RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/calitatea...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VESTSEMESTRUL II 2009

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul - lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: -izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona

Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile

1.

muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1. CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 13 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 2 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie- 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic - 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 1 statie fond industrial in Timisoara 1 statie suburbana la Carani.Deci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din: - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)- 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 2 statii de trafic (judetul TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)

Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date despre calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere, Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului. Ele sunt transmise, de asemenea, la UE si Agentiei Europene de Mediu.

In 2008 s-au mai amplasat un numar de statii de monitorizare continua a calitatii aerului, in fiecare din judetele regiunii Vest, dupa cum urmeaza:

- judetul Arad: 1 statie in localitatea Nadlac in apropierea frontierei cu Ungaria, de fond suburban si trafic;- judetul Caras Severin: 2 statii – o statie in localitatea Buchin – de trafic o statie la Moldova Noua, in apropierea frontierei cu Serbia – de fond urban - judetul Hunedoara: o statie la Vulcan de fond industrial 1 - judetul Timis: 2 statii: o statie in localitatea Lugoj, industriala o statie in localitatea Moravita, de fond. Acestea nu sunt inca puse in functiune, din cauza unor probleme legate de alimentarea cu energie electrica (bransamente,etc.)

2.

In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la bază metodele specificate în STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.

Anumite analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform metodologiei din O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – ozon;- A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 ;- A.P.M. Hunedoara – PM10;- A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.

Datele de calitatea aerului care vor fi discutate in continuare provin de la ultimile 2 sisteme amintite, si anume:

- judeţul Arad : 3 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judeţul Caraş Severin : 3 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3 şi 1 analizor SO2 (Ord.592/2002) 21 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judeţul Hunedoara : 7 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2,NH3 (STAS 12574/87) 8 puncte prelevare pulberi in suspensie (STAS 121574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). - judeţul Timiş : 2 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

JUDETUL ARAD

Începând cu luna august, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se va face doar într-un singur punct de prelevare, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea, în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.

În prezent punctul de prelevare pentru monitorizarea semiautomată este: „Sediu APM” Poluantul analizat, cu timp de mediere 24 ore, este amoniacul. Frecvenţa măsurătorilor este săptămânală, în zilele de marţi şi joi.

3.

Monitorizare semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi se face, în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3

Monitorizare manuală a poluanţilor solizi, pulberi sedimentabile, ce reprezintă evidenţierea poluării de impact se face prin determinări în 11 locaţii atât din municipiul Arad cât şi din localităţile din judeţ, pe baza prevederilor STAS 12574/87.

In cazul pulberilor în suspensie (analizate in luna iulie), procentul probelor la care s-a intregistrat depasirea CMA a fost de 65.21%. Pulberile în suspensie au depăşit CMA în punctele de recoltare care sunt amplasate pe artere intens circulate:

- punctul Astra Vagoane, pe o arteră circulată în apropierea fabricii de mobilă S.C. IMAR S.A. şi a Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;

- str. A. Şaguna este şoseaua pe care este dirijat traficul greu pentru ieşirea din oraş;

- punctul Uzina Electrică, pe şoseaua de intrare dinspre Deva.Valoarea maxima lunara a fost inregistrata in punctul de prelevare: Astra Vagoane, fiind de 0,165 mg/mc (110% fata de CMA). Frecventa depasirii CMA (conform STAS 12574/87) pe semetrul II 2009 la pentru pulberi in suspensie, pentru judetul AR este de 65.21%.

Din cele 66 de probe de pulberi sedimentabile prelevate in semestrul II al anului 2009, nici o proba a inregistrat depasirea CMA din STAS 12574/87.

Concentraţia medie lunară şi procentul probelor a căror concentraţie a depăşit CMA la pulberile în suspensie si sedimentabile sunt comparative cu cele din perioada corespunzatoare a anului trecut. Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile este cauzata, in principal, de starea necorespunzatoare a curaţeniei orasului , de starea carosabilului si de prezenta centralei termice in zona urbana.

Poluarea produsa de traficul rutier a fost supravegheata si prin masuratori de scurta durata ale poluantilor: SO2, NO2 si NH3, dar valorile determinate nu au inregistrat depasiri ale CMA conform STAS 12574/87.

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului cuprinde in judetul Caras-Severin cuprinde in Zona Reşiţa - 2 puncte ; - indicatori: - poluanţi gazoşi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi în suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);

Pulberile sedimentabile se urmăresc şi în alte centre urbane si rurale (19).Singurii indicatori la care s-au inregistrat depasiri sunt pulberile sedimentabile -

4.28% din probele semestrului II 2009 au inregistrat depasirea CMA, fata de 7.7% in aceeasi perioada a anului 2008; maxima a fost de 19.21g/m2/luna (113% fata de CMA) , a fost inregistrata in luna iulie in zona Daicoviciu, Resita este mai mica decat maxima din semestrul II 2008 care a fost 18.41 mg/mc. In luna noiembrie s-a inregistrat frecventa maxima de depasiri ale CMA – 9.09%.

S-au efectuat si analize ca urmare a solicitărilor agenţilor economici (contracte de prestări servicii, comenzi) sau a unor sesizari, efectuandu-se 74 de analize, in majoritate determinari de pulberi.

JUDETUL HUNEDOARA

Monitorizarea calităţii aerului, conform STAS 12574/87, a fost asigurată prin 7 puncte de prelevare amplasate astfel: 2 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona

4.

Petrosani, 1 la Calan, 8 puncte prelevare probe pulberi in suspensie, 1 punct prelevare PM10 si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.

Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 sunt pulberile sedimentabile. Concentratia maxima a fost de 35.54 g/m2/luna (209.05% fata de CMA) in luna noiembrie (43,81 g/mp/luna in semestrul II 2007). Frecventa semestriala a depasirilor a fost de 3,105% fata de 3.1% in aceeasi perioada a anului trecut. Depasirile s-au inregistrat, mai ales, in punctul de prelevare amplasat in localitatea Zlasti, in apropierea S.C. Talc Dolomita S.A. Hunedoara si S.C. Mittal Steel Hunedoara – Fabrica de Var.

La indicatorul PM10, 5.40% din probele analizate au inregistrat depasirea VL conform OM 592/2002, maxima fiind de 98.06 µg/mc (1196.12% fata de VL), determinata in luna noiembrie, pe str. A Vlaicu nr 25 Deva, reprezentand si maxima pe semestru la acest indicator. In aceeasi perioada 2008, frecventa depasirilor a fost 14.8%, iar valoarea maxima a avut valoarea 73.73 µg/mc (147,46% fata de VL).

La indicatorul pulberi in suspensie s-a inregistrat depasiri ale VL la 0.114% din probele analizate, maxima inregistrata fiind de 0.161 mg/mc (107.3% fata de VL)

JUDETUL TIMIS

In judetul Timis , in semestrul II, s-au efectuat determinari ale calitatii aerului dupa cum urmeaza:

-in zona industriala - Calea Stan Vidrighin – determinari pulberi in suspensie pe baza metodelor indicate in STAS 12574/87

-in zona centrala – M.Viteazul – determinari de O3 si PM10 in conformitate cu OM 592/2002; aceste determinari se efectuaeaza independent de cele din reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului.

Pulberile sedimentabile au punctele de prelevare amplasate in 9 locatii din Timisoara

Incepand cu luna septembrie, determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.

Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri in semestrul II 2009 sunt urmatorii :- pulberi in suspensie s-a inregistrat o frecventa semestriala a depasirilor de

23.07%, maxima fiind 0,201 mg/mc (134% fata de CMA), in luna iulie in zona industriala Calea Stan Vidrighin. In aceeasi perioada a anului 2008, frecventa depasirilor la acest indicator a fost 17.2%, iar valoarea maxima 0,261 mg/mc.

- la pulberi sedimentabile maxima s-a nregistrat in luna iulie 2009 – 53.19 g/mp/luna (312.8% fata de CMA), in Timisoara, Cal. Stan Vidrighin, zona cu trafic intens si industrie . Aceasta valoare constituie si maxima pe regiune la acest indicator. Luna in care s-au inregistrat cele mai multe depasiri ale CMA a fost iulie, cu 100% dintre probe depasite. Maximele regionale, pe semestrul II 2009, ale concentratiilor indicatorilor: pulberi in suspensie, PM10 si pulberi sedimentabile sunt inregistrate in judetele Caras-Severin, Hunedoara si Timis.

5.

Tabelul 1.1. reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul II al anului 2009:

Tabelul 1.1.

Nr.crt.

Indicat. UM

STAS 12574 sau O.M. 592

Nr. total

probe

Nr. probe

ce dep. CMA/VL/praguri

♦

Minima masura

ta

Maxima masura

ta

Conc. medie Obs.

1. NO2mg/mc

STAS 12574

857 - 0.0 (HD) 0.0263 (CS)

0.0078

2. SO2mg/mc

“858 - 0.0 (HD) 0.012

(HD)0.00317

3. NH3mg/mc

“241 - 0.0 (AR

HD)0.0453 (CS)

0.0065

4. NOxµg/mc O.M.

592- - - - -

6. SO2 µg/mc “ - - - - -

7. COmg/mc

“- - - - -

8. O3µg/mc “

2509 - 0.011 (CS)

0.1536 (TM)

0.0552

9.

Pulberi in

suspensie

mg/mc

STAS 12574

831 19 0.011 (HD)

0.140 (CS)

0.0892

10. PM10 µ g/mc

O.M.592

182 6 0.0 (HD) 98.06 (HD)

23.25

11.Pulberi

sedimentabile

g/mp/luna

STAS 12574

291 18 0.66 (AR)

53.19 (TM)

8.057

Rezumativ, situatia depasirilor inregistrate la masurarea concentratiilor de pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si PM10 in regiunea Vest, este redata in tabelul si in graficele de mai jos.

In tabelul 1.2. se indica , in procente, situatia probelor care au depasit CMA sau VL in semestrul II 2009, pe judete si pe intreaga regiune:

Tab.1.2.Judetul Pulb.in

suspensiePM10 Pulb.sedimentabile

Arad % 65.21 - -Caras Severin % - - 4.28Hunedoara % 0.114 5.40 58.82Timis % 23.07 - 3.105

6.

Reg.Vest % 2.280 0.549 4.186

Figura de mai jos indica variatia lunara, in semestrul II 2009, a valorilor maxime pentru indicatorul pulberi sedimentabile, in fiecare judet al regiunii Vest.

Pulberi sedimentabile - valori maxime lunare Sem II 2009

0

10

20

30

40

50

60

iul aug sept oct nov dec

g/m

p/l

un

a

AR

CS

HD

TM

Fig.1 Pulberi sedimentabile – valori maxime lunare

Compararea frecventei de depasire a CMA, pentru indicatorul pulberi sedimentabile pentru regiunea Vest, in semestrul II al anilor 2007, 2008 si 2009 este redata in Fig. 2.

Pulberi sedimentabile - depasiri ale CMA

0

10

20

30

40

50

60

70

AR CS HD TM

%

Sem II2007Sem II2008

Sem II2009

%

Fig.2 Pulberi sedimentabile - depasiri ale CMA in Sem II

Fig.4. indica valorile maxime lunare ale indicatorului PM10, in judetele regiunii Vest, in semestrul II 2009.

7.

PM 10 - Valori maxime lunare Sem II 2009

0

20

40

60

80

100

120

iul aug sept oct noi dec

mic

rog

ram

e/m

c

AR

CS

HD

TM

Fig.4 PM 10 – valorile maxime lunare Sem II 2009

In Fig.5 se indica valorile maxime lunare ale indicatorului pulberi in suspensie pe judetele regiunii Vest, in semestrul II 2009.

Pulberi in suspensie - valori maxime lunare Sem II 2009

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

iul aug sept oct noi dec

mg

/mc

AR

CS

HD

TM

Fig.5 Pulberi in suspensie – valori maxime lunare Sem II 2009

Compararea frecventelor de depasire a CMA la indicatorul pulberi in suspensie, in regiunea Vest, in semestrul II al anilor 2007, 2008 si 2009 este redata in Fig.6.

8.

Pulberi in suspensie - depasiri ale CMA

0

10

20

30

40

50

60

70

AR CS HD TM

%

Sem II 2007

Sem II 2008

Sem II 2009

Fig.6 Pulberi in suspensie – depasiri ale CMA Sem II

9.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

La nivelul Regiunii Vest reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului este redata in tabelul urmator:

Tabel nr 1.1.3 Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului din Regiunea Vest

Judet Localitate/Statie Tip statie Punct de prelevare Poluanti analizatiArad Arad/AR1 Trafic/industrie Pasaj Micalaca CO, SO2, NO, NO2,

NOx, O3, PM10, PM2.5,

BTXArad/AR2 Urban Str. Fluieras, nr 10c

Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia

Mediului

CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, PM2.5.

BTX

Nadlac/AR3 Suburbana/trafic Str. Dorobanti FN CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX

Caras-Severin Resita/CS1 Urban Sediul APM CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb

Otelul Rosu/CS2 Industrial CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb

Hunedoara Deva/HD1 Urban Str. Carpati CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Deva/HD2 Industrial Calea Zarandului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Hunedoara/HD3 Industrial Str. Biciclistilor CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Calan/HD4 Industrial Str. Furnalistului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Timis Timisoara/TM1 Trafic Calea Sagului CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6, Pb

Timisoara/TM2 Urban Pta Libertatii CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6

10.

Carani/TM3 Suburban CO, SO2, NO2, O3, PM2.5, C6H6,

Timisoara/TM4 Industrial Str. I Bulbuca CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6

Timisoara/TM5 Trafic Calea Aradului CO, SO2, NO2, O3, PM10, C6H6

In continuare prezentam valorile concentratiilor medii semestriale pentru poluantii monitorizati in statiile automate din Regiunea Vest

Tabel nr.1.1.4. Valorile concentratiilor medii semestriale

SO2 μg/m3 NO2 μg/m3 CO μg/m3 O3 μg/m3 Benzen μg/m3PM10 automat

μg/m3

Statii automate Maxima

mediilor lunare

nrdepasiri

Maximamediilor lunare

nrdepasiri

Maxima mediilor lunare

nrdepasiri


nrdepasiri


nrdepasiri


Nrdepasiri

Arad

AR 1 pasaj Micalaca

15.76 (noiembrie) 0

29.63 (septembrie)

049.0

(noiembrie) 053.98

(august) 04.60

(noiembie) 026.21

(august) 0

AR 2 str. Fluieras

16.11 (decembrie) 0

24.49 (decembrie) 0

26.0 (noiembrie) 0

53.88 (august) 0 - - - -

AR 3Nadlac - -

13.68(octombrie) 0

77.0 (august) 0

20.00 (decembrie) 0

3.06(octombrie) 0 - -

Caras Severin

CS1 APM

10.76 (septembrie) 0

16.09(octombrie) 0

21.0 (noiembrie) 0

64.59(iulie) 0 - -

30.99 (octombire) 2

CS2 Otelul Rosu

16.15 (octombire) 0

22.28(dec) 0

23.0(dec) 0

69.21 (august) 10 - -

50.54(dec) 18

Hunedoara

11.

HD 1 Deva str Carpati - -

8.94(iulie) 0

67.0(dec) 0

38.81 (august) 0

3.95(noiembrie) 0

34.15 (octombrie) -

HD 2 Deva Calea Zarandului

21.42 (septembire) 4

23.37 (octombrie) 0

41.0 (decembrie) 0

27.03 (iulie) 0 - -

25.94 (septembrie) 0

HD 3 Hunedoara

4.92 (august) 0

5.67 (octombrie) 0

73.0 (decembrie) 0

43.30 (septembrie) 0 - -

29.71 (noiembrie) 0

HD 4Calan - -

10.0 (dec) 0 49.0 (dec) 0 - - - - 31.0 (dec) 0

Timis

TM1Timisoara,Calea

Sagului

12.0 (noiembrie)

033.6

(septembrie)

073.0

(decembrie)0 - -

4.35 (noiembrie)

-40.0

(noiembrie)18

TM 2Timisoara, Pta

Libertatii

7.79 (septembrie)

036.4

(septembrie)0

46.0 (noiembrie)

036.1

(august)0

2.54 (septembrie)

0 - -

TM3Carani

8.33 (septembrie)

015.6

(octombrie)0

21.0 (noiembrie)

072.5

(iulie)4

5.37 (noiembrie)

033.6

(noiembrie)4

TM4Timisoara,str. I

Bulbuca

12.3 (noiembrie)

025.14

(decembrie)0

40.0 (decembrie)

029.8

(octombrie)0

3.81 (decembrie)

037.3

(noiembrie)24

TM5,Timisoara,

Calea Aradului

7.14 (noiembrie)

031.3

(noiembrie)0

85.0 (noiembrie)

0 - -3.33

(decembrie)0

44.4 (noiembrie)

21

In semestrul II 2009, s-au inregistrat depasiri la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului la urmatorii parametrii:• La O3 s-au inregistrat 14 depasiri ale pragului tinta (120 μg/m3 conform Ord 592/2002 • La PM10 s-au inregistrat 87 depasiri ale valorii limita (50 μg/m3 conform Ord 592/2002)

12.

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

In semestrul II al anului 2009, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 209 de probe de precipitatii: 36 din judetul Arad, 126 din judetul Caras Severin, 30 din judetul Hunedoara, 17 din judetul Timis.

Calitatea precipitatiilor analizate in semestrul II 2009, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3.INDICATORUL INTERVALUL

- pH 4.69(CS) – 8.47 (CS)

- aciditate, mEq/l 26(AR) – 200 (CS)

- alcalinitate, mEq/l 40 (TM) – 1250 (CS)

-conductivitate, μS/cm 5.4 (CS) – 750 (CS)

- sulfati, mg/l 1.0 (TM) – 14 (TM)

- azotati, mg/l 0.0 (TM) – 15.51 (TM)

- azotiti, mg/l 0.0 (CS) – 0.84 (TM)

- cloruri, mg/l 0.0 (TM) – 22.5 (TM)

- amoniu, mg/l 0.0 (CS, TM) – 13.63 (HD)

- ioni de calciu, mg/l 0.8 (CS) – 40.10 (CS)

- ioni de magneziu, mg/l 0.0 (TM) – 12.48 (CS)

- ioni de sodiu, mg/l 0.02 (CS) – 12.30 (CS)

- ioni de potasiu, mg/l 0.04 (CS) – 1.93 (CS)

- duritate,oGermane 0.42 (TM) – 4.69 (TM)

- reziduu fix la 105oC 28 (TM) – 501 (TM)

- suspensii totale, mg/l 1.0 (TM) – 310 (TM)

Probe cu pH mai mic de 5,6 s-au inregistrat in judetele AR si CS : 7.93% dintre probele prelevate in judetul CS si 11.11% dintre probele di judetul Arad au avut caracter acid .

In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluării atmosferei, prezintă o diversitate relativ redusă, în sensul că sursele de poluare sunt cam aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie şi sedimentabile a căror concentraţie depăşeşte CMA (în conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabilă precizia rezultatelor obţinute, din cauza faptului că metodologia este învechita, depăşita.

Problema traficului este aceeaşi în toate judeţele : traficul foarte intens, starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă,

13.

salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi. Astfel de situatii se intalnesc in judetul AR, in Arad, in vecinatatea Uzinei de Vagoane – SC Astra Trinity SA, in judetul TM, in Timisoara, pe BV. Mihai Viteazul, Cal. Stan Vidrighin.

Prezenţa istalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate cu echipamente necesar. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor de sioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii mari de ardere s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaţiile respective funcţioneze fara a polua aerul inconjurator : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor, care mai ales în timpul verii produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin depăşirea valorilor concentraţiilor determinate la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.

In judeţul Arad, principalele zone indusrtiale cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din apropierea : S.C.Electrocentrale S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, fabrica de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.

In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgică de la Reşiţa ( S.C. T.M.K.S.A. Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată probleme poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejcţii provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa. Probleme exista cu poluarea repetata care se produce cu pulberi provenite de la iazul Tausani ce apartine de S.C.Moldomin.S.A. Poluarea are si impact transfrontier cu Republica Serbia.

In judeţul Hunedoara, zonele critice sunt reprezentate de industria siderurgică, prin depozitele de zgură de la Călan, Buituri – Hunedoara ; de industria de minerit, prin prezenţa iazurilor ce aparţin de CNCAF Minvest Deva, a haldelor de steril de la Barza, Deva, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar ; industria cimentului (zona Zlasti) , industria energetică, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti.

Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluare, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CT Sud şi CET Centru din industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, SC Smithfield Group, prin fermele de la : Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc), gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti, incineratorul SC ProAir Clean SA .

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea

biologică şi psihologică a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o acţiune de durată, este supărător pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonică sunt: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din

14.

construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).

La efectuarea măsurătorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238

Tab nr.2.1. Măsurători sonometrice efectuate în perioada iulie-decembrie 2009 la nivelul Regiunii Vest:

* Raportarea s-a facut fata de limita superioara a intervalului de concentratie maxima admisa

În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , în semestrul II al anului 2009 , se observă o tendinţă de depăşire a zgomotului în intersecţiile şi pieţele din aglomerările urbane ale judeţelor Caraş Severin şi Hunedoara. În această perioadă s-au efectuat măsurători de zgomot la solicitarea unor

15.

LunaNr

masuratoriCMA(dB)

Maxima masurata (dB)

% fata de

CMA

Categorie(strada)

Judetul AradIulie 9 70 85.9 ARAD Str.VOINICILOR-posta

August 9 70 85.2 ARAD CALEA IULIU MANIUSeptembrie 9 70 89.5 ARAD Str.VOINICILOR-postaOctombrie 9 70 91.8 ARAD SUBCETATE 2- intersecţieNoiembrie 9 70 102.6 ARAD Str.VOINICILOR-posta Decembrie 9 70 93.1 ARAD SUBCETATE 1

Judetul Caras-SeverinIulie 32 65 93.7 REŞIŢA MICRORAION II

August 32 70 89.2 REŞIŢA INTERSECŢIE CONFECŢIISeptembrie 32 70 97.8 REŞIŢA Pasaj CSR

Octombrie 32 70 97.5 REŞIŢA Universal-Autogara

Noiembrie 32 70 90.3 REŞIŢA UniversitateDecembrie 32 60 82.9 REŞIŢA MICRORAION III

Judetul HunedoaraIulie 67 75 99.1 DEVA Sc.gen.nr.1

August 49 75-85 97.6 DEVA -varianta trafic rutierSeptembrie 58 75-85 99.0 ORĂŞTIE MAGISTRALĂOctombrie 58 65 98.7 HUNEDOARA -P-ta OborNoiembrie 58 75-85 98.5 SIMERIA MAGISTRALĂDecembrie 58 75-85 98.5 SIMERIA MAGISTRALĂ

Judetul TimisIulie 0 0 0 0

August 0 0 0 0

Septembrie 28 50 74.2TIMIŞOARA Bd.Dr.Iosif Bulbuca intersectia cu C. Martirilor

Octombrie 20 65 81.8TIMISOARA Str.Avram Imbroane nr.9

(zi)Noiembrie 11 50 71.6 TIMIŞOARA Str.N Andreescu nr.52Decembrie 0 0 0 0

societăţi ,a unor instituţii şi a GNM în urma sesizărilor, măsurători care se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tab.nr.2.2. Măsurători de zgomot la sesizări efectuate în Regiunea Vest în semestrul II 2009

JUDEŢULNumărmăsură

tori

Numărmăsurătorila sesizari

VII VIII IX X XI XII

Maximamăsurată

(dB)

Depăşiri%

Procentesesizăridin total

măsurători

Sesizărirezolvate

%

JUDEŢULARAD 54 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULCARAŞ-

SEVERIN192 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULHUNEDOA

RA348 0 0 0 0 0 0 0 0

JUDEŢULTIMIŞ

59 0 0 1 5 4 063.7(IX)72.2(X)58.4(XI)

1.271.110.89

16.95 100

RegiuneaVEST

653 10 1.53

3. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII

Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontana a unor radiatii de catre nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturala (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiatii) si artificiala (fenomenul de emisie de radiatii indusa prin reactii nucleare).

Starea radioactivitatii mediului rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol si vegetatie.

Monitorizarea radioactivităţii mediului se realizează conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea se efectuează în cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivităţii din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului judeţene – Serviciul Monitoring, Sinteză şi Coordonare, staţii ce fac parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

16.

Tab.nr.3.1. Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) măsurări imediate 2009Statia RA........ iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

Statia RA Arad

asp 02 - 07 13.52±0.30 15.59±0.34 18.19 11.98±0.27 6.97 ± 0.17 5.70 ± 0.14asp 08 - 13 2.61±0.08 4.12 ± 0.11 5.13 5.97±0.15 5.2 ± 0.13 4.28 ± 0.11Statia RA

Caras-Severinasp 02 - 07 4.03 4.71 5.62 4.50 3.50 2.40asp 08 - 13 1.46 2.02 2.00 2.20 2.10 2.10Statia RA

Hunedoaraasp 02 - 07 4.10 1.81 2.22 1.92 1.5 1.12asp 08 - 13 1.50 0.72 0.93 0.91 1.2 1.09

Statia RA Timisasp. 02 - 07 1.93 0 0 0 0 0asp 08 -12 1.37 0 0 0 0 0

Valorile masuratorilor imediate inregistrate in semestrul II al anului 2009 nu depasesc nivelul de atentionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.

Valorile mai mari pentru aerosoli s-au datorat conditiilor meteo.

Tab.nr.3.2. Debitul dozei gamma în aer - medii lunare (MicroGy/h) 2009

Statia RA...... iulie august septembrie octombrienoiembri

edecembrie

Statia RA. Arad 0.102 0.104 0.107 0.117 0.118 0.117Statia RA

Caras-Severin0.090 0.092 0.092 0.101 0.102 0.113

Statia RA Hunedoara

0.076 0.078 0.078 0.078 0,080 0.079

S.RA Timis 0.102 0.102 0.103 0.111 0.114 0.124

Mediile lunare inregistrate in semestrul II 2009 nu au depasit limita de atentionare de 0.250 μGy/h conform Ord.338/2002.

Tab.nr.3.3. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ) 2009

Statia RA......

iulie augustseptem

brieoctombrie noiembrie decembrie

Statia RA. Arad

1.7±0.19 2.10 ±0.19 1.70 2.40±0.21 1.50 ± 0.22 1.30 ± 0.017

Statia RA Caras-Severin

<1.13 <1.40 <0.87 <5.28 <2.50 <1.40

Statia RA Hunedoara

1.40 2.04 0.52 1.32 1.13 0.88

Staţia RA Timis

0.76 0 0 0 0 0

17.

Valorile medii lunare masurate in semestrul II 2009 s-au situat sub limita de atentionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002.

Tab.nr.3.4. Apa brută – Activităţi specifice β globale medii lunare Bq/m3 2009

Statia RA......

iulie august

septembrie octombrie noiembrie decembrie

Statia RA. Arad

185.8±42.67 177.30 ±41.96 196.70 247.10±44.20 321.7 ±47.96 288.20 ±47.63


<260 <250 <260 <260 <270 <260

Statia RA Hunedoa

ra569.5 386.7 370.1 565.2 644.1 638.5

Statia RA Timis

220 0 0 0 0 0

Valorile medii lunare inregistrate in semestrul II al anului 2009 nu au deposit limita de atentionare de 2000 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.

Tab.nr.3.5. Apa potabilă – medii lunare (Bq/m3) 2009

Statia RA.......

iulie augustseptem

brieoctombrie noiembrie decembrie

Statia RA. Arad

193.0±42.57 167.40±40.74 206.70 248.10±44.65 321.70± 47.96 296.10± 47.51


<250 <250 <260 <260 <260 <260

Statia RA Hunedoara

222.9 151.7 152.2 209.4 241.2 163.2

Statia RA Timis

170 0 0 0 0 0

Valorile medii lunare inregistrate in semestrul II al anului 2009 nu au depasit limita de atentionare de 1000 Bq/m3 conform Lg 458/2002 a apei potabile.

Probele de vegetaţie spontană şi de sol necultivat se analizează în perioada aprilie - octombrie. Vegetaţia spontană şi solul necultivat prezintă valori apropiate de cele ale anului trecut pentru aceasi perioadă.

Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în semestrul II 2009 nu prezinta diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în aceasi perioada a anului 2008 şi se situează sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte.

18.

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1 Ape de suprafaţă

JUDETUL ARAD

In judeţul Arad exista două bazine hidrografice importante : B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb.

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:

- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş- secţiuni de ordinul II:

pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul Mureş pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu. Petriş Pârâul Mare - Dorgoş

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:

râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş Valea Hălmăgel – Sârbi Tăcăşele – Avram Iancu Negrişoara – amonte Neagra Cigher – Zărand Musteşti – Bonţeşti Gut – Şicula Sodom – Seleuş Matca – Zărand Valea Nouă Chişer – Sintea fermă Beliu – Cermei – Tăut Teuz - Tămaşda

Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în semestrul II 2009, in subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi 17 secţiuni de control pe cursuri secundare de apă. Starea de calitate a apelor in semestrul I este prezentată centralizat în tabelul 4.1.1. si 4.1.2

Tab. Nr.4.1.1 Râul Crişul Alb

Nr.Crt

Cursulde apă

Secţiunea de

supraveghere

Categoria de calitate

luniROA2

NutrienţiA3

Ioni gen.A4

Metale fr. diz.5

MicropolA6

General

19.

1 Crişul Alb Gurahonţ

IASOND

I-II--

IIIIII

I-II--

IIIIII

------

------

2 Crişul Alb Bocsig-Ineu

IASOND

IIIIII

IIIIII

I-II--

IIIIII

IIII--

------

3 Crişul Alb Vărşand

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

I-IIIIIIII

------

4 P. Hălmăgel Sârbi

IASOND

I-II-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II---

------

5 Negrişoara Negrişoara6 Tăcăşele Avram Iancu

7 Musteşti Bonţeşti

IASOND

------

------

------

------

------

Secată-

Secată-

Ochiuri de apa

-

8 V. Sebiş Prăjeşti

IASOND

--I---

--I---

--I---

--I-I-

--II---

------

9 V. Sebiş Sebiş

IASOND

II-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-II-II-

------

10 Gut Şicula IASOND

III-II-III-

IIIIIII

I-I-I-

VIII-I

------

OD,Fe,Mn---

CBO5,CCOCr-

20.

11 GutPădurea Rovina

12 Cigher Zărand

IASOND

II-II-I-

IIIIII

I-I-I-

IIIIIIII

------

------

13 Sodom Seleuş

IASOND

------

------

------

------

------

Secată-

Secată---

14 Matca Zărand

IASOND

II-II-II-

IIIIIIIII

I-II-II-

IIIIIIIIII

------

--

Mn-

Mn-

15Valea Nouă

ChişerSintea – fermă

16Canalul Morilor

Seleuş

IASOND

II---I-

II-III

I---I-

II-IIII

------

------

17Canalul Morilor

Vărşand

IASON

D

IIIIIIV-III

III

IIIIII-II

IV

IIII-II

II

IIIIIII-I

I

-III-II

-

OD,CBO5, PO4,Mn

-CBO5,CCOcr,Fe,Mn,Ind.p

erm.Ochiuri de

apaCBO5,CCOCr

CBO5,CCOCr,OD,N-NH4

18 Negrişoara Av.Neagra

IASOND

------

------

------

------

------

Secată-

Secată-

Ochiuri de apa

-

19Beliu-

CermeiTauţ

IASOND

IIIIII---

IIIII-

III---

IIIIIII-

------

------

21.

20 Teuz Tămaşda

IASOND

IIIII---

IIIII-

III---

IIIIII-

------

-OD

----

21 Prăjeşti Sebiş

IASOND

I-----

I-----

I-----

I-----

I-----

------

Tab.nr. 4.1.2 Râul Mureş

Nr.Crt

Cursulde apă

Secţiunea de

supraveghere

Categoria de calitate

luniROA2

NutrienţiA3

Ioni gen.A4

Metale fr. diz.5

MicropolA6

General

1 Mures

SăvîrşinOrd. I

IASOND

-I-III-

-I-III-

-II-IIIII-

-I-II-

-I-III-

-I-III-

ŞoimoşOrd.I

IASOND

IIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIII

-II

I/III

I/II

amonte AradOrd.I

IASOND

IIIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIIII

-II

I/III

I/II

NădlacOrd.I

IASOND

IIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIII

-I

I/III/IIII

2 Canal Ier MureşOrd.II

IASON

VIVVIIIIII

VIVVVIII

IIIIIIIIIIII

IIIII

IIIIIIII

-IIIIIIIIIII

22.

D IV III III I II IV

3Canal

Mureş MortMureşOrd. II

IASOND

VIVIVIIIIVIII

VIVIVIVVV

IIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

-IIIIIIIIIIVIII

4 Pârâul MareMureşOrd. II

IASOND

----III-

----II-

----I-

----I-

----I-

----II-

5 PetrişMureşOrd.II

IASOND

-I-III-

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I-IIII-

-I-II-

6 FiacMureşOrd. II

IASOND

-III-IIIV-

-I-IIII-

-II-III-

-I-II-

-I-III-

-II-II

II/III-

7 BârzavaMureşOrd. II

IASOND

-I-III-

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I-III-

-I-II-

JUDETUL CARAS SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. In semestrul II 2009 calitatea apei a fost urmarita in 42 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet .Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluientii Dunarii, Dunăre(flux rapid) calitatea apei se încadrează în limitele clasei I – III-a de calitate.

23.

SITUAŢIA CALITĂŢII APEIîn secţiunile de control în flux lent – sem. II 2009

Tab.nr. 4.1.3.

24.

Nr.Crt.

Cursul deApă

SecţiuneaLuni

RegimOxigen Nutrienţi

Gradminera-lizare

Metaletotale

Subst.toxiceorgani

ce

Gen.

1Pârâul Rece

Am.cf.Hididel

IASOND

II-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-I-II

I-I-II-

II-I-III

2 Timiş Sadova

IASOND

II-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-II-II

I-II-II-

II-II-III

3 Timiş Av.cf.Potoc

IASOND

IIIIIII

IIIIII

I-I-I-

IIIIIII

------

IIIIIII

4 BistraAm.cf.pârâul

Lupului

IASOND

I-I-II

I-II-I-

I-I-I-

I-II-III

II-II-I-

II-II-III

5Bistra

MaruluiCrâşma

IASONND

IIII-II-

III-I--

III-I--

III-III-

IIII-II--

IIIII-III-

6 Rusca Am.cf.Bistra

7 Bistra Obreja

IASOND

IIIIIII

IIIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIIIII

8 Pogăniş Am.cf.Tău

9 Bârzava Crivaia

IASOND

I-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-I--I

------

I-I-II

25.

10 Secul Am.cf.Bârzava

IASOND

I-I-II-

I-I-I-

I-I-I-

I-I---

II-II-II-

II-II-II-

11 Bârzava Moniom

IASOND

IIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIIIIII

III

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIII

12 Bârzava Am.cf.Fizeş

IASOND

IIIIIIIIII

IVIIIIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IVIIIIIIIIIIIII

13 Caraş Caraşova

IASOND

I-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-I--I

----I-

I-I-II

14 Nermed Am.cf.Gelug

IASOND

I-I-II-

I-I-I-

I-II-II-

I-I-I-

I-II-II-

I-II-II-

15 Gârlişte Am.cf.Caraş

IASOND

IIIIII

IIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIII

16 Jitin Am.cf.Caraş

IASOND

IIIIIII

IIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIIII

17 Oraviţa Am.cf.Lişava

IASOND

IIIIIIII

IIIIIII

III-I-

III-I-

-I----

IIIIIIII

26.

18 Lişava Am.cf.Caraş

IASOND

IIIIIIII

IIIIIIIIIII

I-I-I-

I-I-I-

------

IIIIIIIIIII

19 Caraş Vărădia

IASOND

II-I-I-

I-I-II-

I-I-I-

I-I-II-

------

II-I-II-

20 CiclovaAm. Ciclova

Romana

IASOND

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

------

I-I-I-

21 Nera Pătaş

IASOND

III-I-IIII

I-I-I-

I-I-I-

I-I--I

------

III-I-IIII

22 Prigor Am.loc.Putna

IASOND

II-I-III

I-I-I-

I-I-I-

I-I-III

II-II-II-

II-II-III

23 Nera Bozovici

IASOND

III-I-III-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-III-

II-II-II-

III-II-III-

24 Steier Am.cf.Miniş

IASOND

IIIIIIII

IIIIIIII

I-I-I-

I-I---

------

IIIIIIIII

25 Miniş Am.cf.Tăria

IASOND

IIIIIIII

IIIIII

I-I-I-

I-I---

------

IIIIIIII

27.

26 BeuAm. Pastravaria

Bei

IASOND

I-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-I--I

------

I-I-II

27 Nera Sasca Montană

IASOND

IIII-II-

III-I-

IIII-I-

IIII-II-

IIIII-II-

IIIII-II-

28 Naidăşel Am.vama Naidăş

29 Nera Naidăş

IASOND

------

------

------

------

------

------

30 Valea Mare Am.cf.Bosneag

31 Cerna Am.ac.V.Iovan

IASOND

IIIIIIII--

I-I---

I-I---

I-II--

------

IIIIIIII--

32 Globul Am.cf.Slătinic

IASOND

II-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-I--I

------

II-I-II

33 Cerna Pecinişca

34 Belareca Am.cf.Cerna

IASOND

II-I-II

I-I-I-

I-I-I-

I-I--I

II-II---

II-II-II

35 Cerna Topleţ

IASOND

IIIIII-

IIIII-

IIIII-

IIIII-

IIIIIII-

IIIIIIII-

36 Dunăre Baziaş mal stâng37 Dunăre Baziaş mijloc38 Dunăre Moldova

28.

39 Dragostele Am.cf.Berzeasca

IASOND

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-II-

I-I-II-

I-I-II-

40 Dunăre Cozla

41 Valea Mare Am.cf.Boşneag

IASOND

I-II-I-

I-I-I-

I-III-II-

I-I---

------

I-III-II-

42 Valea MareAm.priza captare

Orsova

29.

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara, calitatea apelor de suprafaţă in semestrul II 2009 , se prezintă astfel:

• bazinul hidrografic Mureş: Tab.nr. 4.1.4

Nr.crt.

Curs de apă/Secţiune

Clasa de calitate

luni C2RO(regimoxigen)

C3RN(regimnutrienţi)

C4SSalinitate

C5PT(Poluanţitoxicispecifici deoriginenaturală)

C6Indic.ch.relev.(alţi indicatorichimicirelevanţi)

1.

Mureş /Gelmar

IASOND

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

II (Cl)IIIIIIIIIII

III-II

IIIIII

2.

Mureş/Brănişca

IASOND

IIIIIIIIII

II (N-NO3)IIIIII(O2)II

IIIIIIIII

III-II

II (fenoli)IIIIIIII

3. Orăştie/Costeşti

IA

-II

-I

-I

-I

-I

30.

SOND

-II-

-II-

-II-

--I-

-II-

4.

Orăştie/Orăştie

IASOND

IIIIIIII

IIIIIIII

IIIIII

IIII-II

IIIIIII

5.

GeoagiuBalşa

IASOND

-II-II-

-I-II-

-I-IIII-

-I--I-

-I-II-

6.Geoagiu/Geoagiu

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIIIIIII

II (Zn,Mn)II-IIII

IIIIII

7.Galbena/Haţeg

IASOND

IIIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIII

III-II

IIIIII

8. CernaTopliţa

IASON

-I-II

-I-II

-I-II

-I--I

-I-II

31.

D - - - - -

9.Cerna /

Sântuhalm

IASOND

IIIIIIIIII

II (N-NO2)IIIII(N-NO2)III(N-NO2)IIII

IIIIII

III-II

IIIIII

10.StreiBaru

IASOND

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I--I-

-I-II-

11.Strei/Petreni

IASOND

IIIIIII

IIIIIII

IIIIII

III-II

IIIIII

12.Certej /Bârsău

IA

S

ON

D

III

I

II

I

II (N-NO2)II

II

IIII

II

IV(rez.fix,SO42-)

V(rez.fix,SO42- )

V(rez.fix,SO42-

Ca)

V(rez fix,SO4

2-,Ca)IV(rez.fix,SO4

2-,Ca)V(rez.fix,SO4)

V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Pb,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)-V(Cd,Cu,Mn,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni)

II

I

II

I

13. Ardeu /Bozeş

IAS

IIII

III

II (SO42-,Ca2+)

II(SO42-,Ca2+)

II

V(Cd,Mn,Zn)IV(Cd,Mn)I

III

32.

OND

IIII

III

IIIIII

-V(Cd,Zn)IV(Mn)

III

14. Sârbi/Sărbi

IASOND

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

15.Boholt /Şoimuş

IASO

N

D

-II--

I

-

III (N-NO2)III(N-NO2)III(N-NO2

N-NO3)IV(N-NO2

N-NO3)II(N-NO3,P-fosfati)II(N-NO3,N-NO2)

-II-II

II

-

-I--

I

-

-I--

I

-

16.FornădiaAm.confl.Căian

IASOND

------

IIIIII

------

------

------

17.VaideiAmonte confl.Mureş

IASOND

SECAT-----

----II

-----

-----

-----

18. Bejan /Târnăviţa

IA

--

II

--

--

--

33.

SOND

----

IIII

----

----

----

19.Bărbat /PrizaHunedoara

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

III-II

IIIIII

20.Sibişel /Priza Orăştie

IASOND

I--II-

IIIIII

I--II-

I---I-

I--II-

21.Râul Mare /Priza Deva

IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

III-II

IIIIII

22.BreazovaZeicani

IASOND

-I-III

-I-II

-I-II

-I--I

-I-II

23. ZlataGura Zlata

IASO

-I-I

-I-I

-I-I

-I--

-I-I

34.

ND

I-

I-

I-

I-

I-

24.Faerag /Priza Certej

IASOND

I-I---

II(N-NO2)-I---

I-I---

I-I---

I-I---

25.RitisoaraPriza Ghelari

26.RausorPriza Ghelari

27.RâuşorPriza Orăştie

IASOND

I--I--

I--I--

I--I--

I-----

I--I--

28.Canal CârletePriza Haţeg

IASOND

II--I--

I--I--

I--I--

I-----

I--I--

29.PeştişNandru

IASOND

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I--I-

-I-II-

30. Peştiş /Priza Ghelari

IAS

I--

I--

I--

I--

I--

35.

OND

I--

I--

I--

---

I--

31.CăianCalcare DealMăgura

IASOND

--I---

--II---

--I---

--I---

--I---

32. Ape mezotermaleGeoagiu Băi

IASOND

--I---

--I---

--II---

--I---

--I---

33. Săcămaş/Am.Săcămaş

IASOND

-I-II-

-I-II-

-I-II-

-I--I-

-I-II-

34. Valea Morii/Cioclovina

IASOND

--I---

--I---

--I---

--I---

--I---

36.

• bazinul hidrografic CrişTab.nr. 4.1.5

37.

Nr.crt.

Cursulde apă

Secţiunea desupraveghere

luni

Categoria de calitate Indicatori caracteristici

RO NutrienţiSalinitate

Poluanţitoxicispecifici

Alţiindicatorirelevanţi

1.CrişulAlb

Crişcior

IASOND

IIIII-

IIIIII

IIIII-

IIIIIII

IIIIIIIII-

------

2.CrişulAlb

Baia de Criş

IASOND

IIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

--II--

------

3.CrisulAlb

Dragu-Brad

IASOND

I-II--

I-II--

I-II--

I-II--

------

------

4. Râbiţa Baia de Criş

IASOND

I-----

I-----

I-----

I-----

------

------

5.

Râbiţa Am.Râbiţa

IASOND

--II--

--II--

--II--

--II--

------

------

• bazinul hidrografic Jiu

38.

Tab.nr. 4.1.6

Nr.Crt.

Râul Secţiunea luni R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală

1 Jiul de Vest Amonte confluenţăRostoveanu

IASOND

--I---

--I---

--I---

--I---

2 Jiul de Vest Lupeni

3 Jiul de Vest Iscroni IASOND

IIIIIII

IIIIII

IIIIIII

IIIIIII

4 Jiul de Vest Aval confluenta Braia IASOND

---I--

---I--

---I--

---I--

5 Jiul de Est Amonte confluenţăCimpa

IASOND

--I-II

--I-II

--I-II

--I-II

66

Jiul de Est Livezeni IAS

III

III

III

III

39.

OND

III

III

III

III

7 Jiul de Est Petroşani IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

8 Taia Amonte captare IASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

9 Jieţ Amonte captareIASOND

IIIIII

IIIIII

IIIIII

IIIIII

10 Polatişte Amonte captareIASOND

-IIII-

-IIII-

-IIII-

-IIII-

11 Izvorul Amonte captare

40.

12 Buta Amonte priză IASOND

-II-I-

-II-I-

-II-I-

-II-I-

13 Buta Aval priză IASOND

-II-I-

-II-I-

-II-I-

-II-I-

14 Paraul ValeaDe Pesti

Amonte acumulare

41.

JUDETUL TIMIS

Apele curgătoare care se regăsesc în cele doua bazine hidrografice : B.H. Bega –Timis si B.H. Aranca , sunt urmatoarele :

Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega, Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova

In semestrul I 2008 în judeţ au fost în urmărire un număr de 27secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apelor Banat.

Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.In semestrul II 2009 calitatea apei râurilor din judeţul Timiş se încadrează în clasele de calitate I-V , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.

Situaţia calităţii apeiîn secţiunile de control în flux lent

din judeţulTimiş, sem.II 2009

Tab.nr. 4.1.7

42.

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea

Luni RegimOxigen Nutrienţ Salinitat

e

Poluanţi

toxici specifi

ci

Alţi ind.

Chimicirelevan

ţi

General

1 Bega Luncani IASOND

II-IIIII

I-III-

I-I-I-

I-I-I-

I-IIII-

II-IIIIII

2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea IASOND

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

I-I-I-

3 Cladova Am.loc. Cladova IASOND

VSEC

VIIIIII-

III

IVIIII-

II

IIIIII-

III

IIII-

II

IIIIII-

V

VIIIIII-

4 Bega Balinţ IASOND

III-IIIIIII

IIIIIIII

I-I-I-

II-I-I-

--III--

IIIIIIIIIIIII

5 Săraz Loc. Saceni IASOND

SECSECSECSECSEC

- - - - - -

6 Biniş Coştei –Ţipari IASOND

SECSECSECSECSEC

- - - - - -7 Bega Am.Timişoara I

ASOND

IIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIII

43.

8 Bega Otelec IASOND

IIIIIIIIIIVIIII

IIIIIIIIIIVIIIII

IIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIVIIIIII

9 Bega Veche

Pişchia IASOND

II-

SECIIIII-

IIII

IIIIII

II-

-I-

I-

-II-

I-

-II-

IIII

IIIIIII

10 Apa Mare Av.cf.Slatina IASOND

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

II-I-II-

I-I-I-

--IIII--

IIIIIIIIIIIIIIII

11 Apa Mare Am.cf.Bega V. IASOND

IIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIII

II-I-II-

I-I-I-

--II---

IIIIIIIIIIIIIIIIII

12 Bega Veche

Sânmihaiu German

IASOND

IIIIV

SECIIIIIIIII

IIIII

IIIIIII

II-

-II-

II-

-I-

--

---

IIIIV

IIIIIIIII

13 Bega Veche

Cenei IASOND

IIIIVIIIIVIIIII

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIII

IIIIVIIIIVIIIIII

14 Nădrag Am.cf.Timiş IASOND

II-I-II

II-I-I-

I-I-I-

I-I-II

II-II-I-

II-II-II

15 Spaia Am.cf.Timiş IASOND

IIIIIIIVIIIIVII

IIIVVV-II

I-I---

I-I-I-

--II---

IIIIVVVIVII

44.

16 Timiş Lugoj IASOND

IIIIIIIIII

IIIIIII

IIIIII

IIIIII

--II--

IIIIIIIIII

17 Timiş Am.cf.Timişana IASOND

IVIIIIIIIII

IIIIIIIIII

I-I-I-

I-I-I-

---II--

IVIIIIIIIIII

18 Şurgani Chevereş IASOND

VVIIIIIIIVV

IVIIIIVIIIIIIII

I-

IV-III-

I-I-I-

--III--

VVIVIIIIVV

19 Pogăniş Otveşti IASOND

IIIIIIIIIIII

IIIIIIII

I-I-I-

I-I-I-

--I---

IIIIIIIIIIII

20 Timiş Şag IASOND

IIIIIII

IIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIIIII

21 Lanca Birda

Am.loc.Ghilad IASOND

IVIVIVIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIII

I-II-II-

I-I-I-

------

IVIVIVIIIIIII

22 Timiş Grăniceri IASOND

IIIIIIIII

IIIIIIII

IIIIIII

IIIIIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIIIIII

23 Moraviţa Moraviţa IASOND

IIIIV-IIIIII

IIII-IIIII

I---I-

I---I-

---II--

IIIIV-IIIIII

45.

24 Birdanca Am.cf.Bârzava IASOND

VIIIVVIIII

IIIIVIVIIIIII

IIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIII

VIVVVIIII

25 Bârzava Partoş IASOND

IIIIIVIVIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIII

IIIIIII

IIIIIIII

IIIIIVIVIIII

26 Aranca Am.Sânnicolau IASOND

IIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIII

IIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIII

27 Aranca Valcani IASOND

IVIVIVIVIIIIII

IIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIIIII

IIIIIIIIIII

IVIVIVIVIIIIII

46.

4.2 Ape uzate

Monitorizarea calităţii apelor uzate se bazează pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM- uri si de către agenţii economici care posedă laboratoare proprii sau efectuează monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terţi şi transmit în mod ritmic la APM -uri rezultate obţinute în urma analizelor.

Prin prelucrarea datelor s-au constatat depăşiri faţă de valorile avizate, în special pentru apele uzate evacuate de staţiile de epurare orăşeneşti, a caror instalaţii sunt uzate fizic şi moral, apa fiind insuficient epurată.Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi.

JUDETUL ARAD

S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţele Arad şi Timiş, cu evacuare în emisari naturali:

47.

Tabelul 4.2.1 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2009 AR

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.

Indicatori depăşiţi (mg/l), iulie

Indicatori depăşiţi (mg/l), august

Indicatori depăşiţi (mg/l), septembrie

Indicatori depăşiţi ( mg/l), octombrie

Indicatori depăşiţi ( mg/l), noiembrie

Indicatori depăşiţi (mg/l), decembrie

CO

MP

AN

IA D

E A

PĂ

A

RA

D S

A

ARAD S.E. / jud. Arad

MUREŞApă,canal populaţie

NO2- NO3

-, NH4

P totalNO2

- nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

PECICA S.E. ARAD


NH4 NH4

ZONA IND. NV S.E. / ARAD

MUREŞ MORT MUREŞ

Producţie domeniul industriei alimentare

NH4 NH4 NH4 NH4 NH4

48.

LIPOVA/ jud. Arad


Evac. staţie epurareNH4

CBO5, CCOcr,MTS, extractibileEvacuare 1NH4

CBO5, CCOcr,

Evacuare 2nu sunt depasiri

Evac. staţie epurare

CCOcr,NH4,

MTS

Evac. staţie epurareNH4,

extractibileEvacuare 1NH4

Evacuare NH4


NH4

extractibile

Evac. staţie epurareNH4

,extractibileEvacuare 1NH4

CBO5, CCOcr,Evacuare 2NH4


extractibile,NH4

NĂDLAC S.E./ jud. Arad


NH4, MTSNH4 NH4 NH4

NH4

,extractibileNH4

C.A.I. CURTICI

CURTICI /ARAD

CANAL DESECARE

Fermă zootehnică

CBO5, CCOcr,P totalMTS

P totalnu sunt depasiri

CBO5, CCOcr,P totalNO3

-

-

CET HIDROCARBURI

ARAD MUREŞ

Producţie energie electricăşi termică

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri nu sunt

depasiri

nu sunt depasiri

nu sunt depasiri

SC ASTRA VAGOANE SA

ARAD CANAL MUREŞEL

Construcţia şi repararea

nu sunt depasiri

extractibile extractibile extractibile nu sunt depasiri

49.

materialului rulant (vagoane marfă)

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA (semestrial)

LIPOVA/ARAD

MUREŞIndustrie alimentară

CBO5, MTS CBO5, MTS MTS MTS , CBO5

JUDETUL CARAS –SEVERIN

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:

50.

Tab.nr. 4.2.2 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2009 CS

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.Indicatori depăşiţi (mg/l), iulie






SC Aquacaraş

Herculane CernaGospodărire comunală

NH4

CBO5, CCOcr,

NH4

CBO5,

SC Aquacaraş

Caransebeş TimişGospodărire comunală

NH4 NH4

SC Aquacaraş Oţelu Roşu BistraGospodărire comunală

NH4

CBO5, NH4

CBO5,

SC Aquacaraş(pod CFR, statie PECO, Gara de Nord , Statia de epurare )

Reşiţa BârzavaGospodărire comunală

NH4

CBO5, CCOcr,

NH4

CBO5, CCOcr,

SC Aquacaraş Bocsa BârzavaGospodărire comunală

NH4

CBO5, CCOcr,

NH4

CBO5, CCOcr,

SC Aquacaraş Moldova Noua

Dunăre Gospodărire comunală

NH4

CBO5, NH4

CBO5,

51.

CCOcr,

SC Aquacaraş Anina Pârâul Gospodărire comunală

NH4

SC Aquacaraş Oravita Pârâul GârlişteGospodărire locală

CBO5, CCOcr,

NH4

CBO5, CCOcr,

SC CET Energoterm

Reşiţa Bârzava

Producere energie electrică şi temică

pH slab acid

Food SRL Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări

NH4

SCAvia Agrobanat

Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări

NH4 NH4

SC Plastomet Reşiţa BârzavaConstrucţii metalice

NH4 NH4

SC TMK – Eruga

Reşiţa Bârzava siderurgie

SC Collini Bocşa BârzavaCreştere intensivă păsări

NH4

SC UCMMIBA

Reşiţa BârzavaConstrucţii de maşini

CBO5,

SC MARMOSIM

Ruschita Paraul Raciexploatare marmura

suspensii

52.

JUDETUL HUNEDOARA

Principalele surse de poluare în b.h. Mureş, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelele de mai jos. Tab.nr. 4.2.3 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2009 HD- B.h. Mures



Indicatori depăşiţi (mg/l),septembrie




CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Certej

Certeju de Sus

R. Certej

Extracţieşi prelucrare minereu complexşi aurifer-activitate sistată

suspensii Fe

CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Bradmin

Brad /HD R.Crisul AlbEpurare ape de mină

pHSO4

2-

ZnMnCuMg

S.C.APA PROD S.A. Deva – Centrul de

Deva R. Mureş Epurarea apelor uzate orăşeneşti

NH4

53.

Exploatare – Distribuţie DevaS.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Călan

Călan R. StreiEpurarea apelor uzate orăşeneşti

NH4

S.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Geoagiu

Geoagiu R. GeoagiuEpurarea apelor uzate orăşeneşti

NH4

S.C. APAPROD DEVA – Staţia de epurare Simeria

Simeria MuresEpurare ape orasenesti

P tot

S.C. APAPROD DEVA –pct. de lucru Dobra

Dobra / HD MureşEpurare ape uzate

NH4

S.C. APAPROD

Hunedoara Cerna Epurare ape menajere

NH4

54.

DEVA-CED Hunedoara, CanalS.C. APAPROD DEVA-suc. Brad

Brad / HD Crisul Alb Captare si prelucrare apa

Ntot

CBO5, CCOcr

S.C. APAPROD CO Hunedoara

Hunedoara / HD

R. MuresEpurare ape uzate

suspensii

PRIMĂRIA COMUNEI BĂCIA

Băcia Canal BatizEpurare ape uzate menajere

NH4

S.C.AVIS 3000 S.A. Mintia

BALATA

R. MureşCreştereşi abatorizare păsări

NH4

CBO5, CCOcr,

NH4

CBO5, CCOcr,suspensii

NH4

CBO5, CCOcr,NO2

-

reziduu fix

NO2-

Depoul CFR Simeria

Simeria HD Canal BatizIntretinere si reparatii material rulant

NH4

CBO5,suspensii

SC CHIMICA SA

Orastie Pr. Vidrighinepurare ape fecaloid - menajere

NH4

SC AMADEUS SRL

Soimus/ HDR. Mures ( canal pluvial)

ape uzate pielarie

NH4

CBO5,

55.

Spital Zam Zam / HD R. MuresEpurare ape uzate

NH4

CBO5, CCOcr,suspensiidetergenti

Principalele surse de poluare în b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos:

Tab. nr. 4.2.4 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2009 HD- B.h. Crisul Alb




Indicatori depăşiţi ( mg/l),octombrie


Indicatori depăşiţi ( mg/l), decembrie

Filiala BradminSA Brad

Brad/Hunedoara

Crişul AlbExploatareşi prelucrare minereuri neferoase

Evacuare ape mină Barza: pH Mn Cu Ca Mg Fe ZnReziduu fix

Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Ca Mg Zn SO4

2-

Rez. fix

Evacuare ape mină Barza: MnCa Cu Mg


2-

Rez. fix


2-

Reziduu fix

Evacuare ape mină Barza: p H Mn Cu Mg Zn SO4

2-

Reziduu fix

56.

SO42-

S.C.APA PRODS.A. Deva – Sucursala Brad

Brad/Hunedoara

Crişul AlbGospodărire locală

CBO5, CCOcr,Ntot

Ptot

suspensii

S.C. KEY SAFETY SYSTEM RO SRL

Ribiţa/Hunedoara

Crişul Alb Construcţii maşini

Evacuare staţie epurare:Ntot Ptot Suspensii

Sanatoriul Pneumoftiziologic Brad

Brad / HD Crisul Alb SanatatePCl

Unitatea medico-sociala Baia de Cris

Baia de Cris HD

Crisul Alb Sanatate CBO5, CCOcr,Ntot

Pdetergenti

În B.h. Jiu in semestrul II al anului 2009 nu au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzător în receptor.

În ansamblu, in semestrul II 2009 , se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă comparativă cu semestrul precedent. Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, din cauza volumului de ape uzate

57.

neepurate corespunzător, deversate de către agenţii economici, din cauza modului de funcţionare a staţiilor de epurare existente, din cauza lipsei staţiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu.

5. GESTIUNEA DESEURILOR

În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în semestrul I 2009 , în Regiune. Tab.nr. 6.1

TIP DEŞEU CANTITATEA DE DEŞEURI COLECTATĂ, VALORIFICATĂ ŞI ELIMINATĂ ÎN SEM.I 2009 (TONE)

IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

1. Deşeuri municipale colectat 69864.62 63792.05 63558.54 68502.8 70895.64 60721.3ARAD 16202.14 15275.64 15158.28 14653.79 18674.05 14760.28CARAŞ - SEVERIN 11265.25 11595.41 11849.26 12117.12 11744.59 11883.35HUNEDOARA 13179.23 13030 11699 12774.89 12708 12874.67TIMIŞ 29218 23891 24852 28957 27769 21203

valorificat 1435.88 1004 920.52 1507.78 1533.52 1110.12ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA 8.88 6 8.52 7.78 10.52 12.12TIMIŞ 1427 998 912 1500 1523 1098

eliminat 64364.74 61158.05 55420.02 60728.02 62787.12 58685.18ARAD 16202.14 15275.64 15158.28 14653.79 18674.05 14760.28

58.

CARAŞ - SEVERIN 11265.25 11595.41 11849.26 12117.12 11744.59 11883.35HUNEDOARA 13170.35 13024 11690.48 12767.11 12697.48 12862.55TIMIŞ 23727 21263 16722 21190 19671 19179

stoc curent 71963 73593 80811 87078 93653 94579ARAD 0 0 0 0 0 0CARAŞ - SEVERIN 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0.00 0.00 0.00TIMIŞ 71963 73593 80811 87078 93653 94579

2. Sticlă

stoc la 1 Ian. 2009 ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 29.4 9.7 38.16 1008.23 534.01 4.9ARAD 9.7 4.2 4.5 3.5 3CARAŞ - SEVERIN 2.6 1.9HUNEDOARA TIMIŞ 29.4 33.96 1001.13 530.51

valorificat 0 19.74 0 896.5 701 0ARAD 19.74 CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ 896.5 701

stoc curent 51.27 41.23 79.39 191.12 24.13 29.03ARAD 13.73 3.69 7.89 12.39 15.89 18.89CARAŞ - SEVERIN 5.64 5.64 5.64 8.24 8.24 10.14HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0TIMIŞ 31.9 31.9 65.86 170.49 0 0

3. PET stoc la 1 Ian. 2009 ARAD

59.

CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 178.982 250.089 203.896 137.089 176.643 72.503ARAD 2 53.77 8.14 19.47 2.3 8.25CARAŞ - SEVERIN 53.31 43.7 53.54 37.26 45 31.797HUNEDOARA 44.732 28.379 34.486 30.599 32.663 32.456TIMIŞ 78.94 124.24 107.73 49.76 96.68 0

valorificat 154.094 215.798 176.132 162.817 192.152 50.871ARAD 49.19 6.86 18.22 5 CARAŞ - SEVERIN 39.6 40.06 59.89 33.86 32 35.197HUNEDOARA 44.894 29.048 32.822 30.537 30.462 15.674TIMIŞ 69.6 97.5 76.56 80.2 124.69

stoc curent 158.336 192.627 220.391 194.663 179.154 200.786ARAD 8.93 13.51 14.79 16.04 13.34 21.59CARAŞ - SEVERIN 37.502 41.142 34.792 38.192 51.192 47.792HUNEDOARA 3.134 2.465 4.129 4.191 6.392 23.174TIMIŞ 108.77 135.51 166.68 136.24 108.23 108.23

4. PE stoc la 1 Ian. 2009 ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 236.712 435.054 408.125 358.447 501.63 336.052ARAD 19.86 58.31 41.43 38.78 33.12 16.43CARAŞ - SEVERIN 5.66 8.96 5.92 11 4 3.587HUNEDOARA 48.022 23.564 54.665 76.567 57.46 53.845TIMIŞ 163.17 344.22 306.11 232.1 407.05 262.19

valorificat 254.14 302.427 340.191 367.981 492.91 346ARAD 8.42 62.53 32.5 58.83 26.71 25.71

60.

CARAŞ - SEVERIN 5.66 8.96 22.56 6.1 4 3.587HUNEDOARA 62.761 24.997 38.051 95.571 46.24 53.973TIMIŞ 177.299 205.94 247.08 207.48 415.96 262.73

eliminat 1 7.42 0 0 0 2ARAD 1 7.42 2CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

stoc curent 142.653 267.86 335.794 326.26 334.98 323.032ARAD 55.51 43.87 52.8 32.75 39.16 27.88CARAŞ - SEVERIN 26.253 26.253 9.613 14.513 14.513 14.513HUNEDOARA 60.89 59.457 76.071 57.067 68.287 68.159TIMIŞ 0 138.28 197.31 221.93 213.02 212.48

5. Hârtie / carton stoc la 1 Ian. 2008 ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 2088.233 1892.294 2292.666 2507.952 3726.157 2482.055ARAD 802.16 381.96 696.04 705.07 848.61 940.89CARAŞ - SEVERIN 155.7 104.28 34.929 60.02 45.22 33.16HUNEDOARA 322.703 146.514 493.147 312.442 246.817 282.695TIMIŞ 807.67 1259.54 1068.55 1430.42 2585.51 1225.31

valorificat 1875.54 1606.92 2423.194 2907.6 3519.277 2228.581ARAD 500.99 367.08 860.04 887.97 733.03 727.12CARAŞ - SEVERIN 155.7 104.28 34.929 60.02 45.22 33.16HUNEDOARA 277.95 191.04 346.395 396.71 242.987 303.491TIMIŞ 940.9 944.52 1181.83 1562.9 2498.04 1164.81

eliminat 10 9.16 29.14 8.58 10.82 14.04

61.

ARAD 10 9.16 29.14 8.58 10.82 14.04CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

stoc curent 1111.263 1387.477 1227.809 819.581 1015.641 1255.075ARAD 591.46 597.18 404.04 212.56 317.32 517.05CARAŞ - SEVERIN 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 203.623 159.097 305.849 221.581 225.411 204.615TIMIŞ 316.18 631.2 517.92 385.44 472.91 533.41

6. Uleiuri uzate stoc la 1 Ian. 2009 ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 83.235 39.14 44.49 58.748 37.13 42.041ARAD 27.75 20.5 20.44 17.52 14.92 11.47CARAŞ - SEVERIN 6.45 0.151 5.89 8.88 0.87 8.439HUNEDOARA 1.34 0.92 2.25 1.4 0.7TIMIŞ 47.695 17.569 15.91 30.948 21.34 21.432

valorificat 106.178 39.898 17.859 97.726 39.885 41.096ARAD 27.73 23.8 2.89 51.04 16.18 5.42CARAŞ - SEVERIN 21.65 9.1 0.13 1.87 19.29 0.5HUNEDOARA 1.95 TIMIŞ 56.798 6.998 14.839 42.866 4.415 35.176

eliminat 0 0.6 0 0 1.55 0ARAD CARAŞ - SEVERIN 0.6 1.55 HUNEDOARA TIMIŞ

stoc curent 171.204 169.846 196.477 157.499 153.194 154.139

62.

ARAD 38.01 34.71 52.26 18.74 17.48 23.53CARAŞ - SEVERIN 50.961 41.412 47.172 54.182 34.212 42.151HUNEDOARA 43.305 44.225 46.475 45.925 45.925 46.625TIMIŞ 38.928 49.499 50.57 38.652 55.577 41.833

7. PCB / PCT (litri)


colectat 64.74 0 0.98 1.96 0.72 1.395ARAD 0.98 1.08 0.1CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ 64.74 0.88 0.72 1.295

eliminat 64.74 0 0.98 1.96 0.72 1.395ARAD 0.98 1.08 0.1CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ 64.74 0.88 0.72 1.295

stoc curent 0 0 0 0 0 0ARAD 0 0 0 0 0 0CARAŞ - SEVERIN 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0TIMIŞ 0 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto stoc la 1 Ian. 2009 ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 236.124 199.531 152.267 172.849 187.35 245.235

63.

ARAD 177.22 141 102.84 94.82 114.08 121.31CARAŞ - SEVERIN 4.872 3.719 1.43 6.06 1.066 3.34HUNEDOARA 15.547 17.42 23.595 23.83 27.3 28.799TIMIŞ 38.485 37.392 24.402 48.139 44.904 91.786

valorificat 237.509 187.142 164.692 251.949 151.854 176.59ARAD 207.12 113 68.61 143.79 92 66.22CARAŞ - SEVERIN 1.54 12.54 2.9HUNEDOARA 6.5 35.21 9.45 32.46 23.22 18.22TIMIŞ 23.889 37.392 74.092 75.699 36.634 89.25


9. Anvelope uzatestoc la 1 Ian. 2009

ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 554.41 1334.35 1123.96 1078.784 861.68 62.75ARAD 145.57 155.61 155.91 14.89 190.72 31.87CARAŞ - SEVERIN 0.6 1.89 2.27 2.79HUNEDOARA 408.54 1178.14 950.76 983.78 667.16 19.03TIMIŞ 0.3 15.4 77.844 3.8 9.06

valorificat 1006.72 1177.52 1021.95 1513.246 582.529 73.42ARAD 102.94 181.22 177.93 21.94 194.16 64.36CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA 903.48 996.3 834.8 1417.066 388.369 TIMIŞ 0.3 9.22 74.24 9.06

stoc curent 2966.813 3123.643 3225.653 2791.191 3070.342 3059.672

64.


10. Deşeuri lemnoase,din care:




eliminat 69.68 97.44 20 212.09 280.93 420.43ARAD 69.68 97.44 20 212.09 280.93 420.43CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ


10.1. Rumeguş stoc la 1 Ian. 2009

65.

ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ



eliminat 48.95 58.33 20 54.23 54.12 182.75ARAD 48.95 58.33 20 54.23 54.12 182.75CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ


10.2. Alte deşeurilemnoase


colectat 2684.062 2194.048 3658.433 4957.005 3583.31 2936.971

66.



eliminat 20.73 39.11 0 157.86 226.81 237.68ARAD 20.73 39.11 157.86 226.81 237.68CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ


11. Deşeuri medicalepericuloase

colectat 56.443 40.696 65.744 32.49 56.597 51.021

ARAD 8.91 17.5 0.87 10.37 11.93CARAŞ - SEVERIN 6.204 5.805 5.927 5.306 5.025 4.819HUNEDOARA 11.179 7.091 8.637 9.333 8.552 7.68TIMIŞ 30.15 27.8 33.68 16.981 32.65 26.592

eliminat 56.443 40.696 65.744 32.49 56.597 51.021ARAD 8.91 17.5 0.87 10.37 11.93CARAŞ - SEVERIN 6.204 5.805 5.927 5.306 5.025 4.819HUNEDOARA 11.179 7.091 8.637 9.333 8.552 7.68TIMIŞ 30.15 27.8 33.68 16.981 32.65 26.592

67.

12. Deşeuri de echipamenteelectrice şi electronice


colectat 133.367 87.305 84.719 58.784 89.245 58.255

ARAD 7 13.1 10 22.8 10.5 10CARAŞ - SEVERIN 6.55 4.151 7.48 10.304 2.963 3.62HUNEDOARA 14.132 4.654 32.749 2.481 3.225 24.475TIMIŞ 105.685 65.4 34.49 23.199 72.557 20.16

valorificat 95.127 34.66 122.02 65.474 44.655 36.115ARAD 6 14.1 31 12 12CARAŞ - SEVERIN 6.73 2 3.36 13.49 5.96 HUNEDOARA 13.732 1.8 36.5 4.15 23.645TIMIŞ 68.665 16.76 82.16 16.834 26.695 0.47

stoc curent 87.787 140.432 103.131 96.441 141.031 163.171ARAD 5 4 14 5.8 4.3 2.3CARAŞ - SEVERIN 0.35 2.501 6.621 3.435 0.438 4.058HUNEDOARA 8.087 10.941 7.19 5.521 8.746 9.576TIMIŞ 74.35 122.99 75.32 81.685 127.547 147.237

13. Deşeuri textile stoc la 1 Ian. 2009 ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

colectat 82.8 83.392 142.18 229.231 209.814 140.588

68.

ARAD 82.8 74.84 126.92 137.58 199.58 128.58CARAŞ - SEVERIN 0.1 0.11HUNEDOARA TIMIŞ 8.552 15.16 91.651 10.234 11.898

valorificat 0 8.446 11.75 92.74 12.485 11.967ARAD

CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ 8.446 11.75 92.74 12.485 11.967

eliminat 82.8 74.84 126.92 137.58 199.58 128.58ARAD 82.8 74.84 126.92 137.58 199.58 128.58CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

stoc curent 150.611 150.717 154.227 153.138 150.887 150.928ARAD 0 0 0 0 0 0CARAŞ - SEVERIN 0.35 0.35 0.45 0.45 0.45 0.56HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0TIMIŞ 150.261 150.367 153.777 152.688 150.437 150.368

69.

6. STAREA CALITATII SOLULUI

Avand in vedere ca programul de recoltari s-a incheiat, in semestrului II din anul 2009, s-au efectuat analize de sol doar in 2 judete dupa cum urmeaza:

- in lunile iulie si august doar in judetul Arad;- in lunile septembrie si octombrie nu s-au efectuat analize de sol in regiune;- in lunile noiembrie si decembrie s-au efectuat analize de sol doar in judetul

Hunedoara.

JUDETUL ARAD

In lunile iulie si august in total s-au efectuat de catre APM Arad, analize din 12 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Punctele de prelevare au fost urmatoarele:

- in luna iulie: Halagiu, Horia, Iermata Neagra, Labasint, Minisul de Sus;- in luna august: Neudorf, Ostrov, Rosia Revetis, Simand, Sinpetru German, Sintea

Mare, Vladimirescu Padure

Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, Al mobil, V, SB, textura, azot amoniacal si azot nitric.

În total s-au efectuat 262 de determinări.

JUDETUL HUNEDOARA

În lunile noiembrie si decembrie din anul 2009, au fost efectuate analize de sol de către Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, pentru următoarele metale: Pb, Cd, Cu, Cr, Fe, Zn şi Ni la urmatoarele puncte de prelevare:

- in luna noiembrie: Mintia si Ribita;- in luna decembrie: Certej, Chiscadaga, Valea Jiului (Paroseni), Calan, Teliuc si

Hunedoara (Buituri)

Au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile conform Ordinului nr. 756/1997:

- in luna noiembrie la indicatorul crom, în cazul probelor de sol prelevate în zona Ribiţa;

- in luna decembrie la indicatorii: cadmiu, plumb şi zinc - în cazul probelor de sol prelevate în zona Călan, şi la zinc - în cazul probelor de sol prelevate în zona Valea Jiului.

71.

7. CONSERVAREA NATURII ŞI A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

JUDETUL ARAD

In decursul lunilor iulie-decembrie 2009, in judetul Arad s-au efectuat 19 deplasari in teren, dintre care:

- 9 deplasari in ariile protejate:- Parcul Natural Lunca Muresului;- Rezervatia Prundu Mare;- Rezervatia mixta Dealul Mocrea,

- Rezervatia fosilifera Zabalt;- Parcului Dendrologic Bulci;- Parcul Dendrologic Capalnas;- Rezervatia speologica Pestera Dutu;- Rezervatia speologica Pestera Sinesie;- la Savarsin pentru evaluarea pagubelor cauzate de vanat.

- 10 deplasari in afara ariilor protejate:- 4 la primarii: una la Primaria orasului Chisineu-Cris, doua la Primaria municipiului

Arad si o deplasare la Primaria comunei Socodor;- 1 deplasare in localitatea Cermei, pentru emiterea unui acord pentru construire

blocuri ANL;- 5 deplasari la deponeele de deseuri in data de:

-12.08.2009 in localitatile Apateu, Cermei, Craiva, Misca;-13.08.2009 in localitatile Seleua, Sicula, Sepreus;-14.08.2009 in localitatile Pilu, Socodor, Graniceri;-17.08.2009 in localitatile Zimandul Nou, Simand, Zerin; -18.08.2009 in localitatile Sintea Mare, Zarand, Olari.

Alte activitati care s-au realizat in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate:

- s-a participat in cadrul proiectului de Twining nr. RO 2006/IB/EN- 03 „Implementarea si Intarirea Acquis-ului de Mediu cu Punct Focal pe Protectia Solurilor/ Subsolurilor si Reconstructia Ecologica” care a avut loc la Timisoara;

- s-a participat la Seminarul cu tema: Proiect asistenta tehnica pentru pregatirea unei strategii si a unui plan de actiune pentru reabilitarea siturilor poluate istoric, care s-a desfasurat la Sinaia.

- s-a participat la Seminarul privind gestionarea bazelor de date si utilizarea metodelor GIS in domeniul protectiei naturii organizat de Ministerul Mediului in colaborare cu TAIEX care a avut loc la Bucuresti.

- s-a organizat a doua sesiune a mesei rotunde care are ca scop semnarea unui Protocol de Colaborare cu diverse institutii si ONG- uri din judetul Arad avand in vedere întarirea colaborarii interinstitutionale, pentru un mediu mai sanatos.

- s-a participat la Targul Anual de Mediu–Ecomediu editia a VII-a, prin conceperea si amenajarea standului din cadrul targului si s-a sustinut lucrarea „Necesitatea Ariilor Naturale Protejate” in cadrul sesiunii de comunicari stiintifice de la Targul Anual de Mediu – Ecomediu.

- s-au eliberat 6 autorizatii de mediu pentru recoltarea/ capturarea de plante si/sau animale din flora si fauna salbatica, de catre persoane fizice, in scopul comercializarii pe piata interna conform Ordinului MMDD 410/2008;

- s-au intocmit 11 declaratii a autoritatii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000;

72.

- s-au emis 66 puncte de vedere catre celelalte compartimente din cadrul APM Arad; punctele de vedere identifica daca locatia activitatii, care se supune obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate;

- s-au intocmit 16 raportari si 39 adrese.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

In al doilea semestru al anului 2009 s-au realizat 47 controale dintre care:- 27 controale in ariile protejate:

- 1 control in Rezervatia Naturala Cheile Globului, - 1 control in Rezervatia Naturala Ravena Crouri,

- 1 control in Rezervatia Naturala Coronini Bedina,- 1 control in Rezervatia Naturala Iardastita,- 1 control in Rezervatia Naturala Valea Greatca,- 1 control in Rezervatia Naturala Rapa Neagra,- 1 control in Rezervatia Naturala Balta Nera Dunare,- 1 control in Rezervatia Naturala Bazias,- 1 control in Rezervatia Naturala Divici –Pojejena,- 1 control in Rezervatia Naturala Insula Calinovat.- 1 control la Rezervatia Naturala Izvoarele Carasului;- 1 control la Rezervatia Naturala Faneata cu Narcise- 1 control la Rezervatia Naturala Buhui Marghitas;- 1 control la Rezervatia Naturala Pestera Buhui;- 1 control la Rezervatia Naturala Barzavita- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Ezeris;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Soceni; - 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Apadia;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Delinesti;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Tarnova;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Petrosnita;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Zorlentu Mare;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Valea Pai;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer de la Tirol;- 1 control la R.N. Locul Fosilifer Globul Craiovei,- 1 control la Turnu Ruieni (SCI Muntii Tarcu) ;- 1 control la Statiunea Muntele Mic (SCI Muntii Tarcu);

- 20 controale în afara ariilor protejate:- 2 controale la Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei;- 2 controale la Administratia Parcului Natural Portile de Fier;- 1 control la Administratia Parcului National Cheile Nerei Beusnita;- 2 controale la Administratia Parcului National Semenic Cheile Carasului ;

- 2 controale la OS Bocsa Montana si OS Bocsa Romana;- 1 control la Ocolul Silvic Resita; - 1 control la Ocolul Silvic Anina;- 4 controale la Piatele Agroalimentare din Anina, Bocsa Montana, Bocsa

Romana si Oravita;- 1 control la A.J.V.P.S. C-S;

- 3 controale in siturile contaminate: Moldova Noua (SC Moldomin SA), Berzasca (Mina Cozla), Anina (E.M.Anina).

- 1 control la Gradina Zoologica Profesor Ion Crisan.

73.

Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie Sol si Subsol, Biosecuritate, au eliberat 4 autorizatii care are ca obiect recoltarea/capturarea/comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica.

Alte activitati desfasurate in semestrul doi al anului 2009: - s-au eliberat 14 declaratii privind monitorizarea Siturilor Natura 2000 ca autoritate

responsabila si au efectuat 8 referate de specialitate cu privire la lucrarile din silvicultura. - s au facut evaluari pe Contractul de Administrare la APN Domogled-Valea Cernei,

APN Portile de Fier si APN Cheile Nerei Beusnita pe semestrul I. - s au efectuat referate de specialitate pentru O.S.Rusca Montana si s-au realizat

harti GIS cu localizarea deponeurilor rurale si distanta acestora fata de ariile naturale protejate din judet.

- s-au analizat documentatiile privind igienizarea Lacului Dognecea si amplasarea conductei de aductiune si construirea unei hidrocentrale pe raul Sebes.

Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie/Subsol, Biosecuritate, au participat la: - workshop-ul cu tema ,,Studii de caz pentru padurile virgine si cvasivirgine din

cadrul P.N. Cheile Nerei-Beusnita”; - sesiunea din cadrul Programului ISPA de Cooperare Transfrontaliera Romania–

Serbia.- Simpozionul International de Geologie, la Cariera Ponor – E.C. Anina;- actiunea de simulare a unui incediu in fondul forestier al Ocolului Silvic Oravita; - dezbaterea publica privind Parcurile Eoliene Maszaros si Macesti la Primaria

Moldova Noua;- cursul GIS privind baza de date in domeniul protectiei naturii la Bucuresti;- CAT lucrari ce se vor realiza in PNPDF si Rusca Montana;- sesiunea de instruiri pe situri contaminate la Sinaia;

JUDETUL HUNEDOARA

In perioada 01.07.2009 – 31.12.2009 s-au efectuat 29 deplasari in teren pentru verificarea starii de conservare a habitatelor naturale si seminaturale, a speciilor de flora si fauna salbatica din urmatoarele arii naturale protejate dupa cum urmeaza:

- 2 controale in Padurea Bejan;- 1 control in Padurea Pojoga

- 1 control in Parcul National Retezat - 1 control in Parcul National Defileul Jiului- 1 control in Rezervatia Boholt - 1 control in Parcul Natural Gradiştea Muncelului – Cioclovina

- 1 control in Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului

- 2 controale in Cheile Rabicioarei - 1 control in Fanatele Pui- 1 control in Varful Poieni - 1 control in Calcarele de la Fata Fetii - 1 control in Calcarele de la Godinesti - 1 control in Calcarele de la Boiu de Sus- 1 control in Calcarele din Dealul Magura

- 1 control in Apele mezotermale Geoagiu Bai 74.

- 1 control in Punctul fosilifer Ohaba Ponor - 1 control in Pestera Sura Mare - 1 control in Pestera Cizmei - 1 control in Cheile Madei

- 1 control in. Dealul Colt si Dealul Zanoaga- 1 control in Magurile Sacarambului - 1 control in Arboretumul Simeria; - 1 control in Codrii seculari pe valea Dobrisoarei si Prisloapei - 1 control in Muntele Vulcan

- 1 control in ROSCI0085 Frumoasa – sit de importanta comunitara

- 1 control in Cheile Taia

- 1 control in Mlastina de la Pesteana

Au avut loc mai multe actiuni de colectare si evacuare a deseurilor din rezervatii, asigurand in continuare curatenia si aspectul atractiv al peisajelor acesteia.

In cursul lunilor iulie-decembrie s-au eliberat 2 autorizatii pentru vanatoare.

JUDETUL TIMIS

In cel de-al doilea semestru al anului 2009 s-au efectuat 2 deplasari in Ariiile Naturale Protejate (Mlastinile Satchinez si Lacul Surduc) in vederea aprecierii starii de conservare a ariei naturale protejate.

Alte activitatile desfasurate in cel de-al doilea semestru al anului 2009 in domeniul biodiversitatii:

- au fost emise 5 autorizatii pentru recoltarea speciilor din flora si fauna spontana conform Ordinului nr. 410/2008.

- participarea in comisia de evaluare si finalizarea documentatiei rezultate din evaluarea pagubelor produse de vanat culturilor agricole conform HG 1679/2008 la: SC DU SOLEIL LEVANT SRL Buzias, SC OVEG MPS SRL Fibis si SC EXIM AGRO – OVIS MPS SRL Fibis, SC DADARIS SRL Banloc.

- participare la dezbaterea publica organizata la Primaria Pischia pentru raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat in cadrul proiectului „Lucrari de punere in siguranta pentru baraj + acumulare Murani”.

– participare la dezbaterea publica organizata la Primaria Jimbolia pentru raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat in cadrul proiectului „Infiintare parc eolian Jimbolia, lucrari de construire, capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei eoliene”;

- participare la „Seminarul de informare privind „Ghidul Solicitantului pentru Axa Prioritara 4 POS Mediu” organizat cu ocazia lansarii celei de-a treia sesiuni de selectie de proiecte in domeniul protectiei naturii.

- elaborarea de referate de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de reglementare si verificarea coordonatelor Stereo 1970 a proiectelor/activitatilor in raport cu ariile naturale protejate din judetul Timis.

- transmiterea catre ARPM Timisoara a raportarii trimestriale privind fisele de evidenta ale gradiniilor zoologice din judetul Timis conform Ordinului nr. 755/2007;

75.

- APM Timis a pregatit si transmis o lucrare si materiale privind implementarea retelei ecologice europene Natura 2000 in judetul Timis in vederea expunerii si prezentarii in cadrul Conferintei Nationale de Ecologie de la Galati din luna octombrie.

In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in decursul lunilor iulie-decembrie s-au efectuat un numar total de 97 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. In aceasta perioada, in zonele verificate nu s-au semnalat incendii, doboraturi de vant in fondul forestier, animale cu comportament deviat sau alte fenomene deosebite, iar deseurile abandonate de trecatori, au fost inlaturate.

S-au eliberat 17 autorizatii de mediu, dintre care 15 pentru activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si animale, precum si a plantelor si a animalelor din flora si fauna salbatica, precum si 2 autorizatii pentru vanatoare.

8. Poluari accidentale

In Regiunea Vest, in cel de-al doilea semestru al anului 2009 au avut loc 3 poluari accidentale, toate 3 in judetul Arad.

In data de 27.07.2009 in jurul orei 17.00 a izbucnit un incendiu la depozitul de deseuri municipale A.S.A. Servicii Ecologice SRL din Arad. Au fost informati despre acest incident toti factorii interesati, conform procedurii: Dl. Faca Mihail, presedinte al ANPM, dl. Florin Diaconu, director de cabinet, Dl. Adrian Icatoiu, consilier presedinte ANPM. De asemenea s-a adus si la cunostinta D-na Iozefina Lipan consilier cabinet Ministru Mediului. Pe plan local a fost informată Institutia Prefectului.

In luna octombrie a avut loc o poluare accidentala la iesirea din localitatea Vinga (catre Timisoara), un autotren incarcat cu o cantitate de 21020 l acetat de etil, prezenta scurgeri din aceasta substanta inflamabila si iritanta, dar nepericuloasa pentru mediu. ISU Arad a pus la dispozitie autospeciale gata de actiune. In zona de sosea in care s-au produs scurgeri, s-a imprastiat nisip si s-a redirijat circulatia. S-a incercat refacerea etanseitatii compartimentului defect de catre ISU Arad, fapt ce nu s-a putut realiza. In aceasta situatie s-a luat decizia comuna a autoritatilor prezente la fata locului (ISU Arad, Prefectura Judetului Arad, ARR Arad, APM Arad, GNM, CJ Arad si Primaria Comunei Vinga), de a se realiza golirea compartimentului defect pe o suprafata cu material absorbant si antiinflamabil (30 tone/12 mc nisip). Cantitatea deversata de acetat de etil a fost apreciata la 500 l. Nisipul utilizat pentru absorbtie, a fost incarcat in containere speciale, etichetate ca deseuri periculoase urmand a fi transportat la un agent economic autorizat pentru neutralizarea acestuia.

In luna noiembrie a avut loc o poluare accidentala in localitatea Capruta. Cauza evenimentului a fost un accident rutier, o coliziune frontala intre un TIR inmatriculat in Turcia si un autocamion. Autocamionul avea o incarcatura de 2100 kg acid acetic glacial, care era depozitat in doua rezervoare de polietilena. In urma impactului autocamionul s-a rasturnat, iar rezervoarele s-au deteriorat, continutul acestora deversandu-se in santul dalat de pe langa sosea. Conform fisei tehnice de securitate, produsul era biodegradabil prin reactii fotochimice, avand timpul de injumatatire de 10-30 zile in aer si 1-10 zile in apa. S-au produs in aer emanatii cu miros intepator iar pe sol, langa sosea s-a scurs acid acetic pe o lungime de cca. 15 m. Autocamionul a fost indepartat de la locul accidentului. Scurgerile de acid au fost spalate abundent cu apa inspre sant. Masurile pentru reducerea si eliminare a efectelor au constat in limitarea scurgerii, care s-a facut prin realizarea de baraje de pamânt in santul dalat in portiunea in care s-a deversat acidul.

76.

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/calitatea...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST …arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/calitatea...