Referat 2 Bun Final

32
Pentru o definire a teoriei agenda setting este necesa contextul actual. Ernst Cassirer afirmă că: „Omul nu mai trăie te într-un univers pur fizic, el trăie ș ș simolic. !"# nu mai înfruntă realitatea în mod nemi$locit% el nu o cum se spune, fa ă în fa ă. &ealitatea fizică pare să se retragă în ț ț avansează activitatea simolică a omului.' !Cassirer, ())*, p.*+#. Ca atare „Ceea ce îl tulură i îl nelini te te pe om nu sunt lucrurile ș ș ș opiniile i înc ipuirile despre lucruri' !Epictet, apud. Cassi ș n ultimii decenii s-a pus întrearea: „ce este mass m sferă pulică, spa iu social-politic, reflectă opinia pu necesară, mai înt0i, o definire a spa iului pulic i a opiniei pulice. ț ș 1u se poate vori despre opinia pulică fără ț pulică. Clarificarea conceptuală a no iunii de sf raportul sferă pulică-spa iu pulic. n timp ce spa iul ț ț materiale !unuri comune i pulice#, sfera pulică se referă la loc ș interac iune 2i dezatere desfă2urate de indivizii pulic. 3iscu iile se poartă asupra elementelor4su legate de spa iul pulic, modul de gestionare a unurilor din spa iul pul O primă defini ie a spa iului pulic este dată de 5ris ț ț The Rhetoric and Poetics of Aristotle , trad. 6. & 7s &oerts, 1e8 9or , ;odern < ()=*, p.(>#. El sus ine că sfera pulică este spa iul com ț 5ceasta este diferită de sfera privată. 5ristotel nume te ș ț adică locul unde vin to i cetă enii lieri să dezată proleme legate de conducerea cetă ii. 5ici se negociază sus inerea pentru ?@rgen Aaermas define te sfera pulică ca fiind rezul ș rolurile de proprietar ale urg ezilor 2i rolurile de fiin că ace2tia au un status azat pe putere 2i independen ă f conferit de către stat, le dă urg ezilor posiilitatea să pulică. Ei reiau discu iile purtate în agora, dar în te tiin ă ș ț !Aaermas, ?@rgen, DD>, Sferapublică i transformarea ei structurală ș , ucure ti, Editura Comunicare.ro, p. ( #. ș Aanna 5rendt este cel care critică modelul lui Aaerm ț că este negli$ată puterea disciplinară. Bunc ia acesteia orientare 2i normalizare, este valailă mereu 2i răsp0ndită, astfel rezul

description

Pentru o definire a teoriei agenda setting este necesar a se defini omul în contextul actual. Ernst Cassirer afirmă că: „Omul nu mai trăiește într-un univers pur fizic, el trăiește într-un univers simbolic. (…) nu mai înfruntă realitatea în mod nemijlocit; el nu o poate vedea, cum se spune, față în față. Realitatea fizică pare să se retragă în măsura în care avansează activitatea simbolică a omului.” (Cassirer, 1994, p.43). Ca atare „Ceea ce îl tulbură și îl neliniștește pe om nu sunt lucrurile, ci opiniile și închipuirile despre lucruri” (Epictet, apud. Cassirer, 1994, p.44).

Transcript of Referat 2 Bun Final

Pentru o definire a teoriei agenda setting este necesar a se defini omul n contextul actual. Ernst Cassirer afirm c: Omul nu mai triete ntr-un univers pur fizic, el triete ntr-un univers simbolic. () nu mai nfrunt realitatea n mod nemijlocit; el nu o poate vedea, cum se spune, fa n fa. Realitatea fizic pare s se retrag n msura n care avanseaz activitatea simbolic a omului. (Cassirer, 1994, p.43). Ca atare Ceea ce l tulbur i l nelinitete pe om nu sunt lucrurile, ci opiniile i nchipuirile despre lucruri (Epictet, apud. Cassirer, 1994, p.44).n ultimii decenii s-a pus ntrebarea: ce este mass media, o instituie, sfer public, spaiu social-politic, reflect opinia public? n mod firesc este necesar, mai nti, o definire a spaiului public i a opiniei publice. Nu se poate vorbi despre opinia public fr definirea noiunii de sfer public. Clarificarea conceptual a noiunii de sfer public se exprim prin raportul sfer public-spaiu public. n timp ce spaiul public se refer la lucruri materiale (bunuri comune i publice), sfera public se refer la locul de interaciune i dezbatere desfurate de indivizii aparinnd aceluiai spaiu public. Discuiile se poart asupra elementelor/subiectelor legate de spaiul public, modul de gestionare a bunurilor din spaiul public. O prim definiie a spaiului public este dat de Aristotel (The Rhetoric and Poetics of Aristotle, trad. W. Rhys Roberts, New York, Modern Library, 1984, p.15). El susine c sfera public este spaiul comun al cetenilor liberi. Aceasta este diferit de sfera privat. Aristotel numete spaiul public agora, adic locul unde vin toi cetenii liberi s dezbat probleme legate de conducerea cetii. Aici se negociaz susinerea pentru proiectele politice.Jrgen Habermas definete sfera public ca fiind rezultatul legturii ntre rolurile de proprietar ale burghezilor i rolurile de fiine umane sociabile. Faptul c acetia au un status bazat pe putere i independen financiar, care nu le este conferit de ctre stat, le d burghezilor posibilitatea s interacioneze n sfera public. Ei reiau discuiile purtate n agora, dar n termeni literari, de art, tiin (Habermas, Jrgen, 2005, Sfera public i transformarea ei structural, Bucureti, Editura Comunicare.ro, p. 12).Hannah Arendt este cel care critic modelul lui Habermas. El menioneaz c este neglijat puterea disciplinar. Funcia acesteia este de supraveghere, orientare i normalizare, este valabil mereu i rspndit, astfel rezult c n sfera public se ajunge greu la consens. (Arendt, Hannah (1958), The Human Condition, Chicago, University of Chicago Press, p. 5-35) .Habermas a realizat un model pornind de la faptul c numai indivizii unici particip la dezbateri , diferii de prescripiile individualismului i coboar analiza la individ chiar i atunci cnd se explic procese, fenomene sociale complexe, precum schimbarea social influenat de mass-media. n Antichitate, opinia public exercita cenzura colectiv a comportamentului particular (Veyne, Paul. [1985](1994). Imperiul roman, n Ph. Aries i G. Duby (coordonatori), Istoria vieii private, Bucureti, Editura Meridiane, p.174). Platon a opus opinia cunoaterii autentice. El concide n dialogul Menon c : "Prerile o iau la picior i zboar astfel din sufletul omului; de aceea i preul lor nu-i prea mare ct timp nu le legi cu lanul unui raionament (Platon.Dialoguri, 1996 Bucureti, Editura IRI, p.385). Dei adevrata prere nu-i mai puin folositoare dect tiina, aceasta din urm este preuit mai mult. Oamenii politici crmuiesc bine statele cluzii de prerea cea dreapti spun adevrul, ns fr s-i dea seama de cele ce spun (ibidem). Filosoful reia tema n Republica: Opinia n-ar fi, deci, nici necunoatere, nici cunoatere? Se pare c nu. Dar oare ea este n afara acestora, depind fie cunoaterea prin claritate, fie necunoaterea prin neclaritate? Deloc. Aadar, - am spus eu opinia i se prea a fi mai ntunecat dect cunoaterea, dar mai luminoas dect necunoaterea? Chiar aa. Atunci ea se afl n intervalul cuprins de cele dou? (Platon, (1998), Republica, Bucureti, Editura Teora, p. 65).n Evul Mediu, dictonul vox populi, vox Dei reprezint, n sine, o definiie a opiniei publice. Niccolo Machiavelli avertiza c puterea nu trebuie s ignore ceea ce numea opinione universal. (Raffel, Michael, (1984), Der Schpfer des Begriffs ffentliche Meinung, Publizistik. p. 29)Opinia public s-a dovedit a fi un concept greu de definit. Edward L. Bernays, n primul manual universitar de relaii publice (Crystallizing Public Opinion, 1923, pp. 121-122), opineaz c opinia public apare ntr-o tripl ipostaz: 1. ca judeci prost definite, instabile i schimbtoare ale indivizilor i grupurilor;2. ca agregat al opiniilor individuale, cnd uniforme, cnd contradictorii, ale brbailor i femeilor care formeaz societatea sau anumite grupuri ale societii;3. ca opinii uzuale ale persoanelor despre unele aspecte ale vieii publice i individuale.

Psihologul Kimball Young abordeaz tema opiniei publice i consider c aceasta reprezint o apreciere de grup mai mult sau mai puin raional (K. Young. Social Psychology, New York: F. S. Crofts& Co, 1931, p. 575). Opinia public este definit drept un fenomen de psihologie colectiv, o judecat, un enun evaluativ. Opiniile apar ntr-o situaie de criz, cnd primeaz emoionalitatea, nu factorii intelectuali. Gabriel Tarde este primul care atrage atenia asupra clivajului societii n publicuri. Dup acest autor, Opinia este pentru public ce este sufletul pentru corp (apud Stoetzel, Thorie des opinions, 1943, p. 13). Ca ansamblu de judeci asupra problemelor actuale, opiniile rezult din conversaie, iar presa nu este dect una din cauzele opiniei i una din cele mai recente. n perioada aceea, numit i deceniul cercetrii opiniei publice, se confruntau dou perspective asupra acestui fenomen: teza individualismului i raionalitii versus teza colectivismului i emoionalitii, care ghideaz aciunile umane. Floyd H. Allport (18901978) afirma c: termenul de opinie public designeaz o situaie sau mai muli indivizi care se exprim sau pot fi chemai s se exprime n termeni de aprobare sau de susinere (sau de dezaprobare sau opoziie) a unei situaii, persoane sau propuneri larg mprtit de o proporie, intensitate i constan, astfel nct rezult probabilitatea unei aciuni efective directe sau indirecte n raport de obiectivul implicat (Allport, F.H., 1937/1981, Allport, Floyd H. (1937), Toward a science of public opinion. Public Opinion Quarterly.1, p.144). ]ntre ghilimele este titlul lucrrii)Psihosociologul francez Jean Stoetzel (19101987) este cel care fundamenteaz o teorie a opiniilor. El definea opinia ca formula nuanat care, asupra unei probleme delimitate, obine adeziunea fr rezerve a unui subiect (Stoetzel, J., 1943, Thorie des opinions. Paris: P.U.F, p.25). Acelai psihosociolog formuleaz o a doua definiie: Opinia unui individ este poziia pe o scal obiectiv a propoziiei creia i acord adeziunea sa total. (Ibidem, p. 54).n final, Jean Stoetzel propune o a treia definiie: opiniile unui subiect sunt manifestrile, constnd n adeziunea la anumite formule, ale unei atitudini, care poate fi evaluat pe o scal obiectiv. (Ibidem, p. 80).C. Weight Mills este cel care formuleaz criteriile pentru definirea opiniei publice: n snul unui public:1. se poate presupune c exist cel puin tot atia indivizi care exprim opinii, ci sunt cei care le primesc; 2. sistemul de comunicare permite un rspuns imediat i efectiv dat oricrei opinii exprimate n public; 3. opinia rezultat din asemenea discuii i afl fr dificultate o ieire ntr-o aciune concret, chiar dac, atunci cnd e necesar, este ndreptat mpotriva puterii; 4. instituiile puterii nu ptrund n publicul care se bucur , n consecin , de o relativ autonomie (Mills, Wright C. (1956). The Power Elite.Oxford,UK: Oxford UniversityPress, p. 333).

Pierre Bourdieu public n 1970 studiul Opinia public nu exist (Opinion Publique nexiste pas, n Les temps modernes, 318, janvier 1973, pp. 992-999; reluat n Questions de sociologie, Paris, Les Editions de Minuit, 1984, pp. 222-235). El afirm c opinia public este un construct, la care contribuie att elitele ct i sociologul nsui. Argumentele sale sunt:1. Scala notorietii accesul la spaiul public mediatic reflect scala notorietii pe care se plaseaz liderii de opinie. Mass media sunt prea puin preocupate pentru medierea ntre diverse grupuri i categorii socio-profesionale. Pentru Bourdieu, televiziunea reproduce notorietatea elitelor mediatice prin vizibilitatea public pe care le-o asigur. Liderii de opinie se poziioneaz n numele opiniei publice.2. Generalizrile media este cea care construiete opinia public. Utilizeaz mecanismul generalizrii pornind de la individual (cazuri, fapte i opinii individuale), individualul devenind opinie public. Bourdieu consider c mediatizarea ntreine, de fapt, comunicarea ntre lideri precum i o anumit convenien ntre acetia.3. Msurtoarea sociologic opinia public este i construcia sociologului. Bourdieu susine c sondajele de opinie l plaseaz pe respondent ntr-o situaie artificial, care genereaz la rndul ei rspunsuri artificiale, rspunsuri necesare pentru a legitima un discurs sau altul al liderilor politici i al jurnalitilor.4. Comanda social subiectele abordate printr-un sondaj de opinie exprim preocuprile i mizele personalului politic, iar nu pe cele ale ceteanului. Pierre Bourdieu susine n lucrarea sa: sondajul de opinie este la ora actual un instrument de aciune politic; poate c cea mai important funcie a sondajului este de a institui iluzia c opinia public rezult din nsumarea opiniilor individuale; se impune totodat ideea c ar exista ceva ce s-ar putea numi opinia media. (Bourdieu, ibid, 1984, p. 225).

Morris Ginsberg definea opinia public drept masa de idei i de judeci active ntr-o comunitate care sunt mai mult sau mai puin clar formulate, au o anumit stabilitate i sunt simite de oameni, care le ntrein sau le accept ca fiind sociale, n sensul c ele sunt rezultatul mai mult sau mai puin contient c acioneaz n comun (Bondrea, Aurelian. (1997). Sociologia opiniei publice i mass-media. Bucureti, Editura Fundaia Romnia de Mine, p. 47). Cei care au pornit studiile asupra influenei mass media asupra opiniei publice au fost Jean Martin Charcot, Gustave LeBon i Gabriel Tarde. Modelul glonul magic se fondeaz pe convingerea implementat dup Primul Rzboi Mondial c mass media au o putere mare, care se exercit instantaneu i uniform asupra tuturor oamenilor. Teoria este asemntoare cu cea din mediul medical din acea vreme, prin care se credea c efectul medicamentelor are loc instantaneu.William Mc Dougall afirma, n 1908, n An Introduction to Social Psychology, c Psihicul uman are anumite tendine nnscute sau ereditare, care sunt sursele sau forele motivatoare eseniale ale oricrei gndiri i aciuni, fie individuale, fie colective. Ele constituie bazele dezvoltrii treptate ale caracterului i voinei indivizilor i naiunilor (Ralea, M. i Herseni, T., Sociologia Succesului, Bucureti, Editura tiinific, 1966, p. 180).n epoca modern, cea computerizat, teoria glonului magic este reinventat. n SUA, Michael J. Norris a nceput n 1984 publicarea unei reviste de format mic, pe care a botezat-o Magic Bullet, i pe care a distribuit-o pe Internet unei audiene necunoscute.Glonul magic are drept int persoane identice, aflate ntr-un vacuum social, care nu au relaii unele cu altele i care reacioneaz ntr-o manier identic la mesajele mass media. Este vorba de un sistem utopic, pentru c acest tip de persoane nu exist n mod real. Aa c a fost necesar o schimbare de perspectiv prin modelul fluxul comunicrii n dou trepte (two-steps flow of communication). Acest model a fost expus pentru prima oar de Paul Lazarsfeld i colaboratorii si de la Universitatea Columbia n Mecanismul votului (Paul Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegtorii ntr-o campanie prezidenial, Bucureti, Comunicare.ro, Colecia Cultura comunicrii, 2004), cel dinti studiu riguros asupra influenei comunicrii de mas ntr-o campanie electoral. Fluxul de comunicare n doi pai presupune circulaia informaiei n dou etape. n primul rnd, direct, ctre persoanele care urmresc frecvent comunicrile media (numii lideri de opinie, deoarece ei nu transmit pur i simplu informaiile, ci ofer interpretri asupra mesajelor media; apoi, de la aceste persoane, ctre indivizii expui indirect la mass-media.

n acest fel, efectele nu sunt produse direct, ci trec prin semnificaiile pe care receptorii le desprind din ele i le transmit mai departe n cercul social apropiat. Influena mass-media devine una indirect, trecnd printr-o serie de relaii interpersonale. Paul Lazarsfeld afirm c: cel mai adesea ideile migreaz din radio i ziare ctre liderii de opinie i, de la acetia, ajung la segmentele mai puin active politic ale populaiei (Paul Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul votului. Cum se decid alegtorii ntr-o campanie prezidenial, Bucureti, Comunicare.ro, Colecia Cultura comunicrii, 2004, p. 201).n mod firesc studiile nu s-au oprit la comunicarea n doi pai. Fluxul n pai multipli (multi-step flow of communication) este o extensie fireasc. n lucrarea Concepte fundamentale din tiinele comunicrii i studiile culturale se afirm c acest model demonstreaz o deplasare ferm de la preocuparea referitoare la ce fac mass media oamenilor, spre aceea referitoare la ce fac oamenii cu mass media. (Concepte fundamentale din tiinele comunicrii i studiile culturale, Tim O'Sullivan, John Hartley, Danny Saunders, Martin Montgomery, John Fiske , traductor Monica Mitarca, Iai , 2001, p. 213).n cazul fluxului n pai multipli, mesajul este distorsionat prin transmiterea de la o persoan la alta, nu doar ncrcat cu conotaiile i valorile individuale ale mediatorilor. Urmtorul pas de cercetare a dus la conceptul de gatekeeper. Kurt Lewin definete o anumit zon din cadrul canalului poate funciona ca o poart; multitudinea de fore dinaintea i de dup zona porii este att de diferit, nct trecerea elementului prin ntregul canal depinde ntr-o nou msur de ceea ce se ntmpl n regiunea porii. Acest lucru nu este valabil numai prin canalul produsului, ci pentru circulaia unei tiri printr-un canal de comunicare dintr-un grup, pentru circulaia mrfurilor i deplasarea social a persoanelor din multiple organizaii. () Seciunile porii sunt conduse de reguli impariale sau de paznici (gate keepers). n ultimul caz, un individ sau un grup are puterea de a lua decizia nuntru sau n afar. Pentru a putea nelege mecanismul de funcionare a porii, trebuie, deci, nelei factorii care determin deciziile paznicilor, schimbarea unui proces social poate fi realizat prin influenarea sau nlocuirea paznicilor. (Acesta tot este un citat??)(Kurt Lewin, Frontiere n dinamica grupurilor. Canalele vieii de grup, planificare social i cercetare-aciune, articol publicat n Human Relations, vol.1, nr.2, noiembrie 1947, n Pierre de Vissicher, Adrian Neculau (coord.), Dinamica Grupurilor. Texte Iai. Polirom, 2001, p.98)

Prima referire despre agenda setting i aparine lui Walter Lippman, n anii 20 ai secolului trecut. Dei, la vremea aceea, nici nu se putea vorbi despre televiziune ca fenomen, Lippman pornete despre imaginile din capul nostru. Singura prere pe care cineva o poate avea despre un eveniment la care nu a participat este prerea izvort din imaginea mental despre acel eveniment (Lippman, 1998, p.13).n ceea ce privete agenda setting, se poate vorbi, mai curnd, despre o abordare n viziunea sistemic (funcionalist) asupra mass media. Pn n anii 60, funciona teoria c mass media au funcii limitate, adic puterea lor de influenare se limita doar la persuasiune i manipulare. n 1958, Norton Long scria ntr-un articol: ntr-un anume sens, ziarul este primul care produce micarea n obiectele despre care discut majoritatea oamenilor, despre care vor crede c sunt aceste probleme (American Journal of Sociology nr. 44, noiembrie 1958, p.251-261). Un an mai trziu, Kurt Lang i Gladys Engel Lang afirmau: Mass media focalizeaz atenia asupra anumitor probleme. Ele construiesc imagini indivizilor ce ar trebui s gndeasc, s tie i cum ar trebui s se raporteze la acele obiecte. (Comportamentul Votului American, Glencoe, Il:Free Press, 1960. p.86).

Se pune, inevitabil, problema dac exist o interfa care ne apr sau, dimpotriv, ne dirijeaz raiunile i aciunile cu bun tiin sau fr s ne dm seama.Putem observa de aici apropierea de ceea ce Cassirer numea mai sus animalul simbolic, faptul c avem o interfa care ne apr sau, dimpotriv (?), ne dirijeaz raiunile i aciunile cu bun tiin sau fr s ne dm seama. Imaginile care ni se formeaz n minte sunt cele care se concretizeaz n opiniile individuale, iar acestea, nsumate, se multiplexeaz n opinie public. Spre deosebire de Opinia Public.Imaginile din creierul acestor fiine umane, imaginile despre ele nsele, despre alii, despre nevoile lor, scopurile i relaiile dintre ei, reprezint opiniile lor publice. Acele imagini asupra crora se acioneaz de ctre grupuri de oameni, sau de ctre indivizi care acioneaz n numele unor grupuri, reprezint Opinia Public, cu majuscule. (ibid., p. 29). (s vedem dac se respect paginile)Pornind de la observaiile lui Walter Lippman, anume c aceste imagini din capul nostru despre lumea larg sunt furnizate cu precdere de news media, care apropie cumva de cetean acea lume de neatins, de nevzut, de neconceput, creatorii teoriei agenda setting, Maxwell McCombs i Donald Shaw enun constatarea c media influeneaz publicul, artndu-i nu cum s gndeasc, ci la ce anume s se gndeasc (McCombs & Shaw, apud Beciu, 2009, p. 71). Doi autori cu formaiuni diferite, n perioade diferite, au prezentat opiuni pertinente despre opinia public: Walter Lippmann i Jacques Ellul. Public Opinion, publicat n 1922, a lui Walter Lippmann este primul studiu de sine stttor despre opinia public i comunicarea social. i la ora actual aceast lucrare este citat i preluat n multe alte studii de specialitate. Lippmann i-a dat seama, n acelai timp, c oamenii acioneaz nu n funcie de realitate, ci pe baza modului cum i reprezint ei aceast realitate. Astzi, ceteanul obinuit a ajuns s se simt asemenea unui spectator surd aflat n rndul din spate, care e nevoit s priveasc la un spectacol misterios, abia abinndu-se s nu adoarm. (W. Lippmann, The Public Philosophy, 1955, p. 11). Autorul opereaz o distincie ntre environment, realitatea propriu-zis i pseudo-environment, reflectarea acestei realiti, o adevrat inserie ntre om i mediul su fizic de existen. Pseudo-environment-ul i pictures in our heads sunt noiuni interanjabile. De fapt, amndou se refer la reprezentarea lumii pe baza creia oamenii acioneaz (M. Curtis, Introducere la W. Lippmann, Public Opinion, p. 52). Reprezentarea poate fi adevrat, fals sau combinaii dintre ele. Pentru Lippmann nu exist minciuni sau lucruri false, ci sunt o reprezentare a mediului propriu-zis, care, ntr-o msur mai mare sau mai mic, este construit de omul nsui (W. Lippmann, Public Opinion, p. 15). Jacques Ellul a indentificat dou probleme ale societii postebelice:ascensiunea mijloacelor de propagand;ascensiunea tehnicii ca factor dominant n viaa societii contemporane.n concepia autorului, orice tip de propagand pornete i se bazeaz pe o percepie anume despre opinia public i posibilitile sale de influenare. (Jacques Ellul, Propaganda. Introduction, Vitange Books, a Division of Random House, New York, 1965).Ellul opineaz c existena opiniei publice este legat de apariia societii de mas (J. Ellul, Propaganda, p.99)..Mass media au, incontestabil, potenialul de a atinge fiecare gospodrie din lumea civilizat. Milioane de oameni urmresc programele de tiri ale diferitelor televiziuni. Astfel, subiectele acestor buletine de tiri i alte forme de mass-media apar destul de proeminente atunci cnd publicului i se pune n vedere care probleme sunt cele mai importante. Un exemplu l constituie declaraiile premierului Victor Ponta de la ieirea de la urne, de la referendumul din 29 iulie. El s-a declarat fericit c a vorbit cu ministrul de Interne i nu s-a raportat nici un eveniment cu privire la buna desfurare a procesului electoral, sau de votare. De asemenea, el a mai declarat c trei milioane de romni nu voteaz, pentru se afl n strintate, iar alte dou milioane nu voteaz pentru c aa le-a cerut Viktor Orban, premierul Ungariei. Publicul a rmas axat pe cele dou declaraii, dei alte evenimente (de fraud electoral) ar fi avut un grad mai mare de importan. Cercetarea privind stabilirea agendei s-a concentrat pe toate tipurile de mass-media: ziare, reviste, radio, televiziune i modul n care acestea afecteaz politica de luare a deciziilor de ctre mase. Capacitatea de stabilire a agendei de ctre mass-media a artat c, de fapt, mass-media au puterea de a forma politica de luare a deciziilor de ctre mase.n teorie se afirm c problemele care primesc o atenie deosebit n tirile naionale devin subiecte pe care publicul le consider a fi cele mai importante. Informaiile din mass media sunt singurele informaii publice cu care publicul intr n contact. Setarea ordinii de zi este strns legat de amorsare, care postuleaz c televiziunile influeneaz standardele prin care personalitile politice i problemele sunt considerate (prin atragerea ateniei asupra unor chestiuni, n timp ce altele sunt ignorate). n general, mass-media servesc ca intermediar ntre figuri politice i public. McCombs i Shaw, doi dintre pionierii n domeniul cercetrii agenda setting, au emis ipoteza c, dei mass-media pot avea o influen redus asupra intensitii sau direciei de atitudini, ele au stabilit agenda setting pentru fiecare campanie politic, influennd prioritatea atitudinilor fa de problemele politice. (The Public Opinion Quarterly, Oxford University Press, 1968, p. 176).Muli critici cred c fora tirilor de televiziune ine de capacitatea de a forma opinii politice. tirile de televiziune sunt, prin definiie, vizuale i nu permit neaprat o prelucrare intelectual. Prin agenda setting se simplific marea complexitate a politicii moderne prin fragmente de tiri scurte i versiuni scurte ale problemelor. n plus, buletinele de tiri de televiziune utilizeaz tehnici similare cu cele din divertisment: programe atrgtoare, ancore cu titluri atractive, cu accent pe scandaluri. Mass-media determin, n fapt, decizia de mas, forma de a face politic, prin stabilirea agendei, pentru ca publicul s ia n considerare anumite probleme atunci cnd susine un candidat politic sau o problem politic. Dei este evident c mass-media nu spun publicului n mod explicit ce sa cread, spun publicului ce s gndeasc. Televiziunea este att de extins, nct afecteaz practic toat lumea. Aspectul vizual de tiri de televiziune face mai uor chiar i pe cineva nemotivat, neimplicat, s fie macerat n informaii. Se poate vorbi de dou tendine n istoria intelectual de cercetare a ordinii de zi. Faza de deschidere a fost marcat de lucrile publicate de McCombs i de cercetarea original a lui Shaw, n 1972. (MacCombs, Maxwell, News Influence on Our Pictures of the World, in Jennings Bryant i Dolf Zilmann (eds), Media Effects Advances in Theory and Research, McCombs, Mazwell E., Edna Eisiedel, David Weaver, Contemporary Public Opinion: Issues and the News, Lawrence Erlbaum Associates, Inc. Hillsdale, 1991, McCombs, M. E., Shaw, D. L., & Weaver, D. H. (1997). Communication and democracy: Explorining the intellectual frontiers in agenda-setting theory. Mahwah, NJ: Erlbaum, McCombs, M. E., Shaw, D. L., & Weaver, D. H. (1997). McCombs i Shaw au urmrit dou obiective n acest studiu. Primul a fost de stabilire a unei ipoteze care s reproduc concluziile lor originale. Al doilea a fost de a investiga condiiile contingente, de a spori sau de a limita stabilirea agendei mass-media, cu accent special pe conceptul de necesitate, de orientare, deoarece ea ofer o explicaie psihologic pentru stabilirea ordinii de zi (Swanson, 1988). Stabilirea ordinii de zi a intrat n a treia faz de cercetare n timpul alegerilor din 1976, cnd Weaver, Graber, McCombs i Eyal (1981) au extins ideea de ordine de zi n dou domenii noi. Unul a fost ordinea de zi a caracteristicilor candidailor raportate de ctre mass-media i nvate de ctre alegtori, cellalt a fost ordinea de zi pe preocuprile candidailor, i, de regul, pe un singur element. n anii 80, cercetarea ordinii de zi a trecut la a patra faz. Activitatea de cercetare s-a concentrat asupra surselor de agenda mass-media. Procesul de stabilire a fost ordinea de zi de construcii. Toate cele patru faze au fost declanate una de ctre cealalt. Mai multe sute de studii au fost efectuate de cercettori din Statele Unite i alte ri, cum ar fi Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, Japonia, Olanda, Spania i Taiwan. Cele mai multe dintre aceste studii s-au axat pe relaia dintre clasamentul mass media a problemelor (de valoare i importan de acoperire) i clasamentul public de importan perceput de aceste probleme. n majoritatea studiilor, unitatea de analiz pe fiecare ordine de zi este un obiect, o problem public sau persoan. Dar obiectele au proprieti sau caracteristici. Atunci cnd mass-media raporteaz cu privire la problemele de interes public sau de candidai politice, ele descriu aceste obiecte.Din cauza capacitii limitate a agendei setting, jurnalitii pot prezenta doar cteva aspecte din orice obiect de tiri. Cteva atribute sunt proeminente i frecvent menionate, unele sunt date, prezentate ca un preaviz si multe altele sunt omise. Pe scurt, reportajele de tiri prezint, de asemenea, o agend de atribute, care variaz considerabil n funcie de ct de perceput este importana. n mod similar, atunci cnd oamenii vorbesc despre ceea ce ei cred despre problemele din tiri: publice, politice, ale candidailor i aa mai departe - atributele atribuite problemelor, de asemenea, variaz considerabil n importan. Aceste atribute din agenda setting au fost denumite al doilea nivel, pentru a putea fi distincte de cele din primul nivel, care a fost n mod tradiional axat pe probleme.Al treilea nivel se refer la perspectivele i cadrele pe care jurnalitii le folosesc pentru a atrage atenia asupra anumitor atribute ale obiectelor de tiri, precum i la obiectele propriu-zise. Aceast abordare n formarea opiniei difer la mai multe studii tradiionale, deoarece face explicite legturile indirecte dintre mass-media i formarea de opinii, mai degrab dect estimarea unui efect direct al mass-media asupra opiniilor oamenilor.Muli oameni de tiin au ncercat s lege cercetarea agendei setting de studiile de grund. Acestea examineaz efectele agendei setting asupra atitudinilor publice, precum i asupra preocuprilor publice (McCombs, Shaw, i Weaver, 1997). Accentul pe consecinele agendei setting pentru opinia public poate fi urmrit cel puin la Weaver, McCombs, i Spellman (1975) (care s-a concentrat ntr-un studiu panel n anii 1972-1973 cu privire la efectele de acoperire a tirilor n cazul Watergate). Aceti cercettori au ajuns la concluzia c mass-media poate face mai mult dect a nva care sunt problemele cele mai importante. Mass-media poate furniza, de asemenea, problemele i subiectele pentru a fi utilizate n evaluarea unor candidai i partide, nu doar n timpul campaniilor politice, dar, de asemenea, n perioadele mai lungi ntre campanii (p. 471).Ideea de baz de amorsare este c, prin creterea importanei percepute a unor probleme sau subiecte (i, de asemenea, caracteristicile acestora), mass-media pot influena standardele prin care anumite persoane sau grupuri sunt evaluate. Un articol redactat de ctre Weaver (2006) confirm faptul c atenia mass-media la un anumit candidat, precum i atributele selectate ale candidatului, duce la influenarea sondajelor. Efectul este cumulativ, mai degrab dect imediat. Deseori, n redaciile de tiri se pune accentul pe modul de a raporta diverse evenimente i probleme, mai degrab pentru a le selecta i sublinia. Cercetarea agendei setting sugereaz c deciziile cu privire la ceea ce este mai mult sau mai puin tire poate avea consecine importante pentru opinia public i pentru preocuprile din politic.Astfel, jurnalitii ar trebui s analizeze cu atenie responsabilitatea lor de a sublinia ceea ce este cu adevrat important pentru public i pentru factorii de decizie politic n orice societate dat. Procednd astfel, ei vor veni mai aproape de ndeplinirea rolului lor de gardieni ai puterii i de creatori de public informat.Bernard Cohen (1963) a declarat: Presa nu poate fi un succes n a spune oamenilor ce s cread, dar este de mare succes n ceea ce le spune cititorilor si s gndeasc. (McQuail & Windahl (1993) Modele de comunicare pentru studiul comunicrii de masLondra:Longman, p.90) Model conceptual Rogers i Dearing propun trei tipuri de agend: agenda media (d o importan i o ordine a importanei informaiilor pe care le propag ctre public, deci influeneaz agenda public); Fig. 1 - Modelul agenda setting Rogers&Dearingagenda public, la rndul su, influeneaz agenda politic, deoarece politicienii (candidai sau viitori

candidai) caut s satisfac ateptrile celor care formeaz Opinia Public.- agenda politic, influeneaz direct i puternic, n unele cazuri, agenda media.

n figura de mai sus sunt prezentate efectele i modalitile de feedback. Gatekeeper este filtrul ce selecioneaz nc din interiorul instituiei media informaii/tiri eligibile de a fi incluse n programele informative, i, deci, de a ajunge n final pe agenda public i chiar cea politic. Toate cele trei tipuri de agende din modelul Rogers&Dearing subliniaz o anumit importan: la cea media, importana tirilor/informaiilor, la cea public, importana evenimentelor reieit din creuzetul opiniei publice, iar agenda politic denot importana aciunilor i temelor propuse i ntreprinse de actorii politici n activitatea lor.Elisabeth Neumann (1974) a introdus conceptul de spirala tcerii, ca o ncercare de a explica, n parte, modul n care se formeaz opinia public. Ea a ntrebat de ce germanii au susinut poziiile politice greite care au dus la nfrngerea naional umilirea i ruina n 1930 i 1940. (Simpson, C. . Articol. "Elisabeth Noelle-Neumann - spirala tcerii i contextul istoric al teoriei comunicrii." Publicat n Jurnalul de Comunicare nr. 46, 1996, pp.149-173)Sintagma spirala tcerii se refer, de fapt, la modul n care oamenii au tendina de a pstra tcerea atunci cnd simt c opiniile lor sunt n minoritate. Modelul se bazeaz pe trei premise: 1) oamenii au un al aselea sim, ceea ce le permite s cunoasc opinia public dominant, chiar i fr acces la sondajele de opinie;2) oamenii au o team de izolare i tiu ce comportamente vor crete probabilitatea lor de a fi izolate social, i 3) oamenii sunt reticeni s-i exprime opiniile minoritare, n primul rnd de teama de a fi izolai.Elisabeth Noelle-Neumann s-a axat pe studierea:

a)modului n care opinia public este modelat de diferii factorib)felului n care ea modeleaz reaciile i concepiile membrilor colectivitii diferite de cele acceptate de majoritatea membrilor ei. (E. Noelle-Neumann, 1992, p. 79)Dac o persoan consider c opinia sa personal este similar cu opinia public dominant, i va dezvlui n mod deschis opinia n public. Atunci cnd opinia sa este oarecum diferit de opinia public, se va feri s-i manifeste public propria sa opinie. Cu ct distana dintre opinia personal i cea public crete, cu att crete i reticena persoanei n a-i exprima propria opinie.Acest exemplu arat un efect al teoriei atunci cnd, n timpul rzboiului din Golf din 1991, a fost msurat sprijinul SUA pentru rzboi. Un sondaj a coninut ntrebarea dac americanii susin rzboiul. Respondenii care au artat susinerea Rzboiului din Golf au fost mai puini dect ceea ce au prezentat jurnalele de tiri. De fapt, cei care urmreau tirile au perceput c publicul a sprijinit rzboiul. Despre rzboiul din Golf se spune c reprezint mai mult o victorie mediatic dect una armat. Acest studiu susine spirala tcerii i sugereaz c oamenii sunt influenai s se alinieze opiniei generale.

Figur 3 - Spirala tacerii - Noelle-Neumann trebuie s inserez eu.Influena concentrrii ateniei publice este un rol puternic, dar influena agendei de atribute pentru o problem sau o figur politic este apogeul puterii politice. Determinnd modalitatea n care un subiect este tratat - stabilind regulile majore pentru dezbatere - se poate influena semnificativ rezultatul final. (McCombs, Maxwell, p. 8). n anii 80, agenda setting cunoate, n teorie, o a treia variant: agenda atributelor. Mass media ar indica publicului nu att prioritile, ct atributele sau cadrele de interpretare a evenimentelor mediatice (Iyengar, 1987; 1991; Charron 1995; William G. Jacoby 2000, Encyclopedia of United States Political History, p.751) Se refer la termenul de ncadrare a problemei, issue framing) ca la o varietate de lucruri. . Robert Entman (Robert Entman 1993, Framing: Toward Clarification of Fractured Paradigm, n Journal of Communication, p.52), definete efectul de framing: A ncadra nseamn a selecta anumite aspecte din realitatea perceput i a le scoate n eviden n comunicare, astfel ca s se dea o anumit definiie problemelor, o interpretare cauzal, o evaluare moral i/sau s se recomande un anumit tratament pentru item-urile descrise. ncadrarea presupune, aadar, selecia unui numr redus de atribute legate tematic n vederea includerii n agenda mass media cnd se discut despre un anumit obiect din realitate. Cu referire direct la posibilitatea mass media de a influena opinia public prin ncadrare. Thomas E. Nelson, Rosalee A. Clawson i Zoe M. Oxley (1997, The American Political Science Review, Vol. 91, No. 3. (Sep., 1997) 567) spun: ncadrarea este procesul prin care o surs de comunicare, o instituie de pres, de exemplu, definete i construiete o problem politic sau o controvers public. Ei definesc ncadrarea: organizare central a ideilor pentru a da sens unei probleme sau unui conflict i pentru a sugera care este miza, Jeffrey W. Koch (1998, Political Rhetoric and Political Persuasion: The Changing Structure of Citizens Preferences on Health Insurance During Policy Debate, Public Opinion Quarterly, pp. 210-212) apreciaz c aceasta reprezint strategia politic la care apeleaz elitele pentru a influena opinia public.n cazul cadrelor de interpretare, publicul asociaz coninutul comunicrii cu modul n care acest coninut se comunic i cu temele de interes generalntr-o societate democratic. Jurnalitii folosesc cadre discursive de redare a evenimentelor. Jurnalistul red evenimentul plasndu-l ntr-o perspectiv i/sau unghi de vizibilitate. Se recurge la un colaj de informaii astfel nct evenimentului i se confer deja o interpretare. Nu este vorba, neaprat, de a se crea un spectacol mediatic ci, mai curnd, ine de rutina profesiei. Spre exemplu, retrospectiva tirilor, unde doar se recapituleaz principalele evenimente.Efectul de framing al teoriei agenda setting este un proces care presupune anumite structuri cognitive ce se consolideaz n mintea jurnalitilor. Majoritatea studiilor care utilizeaz aceast teorie analizeaz patru dimensiuni: volumul, frecvena prezenei subiectului analizat, dinamica acestuia i elementele care determin aceast dinamic.O consecin a teoriei agenda setting este efectul priming, care nseamn pregtirea perspectivelor care ghideaz ulterior opiniile publice despre o persoan public. Att diferena, ct i legtura dintre agenda setting i efectul priming sunt ilustrate de opinia public american privind rzboiul din Golful Persic. Acoperirea larg n televiziune rezultat din prezentarea rzboiului n agenda public ca fiind cea mai important problem a rii reprezint un prim nivel al efectului de agenda setting. Studiul opiniei publice cu privire la preedintele George H. Bush din 1988 pn n 1991 a indicat o schimbare n ceea ce privete popularitatea acestuia: de la nivel economic la politic extern - efectul de priming. i astfel, demonstrnd efectele agenda setting asupra opiniilor, n cazul rzboiului din Golful Persic a fost favorizat o decizie militar n detrimentul celei diplomatice. (McCombs, Maxwell, pp. 12-14).Mai multe studii privind stabilirea agendei setting, n special cele privind diferenierile din listele de subiecte amintesc de teoria factorilor de tiri de valoare. (Roessler, P. (1999). The individual agenda-designing process: How interpersonal communication, egocentric networks, and mass media shape the perception of political issues by individuals. Communication Research, p.155) numete drept caracteristici care influeneaz apariia agendei evenimente cum ar fi: proximitatea, conflictul, negativismul, surpriza i unicitatea. Acelai autor a reliefat faptul c reprezentarea vie poate fi mai puin influent, deoarece ar avea tot att de mult succes ca o melodram (p. 155). Pentru subiecte i evenimente care sunt n strns apropiere geografic i psihologic de public, pentru mass media exist, n plus, alte surse de informaii cum ar fi comunicarea interpersonal.Sociologii care au examinat aceast influen a ordinii de zi s-au axat pe problemele de interes public. Ordinea de zi a unei redacii de tiri este gndit n modelul su de acoperire cu privire la aspectele publice, de peste o anumit perioad de timp, o sptmn, o lun, un an ntreg. n aceast perioad de timp, orice ar fi, cteva probleme sunt accentuate, unele sunt acoperite, iar multe sunt rareori sau niciodat menionate. Ar trebui remarcat c utilizarea termenului de agenda aici este pur descriptiv. Nu exist nici un peiorativ implicit, c o organizaie de tiri are o agend, nu urmrete premeditat un obiectiv. Ordinea de zi a mass-media a prezentat rezultatele publice ale nenumratelor decizii de ctre jurnaliti diferii i de supraveghetorii acestora cu privire la tiri.Agenda public - n centrul ateniei publice - este de obicei evaluat de ctre autoritile publice n sondajele de opinie care solicit o variaie a ntrebrii de lung durat Gallup Poll, Care este cea mai important problem cu care se confrunt aceast ar astzi?.Puterea mass-media de a stabili ordinea de zi a unei naiuni, de a concentra atenia publicului pe cteva aspecte-cheie publice, este o influen imens i bine documentat. Nu numai persoanele care obin informaii concrete cu privire la afacerile publice i de mass-media, ci i cititori i spectatori afl, de asemenea, ct de mult importan are un subiect. Ziarele ofer o serie de indicii cu privire la proeminena unui subiect n tirile de zi cu zi insernd-o pe o singur pagin, folosind o alt pagin de afiare, dimensiuni mai mari n titluri, etc. Televiziunile de tiri, de asemenea, ofer numeroase indicii despre proeminen - tire de deschidere, durata de timp dedicat tirii etc. Aceste indicii, repetate zi dup zi, comunic eficient importana fiecrui subiect. Cu alte cuvinte, tirile mass-media pot stabili ordinea de zi pentru atenia publicului de la acel mic grup de probleme n jurul valorii de forme de opinie public.Mai multe persoane pot i chiar gndesc n mod diferit o anumit problem. n teoria agenda setting aceleai probleme sunt considerate importante de acele persoane diferite, sau li se confer importan de ctre mass-media, iar receptorii le catalogheaz ca atare. Studiile au artat c prioritizarea informaiilor de ctre mass-media determin aceeai ordine a importanei pe agenda public a consumatorului de media.Nevoia uman de orientare este trstura psihologic care explic efectele prezenei sau absenei agendei setting. Situaiile noi creeaz un disconfort psihologic care conduce la un proces mental de nelegere a situaiei (spre exemplu vizitarea unui ora strin). Aceeai situaie exist n arena civic, n special n cazul acelor alegeri n care cetenii se confrunt cu candidai neobinuii sau despre ntrebrile referendumului unde sunt mai puin sau pe deplin explicate. n toate aceste situaii oamenii experimenteaz nevoia de orientare.Deoarece este o trstur psihologic, gradul nevoii de orientare variaz foarte mult de la un individ la altul. Pentru unele persoane, n orice situaie exist o mare nevoie de orientare. Pentru alte persoane, aceast nevoie este foarte mic. Persoanele din aceast situaie acord puin sau nici o atenie la tiri.Pentru persoanele fizice, pentru care relevana unui subiect este mare, gradul lor de incertitudine cu privire acest subiect determin un nivel de orientare mare. Dac aceast incertitudine este sczut, ei au neles practic subiectul, gradul necesitii de orientare este moderat. n cele din urm, printre persoanele pentru care incertitudinea lor despre un subiect sunt mari, nevoia de orientare este mare. Aceste persoane sunt de obicei avide de tiri i de stabilire a ordinii de zi. n ceea ce privete agenda media, Pierre Bourdieu meniona: Televiziunea deine un monopol de facto asupra modelrii creierelor unei pri foarte importante a populaiei. Or, punnd accentul pe faptul divers, umplnd acest timp att de preios cu vid, cu nimic sau cu aproape nimic, televiziunea nu face, prin urmare, altceva dect s elimine informaiile pertinente pe care ceteanul ar trebui s le dein pentru a fi n msur s-i exercite drepturile democratice. (Bourdieu, 2007, p. 24)Giovanni Sartori face referire la efectul malefic al televiziunii asupra prezentului i viitorului nostru: Televiziunea produce imagini i anuleaz conceptele; dar n felul acesta atrofiaz capacitatea noastr de abstragere i o dat cu aceasta ntreaga noastr capacitate de a nelege. (Sartori, 2006 : 34) Teoria agenda setting devine cel mai vizibil n Romnia odat cu criza economic. Imediat ce efectele crizei s-au fcut vizibile, toate tirile au fost centrate pe aceast problem. n ciuda faptul c cetenii nu ncepuser s resimt aceste efecte, concentrarea tirilor pe acuzele preedintelui Traian Bsescu i ale Guvernului Boc la adresa guvernrii Triceanu, care nu a luat msuri economice, a determinat concentrarea ateniei pe acest subiect. Au urmat msurile anticriz, de asemenea preluate n tiri. Efectul s-a concretizat n proteste. Modul n care agenda setting a influenat este reflectat de un studiu al Uniunii Europene, care spune c romnii i grecii sunt cei mai nemulumii europeni n privina msurilor de combatere a srciei, peste 90% din participanii din cele dou ri la un sondaj Eurobarometru afirmnd c nu se face suficient n aceast privin (http://www.jurnalul.ro/economia/studiu-romanii-si-grecii-sunt-nemultumiti-de-masurile-pentru-combaterea-saraciei-597922.htm).Luna iulie 2012 a inclus n aproape toate tirile problema demiterii preedintelui Traian Bsescu. Televiziunile de tiri, n funcie de orientarea politic, au urmrit dou inte distincte. Prima dintre ele, a celor care susin USL-ul, aliana aflat la putere, a constituit-o atragerea populaiei la urne, pentru constituirea cvorumului de 50% plus unu pentru validarea referendumului de demitere a preedintelui suspendat. n mod contrar, televiziunile care sprijin opoziia i-au orientat tirile n vederea determinrii populaiei ntru neprezentarea la vot. i n acest caz au avut loc proteste, mitinguri.Agenda building se refer la procesul prin care organizaiile de tiri dispun de jurnaliti, s sublinieze i/sau s selecteze anumite evenimente, probleme, sau surse pentru a le acoperi pe altele. Cercetarea agendei building este strns legat, dar distinct, dar distinct de tradiia de stabilire a ordinii de zi, care analizeaz legtura dintre problemele ilustrate n mass-media de tiri i probleme prioritare ale publicului (McCombs, 2004, p. 56). Agenda building este, de asemenea, legat de munca n tiinele politice cu privire la stabilirea agendei politice, care se concentreaz pe modul n care tirile reflect i modeleaz prioritile oficialilor guvernamentali, factorilor de decizie, i a elitelor (Baumgartner & Jones, 1993; Agenda de stabilire Efecte).Agenda Building, drept concept apare n 1972, Cobb i Elder public n American Politics: the Dynamics of Agenda Public un articol despre acest subiect. Articolul cuprinde mai multe corecii privind agenda setting. n accepiunea celor doi, agenda este construit prin interaciunea dintre media i clasa politic. De fapt, agenda public rezult dintr-un proces de negociere ntre media, clasa politic i diversele tipuri de surse jurnalistice.

..Agenda de tiri este definit ca lista de evenimente sau de probleme care sunt nfiate n acoperirea la un moment dat sau de-a lungul timpului. Evenimentele sunt evenimente discrete, cum ar fi emiterea unui raport guvernamental privind emisiile de gaze cu efect de ser sau un discurs prezidenial cu privire la Irak.O problem poate fi o serie de evenimente conexe, care sunt grupate mpreun ntr-o categorie mai mare, cum ar fi schimbrile climatice, mediul, rzboiul din Irak sau politica extern.Sursele includ voci, actori sau grupuri prezentate n tiri, cum ar fi guvernul, oficiali, ecologiti, sau protestatari.Literatura de specialitate caracterizeaz agenda building printr-o diversitate de teorii i abordri metodologice. Cu toate acestea, un fir comun este faptul c acoperirea prin tiri nu este o reflectare a realitii, ci mai degrab un produs fabricat, determinat de o ierarhie de influene sociale care acoper nivelul de analiz. Factorii implic variabile economice, culturale i ideologice, mpreun cu dreptul de proprietate. Influenele includ rutine organizaionale, norme profesionale, care conduc la percepii prin rolul jurnalitilor, precum i prin sursa strategiilor. La nivel individual, influenele deriv din orientrile socio-economice, politice i psihologice ale jurnalitilor (Cizmar, PJ, si Reese, SD (1996) Medierea mesajului: Teorii de influen asupra mass-media de coninut. Ed. White Plains, NY: Logman).La acest nivel de analiz se pune un accent mare pe cercetare a building agenda i pe relevana pentru performana mass-media ca o instituie democratic. Teoreticienii critici susin faptul c agendele mass-media tind s acorde o atenie aproape numai la evenimente, personaliti politice, i aspecte care favorizeaz interesele elitelor i care se ncadreaz ntr-un interval ngust de perspectiv politic. Agenda de tiri are, prin urmare, funcie hegemonic, meninerea unui ideologii coerente i un set de valori care protejeaz puterea de status quo-ului (Reese, SD (1991). Stabilirea agendei mass-media: o perspectiv echilibru de putere. JA Anderson (Ed.), Anuarul de comunicare. Newbury Park, CA: Sage, p.309-340)Dincolo de acest punct de vedere critic, de cercetare s-a explorat impactul de proprietate, structurat pe atenia tirilor la problemele comunitii sau la pluralitatea de perspective considerate tire (Demers, D. (1999). Structura corporativ n tiri, controlul social, i de schimbare social. n D. Demers & K. Viswanath (coord.), Mass-media, control social, si de schimbare sociala. Ames: Iowa State University Press, p.375-398).n plus, mai muli oamenii de tiin au analizat modul n care schimbrile n forele tehnologice i de pia s-au deplasat pentru acoperirea politicilor orientate spre problemele de tiri tari, cu o acoperire axat pe mai senzaional i celebritate, (Hamilton, JT (2004) Toate tirile sunt apte pentru a se vinde: Cum piaa transform informaiile n tiri, Princeton: Princeton University Press). O a patra zon de cercetare s-a concentrat pe stabilirea agendei inter-media, sau tendina de accent pe diferite tipuri de puncte de tiri care s reflecte ndeaproape un set de probleme acoperite de doar cteva tiri naionale sau de la care converg n acelai timp pe un singur tip de poveste de nalt profil naional.Cele mai multe cercetri privind construirea ordinii de zi s-au concentrat asupra problemelor locului de munc i cele profesionale la un nivel care influeneaz forma tirii. Aceasta cercetare investigheaz un set neoficial de reguli care guverneaz interaciunile dintre jurnaliti i sursele lor, ducnd la o negociere a valorii de tirii. Aceast coproducie de tiri atrage de multe ori atenia asupra privilegiilor asupra anumitor aspecte, opinii, actori sociali n detrimentul altora (Berkowitz, D., (1992), Cine stabilete agenda mass-media? Capacitatea de a determina factorii de decizie n tiri. ( n JD Kennamer, Opinia public, presa, i politica public. Westport, CT: Praeger, p. 81-102).Organizaiile de tiri sunt axate pe profit, n principal pe transformarea evenimentelor complexe, n poveti atrgtoare pentru consumatorii lor de tiri. Confruntndu-se cu presiuni financiare, politice, i de timp, jurnalitii rutineaz munca lor de zi cu zi de bazndu-se pe valori de tiri, cum ar fi proeminena, conflictul, drama, de proximitatea, actualitatea, i obiectivitatea, care devin factori de tiri. Mai mult dect att, ei se bazeaz foarte mult pe teme narative, pe pachete de evenimente i probleme complexe. n raportarea de tiri, ei urmeaz un set de ateptri de rol social prevzute care sunt bazate privind normele de organizare, standarde derivate profesional de etic, de calitate, i sociale precum ateptrile referitoare la convingeri de obicei deinute, cum ar fi patriotismul sau religia. n scopul de a promova n continuare cu predictibilitate, jurnalitii au tendina de a se baza foarte mult pe surse de rutin, pe canal de informare i de subvenii. Exemplele includ oficiali guvernamentali, aciuni i evenimente, eliberarea de articolele din revistele tiinifice sau rapoarte de specialitate, i alte pseudo-evenimente. n cele din urm, organizaiile mass-media fac previzibil n mod neateptat prin atribuirea jurnalitii lor la birourile de tiri, inclusiv la instituiile guvernamentale sau la cele din sectorul social, tiinific sau de afaceri (Reese, SD (1991). Stabilirea agendei mass-media: o perspectiv echilibru de putere). Studiile constat c majoritatea tirilor sunt o surs generat de guvern i industrie. Oficialii au un impact mai puternic pe ordinea de zi. Ali actori, inclusiv avocai, medici, celebriti i oameni de tiin, au o influen n mass-media pentru c sunt percepui cu legitimitate social. Puine sunt povetile descoperite. n plus, autoritatea de prtinire a jurnalitilor tinde s conduc la indexarea aproape a tutror punctelor de vedere oficiale, exprimate ntr-o politic dezbatere, ignornd sursele de acoperire neoficiale, care ar putea oferi dezacordul (Bennett, L., Towards ethnorelativism: a developmental model of intercultural sensitivity, n Paige, R. M. (ed.) Education for the intercultural experience, Intercultural Press, Yarmouth, Maine, 1993.,p. 103-125)Mass-media sociale, au devenit, acum, o form esenial de comunicare - un nou mod de a rmne n contact cu oamenii, de a mprti informaii i de a descoperi i de a interaciona cu branduri i de a consuma cantiti mari de coninut din ce n ce n moduri concise, compactate. Dar exist i o alt parte a mass-media sociale, care devine din ce n ce mai rspndit prin rolul su n evoluia de povestiri.De-a lungul aproape fiecrei societi i etape din istorie, povestirea a avut un rol crucial de jucat. Acesta a fost modul n care comunitile disparate se pot conecta cu fiecare parte, n care tradiiile sunt meninute. Mass-media sociale sunt acum la stadiul n care telespectatorii devin povestitori, devin experi, de multe ori fr s tie, i dezvolt abiliti de a spune aceste poveti n mod eficient.Abia acum, un singur lucru s-a schimbat. A spune o poveste este departe de a fi o modalitate de a inventa personaje i parcele de divertisment sau de a preda lecii; telespectatorul devine personajul central al povetii, iar povetile pe care le creeaz despre el nsui online devin eseniale, ba chiar monezile sale sociale i modul n care l conecteaz cu alii. Profilurile sociale ale telespectatorilor sunt, de fapt, povetile pe care le creeaz despre ei nii. n general sunt identificate trei tipuri de povestiri care construiesc lumea. n primul rnd, exist poveti despre cum merg lucrurile. Dinamica vieii umane este de multe ori ascuns de la vedere. Poveti fictive - drame, basme, programe de televiziune, filme, romane sau cele din spatele scenei prin care se descoper dinamica i aprinde modul n care sistemele reglementeaz funcionarea lumii. Aceste poveti creeaz o fantezie pe care telespectatorul o numete realitate.

n al doilea rnd, exist poveti care confirm i elaborarea asupra realitii. Acestea sunt poveti despre modul n care lucrurile sunt: legende despre tiri din trecut, sau informaii tiinifice. Astfel de poveti tind s confirme, mai degrab dect s submineze regulile i obiectivele de orice fel ale societii.Al treilea tip de poveste este una de valoare i de alegere. Astfel de povesti ne spun dac aceasta este despre cum merg lucrurile, i dac acest lucru este despre modul n care lucrurile sunt. Acestea sunt alegeri care includ predici, instruciuni, i reclame. Astzi, reclamele sunt poveti principale care ne spun ceea ce ar trebui s facem i ceea ce noi ar trebui s cumprm.Povestitori i publicul au intrat ntr-o nou relaie cu fiecare alte pe Internet continu s remodela peisajul mass-media. Fie c este abilitatea de un ventilator pentru a finana n mod direct un proiect creativ, comenteaz pe un spectacol, cota de un video cu ea grafic social sau crea coninut care selecteaz dintr-un film preferat, publicul sunt acum mult mai strns legate de povestitor dect oricnd nainte.Steve Coulson susine, n discursul, TEDxSheffield 2012 - de la Butlins la Tiki ... c: Apoi a venit radioul, televiziunea i filmul. O tehnologie adevrat mass-media arat c, pentru prima dat, ntr-adevr sunt separai povestitorul i publicul, prin timp i loc. Pentru prima dat, publicului i s-a spus s stea jos, s tac i s acorde atenie pentru c povestitorul a esut povestea lui, un fel de dictatur de autor.Coulson susine n continuare c:"Cred c ne vom uita napoi la secolul 20 ca blip n istoria povestirii n care publicul a pierdut capacitatea de a participa. Mass-media va fi aceast seciune mic, deoarece lucrurile se schimba dramatic ... "Rolul tehnologiei digitale n povestire este discutat in depth de Frank Rose, n cartea sa The Art of Immersion: How the Digital Generation Is Remaking Hollywood, Madison Avenue, and the Way We Tell Stories ( 12 iulie 2011 n Site OwnerinCurrent Events & Politics)El exploreaz modul n care tehnologia pe care o avem la ndemn astzi - tehnologia digital i introducerea ei n mass-media a schimbat povesti pentru a permite acesteia s devin mai captivant, de a angaja o combinaie de text, foto i video ntr-un mod care a devenit participativ.Poate cel mai interesant, Rose consider c este nevoie de undeva ntre 20-30 de ani pentru ca oamenii s stpneasc ntr-adevr o nou form de mass-media. Dac se ia n considerare cantitatea de timp n care social media a fost cu adevrat de mas, nc mai avem civa ani pentru a merge pentru a deveni maetri ai mass-media sociale. Aadar, suntem nc n faza de nvare, descoperind cel mai bun mod de a crea cele mai bune poveti i le spunem n modul cel mai distractiv. Singura diferen este c aceste poveti sunt acum despre noi nine.Mass-media sunt eseniale pentru desfurarea democratic a alegerilor. A se vorbi despre alegeri libere nu nseamn a se face referiri la condiiile corespunztoare votului. Alegeri libere i corecte nseamn ca electoratul s aib acces la informaii adecvate cu privire la partide politice, candidai i chiar la procesul electoral n sine.Campaniile electorale se construiesc, n ultimii ani, n ali termeni: complicitatea mass media cu puterea politic; tendina unor instituii media de a-i impune punctele de vedere, de a cerceta i de a difuza sistematic opiniile ostile sau conflictuale. Maniera de prezentare a campaniilor n media este una axat pe senzaional, relaiile dintre jurnaliti i una dintre prile politice au devenit din ce n mai evidente. Ioan Drgan afirm n lucrarea sa Comunicarea paradigme i teorii c att cei care prezint telejurnalele, ct i cei care le urmresc se nscriu ntr-o dramaturgie construit pe opoziii ntre roluri socio-politice cristalizate n perioada de tranziie (reformiti, anticomuniti, corupi, oligarhi, patrioi, justiiari, jurnaliti-tonomate etc.) (Drgan, 2008, p. 38). Contribuia mass-media n cadrul procesului politic const n alegerea agendei publice. David Weaver afirma c tirile prezentate de mass-media au un rol crucial de a determina importana public a subiectelor puse n discuie (David Weaver Doris Graber, Wesport CT, McCombs and Chiam Ezal: Agenda Setting in a Presidential Election: Issues, Images and Interest Greenwood, 1981, p.35). Conceptul modern de tiri s-a dezvoltat ca un mijloc prin care se pun la dispoziia cetenilor informaiile privind activitatea diferitelor partide politice, politicieni. De foarte multe ori agenda public oficial a politicienilor difer de agenda setting a instituiei de media (ex. scandalurile sexuale).Blumler, Gurevitch, afirm n Mass communication research in Europe: some origins an prospects despre atenia pe care tirile o acord campaniei politice, considernd-o evenimentul central al actualitii i c se identific dou constante 1.indiferent de canal, alegerile i evenimentele conexe acestora au format o agend permanent n intervalul campaniei; 2.aproape n unanimitate, interesul media s-a focalizat pe cursa prezidenial, pe aspectele competiiei dintre participani: rezultatele sondajelor, prognosticuri, aliane, declaraii legate de ceilali candidai, certuri/conflicte interne n cadrul partidelor, speculaii legate de ctigtori sau posibilele aliane electorale (ceea ce americanii numesc horse race). (Blumler, Gurevitch, Mass communication research in Europe: some origins and prospects) despre atenia pe care tirile o acord campaniilor, n Approaches to Media. A Reader, Arnold, Londra, 1995, p.118).Larry Bartels afirm c expunerea la mass-media are efecte asupra comportamentului electoral pe mai multe dimensiuni. Unele dintre aceste dimensiuni sunt: caracter, caliti de lider i competene. (Larry Bartels, The Political Economy of the New Gilded Age ,Princeton University Press, Russell Sage Foundation, 2008, p. 68).ncepnd cu Roland Reagan, pe scena mediatic a aprut un nou termen: telepreedini. Neil Postam afirma n 1985: "As I write, the President of the United States is a former Hollywood movie actor...Although the Constitution makes no mention of it, it would appear that fat people are now effectively excluded from running for high political office. Probably bald people as well...Indeed, we have reached the point where cosmetics has replaced ideology as the field of expertise over which a politician must have competent control." (de tradus, probabil)Neil Postman, Amusing Ourselves, 2007, Upper Saddle River, p.48)n lucrarea Telepreedinii, Nicoleta Corbu i Mdlina Boan afirm:

Conflictul este un avatar al societii fracturate n care trim, care genereaz valori i ateptri distorsionate din partea cetenilor-telespectatori. Evenimentele campaniei prezideniale din 2009, cu toate dezvluirile, scandalurile, nregistrrile video sau vizitele nocturne la unii dintre cei mai influeni oameni ai momentului constituie n totalitate secvene dramaturgice ale politicii-spectacol din Romnia. Din acest motiv, tirile sunt relevante nu prin faptul c aduc ceva nou din surse credibile, ci prin modul n care contribuie la construirea i confirmarea unei viziuni asupra lumii, la consolidarea unor opiuni politice, a unor preferine fa de partide, programe, persoane. (Nicoleta Corbu i Mdlina Boan, Telepreedinii, p. 5).J. Charon afirm c:Industriile mass-media sunt organizaii complexe, care produc mesaje n ritm industrial; n consecin, ele trebuie s aplice tehnici de raionalizare a produciei, bazate pe standardizarea produselor i a procedeelor de fabricaie i pe birocratizarea aparatului de producie. Altfel spus, instituiile de pres, devenite acum organizaii complexe, orientate ctre producia industrial de informaie, sunt obligate s gseasc i s aplice metode raionale i stereotipizate de rezolvare a problemelor i de luare a deciziilor, metode care se concretizeaz n practicile cotidiene de identificare, selecie i procesare a informaiei. Aceste metode deriv din nevoia de a produce, n mod raional, eficace i n intervale de timp foarte scurte, un ziar sau un buletin de tiri, pe baza unei materii prime att de fluctuante i volatile precum evenimentele actualitii. (Charron, Jean-Jacques i Lemieux, "Mass-media, surse de producie i de informaii", n J. Charron, J. Lemieux i F. SAUVAGEAU, Mass-media, jurnaliti i sursele lor. Montreal: Gaetan Morin, 1991,pag.9-10).Acest fenomen se produce n contextul n care are loc comasarea instituiilor de media n trusturi. Acelai autor introduce termenul de gramatica public, adic ceea ce tiu cetenii n mod curent despre jurnalism i regulile care ar trebui respectate pentru a evita dezinformarea, superficialitatea sau senzaionalismul i pentru a respecta deontologia profesional. Michael Schudson explic apariia obiectivitii ca valoare profesional fundamental asociat cu ideea de responsabilitate social. (Schudson, Michael. The Sociology of News. W. W. Norton, 2003, p24). Autorul specific c obiectivitatea trebuie reinterpretat n cazul rutinelor jurnalistice (Schudson, 2003: 39). Conceptul de poveste, reliefat de ctre europenii: i are originea n practicile simbolice ale societii americane. Aceast societate Bakhtin, Marthes, Eco, Eicoeur american a manifestat, de la gestul su inaugural interesul pentru tehnicile de a produce stories (poveti), att n cultura sa popular (comedii, westernuri, muzic folk), mediatic (new journalism n Vietnam), ct i n discursuri i acte ale decidenilor si politici i economici. (Eric Leuschner, Anthologizing the Novel, http://www.theminnesotareview.org/journal/ns55/leuschner.htm, p. 35) Bakhtin, Barthes, Eco, Ricoeur au evideniat importana filozofic a conceptului de poveste. n Frana, n 2007, Christian Salmon, adopt o abordare pesimist asupra storytelling-ului. Dup el, storytelling-ul pune la locul lor angrenaje narative, conform crora indivizii sunt condui s se identifice unor modele i s se conformeze unor protocoale (Salmon, 2007, pp. 16-17). Pentru autor aceasta nseamn c storytelling-ul duce la o formatare din cea mai generalizat asupra spiritelor. Salmon dezvluie deturnarea teoriilor care au fcut din poveste o resurs simbolic esenial dar, cu toate acestea, democratic, n folosul metodelor mai puin dezvluibile, (recunoscute) ale controlului social: cum se poate ca ideea lui Roland Barths, dup care povestea este una din marile categorii ale cunoaterii pe care o folosim pentru a nelege i ordona lumea a putut s se impun astfel n subcultura politic, metodele de management sau publicitate? De fapt, Salmon atrage atenia asupra dictaturii media , mai precis un nou totalitarism al povetiin 2009, naratologul Benot Grvisse afirma c nu se poate (2009, p. 216), s cultive adncitura, prpastia, nivelarea complexului, spaiului lsat interpretrii al guru-lor storytelling-ului?n pofida pertinenei sale sau ale numeroaselor ilustraii pe ecranele noastre cotidiene, putem s ne rezumm la aceast tez i s nu vedem n povestire dect o form de rol compresoare a realului? Nu se poate, dup cum subliniaz naratologul Benot Grvisse (2009, p. 216), s cultive adncitura, prpastia, nivelarea complexului, spaiului lsat interpretrii al guru-lor storytelling-ului?Unul dintre principiile organizatoare ale jurnalismului a devenit naraiunea. Gary C. Woodward remarca c Aparent, ablonul narativ clasic pentatedic este un cadru ce permite circumscrierea prezentrii obiective a ntmplrilor, prin ntrebrile clasice: cine?, ce?, unde?, cnd?, de ce? Dac este folosit ntr-adevr aceast schem de extragere a faptelor i prezentrii lor, publicului, unde intervine atunci subiectivismul care mpinge spre jurnalismul narativ?, (Woodward, G. Gary, Narrative Form and the Deceptions of Modern Journalism, n Denton Jr., Robert E.(coordonator), Political Communication Ethics An Oxymoron , Editura Praeger, 2000, p.129).Naraiunea jurnalistului se ntemeiaz pe construirea i prezentarea relaiilor, imaginarea i propunerea nelesurilor. Procesul dedescriere, nscris n cadrul unei forme de exprimare journalistic , nseamn amestecarea informaiilor, faptelor (anume ceea ce se tie) cu opiniile jurnalistului. n acest fel, prin abordarea narativ, haosul realitii este transformat ntr-un fel de coeren inteligibil, consider Sharon Lynn Sperry, (apud Woodward G. Gary, ibidem, p. 129).nc din 1985, cu mult naintea apariiei noilor tehnologii denumite participative, ale web 2.0 (care expresivitatea publicului) a demonstrat c povestirea nu este reductibil la consumul unui produs finit, care d posibilitatea cititorului su de a nu se rezuma la o singur (singular) interpretare a lumii prin prisma formatrii. Paul Ricoeur (1983), spre exemplu, a insistat asupra posibilitii ca o responsabilitate narativ care permite celor care scriu poveti i celor care le citesc s dea un sens existenei lor: timpul devine uman ncepnd cu momentul n care este articulat de manier narativ (Grvisse, op. cit., p. 219).

Bourdieu, Pierre (2007) Despre televiziune, Editura Art, BucuretiIyengar, Shanto; Kinder, Donald (1987) News That Matters, The Universityof Chicago Press, Ltd.. LondonMcCombs, Donald, The Agenda-Setting Role of the Mass Media in the Shaping of Public Opinion, http://www.infoamerica.org/documentos_pdf/mccombs01.pdfMcQuail, Denis. Windahl, Sven (2004, [1982]), Modele ale comunicrii pentru studiul comunicrii de mas, comunicare.ro, Bucureti;Sartori, Giovanni (2006, [1997]) Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune i post-gndirea, Editura HumanitasCohen, B. (1963). Presa i politica extern. Princeton, NJ: Princeton University Press.Gamson, WA (1992). Politica Talking. New York: Cambridge University Press.Lang, K. & lang, GB (1966). Mass-media i de vot. n B. Berelson i Janowitz M. (eds.), Reader n opinia public i de comunicare, 2nd ed. New York: Free Press, pp. 455-472.Lasswell, H. (1948). Structura i funcia de comunicare n societate. n L. Bryson (ed.), The ofideas de comunicare. New York: Institutul pentru Studii Sociale i Culte, pp. 37-51. 6McCombs, M. (2004) Stabilirea ordinii de zi: mass-media i opinia public. Cambridge, Marea Britanie: Polity Press.McCombs, ME & Shaw, DL (1972). Ordinea de zi-de stabilire a mass-media ofmass funcie. Trimestrial de Opinie Public, 36, 176-187.McCombs, M., Shaw, DL, si Weaver, D. (coord.) (1997) de comunicare i a democraiei: Explorarea frontierelor intelectuale, n ordinea de zi stabilirea teorie. Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates.Fiul, YJ & Weaver, DH (2006) Un alt aspect la ceea ce se misca opiniei publice:. Media stabilirea agendei i sondaje n alegerile din 2000 din SUA. Jurnalul internaional de Cercetare a Opiniei Publice, 18 (2) ,174-197.Takeshita, T. (2006). Probleme actuale critice n ordinea de zi-cadru de cercetare. Jurnalul internaional de Cercetare a Opiniei Publice, 18 (3), 275-296.Weaver, D. (1991) proeminen Eliberarea i opiniei publice: Exist consecine de stabilirea agendei.?Jurnalul International de Cercetare a Opiniei Publice, 3, 53-68.Weaver, DH, McCombs, ME, si Spellman, C. (1975) Watergate i mass-media:. Un studiu de caz de ordinea de zi stabilirea. Politica american Trimestrial, 3 (4) ,458-472.Weaver, D., McCombs, M., & Shaw, DL (2004) Ordinea de zi stabilirea de cercetare:. Probleme, atribute, i influene. n LL Kaid (ed.), Manual de cercetare comunicare politic. Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates, pp. 257-282.