RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

SEMESTRUL I 2008

Regiunea Vest este situata in partea de Vest a României la granita cu Ungaria si Serbia&Muntenegru, fiind alcatuita din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Regiunea Vest are urmatoarele puncte extreme: extremitatea sudica a regiunii se afla in localitatea Berzasca, Caras-Severin - 44º35'12" latitudine nordica, extremitatea nordica in localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordica, extremitatea vestica in localitatea Beba Veche, Timis - 20°15' longitudine estica, iar extremitatea estica in apropiere de localitatea Petrosani, Hunedoara - 23º longitudine estica.

Regiunea are o suprafata ce totalizeaza 32.034 km2, ceea ce reprezinta 13,44% din suprafata României. Judetul Timis este, ca suprafata, cel mai mare din tara (3,65% din teritoriul national), in timp ce judetul Caras-Severin ocupa locul trei (3,56% din teritoriul national), judetul Arad, este al saselea judet al României (3,25% din teritoriul national), iar judetul Hunedoara, ocupa 2,96% din teritoriul national. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%.

Din punct de vedere hidrografic remarcam existenta unor retele de suprafata importante ce apartin bazinelor: Muresului, Crisului Alb, Crisului Negru, Begai, Timisului, Carasului, Nerei, Cernei (de Caras-Severin) si Jiului. Aici putem vorbi de afluenti importanti, cum ar fi: ai Muresului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) si Cerna (de Hunedoara); ai Timisului: Bistra, Bârzava.

In urma unor lucrari hidrotehnice de mare anvergura a aparut un numar insemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Portile de Fier pe Dunare; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timis; Poiana Marului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cincis pe raul Cerna, Valea de Pesti pe raul Jiu.

Un aspect important este cel al existentei unui mare numar de lacuri naturale, situate in special in zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic in Cheile Nerei; Ochiul Bei - in Muntii Aninei; Iezerul Tarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare in Muntii Tarcu; Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul - lacuri glaciare in Muntii Retezat; Gâlcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mândra, Denes - lacuri glaciare in Muntii Parâng; Iezerul Mare si Iezerul Mic - lacuri glaciare in Muntii Surianu.

Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format in excavatiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timisoara.

Dupa continutul chimic, apele din limitele judetului Arad pot fi incluse in urmatoarele categorii:

-izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferenta bazinului Crisurilor, a caror geneza este legata de prezenta unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa); - izvoare carbogazoase feruginoase in Dealurile Lipovei;

- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice din zona Muresului legate de prezenta formatiunilor vulcanice neogene din zona.

Regiunea 5 Vest are un relief variat si armonios distribuit in zone de câmpie, deal si munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest si predomina in judetul Timis. In Caras-Severin si Hunedoara muntii ocupa 65% din suprafata, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-tii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m si Vf. Retezat 2482 m (M-tii Retezat).

1.

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1. CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului. Sunt instalate 13 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 2 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie- 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic - 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 1 statie fond industrial in Timisoara 1 statie suburbana la Carani.Deci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din: - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)- 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 2 statii de trafic (judetul TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)

Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere si sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului

In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.

Analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – ozon;- A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 (si NH3) ;- A.P.M. Hunedoara – PM10;- A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului care functioneaza si furnizeaza datele in regiunea Vest este compus din urmatoarele statii si puncte de prelevare permanente:

- judetul Arad : 3 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judetul Caras Severin : 3 statii de monitorizare

2.

poluanti analizati : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3 si 1 analizor SO2 (Ord.592/2002) 21 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judetul Hunedoara : 8 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). - judetul Timis : 2 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

JUDETUL ARAD

Estimarea calitatii aerului se realizeaza in municipiul Arad, in trei puncte fixe, amplasate astfel incât sa cuprinda arii semnificative si specifice din suprafata orasului. Se analizeaza urmatorii poluanti atmosferici: oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi in suspensie (conf.STAS 12574/87) si ozon (O.M. 592/2002).

Pulberile sedimentabile se determina in 7 puncte din municipiul Arad si in 4 puncte in judet.

Concentratiile poluantilor gazosi: oxizi de azot, dioxid de sulf s-au incadrat in concentratiile maxime admisibile.

In cazul pulberilor in suspensie, procentul lunar al depasirilor a luat valori intre 47,5 – 66,6%, cele mai multe depsasiri fiind inregistrate in luna aprilie. Pulberile in suspensie au depasit CMA in punctele de recoltare puncte care sunt amplasate pe artere intens circulate:

- punctul Astra Vagoane, pe o artera circulata in apropierea fabricii de mobila S.C. IMAR S.A. si a Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;

- str. A. Saguna este soseaua pe care este dirijat traficul greu pentru iesirea din oras;

- punctul Uzina Electrica, pe soseaua de intrare dinspre Deva. Valorile maxime lunare au fost inregistrate in acelasi punct de prelevare: Astra Vagoane, maxima semestrului fiind de 0,173 mg/mc (115,3% fata de CMA). Frecventa depasirii CMA (conform STAS 12574/87) pe semetrul I 2008 la pentru pulberi in suspensie, pentru judetul AR este de 50,7%.

Din cele 66 de probe de pulberi sedimentabile prelevate in semestrul I al anului 2008, 5 au avut concentratii ce depasesc CMA din STAS 12574/87, maxima avand valoarea de 29,69 g/mp/luna (174,6% fata de CMA), masurata in luna iunie, in punctul de prelevare amplasat la Uzina Electrica.

Concentratia medie lunara si procentul probelor a caror concentratie a depasit CMA la pulberile in suspensie si sedimentabile sunt comparative cu cele din perioada corespunzatoare a anului trecut. Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile este cauzata, in principal, de starea necorespunzatoare a curateniei orasului , de starea carosabilului si de prezenta centralei termice in zona urbana.

Poluarea produsa de traficul rutier a fost supravegheata si prin masuratori de scurta durata ale poluantilor: SO2, NO2 si NH3, dar valorile determinate nu au inregistrat depasiri ale CMA conform STAS 12574/87.

3.

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde in judetul Caras Severin cuprinde:• Zona Resita - 3 puncte ; - indicatori: - poluanti gazosi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi in suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);

Pulberile sedimentabile se urmaresc si in alte centre urbane si rurale (19).Singurii indicatori la care s-au inregistrat depasiri sunt pulberile:

- pulberi in suspensie - 5,5% din probele semestrului I 2008 au inregistrat depasirea CMA; maxima a fost de 0,171 mg/mc (114% fata de CMA) , a fost masurata in luna ianuarie in zona industriala CSR, UCMR;

- PM10, frecventa depasirilor a fost de 21% (11,1% in aceeasi perioada a anului 2007), cele mai multe depasiri, 48,3%, s-au inregistrat in luna februarie , cand s-a inregistrat si maxima celor 6 luni – 96 µg/mc (192% fata de VL din OM 592/2002);

- pulberi sedimentabile – frecventa depasirilor este 7,2% (10% in semestrul I 2007), iar valoarea maxima a perioadei analizate este 20,66 g/mp/luna (121,5% fata de CMA) masurata in luna aprilie, fata de maxima semestrului I 2007 - 26,14g/mp/luna (153,76% fata de CMA).

S-au efectuat si analize ca urmare a solicitarilor agentilor economici (contracte de prestari servicii, comenzi) sau a unor sesizari, efectuandu-se 64 de determinari, in mare majoritate la pulberi.

JUDETUL HUNEDOARA

Monitorizarea calitatii aerului, conform STAS 12574/87, a fost asigurata prin 8 puncte de prelevare amplasate astfel: 3 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona Petrosani, 1 la Calan si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor in suspensie si sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.

Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 sunt pulberile sedimentabile. Concentratia maxima a fost de 58,87 g/mp/luna (346,3% fata de CMA) in luna iunie, valoare ce constituie maxima pe regiune inregistrata la acest indicator in semestrul I 2008. Frecventa semestriala a depasirilor a fost de 5,1% fata de 10,06% in aceeasi perioada a anului trecut. Depasirile s-au inregistrat, mai ales, in punctul de prelevare amplasat la Zlasti, in apropierea S.C. Talc Dolomita S.A. Hunedoara si S.C. Mittal Steel Hunedoara – Fabrica de Var.

La indicatorul PM10, 19,7% din probele analizate au inregistrat depasirea VL conform OM 592/2002, maxima fiind de 107,83 µg/mc (215,66% fata de VL), determinata in luna ianuarie, la sediul APM HD.

JUDETUL TIMIS

In judetul Timis se efectueaza determinari ale calitatii aerului dupa cum urmeaza:-in zona industriala - Calea Stan Vidrighin – determinari de SO2, NO2 , NH3 si pulberi in suspensie pe baza metodelor indicate in STAS 12574/87-in zona centrala – M.Viteazul – determinari de SO2, NO2 , O3, CO, PM10 in conformitate cu OM 592/2002.

4.

Pulberile sedimentabile au punctele de prelevare amplasate astfel: 8 in Timisoara si 16 pe teritoriul judetului, fiind unicul poluant a carui concentratie se determina si in alte puncte cu exceptia orasului Timisoara.

Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri in semestrul I 2008 sunt urmatorii :

- pulberi in suspensie s-a inregistrat o frecventa semestriala a depasirilor de 6,6%, maxima fiind 0,203 mg/mc (135,3% fata de CMA), in luna ianuarie in zona industriala sud-est. Aceasta valoare reprezinta maxima pe regiune in acest semestru. Inaceeasi perioada a anului 2007, valoarea maxima a acestui indicator a reprezentat 221,3% fata de CMA.

- Din totalul probelor de PM10 analizate in semestrul I al anului 2008, prelevate in zona centrala a orasului Timisoara, 41% au depasit VL impusa prin Ord.592/2002, iar in semestrul I 2007 au fost 41% probe care au depsit VL. Maxima a fost inregistrata in luna ianuarie si a fost de 148,69 µ g/mc (297,4% fata de VL), reprezentand maxima pe regiune la acest poluant. In semestrul I 2007 aceasta valoare a fost 222,32 µg/mc

- la pulberi sedimentabile maxima s-a inregistrat in luna mai – 39,22 g/mp/luna (230,7% fata de CMA), in Calea Aradului, zona cu trafic intens si industrie . Luna in care s-au inregistrat cele mai multe depasiri a fost mai, cu 66,6% din probe depasite.

Tabelul 1.1.1 reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul I al anului 2008:

Tab.nr. 1.1.1

Nr.crt.

Indicat. UM

STAS 12574 sau O.M. 592

Nr. total probe

Nr. probe ce dep. CMA/VL/praguri♦

Minima masurata

Maxima masurata

Conc. medie

Obs.

1.

NO2 mg/mc

STAS 12574

1561 0 0,00-CS 0,044-TM(ianuarie)

0,013 AR,CS,HD,TM

2.

SO2 mg/mc

“

1561 0 0,0-HD 0,012-HD (tot semestrul I)

0,0022

AR,CS,HD,TM

3.NH3 mg/m

c “451 0 0,001

TM0,063 TM (Iunie)

0,017 CS,HD,TM

4.NOx µg/mc O.M.

5926369 0 0,0-CS 64,1-TM

(iunie)6,75 CS,

TM

6.SO2 µg/mc “ 7338 0 0,0 CS,

TM131 CS (ianuarie)

2,68 TM,CS

7.

CO mg/mc

“

3823 0 0,1 4,0 (februa-rie, aprilie)

0,68 TM

8. O3 µg/mc “ 5770-probe orare

0 0,43-TM 179,2-TM

37,9 CS,TM

5.

9.

Pulberi in suspensie

mg/mc

STAS 12574

1634 94 – 5,7%

0,0 HD 0,203TM

0,09 AR,CS,HD,TM

10.PM10 µ g/m

cO.M.592

395 113 – 28,6%

7,2 HD 148,69 TM

43,26 CS,HDTM

11.

Pulberi sedimentabile

g/mp/luna

STAS 12574

466 51-10,9%

0,69-TM 58,87 HD

9,18 AR,CS,HD,TM

Rezumativ, situatia depasirilor inregistrate la masurarea concentratiilor de pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si PM10 in regiunea Vest, este redata in tabelul si in graficele de mai jos.

In tabelul 1.1.2. se indica , in procente, numarul probelor care au depasit CMA sau VL in semestrul I 2008, in judete si pe intreaga regiune:

Tab.nr.1.1.2.Judetul Pulb.in

suspensiePM10 Pulb.sedimentabile

Arad % 66,6 - 9,0Caras Severin % 8,8 0,0 6,2Hunedoara % 0,0 0,0 4,2Timis % 6,6 23,3 50,0Reg.Vest % 5,7 28,6 10,9

Figura de mai jos indica variatia lunara, in semestrul I 2008, a numarului (in %) de probe de pulberi in suspensie care au depasit CMA, in fiecare judet al regiunii Vest.

Pulberi suspensie - depasiri lunare

0

10

20

30

40

50

60

70

ian feb mar apr mai iun

%

AR

CS

HD

TM

Fig.1

Compararea procentelor de depasire a CMA, pentru indicatorul pulberi in suspensie pentru regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2007 si 2008 este redata in Fig. 2.

6.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

%


Pulberi suspensie - depasiri lunare

2007

2008

Fig.2

In Fig.3 se indica variatia lunara, in semestrul I, a numarului (in %) de probe de PM10 care au depasit CMA, pe judetele regiunii Vest.

PM10 - depasiri lunare

0

10

2030

40

50

6070

80

90


%

CS

HD

TM

Fig.3

Compararea frecventelor de depasire a VL la indicatorul PM10 in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2007 si 2008 este redata in Fig.4.

7.

0

10

20

30

4050

60

70

8090

%


PM10 - depasiri lunare

2008

2007

Fig.4

In Fig.5 se indica variatia lunara, in semestrul I, a numarului (in %) de probe de pulberi sedimentabile care au depasit CMA, pe judetele regiunii Vest.

Pulberi sedimentabile - depasiri lunare

0

10

20

30

40

50

60

70


%

AR

CS

HD

TM

Fig.5

Compararea frecventelor de depasire a CMA la indicatorul pulberi sedimentabile in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2007 si 2008 este redata in Fig.6.

8.


2007

0

5

10

15

20

25

30

%

Pulberi sedimentabile - depasiri lunare

2007

2008

Fig.6

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

In semestrul I al anului 2008, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 345 de probe de precipitatii: 76 din judetul Arad, 159 din judetul Caras Severin, 64 in judetul Hunedoara, 46 din judetul Timis.

Calitatea precipitatiilor din semestrul I 2008, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.2.1.

Tabelul 1.2.1.INDICATORUL INTERVALUL

- pH 4,9(AR) – 8,3(CS)

- aciditate, mEq/l 0,4(HD) – 200 (CS)

- alcalinitate, mEq/l 0,28(HD) – 2047 (TM

-conductivitate, μS/cm 0,5(HD) – 770(TM)

- sulfati, mg/l 0,0(CS,TM) – 208(TM)

- azotati, mg/l 0,0(TM) – 170(TM)

- azotiti, mg/l 0,0(CS) – 20(TM)

- cloruri, mg/l 0,0TM) – 22,7(CS)

- amoniu, mg/l 0,0(CS,TM) – 11,54(TM)

- ioni de calciu, mg/l 0,0(CS,TM) – 45,63(TM)

- ioni de magneziu, mg/l 0,12(TM) – 19,84(TM)

- ioni de sodiu, mg/l 0,0(CS) – 16,7(CS)

- ioni de potasiu, mg/l 0,0(CS) – 7,03(CS)

- duritate,oGermane 0,08(CS) – 8,6(HD)

- reziduu fix la 105oC 0,86(TM)-460(TM)

9.

- suspensii totale, mg/l 2(TM) - 401(TM)

S-a inregistrat un numar de 11 probe cu pH mai mic de 5,6, in judetele AR si CS.

In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluarii atmosferei, prezinta o diversitate relativ redusa, in sensul ca sursele de poluare sunt cam aceleasi in toate judetele: traficul rutier, prezenta instalatiilor mari de ardere si a obiectivelor industriale in apropierea sau in imediata vecinatate a zonelor locuite, deponiile de deseuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie si sedimentabile a caror concentratie depaseste de multe ori CMA (in conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmarit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabila precizia rezultatelor obtinute, din cauza faptului ca echipamentele sunt invechite, depasite si subiective.

Problema traficului este aceeasi in toate judetele : starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula, salubrizarea insuficienta si ineficienta a strazilor din localitati.

Prezenta istalatiilor mari de ardere, uneori chiar in interiorul localitatilor (de ex : Arad, Timisoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanti in atmosfera. Prin programele de reducere progresiva a emisiilor care au fost intocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus masuri care trebuiesc indeplinite in timp real pentru ca instalatiile respective sa poata functiona : inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 si pulberi, etc. O problema o constituie haldele de cenusa si zgura ale CET-urilor, care mai ales in timpul verii produc poluare avansata cu pulberi, fapt ce se concretizeaza prin depasirea valorilor concentratiilor determinate la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

In judetul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluarii aerului sunt cele din apropierea : S.C.Electrocentrale S.A., cu cele doua CET-uri pe lignit si pe hidrocarburi, fabrica de mobila, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine si rumegus.

In judetul Caras Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgica de la Resita ( S.C. T.M.K.S.A. Otelaria electrica, S.C. UCMR S.A. – Turnatoria de fonta si otel) si Otelul Rosu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzau – punct de lucru Otelu Rosu). Deponiile de deseuri menajere din Resita, Caransebes, Bocsa, Otelu Rosu apartin de primariile respective si nu au rezolvata probleme poluarii mediului inconjurator, zonele din vecinatatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deseurilor, de prezenta germenilor patogeni si a mirosurilor dezagreabile. Mai exista statii de mixturi asfaltice la Resita, Bocsa, Caransebes. O particularitate a acestui judet o reprezinta prezenta haldelor de deseuri radioactive si halde de minereu sarac de la exploatarea uraniului de la Ciudanovita – Lisava, care apartin de CNU S.A. Bucuresti – Sucursala Banat, Oravita. Exista, de asemenea, bataluri de dejctii provenite de la fermele de cresterea pasarilor in S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocsa. Probleme exista cu poluarea repetata care se produce cu pulberi provenite de la iazul Tausani ce apartine de S.C.Moldomin.S.A. Poluarea are si impact transfrontier cu Republica Serbia.

In judetul Hunedoara, zonele critice sunt reprezentate de industria siderurgica, prin depozitele de zgura de la Calan, Buituri – Hunedoara ; de industria de minierit, prin prezenta iazurilor ce apartin de CNCAF Minvest Deva, a haldelor de steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar ; industria cimentului (zona Zlasti) , industria energetica, cele 12 depozite de deseuri municipale si orasenesti.

Principalele obiective economice a caror activitate constituie o posibila sursa de poluare, in judetul Timis sunt: SC COLTERM SA cu centralele CT Sud si CET Centru din industria energetica, SC PETROM Sa - Suc. Timisoara prin activitati ca: extractie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – miscare titei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenti SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), cresterea

10.

porcilor in cadrul unor societati ca: SC Agrosas SA, SC Smithfield Group, prin fermele de la : Padureni, Parta, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc), gospodarirea deseurilor: prin deponiile municipale si orasenesti, incineratorul SC ProAir Clean SA .

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afecteaza starea biologica si psihologica a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o actiune de durata, este suparator pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonica sunt: traficul auto, feroviar si aerian; activitatile din constructii; zgomotul social (echipamente electrice si electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).

La efectuarea masuratorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238, de catre toate APM-urile din regiune.

Tab nr.2.1. Masuratori sonometrice efectuate in perioada ianuarie-iunie 2008 la nivelul Regiunii Vest:

11.

LunaNr masuratori

CMA(dB)

Maxima masurata (dB)

% fata de CMA

Judetul AradIanuarie 8 70 83.9 1.19Februarie 8 70 85.7 1.22Martie 9 70 89.7 1.28Aprilie 9 70 96.7 1.38Mai 9 70 88.8 1.26Iunie 9 70 91.6 1.30Judetul Caras-SeverinIanuarie 32 70 86.6 1.23Februarie 32 60 82.4 1.37Martie 32 65 91.7 1.41Aprilie 32 70 91.1 1.30Mai 32 65 83.9 1.29Iunie 32 70 94.7 1.35Judetul HunedoaraIanuarie 49 90 100.9 1.12Februarie 58 90 100.4 1.11Martie 58 90 100.4 1.11Aprilie 58 90 97.8 1.08Mai 58 90 90.1 1.00Iunie 58 90 106.8 1.18Judetul TimisIanuarie 10 65 73.4 1.12Februarie 13 65 74.6 1.14Martie 2 60 72.1 1.20Aprilie 18 70 73.1 1.04Mai 34 70 73.7 1.05Iunie 25 70 81.4 1.16

* Raportarea s-a realizat fata de limita superioara a intervalului de concentratie maxima admisa

3. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII

Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontana a unor radiatii de catre nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturala (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiatii) si artificiala (fenomenul de emisie de radiatii indusa prin reactii nucleare).

Starea radioactivitatii mediului rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol si vegetatie.

Monitorizarea radioactivitatii mediului se realizeaza conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu si calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron. Monitorizarea se efectueaza in cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivitatii din cadrul agentiilor pentru protectia mediului judetene – Serviciul Monitoring, Sinteza si Coordonare, statii ce fac parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Tab.nr.3.1.Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) masuratori imediate 2008

Statia RA........ ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA Aradasp 02 - 07 4.95±0.1

37.32±0.18

4.91±0.13 6.92 8.00±0.19

7.26±0.17

asp 08 - 13 4.16±0.11

4.00±0.11

1.97±0.07 1.99 2.51±0.08

2.70±0.08

Statia RA Caras-Severinasp 02 - 07 3.04 2.49 1.65 1.93 3.65 3.06asp 08 - 13 2.19 1.44 0.93 0.89 0.97 1.14Statia RA Hunedoaraasp 02 - 07 2.34 2.31 1.15 1.42 1.72 2.13asp 08 - 13 1.92 1.41 0.59 0.61 0.66 0.72

Statia RA Timisasp. 02 - 07 2.54 3.30 2.0 2.49 2.77 3.30asp 08 -12 2.05 1.70 1.2 1.00 1.02 1,70

Valorile masuratorilor imediate inregistrate in semestrul I al anului 2008 nu depasesc nivelul de atentionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.

Tab.nr.3.2. Debitul dozei gamma in aer - medii lunare (MicroGy/h) 2008

Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad 0.115 0.111 0.104 0.101 0.101 0.099Statia RA Caras-Severin

0.108 0.104 0.095 0.091 0.091 0.091

Statia RA Hunedoara

0.112 0.073 0.074 0.074 0.072 0.073

S.RA Timis 0.116 0.111 0.105 0.102 0.102 0,111

12.

Mediile lunare inregistrate in semestrul I 2008 nu au depasit limita de atentionare de 0.250 μGy/h conform Ord.338/2002.

Tab.nr.3.3. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ) 2008

Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad

<0.310.50±0.12

1.1± 0.16 <1.22 2.10±0.198 3.10±0.198

Statia RA Caras-Severin

<0.96 <0.98 <1.18 <1.35 <1.52 <0.97

Statia RA Hunedoara

1.54 1.54 1.44 1.18 1.00 0.92

Statia RA Timis 0.83 0.70 1.00 1.27 0.83 0,70

Valorile medii lunare masurate in semestrul I 2008 s-au situat sub limita de atentionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002.

Tab.nr.3.4. Apa bruta – Activitati specifice β globale medii lunare Bq/m3 2008

Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad

205±3.9 235±40.31329.1±46.42

306.9 220±43.93 252.6±45.35


<170 <170 <200 <220 <280 -

Statia RA Hunedoara

597.1 649.8 925.6 925.6 437.8 363.0

Statia RA Timis

220 200 240 260 210 0,20

Valorile medii lunare inregistrate in semestrul I al anului 2008 nu au deposit limita de atentionare de 2000 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.

Tab.nr.3.5. Apa potabila – medii lunare (Bq/m3) 2008

Statia RA.......

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

Statia RA. Arad

<210 187.40±37.68182.4±37.94

<145.5207.9±42.85

215±43.38


<150 <160 <1710 <220 <270 <240

Statia RA Hunedoara

256.4 219.8 245.6 211.4 171.8 140.9

Statia RA Timis

140 120 160 250 200 0,12

Valorile medii lunare inregistrate in semestrul I al anului 2008 nu au deposit limita de atentionare de 1000 Bq/m3 conform Lg 458/2002 a apei potabile.

Probele de vegetatie spontana si de sol necultivat se analizeaza in perioada aprilie - octombrie. Vegetatia spontana si solul necultivat prezinta valori apropiate de cele ale anului trecut pentru aceasi perioada.

13.

Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in semestrul I 2008 nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in aceasi perioada a anului 2007 si se situeaza sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte.

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1 Ape de suprafata

JUDETUL ARAD

Supravegherea calitatii apelor de suprafata, efectuata de Directia Apelor Crisuri Oradea in semestrul I 2008, in subbazinul Crisului Alb aferent judetului Arad, s-a realizat prin 3 sectiuni de control amplasate pe cursul principal si 13sectiuni de control pe cursuri secundare de apa.

Tab. Nr.4.1.1 Râul Crisul Alb

Nr crt

Cursulde apa

Sectiunea de supraveghere

Categoria de calitateIndicatori caracte-ristici, mg/l

luni RONutri-enti

Salini-tate

Polu-anti toxici

Alti indica-tori

1 Crisul Alb Gurahont

IFMAMI

I-I-I-

IIIIII

I-I-I-

IIIIII

------

------

2 Crisul Alb Bocsig-Ineu

IFMAMI

IIIIII

IIIIII

III-I-

IIIIII

I-I-I-

------

3 Crisul Alb Varsand

IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIIIIIIII

------

4 Halmagel Sârbi

IFMAMI

III-II

III-II

III-II

III-II

--II-IIII

------

5 Negrisoara Av. Neagra

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

II-II-IIII

------

6 Tacasele Avram Iancu

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

II-II-IIII

------

7 Mustesti Bontesti

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

------

------

8 V. Sebis Prajesti IFM

--I

I-I

--I

I-I

--II

---

14.

AMI

-II

-II

-II

-II

-IIII

---

15.

9 V. Sebis Sebis

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-II-IIII

------

10 Gut Sicula

IFMAMI

I-II-II-

IIIIII

I-I-I-

IIIIIIII

------

------

11 Cigher Zarand

IFMAMI

I-I-I-

IIIIIII

I-I-I-

IIIIIIII

------

------

12 Sodom Seleus

IFMAMI

II-I-IIII

II-II-IIII

II-I-III

II-I-III

------

------

13 Matca Zarand

IFMAMI

I-I-I-

IIIIII

I-I-I-

IIIIII

------

------

14 V.Noua Chiser Sintea– ferma

IFMAMI

--III---

-IIIII-

--I---

-III---

------

Drum inaccesibil-OD-3,1--secata

15 Canalul Morilor Seleus

IFMAMI

I-II-II-

IIII-III

I-I-I-

III-II

----II-

------

16 Canalul Morilor Varsand

IFMAMI

IIIIIIIIIIII

VVIIIIIIV

IIIIIIII-

IIIIIII

II-I-I-

CCOCr – 39 Ptot – 8,23Ntot – 12,84CCOCr-19 Ptot-4,07 Ntot-16,22-Ptot-0,82-

16.

Tab.nr. 4.1.2 Râul Mures

Nr crt

Cursulde apa

Sectiunea de supraveghere

Categoria de calitate

Ordinul sectiunii

luniROC2

NutrientiC3

Salini-tateC4

Poluanti toxici specifici C5

Alti indicatori chimiciC6

General

1 Mures

SavârsinOrd.I

IFMAMI

IIII-IIII

IIII---

IIIII-II

III---

IIIII-II

III/III-IIII

SoimosOrd.I

IFMAMI

IIIIIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIII

AradOrd.I

IFMAMI

IIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIII

IIIIIIIII

17.

NadlacOrd.I

IFMAMI

IIIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIII

2C. Mures Mort

MuresOrd.II

IFMAMI

VVVVVV

VVVVVV

IIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIII

3 C.Ier

MuresOrd. II

IFMAMI

IIIIVIVIVIVIV

IIIIIIIIIVIVIV

IIIIVIIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIII

4Pârâul Mare

MuresOrd. II

IFMAMI

IIIIII-IIIIII

III-II

IIII-II

III-II

IIII---

II/III-IIII

5 Petris

MuresOrd. II

IFMAMI

IIII-IIIIII

III-II

III-II

III-II

IIII---

III-IIII

18.

JUDETUL CARAS SEVERIN

Reteaua de supraveghere a calitatii apei (organizata la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Resita) cuprinde 32 sectiuni de control in flux lent si o sectiune de control in flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunarea.

In semestrul I 2008 n judet calitatea apei a fost urmarita in 13 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet .Subsistemul a functionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie si microbiologie Resita din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Resita.Incadrarea calitatii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizata cu practica de la nivelul Uniunii Europene in domeniul protectiei calitatii apelor de suprafata curgatoare.

In sectiunile monitorizate de pe râurile interioare Timis si afluenti; Bârzava; Caras si afluenti; Nera, Cerna si afluientii Dunarii, Dunare(flux rapid) calitatea apei se incadreaza in limitele clasei I – III-a de calitate.

Tab.nr. 4.1.3

19.

SITUATIA CALITATII APEIin sectiunile de control in flux lent – sem. I 2008

Nr.Crt.

Cursul deApa

Sectiunea luniRegimOxigen Nutrienti

Gradminera-lizare

Metaletotale

Subst.toxiceorganice

Gen

1 Pârâul Rece Am.cf.Hididel

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

2 Timis Sadova

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

3 Timis Av.cf.Potoc

IFMAMI

IIIIIII

IIIIIII

III-II

III-II

------

IIIIIIII

4 BistraAm.cf.pârâul Lupului

IFMAMI

I-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-I-

5Bistra Marului

Crâsma

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

6 Bistra Obreja

IFMAMI

IIIIIII

IIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIIII

7 Bârzava Crivaia

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-I-

20.

8 Secul Am.cf.Bârzava

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-I-

9 Bârzava Moniom

IFMAMI

IIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIII

10 Bârzava Am.cf.Fizes

IFMAMI

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIII

11 Caras Carasova

IFMAMI

I-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-II-I-

12 Nermed Am.cf.Gelug

IFMAMI

I-III-I-

I-II-I-

I-II-I-

I-II-I-

I-I-I-

I-III-I-

13 Gârliste Am.cf.Caras

IFMAMI

IIIIIII

IIIIIIII

III-I-

I-I-I-

------

IIIIIIII

14 Jitin Am.cf.Caras

IFMAMI

IIIIIIII

IIIIIII

III-I-

I-II-I-

------

IIIIIIII

15 Oravita Am.cf.Lisava

IFMAMI

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIII-I-

I-I-I-

------

IIIIIIIIIIIII

21.

16 Lisava Am.cf.Caras

IFMAMI

IIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

III-I-

I-II-I-

------

IIIIIIIIIIIII

17 Caras Varadia

IFMAMI

IIIII-I-

IIIIII-I-

III-I-

III-I-

-I----

IIIIIII-I-

18 CiclovaAm. Ciclova Româna

IFMAMI

I-II-I-

II-II-I-

II-I-I-

I-I-I-

------

II-II-I-

19 Nera Patas

IFMAMI

II-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

II-II-I-

20 Prigor Am.loc.Putna

IFMAMI

I-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-I-

21 Nera Bozovici

IFMAMI

II-II-I-

II-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-II-

II-II-II-

22 Steier Am.cf.Minis

IFMAMI

IIIIIII

IIIIIIIIII

III-I-

I-I-I-

------

IIIIIIIIIII

23 Minis Am.cf.Taria

IFMAMI

IIIIIII

IIIIIII

III-I-

I-I-I-

------

IIIIIIII

22.

24 BeuAm. pastravaria Bei

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-I-

25 Nera Sasca Montana

IFMAMI

I-II-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-II-II

26 Nera Naidas

IFMAMI

-I---I

-I---I

-I---I

-II---I

-I---I

-II---I

27 Cerna Am.ac.V.Iovan

IFMAMI

III-III

I-I-II

III-I-

--I-I-

------

III-III

28 Globul Am.cf. Slatinic

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

--I-II-

------

I-I-II-

29 Belareca Am.cf.Cerna

IFMA

II-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

--I-I-

I-II-I-

II-II-I-

MI

23.

30 Cerna Toplet

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

--I-II

--I-II

I-I-II

31 Dragostele Am.cf.Berzeasca

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

32 Valea Mare Am.cf. Bosneag

IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I---

--I---

I-I-I-

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Directiile Apelor Mures, Cris si Jiu, la nivelul judetului Hunedoara, calitatea apelor de suprafata in semestrul I 2008 , se prezinta astfel:

• bazinul hidrografic Mures: Tab.nr. 4.1.4

Nr.crt.

Curs de apa/Sectiune

Clasa de calitate

luni

C2RO(regimoxigen)

C3RN(regim nutrienti)

C4SSalinitate

C5PT(Poluanti toxici specifici de origine naturala)

C6Indic.ch.relev.(alti indicatori chimici relevanti)

1.Mures Gelmar

IFMAMI

IIIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIIIII-

IIIIIII

2.MuresBranisca

IFMAMI

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII-

IIIIIIIII

24.

3.OrastieCostesti

IFMAMI

-I-I-I

-I-I-I

-I-I-I

-I-I--

-I-I-I

4.OrastieOrastie

IFMAMI

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIII-

IIIIIII

5.GeoagiuBalsa

IFMAMI

-I-I-I

-I-I-I

-I-I-I

-I-I--

-I-II-I

6.GeoagiuGeoagiu

IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIVIII(Cd,Mn,Zn)-

IIIIIII

7.GalbenaHateg

IFMAMI

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIII-

IIIIIIIIII

8.CernaToplita

IFMAMI

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I-II-

9.Cerna

Sântuhalm

IFMAMI

IIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII

IIIII-

IIIIIII

10.StreiBaru

IFMAMI

-I-I-I

-I-I-I

-I-I-I

-I-I--

-I-I-I

25.

11.StreiPetreni

IFMAMI

IIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIII-

IIIIIII

12.CertejBârsau

I

FMAMI

I

IIIIII

I

IIIIIII

IV

IIIIIIIIIIIIV

V (Cd, Cu, Mn, Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)-

I

IIIIII

13.Ardeu Bozes

IFMAMI

IIIIIII

IIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIV(Cd,Mn,Zn)V(Cd,Mn,Zn)-

IIIIII

14. Sârbi/Sarbi

IFMAMI

I-IIIIIII

IIIIII

I-IIII

I-III-

II-IIII

15.BoholtSoimus

IFMAMI

------

IIIIIIIII

------

------

------

16.FornadiaAm.confl.Caian

IFMAM

-----

IIIII

-----

-----

-----

17.VaideiAmonte confl. Mures

IFMAMI

------

IIIIIII

------

------

------

18.BejanTârnavita

IFMAMI

------

IIIIII

------

------

------

19. Barbat I I I I I I

26.

Priza Hunedoara

FMAMI

IIIII

IIIII

IIIII

IIII-

IIIII

20.Sibisel –Priza Orastie

IFMAMI

IIII-I

IIII-I

IIII-I

II-I--

IIII-I

21.Râul Mare Priza Deva

IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIII-

IIIIII

22.BreazovaZeicani

IFMAM-

I--II-

I--II-

I--II-

I--II-

I--II-

23.ZlataGura Zlata

IFMAMI

I--II-

I--II-

I--II-

I--II-

I--II-

24.FaeragPriza Certej

IFMAMI

I--I--

I--I--

I--I--

I--I--

I--I--

25.RitisoaraPriza Ghelari

IFMAMI

I--I--

I--I--

I--I--

I--I--

I--I--

26.RausorPriza Ghelari

IFMAMI

I-----

I-----

I-----

I-----

I-----

27. RausorPriza Orastie

IFM

---

---

---

---

---

27.

AMI

I--

I--

I--

I--

I--

28.Canal CârletePriza Hateg

IFMAMI

-I-II--

-I-I--

-I-I--

-I-I--

-I-I--

29.PestisNandru

IFMAMI

---II-

---II-

---II-

---III(Cd,Zn)-

---II-

• bazinul hidrografic Cris

Tab.nr. 4.1.5

28.

• bazinul hidrografic JiuTab.nr. 4.1.6

Nr.crt.

Curs de apa Sectiunea de control luni R.O. G.M. Nutrienti Clasa generala

1. Jiul de Est Amonte localitatea Cimpa IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

2. Jiul de Est Livezeni IFMAMI

IIIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIIIII

3. Jiul de Vest Iscroni IFMA

IIII

IIII

IIII

IIII

29.

Nr. crt.

Cursul de apa

Sectiunea desupraveghere

luni

Categoria de calitateIndicatori caracteristiciRO Nutrienti

Salinitate Poluantitoxicispecifici

Alti indicatorirelevanti

1.CrisulAlb

Criscior

IFMAMI

-IIIII

I IIIIII

-IIIII

IIVIIIIIIII

---IIIII

------

2.CrisulAlb

Baia de Cris

IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIIIII

I-I-I-

------

3.Crisul Alb

Dragu-Brad

IFMAMI

--I-II

--I-II

--I-II

--I-II

--II---

------

4. RâbitaAm. Râbita

IFMAMI

I-I-II

I-I-II

I-I-II

I-I-II

------

------

MI

IIII

II

III

IIII

4. Jiul de Vest Aval confluenta Braia (Lupeni) IFMAMI

-I-IIII

-I-III

-I-IIII

-I-III

5. Jiul de Vest Amonte confluenta Rostoveanu IFMAMI

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

6. Jiul de Est Petrosani IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

7. Taia Amonte captare IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

8. Jiet Amonte captare IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

9. Polatiste Amonte captare IFMAMI

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

30.

JUDETUL TIMIS

In semestrul I 2008 in judet au fost in urmarire un numar de 27sectiuni de monitorizare a calitatii apelor.Subsistemul a functionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie si microbiologie al Directiei Apelor Banat.

Incadrarea calitatii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizata cu practica de la Nivelul Uniunii Europene in domeniul protectiei calitatii apelor de suprafata curgatoare.

In semestrul I 2008 calitatea apei râurilor din judetul Timis se incadreaza in clasele de calitate I-V , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apa in scop potabil de la Timisoara, Lugoj cât si la prizele altor categorii de folosinte.

31.

Situatia calitatii apei in sectiunile de control in flux lent din judetulTimis, sem.I 2008

Tab.nr. 4.1.7

32.

Nr.Crt.

Cursul deApa Sectiunea

Luni RegimOxigen Nutrient Salinitat

e

Poluanti toxici specifici

Alti ind. Chimicirelevanti

General

1

Bega Luncani IFMAMI

I-I-II

I-I-III

I-I-I-

I-I-I-

II-I-I-

II-I-III

2

Hauzeasca Am.loc.Fârdea IFMAMI

I-I-III

II-I-II

I-I-II

I-I-II

II-I-III

II-I-IIII

3

Cladova Am.loc. Cladova IFMAMI

III-III-III-

II-II-III-

I-II-II-

I-I-III-

II-II-II-

III-III-III-

4

Bega Balint IFMAMI

IIIIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIII-

IIIII-

------

IIIIIIIIIII

5

Saraz Loc. Saceni IFMAMI

III-III-I-

II-II-I-

I-I-I-

II-I-II-

I-II-I-

III-III-II-

6

Binis Costei –Tipari IFMAMI

III-III---

II-II---

I-I---

II-I---

III-I---

III-III---

7

Bega Am.Timisoara IFMAMI

IIIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIIIII

IIIIIIII

33.

8

Bega Otelec IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIIIV

IIIIIIIIIIIIIVIII

IIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIVIV

9

Bega Veche

Pischia IFMAMI

II-II-III-

II-II-II-

II-II-II-

II-I-I-

II-II-I-

II-II-III-

10

Apa Mare Av.cf.Slatina IFMAMI

IIIIIII-IIIIII

IIIIIII-IIII

II-II-I-

II-I-I-

------

IIIIIIII-IIIIII

11

Apa Mare Am.cf.Bega V. IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIII

II-IIIIII-

II-III-

------

IIIIIIIIIIIIIIIIII

12

Bega Veche

Sânmihaiu German

IFMAMI

IIIIVIIIIIIIVV

IIIIIIIIIIIII

II-IIIIIIIII-

II-III-

------

IIIIVIIIIIIIVV

13

Bega Veche

Cenei IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIII

II-IIIIIIII

I-IIII

II-IIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIII

14

Nadrag Am.cf.Timis IFMAMI

I-II-IIII

II-I-III

I-I-I-

I-I-II

II-I-II-

II-II-IIII

15

Spaia Am.cf.Timis IFMAMI

IVIIIIVIVIIIV

IIIIIIVIVIIIV

I-III-

I-III-

------

IVIIIIVIVIIIV

34.

16

Timis Lugoj IFMAMI

IIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIII

------

IIIIIIIIIIIII

17

Timis Am.cf.Timisana IFMAMI

IIIVIVIII

IIIIIIIIII

IIIIII-

I-III-

-II----

IIIIIVIVIII

18

Surgani Cheveres IFMAMI

IIIIIIVIVIIIIV

IIIIIIIIIIIIIII

I-IIIIII-

I-III-

------

IIIIIIVIVIIIIV

19

Poganis Otvesti IFMAMI

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

I-III-

I-III-

------

IIIIIIIIIIIIII

20

Timis Sag IFMAMI

IIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIII

I-IIIII

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

21

Lanca Birda

Am.loc.Ghilad IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIIV

IIIIIIIIIIIII

II-III-

I-III-

------

IIIIIIIIIIIIIIIV

22

Timis Graniceri IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIII

IVIIIIIIII

IIIIIII

I-IIIII

IIIIIIIII

IVIIIIIIIIIIIII

23

Moravita Moravita IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIIV

IIIIIIIIII

I-IIIIII

II-IIII

-----I

IIIIIIIIIIIIIIV

35.

24

Birdanca Am.cf.Bârzava IFMAMI

IVIIIIIIIIIIVV

IVIIIIVIVIVIII

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIV

IIIIIIIIIVII

IVIIIIVIVIVV

25

Bârzava Partos IFMAMI

IIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

26

Aranca Am.Sânnicolau IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIVIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIII

II-IIII

IIIIIIII

IIIIVIIIIIIIIIII

27

Aranca Valcani IFMAMI

IIIIIIIIIIIIIIIII

IVIVIIIIIIIII

IVIIIIIIIIIII

II-IIIII

IIIIIIIII

IVIVIIIIIIIIIIII

36.

4.2 Ape uzate

Monitorizarea calitatii apelor uzate se bazeaza pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM- uri si de catre agentii economici care poseda laboratoare proprii sau efectueaza monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terti si transmit in mod ritmic la APM -uri rezultate obtinute in urma analizelor.

Prin prelucrarea datelor s-au constatat depasiri fata de valorile avizate, in special pentru apele uzate evacuate de statiile de epurare orasenesti, a caror instalatii sunt uzate fizic si moral, apa fiind insuficient epurata.Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de incarcare cu poluanti ale apelor uzate evacuate in resursele de apa si a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor) se constata depasiri ale concentratiilor indicatorilor analizati.

JUDETUL ARAD

S-au analizat apele uzate de la mai multe statii de epurare (aflate in evidenta monitoringului SGA Arad), amplasate in judetele Arad si Timis, cu evacuare in emisari naturali:

37.

Tabelul 4.2.1

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.

Indicatori depasiti ( mg/l), ianuarie

Indicatori depasiti ( mg/l), februarie

Indicatori depasiti ( mg/l), martie

Indicatori depasiti ( mg/l), aprilie

Indicatori depasiti ( mg/l), mai

Indicatori depasiti ( mg/l), iunie

SC

CO

MP

AN

IA D

E A

PA

A

RA

D S

A

ARAD S.E. / jud. Arad

MURESApa canal populatie

PECICA S.E. ARAD


CBO5, suspensii totale

CBO5, suspensii totale

ZONA IND. NV S.E. / ARAD

MURES MORT MURES

Productie in domeniul industriei alimentare

38.

LIPOVA/ jud. Arad


Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5

Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,

Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,CBO5

Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare Suspensii totale,CBO5

Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,



NADLAC S.E./ jud. Arad


Suspensii totaleCBO5






C.A.I. CURTICI

CURTICI /ARAD

CANAL DESECARE

Ferma zootehnica

CBO5, Suspensii totale, Extractibile

CBO5, Suspensii totale , Extractibile



Suspensii totale, CBO5, Extractibile

Suspensii totale, CBO5, Extractibile

CET HIDROCARBURI

ARAD MURES

Productie energie electrica si termica

39.

SC ASTRA VAGOANE SA

ARADCANAL MURESEL

Constructia si repararea materialului rulant (vagoane marfa)

CBO5 CBO5

S.C. APEMIN BAI LIPOVA (semestrial)

LIPOVA/ARAD

MURESIndustrie alimentara

Suspensii totale,CBO5

Suspensii totale,CBO5

S.C. ARSTATE S.R.L. (semestrial)

ARAD MURES Acte de comert

40.

JUDETUL CARAS –SEVERIN

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de incarcare cu poluanti ale apelor uzate evacuate in resursele de apa si a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor) se constata depasiri ale concentratiilor indicatorilor analizati, dupa cum urmeaza:

Tab.nr. 4.2.2








SC Aquacaras

Herculane CernaGospodarire comunala

AmoniuDetergentiAmoniu

SC Aquacaras

Caransebes TimisGospodarire comunala

CBO5PHAmoniu

Amoniu

SC Aquacaras Otelu Rosu BistraGospodarire comunala

CBO5CCOCrAmoniuPH

Amoniu

SC Aquacaras(pod CFR, statie PECO, Gara de Nord , Statia de epurare )

Resita BârzavaGospodarire comunala

CBO5CCOCrAmoniu

Amoniu

41.

SC Aquacaras

Herculane CernaGospodarire comunala

SC AquacarasBocsa Bârzava

Gospodarire comunala Amoniu

DetergentiAmoniu

SC AquacarasMoldova Noua

Dunare

Gospodarire comunala

CBO5 Amoniu Extractibile Detergenti

DetergentiAmoniu

SC AquacarasAnina Pârâul Gârliste

Gospodarire comunala

AmoniuAmoniu

SC AquacarasOravita Pârâul Oravita

Gospodarire locala Amoniu

SC CET Energoterm

Resita Bârzava

Producere energie electrica si temica

pH acid– 6,32 ori

Food SRL Bocsa BârzavaCrestere intensiva pasari

SuspensiiCBO5 CCOCr Amoniu

CBO5 CCOCrAmoniu

SC Avia Agrobanat

Bocsa BârzavaCrestere intensiva pasari

Suspensii CBO5 CCOCr Amoniu

CBO5 CCOCrAmoniu

SC Plastomet Resita BârzavaConstructii metalice

Suspensii Zinc CBO5 CCOCr

CBO5 CCOCrAmoniu

42.

SC TMK - Eruga

Resita Bârzava siderurgieCCOCr CBO5NH4

SC Collini Bocsa BârzavaCrestere intensiva pasari

PH CBO5 CCOCrAmoniu

CBO5 Amoniu

SC UCMREv. Terova

Resita BârzavaConstructii de masini

CCOCr CBO5

43.

JUDETUL HUNEDOARA

Principalele surse de poluare in b.h. Mures, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos.

Tab. nr.4.2.8 B.h. Mures








CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Certej

Certeju de Sus

R. Certej

Extractie si prelucrare minereu complex si aurifer- activitate sistata

Suspensii Zinc Mangan

pH Suspensii Sulfati Fe Cu Zn Cd Mn



pH Suspensii Fier Mangan Cupru Zinc


CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Ecomin

Deva R. GalbenaEpurare ape de mina

Reziduu fix pH

CNCAF MINVEST – FIL.ECOMIN

Boita Hateg r.GalbenaEpurare ape de mina

Reziduu fix Reziduu fix Reziduu fix

Reziduu fix Reziduu fix

S.C. APA PROD S.A. Deva –

Deva R. Mures Epurarea apelor uzate orasenesti

44.

Centrul de Exploatare – Distributie DevaS.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distributie Calan

Calan R. StreiEpurarea apelor uzate orasenesti

Amoniu Ptotal

Amoniu

S.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distributie Geoagiu

Geoagiu R. GeoagiuEpurarea apelor uzate orasenesti

CCO-Cr Amoniu Detergenti

S.C. APAPROD DEVA – Statia de epurare Simeria

Simeria StreiEpurare ape menajere Amoniu

S.C. APAPROD DEVA – Statia de epurare Ilia

Ilia MuresEpurare ape menajere

Amoniu CCO-Cr

S.C. APAPROD

Hunedoara Cerna Epurare ape menajere

CBO5 Amoniu

45.

DEVA-CED Hunedoara, CanalS.C. APAPROD DEVA – CED Hateg

Hateg GalbenEpurare ape fecaloid-menajere

CCO-Cr CCO-Cr

PRIMARIA COMUNEI BACIA

Bacia Canal BatizEpurare ape uzate menajere

CBO5 CCO-Cr

S.C. AVIS 3000 S.A. Mintia

Mintia

R. MuresCrestere si abatorizare pasari

CBO5 CCO-Cr Suspensii Amoniu Azotiti Fosfor total

CBO5 CCO-Cr Suspensii Amoniu Azotiti Fosfor total Extractibile

CBO5 CCO-Cr Suspensii Azotiti Fosfor total Extractibile

CBO5 CCO-Cr Suspensii Azotiti Fosfor total Extractibile

Suspensii Azotiti Extractibile

CCO-CrSuspensii Extractibile

S.C. MITTAL STEEL S.A. Hunedoara

Hunedoara R. CernaProductie metale feroase

SC REVA Simeria

Simeria HD R. StreiIntretinere si reparatii material rulant

Amoniu

Primaria Ghelari

Ghelari, HD V.Taului Captare, distributie de apa potabila, colactarea si

46.

epurarea apelor uzate

PRIMARIA TELIUC

TELIUC/Hunedoara

R.Cernaepurare ape fecaloid-menajere

Amoniu Fosfor total

SC MACON DEVA Raul Cerna Materiale de constructii

pH Reziduu fix

SC CHIMICA SA

Orastie Pr. Vidrighinepurare ape fecaloid - menajere

Amoniu Amoniu

DAVAR DEO S.R.L.

Salasul de Sus

SalasPrelucrare carne

Amoniu

S.C. AGROCOMPANY S.R.L.

Nojag NojagPrelucrare carne

Ptot

SC ACTIV. GOSCOM SA Orastie

Hunedoara R. Orastieepurare ape orasenesti

detergenti

47.

Principalele surse de poluare in b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos. Tab. nr. 4.2.9 - B.h. Crisul Alb





Indicatori depasiti ( mg/l),aprilie



Filiala Bradmin SA Brad

Brad/Hunedoara

Crisul Alb

Exploatare si prelucrare minereuri neferoase

Evacuare ape mina Barza:

Suspensii Sulfati Zn Mn Fe Ca Cu


Suspensii Zn Mn Fe Cu


Suspensii Sulfati Zn Mn Fe Cu

Evacuare ape mina Barza: Suspensii Zn Mn Fe

Evacuare ape mina Barza: Suspensii Sulfati Zn Mn Cu Fe

Evacuare ape mina Barza: Suspensii Sulfati Zn Mn Cu Fe

S.C. APA PROD S.A. Deva – Sucursala Brad

Brad/Hunedoara

Crisul AlbGospodari

re localaNtot Ntot Ntot

Ntot

Unitatea Medico-Sociala Baia de Cris

Baia de Cris Crisul Alb Spital

Suspensii Ntot Ptot DAA

48.

Consiliul Local Vata de Jos

Vata de Jos Crisul AlbGospodari

re locala

Ntot Ptot DAA

Tab. nr. 4.2.10 - B.h. Jiu








RAAVJ Petrosani – St. Lonea Blocuri

Petrila Jiul de EstEpurare apa oraseneasca

Amoniu Amoniu Amoniu

49.

5. GESTIUNEA DESEURILOR

TIP DESEU

CANTITATEA DE DESEURI COLECTATA, VALORIFICATA SI ELIMINATA IN ANUL 2008 (TONE)

CUMULAT2008

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST

1. Deseuri municipale

colectat 334485.696 53146.558 53250.826 56355.376 54682.851 59267.195 57782.89 0 0

ARAD 70477.94 11135.34 11843.67 11459.23 11112.71 12483.68 12443.31 CARAS - SEVERIN 69397.86 10737.07 11114.08 11573.35 11801.46 11934.35 12237.55 HUNEDOARA 83198.4 12630 12477 13343 13882 16711 14155.4 TIMIS 111411.496 18644.148 17816.076 19979.796 17886.681 18138.165 18946.63

valorificat 71.52 9.85 7.8 34.46 6.96 6.15 6.3 0 0

ARAD 27.79 25.76 2.03 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 43.73 9.85 7.8 8.7 4.93 6.15 6.3 TIMIS 0

eliminat 334414.176 53136.708 53243.026 56320.916 54675.891 59261.045 57776.59 0 0

ARAD 70450.15 11135.34 11843.67 11433.47 11110.68 12483.68 12443.31 CARAS - SEVERIN 69397.86 10737.07 11114.08 11573.35 11801.46 11934.35 12237.55 HUNEDOARA 83154.67 12620.15 12469.2 13334.3 13877.07 16704.85 14149.1 TIMIS 111411.496 18644.148 17816.076 19979.796 17886.681 18138.165 18946.63

2. Sticla stoc la 1 Ian. 2008 11.2

ARAD 11.2 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0

colectat 170.56 0 48.68 65.78 49 3.5 3.6 0 0

ARAD 40.18 22.88 7 3.2 3.5 3.6 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 130.38 25.8 58.78 45.8

valorificat 167.98 0 44.6 77.58 45.8 0 0 0 0

ARAD 37.6 18.8 18.8 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0

50.

TIMIS 130.38 25.8 58.78 45.8

stoc curent 13.78 11.2 15.28 3.48 6.68 10.18 13.78 13.78 13.78

ARAD 13.78 11.2 15.28 3.48 6.68 10.18 13.78 13.78CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0 0TIMIS 0 0 0 0 0 0 0 0

3. PET

stoc la 1 Ian. 2008 163.432

ARAD 14 CARAS - SEVERIN 11.68 HUNEDOARA 45.842 TIMIS 91.91

colectat 986.411 134.301 163.435 175.886 158.614 189.768 164.407 0 0

ARAD 158.54 1 51.52 37.32 24.24 22.88 21.58 CARAS - SEVERIN 216.251 22.18 45 22 43.21 48.39 35.471 HUNEDOARA 351.208 46.691 51.555 78.336 39.884 65.096 69.646 TIMIS 260.412 64.43 15.36 38.23 51.28 53.402 37.71

valorificat 924.483 156.424 156.059 142.556 146.739 190.145 132.56 0 0

ARAD 164.14 0 53.52 45.32 19.54 19.67 26.09 CARAS - SEVERIN 220.708 33.068 45.26 22.18 37.59 48.39 34.22 HUNEDOARA 314.113 55.566 45.689 57.406 40.629 75.033 39.79 TIMIS 225.522 67.79 11.59 17.65 48.98 47.052 32.46

stoc curent 225.36 141.309 148.685 182.015 193.89 193.513 225.36 225.36

ARAD 8.4 15 13 5 9.7 12.91 8.4 8.4CARAS - SEVERIN 7.223 0.792 0.532 0.352 5.972 5.972 7.223 7.223HUNEDOARA 82.937 36.967 42.833 63.763 63.018 53.081 82.937 82.937TIMIS 126.8 88.55 92.32 112.9 115.2 121.55 126.8 126.8

4. PE stoc la 1 Ian. 2008 558.287


colectat 2416.933 339.984 336.851 364.97 708.202 286.637 380.289 0 0

ARAD 524.49 82 65.43 61.27 148.96 69.43 97.4 CARAS - SEVERIN 181.043 54.02 28.15 4.008 54.145 40.28 0.44 HUNEDOARA 641.622 91.344 121.731 136.022 91.667 108.569 92.289

51.

TIMIS 1069.778 112.62 121.54 163.67 413.43 68.358 190.16

valorificat 1866.099 287.759 345.002 448.93 494.278 290.13 0 0

ARAD 585.58 89.5 104.09 145.08 62.84 82.43 101.64 CARAS - SEVERIN 157.77 18.83 9.7 56.48 48.7 16.06 8 HUNEDOARA 628.349 92.249 94.062 124.38 90.248 134.56 92.85 TIMIS 881.93 87.18 137.15 122.99 292.49 57.08 185.04

eliminat 2.5 2.5 0 0 0 0 0 0

ARAD 2.5 2.5 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0

stoc curent 1106.621 608.012 599.861 515.901 729.825 726.332 719.091 719.091 719.091

ARAD 216.41 270 231.34 147.53 233.65 220.65 216.41 216.41CARAS - SEVERIN 27.173 39.09 57.54 5.068 10.513 34.733 27.173 27.173HUNEDOARA 147.069 132.891 160.56 172.202 173.621 147.63 147.069 147.069 147.069TIMIS 328.439 166.031 150.421 191.101 312.041 323.319 328.439 328.439 328.439

5. Hârtie / carton

stoc la 1 Ian. 2008 575.868

ARAD 241.47 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 237.068 TIMIS 97.33

colectat 14115.713 2077.557 2400.341 2394.376 2190.836 2550.836 2501.767 0


valorificat 13879.184 2291.152 2459.69 2268.775 2191.478 2467.233 2200.856 0

ARAD 3716.32 538.85 738.56 631.7 468 686.86 652.35 CARAS - SEVERIN 453.08 94.48 60.68 60.68 67.12 85.22 84.9 HUNEDOARA 2734.906 602.022 458.05 375.315 579.038 454.925 265.556 TIMIS 6974.878 1055.8 1202.4 1201.08 1077.32 1240.228 1198.05

eliminat 86.65 14.87 21.44 8.99 15.12 8.35 17.88 0

ARAD 86.65 14.87 21.44 8.99 15.12 8.35 17.88 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0

52.

stoc curent 725.747 347.403 266.614 383.225 367.463 442.716 725.747 725.747 725.747

ARAD 402.19 268.44 160.89 179.1 273.81 323.73 402.19 402.19CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 270.377 78.963 105.724 204.125 93.653 118.986 270.377 270.377 270.377TIMIS 53.18 0 0 0 0 0 53.18 53.18

6. Uleiuri uzate

stoc la 1 Ian. 2008 165.511


colectat 259.372 22.094 41.889 34.043 48.575 36.564 76.207 0 0

ARAD 122.79 11.67 32.69 12.77 19.64 18.66 27.36 CARAS - SEVERIN 56.208 3.417 1.009 14.616 9.695 2.674 24.797 HUNEDOARA 13.55 3.67 4.75 2.1 0.52 2.51 TIMIS 66.824 7.007 4.52 1.907 17.14 14.71 21.54

valorificat 220.568 11.455 44.19 19.836 57.227 23.29 64.57 0 0

ARAD 112.34 7.41 21.1 14.01 33.16 9.51 27.15 CARAS - SEVERIN 40.093 11.4 5.806 7.007 15.88 HUNEDOARA 6.79 6.79 TIMIS 61.345 4.045 4.9 0.02 17.06 13.78 21.54

stoc curent 204.315 176.15 173.849 188.056 179.404 192.678 204.315 204.315 204.315

ARAD 54.45 48.26 59.85 58.61 45.09 54.24 54.45 54.45CARAS - SEVERIN 87.744 75.046 64.655 73.465 76.153 78.827 87.744 87.744HUNEDOARA 27.04 20.28 17.16 21.91 24.01 24.53 27.04 27.04TIMIS 35.081 32.564 32.184 34.071 34.151 35.081 35.081 35.081

7. PCB / PCT (litri)

stoc la 1 Ian. 2008 0

ARAD CARAS - SEVERIN HUNEDOARA TIMIS

colectat 1.26 0 0 0 0 0 1.26 0

ARAD 1.26 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0

53.

eliminat 1.26 0 0 0 0 0 1.26 0

ARAD 1.26 0 1.26 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0

stoc curent 0 0 0 0 0 0 0 0

ARAD -1.26 0 0 0 0 0 0 0CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0 0TIMIS 0 0 0 0 0 0 0 0

8. Acumulatori

auto

stoc la 1 Ian. 2008 343.706


colectat 994.178 132.174 106.57 153.34 182.435 288.838 130.821 0


valorificat 895.674 190.945 158.61 134.38 142.41 162.511 106.818 0

ARAD 446.67 56.13 100.89 39.6 101.5 101.55 47 CARAS - SEVERIN 53.25 25.15 0 0 6.3 11.7 10.1 HUNEDOARA 106.046 20.145 16.23 25.6 12.7 15.301 16.07 TIMIS 289.708 89.52 41.49 69.18 21.91 33.96 33.648

stoc curent 442.21 284.935 232.895 251.855 291.88 418.207 442.21 442.21

ARAD 164.97 90.9 20.79 37.34 53.82 151.13 164.97 164.97CARAS - SEVERIN 35.091 4.48 8.647 14.437 24.353 26.878 35.091 35.091HUNEDOARA 21.084 17.25 21.453 18.753 17.632 22.474 21.084 21.084TIMIS 221.065 172.305 182.005 181.325 196.075 217.725 221.065 221.065 221.065

9. Anvelope uzate

stoc la 1 Ian. 2008 2463.48


54.

colectat 5050.856 430.073 842.963 564.13 543.04 1139.03 1531.62 0

ARAD 769.53 242.55 139.02 123.6 102.98 91.39 69.99 CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 HUNEDOARA 4115.411 176.168 660.673 366.8 419.28 1042.13 1450.36 TIMIS 165.915 11.355 43.27 73.73 20.78 5.51 11.27

valorificat 4144.926 141.13 238.598 905.493 1048.3 712.869 1098.536 0

ARAD 788.41 129.7 190.48 125.4 112.28 68.49 162.06 CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 HUNEDOARA 3194.734 5.468 714.623 905.128 638.869 930.646 TIMIS 161.782 11.43 42.65 65.47 30.892 5.51 5.83

stoc curent 3369.41 2752.423 3356.788 3015.425 2510.165 2936.326 3369.41 3369.41 3369.41

ARAD 22.12 153.85 102.39 100.59 91.29 114.19 22.12 22.12CARAS - SEVERIN 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81HUNEDOARA 3320.04 2575.531 3230.736 2882.913 2397.065 2800.326 3320.04 3320.04 3320.04TIMIS 5.44 1.232 1.852 10.112 0 0 5.44 5.44

10. Deseuri lemnoase,din care:

stoc la 1 Ian. 2008 7575.912

ARAD 669.73 CARAS - SEVERIN 1331.84 HUNEDOARA 5258.9 TIMIS 315.442

colectat 46918.624 7782.484 8048.899 8367.914 7493.662 6495.875 8729.79 0

ARAD 14592.4 2699.22 2531 2492.38 2015.69 2362.46 2491.65 CARAS - SEVERIN 7311.476 1441.76 1609.302 1353.911 907.062 649.31 1350.131 HUNEDOARA 24186.82 3516.63 3751.627 4364.653 4317.674 3453.336 4782.9 TIMIS 827.928 124.874 156.97 156.97 253.236 30.769 105.109

valorificat 45403.761 6467.643 8353.806 8167.576 7536.931 7845.07 7032.735 0


eliminat 730.16 294.09 198.79 114.53 35.4 68.32 19.03 0


55.

stoc curent 8360.615 8596.663 8092.966 8178.774 8100.105 6682.59 8360.6158360.61

58360.615

ARAD 2169.92 1882.19 1403.79 1677.07 1974.54 2140.64 2169.92 2169.92 2169.92

CARAS - SEVERIN 1083.599 1540.55 1524.785 1316.889 833.478 227.208 1083.5991083.59

91083.599

HUNEDOARA 4791.654 4858.481 4848.949 4869.373 4976.645 3999.3 4791.6544791.65

44791.654

TIMIS 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442

10.1. Rumegus

stoc la 1 Ian. 2008 2716.014

ARAD 261.2 CARAS - SEVERIN 1210.14 HUNEDOARA 1086.455 TIMIS 158.219

colectat 20866.455 4157.996 3653.861 3418.095 3429.906 2495.999 3710.598 0


valorificat 20055.364 3058.132 3848.901 3383.91 3748.696 3105.819 2909.906 0


eliminat 229.12 112.5 89.79 16.53 5.4 1.27 3.63 0


stoc curent 3297.985 3703.378 3418.548 3436.203 3112.013 2500.923 3297.9853297.98

53297.985

ARAD 1131.88 1036 786.7 972.85 1030.13 1150.16 1131.88 1131.88 1131.88CARAS - SEVERIN 801.016 1438.04 1386.372 1193.88 773.8 43.531 801.016 801.016 801.016HUNEDOARA 1206.87 1071.119 1087.257 1111.254 1149.864 1149.013 1206.87 1206.87 1206.87TIMIS 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219

10.2. Alte deseuri

lemnoase

stoc la 1 Ian. 2008 4859.898

ARAD 408.53 CARAS - SEVERIN 121.7

56.

HUNEDOARA 4172.445 TIMIS 157.223

colectat 26121.808 3624.478 4395.038 5019.469 4063.756 3999.876 5019.191 0


valorificat 25418.047 3409.511 4504.905 4853.316 3788.235 4739.251 4122.829 0


eliminat 501.03 181.59 109 98 30 67.04 15.4 0

ARAD 501.03 181.59 109 98 30 67.04 15.4 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0

stoc curent 5062.629 4893.275 4674.408 4742.561 4988.082 4181.667 5062.6295062.62

95062.629

ARAD 1038.04 846.18 617.08 704.21 944.4 990.48 1038.04 1038.04 1038.04CARAS - SEVERIN 282.582 102.51 138.413 123.009 59.678 183.677 282.582 282.582 282.582

HUNEDOARA 3584.784 3787.362 3761.692 3758.119 3826.781 2850.287 3584.7843584.78

43584.784

TIMIS 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223

11. Deseuri medicaleper

iculoase

colectat 415.1955 65.86 78.31 62.863 76.389 67.766 64.0075 0


eliminat 415.1955 65.86 78.31 62.863 76.389 67.766 64.0075 0


12. Deseuri de

stoc la 1 Ian. 2008 380.307

ARAD 13

57.

echipamente

electrice si electronice

CARAS - SEVERIN 5.684 HUNEDOARA 46.654 TIMIS 314.969

colectat 223.188 12.148 36.396 29.144 96.489 23.377 25.634 0 0

ARAD 38 4 4 10 10 2 8 CARAS - SEVERIN 19.424 4.859 6.09 8.475 HUNEDOARA 25.485 3.788 3.997 4.209 9.879 2.506 1.106 TIMIS 140.279 4.36 23.54 8.845 76.61 10.396 16.528

valorificat 551.923 17.826 198.73 141.737 151.534 27.996 14.1 0 0

ARAD 43 11 6 12 9 5 CARAS - SEVERIN 18.3 7.2 11.1 HUNEDOARA 37.803 6.826 21.65 4.227 3.6 1.5 TIMIS 452.82 163.88 125.51 138.934 10.396 14.1

stoc curent 51.572 374.629 212.295 99.702 44.657 40.038 51.572 51.572

ARAD 8 6 4 2 3 0 8 8CARAS - SEVERIN 6.808 5.684 3.343 9.433 9.433 6.808 6.808 6.808HUNEDOARA 34.336 43.616 25.963 25.945 32.224 33.23 34.336 34.336TIMIS 2.428 319.329 178.989 62.324 0 0 2.428 2.428

13. Deseuri textile

stoc la 1 Ian. 2008 0

ARAD 0 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 139.104

colectat 1671.673 129.073 512.2 185.1 150.725 475.13 219.445 0 0

ARAD 1286.01 489.51 153.56 131.57 353.34 158.03 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 385.663 129.073 22.69 31.54 19.155 121.79 61.415

valorificat 236.765 26.838 50.5 51.09 19.155 39.58 49.602 0 0

ARAD 0 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 236.765 26.838 50.5 51.09 19.155 39.58 49.602

eliminat 1286.01 0 489.51 153.56 131.57 353.34 158.03 0

ARAD 1286.01 489.51 153.56 131.57 353.34 158.03 CARAS - SEVERIN 0

58.

HUNEDOARA 0 TIMIS 0

stoc curent 1434.908 241.339 213.529 193.979 193.979 276.189 288.002 288.002 288.002

ARAD 1286.01 0 0 0 0 0 0 0CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0 0TIMIS 288.002 241.339 213.529 193.979 193.979 276.189 288.002 288.002 288.002

59.

6. STAREA DE CALITATE A SOLULUI

Judetul Arad

In cursul lunii aprilie ,in jud. Arad s-au efectuat analize din 4 probe de sol, recoltate la doua adâncimi. Din aceste probe s-au determinat indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argila fizica si argila. In total s-au efectuat 72 determinari.

In cursul lunii mai s-au efectuat analize din 4 probe de sol, recoltate la doua adâncimi. Din aceste probe s-au determinat indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argila fizica si argila. In total s-au efectuat 72 determinari. Rezultatele obtinute sunt evidentiate in tabelul de mai jos.

Localitate Fintinele Lipova Cermei Mocrea

Adâncimecm

0-10 10-20 0–18 18-30 0-20 20-40 0-18 18-35

Indicatori

pH 5,75 5,90 7,00 7,50 7,10 7,30 6,65 6,70

Humus, % 2,55 2,78 2,60 2,71 2,82 2,75 2,50 2,25

P asim., ppm 29,00 25,00 50,00 48,50 26,00 25,00 26,00 23,00

Kasim., ppm 205,00 198,00 190,00 171,00 210,00 200,00 180,00 159,00

Textura, %

Nisip grosier 1,50 0,90 2,10 1,90 1,50 1,30 2,90 2,50

Nisip fin 28,50 29,10 30,10 28,30 25,10 24,20 25,30 27,60

Praf 27,00 28,80 30,20 29,50 30,00 32,60 30,20 29,50

Argila fizica 51,50 53,90 47,50 49,60 59,80 60,10 50,30 52,40

Argila 40,10 40,90 36,60 37,50 42,90 44,60 47,20 45,50

In cursul lunii iunie s-au efectuat analize din 7 probe de sol, recoltate la doua adâncimi. Din aceste probe s-au determinat urmatorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argila fizica si argila. In total s-au efectuat 126 determinari. Rezultatele obtinute sunt evidentiate in tabelul urmator.

60.

Localitate SIMANDIERMATA NEAGRA

SEMLAC FINTINELE NADLAC TURNU CRUCENI

Adâncime,cm

10 25 10 25 15 30 10 20 10 20 15 30 10 25

Indicatori

pH 6,65 6,60 8,8 8,8 7,4 7,3 7,0 7,0 8,2 8,1 7,8 7,9 5,8 5,9

Humus, % 2,40 1,97 1,92 1,47 3,00 2,78 2,61 2,44 1,75 1,58 2,40 2,10 2,81 2,75

P asim., ppm 68,0 63,0 29,0 28,0 51,0 49,0 28,0 24,0 54,0 51,0 38,0 34,0 25,0 20,0

K asim., ppm 251,0 244,0 374,0 320,0 198,0 185,0 199,0 174,0 183,0 178,0 183,0 173,0 173,0 148,0

Textura, %

Nisip grosier 6,0 6,1 4,8 5,2 1,0 1,8 1,2 0,6 0,5 0,4 0,4 0,6 1,0 1,1

Nisip fin 38,0 38,4 34,8 33,9 25,4 22,8 29,4 29,8 35,6 34,8 32,8 28,5 27,9 31,8

Praf 21,3 24,8 19,8 20,4 31,4 28,1 29,0 28,8 26,4 27,3 24,1 28,2 29,1 24,6

Argila fizica 44,5 42,8 49,7 50,1 44,5 44,9 52,8 53,1 47,5 48,2 54,4 54,8 51,8 52,3

Argila 34.7 30.7 40.6 40.5 42.2 47.3 40,4 40,8 37,5 37,5 42,7 42,7 42,0 43,0

61.

JUDETUL HUNEDOARA

In cursul lunii ianuarie 2008, au fost efectuate analize de sol de catre Laboratorul Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara, pentru urmatoarele metale: Pb, Cd, Cu, dupa cum urmeaza:

Nrcrt

Zonaprelevarii

soluluiA

dân

cim

ea p

re

leva

rii s

olu

lui

(cm

)

Indicatorimg/kg substanta uscata

CuCd Pb

1.DEVA,

Piata Victoriei

20 12,3 0 2,15

40 15,5 0 4,0

2.HUNEDOARAPiata Libertatii

20 32,4 0 66,2

40 47,3 0 79,7

C.M.A. (valori normale) cf. Ordinului nr. 756/1997

201 20

Au fost inregistrate depasiri ale concentratiilor maxime admisibile conform Ordinului nr. 756/1997 la proba recoltata in Hunedoara, la indicatorii cupru si plumb.

7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE

JUDETUL ARAD

In decursul lunilor ianuarie-iunie 2008, s-au efectuat 12 controale in cadrul ariilor naturale protejate din judetul Arad, dupa cum urmeaza:

- 5 deplasari in vederea evaluarii carnivorelor mari de pe raza fondurilor de vanatoare ale Directiei Silvice Arad.

- 2 deplasari in teren, in vederea efectuarii controlului anual in cadrul ariilor naturale protejate: „Arboretum Macea” si „Punctul fosilifer Zabalt”;

- 1 deplasare in vederea monitorizarii unei specii pe cale de disparitie, dropia – otis tarda;

- 1 deplasare la „Pestera cu apa de la Moara”- 1 deplasare la „Rezervatia de starci cenusii din Padurea Lunca”- 1 deplasare la „Rezervatia de starci cenusii din Socodor- 1 deplasare la „Rezervatia de fag de la Raul Mic”

Alte activitati care s-au desfasurat in cadrul Compartimentului de Protectia Naturii, Protectie Sol, Subsol:

62.

- un numar de 32 raportari;- s-au emis peste 85 puncte de vedere catre celelalte compartimente ale APM Arad

si catre beneficiari si agenti economici; - s-a parcurs procedura de dare in custodie, conform Ordinului 494/2005 si s-au

incheiat conventii, pentru trei arii naturale protejate.- s-a participat la un seminar organizat la Bucuresti, pe tema implementarii HG nr.

1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului;- s-a participat la sedinta Consiliului Consultativ al Administratiei Parcului Natural

Lunca Muresului, pentru analiza planului de management al parcului.- in data de 05.05.2008, la sediul APM Arad s-a desfasurat sedinta de propunere a

cotelor de recolta pentru speciile carnivore mari din judetul Arad;- in data de 07.05.2008, reprezentantii compartimentului Protectia Naturii, Protectie

Sol, Subsol din cadrul APM Arad, au participat la intrunirea Comitetului Consultativ al Administratiei Parcului Natural Lunca Muresului, pentru dezbaterea publica si analiza planului de management al Parcului Natural Lunca Muresului;

- in data de 09.05.2008, la sediul APM Arad, s-a desfasurat intrunirea comisiei pentru acordarea custodiei pentru aria protejata ‚Balta Soimos’, in conformitate cu procedura prevazuta in Ordinul 494/2005.

- s-au eliberat 15 autorizatii de mediu dintre care 2 conform Ordinului 210/2008, 13 autorizatii pentru recoltarea, capturarea si/sau achizitia si comercializarea plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica.

JUDETUL CARAS-SEVERIN

In lunile ianuarie-iunie 2008 s-au realizat un numar de 52 de controale: - 24 controale la Ocoalele Silvice: Rusca Montana, Bocsa Romana, Bocsa Montana, Berzeasca, Moldova Noua, Oravita, Sasca Montana, Baile Herculane, Mehadia, Anina, Bautari, Nera, Paltinis, Resita, Teregova. Pentru aceste ocoale silvice s-au realizat referate de specialitate cu privire la lucrarile silvice si forestiere

- 9 controale in ariile protejate, dintre care: - 3 controale in Parcul National Domogled Valea Cernei, - 2 controale in Parcul National Cheile Nerei Beusnita; - 1 control in Rezervatia Naturala Padurea Ezerisel (in afara parcurilor), - 1 control in Parcul National Semenic Cheile Carasului, - 2 controale in Parcul National Portile de Fier

- 19 controale in afara ariilor protejate, dintre care: - 8 controale la Primarii (Oravita, Eftimie Murgu, Bozovici Mehadia,

Herculane, Toplet si doua la Primaria Pojejena) - 5 controale La Gradina Zoologica;- 1 control la Ferma de Melci Bozovici (proiect SAPARD);- 1 control la Ferma de Melci Bocsa (proiect SAPARD);- 1 control la Societatea Colini Company SRL;- 1 control la Societatea Apollini Company SRL;- 2 controale la Piata Bocsa

Alte activitati care s-au desfasurat in aceasta perioada:- s-a participat la actiunea de constientizare si informare cu privire la importanta

zonelor umede;- s-a participat la instruirea Implementarea Retelei Natura 2000 in Romania;- s-a participat la Consiliile Consultative si Stiintifice ale Parcurilor Nationale Cheile

Nerei Beusnita, Domogled Valea Cernei si Semenic Cheile Carasului;- participare la actiunea “Mediatizarea proiectelor de mediu” Liceul Diaconovici

Tietz, si Grupul Industrial Alexandru Popp;

63.

- participare la actiunea ”Ziua Mondiala a Pasarilor” Grupul Industrial Alexandru Popp

- participare la actiunea ”Ziua Mondiala a Pamantului”, Grupul Industrial Alexandru Popp

- s-a participat la actiunea Grupului Scolar Industrial Stefan Anghel “Proiecte de mediu”;

- s-a participat la actiunea ”Didactica” Raul Alb;In urma verificarii documentatiei depuse la A.P.M. Caras-Severin la biroul Protectia

Naturii, Protectia Solului/Subsolului de persoane fizice sau juridice, au fost eliberate 20 autorizatii de mediu dintre care 8 autorizatii au ca obiect recoltarea,colectarea si transportul tehnologic de lemn si 12 autorizatii care au ca obiect recoltarea/ capturarea / comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica.

JUDETUL HUNEDOARA

In primul semestru al anului 200 s-a efectuat 30 de deplasari in teren, cu ocazia carora s-au realizat verificari in:

- Locul Fosilifer Lapugiu de Sus - Tufurile Calcaroase din Valea Bobalna,

- Podul natural de la Grohot- Parcul National Retezat - Padurea Bejan, Dealul Cetatii Deva, Muntele Vulcan, Parcul Natural Gradistea

Muncelului Cioclovina (controale comune cu Garda de Mediu);- locul fosilifer cu dinozauri de la Sampetru;- AJVPS Hunedoara FV 40 Runcu Mare;- AJVPS Hunedoara FV 42 Balea; - AJVPS Hunedoara Club Orastie ;- Arboretumul Simeria;- Rezervatia Naturala Calcarele din Dealul Magura;- Rezervatia Varful Poieni;- Parcul National defileul Jiului;- Padurea Chizid;- Dealul Colt si Dealul Zanoaga;- Pestera cu Corali, Pestera Zeicului; - Fanetele Pui; - Calcarele din dealul Magura; - Magurile Baitei; - Mlastina Pesteana; - Cheile Jietului; - SC Bosco Amico SRL

In cursul primului semestru al anului 2008 s-au emis 31 autorizatii de mediu, dintre care 28 de autorizatii au ca obiect recoltarea/capturarea/comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica precum si 3 autorizatii de vanatoare.

JUDETUL TIMIS

In primul semestru al anului 2008 s-au desfasurat urmatoarele controale:- impreuna cu GNM-Comisariatul Judetean Timis s-au efectuat doua controale

comune in aria naturala protejata „ Arboretumul Bazos” in vederea verificarii modului de indeplinire a obligatiilor prevazute in conventia de custodie incheiata intre APM Timis si

64.

ICAS Timisoara. A fost fixate masuri pentru remedierea aspectelor neconforme, ulterior se va verifica modul de indeplinirii ale acestora la expirarea termenelor acordate.

- s-au efectuat controale comune cu GNM-Comisariatul Judetean Timis la sediul USAMVB-Timisoara privind modul in care sunt respectate prevederile legale privind cultura porumbului modificat genetic si in aria naturala protejata „Locul Fosilifer Radmanesti” privind modul de gestionare a ariei naturale protejate de catre custode.Cu ocazia controalelor nu s-au aplicat sanctiuni.

Alte activitati desfasurate de APM Timis:- verificarea conformarii administratiilor publice locale la prevederile O.U.G. nr.114

din 2007 privind situatia spatiilor verzi din zonele de intravilan. Centralizarea informatiilor solicitate.

- intocmirea fiselor de evidenta a gradinilor zoologice din judetul Timis in conformitate cu prevederile O.M. nr.755 din 2007.

- transmiterea catre ANPM a situatiei centralizate privind autorizatiile de mediu emise in judetul Timis conform Ordinului nr. 647 din 2001.

- transmiterea catre ANPM a situatiei centralizate privind autorizatiile de mediu emise pentru functionarea Gradinilor Zoologice din judetul Timis.

- colaborarea cu Serviciul ACC in vederea emiterii unor puncte de vedere de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de reglementare.

- APM Timis a constituit o comisie pentru evaluarea pagubelor produse de specia Cricetus cricetus culturilor agricole din judetul Timis, rezultatele evaluarilor au fost transmise catre MMDD.

- in data de 22 mai de Ziua Internationala a Biodiversitatii s-a organizat un eveniment ecologic in aria naturala protejata „Mlastinile Satchinez” cu elevii Scolii Generale nr. 22 Timisoara, Colegiului Banatean Timisoara si Palatului Copiilor Timisoara.

- in cursul lunii iunie au fost organizate o serie de actiuni cu ocazia evenimentului ecologic „Ziua mondiala a Mediului”, avand ca public tinta prescolarii si scolarii din unitatile de invatamant din Timisoara.

Alte activitati care s-au desfasurat in Regiunea Vest:- participare la Seminarul national privind Protectia Solului Twinning Project RO

2004/IB/EN-09, Bucuresti 20-21.02.2008- in perioada 21.I.2008 – 23.I.2008 s-a participat la sesiunea de intruire de la Sibiu

in cadrul Proiectului Phare 2004 „Implementarea retelei Natura 2000 in Romania” - supravegherea starii de conservare a ariilor naturale protejate din Regiunea VestLa nivelul Regiunii Vest, in primul semestru al anului 2008 s-au efectuat 97

deplasari in teren cu ocazia carora s-au realizat verificari in Parcurile Nationale, in ariile protejate, dar si in afara ariilor protejate. In aceasta perioada, in zonele verificate nu s-au semnalat incendii, doboraturi de vant in fondul forestier, animale cu comportament deviat sau alte fenomene deosebite.

In decursul lunilor ianuarie-iunie in Regiunea Vest s-au eliberat 66 autorizatii de mediu, dupa cum ermeaza:

- 53 autorizatii care au ca obiect recoltarea, capturarea si/sau achizitia si comercializarea plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;

- 8 autorizatii care au ca obiect recoltarea, colectarea si transportul tehnologic de lemn;

- 2 autorizatii de mediu conform Ordinului 210/2008;- 3 autorizatie pentru vanatoare

65.

8. POLUARI ACCIDENTALE

JUDETUL ARAD

- In data de 22.01.2008, in jurul orei 12.00, in apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, incarcat cu 15 t ingrasamânt chimic – azotat de amoniu in saci dubli de PE si PP, de la firma SC Archim SA, a derapat si s-a rasturnat in sant. 10 saci s-au deteriorat si ingrasamântul s-a imprastiat pe marginea drumului.

La locul accidentului s-au deplasat reprezentantii ISU Arad, ai GNM Comisariatul judetean Arad, Politia judetului Arad, reprezentanti ai firmei furnizoare, SC Archim SA. In mod operativ, s-au luat masuri de recuperare a sacilor buni, nedeteriorati, incarcându-se in alt mijloc de transport. De asemenea, ingrasamântul imprastiat urma sa fie adunat spre a se evita poluarea zonei.

- In data de 06.03.2008 in jurul orei 15,30 GNM – Comisariatul Judetean Arad a fost anuntat ca pe canalul legator Ier se observa mortalitate piscicola (aprox. 40-50 kg).

Reprezentantii Garzii de Mediu au recoltat o proba de apa, pe care au predat-o laboratorului APM Arad. Din analize au rezultat valori crescute ale ionilor amoniu, fosfor si a indicatorului CCOMn.

Apa canalului Ier este in general incarcata cu nutrienti, iar regimul de oxigen o incadreaza in clasa inferioara de calitate (de ex. clasa a III- a in luna ianuarie 2008; in anul 2007 Canalul Ier se incadra in clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic in clasa a III-a de calitate, indicele de incadrare ecologica fiind III. Canalul Ier nu este un curs de apa favorabil cresterii pestilor. Din acest motiv nu s-a considerat necesar ca acest eveniment sa fie tratat ca pe o poluare accidentala.

APM Arad a recoltat o noua proba de apa in data de 10.03.2008 in jurul orei 7,00 iar rezultatele sunt in Raportul de Incercari nr. 37/10.03.2008. Se constata faptul valorile de concentratie a indicatorilor amoniu si fosfor au scazut, apa canalului incadrându-se in clasa a II – a de calitate dupa regimul de oxigen si in clasa a V-a de calitate dupa azotul amoniacal.

Din informatiile primite de la SGA Arad reiese faptul ca moartea pestilor si valorile mari de nutrienti ar fi cauzate de un cumul de factori: lipsa oxigenului din apa (mai ales in perioada de miezul zilei), spalarea de catre apele canalului a unor terenuri agricole tratate cu ingrasaminte chimice.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

In 16 ianuarie, apoi in luna mai (29-30.05) si in luna iunie (02-03.o6.2008), ca urmare a conditiilor meteo (vant cu viteza de 6-7 m/s cu rafale de 15 m/s), in zona Moldova Noua au avut loc poluari accidentale cu pulberi in suspensie avand ca sursa iazul de decantare Tausani apartanind SC Energo Mineral si Moldomin Moldova Noua. Reprezentanti ai laboratorului Agentiei pentru Protectia Mediului Caras-Severin s-au deplasat in zona. S-au prelevat probe de pulberi in suspensie, la sursa, in doua puncte la cca. 100 m respectiv 800 m de halda de steril.

Analizele efectuate, pe probele prelevate indica depasiri la indicatorul pulberi totale in suspensie de 10 pana la 32 ori fata de concentratia maxima admisa, prevazuta de standardele in vigoare. Pe parcursul prelevarii probelor directia vântului a fost variabila, norul de praf deplasandu-se partial deasupra fluviului Dunarea.

De fiecare data, cand conditiile meteo s-au imbunattait, fenomenul s-a diminuat considerabil.

66.

JUDETUL TIMIS

In luna iulie , pe amplasamentul fostului combinat SOLVENTUL – platforma din localitatea Margina, judetul Timis s-a produs o poluare accidentala in timpul dezmembrarii instalatiei de piroliza a lemnului. S-a produs deversarea a aproximativ 40 tone gudron pe o suprafata de 200 mp si scurgerea a aproximativ 3 to de solutie de hidroxid de sodiu 40%. Pentru efectuarea dezafectarii nu s-a solicitat acordul de mediu, conform legislatiei in vigoare.

GNM – CJ Timis a luat primele masuri la fata locului, iar APM Timis a solicitat puncte de vedere de la D. A. Banat, O.S.P.A., I.S.U Banat, instiintand si Prefectura Judetului Timis.

67.

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea...