Intrebari lucrare reabilitare orala: DUREREA

1. Receptorii pot fi:

a. Cu raspuns lentb. Cu raspuns rapidc. Cu raspuns mixt

d. Un singur fel

e. Nici un raspuns nu e corect

2. Cel mai frecvent, durerea dentara este datorata:

a. Cariilorb. Obturatiilor fracturatec. Abraziunii acentuate provocand sensibilitate dentarad. Nevralgiei de trigemen

e. Sinuzitei

3. Durerea idiopatica orofaciala persistenta implica o durere

a. Usoara

b. Apasatoare cronicac. Usor de localizat

d. Fulgeratoaree. Dificil de localizat

4. Durerea atipica:

a. Apare mai frecvent la nivelul incisivilor si caninilor inferiori

b. Are o cauza necunoscutac. Are o incidenta crescuta la nivelul incisivilor si caninilor superiorid. Apare dupa orice forma de tratament stomatologic

5. Durerea miofaciala:

a. Este o durere surda, continua si variabila ca si intensitateb. Agraveaza cinematica mandibularac. Implica muschii masticatorid. Durerea iradiaza la dintii inferiori

e. Este o durere surda, pulsatila si variabila ca si intensitate

6. Tratamentul durerii miofaciale include:

a. Fizioterapie

b. Gimanastica medicalac. Antiinflamatoared. Antipieretice

e. Relaxante musculare7. Pentru diagnosticul corect a durerii de ATM se palpeaza:

a. Muschii masticatorib. Muschii gatului

c. Muschii cervicalid. Muschii capului

e. Muschii limbii

8. Obiectivele tratamentului durerii de ATM:

a. Diminuarea dureriib. Limitarea deschiderii gurii

c. Relaxarea muschilor masticatori si cervicalid. Nu se va interveni in modificarea posturii

e. Schimbarea obiceiurilor alimentare

9. In cadrul durerii de ATM, motivele prezentarii sunt:

a. Dureri de ochi si gat

b. Dureri de urechi si gat c. Dureri de cap si gat d. Dureri lombare

e. Nici un raspuns nu e corect

10. Placa de reconditionare condiliana:

a. Are rol in augmentarea spatiului intraarticularb. Nu permite mentinerea vicioasa a pozitiei condil-discc. Ofera contacte simultane si bilateraled. Are functie estetica

e. Toate raspunsurile sunt corecte

Grile partea a 2-a

1. Cs. Succiunea corecta a etapelor de tratament preprotetic este:

a. tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrarea ocluzala, implantar, protezare provizorie

b. tratamentul chirurgical, implantar, odontal, ortodontic, parodontal, de echilibrare ocluzala, protezare provizorie

c. tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzala, ortodontie, implantar, protezare proviozried. ordinea va fi aleatorie in functie de preferintele medicului.

2. Cs. Situatiile clinice in edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrat sunt:

a. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie

b. dintii restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie

c. ambele maxilare edentate total

d. un maxilar este edentat total, iar celalalt partial3. Cs. In edentatia partiala inregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci cand:

a. exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionala

b. exista ocluzie de obisnuinta

c. IM coincide obligatoriu cu RC

d. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila.4. Cs. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in reabilitarea orala:

a. este o faza de laborator

b. este o faza clinica realizata dupa finalizarea trat. preprotetic la pacienti cu stopuri ocluzale stabile

c. este o faza clinica realizata dupa finalizarea trat. preproteticd. are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in ocluzie sau articulator.

5. Cs. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este indicata in:

a. toate formele de edentatie

b. edentatie clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti

c. in situatia cand contactele dento-dentare sunt stabile

d. in edentatia de clasa a IV-a intinsa cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala.6. C. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca in:

a. doar in IM

b. doar in RC

c. atat in IM cat si in RCd. nici un raspuns nu este corect.

7. Cs. In intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta dintii anteriori se gasesc:

a. in relatie distalizata

b. in relatie mezializata

c. in relatie cap la capd. in relatie inversa.

8. Cs. In miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca:

a. dintii laterali au cuspizi inalti

b. panta palatinala este mai lina, mai orizontalac. pacientul are ghidaj canin

d. pacientul are ghidaj de grup lateral

9. Cs. Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia prin:

a. abrazia exagerata a dintilor laterali

b. afectarea parodontala a dintilor laterali

c. hipoactivitate musculara

d. afectarea parodontala a dintilor anteriori10. Cm. Despre traiectoria condiliana sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. este reprezentata de unghiul pe cae-l formeaza deplasarea mandibulei spre anterior cu planul de referinta

b. poate fi de 40 de grade raportat la planul Camper

c. poate fi de 20 de grade raportat la planul Frankfurtd. poate fi de 30 de grade de raportat la planul Camper

11. Cm. Pentru a realiza o reabilitare orala se folosesc ca reguli de baza:

a. se incepe cu reabilitarea arcadei maxilareb. se incearca obtinerea contactelor de tip suprafata

c. se slefuiesc cuspizii de sprijin doar daca depasesc curba de ocluzie

d. se prefera slefuirea din obturatii, fosete, pante cuspidiene.12. Cm. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata in cazul metodei bimanuale de conducere a mandibulei in relatatie centrica (DAWSON):

a. pacientul trebuie sa stea culcat la orizontalab. medicul foloseste ambele mainic. utilizeaza gravitatia cu forta ajutatoare pentru pozitionarea posterosuperioara a condililor mandibularei in cav. glen.

d. medicul foloseste o singura mana.

13. Cm. Contactele nefunctionale sunt:

a. Varf cuspid-varf cuspidb. varf cuspid-panta foseta

c. varf cuspid-fund foseta

d. versant cuspid-versant foseta.14. Cm. Pentru a permite long centric este necesar:

a. contact tripodic in zona laterala

b. contact vard cuspid-fund foseta in zona lateralac. platou la nivelul cingulumului dintilor frontali superiorid. nu necesita conditii morfologice speciale.

15. Cm. Dimensiunea verticala de repaud DVR:

a. se refera la relatie intermaxilara cu contacte dento-dentare

b. se refera la o relatie intermaxilara fara contacte den-dentarec. este egala cu dimensiunea verticala de ocluzie DVO

d. este mai mare decat dimensiunea verticala de ocluzie DVO16. Cm. In cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele:

a. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorate

b. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite dar nu mai multe de 1mmc. redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicitad. orice dimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii17. Cm. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine din cauza:

a. Rezilientei mici a mucoasei

b. consistentei neuniforme a valurilor de cearac. consistentei uniforme a valurilor de ceara

d. unui val de ocluzie din ceara insuficient ramolit.18. Cm. Tratamentul de echilibrare a planului de ocluzie va avea in vedere:

a. slefuiri la nivelul cuspizilorb. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelorc. redimensionarea DVO (daca este cazul prin provizorii)d. realizarea unui plan de ocluzie corect.

19. Cm. Cand exista edentatia totala maxilara si edentatiea termino-terminala mandibulara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:

a. modelarea curburii vestibulare a sablonului superiorb. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superiorc. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona lateralad. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala.20. In edentatia partiala protezabila mobil cand DVO nu este pastrata la determinarea relatiilor intermaxilare:

a. se folosesc sabloane de ocluzieb. se determina DVO ca la edentatul totalc. ?????d. ?????