Recomandari si masuri de Recomandari si masuri de sustinere a educatiei sustinere a educatiei

antreprenorialeantreprenoriale

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea în afaceriRăspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl aleg întreprinzătorii din multiple variante posibile, ţinând cont din interesele generale ale firmei, coroborare cu dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de antreprenor, în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce prestabileşte comportamentul legal.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea în afaceri are două funcţii: funcţia coercitivă şi funcţia educativă. Funcţia coercitivă este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată a întreprinzătorului care nu respectă legea. Funcţia educativă influenţează conştiinţa întreprinzătorului, determinându-l să nu mai repete fapta ilicită, care i-a adus sancţiuni în trecut.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului, amintim următoarele forme de răspundere juridică în afaceri: răspundere disciplinară, răspundere contravenţională, răspundere, civilă, răspundere penlă.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea disciplinară se referă la raporturile dintre angajat şi angajator, atunci când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu, prin comiterea unor abateri care contravin disciplinei muncii.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea contravenţională se declanşează în situaţia în care întreprinzătorul comite fapte contravenţionale, adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai scăzut.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală.

-Raspunderea civila contractuala revine intreprinzatorului care nu respecta obligatiile asumate la incheierea unui contract.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală.

- Raspunderea civila delictuala apare de fiecare data cand intreprinzatorul incalca o anumita norma juridica, producand unei anumite persoane un prejudiciu.

Recomandari etice in educatia antreprenoriala

• Răspunderea penală poate fi declanşată numai pentru fapte ilicite de mare gravitate, declarate de lege drept infracţiuni. Baza răspunderii penale o constituie infracţiunea, care este abaterea cea mai grava dintre toate faptele pedepsite de lege si cel mai aspru sanctionata.

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

• Etica (corectitudinea) in afaceri este necesara nu numai pentru ca asa ar fi “frumos”, “bine”, cat mai ales pentru ca mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu economic normal, concurential, aceia care se dovedesc incorecti, inselandu-si partenerii sau “beneficiarii” se autoelimina de pe piata.

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

• Responsabilitatea sociala a firmei presupune ca deciziile sa fie luate in conformitatea cu anumite standarde si sa dca ala efecte favorabile asupra celor interesati in activitatea firmei.

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

• Responsabilitatea sociala impreuna cu sensibilitatea sociala a firmei formeaza politica sociala a firmei care defineste comportamentul de afaceri al firmei exprimat prin:- relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern- probleme care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sau ambiant

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

- abilitatea firmei de a diagnostica o problema, a stabili alternativele de solutionare si de a o rezolva inainte de ca ea sa devina presanta- normele si valorile pentru evaluarea actiunilor firmei sunt folosite pentru a aprecia, judeca si evalua comportamentul firmei.- scopurile stabilite in contextul unei probleme date- adoptarea deciziilor

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

• Protecţia consumatorilor. Statul este obligat să protejeze cetăţenii, în calitatea lor de consumatori, instituind cadrul necesar accesului deplin la produse şi servicii, informării lor complete despre caracteristicile acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive.

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt:

- dreptul al satisfacerea cerintelor esentiale de viata

- dreptul la siguranta- dreptul de a fi informat - dreptul de a fi protejat impotriva

informatiei, publicitatii, etichetarii sau altor practici frauduloase

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

- dreptul de a fi despăgubit - dreptul de a alege- dreptul de a fi ascultat- dreptul la educare- dreptul la un mediu ambiant

sanatos

Relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii de afaceri

• Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este organismul care se ocupa cu protectia consumatorilor. Obiectivul sau principal il reprezinta realizarea politicii guvernamentale in domeniul protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor legitime ale consumatorilor.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

• Munca este activitatea conştientă, specific umană, prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

• Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

• Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima pe piata muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este recompensarea acesteia.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

• Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii • Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza

pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. In acest caz, trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie recompensate (salarizate).

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

• Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat au resurse pentru existenta sau au alte preocupari.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

• Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte:

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

- pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o anumita perioada de timp;

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

- oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja;

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

- posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa; oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati mediului economico-social, chiar daca nu au avantaje economice.

Cererea şi oferta pe piaţa muncii

- oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca;

Şomajul. Şomerii, a doua componentă a populaţiei.

• Şomerii înregistraţi - sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj, indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin, ajutor de şomaj, sau alte forme de protecţie socială.

Şomajul. Şomerii, a doua componentă a populaţiei.

• Şomerii în sens B.I.M - sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

Şomajul. Şomerii, a doua componentă a populaţiei.

• Şomerii în sens B.I.M - sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

Şomajul. Şomerii, a doua componentă a populaţiei.

- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri, apel la rude, prieteni, sindicate etc

Şomajul. Şomerii, a doua componentă a populaţiei.

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă;

- sunt incluse, de asemenea: persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze si persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari)

•Va multumesc !