Recunoasterea Internationala a statelor

7/21/2019 Recunoasterea Internationala a statelor

http://slidepdf.com/reader/full/recunoasterea-internationala-a-statelor 1/15



statului. Dei nu(!rul populaţiei varia-! de la un stat la altul aceasta nu are nici o i(portanţ! pentrucalitatea statelor de subiecte ale D.I.8.2. Teritoriul deter(inat ce constituie ba-a (aterial!0 indispensabil! a eistenţei statului.Teritoriul unui stat cuprinde> spaţiul terestru0 spaţiul acvatic0 spaţiul aerian. Di(ensiunea

teritoriuluiunui stat precu( i structura sa nu sunt relevate pentru eistenţa acestui a.3. 8uterea public! ce se concreti-ea-! prin eistenţa unui guvern care asigur! conducereatreburilor interne i eterne autoritatea e$ectiv! asupra populaţiei i teritoriului.4. Capacitatea de a intra /n relaţii cu alte state. 5tatul $iind unicul subiect de D.I.8. dotatsuveranitate posed! capacitatea de a acţiona /n con$or(itate cu nor(ele stabilite de acesta.:nele din capacit!ţile statului le pute( enu(era>• De a produce acte uridice internaţionale;• De a recla(a repararea daunelor su$erite /n ur(a co(iterii unei $apte internaţionale ilicitedec!tre un stat terţ;• De a deveni (e(bru i de a participa /n (od plenar la viaţa organi-aţiilor internaţionale;• De a avea acces la procedurile contencioase internaţionale;• De a stabili relaţii diplo(atice i consulare cu alte state. #

6 Note de curs ?Drept internaţional public@0 autor Todos Aictor0 pagina 2+214

$ Tipuri de state

• :niunea personal!0• :niunea real!0• Con$ederaţia0• 'ederaţia.%niunea persoanal& const! /n asocierea dintre dou! state av<nd ca e$ de stat sau (onar6aceeai persoan!. 'iecare stat co(ponent al uniunii /i p!strea-! personalitatea uridic!internaţional!0 (enţin/ndui propria legislaţie0 ad(inistraţie i ustiţie0 inc6eind tratate /nnu(eles!u0 av/nd repre-entanţe diplo(atice proprii.:niunea personal! nu devine un stat0 $iecare stat este dinstinct i r!(/ne independent unul $aţ!de altul0 conserv/ndui politica sa proprie0 alianţele i tratatele sale dinstincte.:n ee(plu din istoria ro(anilor este uniunea personal creat! /n anul 1#++ prin unirea

politic!a celor trei ţ!ri ro(aneti – Bara ro(aneasc!0 oldova i Transilvania – sub un singur

do(nitor i6ai Aitea-ul. 7 alta ast$el de alianţ! a $ost cea din anul 1&") s a unit Bara Ro(aneasca iDin punctul de vedere al dreptului internaţional0 statele se clasi$ic! /n $uncţie de structura lor0

precu( i /n $uncţie de atribuţiile pe care le au organele care le repre-int! /n relaţiileinternaţionale> state unitare0 predo(inant! /n organi-area statelor europene i state co(puse repre-int! asocierea /ntre dou! sau (ai (ulte state.'tatul unitar repre-int! o unitate statal! si(pl!0 cu o autoritate public! unic! i co(petenţ!integral!. =l se caracteri-ea-! prin eistenţa unui singur siste( de organe supre(e ale puterii0ad(inistraţiei i ustiţiei. C6iar dac! un stat unitar este /(p!rţit /n unit!ţi teritoriale0 sau dac!acestea

cunosc un grad (ai (are sau (ai (ic de autono(ie local!0 acestea nu sunt de natur! s! produc!



sc6i(b!ri /n structura acestuia. area (aoritate a statelor lu(ii sunt organi-ate ca stateunitareRepublica oldova0 Ro(<nia0 ulgaria0 :ngaria0 8olonia etc.. 9n relaţiile internaţionale0statulunitar apare ca subiect unic de drept internaţional.

'tatele compuse repre-int! asocieri /ntre dou! sau (ai (ulte state. Dea lungul istoriei0stateleco(puse au cunoscut o varietate de $or(e de asociere0 /ncep<nd cu $or(e si(ple sautradiţionale>uniuni personale@ i uniuni reale@ i continu<nd cu $ederaţi i i con$ederaţii.Din punctul de vedere al dreptului internaţional0 nu eist! di$erenţe /ntre state ca subiecţi aiacestui drept0 $ie ele state unitare sau co(puse. Indi$erent de structura pe care o au0 statelesuntsubiecţi de drept internaţional i sunt egale /n drepturi. 9ns!0 /n ca-ul unui stat co(pus se potridica

proble(e /n privinţa deter(in!rii subiectului de drept internaţional i a capacit!ţii uridice a

acestuia. ,st$el0 trebuie s! se stabileasc!0 dac! nu(ai statul co(pus are calitatea de subiect dedreptinternaţional sau aceast! calitate aparţine0 de ase(enea0 i statelor ce alc!tuiesc acest stat0

precu( ili(itele capacit!ţii acestora.8entru a /nţelege (ai bine conceptul actual al noţiunii de stat0 consider!( necesar! enunţareaur(!toarelor $or(e ale statelor co(puse0 i anu(e>5

oldova sub conducerea lui ,.I. Cu-a – cu denu(irea de ?8rincipatele Ro(ane@. ,cesteaaveauinstituţii co((une0 /ns! p!strau doua guverne i doua parla(ente0 dou! ar(ate0 organi-atesi(ilar

pentru a $i uni$icate la nevoie. ,ceast! $or(a a $ost cunoscut! ca( p/n! /n secolul al EIE lea.%niunea real& repre-int! asocierea a doua sau (ai (ulte state0 avand acelasi (onar60 precu(si organe co(une de repre-entare in s$era relatiilor internationale si in alte do(enii de interesgeneral econo(ic0 $inante etc..Din punct de vedere constitutional0 legislativ si ad(inistrativ0 $iecare dintre statele (e(brealeuniunii constituie o unitate distincta. In (od esential0 uniunea reala se caracteri-ea-a prinorgani-area politicouridica paralela a doua state. ,ceasta se a$ir(a (ai ales in do(eniuleterior0

aunganduse0 in (od practic0 la o politica eterna unitara.8rintre aplicatiunile pe care lea avut aceasta institutie0 pute( (entiona> :niunea dintre5uediasi Norvegia 1&1"1)+" creata in ba-a unui tratat0 :niunea dintre ,ustria si :ngaria 1&#%1)1&creata in te(eiul unui act de co(pro(is si doua legi adaptate in cele doua state0 :niuneadintreDane(arca si Islanda 1&1&1)44 etc. In aceasta $or(a de uniune reala0 sa a$lat oldova siuntenia in perioada 1&#11&#20 cand0 in a$ara eistentei unui singur se$ de stat – do(nitorul,.I.Cu-a –0 sau $or(at si organe co(une> un guvern si o ,dunare a deputatilor. :niuneaast$el

creata devine unic subiect de drept international0 iar cele doua entitati co(ponente ra(an provincii



cu autono(ie ad(inistrativa.(on)ederaţia este o asociere a doua sau (ai (ulte state0 in care statele isi pastrea-aindependenta si calitatea de subiect de drept international0 creand totodata organe co(une cuatributii li(itate in do(enii de interes general.Con$ederatia de state se constituie in ba-a unui tratat in care sunt stipulate prerogativele

co(une0 de regula0 in do(eniul apararii0 in cel $inanciar si al politicii eterne. Reparti-areaco(petentelor se $ace prin acest pact $ederal0 care este in (od obisnuit0 inegala5tatele care se asocia-a in con$ederatie isi creea-a un organ co(un0 denu(it dieta saucongres.Dieta repre-inta singurul (ecanis( central0 care se pre-inta sub $or(a unei adunarideliberative detip diplo(atic.8rintre principalele aplicatiuni ale institutiei Con$ederatiei pute( (entiona> Con$ederatia5tatelor :nite ale ,(ericii de Nord 1%%&1%&%; Con$ederatia =lvetiana 12)11%)& si 1&1"1&4&;Con$ederatia Tarilor de Fos 1"%)1%)"; Con$ederatia *er(anica 1&1"1&##.Federaţia repre-inta o structura co(plea constituita din (ai (ulte state care nu au calitateadestat0 in sensul dreptului international0 ci nu(ai statul $ederal are calitatea de subiect de dreptinternational.5pre deosebire de con$ederatie0 statul $ederal $unctionea-a pe ba-a unei constitutii proprii caactintern. Raporturile dintre statele $ederale sunt raporturi de drept intern0 si nu raporturi de dreptinternational0 ca in ca-ul con$ederatiei.5ubiect de drept international cu capacitate deplina este statul federal 0 si nu stateleco(ponente. In (od nor(al0 cel care eercita in totalitate capacitatea de a inc6eia tratate estestatul$ederal. Constitutiile unor state $ederale re-erva statului $ederal intreaga co(petenta in(aterie de6

inc6eiere a tratatetelor. Insa0 in $unctie de prevederile constitutionale0 statele (e(bre pot aveadreptul de a participa direct la relatii internationale0 si anu(e – dreptul de a inc6eia tratate.* Recunoasterea internaţionala ! noţiuni introductiveInstituţia recunoaterii internaţionale a ap!rut /n secolul al EAIII – lea i sa conturat (ai

precis/n secolul ur(!tor0 /n special dup! Congresul de la Aiena care instituia un adev!rat directoratasupra

vieţii internaţionale0 statele (e(bre ale 5$intei ,lianţe@ anga<nd reportu ri de dreptinternaţionalnu(ai cu statele pe care ele le recunoteau.

Noţiunea de recunoatere este una din cele (ai greu de de$init /n dreptul Internaţional. 9ntrode$iniţie general acceptat! /n dreptul internaţional0 se consider! c! aceasta const! /nepri(areaunilateral! a voinţei unui stat de a constata ca valabile i opo-abile0 /n ceea ce privete0 $apte0actesau situaţii uridice date ce pot avea0 ast$el0 consecinţe asupra drepturilor0 obligaţiilor iintereselor sale. Recunoaterea unui stat const! /n actul prin care un stat ad(ite c! o entitate politic!

/ndeplinete condiţiile speci$ice ale unui stat nou ia act de apariţia acestui nou subiect dedrept



internaţional0 av/nd personalitate uridic! deplin! /n ordinea internaţional! i /i epri(!voinţa deal considera ca (e(bru al co(unit!ţii internaţionale@.%8otrivit practicii se poate recunoate un stat0 un guvern0 o naţiune care lupt! pentruindependenţ!0 o trans$or(are /n $or(a de guvern!(/nt a unui stat0 constituirea unei uniuni sau

e$ectuarea unei separ!ri de state0 declararea unei anu(ite regiuni ca -on! neutrali-at!0de(ilitari-at!sau denucleari-at! etc.&Recunoaterea este prin ecelenţ! un act suveran al statului0 care0 av/nd /n pri(ul r/nd ose(ni$icaţie politic!0 nu trebuie s! $ie (otivat0 dar care produce i(portante e$ecte din punctdevedere al ordinii uridice internaţionale. :n stat recunoscut de co(unitatea internaţional! sea$l!/ntro po-iţie uridic! di$erit! dec/t un stat nerecunoscut0 tot aa cu( /n ca-ul a d$ou! sau (ai(ulteguverne carei contest! reciproc legiti(itatea asupra unui anu(it teritoriu)0 po-iţia uridic!

cea(ai puternic! o are acel guvern care este recunoscut de celelalte guverne i care particip! laactivitatea unor organi-(e internaţionale0 ast$el repre-ent/nd statul /n cau-!.9ns! se (ai consider! c! recunoaterea nu este un act uridic propriu -is0 dar acest act creea-!

pre(isa unor i(portante acte uridice ulterioare. ,st$el /n ur(a recunoaterii0 statele $acsc6i(buride a(basadori0 inc6eie anu(ite tratate0 stabilesc di$erit e relaţii diplo(atice etc. 1+

+(aracterul Recunoaşterii

Recunoaterea unui stat are0 /n principiu un caracter discreţionar0 /n dreptul internaţionalneeist/nd nici o obligaţie sau interdicţie a recunoaterii. 5tatele pot ast$el s! se abţin! de aavea oanu(it! co(portare activ! $aţ! de statul nou. 7 ase(enea activitate const! /n stabilirea derelaţii

uridice0 dupa cu( a( (ai (enţionat0 de ee(plu sc6i(bul de a(basadori.'iind un act unilateral0recunoaterea poate lua $or(a unor note diplo(atice sau noti$ic!ridirecte care se $ace c!tre statul recunoscut; dar0 poate /(b!ca i $or(a unor co(unic!ri

publice – 7 8agina &"8 8agina 1&+9 De ee(plu0 guvernele concurente care au eistat /n C6ina0 Gaos0 Aietna(0 Ca(bodgia etc.10 8agina 1&+7

(esae0 telegra(e0 declaraţii o$iciale. De ase(enea0 recunoaterea poate $i cuprins! /n tetulunor tratate bilaterale sau (ultilaterale0 /n care se preci-ea-! natura i conţinutul relaţiilor ce sestabilesc0dup! cu( ea poate proveni din partea unui stat sau a unui grup de state /n ba-a tratatului(ultilateral.11

9n dreptul internaţional conte(poran0 caracterul total discreţional al recunoaterii este pus subse(nul /ntreb!rii. ,cesta av/nd /n vedere0 /n principal0 $aptul c! principiul inter-icerii la $orţ!

pe plan internaţional0 prev!-ut /n articolul 2 paragra$ul 4 din Carta 7N:120 i(plic! respingereaopo-abilit!ţii internaţionale a unor situaţii teritoriale obţinute prin $olosirea $orţei. 9n acest

sens0



2 5! garante-e drepturile grupurilor entice i ale (inorit!ţilor naţionale;3 5! respecte inviolabilitatea tuturor $rontierelor0 care pot $i (odo$icate nu(ai /n (od panic;4 5!i asu(e angaa(entele subscrise anterior care privesc de-ar(area i neproli$erareanuclear0 precu( i stabilirea regional.8e ba-a acestor criteria0 la 11 ianuarie 1))20 Co(unitatea =cono(ic! =uropan! i statele

(e(ber au acordat recunoaterea lor internaţionl! osnieiHerţegovina0 acedoniei0 Croaţieii5loveniei0 aceasta $iind condiţionat! la respectarea angaa(entelor lor /n (aterial protecţiei(inorit!ţilor naţionale.1"

-Teoria declarativ& şi constitutiv&9n leg!tur! cu recunoaterea statelor0 sa discutat i proble(a e$ectelor sale0 eist/nd ocontravers! dotrinar! /ntre opinia care susţine c! recunoaterea statului are un caracter constitutiv0/n ti(p ce0 potrivit punctului de vedere opus0 recunoaterea ar avea nu(ai un caracter declarativ0li(it/nduse la constatarea cre!rii statului nou.

9n realitate0 recunoaterea are un dublu e$ect> at/t declarativ0 /n privinţa noului stat care se bucur! de toate avantaele ce decurg din dreptul internaţional genera l /n virtutea /ns!ieistenţeisale0 c/t i constitutiv0 /n ceea ce privete e$ectele opo-abilit!ţii acestei recunoateri $aţ! destatulcare a e$ectuat recunoaterea.1#

9ns! totui eist! dou! (ari teorii a recunoaterii0 cu particularit!ţi di$erite.Con$or( Teoriei declarative0 recunoaterea nu $ace dec/t s! constate apariţia unui nousubiectde drept internaţional0 $!r! ai con$eri /ns! personalitate uridic!0 /ntruc/t aceasta eist! /n (odindependent de actul recunoaterii.Teoria constitutiv&0 a $ost $or(ulat! de inistrul ,$acerilor =terne al =cuadorului la 1"(artie 1)+% i sa a$ir(at cu nu(ele de ?Doctrina Tobar@. 9nse(n!tatea decisiv! se acord!actuluide recunoatere /n procesul constituirii noului stat ca subiect de drept internaţional. 9ncon$or(itatecu aceast! teorie0 este actul de recunoatere – este i noul subiect de drept internaţional0 nueist!ase(enea act – nu este nici noul subiect.1% 7 alt! a$ir(are /n acest sens este p!rereacunoscutuluiautor de drept internaţional 5ir Hersc6 Gauterpac6t0 care (enţionea-!> ?:n stat este i devine

o persoan! internaţional! nu(ai i ecusive prin [email protected] caracterului declarative al recunoaterii este predo(inant at/t /n literature de dreptinternaţional0 c/t i /n practica statelor. =ste se(ni$icativ! /n acest sens opinia altui autir

britanic de$ai(! internaţional!0 rierl-0 /n sensul c! ?acordarea recunoaterii unui stat nu este un actJconstituitK ci unul JdeclarativK; el nu deter(in! eistenţa legal! a unui stat care nu eista /nainte.:n stat poate eista $!r! a $i recunoscut0 iar dac! el eist! /n $apt0atunci0 indi$$erent dac! a $ostsaunu recunoscut $or(al de alte state0 el are un drept s! $ie tratat de acesta ca un stat. 8rincipala

$uncţie



a recunoaterii este aceea de a ad(ite ca un $apt ceva care era p/n! /n acel (o(ent incert0adicaindependenţa unui organ pretin-/nd a $i un stat0 i de a declara consi(ţ!(/ntul statului care1" 8agina &#1# 8agina &#&%1% Dicţionar de drept Internaţional 8ublic0 coordonator I. Cloca – bucureti> =ditura Ltiinţi$ic! i =nciclopedic!01)&20 pagina 11).9

recunoate de a accepta consecinţele nor(ale ale acestui $apt0 anu(e curtoa-iile u-uale alerelaţiilo r intenraţionale@1&

Deosebit de clar i de tranant este epri(at acelai punct de vedere in ter(ini ai dreptuluiinternaţional convenţional. ,st$el0 Convenţia asupra drepturilor i /ndatoriilor statelor0se(nat! laontevideo0 la 2# dece(brie 1)33 de statele a(ericane0 prevede>?,rt 3. =istenţa public a statului este independent de recunoaterea de c!tre alte state. C6iar /nainte de recunoatere statul are dreptul s!i apere integritatea i independenţa0 de a se/ngrii deconservarea i prosperitatea i /n consecinţ! s! se organi-e-e aa cu( crede de cuviinţ!0 s!legi$ere-e /n leg!tur! cu interesele sale0 s! ad(inistre-e serviciile sale i s! de$ineasc!

urisdicţia ico(petenţa instanţelor sale de udecat!=ercitarea acestor drepturi nu are alt! li(it! dec/t eercitarea drepturilor altor state con$or(dreptului internaţional@.?,rt #. Recunoaterea unui stat /nsea(n! nu(ai c! statul care /l recun oate accept

personalitatea acestuia cu toate drepturile i /ndatoririle deter(inate de dreptul internaţional.Recunoaterea este necondiţionat! i [email protected])

,t$el se poate observa totui c! recunoaterea statului are (ult (ai (ulte avantae dec/t unstatnerecunoscut pe plan internaţional. Nerecunoaterea poate duce la o adev!rat! i-olare astatului /ncau-!0 punindul /ntro situaţie de$icil! /n raport cu ceilalţi (e(bri ai co(unit!ţiiinternaţionale saucu (aoritatea lor. Totodat! nerecunoaterea unui stat poate $i considerat! ne a(ical! cre<ndobstacole /n cadru nor(ali-!rii relaţiilor dintre state.Recunoaterea nu con$er! personalitate internaţional! statului nou recunoscut dar /l aut! la

pro(ovarea0 de-voltarea relaţiilor de drept internaţional de c!tre noul stat. ,adar din(o(entul

recunoaterii statul nou recunoscut bene$icia-! de drepturi i o bligaţii internaţionale. !rincipalele drepturi şi obligaţii sunt > 5tabilirea de relaţii diplo(atice ori consulare. De a intenta acţiune udiciar! la instanţele celuilalt stat cu privire la bunurile sale a$late peteritoriul statului care la recunoscut. ,cceptarea legislaţiei interne i a 6ot!r<rilor udec!toreti ale statului recunoscut. 2+

.Formele recunoaşterii

9na$ar! de aspectele caracteri-ate (ai sus0 eist! i deosebiri /ntre $or(ele pe care le poate/(br!ca recunoaterea. 8articiparea unui stat nerecunoscut la con$erinţe internaţionale sauad(itere/ntro organi-aţie nu ec6ivalea-! cu recunoaterea sa individual! sau colectiv! din partea altor

state.



9n ca-ul recunoaterii de facto0 relaţiile dintre statul care recunoate i cel recunoscut sunt (airestr/nse ca /ntindere0 av/nd un caracter nestabil i provi-oriu0 /n sensul c ! ea operea-! /ndo(eniileconsi(ţite de c!tre statul care o acord! cooperarea econo(ic internaţional!.Recunoaterea de facto este inco(plet!0 consitutind o $a-! pre(erg!toare pentru

recunoatereade &ure. Ne$iind de$initiv!0 recunoaterea de $acto poate $i revocat!.:n stat poate acorda aceast! $or(p de recunoatere0 dac! dorete ca0 pentru anu(ite (otive0s!a(/ne recunoaterea deplin! i de$initiv!. Cu( ar $i0 /ndoieli despre viabilitatea noului stat0orireţinere din partea noului stat de a accepta obligaţii /n ba-a dreptului internaţional sau re$u-ulacestuia de a re$u-a de a re-olva proble( proe(inente.Recunoaterea de &ure a unui stat este co(plet! i de$initiv!. =a este irevocabil!0 deoarecee$ectele ei se sting nu(ai odat! cu /ncetarea calit!ţii de subiect de drept al statului recunoscut.,ceast! $or(! are ca e$$ect recunoaterea deplin! a personalit!ţii uridice a noului stat0 a tot

ceea cere-ult! din eercitarea suveranit!ţii acestuia0 precu( i stabilirea de relaţii internaţionale /ndi$eritedo(enii0 /n (od special a relaţiilor diplo(atice i consulare0 inc6eiate de tratate bilateral etc.23

:n ca- interesant care ţine /n acelai ti(p de (aterial recunoaterii guvernelor de trecere dela recunoaterea de ure la o situaţie de recunoatere de $acto este cel al TaiManului. Insula0cunoscut! i sub nu(ele de 'or(osa0 ad!postete din 1)4) r!(!iţele $orţelor *uo(indangulu i0re$ugiate de pe continent cu autor ,(erican0 care au stabilitO i eercitat o autoritateindependent0

recunoscut! p/n! /n 1)%)0 de (ulte state ca repre-ent/nd *uvernul C6inei. Ga 1 ianuarie 1)%)5tatele :nite0 au recunoscut Republica C6ine-! i au stabilitO relaţii diplo(atice cu aceasta.Cuaceeai dat!0 5:, a co(unicat TaiManului /ncetarea relaţiilor diplo(atice cu ea0 precu( i aTratatului de ap!rare reciproc!0 ur(/nd ca /n viitor s! $ie (enţinute doar relaţii co(erciale0culturali de alt! natur! prin inter(ediul unei ?organi-aţii nonguverna(entale@ nu(ite Institutul,(ericandin TaiMan. Li alte state /i repre-int! interesele /n TaiMan prin irouri de Interese econo(ice.Recent0 la 2% ianuarie 1))&0 'osta Republic! Iugoslav! a acedoniei0 printro declaraţieco(un! a(initrilor a$acerilor eterne ale acedoniei i ale TaiManului0 a decis stabilirea de relaţiidiplo(atice cu taiManul0 ceea ce a ec6ivalat cu recunoaterea acestui stat. Ca reacţie la acesteacţiuni0 C6ina a a(eninţat cu ruperea relaţiilor diplo(atice cu acedonia0 vot/nd /n Consiliulde5ecuritate0 /(potriva prelungirii (andatului $orţelor 7N: de (enţinere a p!cii dinacedonia:N8R=D=80 ceea ce repre-int! /nc! odata0 o subliniere a caracterului preponderant politicalactului uridic al recunoaterii.TaiManul este /n pre-ent recunoscut de nu(ai 2+ state printre care i Aaticanul. 24

9n plan teoretic a $ost elaborat! teoria celor dou! C6ine@0 pentru a valida politica cevi-arecunoaterea de ure atit a autorit!ţilor de la eiing0 c/t i celor de la Taipe. :lterior0aceast!



teorie i practic! ba-at! pe ea au $ost practic abandonate0 R.8. C6ine-e $iindu i restabilit loculceiaparţinea de ure la 7N: i /n alte organi-aţii internaţionale.2"

Recunoaterea (ai poate $i individual& sau colectiv&. Recunoaterea colectiv! este atuncic/nd

are loc recunpaterea conco(itent! a (ai (ultor state. :n ee(plu al acestei $or(e $iind23 8agina 12"24 8agina &&2" 8agina 1&312

recunoaterea0 prin Tratatul de la erlin din anul 1&%&2# a Ro(<niei0 ulgariei0 5erbiei iontenegrului s!u; /n 1))2 recunoaterea de c!tre Co(unitatea =uropean! a statelor re-ultate/nur(a de-(e(br!rii Iugoslaviei0 la 1" ianuarie 1))2 a 5loveniei i Croaţiei.0Recunoaşterea guvernelor9n general se recurge la recunoaterea de state nu(ai atunci c/nd /n co(unitatea internaţional!

apar noi subiecte de drept. 9n practica statelor este unani( acceptat c! recunoaterea statelor i(plic! irecunoaterea guvernelor. 9n situaţia /n care un guvern accede la putere pe alte c!i dec<t celeconstituţionale sau /n ca-ul sc6i(b!rii $or(ei de guvern!(<nt se pune proble(a recunoateriiguvernelor revoluţie0 lovitur! de stat etc. 7 categorie special! de recunoatere0 care pre-int!oi(portanţ! /n contetul con$lictelor ar(ate0 pe care la cunoscut viaţa internaţional! /n ulti(iiani0 oconstituie recunoaterea insurgenţei sau beligeranţei. ,ceast! recunoatere este (ult (airedus!dec/t recunoaterea statelor i guvernelor0 li(it/nduse din punct de vedere practic0 la

aplicarealegilor i obiceiurilor r!-boiului $aţ! de entit!ţile /n cau-!. Din aceste considerente vo( vorbi(aideparte doar de recunoaterea guvernelor.9n situaţia /n care la conducerea unei ţ!ri vine un guvern nou0 ca ur(are a unor aleger ide(ocratice0 nu se pune proble(a /n nici un $el de recunoatere noului guvern cons tituit0deoarecesc6i(barea unor guverne cu altele ca ur(are a opţiunilor electorale0 este considerat! un lucru$iresc/n orice societate de(ocratic!. 9n sc6i(b0 /n situaţia sc6i(b!rilor neconstituţionale0 oase(enea

recnoatere din partea altor state se i(pune i este c6iar /n avantaul celor vi-aţi. 9n lipsalegiti(it!ţii pe care io con$er! recunoaterea0 guvernele venite la putere prin (iloaceneconstituţionale vor c!uta /n -adarnic s! obţin! autoare0 $acilit!ţi0 acorduri avantaoase etc.0din

partea altor state. =ist!0 /ns! i aici o regul!0 ur(at! /n special de 'ranţa i statele anglosaone0care0 pornind de la principiul continuit!ţii statului0 /n situaţii de genul celor a(intite (ai sus0consider! c! nu ar (ai $i necesar! o recunoatere supli(entar! a guvernului nou constituit0doareceraporturile diplo(atice se stabilesc /ntre state0 iar nu /ntre state i guvernelor.2%

Recunoaterea unui guvern este de$init! ca $iind un act liber al unui stat sau al (ai (ultor

state prin



care se (ani$est! intenţia de a /ntreţine relaţii o$iciale cu acesta i i(plicit de /ncetare a unor ast$el deraporturi cu vec6iul guvern. Recunoaterea guvernelor are un caracter declarativ adic! actulderecunoatere se re-u(! la dorinţa de a /ntreţine raporturi cu noul guvern asupra legiti(it!ţii

guvernuluirespectiv0 atitudine care ar putea $i cali$icat! drept a(estec /n treburile interne. 8ractica arat!c!recunoaterea unui nou guvern este supus! /ntrunirii (ai (ultor criterii>

• ,ctivitatea noului guvern s! $ie spriinit! de populaţie.• 5! corespund! voinţei acestuia.• Capacitatea guvernului de a se ac6ita de obligaţiile sale internaţionale.• Instaurarea unui regi( politic de(ocratic capabil s! garante-e respectarea drepturilor ilibert!ţilor $unda(entale ale o(ului.2# ,tunci sa e(is i opinia unei recunoateri condiţionate0 deoarece Tratatul din 1&%& recunotea independenţasubcondiţia respect!rii libert!ţii de contiinţ! i a celei religioase pentru (inorit!ţile din aceste ţ!ri.2% 8agina 1&113

• ,bsenţa a(estecului /n treburile interne ale statului /n procesul de instalare a nouluiguvern.2&

Discut/nduse /n doctrin! condiţiile care ar trebui /ndeplinite de noul guvern pentru a $i/ndrept!ţit la recunoatere0 au $ost (enţionate> stabilitatea0 eercitarea e$ectiv! a autorit!ţiiasupraunei p!rţi /nse(nate a teritoriului de stat0 spriinirea (aorit!ţii populaţiei i cap acitatea de a/ndeplini toate obligaţiile internaţionale ale statului.9n decursul ti(pului au $ost $or(ulate (ai (ulte doctrine /n (aterie>• Doctrina $or(ulat! de preedintele a(erican Fe$$erson /n anul 1%)2 recunoate orice guvern$or(at /n con$or(itate cu voinţa poporului;• Doctrina $or(ulat! de Tobar0 (inistrul de eterne al =cuadorului /n 1)+% i apoi /n 1)23 irea$ir(at! /n 1)#3 de preedintele vene-uelean etancourt0 stipulea-! re$u-ul recunoateriiunuiguvern auns la putere prin revoluţie sau r!-boi civil0 p/n! c/nd ţara nu este organi-at! /ntipareconstituţionale prin alegeri locale.• 9n reacţie la aceste doctrine0 doctrina =strada0 (inistrul de eterne al eicului 1)3+0a$ir(! c! nerecunoaterea noilor guverne ar repre-enta un a(estec /n treburile interne ale

statelor /ncau-!0 nici un guvern neav/nd dreptul de a se pronunţa asupra legiti(it!ţii unui alt guvrn.:r(/ndaceast! doctrin!0 5:, a declarat0 /n 1)%%0 c! nu vor (ai e(ite declaraţii $or(ale derecunoatere0singura proble(! /n viitor $iind aceea dac! relaţiile diplo(atice cor continua sau nu cu noulregi(. 2)

Discuţiile $!cute /n privinţa tipurilor de recunoatere r!(/n valabile i /n ce priveterecunoaterea guvernelor. :n alt ee(plu interesant de coeistenţ! a recunoaterii de facto curecunoaterea de &ure este ca-ul r!-boilui civil spaniol0 c/nd recunoaterea de &ure aguvernuluirepublican era /nsoţit! de o recunoatere de facto a guvernului $ranc6ist care0 atunci c/ndvictoria sa



a $ost clar!0 a pri(it i o recunoatere de &ure.3+

1 Aplicaţiuni ale instituţiei recunoaşteriiInstituţia recunoaterii a cunoscut aplicaţiuni destul de se(ni$icative (ai ales dup! ,l DoileaR!-boi ondial. 9n ur(a acestui r!-boi0 dar i a noii ordini (ondiale0 s a pus pe larg

proble(a

recunoaterii a o (ulţi(e de entit!ţi i guverne0 printre care recunoaterea a noilor autorit!ţidin=uropa de R!s!rit0 recunoaterea guvernului de la eiing etc. Ce ţine de statele din =uropa deR!s!rit0 /n (od practic aceste con$licte sau re-olvat destul de repede0 /n raport cu alte statealelu(ii. 9n (od si(ilar sa pus proble(a i desprinderea noilor state din Iugoslavia sau /n ca-uldestr!(rii :R550 re-ultatul $iind declararea independenţii a o (ulţi(e de state desprinse din:niunea 5ovietic! /ntre 1)&) i 1))1. ,u $ost proble(e i cu recunoaterea celor dou! stateger(ane.Ce ţine de recunoaterea guvernelor0 se poate de (enţionat situaţia c/nd /n anu(ite state secon$runtau guverne concurente0 cu( ar $i ca-ul guvernelor ce se luptau /ntr ele /n Ca(bodgia0

Gaos0Aietna(ul de 5ud etc. ,u eistat dease(enea aplicaţiuni ale instituţiei recunoaterii (asiv i

pe2& Note de curs ?Drept internaţional public@0 autor Todos Aictor0 pagina 242) 8agina && &)3+ 8agina &)14

continentul negru /n ,$rica0 (ai ales dupa ce ţ!rile ca 'ranţa0 area ritanie sau *er(aniaau/nceput pe r/nd s! recunoasc! /ntrun s$irsit independenţa (ultor $oste colonii ale sale.9n perspectiv! nu este0 desigur0 eclus ca instituţia recunoaterii s! continue a uca un rol

i(portant0 deoarece este de presupus c! uniuni sau separ!ri de state vor (ai eista i /n viitor0$!r! a(ai vorbi de posibilitatea c! /n anu(ite state procesele de trans$or(!ri s! ia uneori calea unor sc6i(b!ri /n a$ara celor previ-ibile0 deter(inate de scrutinul electoral31. ,st$el de ca-uri suntdea

posibile /n pre-ent0 (ai ales /n ur(a tensiunilor care sunt la etapa actual! /n lu(ea arab!.(onclu2ie

:na din cele (ai i(portante instituţii ale dreptului internaţional este aceea a recunoaterii.Dup! cu( a( (ai (enţionat0 recunoaterea are drept obiect apariţia unui nou subiect de dreptinternaţional0 cu( sunt statele sau (ic!rile de eliberare naţional!0 dar eist! i recunoatereaguvernelor0 a unor (odi$ic!ri teritoriale0 a calit!ţii de beligerant0 a statutului de neutralitate

per(anent!0etc. 9ns! /n practica internaţional!0 cel (ai $recvent $olosit! i poate cea (ai i(portant! esterecunoaterea statelor i guvernelor. ,nu(e dup! recunoaterea acestora0 subiectul de dreptrecunoscut

pe plan internaţional poate /ntreţine orice $el de leg!turi cu orice stat care ia recunoscuteistenţa nunu(ai de $acto0 ci i de ure.9n realitate0 avantaele unui stat recunoscut sunt in$init superioare celuia /nc! nerecunoscut.Deaceast! instituţie sau bucurat toate statele care erau /n toate nor(ele legale i /n con$or(itatecu toate

condiţiile 7N:0 cu privire la recunoatere. 7rice entitate0 care nu este recunoscut! pe planinternaţional0



este ca o personalitate /nc!tuat! pe plan internaţional0 neavind deseori dreptul de a /ntreţineleg!turi deorice natur!0 $ie ea econo(ic!0 social! sau diplo(atic!0 cu vreun alt stat.9n dreptul internaţional public0 recunoaterea statelor i guvernelor a avut0 are i o s! aib!(ereu o

/nse(n!tate aparte pe plan (ondial0 /n pris(a $aptului ca uniuni i destr!(!ri au $ost0 sunt ivor $i(ereu at/ta ti(p c/t eist! o(enire.3ibliogra)ie selectiv&

• Note de curs ?Drept internaţional public@0 autor Todos Aictor0 Ca6ul 2+1+.• 5uport curs ?Drept internaţional public@0 autor 8ro$. univ. dr. onaaria 8ivniceru0:niversitatea ,l.I. Cu-a@ 0 Iai0 2++&.• Dicţionar de drept Internaţional 8ublic0 coordonator I. Cloca – bucureti> =ditura Ltiinţi$ic!i=nciclopedic!0 1)&2.•

Carta 7N:• Internet31

Recunoasterea Internationala a statelor

Documents

Transcript of Recunoasterea Internationala a statelor