăți comerciale

În vederea aplicării dispozițiilor legale inventarierea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din patrimoniul unei societăți comerciale se face în baza prevederilor O.M.F.P. nr. 2861/2009. Fiind imobilizări necorporale, inventarierea acestor elemente de activ existente în patrimoniul societății se efectuează prin constatarea existenței și apartenenței acestora la entitățile deținătoare, iar în cazul brevetelor, licențelor, mărcilor de fabrică și al altor imobilizări necorporale este necesară dovedirea existenței acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de atestare a unor drepturi legale.

În listele de inventariere a imobilizărilor necorporale, aflate în curs de execuție, se menționează pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la fața locului: denumirea obiectului și valoarea determinată potrivit stadiului de execuție, pe baza

of 22


valorii din documentația existentă (devize), precum și în funcție de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii.

Plusurile obținute în urma inventarierii acestor active se evidențiază în contabilitate prin înregistrarea unui venit suplimentar în contul „758 – Alte venituri din exploatare”.

În situația constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se evaluează potrivit reglementărilor contabile aplicabile. În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune, administratorii trebuie să impută persoanelor vinovate bunurile lipsă la valoarea lor de înlocuire.

Prin valoare de înlocuire, în sensul prevederilor legale, se înțelege costul de achiziție al

unui bun cu caracteristici și grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde prețul de cumpărare practicat pe piață, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în

gestiune a bunului respectiv. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate,

care nu pot fi cumpărate de pe piață, valoarea de imputare se stabilește de către o comisie formată din specialiști în domeniul respectiv.

La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracțiuni, se are în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

- să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza asemănării

în ceea ce privește aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte

elemente;- diferențele constatate în plus sau în minus să se refere la aceeași perioadă de

gestiuneși la aceeași gestiune.Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile

constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorată vinovăției persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.

Minusurile constatate la inventarul imobilizărilor necorporale de natura cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se înregistrează prin contabilizarea unor cheltuieli suplimentare în contul „658 – Alte cheltuieli de exploatare”, dacă se constată că acestea nu sunt imputabile niciunei persoane. În condițiile în care aceste minusuri sunt imputabile unei persoane (angajat), societatea va înregistra o creanță față de persoana respectivă în contul „428 – Alte creanțe și datorii în legătură cu personalul” cu suma constatată minus la inventar la care se va adăuga TVA, care este nedeductibil din punct de vedere fiscal.

of 22


Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un procesverbal. Atunci când este cazul, procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conțină, propuneri de scoatere din evidență a imobilizărilor necorporale.

1.5 Prezentarea în situațiile financiare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Prezentarea detaliată a imobilizărilor necorporale, în speță cheltuielile de cercetare-dezvoltare se va face în notele explicative ale situațiilor financiare, respectiv „Nota I – Active imobilizate”.

Atunci când imobilizările necorporale prezentate în bilanț cuprind cheltuieli de dezvoltare, în notele explicative trebuie prezentate următoarele informații:

a) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată;

b) motivele care au determinat recunoașterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc.).

Cheltuielile de constituire și cheltuielile de dezvoltare vor fi detaliate, prezentându-se motivele imobilizării și perioada de amortizare, cu justificarea acesteia.

Modificările valorii brute se vor prezenta plecând de la costul de achiziție sau costul de producție pentru fiecare element de imobilizare, în funcție de tratamentele contabile aplicate.

În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare a elementelor de natura cheltuielilor de dezvoltare depășește cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.

Se vor prezenta duratele de viață sau ratele de amortizare utilizate, metodele de amortizare și ajustările care privesc exercițiile anterioare.

Se vor prezenta separat creșterile de valoare apărute din procesul de dezvoltare internă.

2. Norme speciale privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare

2.1 Recunoașterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Conform O.M.F.P. nr. 2086/2010 pentru aprobarea normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil, cheltuielile eligibile luate în calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt următoarele:

a) cheltuielile de amortizare a imobilizărilor corporale, create sau achiziționate de contribuabili în stare nouă, folosite la activități de cercetare-dezvoltare;

of 22


b) cheltuielile cu salariile personalului care desfășoară în mod direct activități de cercetare-dezvoltare;

c) cheltuielile cu întreținerea și reparațiile imobilizărilor corporale prevăzute la lit. a), executate de terți;

d) cheltuielile de amortizare a imobilizărilor necorporale, achiziționate de contribuabili, folosite la activități de cercetaredezvoltare;

e) cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli privind animalele de experiment, precum și alte produse similare folosite la activități de cercetare-dezvoltare;

f) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporțional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosită de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune.

(i) În categoria cheltuielilor de regie direct alocate pot fi incluse costurile pentru: chiria locației unde se desfășoară activitățile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilităților, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică și termică, gaze naturale corespunzătoare suprafeței utilizate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, precum și cheltuieli pentru consumabile și birotică, multiplicare și fotocopiere, servicii poștale și de curierat, telefon, facsimile, internet, aferente activităților de cercetare dezvoltare necesare pentru obținerea rezultatelor cercetării.

(ii) În categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru: servicii administrative și de contabilitate, servicii poștale și telefonice, servicii pentru întreținerea echipamentelor IT, multiplicare și fotocopiere, consumabile și birotică, chiria locației unde se desfășoară activitățile proiectului, asigurarea utilităților, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică și termică, gaze naturale, și alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.

Sunt eligibile numai acele cheltuieli înregistrate în contabilitate, pe baza documentelor justificative, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Pentru a fi eligibile pentru acordarea stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, cheltuielile prevăzute mai sus trebuie să fie cheltuieli efectuate de contribuabili în scopul realizării de venituri. Deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual, după caz.

În vederea determinării sumei ce reprezintă deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, cheltuielile eligibile prezentate anterior se însumează și se vor înscrie în registrul de evidență fiscală.

Fazele activității de cercetare-dezvoltare1. CercetareaCuprind: cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă, dezvoltarea

tehnologică;

of 22


a) cercetarea fundamentală: activitatea desfășurată, în principal, pentru a dobândi cunoștințe noi cu privire la fenomene și procese, precum și în vederea formulării și verificării de ipoteze, modele conceptuale și teorii;

b) cercetarea aplicativă: activitatea destinată, în principal, utilizării cunoștințelor științifice pentru perfecționarea sau realizarea de noi produse, tehnologii și servicii;

c) dezvoltarea tehnologică: este formată din activitățile de inginerie a sistemelor și de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea și transferul rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum și în plan social, având ca scop introducerea și materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme și servicii, precum și perfecționarea celor existente, și care cuprinde:

c1) cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentații pentru noi produse, procese ori

servicii, incluzând fabricarea modelului experimental și a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale;

c2) cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese și servicii care pot răspunde, în mod direct, cererii pieței, incluzând și activitățile de inginerie a sistemelor, de inginerie și proiectare tehnologică;

2. Valorificarea — procesul prin care rezultatele cercetării competitive ajung să fie utilizate, conform cerințelor activității industriale sau comerciale, în viața socială, economică și culturală;

3. Rezultatele cercetării — rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare, precum:

a) documentații, studii, lucrări, planuri, scheme și altele asemenea;b) brevete de invenție, certificate de înregistrare a desenelor și modelelor

industriale și altele asemenea;c) tehnologii, procedee, produse informatice, rețete, formule, metode și altele

asemenea;d) obiecte fizice, inclusiv modele experimentale, prototipuri, instalații-pilot și

produse;Exemple de activități care nu sunt considerate de cercetare-dezvoltare:a) cercetare în domeniul științelor sociale (incluzând științele economice, de

management al afacerilor și științele comportamentale), arte sau relații umane;b) programe curente de testare și analiză în scopul controlului calității sau

cantității;c) modificări de natură cromatică sau stilistică asupra produselor, serviciilor ori

proceselor existente, chiar dacă aceste modificări reprezintă îmbunătățiri;

of 22


d) cercetare operațională, cum sunt studiile de management sau de eficiență care nu sunt întreprinse în totalitate ori exclusiv în scopul unei activități de cercetare sau de dezvoltare;

e) acțiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producția comercială a unui produs;

f) activități juridice și administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea și soluționarea litigiilor legate de invenții și vânzarea sau brevetarea invențiilor;

g) activități, inclusiv design și inginerie în construcții, legate de construirea, reamplasarea, rearanjarea sau darea în funcțiune a instalațiilor ori a echipamentelor, altele decât instalațiile sau echipamentele care sunt folosite în totalitate și exclusiv în scopul desfășurării de către întreprindere a activităților de cercetare-dezvoltare;

h) studii de cercetare a pieței, de testare și dezvoltare a pieței, de promovare a vânzărilor sau de consum;

i) prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, țiței sau gaze naturale;

j) activitățile comerciale și financiare necesare pentru cercetarea pieței, producția comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu care este nou sau îmbunătățit;

k) servicii administrative și de asistență generală (cum ar fi: transportul, depozitarea, curățarea, repararea, întreținerea și asigurarea securității) care nu sunt întreprinse în totalitate și exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare.

2.2 Documentele justificative care stau la baza cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Conform O.M.F.P. nr. 3512/2008 actualizat înregistrarea tuturor operațiilor privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare se efectuează prin intermediul documentelor justificative. Prin documente justificative acestea pot fi în cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare: facturi, note contabile interne, note de calcul etc., diferența fiind între modul de recunoaștere a cheltuielilor de cercetare, care în situația în care nu pot fi separate de cheltuielile de dezvoltare, vor fi recunoscute drept cheltuieli curente ale perioadei, iar cheltuielile de dezvoltare, care vor fi considerate active distincte în categoria imobilizărilor necorporale. De regulă, fiind generate intern cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt recunoscute prin notele de contabilitate.

Notele de contabilitate se întocmesc pe bază de note justificative sau note de calcul și se înregistrează în mod cronologic în Registrul-jurnal.

Pentru operațiunile care nu au la bază documente justificative se întocmește Nota de contabilitate.

Unitățile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operațiuni, cum sunt:1. Jurnal privind operațiunile de casă și bancă;2. Jurnal privind decontările cu furnizorii;

of 22


3. Situația încasării-achitării facturilor;4. Jurnal privind consumurile și alte iețiri de stocuri;5. Jurnal privind salariile și contribuția pentru asigurări sociale, protecția socială

a șomerilor și asigurările de sănătate;6. Jurnal privind operațiuni diverse.Lunar sau la altă perioadă prevăzută de lege, în fiecare jurnal auxiliar se

stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare înregistrate în cursul lunii (perioadei), totaluri care se înscriu în Registrul-jurnal.

Contabilitatea analitică se poate ține fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie cu ajutorul altor formulare tipizate comune (fișa de cont analitic pentru valori materiale, fișa de cont pentru operațiuni diverse etc.) sau specifice, folosite în acest scop. Pentru unele conturi, pe lângă jurnalul privind operațiunile de credit se întocmește și situația privind operațiunile de debit.

Înregistrările în jurnale se fac în mod cronologic în tot cursul lunii (perioadei) sau numai la sfârâitul lunii (perioadei), fie direct pe baza documentelor justificative, fie pe baza documentelor centralizatoare întocmite pentru operațiunile aferente lunii (perioadei) respective, care sunt consemnate cronologic în acestea.

2.3 Aspecte fiscale privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare

În baza prevederilor din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Stimulentele fiscale se acordă pentru activitățile de cercetare-dezvoltare care conduc la obținerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, în folos propriu, în scopul creșterii veniturilor.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil.

Astfel, deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt următoarele:La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se

acordă următoarele stimulente fiscale:a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 50%,

a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor privind utilizarea profitului reinvestit.

b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

of 22


În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.

Stimulentele fiscale se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic European.

Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili.

Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfăşurat.

Amortizarea fiscalăCheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci

de comerţ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale, se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

Pentru încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria imobilizărilor necorporale se utilizează criteriile prevăzute de reglementările contabile aplicabile.

Deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se evidențiază în formularul 101 — „Declarație privind impozitul pe profit”, la rândul 18 „Alte sume deductibile”.

2.4 Evaluarea și auditul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

În ceea ce privește evaluarea patrimoniului unei întreprinderi, imobilizările necorporale ale acesteia sunt considerate nonvalori pentru determinarea activului net corijat, însă există o excepție, respectiv cheltuielile de cercetare și studiile care se referă la produse noi sau la dezvoltare (și nu cele care sunt efectuate pentru menținerea potențialului existent), care se iau în calculul activului net corijat cu sumele înregistrate în contabilitate. Acest lucru fiind determinat de faptul că imobilizările necorporale, ca de altfel toate elementele intangibile ale întreprinderii sunt bine gestionate și exploatate, ele influențând valoare întreprinderii, însă nu din punct de vedere patrimonial, ci din punct de

of 22


vedere al rentabilității, prin urmare cheltuielile de cercetare-dezvoltare nu vor fi îndepărtate din calculul activului net corijat, în cadrul unei evaluări a întreprinderii.

În ceea ce privește auditul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, se vor avea în vedere următoarele aspecte generale, respectiv verificarea dacă aceste tipuri de cheltuieli nu au fost efectuate în cadrul unui contract al unui client și că acestea se referă la un proiect anume, individualizat, care are șanse de reușită de a genera venituri viitoare.Se va verifica și modul de amortizare de maxim 5 ani. Astfel, vor fi vizate de către auditor următoarele categorii de obiective:

a) Clasele de tranzacții, pentru care vor fi verificate următoarele tipuri de aserțiuni:

- Apariţie - tranzacţiile şi evenimentele care au fost înregistrate în contabilitate au avut loc, s-au produs în realitate şi sunt legate de entitatea respectivă (nu s-a înregistrat nimic în plus, nu s-au făcut supraevaluări).

- Exhaustivitate - toate tranzacţiile şi evenimentele au fost înregistrate, că nu sunt omisiuni sau subevaluări.

- Acurateţe - tranzacţiile şi operaţiunile au fost evaluate şi înregistrate în mod corespunzător cu grija cuvenită.

- Separarea exerciţiilor - tranzacţiile şi operaţiunile (evenimentele) au fost înregistrate în perioada contabilă corectă, cu respectarea cerinţelor unei „contabilităţi de angajament” şi ale „principiului independenţei exerciţiului”.

- Clasificare - tranzacţiile şi operaţiunile au fost înregistrate (imputate) în grupele de conturi corespunzătoare.

b) Soldurile conturilor, pentru care vor fi verificate următoarele tipuri de aserțiuni:

- Existenţă - toate elementele de activ, de datorii şi de capitaluri proprii reflectate în conturile contabile au existat la data bilanţului.

- Drepturi şi obligaţii - entitatea controlează beneficiile economice viitoare aferente resurselor din activul bilanţului şi că datoriile sunt obligaţii actuale ale entităţii. Toate activele reprezintă drepturi ale entităţii, sunt controlate de entitate ca urmare a unui drept de proprietate sau drept de creanţă. Toate datoriile sunt ale entităţii, nu ale acţionarilor, managerilor, entităţilor afiliate etc.

- Exhaustivitate - toate sumele au fost incluse în soldul conturilor, că toate activele, datoriile şi capitalurile proprii care ar fi trebuit înregistrate sunt evidenţiate.

- Evaluare şi alocare - soldurile conturilor au fost corect calculate, ţinându-se seama şi de ajustările pentru deprecieri sau pentru pierderile de valoare. Gruparea (alocarea sau clasificarea) pe conturi s-a făcut în funcţie de conţinutul economic şi forma juridică a elementelor aferente fiecărui cont.

c) Modul de prezentare și de descriere, pentru care vor fi verificate următoarele tipuri de aserțiuni:

- Apariţie, drepturi şi obligaţii - Tranzacţiile şi evenimentele incluse în situaţiile financiare s-au produs cu adevărat. Nu s-au înregistrat în contabilitate şi nu s-au

of 22


prezentat tranzacţii şi evenimente care nu s-au produs, care nu au avut loc sau care au generat drepturi şi obligaţii ce nu aparţin entităţii.

- Clasificare şi inteligibilitate - Toate prezentările de informaţii care ar fi trebuit cuprinse în situaţiile financiare au fost incluse, cu respectarea cadrul de reglementare aplicabil.

- Acurateţe şi evaluare - Informaţiile financiare şi de altă natură sunt prezentate în situaţiile financiare cu fidelitate şi la valorile corespunzătoare.

Riscuri în evidența cheltuielilor de cercetare-dezvoltare: Inexistenţa unei proceduri care să conţină circuitul documentelor

justificative în entitate şi monografia privind evidenţa contabilă; Necunoaşterea procedurii privind evidenţa contabilă de către personalul

desemnat; Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenţei

contabile; Evidenţierea eronată a operaţiunilor/înregistrărilor contabile; Lipsa documentelor justificative şi/sau lipsa documentelor contabile la

înregistrarea în contabilitate; Nerespectarea reglementărilor contabile aplicabile; Erori ale sistemului informatic de contabilitate; Nepromovarea unui cult al entităţii în care să se pună accentul pe controlul

activităţii (principiul celor patru ochi); Nemonitorizarea veniturilor şi cheltuielilor în baza unui buget stabilit; Neaprobarea tranzacţiilor majore; Nemonitorizarea indicatorilor cheie de performanţă; Nedelegarea responsabilităţilor personalului pentru maximizarea

repartizării sarcinilor;Conducerea unei entităţi răspunde pentru existenţa tuturor activelor,

înregistrarea tuturor tranzacţiilor de vânzarea, evaluarea corectă a stocurilor, recunoaşterea datoriilor ca obligaţii proprii ale entităţii, înregistrarea tuturor tranzacţiilor în perioada examinată, precum şi prezentarea şi descrierea corectă a sumelor în situaţiile financiare.

Chei de control în evidența cheltuielilor de cercetare-dezvoltare: Să ne asigurăm că imobilizările necorporale sunt prezentate fidel în cadrul

situaţiilor financiare, în conformitatea cu prevederile legale aplicabile; Să ne asigurăm că imobilizările necorporale reflectate în situaţiile

financiare există în realitate şi că există titlu de proprietate valid; Să ne asigurăm că evaluarea imobilizările necorporale este conformă cu

politicile contabile ale entităţii, iar politicile contabile sunt aplicate consecvent;

of 22


Să ne asigurăm cu privire la caracterul valid al intrărilor de imobilizări necorporale şi că cedările au fost consemnate corect;

Să ne asigurăm că imobilizările necorporale au fost corect amortizate, iar această amortizare este efectuată pe o bază care să fie fidelă, adecvată şi consecventă cu cea din anul precedent;

Să ne asigurăm că a fost constituit un provizion adecvat pentru deprecierea acestora;

Aceste chei de control au rolul de a identifica dacă elementele de natura imobilizărilor necorporale nu sunt denaturate semnificativ în situaţiile financiare.

II. Aspecte practice privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare

1. Studiu de caz privind cheltuielile de cercetare-dezvoltare

Să se rezolve operațiile descrise în monografia contabilă de mai jos folosind conceptele teoretice privind operațiunile de încasări și plăți prin numerar enunțate anterior.

1. MEDICOMPANY S.A. îşi desfăşoară activitatea în industria farmaceutică şi are ca obiect de activitatea de cercetare-dezvoltare, realizată prin:

- laboratorul propriu de cercetare;- colaborare cu un centru de cercetări pentru medicamente.

Faza de cercetareÎn luna ianuarie anul N, entitatea a înregistrat următoarele consumuri pentru

laboratorul propriu de cercetare:- materii prime: 2.000 lei,- materiale auxiliare: 5.000 lei,- manoperă: 500 lei,- amortizare imobilizări corporale: 300 lei.Întrucât cercetarea este investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul

câştigării unor cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice sau tehnice noi, din activitatea desfăşurată în laboratorul propriu de cercetare este greu de prevăzut posibilitatea obţinerii de beneficii economice viitoare. În acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare şi au afectat profitul contabil al perioadei.

Pentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, se efectuează înregistrările:

601 = 301 2.000 lei„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

of 22


602 = 302 5.000 lei„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”

641 = 421 500 lei„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal - salarii datorate”

6811 = 281 300 lei„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizări privindamortizarea imobilizărilor” imobilizările corporale”

Faza de dezvoltareÎn domeniul cercetării şi dezvoltării, activitatea desfăşurată la

MEDICOMPANY S.A. are ca scop obţinerea unui nou vaccin antigripal şi a altor trei medicamente noi.

MEDICOMPANY S.A. a încheiat cu un centru de cercetări pentru medicamente un contract pentru achiziţionarea studiului ”Tehnologia de obţinere a vaccinului Antigrip” în valoare de 60.000 lei. Se apreciază că sunt îndeplinite criteriile pentru recunoaşterea acestor cheltuieli ca activ.

Înregistrarea în contabilitate a achiziţiei:

203 = 404 60.000 lei„Cheltuieli de dezvoltare” „Furnizori de imobilizări”

Entitatea MEDICOMPANY S.A. înregistrează în aceeaşi lună, la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), produsul astfel obţinut. Taxele plătite pentru brevetarea acestei invenţii se ridică la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioadă de trei ani. Entitatea obţine dreptul de a vinde licenţa asupra fabricării acestui vaccin pe o perioadă de trei ani.

Înregistrarea licenţei la o valoare de 65.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 60.000 lei, la care se adaugă cheltuielile aferente brevetării în sumă de 5.000 lei):

205 = % 65.000 leiConcesiuni, brevete, licenţe mărci 203 Cheltuieli de dezvoltare 60.000 leicomerciale, drepturi şi active similare 404 Furnizori de imobilizări 5.000 lei

Entitatea decide ca licenţa respectivă să se amortizeze pe perioada celor trei ani, cât este înregistrat la OSIM, dreptul de exploatare.

of 22


2. O entitate achiziţionează un program de contabilitate în sumă de 30.000 lei, care urmează a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economică este de trei ani. Odată cu achiziţia programului pentru necesităţi proprii, entitatea achiziţionează şi licenţa în valoare de 38.000 lei, respectiv dreptul de a multiplica şi vinde terţilor acest program, pe o perioadă de doi ani.

Deoarece se poate efectua o separare clară între cele două componente, în contabilitate ele vor fi urmărite separat:

% = 404 68.000 lei205 „Furnizori de imobilizări” „Concesiuni, brevete, licenţe, 38.000 leimărci comerciale, drepturi şi active similare”208 30.000 lei„Alte imobilizări necorporale”

În aceste condiţii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesităţi proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licenţei va fi amortizat pe o perioadă de doi ani.

3. Societatea Extracție-Cărbuni SA a achiziționat de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale dreptul de explorare a unui perimetru în Valea Jiului în schimbul sumei de 100.000 lei. Durata licenței este de 4 ani, cu posibilitatea de transformare în licență de explorare (societatea să devină proprietara bogățiilor din subsol timp de 30 de ani). De asemenea, societatea efectuează studii geologice în valoare de 10.000 lei, în vederea estimării cantității de cărbune din subsol. Să se contabilizeze înregistrările pentru operațiile enumerate anterior.

a) Achiziția dreptului de explorare:

203 = 404 100.000 lei„Cheltuieli de explorare” „Furnizori de imobilizări”

b) Înregistrarea studiilor geologice:

203 = 404 10.000 lei„Cheltuieli de explorare” „Furnizori de imobilizări”

Valoarea cheltuielilor de explorare (110.000 lei) va fi amortizată pe durata dreptului primit, respectiv pe o durată de 4 ani:

c) Înregistrarea amortizării lunare:

Amortizare anuală = 110.000 lei/4 ani = 27.500 lei/anAmortizare lunară = 27.500 lei/12 luni = 2.292 lei/lună

of 22


6811 = 2803.1 2.292 lei„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea cheltuielilor privind amortizarea imobilizărilor” de explorare”

4. Societatea Beta SRL obține în anul 2013 venituri totale de 300.000 lei, din care venituri impozabile 20.000 lei și cheltuieli totale de 100.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile de 14.000 lei și cheltuieli de cercetare de 40.000 lei.

Deoarece societatea Beta SRL înregistrează cheltuieli de cercetare poate beneficia de facilitatea fiscală privind deducerea de 50% din valoarea acestor cheltuieli la calculul profitului impozabil.

Deducere fiscală = 50% x 40.000 lei = 20.000 lei

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale = 300.000 lei – 100.000 lei – 20.000 lei + 14.000 lei – 20.000 lei = 174.000 lei.

Impozitul pe profit = 16% x 174.000 lei = 27.840 lei.

5. Societatea Software SRL a achiziționat un program informatic în valoare de 100.000 lei, taxe vamale : 3.500, TVA plătit în vamă: 24.000 lei, rabat primit de la furnizor : 1.000 lei. În vederea achiziției, societatea a suportat următoarele costuri:

-cost instalare 25.000 lei -costuri generale de administrație 5.000 lei -chetuieli cu reclama 19.000 lei -onorariile informaticienilor care instalează programul 13.000 lei Odată cu programul informatic, societatea a achiziționat și licența

corespunzătoare, respectiv dreptul de a vinde programul timp de doi ani, la valoare de 12.000 lei

Preț de cumpărare 100.000 lei + Taxe vamale 3.500 lei - Rabat primit - 1.000 lei + Costuri instalare 25.000 lei + Onorariile informaticienilor care instalează programul 13.000 lei = Costul programului informatic 140.500 lei

a) Înregistrarea achiziției programului informatic și a licenței corespunzătoare:

208 = % 140.500 lei „Alte imobilizări necorporale” 404 137.000 lei

„Furnizori imobilizări” 446 3.500 lei

„Alte impozite și taxe”

of 22


205 = 404 12.000 lei „Concesiuni, brevete, licențe” „Furnizori imobilizări”

b) Plata taxelor în vamă: % = 5121 27.500 lei

446 „Conturi la bănci in lei” 3.500 lei „Alte impozite și taxe”

4426 24.000 lei „TVA deductibilă”

- Costul de producție pentru imobilizările necorporale Software SRL realizează un program informatic software pentru care a

mobilizat mai multe echipe informaticieni. Cheltuielile ocazionate sunt împărțite în faza de cercetare și faza de dezvoltare astfel:

-cheltuieli din faza de cercetare (studierea și analiza unor programe informatice similare, întocmirea modelului logic care va sta la baza următorului program, întocmirea modelului conceptual al datelor) în sumă totală de 12.000 lei .

-cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea efectivă și analiza software. Testarea programului) în sumă totală de 20.000 lei.

-cheltuieli aferente cursurilor pentru pregătirea personalului în vederea utilizării programului 1.100 lei.

a) Înregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare: 614 = 5121 12.000 lei

„Cheltuieli cu studiile și cercetările” „Conturi la bănci în lei”

b) Faza de dezvoltare – se recunoaște imobilizarea necorporală în curs: 233 = 721 20.000 lei

„Imobilizări necorporale” „Venituri din producția în curs de execuție de imobilizări necorporale”

c)Recepția imobilizării necorporale 208 = 233 20.000 lei

„Alte imobilizări necorporale” „Imobilizări necorporale în curs de execuție” d) Înregistrarea cheltuielilor aferente cursurilor de pregătire 628 = 5121 1.100 lei

„Alte cheltuieli cu „Conturi la bănci în lei” serviciile executate de terți”

of 22


Bibliografie

1. Toma Marin – Inițiere în auditul situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2012;

2. Toma Marin – Inițiere în evaluarea întreprinderii, Editura CECCAR, București, 2011;

3. Ghid practic de aplicare a O.M.F.P. 3055/2009, Editura CECCAR, București, 2010;

4. Ristea Mihai – Contabilitate aprofundată, Editura Universitară, București, 2005;

5. Coman Florin – Contabilitate financiară și fiscalitate, Editura Economică, București, 2009;

6. Standardul Profesional nr. 21 – Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare – Ghid de aplicare, Editura CECCAR;

7. Standardul Profesional nr. 22 – Misiunea de examinare a contabilității, întocmirea, semnarea și prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR;

8. O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;

9. O.M.F.P. nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

10. O.M.F.P. nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile;11. O.M.F.P. nr. 2086/2010 pentru aprodarea Normelor privind deducerile

pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil;12. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal;13. Legea nr. 85/2006 privind Procedura Insolvenței.

of 22


Bilet nr. 9 – „Cadrul legislativ-normativ și studiu de caz privind deduceri pentru cheltuielile de cercetare-

dezvoltare”

Stanciu A. Alexandru – ValentinC.E.C.C.A.R. Filiala București, Stagiu – Anul I, Semestrul II

of 22

Tema an I Sem II - Referat 2

Documents

Transcript of Tema an I Sem II - Referat 2