RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST – …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/starea...

CUPRINS

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST ................................................. 5 AUGUST 2011 .................................................................................................................................... 5 1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR ...................................... 6 1.1 CALITATEA AERULUI .............................................................................................................. 6 JUDETUL ARAD ............................................................................................................................... 7

Nr ................................................................................................................................................ 16 8. ................................................................................................................................................. 16 9. ................................................................................................................................................. 16 10. ............................................................................................................................................... 16 Statia HD-2 ................................................................................................................................. 16 12. ............................................................................................................................................... 16 13. ............................................................................................................................................... 16 14. ............................................................................................................................................... 16 15. ............................................................................................................................................... 16 PM10 nefelometric ..................................................................................................................... 16 16. ............................................................................................................................................... 16 PM10 gravimetric ....................................................................................................................... 16 17. ............................................................................................................................................... 16 Pb ................................................................................................................................................ 16 18. ............................................................................................................................................... 16 Cd ................................................................................................................................................ 16 19. ............................................................................................................................................... 16 Ni ................................................................................................................................................ 16 Statia HD-4 ................................................................................................................................. 16 20. ............................................................................................................................................... 16 8,67 ............................................................................................................................................. 16 12,32 ........................................................................................................................................... 16 9,861 ........................................................................................................................................... 16 21. ............................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 22. ............................................................................................................................................... 16 CO ............................................................................................................................................... 16 0,02 ............................................................................................................................................. 16 0,10 ............................................................................................................................................. 16 0,048 ........................................................................................................................................... 16 23. ............................................................................................................................................... 16 16,98 ........................................................................................................................................... 16 64,65 ........................................................................................................................................... 16 32,422 ......................................................................................................................................... 16 24. ............................................................................................................................................... 16 PM10 nefelometric ..................................................................................................................... 16 25. ............................................................................................................................................... 16

22

PM10 gravimetric ....................................................................................................................... 16 26. ............................................................................................................................................... 16 Pb ................................................................................................................................................ 16 27. ............................................................................................................................................... 16 Cd ................................................................................................................................................ 16 28. ............................................................................................................................................... 16 Ni ................................................................................................................................................ 16 Statia HD-5 ................................................................................................................................. 16 29. ............................................................................................................................................... 16 6,15 ............................................................................................................................................. 16 73,07 ........................................................................................................................................... 16 20,533 ......................................................................................................................................... 16 30. ............................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 31. ............................................................................................................................................... 16 CO ............................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 - ................................................................................................................................................... 16 32. ............................................................................................................................................... 16 PM10 nefelometric .................................................................................................................... 16 6,42 ............................................................................................................................................. 16 22,08 ........................................................................................................................................... 16 10,961 ......................................................................................................................................... 16 33. ............................................................................................................................................... 16 PM10 gravimetric ....................................................................................................................... 16 9,08 ............................................................................................................................................. 16 39,97 ........................................................................................................................................... 16 20,891 ......................................................................................................................................... 16 34. ............................................................................................................................................... 16 Pb ................................................................................................................................................ 16 0,01 ............................................................................................................................................. 16 0,04 ............................................................................................................................................. 16 0,022 ........................................................................................................................................... 16 35. ............................................................................................................................................... 16 Cd ................................................................................................................................................ 16 0 .................................................................................................................................................. 16 0,01 ............................................................................................................................................. 16 0,005 ........................................................................................................................................... 16 36. ............................................................................................................................................... 16 Ni ................................................................................................................................................ 16 0,01 ............................................................................................................................................. 16 0,02 ............................................................................................................................................. 16 0,011 ........................................................................................................................................... 16

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR ........................................................................................... 21 Indicatorul ................................................................................................................................... 21 APM-uri care analizeaza ............................................................................................................ 21

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT ................................................................... 23 JUDETUL ARAD .......................................................................................................................... 23

3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII ............................................................................. 28 JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN .................................................................................................. 28 JUDETUL HUNEDOARA ........................................................................................................ 29

33

In concluzie, datele obtinute in urma executarii programului standard dispus releva ca, in cursul lunii august 2011, nu au fost depasite limitele de atentionare pentru factorii de mediu monitorizati, valorile obtinute fiind in limitele de variatie ale fondului natural specific zonei de recoltare a probelor ..................................................................................................................... 30 JUDEŢUL TIMIŞ ....................................................................................................................... 30

4. STAREA DE CALITATE A APELOR ........................................................................................ 32 4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ .............................................................................................................. 32 4.2. APE UZATE .............................................................................................................................. 39 5.STAREA CALITATII SOLULUI .................................................................................................. 42 6.GESTIUNEA DESEURILOR ........................................................................................................ 43 7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE ............................................. 46 8. POLUARI ACCIDENTALE ........................................................................................................ 48

44

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

AUGUST 2011

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice

din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

55

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1 CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 20 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie Nadlac: trafic-semiurban.- 5 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic 1 statie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 statie fond trafic la Buchin- 5 statii in judetul Hunedoara: 4 statii fond industrial la Hunedoara Deva Vulcansi

Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 7 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 2 statii fond industrial in Timisoara si in Lugoj 2 statii fond suburban la Carani si Moravita.In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este

compusa din urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare: - 3 statii fond urban (judetele AR si TM)- 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 3 statii de trafic (judetele CS si TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 2 statie trafic/semiurban (judetele AR si CS)- 1 statie fond urban/industrial (judetul HD)- 2 statii fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in

concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului prin intermediul unor panouri exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate.

Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe principiile chimiei umede se efectueaza in continuare.

Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în următoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;- A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac,

ozon, PM10- A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon,

ozon, PM10.

66

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de prelevare fixe si permanente:

- judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2 (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3

15 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 8 puncte prelevare pulberi in suspensie 29 probe prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) 1 analizor PM10 - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

JUDETUL ARADÎncepând cu luna octombrie 2009, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului,

poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea precizăm că în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.

Monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3

În cursul lunii august 2011 s-au făcut 8 determinări pentru amoniac şi 11 determinari pentru pulberile sedimentabile, amoniacul nedepasind concentraţia maxim admisă pentru acest indicator, conform STAS 12574/87.

Pentru evidenţierea poluării de impact s-au efectuat 11 determinări de pulberi sedimentabile (7 în municipiu şi 4 în diferite localităţi din judeţ).

Tab nr.1.1 Statistică lunară pentru indicatorii de calitate ai aerului

Indicator UM CMA NormativNr.

total probe

Nr.probe dep. CMA*

Valori măsurate

minim maxim medie

NH3 (24 ore) mg/m3 0,100STAS

12574/874 - 0.0002 0.0004 0.003

Pulberi sedimentabil

g/m2

/lună17,00 STAS

12574/8711 - 1.4 14.51 7.95

77

e

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca), de tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) si de tip suburban/trafic AR-3 (Nadlac), au functionat continuu in luna mai.

Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei zilnice, µg/m3

1 AR1 11.87 6.46 26.30 16,692 AR 2 12.73 9.22 36.23 21.2232 AR 3 5.65 3.09 29.01 10.91

Conform datelor prezentate în tabelul 1.2.1.1., la staţiile de monitorizare AR1, AR-2 şi AR-3 se evidenţiază următoarele:

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3,

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO2

de 500 μg/m3; valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decât valoarea limită

zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3;Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura,

motorina), care conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2

determinate la cele 2 statii de monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125 μg/m3 .

Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna mai provin de la toate cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului AR1, AR2 si AR 3, fiind reprezentate în tabelul urmator:

Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot

Nr. crt.


Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

NO NOx NO2 NO NOx NO2 NO NOx NO2

1 AR1 7.19 37.43 26.37 1.28 7.96 2.16 51.11 154.33 110.23

2 AR2 4.75 19.27 11.99 3.07 9.67 2.34 36.98 89.12 66.23

3 AR3 6.04 24.16 14.90 1.40 4.08 0.74 152.20 268.17 78.55

Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este foarte intens, o influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.

88

Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon

Nr. crt.


Valoarea maximăzilnică a mediei mobile pe 8 ore

µg/m3

Valoarea minimăa mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a

mediei orare, µg/m3

1 AR-1 75.7 21.60 79.072 AR-2 129.0 61.00 135.01

Din datele prezentate se constată următoarele: valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul

de informare de 180 μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3 valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea

ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.

La staţia AR-1, concentraţiile de pulberi PM10, prin măsurători nefelometrice, nu au depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/m3.

Sursa valorilor mărite o constituie traficul din zonă, influenţa încălzirii rezidenţiale, în condiţii de dispersie slabă a poluanţilor.

În cursul lunii august, la staţia AR-2 echipamentul de pulberi PM 2,5 a funcţionat uneori necorespunzător, fiind necesare unele intervenţii pentru reglare, astfel au apărut neconcordanţe evidente între măsurătorile gravimetrice şi cele nefelometrice.

În cursul lunii august, la staţia AR-3 echipamentul de pulberi PM 10 şi pompa Tecora nu au funcţionat continuu, datorită defecţiunilor la monitorul calculatorului. De asemenea au fost probleme pe parte tehnică de funcţionare a ananalizorului, motiv pentru care au trebuit efectuate reglări dese, fapt ce a afectat rezultatele nefelometrice.

Tab.nr. 1.5. Monitorizare PM 2,5

Nr. crt.


Valoare medie zilnicăµg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-2 11,49 20,56

Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 10

Nr. crt.



Valoarea maximă a


1 AR-1 39,63 80,672 AR-3 13,08 30,79

În cursul lunii iunie, analizoarele BTX au funcţionat cu probleme în staţiile de monitorizare AR-1 şi AR-3: au fost unele probleme tehnice mai ales la staţia AR-3 care au determinat invalidarea rezultatelor

Tabel 1.7. Monitorizare benzen

Nr. crt.



Valoarea maximă a


99

1 AR-1 2,082 AR-3 1,32 2,10

Tab.nr.1.8. Captura de date in iulie 2011

StaţieCaptura de date

brute, %Captura de date

validate, %Dioxid de sulfAR1 95.9 95.8AR2 96.1 94.2AR3 92.6 92.4Oxizi de azotAR1 95.8 95.6AR2 95.8 93.9AR3 92.0 90.0OzonAR1 95.5 95.4AR2 93.5 93.0PM2,5 si PM 10AR1(PM10) 93,5 93,5AR2(PM2.5) 93,5 93,5AR3(PM10) 100 96,7BenzenAR1 12,9 12,9AR-3 90,3 90,3

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Reteaua de supraveghere a calitatii aerului

Judeţ Oraş StaţiaTip

staţieTip poluant

Tip determinare

Obs.

Determinări manualeCaraş

-SeverinReşita

APMFondurban

PM10 manualOrdin

592/2002

PD manualStas

12574/87

Micro III trafic PD manualStas

12574/87

Tipografie trafic PD manualStas

12574/87

Anina

Caras FOREST

industrial PD manualStas

12574/87F-ca de pâine

trafic PD manualStas

12574/87

BocşaUzina trafic PD manual

Stas 12574/87

Avicola trafic PD manualStas

12574/87Caranseb

eşPct. 1

fond urban

PD manualStas

12574/87Herculane Stația Meteo fond

urbanPD manual Stas

12574/87

1010

C Daicoviciu

Pct. 1 industrial PD manualStas

12574/87Moldova

NouăStația Meteo

fond urban

PD manualStas

12574/87Oraviţa

Miniera industrial PD manualStas

12574/87

Staţia meteofond

urbanPD manual

Stas 12574/87

RuschiţaPct. 1 industrial PD manual

Stas 12574/87

În continuare se prezintă o sinteză a calităţii aerului în cursul lunii august 2011:

Pulberi sedimentabile – august 2011

ZONA POSTULPulberi

sedimentabile

ZONA POSTUL

Pulberi sedimentabil

eReşiţa APM Reşiţa 6,0218 Anina Caraș Forest -

Reşiţa Tipografie17,3914

AninaF-ca de pâine 8,3261

Reşiţa Micro III 5,4624 Oraviţa St Meteo 5,5250Moldova Nouă

Statia meteo-

Oraviţa Minieră5,6542

Băile Herculane

Statia meteo5,9337

CaransebeşPct. 1 4,7042

Bocşa Uzina 7,6886 Ruşchiţa Pct. 1 7,8312Bocşa Avicola 5,9550 C-tin Daicovici Pct. 1 5,0202

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizarea calitatii aerului

In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a calitatii aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare.

Judeţ

Staţia Tip staţiePoluant (UM)

Valoare minimalunara

Valoare medie lunara

Valoare maximalunara

Nr depăşiri

Prag ţinta

CS CS-1Reşiţa

industrial NO2 0,48 9,65 27,34 -SO2 0,05 7,82 27,44 -

SO2 (24h) 3,61 7,81 13,66 -CO 0,01 0,06 0,41 -O3 8,78 43,46 83,56 -

PM10 aut. (24h)

- - --

CS-2 Oţelu Roşu

industrial NO2 0,31 3,26 12,77 -SO2 10,78 13,79 17,87 -

SO2 (24h) 11,39 13,80 14,77 -CO - - - -O3 6,25 39,76 70,5 -

1111

PM10 aut. (24h)

- - - -

CS-3Moldova

Nouă

Fond urban/trafi

c

SO2 orare 0,54 3,71 30,16 -SO2 (24h) 0,92 3,76 12,35 -

Benzen 0,01 0,87 6,71 -Toluen 0,01 0,77 3,45 -

Etil benzen 0,01 0,21 15,60 -p-xilen 0,01 0,28 7,85 -m-xilen 0,01 0,55 6,46 -o-xilen 0,01 0,31 10,78 -

PM10 aut. (24h)

3,12 8,96 18,67 -

CS-4Buchin

Trafic NO2 - - - -SO2 - - - -

SO2 (24h) - - - -CO - - - -

Benzen - - - -Toluen - - - -

Etil benzen - - - -p-xilen - - - -m-xilen - - - -o-xilen - - - -

PM10 aut. (24h)

- - - -

EM-2Semeni

c

EMEP NO2 0,85 2,65 6,77 -SO2 - - - -

SO2 (24h) - - - -CO 0,02 0,02 0,03 -O3 22,65 54,91 84,35 -

Benzen 1,10 1,28 1,49 -Toluen 0,10 0,25 0,45 -

Etil benzen 0,07 0,14 0,32 -p-xilen 0,24 0,33 0,55 -m-xilen 0,19 0,66 1,29 -o-xilen 0,06 0,17 0,54 -

PM10 aut. (24h)

- - - -

Tab.nr.1.9. Situatia privind captura de date

Tab.nr.1.10. Statistica lunara a datelor validate Statia NO2 SO2 CO O3 PM10

Perioada de mediere – 1h Perioada de mediere – 24h

1212

Nr.

da

te v

alid

ate

Va

loa

rea

me

die

-µg

/mc

De

păși

re V

L24

0 µ

g/m

c

Nr.

da

te v

alid

ate

Va

loa

rea

me

die

-µg

/mc

De

păși

re V

L3

50 µ

g/m

c

Nr.

da

te v

alid

ate

Va

loa

rea

me

die

-mg

/mc

De

păși

re V

L1

0 m

g/m

c -

8h

Nr.

da

te v

alid

ate

Va

loa

rea

me

die

-µg

/mc

De

păși

re V

L18

0 µ

g/m

c

Nr.

da

te v

alid

ate

Va

loa

rea

me

die

-µg

/mc

De

păși

re V

L50

µg

/mc

CS1 67 9,65 - 683 7,82 - 733 0,06 - 744 43,46 - - - -CS2 552 3,26 - 530 13,79 - - - - 552 39,76 - - - -CS3 543 3,71 - 23 8,96 -CS4 - - - - - - - - - - - - -EM-2 237 2,65 - - - - 21 0,02 - 237 54,91 - - - -

Tab nr.1.11 Situatia privind captura de date

StatiaCaptura de date

(%)

ParametrulObs.

NO2/NOx SO2 CO O3 PM10

CS1brute 94,8/94,8 95,4 98,5 100,0 -

Analizor defect(PM10)

validate 9,0/9,0 91,8 98,5 100,0 -

CS2brute 75,9/75,4 72,9 - 75,9 - Analizor defect

(PM10)validate 74,1/74,1 71,2 - 74,1 -

CS3brute

Nu are in dotare

76,4 Nu are in dotare

Nu are in dotare

77,6

validate 72,9 73,9

CS4brute -/- - - Nu

are in dotare

- Stație oprită

validate -/- - - -

EM-2brute 34,5/34,5 - 4,1 34,8 - Analizor defect

(PM10; SO2)validate 31,8/31,8 - 2,8 31,8 -

StatiaCaptura de date

(%)

ParametrulObs.Benze

nToluen

EtilBenzen

p-xilen m-xilen o-xilen

CS3brute 77,6 77,6 77,6 77,6 77,6 77,6

validate 74,0 74,0 74,0 74,0 74,0 74,0

CS4brute - - - - - -

validate - - - - - -

EM-2brute 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0

validate 2,8 2,8 2,5 2,8 2,8 2,8

JUDETUL HUNEDOARA

In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna august 2011 nu s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor care se determina in conformitate cu Ord.592/2002 si STAS 12574/87

Tab nr. 1.11. Calitatea aerului – date lunare pentru indicatorii de calitate

1313

Nrcrt.

Indicator UM

STAS 12574/87

sau Legea 104/2011

Nr. total

probe

Nr. probe ce

dep. CMA/VL/praguri♦

Minima masurat

ă(1)

Maxima masurat

ă(2)

Conc. medie

1. NO2 mg/mc

STAS 12574/87

0,10

128 - 0,001 0,011 0,00411

2. SO2 mg/mc

“0,25

128 - 0 0,012 0,00336

3. NH3 mg/mc

“0,10

18 - 0,004 0,01 0,00756

4. Pulberi in suspensie

mg/mc

“0,15

151 - 0,022 0,11 0,05732

5. PM10 µg/mc Legea 104/2011

50

21 - 3,78 42,33 14,58

6. Pulberi sedimentabile

g/mp/lună

STAS 12574/87

17,0

26 - 4,41 13,93 8 , 1 2 7


Datele validate, în luna august 2011, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt prezentate în tabelul urmator:

Tab. nr. 1.12. Date de monitorizare a calitatii aerului

1414

La staţia HD-1 nu s-au înregistrat date la indicatorii: NO2, ozon şi benzen deoarece analizoarele de NOx şi O3 sunt defecte, iar analizorul de BTX a fost oprit până la livrarea

16

Nrcrt

Indicator UMValoarea minimă a mediei zilnice

Valoarea maximă a mediei zilnice

Valoarea medie lunară

Statia HD-11. SO2 µg/mc - - -2. NO2 µg/mc - - -3. CO mg/mc - - -4. O3 µg/mc - - -5. benzen µg/mc - - -6. PM10

nefelometricµg/mc - - -

7. PM10 gravimetric µg/mc - - -8. Pb µg/mc - - -9. Cd ng/mc - - -10. Ni ng/mc - - -Statia HD-211. SO2 µg/mc 5,92 28,44 12,53512. NO2 µg/mc 4,97 12,93 8,22313. CO mg/mc 0,02 0,08 0,04914. O3 µg/mc - - -15. PM10

nefelometric

µg/mc 2,21 28,98 13,814

16. PM10 gravimetric µg/mc 3,63 43,60 12,52017. Pb µg/mc 0 0,04 0,01218. Cd ng/mc 0 0,01 0,00219. Ni ng/mc 0 0,02 0,006Statia HD-420. SO2 µg/mc 8,67 12,32 9,86121. NO2 µg/mc - - -22. CO mg/mc 0,02 0,10 0,04823. O3 µg/mc 16,98 64,65 32,42224. PM10

nefelometric

µg/mc 5,97 22,27 10,498

25. PM10 gravimetric µg/mc 3,63 18,17 7,08926. Pb µg/mc 0 0,02 0,00727. Cd ng/mc 0 0,001 0,00128. Ni ng/mc 0 0,01 0,002Statia HD-529. SO2 µg/mc 6,15 73,07 20,53330. NO2 µg/mc - - -31. CO mg/mc - - -32. PM10

nefelometricµg/mc 6,42 22,08 10,961

33. PM10 gravimetric µg/mc 9,08 39,97 20,89134. Pb µg/mc 0,01 0,04 0,02235. Cd ng/mc 0 0,01 0,00536. Ni ng/mc 0,01 0,02 0,011

16

buteliei de azot necesară bunei funcţionări a acestuia. De asemenea, nu a fost captură de date pentru indicatorii: PM10 (determinat gravimetric), plumb, cadmiu şi nichel, deoarece pompa FOX este defectă.

La staţia HD-2 nu a fost captură de date la indicatorul ozon deoarece analizorul de ozon este defect.

La staţia HD-3 nu s-a înregistrat date, deoarece staţia a fost inundată în data de 19.06.2010.

La staţia HD-4 nu s-au înregistrat date la indicatorul NO2 din cauză că analizorul de NOx este defect şi a fost trimis spre reparare la S.C. Orion Europe SRL Bucureşti.La staţia HD-5 nu s-a înregistrat date la indicatorul CO, deoarece analizorul de CO a

prezentat defecţiuni din fabricaţie şi a fost trimis la S.C. Orion Europe SRL Bucureşti în vederea remedierii acestora

JUDETUL TIMIS

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna mai, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.


In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului.

Tabel nr 1.13 Date de monitorizare a calitatii aerului

Judet StaţiaTip

statiePoluant

unitate masura

Valoareminimalunara

Valoaremedielunara

Valoaremaximalunara

Nr.depasiri

Prag tinta

Nr.depasiriValoare limita

TIMIS TM-1 trafic SO2(µg/m3),1h 1,64 4,64 11,79 0SO2(µg/m3), 24h 3,36 4,63 6,11 0NO2(µg/m3),1h 1,16 39,06 162,33 0CO(mg/m3),8h 0,02 0,33 1,46 0Benzen(µg/m3) 0,77 2,85 9,61 0PM10 automat (µg/m3),24h

23,90 36,65 59,95 1

PM10 gravimetric (µg/m3),24h

18,63 39,14 68,69 4

Cd, ng/m3 0,4537 1,1568 1,5921 - 0Pb, µg/m3 0,0198 0,0308 0,0441 0Ni, ng/m3 0,587 1,2041 2,1852 - 0

TM-2 urban SO2(µg/m3),1h 4,23 6,21 13,47 0SO2(µg/m3),24h 5,23 6,22 8,37 0NO2(µg/m3),1h 16,08 39,06 162,33 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,12 0,53 0O3(µg/m3),1h 5,11 32,48 89,88 0 0O3(µg/m3),8h 6,44 32,50 97,85 0Benzen(µg/m3) 0,39 1,28 3,89 0PM2,5automat(µg/m3),24 h

5,11 13,09 23,00 0

PM2,5 gravimetric(µg/m3),24

3,63 9,43 17,90 0

1717

hTM-3 suburba

nSO2(µg/m3),1h 4,38 8,80 29,56 0SO2(µg/m3),24h 5,34 8,80 17,85 0NO2(µg/m3),1h 0,10 9,19 29,74 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,04 0,36 0O3(µg/m3),1h 7,94 55,59 107,31 0O3(µg/m3),8h 11,12 55,68 102,97 0Benzen(µg/m3) 0,29 1,26 5,53 0PM10 automat (µg/m3), 24h

2,14 15,12 37,77 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24 h

8,09 23,67 47,51 0

Cd, ng/m3 0,1992 0,8000 1,3503 - 0Pb µg/m3 0,0093 0,02359 0,049 0Ni, ng/m3 0,2099 0,77399 1,2774 - 0

TM-4 industrial SO2(µg/m3),1h 1,69 6,87 13,46 0SO2(µg/m3),24h 2,93 6,90 11,85 0NO2(µg/m3),1h 19,17 19,17 83,51 0CO(mg/m3),8h 0,04 0,12 0,38 0O3(µg/m3),1h 6,04 37,31 97,18 0O3(µg/m3),8h 10,16 37,58 81,42 0Benzen(µg/m3) 0,80 2,47 11,73 -PM10 automat (µg/m3),24h

5,51 11,90 23,070

TM-5 trafic SO2(µg/m3),1h 2,50 6,15 9,14 0SO2(µg/m3),24h 3,88 6,15 7,40 0NO2(µg/m3),1h 4,52 24,95 136,04 0CO(mg/m3),8h 0,08 0,22 0,33 0Benzen(µg/m3) 0,91 1,88 5,06 0PM10 automat (µg/m3), 24 h

16,82 33,15 51,95 1

PM10 gravimetric (µg/m3), 24 h

11,54 33,55 58,86 3


TM-6 fond suburba

n

SO2(µg/m3),1h 4,87 8,67 32,50 -SO2(µg/m3),24h 5,21 8,60 18,84 -NO2(µg/m3),1h 6,20 9,64 41,06 0CO(mg/m3),8h 0,14 0,40 0,70 0Benzen(µg/m3) 0,11 1,91 14,03 0PM10 automat (µg/m3) 24 h

1,65 12,72 32,79 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24h

13,90 31,50 46,33 0


TM-7 industrial SO2(µg/m3),1h 3,57 8,71 36,73 0SO2(µg/m3),24h 4,29 8,69 20,28 0NO2(µg/m3),1h 8,37 17,87 81,66 0Benzen(µg/m3) 0,63 1,59 5,40 0

1818

PM10 automat (µg/m3),24h

3,36 12,00 32,98 0

In tabelul 1.14. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna august, în Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare.

Tab.nr.1.14. Analize de calitatea aerului in luna august 2011

Nr.crt.

Indicatori

UM

STAS 12574 sau Ord. 592

Nr. total

probe

Nr. probe

ce dep.

CMA/VL/prag

uri(%

depasire)

Minima masura

-ta

Maxima masura-

ta

Conc. medie

Obs

1. NO2 mg/m3 STAS 12574

128 - 0.001 HD

0.011 HD

0.00411

HD

2. SO2 mg/m3

“128 - 0.0 HD 0.012HD 0.003

36HD

3. NH3 mg/m3

“22 - 0.0002

AR0.01HD 0.003

78AR HD

4. Pulberi in suspensie

mg/m3 STAS 12574

151 - 0.022 HD

0.11 HD 0.05732

HD

5. PM10 µg/m3 Ord. 592

21 - 3.78 HD

42.33 HD

14.58 HD

6. Pulberi sedi-men-tabile

g/m2/luna

STAS 12574

37 - 1.4 AR 14.51 AR

8.03 AR HD

In tabelul 1.15. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului în luna august, în Regiunea Vest:

Tabel 1.15 Date centralizate- statii de monitorizare a calitatii aerului in luna august 2011

Tip Statie

Statia Poluant UM Valoare minimaoraralunara

Valoare medie oraralunara

Valoare maxima

oraralunara

Nr depasiri Obs

Prag Tinta

/informar

e

Val limita

TRAFIC AR1AR3CS4CS3TM1TM5

SO2 µg/m3 0.54 CS3

6.40 30.16 CS3

- AR1AR3CS3 TM1TM5

NO2 µg/m3 0.74 26.32 162.33 - - AR1 1919

AR3 TM1 AR3 TM1 TM5

NOX µg/m3 4.08 AR3

30.79 268.17 AR3

- - AR1 AR3

NO µg/m3 1.28 AR1

6.61 78.55 AR3

- - AR1 AR3

CO mg/m3 0.00 AR3

0.25 1.82 AR3

AR1AR2TM1 TM5

O3 µg/m3 1.60 21.60 79.07 - - AR1PM 10 automat

µg/m3 2.73 AR3

26.41 209.75 AR1

- 8 AR1 AR3 CS3 TM1 TM5

PM 10 gravimetric

µg/m3 11.54 TM5

36.34 68.69 TM1

- - TM1 TM5

Benzen µg/m3 0.01 CS3

1.72 9.61 TM1

- - AR1AR3CS3 TM1 TM5

URBAN AR2HD1TM2

SO2 µg/m3 4.23 TM1

9.47 36.23 AR2

- - AR2 TM2

NO2 µg/m3 2.34AR2 10.59 162.33 TM2

- - AR2 TM2

NOX µg/m3 9.67 19.27 89.12 - - AR2NO µg/m3 3.07 4.75 36.98 - - AR2CO µg/m3 0.008

AR20.145 1.327

AR2- - AR2

TM2 O3 µg/m3 3.62

AR246.74 135.01

AR22PT - AR2

TM2PM 2.5grv µg/m3 3.63 9.43 17.90 TM2PM 2.5 µg/m3 3.00

AR2 12.29 55.80

AR2- - AR2

TM2SUBURBAN

TM3TM6

SO2 µg/m3 4.38 TM3

8.7332.50 TM6

- -TM3TM6

NO2 µg/m3 0.10 TM3

9.4141.06 TM3

- -TM3 TM6

CO µg/m3 0.01 TM3

0.220.70 TM6

- -TM3 TM6

O3 µg/m3 11.12 55.68 102.97 TM3 Benzen µg/m3 0.11

TM66.34

14.03 TM6

- -TM3 TM6

PM10 automat

µg/m3 1.65 TM6

13.9237.77 TM3

- -TM3 TM6

PM10 gravimetric

µg/m3

8.09 TM3

27.5847.51 TM3

- -TM3 TM6

INDUS CS1 SO2 µg/m3 0.05CS1 11.45 567.47 - - CS1

2020

TRIAL CS2HD2HD4HD5TM4TM7

HD5

CS2HD2 HD4HD5TM4 TM7

NO2 µg/m3 0.31CS2 11.6383.51 TM4

- -

CS1CS2HD2 TM4 TM7

CO µg/m3 0.01 CS1HD4

0.070.41 CS1

- -

CS1 HD2HD4 TM4

PM10 automat

µg/m3 2.41 HD2

11.29155.70 HD2

- -

HD2HD4HD5TM4TM7

Benzen µg/m3 0,63 TM7

2.0311.73 TM4

- -TM7 TM4

In luna august s-au inregistrat depasiri la:- PM10: 8 depasiri ale valorii limita (VL= 120µg/m3 –valoare zilnica pentru

protectia sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, - O3: 2 depasiri ale valorii limita (VL= 50µg/m3 –valoare zilnica pentru protectia sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest.

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

Calitatea precipitatiilor prelevate in luna iulie, in regiunea Vest este redata in tabelul urmator:

Tab.1.2.1. Analize de precipitatii in luna iulie

Indicatorul Interval valoriAPM-uri care

analizeaza

- pH 4.98 (CS) – 6.95 (CS) CS TM

- aciditate, mEq/l 100 (CS) – 400 (CS) CS

alcalinitate, µEq/l 43 (TM) – 143.3 (TM) CS TM

-conductivitate, μS/cm

22 (TM) – 179.3 (TM) CS TM

- sulfati, mg/l 5 (CS) – 72 (TM) CS TM

- azotati, mg/l 0.92 (CS) – 1.90 (TM) CS

- azotiti, mg/l 0.01 (TM) – 0.246 (CS) CS TM

- cloruri, mg/l 3.55 (CS) – 10.6 (TM) CS TM

- amoniu, mg/l 0.74 (CS) – 4.11 (CS) CS TM

- ioni de calciu, mg/l 1.98 (TM) – 28.17 (TM) CS TM

2121

- ioni de magneziu, mg/l

0.24 (TM) – 3.84 (CS) CS TM

- ioni de sodiu, mg/l 0.19 (CS) – 0.55 (CS) CS

- ioni de potasiu, mg/l 0.21 (CS) – 0.38 (CS) CS

-duritate,0 G 0.61 (TM) – 3.99 (TM) TM

- reziduu fix la 105o, mg/l

16 (TM) – 195 (TM) TM

- suspensii totale mg/l

2 (TM) – 95 (TM) TM

Au fost analizate, in total, 8 probe de precipitatii: 6 probe in jud. AR (2 puncte de prelevare) si 2 probe in jud TM. S-au inregistrat ploi cu pH <5.6 in judetul CS. In perioada monitorizata nu s-au inregistrat precipitatii in judetele AR si CS.

2222

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

JUDETUL ARAD

Pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului si implicit a factorului uman, se fac determinari de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) in cateva intersectii aglomerate ale orasului, pe unele strazi intens circulate si in diverse parcuri din municipiul Arad.

Valorile determinarilor medii pentru luna august, sunt prezentate in tabelul 2.1.

Tab. 2.1 Determinarile medii ale nivelului de zgomot in luna august 2011, in judetul Arad

Nr.crt.

ZonaCMAdb(A)

L ech.db(A)

MAXdb(A)

MINdb(A)

1 Calea Iuliu Maniu 70 70,7 82,5 54,42 Intersectia Podgoria 70 69,7 78,2 60,63 P-ta UTA 70 71,0 82,9 54,24 Str. C. Brancoveanu 65 66,5 81,3 49,5

5P-ta Mihai Viteazul (Limita de incinta)

65 64,9 80,7 45,8

6 Str. Voinicilor – posta 70 73,8 86,2 56,27 Centura Subcetate 1 70 70,8 84,1 55,18 Subcetate 2 – intersectie 70 73,1 86,7 59,79 Parcuri 65 46,3 61,9 35,7

Din datele prezentate, se constata ca, in luna august, in afara de zona parcurilor si zona podgoria, in toate zonele monitorizate ale municipiului, valorile inregistrate depasesc valoarea limita admisa. Zonele in care s-a depasit valoarea limita admisa, sunt zone caracterizate in general de o afluenta mare a traficului auto

JUDETUL CARAS SEVERIN

In cursul lunii august 2011 A.P.M. Caras-Severin a efectuat masuratori, in ceea ce priveste traficul rutier, intr-un singur punct al retelei municipiului Resita – “Zona Intim” Resita. Determinarile s-au efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 7.00 - 23.00 la intervale de 30 minute acoperindu-se intregul interval si totalizand 32 de determinari pentru punctul mentionat. In urma prelucrarii masuratorilor efectuate s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Tab.2.2. Rezultatele masuratorilor nivelului de zgomot intre orele 07.00 - 23.00 la punctul “ Zona Intim” Resita – august 2011

Nr. crt. Interval LEQ LMIN LMAX1. 07.00-07.30 65.5 53.0 89.62. 07.30-08.00 61.5 48.2 90.73. 08.00-08.30 71.3 52.6 91.84. 08.30-09.00 77.3 57.3 92.45. 09.00-09.30 73.6 55.9 91.56. 09.30-10.00 75.7 56.5 90.37. 10.00-10.30 74.6 56.8 91.88. 10.30-11.00 72.5 54.7 90.99. 11.00-11.30 71.8 53.9 89.0

2323

10. 11.30-12.00 70.5 54.8 88.911. 12.00-12.30 69.5 56.6 92.312. 12.30-13.00 70.6 55.5 90.513. 13.00-13.30 72.4 55.8 89.814. 13.30-14.00 71.6 56.7 91.515. 14.00-14.30 68.9 55.9 89.616. 14.30-15.00 71.6 54.8 91.417. 15.00-15.30 72.5 56.4 90.818. 15.30-16.00 72.7 56.6 91.319. 16.00-16.30 73.3 54.9 92.220. 16.30-17.00 76.8 55.5 93.821. 17.00-17.30 76.0 56.2 92.822. 17.30-18.00 73.5 55.8 91.523. 18.00-18.30 72.7 56.7 90.424. 18.30-19.00 70.3 55.2 89.525. 19.00-19.30 68.9 53.6 94.826. 19.30-20.00 66.4 52.8 88.327. 20.00-20.30 65.6 51.9 87.928. 20.30-21.00 65.8 52.3 82.529. 21.00-21.30 64.9 50.6 82.830. 21.30-22.00 64.4 51.3 81.931. 22.00-22.30 63.6 50.9 86.332. 22.30-23.00 62.9 51.5 83.5

Medii 69.98 48.26 94.8

Media nivelului de zgomot echivalent, in intervalul diurn 7.00 – 23.00, pentru strada de categoria tehnica ll, de legatura, se situeaza sub valoarea admisa (70 db). Valorile nivelului de zgomot maxim (de varf) depasind aceasta valoare.

De asemenea au mai fost efectuate 7 determinari ale nivelului de zgomot echivalent dupa cum urmeaza :

Tab.2.3. Determinari ale nivelului de zgomot echivalent

Zona functionalaPunct de măsurare

Nivel de zgomot (dB)

Valoarea admisibilă

dBLeq Lmin Lmax

Parcaje auto

Plus

90CarrefourUniversitateNera

Zone feroviareGara de Nord

70Gara de Sud

Parcuri, zone de recreere

P. Siderurgistului

45P. TricoloruluiP. CopiilorP. Nera

scoli, crese, gradinite

Gen. 9

75Lic. Ș. AnghelLic. TietzGradinita nr. 4 67,5 58,6 77,8

Piete, spatii comerciale,

Piata Nord 64,6 55,9 74,6 65Piata Sud 63,4 54,8 72,6

2424

restaurante în aer liber Complex Victoria 69,5 59,7 80,3Complex Intim 66,7 56,4 78,2Terasa Flora 67,2 57,3 78,6

Nu s-au efectuat expertize in regim de prestari servicii..

JUDETUL HUNEDOARA

In luna august 2011 in judetul Hunedoara s-au efectuat 46 masuratori de zgomot, cu frecventa de masurare lunara (22 puncte de monitorizare) si saptamanala (6 puncte de monitorizare), in zonele cu trafic rutier intens, in zone industriale si de locuinte, parcuri si scoli, precum si in zona pietelor agroalimentare. La efectuarea acestor masuratori s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238.

In urma masuratorilor efectuate in luna august 2011, pe teritoriul judetului Hunedoara, s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, fata de limita admisa conform STAS 10009/88, dupa cum urmeaza:

- in zonele rezidentiale intr-un numar de 4 puncte: str. Paroseni din localitatea Paroseni, str. P-ta Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petrosani, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni si str. Atelierelor din localitatea Simeria;

- la limita functionala a zonelor de recreere, intr-un singur punct din localitatea Hunedoara - Parc Central;

- pe strazi de diferite categorii tehnice in doua puncte; pe strada de categ. tehnica II din localitatea Barbateni si pe strada de categ. tehnica IV din localitatea Calan

- la limita functionala a zonelor industriale: intr-un singur punct din localitatea Chiscadaga, la S.C. Carmeuse Holding S.A.

.Valorile nivelului de zgomot, inregistrate in luna august 2011, sunt prezentate in

tabelele urmatoare: Tab.2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare lunara,

august 2011

Nr. crt

Tipul de zona in care s-aefectuat masuratoarea

Val. admis

adB

MediadB

MinimadB

MaximadB

Dep.dB

1. Hunedoara – Parc Central 45 54,4 39,8 72,2 9,42. Hunedoara – Piata Obor 65 61,7 49,0 73,83. Hunedoara – Parcare OE 2 90 69,5 51,2 80,84. Zlasti –Parcare Fabrica de var 65 62,1 44,5 86,75. Calan – str. Independentei categ.

tehn. IV ( de deservire locala )60 63,3 40,7 83,2 3,3

6. Deva – intersectia str. Oituz cu Eminescu (cat. tehnica II)

70 67,8 49,6 93,4

7. Deva – intersectie gara, str. de categ. tehn. I – magistrala

75-85 74,5 41,4 89.9

8. Deva - parcare Mall Piata 90 79,2 43,7 94,59. Deva – Cartier Micro 15 60 54,1 39,2 74,610. Deva – str. Gojdu - str cat. tehn. IV 60 55,6 40,8 64,711. Deva – Sc. Regina Maria 75 71,2 54,0 92,312. Deva – str. cat. tehn. IV ( de

deservire locala ) Aurel Vlaicu60 57,8 42,4 72,8

13. Paroseni – locuinte, str. Paroseni mina

50 71,6 43,5 81,9 21,6

2525

14. Lupeni – locuinte, str.M.Viteazu nr.8 50 66,4 61,9 74,8 16,415. Barbateni – centru-str categ.II, Euro

Rink70 71,9 66,2 79,2 1,9

16. Petrosani Cartier Aeroport – locuinte, str. P- ta Dacia

50 70,8 44,9 82,4 20,8

17. Petrosani – Magistrală (str. categ. tehnica I)

75-85 78,8 59,6 83,3

18. Brad – Magistrala trafic greu (str.categ. tehnica I)

75-85 70,9 45,2 89,3

19. Brad – Magistrala (str. categ. tehnica I) vis a vis de Primarie

75-85 73,1 46,0 94,5

20. Hateg – Magistrala (str. categ. tehnica I)

75-85 74,2 55,4 86,3

21. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carmeuse S.A.

65 69,7 58,8 77,6 4,7

22. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carpatcement SA

65 68,8 55,2 78,9 3,8

Tab. 2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare saptamanala august 2011Nr. crt

Tipul de zona in care s-a

efectuat masuratoarea

Perioada Val. admis

aDB

MediaDB

MinimaDB

Maxima

DB

Dep.DB

1. Hunedoara – Magistrala

(str. categ. tehnica I)

01.08-07.08.201175-85

74,3 48,1 89,208.08-14.08.2011 76,3 53,4 96,515.08-21.08.2011 78,7 54,6 87,822.08-28.08.2011 71,4 47,0 92,7

2. Calan – Drumul National

(Magistrala) INTERSECTIE

01.08-07.08.201175-85

69,8 56,3 79,708.08-14.08.2011 73,4 57,8 84,515.08-21.08.2011 74,4 62,1 82,322.08-28.08.2011 70,6 45,6 90,2

3. Deva – varianta trafic rutier

01.08-07.08.201175-85

73,1 46,5 88,608.08-14.08.2011 79,0 48,8 93,015.08-21.08.2011 75,7 46,8 86,522.08-28.08.2011 76,3 51,0 94,5

4. Simeria – Magistrala (str.de categ. tehnica I)- vis a vis de biserica

01.08-07.08.201175-85

79,8 48,9 86,208.08-14.08.2011 76,2 46,7 86,215.08-21.08.2011 72,4 48,8 85,022.08-28.08.2011 74,7 57,1 91,0

5. Simeria locuinte –Str. Atelierelor (vis a vis de de magazinul Profi)

01.08-07.08.201150

60,1 44,3 78,2 10,108.08-14.08.2011 46,7 39,6 67,015.08-21.08.2011 56,1 44,0 72,8 6,122.08-28.08.2011 63,2 55,8 75,8 13,2

6.Santuhalm – Magistrala

(str. categ. tehnica I)vis a vis de Petrom

01.08-07.08.201175-85

74,5 54,2 89,108.08-14.08.2011 71,5 62,2 83,915.08-21.08.2011 76,3 48,1 87,622.08-28.08.2011 70,9 52,3 88,7

2626

JUDETUL TIMIŞ

In luna august 2011 n-au fost efectuate masurari de acustica .

La nivelul Regiunii Vest, in luna august 2011 s-au efectuat un numar de 93 masuratori lunare, inregistrandu-se 43 de depasiri. Cea mai mare valoare inregistrata a fost de 96,5 dB, fiind inregistrata in judetul Hunedoara.

Tab.2.7. Masuratori efectuate in luna aprilie la nivel de Regiune Vest :

27

Nr. Crt

.Judetul

Nr.masură

tori

CMA(dB)

Nr. depasiriMaxima

(dB)45 50 60 65 70 75

75-85

90

1 Arad 9 x x 6 86,7

2Caras

Severin38 x 26 94.8

3 Hunedoara 46 x x x x x x x x 11 96,5

4 Timis - - - - - - - - - - -

27

3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

JUDEŢUL ARAD

Valorile masurate la determinarile radioactivitatii in luna august 2011 din judetul Arad, sunt prezentate in tabelul urmator.

Tab.nr.3.1. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna august 2011

Nr.crt

Factor de mediu

Minima Media MaximaData max

Nivel atenţio

nareObs.

1Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

0.86±0.02 8.78±0.18 24.61±0.49 18 10

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0.71±0.02 1.66±0.04 3.17±0.07 25 10

3Depuneri(Bq/m2zi)

0.43±0.13 0.7±0.14 1.0±015 31 200 precipitatii

4Mures

(Bq/mc)143.9±38.26 185.7±41.25 282.8±43.42 9 2000 sediment

5Apa

potabila(Bq/mc)

- - - - - -

6Vegetatie (Bq/Kg)

113.4±15.1 224.0±17.6 391.7±20.9 25 -

7Sol

(Bq/Kg)467.42±61.6

7587.53±63.3

5713.83±63.0

85 -

8Doza abs.(microGy/h

)0.093 0.099 0.114 12 0,250

Valorile masurate in luna august s-au incadrat in limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri si aerosoli s-au datorat conditiilor meteo.

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

In luna august, laboratorul de radioactivitate a efectuat masuratori ale radioactivitatii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa bruta,, sol necultivat si vegetatie spontana. Mai jos se prezinta centralizatorul statistic pentru luna august 2011:

Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna august 2011

Nr.crt

Factor de mediu


Nivel atenţio

nareObs.


1.40 4.10 5.55 31 10 -

2828

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0.50 1.50 3.98 31 10 -

3Depuneri(Bq/m2zi)

<0.79 <0.84 <0.89 01 200 -

4Apa bruta(Bq/mc)

<0.25 <0.26 <0.27 02 2000 -

5Apa

potabila(Bq/mc)

- - - - - -

6Vegetatie (Bq/Kg)

0.19+0.03 0.24 0.32+0,03 18 - -

7Sol

(Bq/Kg)0.28+0.06 0.36 0.45+0,06 05 - -


)0.087 0.091 0.098 12 0,250 -

In luna august s-au prelevat probe pentru programul special dupa cum urmeaza (1 proba de apa de suprafata si 2 probe de fantani).

JUDETUL HUNEDOARA

Monitorizarea radioactivitatii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr. 338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu. Monitorizarea s-a efectuat la Statia de radioactivitate Deva, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitorizare, statie ce face parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului.

Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in luna august 2011, nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in luna anterioara si sunt sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte, diferentele inregistrate fiind datorate evolutiei factorilor meteorologici.

Tab.nr.3.3.: Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna august 2011 in judetul Hunedoara

Nr.crt

Factor de mediu


Nivel atenţio

nareObs.


1,51 4,51 7,27 16 10 -

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

0,52 1,32 1,82 08 10 -

3Depuneri(Bq/m2zi)

0,32 0,80 4,80 10 200 -

4Apa bruta(Bq/mc)

270,4 492,6 800,8 11 2000 -

5 Apa potabila

- -

2929

(Bq/mc)

6Vegetatie (Bq/Kg)

234,9±20,7 268,3 323,4±25,6 11 - -

7Sol

(Bq/Kg)390,7±41,7 496,7 572,0±48,7 19 - -


)0,072 0,076 0,112 01 0.250 -

In concluzie, datele obtinute in urma executarii programului standard dispus releva ca, in cursul lunii august 2011, nu au fost depasite limitele de atentionare pentru factorii de mediu monitorizati, valorile obtinute fiind in limitele de variatie ale fondului natural specific zonei de recoltare a probelor

JUDEŢUL TIMIŞ

In luna august 2011, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, proba de apa de suprafata din raul Timis, apa de foraj, sol necultivat si vegetatie spontana.

Tab.nr.3.4. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna august 2011 in judetul Timis

Nr.crt

Factor de mediu


Nivel atenţio

nareObs.


0.70 10.6 23.4 30 10 -

2Aerosoli

ora 13 (14)(Bq/m3)

1.10 3.3 6.4 24 10 -

3Depuneri(Bq/m2zi)

1.10 1.50 2.00 22 200 -

4Apa bruta(Bq/mc)

0.31 0.38 0.47 04 2000 -

5Apa

potabila(Bq/mc)

- -

6Vegetatie (Bq/Kg)

0.17 0.23 0.28 18 - -

7Sol

(Bq/Kg)1.1 1.1 1.2 26 - -


)0.098 0.102 0.110 31 0.250 -

La nivelul Regiunii Vest, in luna august, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au efectuat masuratori asupra probelor de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa bruta, vegetatie, sol si determinari de doza gama absorbita in mediu.

3030

Datele obtinute in urma executarii programului standard dispus releva ca in cursul lunii august 2011 nu au fost depasite limitele de atentionare pentru factorii de mediu monitorizati.

Tab.nr.3.5.:Valorile maxime inregistrate in luna august 2011 in Regiunea Vest

Nr.Nr. CrtCrt

Factorul deFactorul demediumediu UMUM ValoareaValoarea

maximamaxima

Judetul inJudetul in care s-acare s-a

inregistratinregistrat

1Aerosoli atmosferici

Aspiratie 02-07Bq/m3 24.61±0.49 AR

2Aerosoli atmosferici

Aspiratie 08-13Bq/m3 6,4 TM

3Depuneri

atmosfericeBq/m2*zi 4,80 HD

4 Apa bruta Bq/m3 800,8 HD5 Apa potabila Bq/m3 - -6 Vegetatie Bq/Kg 391.7±20.9 AR7 Sol Bq/Kg 713.83±63.08 AR

3131

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ

In luna august , in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a realizat prin urmarirea unui numar de 84 sectiuni de control de monitorizare a calitatii apelor. Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost monitorizate raurile:Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti;Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu

Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca

JUDETUL ARAD

Râul Crişul AlbSupravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri

Oradea în luna august 2011, în bazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat în trei secţiuni de control, amplasate pe cursul principal Crişul Alb – Gurahonţ, Crişul Alb – Ineu şi Crişul Alb – Vărşand.

Tabel. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb

Nr crt

Cursulde apă

Secţiunea de supraveghere

Categoria de calitate

RONutri-enţi

Salini-tate

Polu-anţi

toxici

Alţi indica-

toriIndicatori depăşiţi

1 Crişul Alb Gurahonţ I I I - - -2 Crişul Alb Ineu I I I - - -3 Crişul Alb Vărşand II II I II II -4 Sebiş Prăjeşti I I I I II -5 Sebiş Sebiş I I I - - -6 Tăcăşele Av Iancu II I I - - -7 Hălmăgel Sârbi I I I I II -8 Gut Şicula II I I - - -

9 Matca Zărand III II I - -OD= 3,5 mg/l

CCO-Cr = 27 mg/l

10 Cigher Zărand V II I - -OD = 1 mg/l

CBO5= 6,5 mg/lCCO-Cr = 30 mg/l

11 Canalul Morilor Vărşand IV IV II - -

OD= 2,10 mg/lCCO-Cr= 43 mg/l

N-NH4= 11,38 mg/lN-NO2= 0,035 mg/l

Ntot= 14,07 mg/l12 Canalul Morilor Seleuş I I I - - -

3232

Râul Mureş

Rezultatele analizelor fizico-chimice interpretate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru fiecare indicator în parte permite încadrarea râului Mureş în una din cele 5 clase de calitate.

C.2. Regimului oxigenului: În secţiunile de ordin I ale râului Mureş calitatea apei din punct de vedere al regimului de oxigen se prezintă astfel:

-în secţiunile Arad, Nădlac Şi Săvârşin calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II –a de calitate, înregistrându-se depăşiri la CCOCr, CBO5.-în secţiunea Şoimoş calitatea apei se încadrează în limitele clasei I de calitate; s-au înregistrat depăşiri la CBO5.

În secţiunile de ordin II, indicatorii C.2. se prezintă astfel: -pe Canal Ier, Mureş Mort, Pârâul Mare şi Fiac, calitatea apei se încadrează în clasa a IV-a de calitate; s-au înregistrat depăşiri foarte mari la oxigen dizolvat, CBO5, CCOCr.-în secţiunile Petriş şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I.

C.3. Regim de nutrienţi:În secţiunea Arad calitatea apei se încadrează în limitele clasei I , înregistrându-se

depăşiri la azotiţi şi clorofilă.În secţiunea Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a,

înregistrându-se depăşiri la clorofilă, azotiţi şi fosfor total.În secţiunea Şoimoş calitatea apei se încadrează în clasa I, înregistrându-se

depăşire la clorofilă .În secţiunea Săvârşin calitatea apei se încadrează în clasa I, înregistrându-se

depăşire la azotul total.Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, înregistrându-se

depăşiri foarte mari la P, PO4, NO2, NH4, N şi NO3.În secţiunea Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a,

înregistrându-se depăşiri foarte mari la NO2, P, PO4, NH4, N şi NO3.La Petriş , Pârâul Mare şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I.La Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a ; s-au înregistrat

depăşiri la NO2, N şi NO3.

C.4. Salinitatea:S-a determinat numai pentru secţiunea Nădlac şi Săvârşin.

În secţiunea Nădlac apa corespunde clasei a II-a de calitate , înregistrându-se depăşiri la sodiu, cloruri, şi sulfaţi.

În secţiunile Arad, Şoimoş, Săvârşin, Petriş, Pârâul Mare, Bârzava, Canal Ier, Mureş Mort s-a analizat numai reziduu fix, care nu a fost depăşit.

În secţiunea Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei II (s-a analizat numai reziduul fix care a fost depăşit).

C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală: S-a determinat numai pentru secţiunea Nădlac.În secţiunea Nădlac calitatea apei corespunde clasei I; s-au înregistrat depăşiri la mangan şi bariu.

C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi: În secţiunile Arad, Nădlac, Şoimoş, Săvârşin, Canal Ier, Mureş Mort, Petriş şi Fiac

calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a; s-au înregistrat depăşiri la fenoli.

3333

În secţiunile Pârâul Mare şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I; nu s-au înregistrat depăşiri

.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent. În luna august 2011 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 15 secţiuni cu tip de program de supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ, cu tip de program de supraveghere.

Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.

Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calităţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori chimici relevanţi şi calitatea generală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna august calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de apă necesară funcţionării folosinţelor.

Tabel 4.1.2. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI în secţiunile de control în flux lent – august 2011

3434

În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluenţii Dunării, calitatea apei se încadrează în limitele clasei I-II-a de calitate, excepţie secţiunea Berzovia pe râul Bârzava , unde calitatea apei a fost de clasa a III-a din cauza indicatorilor aferenţi grupei nutrienţi.

JUDETUL HUNEDOARA

. Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada august 2011, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic Mureş:

Tabel 4.1.3. Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic Mureş35

Nr.Crt.

Cursul deApă

SecţiuneaRegimOxigen

NutrienţiSalini-

tate

Polua

nți toxici

specifici

Alți indic.

chimici

relevanți

Gen.

1 Pârâul Rece Am.cf.Hididel2 Timiş Sadova3 Timiş Av.cf.Potoc I I I - - I4 Bistra Am.cf.pârâul

Lupului5 Bistra

MăruluiCrâşma I I I I I I

6 Bistra Obreja II I - - - II7 Bârzava Crivaia8 Secul Am.cf.Bârzava9 Bârzava Moniom I II - - - II

10 Bârzava Am.cf.Fizeş II III - - - III11 Caraş Caraşova12 Nermed Am.cf.Gelug13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I - - - I14 Jitin Am.cf.Caraş I I - - - I15 Oraviţa Am.cf.Lişava I I - - - I16 Lişava Am.cf.Caraş I I - - - I17 Caraş Vărădia18 Ciclova Am. Ciclova

Română19 Nera Pătaş20 Prigor Am.loc.Putna21 Nera Bozovici22 Steier Am.cf.Miniş I I - - - I23 Miniş Am.cf.Tăria I I - - - I24 Beu Am. păstrăvăria Bei25 Nera Sasca Montană I I I - - I26 Nera Naidăş I I I I I I27 Globul Am.cf. Slătinic I - - - - I28 Belareca Am.cf.Cerna29 Cerna Topleţ30 Valea Mare Am.priză captare

Orșova

I I I - - I

31 Dragostele Am.cf.Berzeasca32 Valea Mare Am.cf. Boşneag

35

Nr.crt.

Curs de apă/Secţiune

Clasa de calitate C2 RO(regimoxigen)

C3 RN( regim nutrienţi)

C4 S(Salinitate)

C5PT(poluanţi toxici specifici de origine naturală)

C6(alţiindicatorichimicirelevanţi)

SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL1. Mureş /Brănişca I I I - I2. Orăştie /Orăştie II I I - I3. Cerna/Topliţa I I I - I4. Cerna/Sântuhalm II II(NO2) I - I5. Strei/Baru I I I - I6. Strei / Petreni I I I - I7. Geoagiu/Balşa I I I - I8. Geoagiu /Geoagiu I I I - I

9. Ardeu/Bozeş I I II - I

10. Certej /Bârsau I I V - II11. Săcămaş/Săcămaş I I I - I12. Valea Peştişele/priza

GhelariII I I I I

13. Bărbat / priza Hunedoara

I I I I I

14. Sibişel/priza Orăştie II I I I I15. Râul Mare / priza

DevaI I I I I

16. Boholt/Şoimuş II II(NO2) II - I17. Galbena / Haţeg I I I - I18. Sârbi/Sârbi I I I - I19. Râul Mare/Nalaţi-Vad I I I - I20. Zlata/Gura Zlata I I I - I21. Peştiş/Nandru I I I - I22. Valea

Luncanilor/priza Boşorod

I I I I I

23. Lac Faerag/priza Certej

II I I I I

24. Râul Mare/ Sântămăria Orlea

I I I - I

25. Căian/Calcarele din Dealul Măgura

II I I - I

26. Valea Morii/ Complex carstic Ponorici Cioclovina

I I I - I

Bazinul hidrografic Criş:

Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic Crişuri, aferente judeţului Hunedoara, pe luna august 2011 este prezentată în tabelul următor:

Tabel 4.1.4. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Crişuri

Nr. Cursul Secţiunea Categoria de calitate3636

crt. de apă desupraveghere

Indicatori caracteristici

RO Nutrienţi Salini-tate

Poluanţi toxicispecifici

Alţi indicatorirelevanţi

1. Crişul Alb Crişcior I I I I II -2. Crişul Alb Baia de Criş I I I - - -3. Rabita Am. Rabita I I I - - -4. Valea Znil Capt. Baia

de Criş- I - - - -

Bazinul hidrografic Jiu:Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii

apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna august 2011, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 33 probe de apă care au însumat 409 indicatori din care:

Ape de suprafaţă: – - 6 probe de apă, însumând 120 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit regimul de oxigen, gradul de mineralizare şi nutrienţii. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează în starea chimică foarte bună, conform Legii 310/2004.

Tabel nr. 4.1.5. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Jiu

Nr.crt. Curs de apă Secţiunea de control R.O. G.M. Nutrienţi Starea chimicagenerală

1. Jiul de Est Livezeni fb fb fb2. Jiul de Est Petroşani b fb fb3. Taia amonte priza fb fb fb fb4. Jieţ amonte priza fb fb fb fb5. Polatişte amonte priza fb fb fb fb6. Izvorul amonte priza fb fb fb fb

Lacuri de acumulare:o probă de apă însumând 25 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la secţiunea: priză. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe.

JUDETUL TIMIS

1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent In luna august în judeţ au fost în urmărire un număr de 21 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat. Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea

3737

globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna iulie calitatea apei râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-IV .În secţiunile de supraveghere de pe :

• râul Bega şi afluenţi- calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizată în secţiunile Balinţ, Amonte Timişoara, Otelec şi s-a încadrat în clasa a II - a de calitate. În luna august, conform Manualului de operare, afluenţii râului Bega nu au fost monitorizaţi.

• râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa a II-a de calitate, excepţie afluenţii Spaia, Şurgani, Lanca Birda, unde din cauza indicatorilor aferenţi grupei regim de oxigen şi nutrienţi, apa a fost de clasa a IV-a respectiv a III-a de calitate.

Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a IV-a, la grupa regim de oxigen şi nutrienţi.• râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat

în limitele clasei a II- a de calitate, excepţie secţiunea Cenei şi Becicherec, unde a fost de clasa a III-a la regim de oxigen.

• râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s- a încadrat în clasa a III-a respectiv a IV-a de calitate.

2.Stadiul calitaţii apei râurilor Bega în secţiunile de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic

Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul Bega Indicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (pH, cloruri, CCOMn/O2, NH4) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate excepţie amoniu care s-a încadrat în limitele clasei a II - IV-a.Oxigenul dizolvat determinat în luna august a avut valori cuprinse între 5,56 – 6,68 mg/l .

Tabel 4.1.6. Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe luna august 2011

3838

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea

RegimOxigen

Nutrienţi Salinitate

Poluanţi toxici

specifici

Alţi ind. Chimicirelevanţi

General

1 Bega Luncani2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea3 Cladova Am.loc. Cladova 4 Bega Balinţ I - - - - I5 Săraz Loc. Saceni6 Biniş Coştei –Ţipari7 Bega Am.Timişoara I I I I I I8 Bega Otelec II II I I I II9 Bega Veche Pişchia10 Apa Mare Av.cf.Slatina II I - - - II11 Apa Mare Becicherecu Mic III II - - - III12 Bega Veche Sânmihaiu

GermanII II - - - II

13 Bega Veche Cenei III II - - - III14 Nădrag Am.cf.Timiş I - - - - I15 Spaia Am.cf.Timiş IV IV - - - IV16 Timiş Lugoj I I I I II II17 Timiş Am.cf.Timişana II I - - - II18 Şurgani Chevereş IV IV - - - IV19 Pogăniş Otveşti II II - - - II20 Timiş Şag I I - - - I21 Lanca Birda Am.loc.Ghilad II III - - - III22 Timiş Grăniceri I I I I - I23 Moraviţa Moraviţa III II - - - III24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II - - - II25 Bârzava Partoş IV IV II - - IV26 Aranca Am.Sânnicolau III II - - - III27 Aranca Valcani IV II - - - IV

In luna august, pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe

4.2. APE UZATE

JUDETUL ARADÎn bazinul inferior al Mureşului există un număr de 10 surse de poluare, aflate în

evidenţa şi monitoringul SGA Arad, amplasate în judeţul Arad si prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.1. Ape uzate – indicatori depasiti luna august 2011

Unitatea Loc./ jud.Frecvenţă

Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi

SC

C

OM

PA

NIA

D

E A

PĂ

AR

AD

S

A

ARADS.E. / jud. Arad MUREŞ

Apă canal populaţieNH4: 2,88/2 = 1,44

P/1 : 1,265/1 = 1,265

PECICA S.E.ARAD

MUREŞ Apă canal populaţie

3939

ZONA IND. NV S.E. / ARAD

MUREŞ MORT

MUREŞ

Producţie în domeniul industriei

alimentare

NH4: 68,2/30 = 2,27CBO5: 345/200= 1,725CCOCr: 678/500= 1,356

LIPOVA/ jud. AradMUREŞ

Apă canal populaţie Evac. staţie epurare

Evacuare 1Evacuare 2

NĂDLAC S.E./jud. Arad

MUREŞApă canal populaţie Evac. staţie epurare

NH4: 54,35/30 = 1,81

CURTICIS.E./ jud. Arad MUREŞ

Apă canal populaţieNu sunt depăşiri

C.A.I. CURTICI CURTICI /ARAD

CANAL DESECARE

Fermă zootehnică

CET HIDROCARBURI

ARADMUREŞ

Producţie energie electrică şi termică

SC ASTRA VAGOANE SA ARAD CANAL

MUREŞEL

Construcţia şi repararea

materialului rulant (vagoane marfă)

Unitate în insolvenţă

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA

LIPOVA/ARAD MUREŞ

Industrie alimentară

JUDETUL CARAS –SEVERIN

În luna august 2011 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la

următoarele surse de poluare: SC Plastomet SA Reșița, SC TMK Reșița și SC UCM

Reșița (3 evacuări). Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:

Tabel 4.2.2. – Ape uzate indicatori depasiti

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi ( mg/l)

SC Plastomet Reșița Bârzava Confecții metalice CBO5 – 1,15 oriAmoniu – 6,7 ori

Au fost efectuate determinări în regim de prestări servicii la SC Messer Gaz România – PL

Reșița, totalizând 3 determinări.

De asemenea s-a analizat, la solicitarea GNM – Comisariatul Județean Caraș-Severin, o probă de apă de mină de la Mina Cozla, totalizând 8 determinări

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada august 2011, situaţia apelor uzate este următoarea:

4040

Bazinul hidrografic Mureş: Au fost verificate 19 unităţi, la care s-au efectuat analize de control la indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate.

Tabelul 4.2.3 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Mures

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi(val.analizată/val.admisă)mg/l

2. SC APAPROD SA-CO SIMERIA- p.1.Băcia

Băcia/ Hunedoara

Canal Batiz

Epurare ape uzate oraşeneşti

Evacuare st. epurareSuspensii 157CCO-Cr 232,22CBO5 89,815Amoniu 54,16

2. SC APAPROD SA-CO SIMERIA

Simeria/Hunedoara

r. Mureş Epurare ape uzate oraşeneşti

Evacuare st. epurareSuspensii 131Amoniu 30,7045

3. SC AVIS 3000 SA

Băcia/ Hunedoara

r. Mureş Abatorizare carne de pasăre

Evacuare st. epurareAmoniu 3,809

Bazinul hidrografic Jiu:S-au recoltat 26 probe însumând 264 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate

de surse de poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna august variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat.

În luna august 2011 au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor.

Tabelul nr. 4.2.4. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Jiu

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud.

Receptor Profil/activ.

Indicatori depăşiţi(val.analizată/val.admisă)mg/l

Cauze şi măsuri luate

1. SC ASVJ PetroşaniSt. LoneaBlocuri

Petrila Jiul de Est Epurareapăorăşenească

NH4 + 2,34 Staţie de epurare depăşita. Unitatea a fost penalizată.

4141

5.STAREA CALITATII SOLULUI

În luna august s-au efectuat un număr de 5 analize de sol în judeţul Arad: la Hălmagiu, Iermata, Cruceni, Petriş şi Mocrea, unde s-au recoltat probe din 6 puncte. Valorile determinărilor, pentru monitorizarea solului sunt prezentate în tabelul nr 5.1 de mai jos:

Tabel nr. 5.1.

Localitate Semlac Şimand Sintea Mare

Adâncime, cm 0-7 7-15 0 - 7 7 - 15 0 - 7 7 - 15

pH 7,2 7,0 6,7 6,6 5,6 5,4

Humus, % 2,95 2,63 2,75 2,15 3,22 2,95

P asim., ppm 72 68 92 87 6 6

Kasim., ppm 205 194 215 198 105 88

Textură, %

Nisip grosier 1,1 1,5 4,3 4,3 2,3 4,3

Nisip fin 25,8 21,9 37,5 37,2 30,4 31,5

Praf 30,4 29,0 21,0 23,4 31,9 30,3

Argilă fizică 43,8 43,7 45,0 43,1 51,7 48,2

Argilă 42,7 47,6 37,2 35,1 35,4 33,9

4242

6.GESTIUNEA DESEURILORÎn tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în august 2011, în Regiunea

Vest.

Nr.crt.

APM Denumire material stoc/ t Cantitate / tone

Stoc/ tone

iulie 2011 colectată valorificată eliminată aug 2011

REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA

1 Arad

1. Deşeuri municipale 0 9715,74 39,17 9676,57 0

2. Sticlă 21,23 0,32 0 0 21,55

3. PET 14,8 16,12 10,86 0 20,06

4. PE 62,28 39,42 32,62 0 69,08

5. Hârtie/carton 353,01 1392,31 1361,07 20,2 364,05

6. Uleiuri uzate 25,4 17,98 30,04 0 13,34

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 54,83 31,26 40 0 46,09

9. Anvelope uzate 148,66 268,09 265,73 0 151,02

Deşeuri lemnoase total, din care 853,67 1004,84 983,05 0 875,46

10. rumeguş 411,26 264,13 220,26 0 455,13

11. alte deşeuri lemnoase 442,41 740,71 762,79 0 420,33

12. Deşeuri spitaliceşti 0 11,33 0 11,33 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 89,03 14 43 0 60,03

14. Deşeuri textile 0 247,16 0 247,16 0

2 Caraş-Severin

1. Deşeuri municipale 0 10156,9 0 10156,9 0

2. Sticlă 47,36 4,54 0 0 51,9

3. PET 18,855 68,017 68 0 18,872

4. PE 21,433 7,72 7,72 0 21,433

5. Hârtie/carton 0 107,78 0 107,78 0

6. Uleiuri uzate 41,508 8,899 10,222 0,9 39,285

7. PCB/PCT 0 0

8. Acumulatori auto 39,638 9,723 18,818 30,543

9. Anvelope uzate 96,51 6,091 0 102,601

Deşeuri lemnoase total, din care 169,145 559,478 558,077 170,546

10. rumeguş 17,685 284,149 275,735 26,099

11. alte deşeuri lemnoase 151,46 275,329 282,342 144,447

12. Deşeuri spitaliceşti 0 4,892 4,892 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 2,51 0,535 1,935 1,11

14. Deşeuri textile 3,74 0,127 3,867

3 Hunedoara

1. Deşeuri municipale 0 10124,26 594,79 9529,47 0

2. Sticlă 3,7 43,5 43,5 3,7

3. PET 43,493 30,069 36,808 36,754

4. PE 122,193 159,035 132,753 148,475

5. Hârtie/carton 166,32 1856,912 1667,444 355,788

6. Uleiuri uzate 48,715 0,68 1,78 47,615

7. PCB/PCT 0 0

8. Acumulatori auto 31,415 40,475 35,99 35,9

9. Anvelope uzate 2628,702 0 0 2628,702

Deşeuri lemnoase total, din care 7861,712 2617,186 2952,532 7526,366

10. rumeguş 3859,97 901,27 1016,189 3745,051

11. alte deşeuri lemnoase 4001,742 1715,916 1936,343 3781,315


13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 8,36 9,474 2,503 15,331

14. Deşeuri textile 0 0

4 Timiş 1. Deşeuri municipale 260355 20081 8596 2993 268847

2. Sticlă 447,006 0,14 0 0 447,146

3. PET 331,52 143,88 160,91 0 314,49

4. PE 401,104 294,65 279,34 0 416,414

5. Hârtie/carton 445,646 1093,13 720,25 0 818,526

6. Uleiuri uzate 50,861 32,242 31,378 0 51,725

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 100,471 575,058 537,904 0 137,625

9. Anvelope uzate 500,538 100,4 100,4 0 500,538


10. rumeguş 633,801 632,39 632,39 0 633,801



13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 65,435 20,186 44,316 0 41,305

14. Deşeuri textile 79,113 3,651 8,455 0 74,309

1. Deşeuri municipale 260355 50077,9 9229,96 32355,94 268847,00

TOTAL REGIUNE

2. Sticlă 519,296 48,5 43,5 0 524,296

3. PET 408,668 258,086 276,578 0 390,176

4. PE 607,01 500,825 452,433 0 655,402

5. Hârtie/carton 964,976 4450,132 3748,764 127,98 1538,364

6. Uleiuri uzate 166,484 59,801 73,42 0,9 151,965

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 226,354 656,516 632,712 0 250,158

9. Anvelope uzate 3374,41 374,581 366,13 0 3382,861


10. rumeguş 4922,716 2081,939 2144,574 0 4860,081


12. Deşeuri spitaliceşti 0 51,918 0 51,918 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 165,335 44,195 91,754 0 117,776

14. Deşeuri textile 82,853 250,938 8,455 247,16 78,176

7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE

JUDETUL ARAD

In cursul lunii august 2011, in cadrul Compartimentului Arii Protejate, s-au realizat urmatoarele:

- s-au emis 3 puncte de vedere catre Serviciul Reglementari., din cadrul A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM Arad.

- s-au intocmit 4 raportari: - 2 raportari catre Prefectura si MBD, referitoare la activitatea lunara din cadrul

compartimentului,- 1 raportare catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului,- 1 raportare catre PP.

- s-a emis o autorizatie de mediu conform Ord 410/2008

JUDETUL CARAS – SEVERIN

In luna august s-au desfasurat urmatoarele activitati:- au fost analizate si s-au eliberat referate de specialitate, pentru :

- consolidare DN67D - CNADR SA - DRDP Timisoara; - lucrari construire MHC, Valea Borlovei - SC DIERNA HYDROENERGY SRL;

- alimentare cu energie electrica statie GSM - IJPF CS;- ferma de crestere a pastravilor - DAMIESCU ALEXANDRU;- parc fotovoltaic - SC THIROM PRECISION & ENGINEERING SRL;- casa P+1 Corornini - TUNDREA NICOLAE;

- modernizarea infrastructurii de apa si canalizare in judetul Caras-Severin, (aglomerarile Baile Herculane, Caransebes, Moldova Noua, Oravita, Resita, Bocsa, Otelu Rosu.

- s-a participat la 3 sedinte CAT si au fost transmise 2 adrese catre Administratia Parcului National Semenic Cheile Carasului.

Nu au fost eliberate autorizatiii de mediu pentru recoltarea si achizitionarea de plante din flora salbatica

JUDETUL HUNEDOARA

In perioada 01.08.2011 – 31.08.2011 s-au efectuat 8 controale in teren pentru verificarea starii de sanatate a habitatelor/speciilor protejate si anume:

- Padurea Bejan: am constatat starea relativ buna a habitatelor de padure pentru care a fost desemnat situl, fara arbori taiati sau extrasi recent din sit; singurele interventii antropice, negative sunt depozitele necontrolate de deseuri menajere si din constructii.

- Dealul Cetatii Deva: am constatat prezenta unor depozite necontrolate de deseuri menajere, precum si urme ale practicarii sporturilor motorizate. - ROSCI0250 “Tinutul Padurenilor: s-a observat in acest an o fructificatie bogata la fag si alun; vegetatia este bogata datorita precipitatiilor din aceasta perioada; nu s-au observat efecte negative antropice recente, singurele prezente umane fiind cele ale culegatorilor de accesorii ale padurii. - Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina: am remarcat existenta unei captari pe valea Sipotului realizata pentru alimentarea cu apa a localitatilor din aval; starea de sanatate a habitatelor este buna, aceastea nu prezinta semne de uscaciune sau alte deteriorari din cauze naturale. - ROSCI0087 Gradistea Muncelului – Ciclovina: valea Ponorului prezinta in jumatatea superioara care este foarte meandrata, o deplasate vizibila a cursului spre baza

versantului drept (produsa in cursul ultimilor 5 ani); vechile meandre au fost acoperite de vegetatie higrofila; la data controlului era in plina desfasurare activitatea traditionala de cosire si strangere a fanului. - Dealul Colt si Dealul Zanoaga: starea de sanatate a habitatelor este buna, nu au fost observate efecte negative antropice recente. - Locul fosilifer Ohaba – Ponor: comparativ cu anii anteriori, rezervatia nu a suferit interventii antropice, numai modificari naturale cum ar fi denudarea mai intensa datorata precipitatiilor abundente din ultimii 2 ani. - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului: drumul forestier de-a lungul paraului Barisor este deteriorat din cauza numeroaselor ogase si ravene produse de izvoarele care nu au fost regularizate; nu s-au observat urme ale turismului necontrolat. - ROSCI0236 Strei – Hateg: habitatele de lunca sunt in stare buna; au fost identificate elemente floristice care indica prezenta unui habitat nesemnalat in formularul standard Natura 2000 al sitului: Paduri daco-getice de lunci colinare cu Stellaria nemorum (91 E0). Custozii/administratorii ariilor naturale din judet nu au semnalat deteriorari ale starii de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale ursilor/lupilor asupra animalelor domestice din gospodariile izolate.

In perioada 02-17.08.2011 au fost organizate 6 sedinte de lucru cu reprezentantii primariilor din judet pentru stabilirea unui set de masuri pentru eradicarea ambrosiei, planta cu efect puternic alergen asupra sanatatii umane. Au fost emise 5 autorizatii de mediu pentru fauna de interes cinegetic

.JUDETUL TIMIS

In luna august 2011, Compartimentul Arii Protejate a desfasurat urmatoarele activitati, la nivelul judetului Timis :

- analizarea documentatiilor in cadrul procedurii de reglemetare pentru stabilirea necesitatii demararii/nedemararii procedurii de evaluare adecvata si emitere de referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate in etapele de reglementare pentru diferite obiective;

- colaborare cu Serviciul Reglementari privind localizarea amplasamentelelor unor proiecte in siturile Natura 2000;

- verificare documentatii elaborate de catre gestionarii fondurilor cinegetice din judetul Timis privind sustinerea derogarilor solicitate pentru speciile strict protejate (urs, lup, ras, pisica salbatica) pentru sezonul 2011-2012, si raportarea la ANPM;

- emitere negatie la Declaratia autoritatii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000, pentru proiectul „Inovare tehnologica prin achizitionarea de echipamente eco-eficiente de nivel high-tech pentru dezvoltarea si producerea de componente electronice noi destinate industriei automotive in cadrul SC HELLA ROMANIA SRL”, proiect cu finanţare in cadrul Programului Operational Sectorial pentru Cresterea competitivitatii economice POS CCE 2007-2013”, Axa Prioritara 1 „Un sistem inovativ si ecoeficient de productie”, Domeniul major de investitie 1.1 „Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a inteprinderilor, in special a IMM”, Operatiunea 1.1.1. „Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile pentru inteprinderile mari;

- centralizare ativitati cu impact asupra mediului din amonte de situl Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timisului ca urmare a solicitarii USAMVBT;

- verificare amplasament proiect: „Amenajare iaz piscicol si de agrement prin excavare agregate naturale si scoatere teren din circuitul agricol” in extravilanul localitatii Dragsina, comuna Cheveresu Mare, judetul Timis, titular SC SITE CONSTRUZIONI SRL, privind evaluarea initiala a proiectului;

- intocmirea adreselor de raspuns la solicitari de informatii catre institutiile solicitante;- intocmirea altor raportari curente specifice compartimentului.

In luna august 2011, nu au fost semnalate sau constatate actiuni cu impact negativ asupra integritatii ariilor naturale protejate.

In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in luna august s-a efectuat 9 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 6 autorizatii de mediu pentru activitati vanatoare si de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si, respectiv, fauna salbatica si a importului acestora

8. POLUARI ACCIDENTALE

. In cursul lunii august, in Regiunea Vest au avut loc mai multe poluari accidentale:In judetul Arad s-a produs un numar de doua poluari accidentale:- in data de 29.08.2011, in urma unui accident rutier, autocisterna B97REO

apartinand S.C. Confort S.A. Timisoara s-a rasturnat in sanTul de la marginea drumului DN 7, in apropiere de localitatea Conop. In urma accidentului dintr-unul din rezervoare s-a scurs o cantitate de aproximativ 2000 litri motorina, pe carosabil si pe solul din dreptul soselei. Suprafata afectata de produsele petroliere este de cca 50 mp. Ca masuri in urma accidentului, s-a spalat carosabilul de catre reprezentantii ISU Arad, iar pentru reducerea si eliminarea efectelor produse, solul afectat de produsele petroliere va fi curatat de catre RADN Timisoara.

- o alta poluare accidentala in judetul Arad, s-a produs in data de 30.08.2011 in perimetrul S.C. Hammerer Aluminium Industries Santana S.R.L. si canalul de desecare ANIF (CC2). In urma avarierii retelei de alimentare cu apa, situata sub platforma betonata a depozitului de zgurA, apa sub presiune scapata prin spartura conductei mentionate, a ajuns in contact cu zgura fierbinte, rezultatul fiind antrenarea particulelor din această zgura si scurgerea acestora in canalul de desecare ANIF (CC2) din apropierea incintei unitatii. GNM-CJ Arad a luat toate masurile necesare pentru limitarea si eliminarea cat mai rapida a efectelor poluarii accidentale; s-au recoltat probe de apa si de aer. Reprezentantii GNM-CJ Arad si APM Arad, prezenti la fata locului, au constatat ca poluarea produsa nu are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu.

In luna august, in judetul Caras-Severin au avut loc 2 poluari accidentale.- in data de 16.08.2011, in Statia CFR Zagujeni, s-a semnalat scurgere de acid

clorhidric de concentratie 32% dintr-o cisterna CFR datorita unei fisuri la conducta cisternei. Cisterna apartinea unui convoi, venind de la Ramnicu Valcea cu destinatia Serbia. La scurt timp vagonul cisterna a fost dus in statia Triaj Caransebes. Zona a fost izolata de catre ISU ”Semenic” Caras-Severin. Imediat dupa incident a fost anuntat SC Olchim Ramnicu Valcea, pentru interventii. SC Olchim a ajuns la fata locului la ora 21:30. A fost izolata conducta cisternei (pe unde s-a produs scurgerea) si cisterna a fost transportata la Turnu Severin pentru transvazare. Zona afectata a fost de circa 10 mp. S-a procedat la neutralizarea acestei zone prin tratare cu var. Specialistii Oltchim au apreciat ca este vorba de circa 1500 kg acid scurs. Interventia tehnica a fost finalizata in jurul orei 23:30.

- in perioada 26-28.08.2011, datorita vantului puternic, s-au produs, in zona Moldova Noua, poluari accidentale ale aerului cu pulberi in suspensie de pe iazurile apartinand SC Moldomin SA Moldova Noua. Fenomenul s-a diminuat incepand cu data de 28.08.2011 ora 12:00, cand intensitatea vantului a scazut, instalandu-se calmul atmosferic. O echipa a laboratorului APM CS s-a deplasat in zona pentru prelevare de probe. Rezultate analizelor au indicat depasiri ale concentratiei maxime admise la pulberi totale in suspensie pentru determinari la 30 de minute (STAS 12574/87) intre 1,5 si 7,5 ori.

In cursul lunii august 2011 au fost inregistrate doua poluari accidentale pe raza judetului Hunedoara, respectiv:

- in data de 01.08.2011, ora 11.00, in halta CFR Strambuta, pe Defileul Jiului, limitrof cu jud. Gorj, s-au produs scurgeri de ingrasamant chimic (uran) din vagonul cisterna care

circula de la Azomures spre Craiova. Scurgerile de ingrasamant chimic au fost cauzate de o fisura la imbinarea cu sudura. Factorul de mediu afectat a fost solul. Masurile luate au fost: etansarea fisurii si monitorizarea vagonului cisterna pana la destinatie, in acest sens Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara anuntand agentiile pentru protectia mediului din judetele Gorj si Dolj;

- in data de 27.08.2011, ora 18.00, din cauza caldurii excesive s-a produs autoaprinderea haldei de deseuri menajere a Municipiului Deva pe o suprafata de cca. 2 ha din totalul de 6,5 ha. Fumul degajat a dispersat noxele emise la mare distanta producand poluarea aerului atat pe raza Municipiul Deva, cat si in unele localitati limitrofe. Masurile luate: stingerea incendiului de catre operatorul de salubritate S.C. Salubritate S.A. Deva si prin interventia detasamentului de pompieri Deva din cadrul ISU Hunedoara. Comisariatul Judetean Hunedoara al Garzii Nationale de Mediu a sanctionat contraventional S.C Salubritate S.A. Deva cu amenda in valoare totala de 100 000 lei.

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST – …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/starea...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST – …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/starea...