Recomandari pentru mame

COLECÞIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Recomandari ptr mame_BT.qxp 12/16/2011 12:20 AM

Recomandãripsihanalitice pentru mame

WILHELM STEKEL

Traducere din germanã de Georgeta Mitrea


EDITORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:Magdalena Mãrculescu

DESIGN:Faber Studio

DIRECTOR PRODUCÞIE:Cristian Claudiu Coban

DTP:Corina Rezai

CORECTURÃ:Sînziana Doman

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaaþþiioonnaallee aa RRoommâânniieeiiSSTTEEKKEELL,, WWIILLHHEELLMM

RReeccoommaannddããrrii ppssiihhaannaalliittiiccee ppeennttrruu mmaammee / Wilhelm Stekel ;trad.: Georgeta Mitrea. - Ed. a 2-a. - Bucureºti : Editura Trei, 2011

ISBN 978-973-707-576-5

I. Mitrea, Georgeta (trad.)

159.964.2:159.922.7

Autor: Wilhelm Stekel

© Editura Trei, 2012pentru prezenta ediþie

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 021 300 60 90E-mail: [email protected]

www.edituratrei.ro


CuprinsPrefaþã 11

Prefaþã la a doua ediþie 13

PPAARRTTEEAA ÎÎNNTTÂÂII

PPrriimmaa ssccrriissooaarree 17

Introducere.

O cãsnicie fericitã, condiþie preliminarã pentru un copil fericit

Educaþia copilului înainte de naºtere. Alimentaþia femeii însãrcinate

SSccrriissooaarreeaa aa ddoouuaa 22

Presimþirile femeii însãrcinate. Poftele viitoarei mame.

Greºeala femeii însãrcinate. Voma femeii însãrcinate

SSccrriissooaarreeaa aa ttrreeiiaa 28

Naºterile fãrã dureri. Incapacitatea de a alãpta.

Educarea nou-nãscutului. Tandreþe normalã ºi patologicã.

Viaþa sexualã a sugarului

SSccrriissooaarreeaa aa ppaattrraa 35

Singurãtatea sugarului. Educaþia cãtre independenþã.

Fantezia copiilor. Voinþa de dominaþie.

Tot ce este pentru prima datã rãmâne pentru veºnic în copil.

Vânãtoarea de plãcere.

Bãtaia ºi urmãrile sale.

Spasmul glotei


SSccrriissooaarreeaa aa cciinncceeaa 41

Iubirea faþã de soþ ºi iubirea faþã de copil.

Onanismul sugarului. Acþiunile însoþite de plãcere ale sugarului.

Lupta împotriva suptului.

Educaþia în spiritul curãþeniei.

SSccrriissooaarreeaa aa ººaasseeaa 46

Urmãri grave ale jocului „inofensiv“ cu copiii.

Zonele erogene. Înþãrcatul.

SSccrriissooaarreeaa aa ººaapptteeaa 52

Pericolele sistemului copilului unic sau al celor doi copii.

Educaþia care face din copil tiranul casei.

Despre obligaþia de a mânca.

Fãrã diferenþe mari de vârstã între copii.

SSccrriissooaarreeaa aa ooppttaa 58

Bazele megalomaniei ºi ale sentimentului de inferioritate.

Educaþia care cultivã teama.

Despre povestiri ºi cântece.

Atenþie faþã de toate impresiile timpurii.

SSccrriissooaarreeaa aa nnoouuaa 64

Educaþia în spiritul curãþeniei.

Educaþia în spiritul ruºinii.

Primele impresii ale copilului.

Basmele. Tendinþa cãtre cruzime.

Iubire, dar nu ºi slãbiciune.

Supunerea exterioarã ºi cea interioarã.

SSccrriissooaarreeaa aa zzeecceeaa 70

Despre capacitatea de aducere aminte.

Refulãrile.

Psihanaliza.

Rãsfãþul copiilor bolnavi.


Pedeapsa, o nedreptate?

Constrângerea produce o reacþie împotriva ei

SSccrriissooaarreeaa aa uunnsspprreezzeecceeaa 77

Animism. Legea bipolaritãþii.

Ura originarã. Gelozia faþã de urmãtorii nãscuþi.

Explicaþia cu privire la sexualitate.

Adevãr faþã de copii

SSccrriissooaarreeaa aa ddoouuããsspprreezzeecceeaa 83

Sugestie ºi educaþie. Hipnozã.

Boala obsesionalã. Arta pedagogiei.

Educaþia întru iubire prin iubire.

PPAARRTTEEAA AA DDOOUUAA

Prefaþã 93

PPrriimmaa ssccrriissooaarree 95

Al doilea copil. Extreme în problema copilului.

Omul este nãscut pentru a fii fericit.

Naºterea acasã sau în afara casei?

Relaþiile de rivalitate între copii.

Clipitul din ochi, tremuratul ºi tulburãrile de vorbire.

Deochiul, o superstiþie stupidã.

Copilul nu este nici bun, nici rãu

SSccrriissooaarreeaa aa ddoouuaa 103

Gelozia împotriva surioarei ºi efectele ei.

Tulburãrile de alimentaþie.

Copii mici lãsaþi în seama fraþilor.

Deºteptarea instinctului sexual.

Instinctul de distrugere.

Jucãrii cât mai simple posibil.


SSccrriissooaarreeaa aa ttrreeiiaa 111

Împopoþonarea copiilor.

Mersul desculþ. Alimentaþia greºitã.

Foamea de afect a copilului. Râsul ºi chiuitul.

Copiii palizi. Plânsul „fãrã motiv“

Lupta pentru iubirea copilului

Educaþia în spiritul adevãrului.

Nevoia de somn. Somnul de dupã-amiazã.

Evanghelia iubirii.

SSccrriissooaarreeaa aa ppaattrraa 120

Operaþiile. Organe inutile?

Onestitatea faþã de copii.

Înºelãciune „inofensivã“?

Promisiunile trebuie sã fie respectate. Puºculiþele.

Impresiile copilãriei se pãstreazã.

Instinctul de cercetare.

Sentimentul de dreptate al copilului. Lauda de sine.

Înãlþarea personalitãþii prin valori fictive.

Minciuna convenþionalã despre sângerarea din nas

SSccrriissooaarreeaa aa cciinnccee 128

Primii pantaloni. Laudã cu mãsurã.

Admiraþia faþã de propria persoanã.

Crizele de mânie cauzate de gelozie.

Întemniþarea ºi alte pedepse.

Educaþia în spiritul comunitãþii

Ironia. Copiii înþeleg mai multe decât ne putem închipui

SSccrriissooaarreeaa aa ººaasseeaa 135

Greºeli de educaþie. Transformarea reprezentãrilor anxioase în reprezentãri plãcute.

Cruzimea copiilor. O mai bunã formare a mamelor ºi educatoarelor.

Dorinþa de a cunoaºte a copiilor.


Pedepse ºi admonestãri în faþa strãinilor.

Primul furt.

Viaþa pãrinþilor este învãþãmânt intuitiv pentru copii

SSccrriissooaarreeaa aa ººaapptteeaa 143

Jocurile copiilor. Grãdiniþele ºi imitarea celor mari.

Stãri de angoasã ºi fenomene compulsionale.

Boala obsesionalã infantilã.

Fobia de animale. Copiii ºi disonanþele cãsniciei.

Mania de a persifla a copiilor

SSccrriissooaarreeaa aa ooppttaa 152

Primul drum la ºcoalã. Teama de ºcoalã. Pãrinþi ºi profesori.

Instruire înaintea intrãrii la ºcoalã?

Ambiþia patologicã. Influenþa din partea colegilor de ºcoalã.

Bunicii. Încrederea ºi stima faþã de pãrinþi

SSccrriissooaarreeaa aa nnoouuaa 159

Pericolele strãzii. Activitatea copiilor, o speranþã pentru viitor.

Primejduirea copiilor de cãtre adulþi patologici.

Pedeapsa cu bãia în ºcoalã. Semnele reformei ºcolare.

Copiii învaþã cel mai uºor jucându-se.

Muncã ºcolarã acasã?

Seri cu pãrinþii

SSccrriissooaarreeaa aa zzeecceeaa 167

Tulburãri de vedere. Ajutorul pãrinþilor la temele de acasã?

Aglomerarea claselor de elevi. Pericole ale bolilor prelungite.

Copilul învaþã pentru sine, ºi nu pentru pãrinþii sãi

SSccrriissooaarreeaa aa uunnsspprreezzeeccee 176

Copii care au pãrinþi divorþaþi. Procesul de desprindere a copiilor de pãrinþii lor.

Problema celei de-a doua cãsãtorii. Tragedia cauzatã de mama vitregã.

Martiriul copilului natural.


SSccrriissooaarreeaa aa ddoouuããsspprreezzeecceeaa 185

Grimasele. Eul în centrul tuturor consideraþiilor.

Educaþia sentimentului social. Jocul cu focul. Dependenþa de copii mai puternici.

Camere de dormit separate ale fraþilor ºi surorilor.

Învãþãmântul muzical. Copilul ºi politica.

SSccrriissooaarreeaa aa ttrreeiisspprreezzeecceeaa 193

Homosexualitatea. Autoerotismul.

Poziþia copilului mijlociu. Invidia. Conºtiinþa vinovãþiei ºi religia.

Superstiþiile. Iubirea filialã recunoscãtoare.

SSccrriissooaarreeaa aa ppaaiisspprreezzeecceeaa 200

Din nou problema homosexualitãþii.

O epistolã: Iscusinþa impresionantã a unui copil natural

Pedepse la ºcoalã ºi acasã. Sinuciderile copiilor

Copilul leneº.

Mai multã înþelegere pentru viaþa sufleteascã a copilului!


PrefaþãDe multã vreme doresc sã adun laolaltã rezultatele activitãþii mele

îndelungate ca medic al sufletului ºi practician ºi sã le pun la dispozi-þia comunitãþii într-o formã uºor de înþeles.

De ce am publicat scrisorile tocmai în „Wendepunkt“? Pentru cãsunt de pãrere cã „dietetica sufletului“ ºi a corpului trebuie sã mear-gã mânã în mânã.

Oamenii sãnãtoºi trebuie sã fie sãnãtoºi corporal ºi sufleteºte.Acesta este un vechi adevãr banal, dar unul dintre acele adevãruri fi-reºti pe care oamenii le repetã ºi totuºi niciodatã nu þin seama de ele.Piatra de temelie pentru asigurarea unui corp sãnãtos ºi a unui tine-ret sãnãtos trebuie sã fie pusã în copilãrie.

M-am strãduit sã învãþ mamele cum trebuie sã facã aceasta. Nu esteo misiune uºoarã. Dar este profitabilã ºi aduce câºtiguri mari. Aceastãmuncã îmi produce bucurie ºi am intenþia de a continua aceastã carteocupându-mã de anii mai mari1 ai copilãriei, de a scrie apoi Recomandãripentru taþi ºi în cele din urmã Recomandãri pentru copii2.

Fie ca ele sã-ºi atingã scopul ºi sã devinã o micã piatrã de construc-þie pentru templul sãnãtãþii ºi al fericirii pe care o doresc fierbinte ome-nirii rãtãcite!

Wien-Salmansdorf (Lindenhof), februarie 1927DR. WILHELM STEKEL

1 Între timp apar la Editura Wendepunkt cãrþile cu nr. 10 ºi 12.2 ªi aceste scrisori vor apãrea în revista „Der Wendepunkt im Leben und in

Leiden“ (Verlag Basel, Leipzig, Wien).


Prefaþã la a doua ediþie

Dacã aº fi întrebat care dintre cãrþile mele este pentru mine cea maiimportantã, aº rãspunde: Recomandãri psihanalitice pentru mame. Înacest caz, este de înþeles cât m-a bucurat marele succes al acestei scrieri. Ceamai arzãtoare dorinþã a mea este ca principiile unei educaþii corecte sã ro-deascã în cele mai largi cercuri. Deja existã trei traduceri ale lucrãrii în lim-bile olandezã, maghiarã ºi românã. În scurt timp vor urma altele. Sunt înpregãtire ediþiile englezã, portughezã, polonezã, sârbã ºi cehã. Vor fi fãcu-te tratative ºi pentru o ediþie francezã. Curând, Recomandãri psihanali-tice pentru mame va deveni ceea ce eu am dorit fierbinte: o carte popularãinternaþionalã care este de folos unei noi generaþii mai sãnãtoase.

Am pregãtit aceastã a doua ediþie cu o deosebitã satisfacþie. Intenþiamea iniþialã a fost sã dezvolt diferitele capitole ºi sã adaug altele noi. Di-verse activitãþi care s-au succedat m-au împiedicat sã pun în practicãaceastã intenþie. Dar îmi rezerv dreptul de a scrie în viitor un al patruleavolum: Completãri la teoria modernã a educaþiei3. Aº fi recunoscãtorpentru orice iniþiativã sau întrebare care ar proveni din cercul cititorilormei. Fiecare nouã experienþã ne învaþã sã evitãm greºelile ºi devine ger-mene de noi cunoºtinþe.

Wien-Salmansdorf, martie 1930Autorul

3 Completãrile vor apãrea în revista „Der Wendepunkt im Leben und inLeiden“ („Punctul de cotiturã în viaþã ºi în suferinþã“).


Partea întâi


Capitolul 1

Dragã prietenã,Priviþi viitorul cu neliniºte. Vã simþiþi mamã ºi deja vã gândiþi

la toate grijile pe care le aduce cu sine educaþia unui copil. Aþi ci-tit atât de mult despre greºeli de educaþie, ºtiþi cã multe tulburãrinervoase (pe care le numesc parapatice, ceea ce înseamnã tulbu-rãri afective pentru cã nervii ca atare nu au nimic de-a face cu sta-rea de nervozitate) sunt urmãri mai mult sau mai puþin grave aleintervenþiilor greºite în educaþie. Mã întrebaþi dacã existã vreo car-te care într-o manierã concisã ºi totuºi cuprinzãtoare sã reprezin-te un ghid pentru mame ºi persoane care vor sã devinã mame. Eibine, nu cunosc o asemenea carte. Majoritatea sunt unilaterale ºitrateazã pe larg chestiuni lipsite de importanþã. Prin urmare,m-am decis sã scriu aceastã carte ºi sã v-o dedic. Reuniþi scrisori-le separate ºi veþi ºti ceea ce este cel mai important despre educa-þie, atât cât eu însumi ºtiu. Cãci multe sunt încã neclare ºinecercetate în noua psihologie abisalã. Multe reprezintã doar unmodest început ºi numai puþine sunt sigure.

Acest puþin vreau sã vi-l comunic. Veþi pretinde de la mine to-tuºi mai mult decât pot oferi?

Educarea unui copil începe încã din momentul opþiunii pen-tru cãsãtorie. Cãci un principiu care mi s-a confirmat adesea esteacela cã în cãsniciile nefericite apar copiii parapatici4. ªtiu, v-aþi

4 Parapatic = nervos.


18Recomandãri psihanalitice pentru mame

WILHELM STEKEL

cãsãtorit din dragoste. În alegerea soþului nu v-aþi lãsat condusã demotive meschine, materiale. Nu aþi vrut sã vã „aranjaþi“ din teamade a rãmâne nemãritatã ºi de a ajunge „fatã bãtrânã“, batjocura lu-mii dintotdeauna atât de rãutãcioasã. V-aþi lãsat cãlãuzitã de licã-rul sigur al iubirii. Vã armonizaþi cu soþul dvs. sufleteºte ºitrupeºte. Nu suferiþi de acele chinuitoare tulburãri ale vieþii sexu-ale care ne dovedesc nouã, medicilor sufletului, cã ceva în cãsni-cie nu merge. Nu sunteþi o „femeie frigidã“. Sunteþi sãnãtoasã, lasuflet ºi trup. Sunteþi un om fericit.

Dar vai, ce rari sunt oamenii fericiþi în zilele noastre! Fiecarepare nemulþumit, se agitã dupã bani ºi succes, invidiazã averea ºiprestigiul celuilalt ºi se consumã tânjind dupã irealizabil. Dvs. ºisoþul dvs. sunteþi excepþii. ªtiþi sã uniþi obligaþia cu fericirea, sãvã bucuraþi de viaþã, însã fãrã sã faceþi din plãcere o datorie ºi dindatorie o suferinþã. Amândoi iubiþi natura ºi arta.

Vreþi sã faceþi din copilul dvs. un om fericit care de asemeneasã iubeascã viaþa, sã se bucure de existenþã ºi pe care sã nu-l chi-nuie întrebarea: „Ce rost are sã trãieºti?“.

Acest fapt este deja un câºtig cert pentru copil! Aveþi nevoie decopil nu pentru a umple golul existenþei, ci pentru ca el sã împãr-tãºeascã plinul vieþii dvs.

Sã vã prezint faþa întunecatã a lucrurilor? Oamenii nefericiþinu au dreptul de a avea copii! Dar ce vedem peste tot? Femei nefe-ricite care au nevoie de un copil pentru a avea un scop în viaþã. Elevor sã se amãgeascã în legãturã cu golul vieþii lor. Ele cautã unobiect al iubirii sau un obiect de distracþie, ceea ce, ºi într-un caz,ºi în celãlalt, este fatal ºi dãunãtor pentru copil.

Copilul nu trebuie sã fie un înlocuitor pentru oameni fãrã rost ºinefericiþi care ºtiu cã nu mai este nimic de fãcut cu viaþa lor.

Oamenii deziluzionaþi fac din copii sediul speranþelor lor sfã-râmate (ceea ce nu am reuºit eu trebuie sã reuºeascã copilul meu!). Eitransferã asupra copilului planurile lor ambiþioase sfãrâmate, eivor sã stoarcã de la copil cel mai ridicat randament ºi uitã cã nuexistã decât o linie directoare a educaþiei, aceea de a-l ajuta sã de-pãºeascã în mod fericit pericolele primei copilãrii ºi ale pubertãþii ºi


19

de a-l face „independent“, adicã în stare sã ducã lupta pentru exis-tenþã.

Poate este deja locul sã vã fac atentã la pericolele tandreþei exa-gerate. Cine nu cunoaºte tipul copiilor rãsfãþaþi care devin, toþi,oameni nefolositori, avizi de tandreþe, de nepotolit în aceste cerin-þe, deziluzionaþi ºi morocãnoºi, întotdeauna în cãutare, întotdea-una cu privirea îndreptatã înapoi, spre tãrâmul de neuitat alcopilãriei. Toate aceste femei ºi toþi aceºti bãrbaþi deziluzionaþi îniubire cautã în copil înlocuitorul pentru cãsnicia lor nefericitã.Parteneri nefericiþi, gãsesc în sfârºit ceva „comun“, care le aparþi-ne numai lor ºi le stã la dispoziþie lipsit de putere.

Greºeala principalã mi se pare a fi aceasta: aºteptãm de la co-pii sã ne facã fericiþi, în timp ce datoria noastrã este de a-i face noipe ei fericiþi.

Deci nu aºteptaþi prea mult de la copil! Nu vã puneþi speranþe-le în el! Nu visaþi la un geniu, la un copil minune, la ceva special.Copilul va fi un om cu toate calitãþile ºi slãbiciunile unui om. Dedvs. depinde care se vor exprima mai târziu mai puternic: calitã-þile sau slãbiciunile.

Deja puteþi contribui la a transmite copilului impresii plãcute.Încã nu cunoaºtem legile acelei mneme, memoria secretã desprecare a povestit atât de mult cititorilor sãi iubitul meu coleg dr. Bir-cher5. Încã nu ºtim cãile prin care se transmit asupra copilului im-presiile sufleteºti. Cert este cã într-un corp sãnãtos ºi care sebucurã de viaþã se dezvoltã o fiinþã pe mãsurã. Unele femei însãr-cinate suferã de tot felul de reprezentãri pline de teamã, necuge-tate. Se vãd murind la naºtere, inima lor tremurândã se umple depresimþiri negre. Adesea aceste temeri sunt consecinþe ale vechi-lor dorinþe rãuvoitoare pe care femeile respective le aveau cânderau copii ºi mama le anunþa sosirea în curând a unui nou rival.Gelozia nu cunoaºte nici mãsurã, nici limite. ªi toþi copiii sunt

5 Vezi articolul „Despre trebuinþa sufletului omenesc, îmbolnãvire ºiînsãnãtoºire“, de dr. Bircher-Benner în revista „Der Wendepunkt im Lebenund im Leiden“. Prima parte a acestei lucrãri este apãrutã cu nr. 8 în EdituraWendepunkt.


20Recomandãri psihanalitice pentru mame

WILHELM STEKEL

geloºi. Toþi vor sã fie unici ºi de neînlocuit. Fraþii sunt apreciaþimai întâi ca rivali ºi nu sunt primiþi în mod prietenos. Legea revan-ºei (a talionului) ne determinã sã ne temem tocmai de ceea ce amdorit altora. Rãmânem copii toatã viaþa. De ce ni s-a vorbit atât demult despre pedeapsa divinã ºi atât de puþin despre capacitatealui Dumnezeu de a înþelege totul ºi de a ierta? Credeþi într-unDumnezeu al iubirii, ºi nu într-unul al rãzbunãrii.

Trãiþi în continuare viaþa de pânã acum. Munciþi ca ºi înainte,faceþi miºcãrile dvs. obiºnuite, alimentaþi-vã raþional, feriþi-vã atâtde supra, cât ºi de subalimentaþie! ªi bucuraþi-vã de viaþã!

Vãd o întrebare pe buzele dvs. Cum rãmâne cu iubirea fizicã?Pot sã îl îmbrãþiºez pe soþul meu în timpul sarcinii?

Aceastã întrebare conþine multã superstiþie. Fanaticul spune: tepoþi îmbrãþiºa numai dacã vrei sã procreezi. Altfel este un pãcat. Pre-oþii raþionali râd de aceºti fanatici care vor sã transforme viaþa fru-moasã într-o vale a plângerii. Dar existã ºi medici care propovãduiescabstinenþa pentru a nu dãuna copilului. Eu nu am remarcat nicioda-tã aºa ceva. Cunosc cãsãtorii în care iubirea a fost practicatã pânã lalimita posibilului ºi copiii au fost superbi, s-au dezvoltat admirabil.ªi poate tocmai de aceea! Plãcerea iubirii aparþine necesitãþilor vie-þii, ea întreþine tinereþea ºi bucuria de a trãi.

Cunosc din pãcate bãrbaþi pe care femeia însãrcinatã îi dezgus-tã. Ce suferã aceste sãrmane femei! Nu numai din cauza lipsei deplãcere ºi iubire, ci ºi din cauza sentimentului de inferioritate, dincauza sentimentului cã produc impresia de respingãtor ºi urât.Aceºti bãrbaþi parapatici ar trebui sã consulte un medic. Cele maimulte femei ºi toate femeile care concep cu iubire devin mai fru-moase decât înainte. Sunt ca un mugure care devine apoi floare. Înochii lor apare o luminã care le transfigureazã, iar pe buze le în-floreºte un surâs minunat, ca surâsul imortalizat de Leonardo daVinci în a sa Mona Lisa.

Dragã prietenã, înþelegeþi la ce mã refer: educarea copilului în-cepe din prima zi a sarcinii. Sângele dvs. hrãneºte copilul, forþelesufletului dvs. se rãsfrâng asupra sa, gândurile ºi emoþiile dvs. i setransmit.


21

Apreciatul meu coleg dr. Bircher-Benner vã va þine poate o pre-legere despre alimentaþia femeii însãrcinate. Am citit cândva cãfemeile care au urmat un regim vegetarian în ultimele trei luni desarcinã nasc foarte uºor, oasele craniului copilului fiind mai puþindure. Nu pot spune nimic despre aceasta din experienþã proprie.Un lucru este cert: copilul mãnâncã tot ceea ce mâncaþi dvs.

ªtiu cã mai aveþi întrebãri de pus. Prima scrisoare este suficientde lungã. Nu ºtiu dacã data viitoare voi putea fi mai concis. Daravem destule sã ne spunem, nu-i aºa?

Salutãri prieteneºti,Al dvs., dr. W. Stekel


Recomandari pentru mame

Documents

Transcript of Recomandari pentru mame