REGIUNEA SUD – VEST OLTENIAofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web...

REGIUNEA SUD – VEST OLTENIA

JUDEŢUL MEHEDINŢI

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU INVĂŢĂMÂNT

2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Mehedinți

Asistența şi coordonare metodologică

CNDIPT Bucureşti, Filiala Sud Vest Oltenia

Noiembrie 2012

1

CUPRINS

Lista abrevierilor.......................................................................................................pag.6Cuvânt înainte...........................................................................................................pag. 7

1.Rezumat..................................................................................................................pag. 9

Capitolul 2. Demografie...........................................................................................pag. 17 2.1 Situaţia prezentă 2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 2.1.3. Distribuţia pe sexe 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale 2.1.6. Structura etnică 2.1.7. Mişcarea migratorie

2.2.Proiecţii demografice 2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Capitolul 3. Profilul economic judeţean .....................................................pag. 213.1. Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2 Productivitatea muncii 3.1.3.Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime 3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

alte servicii3.2. Informaţii parţiale

3.2.1.Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 3.2.2.Cercetarea – dezvoltarea 3.2.3.Industria 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 3.2.5.Agricultura 3.2.6.Silvicultura 3.2.7.Turismul 3.2.8.Zona montană şi dezvoltarea durabilă-aspecte specifice ruralului montan

(Dezvoltarea durabilă-pentru judeţele care nu au rural montan)

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPTCapitolul 4. Piaţa muncii ...................................................................................pag. 34

4.1.Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participarea la forţa de muncă 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel judeţean4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei 4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei

naţionale

4.2.Informaţii parţiale 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic 4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul postliceal

3

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional 4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) 4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile 4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.4. Implicaţii pentru ÎPT

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ..........................................pag. 545.1.Indicatori de context

5.1.1.Contextul european 5.1.2.Contextul naţional

5.2.Indicatori de context specifici 5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

5.3.Indicatori de intrare5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic5.3.2 Resursele umane din ÎPT. 5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4. Indicatori de proces 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.

5.5 . Indicatori de ieşire 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.5. Rata de succes 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 5.5.7 Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie5.5.8 Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

5.6. Indicatori de impact5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului 5.6.2.Rata de inserţie profesională a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie 5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire5.7.4. Oferta şcolilor ÎPT pentru formarea adulţilor5.7.5. Reţele şcolare 5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

4

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean

Capitolul 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI .............................pag. 70

Capitolul 7. Principalele concluzii .........................................................................pag. 71

Capitolul 8. Acţiuni propuse – plan de masuri ………………………………….pag. 73

5

Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare RegionalăAJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăAMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodăriiANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de MuncăBFM- Balanţa Forţei de MuncăBIM- Biroul Internaţional al MunciiBNR- Banca Naţională a RomânieiCAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia NaţionalăCCD- Casa Corpului DidacticCDL- Curriculum în dezvoltare localăCDR- Consiliul de Dezvoltare RegionalăCEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării ProfesionaleCJ- Consiliul JudeţeanCJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCL- Consiliul LocalCLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare ProfesionalăCNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a AdulţilorCNP- Comisia Naţională de PrognozăDGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi FamilieECTS(eng)-Sistemul European de Credite TransferabileECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea ProfesionalăENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională EQF(eng)-Cadrul European al CalificărilorETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru FormareONG – Organizaţii nonguvernamentaleCBS- pragram Phare transfrontalierCR- Consorţiul RegionalIMM- întreprinderi mici şi mijlociiINS- Institutul Naţional de StatisticăIPT- învăţământul profesional şi tehnicISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISJ- Inspectoratul Şcolar JudeţeanMECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi InovăriiOECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăPAS- Planul de Acţiune al ŞcoliiPDR- Planul de Dezvoltare RegionalăPIB- Produsul intern brutPLAI- Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPND- Planul Naţional de DezvoltarePOR- Planul Operaţional RegionalPOS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmanePRAI- Planul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPRAO- Planul Regional de Acţiune pentru OcupareSAM- Şcoala de Arte şi MeseriiTVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi TehnicUE- Uniunea Europeană VAB- valoarea adăugată brută

6

CUVÂNT ÎNAINTE

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2011 (Benchmarks) - necesită:

măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici;

adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi.

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean. Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii.

PLAI reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare profeională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013.

Obiectivul principal al PLAI este de a realiza planificarea strategică pe termen lung a nevoilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în funcţie de nevoile de dezvoltare economică. Se urmăreşte o corelare între oferta de formare şi cererea de pe piaţa muncii.

PLAI este un document de planificare strategică elaborat la nivel local în parteneriat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinti prin CLDPS (Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în formarea profesională), în baza PRAI (Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic) elaborat de Consorţiul Regional, care este o structură consultativă a Consiliului pentru Dezvoltare Regională în domeniul educaţiei, formării tehnice şi profesionale şi ocupării forţei de muncă.

În baza PLAI au fost elaborate de către Inspectoratele Şcolare planurile de şcolarizare la nivelul fiecărui judeţ, urmărindu-se şi optimizarea reţelei şcolare. PLAI poate fi utilizat şi pentru 1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

7

identificarea nevoilor de formare profesională realizată de alţi furnizori decât unităţile de învăţământ.

PLAI constituie un document cu caracter strategic pentru învăţământul profesional şi tehnic, fiind corelat cu PRAI.

Sistemul de planificare al învăţământului profesional şi tehnic funcţionează în România pe patru nivele (naţional, regional, local şi la nivelul şcolii) interconectate între ele. Astfel, prin PRAI sunt transmise şi preluate informaţii către Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) şi mai departe către Planurile de Acţiune de la nivel de unităţii şcolare (PAS).

Pentru procesul de reactualizare al PLAI, a fost creat un grup operativ de lucru, care s-a concentrat pe activitatea de revizuire şi îmbunătăţire a documentului PLAI elaborat pentru prima dată în anul 2004.

În elaborarea versiunii finale a PLAI, s-au luat în considerare sugestiile şi observaţiile primite în cadrul procesului de consultare atât cele de la partenerii regionali, cât şi cele de la asistenţa tehnică. Întregul document este supus dezbaterii şi aprobării CLDPS şi Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinti.

CAPITOLUL 1

8

REZUMAT

Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Documentul a fost realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010, pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Dolj, ANOFM, AJOFM Dolj).

Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat își păstrează încă un grad mare de relativitate. În acest context, CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii.

În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Dolj consideră necesară o monitorizare atentă în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel oferta IPT va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).

Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieței muncii se reralizează pe baza informațiilor și analizei lor referitoare la demografie, economie, pița muncii și cele referitoare la sistemul ÎPT.Analiza SWOT stă la baza identificării priorităților, obiectivelor, precum și a măsurilor planul de ațiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Mehedinţi următoarele obiective specifice:1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii 2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere 3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Dolj şi reducerea abandonului şcolar4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET 5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

Măsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CLDPS Mehedinţi, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de corelare a ofertei ÎPT cu cererea piţei muncii.

Reţeaua de unităţi de învăţământ pentru formare profesională din judeţul Mehedinţi va avea în perspectiva anului 2013 următoarele caracteristici:

-imagine (percepţie)crearea unei imagini interesante a reţelei de unităţi şcolare de formare profesională

pentru elevi, ajungând la asocierea de tip ”traseu de formare profesională = prima opţiune”

9

-competitivitatela nivel instituţional: abilităţi de marketing crescute a echipei manageriale a fiecărei

unităţi şcolare şi o preocupare mai mare de a diversifica şi inova în elaborarea ofertei de calificare

la nivel de individ: absolvenţi care deţin competenţe la nivelul standardelor angajatorilor, competitivi pe piaţa forţei de muncă

-calitateadecvarea ofertei de calificare la cerinţele pieţei muncii printr-un echilibru optim între

resurse umane bine calificate, dotări necesare şi suficiente, curriculum adecvat

Suma acestor concepte/atribute, aplicate unităţilor şcolare cu specific în formare profesională din Regiune, dă naştere unei viziuni globale a formării profesionale din Regiunea V Vest, atât din punctul de vedere al părinţilor şi în primul rând al elevilor, cât şi din punctul de vedere al angajatorilor, şi anume:

ATRACTIVITATEA acestei forme de învăţământLa nivelul Uniunii Europene a fost identificat ca obiectiv strategic, în Raportul privind

obiectivele sistemelor educaţionale şi de formare profesională din ţările membre (aprobat de către Consiliul European la Stocholm în 23-24 martie 2001), îmbunătăţirea competenţelor de bază , în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale.

Necesitatea acestui obiectiv este motivată de faptul că sistemul de formare iniţială al învăţământului profesional şi tehnic trebuie să dezvolte aceste competenţe de bază transversal pentru majoritatea calificărilor în care pregăteşte, datorită informatizării şi automatizării accelerate a proceselor tehnologice şi a complexităţii crescute a utilajelor folosite de către întreprinderi.

Aceste competenţe de bază transversale majorităţii calificărilor vor fi necesare şi vor permite în acelaşi timp accesarea mult mai rapidă a unei a doua calificări.

Consiliul European de la Barcelona (2002), pe baza raportului Consiliului pentru Educaţie şi pentru a susţine obiectivul strategic al UE, a aprobat programul de lucru în domeniul educaţiei ce prevede:

1. creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi instruire; 2. facilitarea accesului la educaţie şi instruire pentru toţi cetăţenii;3. deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către

mediul social, economic şi cultural.La nivel naţional, România şi-a asumat la capitolul Educaţie, Învăţământ

Preuniversitar, următoarele obiective:1. asigurarea educaţiei pentru toţi;2. dezvoltarea învăţământului în mediul rural;3. generalizarea învăţământului preprimar;4. sporirea eficienţei procesului instructiv-educativ;5. dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;6. informatizarea învăţământului;7. optimizarea managementului educaţional;8. creşterea calităţii învăţământului preuniversitar;9. creşterea calităţii şi eficienţei sistemului educaţional şi de formare profesională.

La nivel regional, RegiuneaSud Vest, a adus în centrul atenţiei învăţământul profesional şi tehnic, promovând în Planul de Dezvoltare Regională dezvoltarea acestei forme de învăţământ ca obiectiv strategic.

În cadrul Strategiei Regiunii Sud Vest Oltenia, aprobată de Consiliul de Dezvoltare Regională Sud Vest, a fost formulată ca prioritate regională: Adaptarea competenţelor

10

salariaţilor la cerinţe în continuă schimbare, în cadrul calificării pe care o deţin sau pentru o nouă calificare şi s-au concluzionat finalităţile aşteptate de la formarea profesională iniţială:

1. să asigure dezvoltarea personală şi profesională a elevilor astfel încât aceştia să devină cetăţeni activi la nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională (cerinţele societăţii, comunităţii);

2. să asigure şanse egale de dezvoltare profesională a fiecărui elev în funcţie de opţiunile si potenţialul de învăţare (asigurarea de acces);

3. să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional (condiţii de învăţare, de calitate);

4. să asigure şanse de dezvoltare profesională în vederea dobândirii unei calificări pentru care există oportunităţi de ocupare în meserii sau ocupaţii oferite de piaţa muncii locală, judeţeana sau regională, naţională precum si de continuare a învăţării de-a lungul întregii vieţi active în vederea adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei bazată pe cunoaştere (adaptare si ocupare - carieră).

La nivel judeţean, programele, obiectivele de bază şi proiectele din „Strategia judeţeană a dezvoltării învăţământului preuniversitar” sunt următoarele:

PROGRAMEPROGRAME OBIECTIVE DE BAZĂOBIECTIVE DE BAZĂ PROIECTEPROIECTE

1.ASIGURAREA EDUCAŢIEI DE BAZĂ PENTRU TOŢI CETĂŢENII. FORMAREA COMPETENŢELOR – CHEIE

Garantarea accesului universal şi continuu la învăţare pentru a se forma şi reînnoi competenţele necesare pentru o participare susţinută la dezvoltarea societăţii cunoaşterii:

1. asigurarea educaţiei de bază prin educaţia formală;2. formarea competenţelor-cheie ale cetăţeniei democratice şi a

motivaţiei pentru participarea activă la viaţa social – politică în vederea asigurării coeziunii sociale;

3. extinderea învăţării informatizate.

2.FUNDAMENTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE PE BAZA NEVOILOR DE DEZVOLTARE PERSONALĂ A ELEVILOR, DIN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE ŞI A ASIGURĂRII COEZIUNII ECONOMICE ŞI SOCIALE

Eficienţa internă şi externă a învăţământului preuniversitar. Contribuţia ofertei educaţionale şi a absolvenţilor la dezvoltarea durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale:

fundamentarea planului de şcolarizare şi restructurarea reţelei şcolare; modernizarea învăţământului profesional şi tehnic; asigurarea calităţii serviciilor de orientare şcolară şi consiliere profesională; susţinerea alternativelor educaţionale, componentă a ofertei educaţionale; susţinerea învăţământului particular, componentă a ofertei educaţionale.

3.ASIGURAREA ECHITĂŢII ÎN EDUCAŢIE Echilibrarea raportului echitate / calitate:

1. asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural şi din zone defavorizate;

2. învăţământul şi educaţia pentru minorităţile naţionale;3. susţinerea tinerilor cu potenţial în performanţa şcolară;4. învăţământul pentru copii cu cerinţe educative speciale.

11

4.ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESELOR DE PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE PRECUM ŞI A SERVICIILOR EDUCAŢIONALE

Aplicarea principiilor şi standardelor din noul sistem de asigurare a calităţii în educaţie:

1. Curriculum Naţional;2. îmbunătăţirea evaluării şi examinării performanţelor şcolare;3. asigurarea calităţii serviciilor educaţionale prin dezvoltarea

instituţională;4. formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi didactic

auxiliar;5. formarea iniţială şi continuă a managerilor din învăţământul

preuniversitar;6. orientări strategice în domeniul cercetării ştiinţifice în educaţie;7. consolidarea statutului social al cadrului didactic – condiţie a

creşterii calităţii actului educaţional.

5.EDUCAŢIE PRIN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE

Necesitatea consolidării unui set de valori stabile şi coerente, care să determine la toţi actorii educaţiei conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos – mintal, emoţional, fizic şi socio-moral:

Educaţia pentru sănătate; Educaţia civică; Educaţia cultural-artistică şi ştiinţifică; Educaţia ecologică; Educaţia prin sport; Educaţia rutieră;

6.MONITORIZAREA ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE CA DIMENSIUNE MAJORĂ A POLITICII EDUCAŢIONALE. ASIGURAREA COMPLEMENTARITĂŢII EDUCAŢIEI FORMALE, NONFORMALE ŞI INFORMALE

Garantarea învăţării permanente pentru reînnoirea competenţelor:1. Învăţarea permanentă. Educaţia adulţilor.

7.REFORMA SISTEMELOR DE CONDUCERE ŞI ADMINISTRARE INSTITUŢIONALĂ A SISTEMULUI NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA NIVEL PREUNIVERSITAR

dinamizarea şi consolidarea rolului Consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ şi al ISJ, al Consiliului Consultativ, al CLDPS în formare profesională.

8.ASIGURAREA BAZEI MATERIALE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

1. Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, în condiţii de standardizare la nivel naţional:

2. asigurarea cu mijloace didactice şi mobilier şcolar a unităţilor de învăţământ;

3. biblioteci şcolare;4. reabilitarea şcolilor;5. investiţii şcolare;6. patrimoniul învăţământului preuniversitar.

12

9.ARMONIZAREA CADRULUI LEGISLATIV implicarea ISJ şi a unităţilor de învăţământ în perfecţionarea cadrului

legislativ.

10.INTEGRAREA EUROPEANĂ ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ Dobândirea de către România a statutului de membru al Uniunii Europene:

1 participarea la programele comunitare în domeniul educaţiei şi formării profesionale Socrates II şi Leonardo da Vinci II;

2 formarea continuă a profesorilor din învăţământul preuniversitar în cadrul programului Consiliului Europei;

3 colaborarea bi şi multilaterală în domeniul educaţiei;4 colaborarea în cadrul PACTULUI DE STABILITATE PENTRU SUD-

ESTUL EUROPEI.

1.1. Asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Calitatea educaţiei şi formării profesionale (EFP) are impact asupra dezvoltării economico-sociale la nivel naţional. O bună calitate a programelor de EFP se transpune în eficienţa programelor educaţionale, ca răspuns la nevoile comunităţilor locale şi ale societăţii în ansamblu, precum şi în modalităţile prin care acest sector se raportează la toţi partenerii şi factorii interesaţi, în vederea îmbunătăţirii corespondenţei dintre cererea şi oferta de formare profesională.

Este esenţial ca furnizorii de EFP să depună eforturi pentru a gestiona şi a îmbunătăţi calitatea ofertei lor, folosind metode de asigurare a calităţii clar definite. Ca parte a monitorizării şi îmbunătăţirii calităţii, furnizorii de EFP trebuie să îşi încurajeze întreg personalul didactic şi auxiliar să realizeze analize şi evaluări continue ale performanţei interne. Acest exerciţiu de autoevaluare, precum şi planul de îmbunătăţire care rezultă sunt folosite ca parte a sistemului de management al calităţii, împreună cu evaluările externe ale calităţii şi analizele comparative între furnizori.

Parteneriatul social este afirmat constant în contextul politicilor europene pentru educaţie şi formare profesională ca o condiţie esenţială pentru succesul reformelor, vizând atât calitatea serviciilor educaţionale, cât şi adaptarea sporită la o piaţă a muncii în schimbare.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională este asigurat de instituţii şi structuri cu rol consultativ, iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional. Aceste structuri sunt Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv Consorţiul Regional - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regională.

La nivel naţional, au fost înfiinţate recent primele Comitete sectoriale, pe lângă Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), care şi-au dovedit deja utilitatea în procesul de validare a noilor Standarde de Pregătire Profesională.

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI).

La nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate şi urmează să fie revizuite planuri şcolare de acţiune (PAS), din perspectiva unui proces de planificare pe termen lung, care la rândul său nu poate fi abordat fără consultarea beneficiarilor finali din partea mediului economic şi al comunităţii locale.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să

13

faciliteze comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Aceşti indicatori au la bază obiectivele politicilor europene care vizează: creşterea

ocupării forţei de muncă, accesul şi participarea la formarea profesională, corelarea dintre cererea şi oferta de pregătire. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

CLDPS Mehedinti apreciază demersurile realizate în cadrul proiectelor de modernizare a TVET, Phare – subcomponenta dezvoltare instituţională, şi din perspectiva contribuţiei la realizarea obiectivelor strategiei Lisabona şi a celor ale proceselor subsecvente din domeniul educaţiei şi formării profesionale, respectiv Procesul Barcelona, Procesul Copenhaga (actualizat prin Declaraţia de la Maastricht) şi Procesul Bologna.

CLDPS Mehedinti recomandă ca PLAI să fie parte din portofoliul managerial obligatoriu al inspectoratelor şcolare.

CLDPS Mehedinti subliniază necesitatea asigurării mobilităţii orizontale şi verticale între parcursurile de învăţare din cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională. Oferta TVET să fie prezentată elevilor din perspectiva ieşirilor din sistem (orice elev care doreşte să studieze poate finaliza cursurile liceale prin cele două rute de profesionalizare) şi nu a intrărilor (liceu şi SAM) ceea ce contribuie la scăderea atractivităţii rutei de profesionalizare progresivă care începe prin SAM. Aceasta şi în condiţiile în care proiecţiile privind profilul dezirabil al resurselor umane în perspectiva anului 2020 este corelat cu un nivel educaţional ridicat (ISCED 3).

PLAI reprezintă un document de planificare strategică pentru judeţul Mehedinţi a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2020.

Obiectivul principal al PLAI este de a realiza planificarea strategică pe termen lung a nevoilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în funcţie de nevoile de dezvoltare economică din judeţul Mehedinţi. Se urmăreşte o corelare între oferta de formare şi cererea de pe piaţa locală a muncii.

În vederea atingerii acestui obiectiv, documentul de faţă a fost structurat în opt capitole. Pentru o cât mai bună înţelegere şi fundamentare a concluziilor şi a propunerilor de activităţi care urmează a fie întreprinse la nivelul sistemului de învăţământ TVET, a fost realizată o analiză a mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor.

Ca urmare a acestui demers de analiză a conjuncturii din judeţul Mehedinţi au putut fi trase o serie de concluzii şi recomandări, atât cu caracter general cât şi specific, astfel încât sistemul de învăţământ profesional şi tehnic să aibă o evoluţie conformă cu schimbările intervenite în mediul economico-social şi pe piaţa muncii locală.

Din analiza aspectelor demografice generale se observă că populaţia judeţului Mehedinţi este într-o continuă scădere. Această tendinţă de scădere a populaţiei judeţului Mehedinţi , manifestată cu precădere la nivelul populaţiei de vârstă şcolară, induce mesajul de a lua în calcul scăderea în timp a numărului de clase şi implicit de cadre didactice, luând în considerare o serie de criterii precum eficienţa unităţilor şcolare, nivelul de dotare şi echipare al acestora, inserţia profesională a absolvenţilor.

Ca efect a situaţiei prezentate mai sus, va apărea inevitabil şi fenomenul de şomaj în rândul personalului din sistemul de învăţământ. Pentru a diminua efectele acestuia şi a asigura un nivel calitativ superior al actului didactic, se recomandă asigurarea accesului resurselor umane din sistemul TVET la procesul de formare continuă în vederea unei mai bune adaptări la schimbările intervenite pe piaţa muncii. De asemenea, se recomandă dezvoltarea unui sistem de monitorizare a formării, stabilind totodată un set complet de indicatori specifici.

În ceea ce priveşte structura activităţii economice a judeţului Mehedinţi pe sectoare de activitate, se constată faptul că industria deţine în continuare cea mai importantă pondere.

14

Pentru calificările din sfera industriei care se orientează spre ramurile cu investiţii brute ridicate se recomandă diversificarea calificărilor, fiind însă necesară adaptarea competenţelor la tendinţele de tehnologie înaltă din aceste domenii.

Sectorul serviciilor cunoaşte o dinamică ridicată în judeţul Mehedinţi urmând trendul Uniunii Europene, unde acest sector de activitate se află pe primul loc în cadrul activităţilor economice.

Se recomandă aşadar şi adaptarea învăţământului la tendinţa de creştere a ponderii sectorului serviciilor în cadrul activităţii economice, atât din punct de vedere cantitativ, prin creşterea numărului de locuri în cadrul calificărilor din sfera serviciilor, cât şi din punct de vedere calitativ, prin diversificarea calificărilor pentru servicii în concordanţă cu tendinţele manifestate în economie.

În ceea ce priveşte sectorul agricol, acesta reprezintă, după industrie şi servicii, a treia ramură economică în judeţul Mehedinţi. Pentru a creşte competitivitatea, se impune restructurarea întregului sector agricol. Restructurarea trebuie realizată şi la nivelul învăţământului, fiind necesară schimbarea structurii calificărilor din agricultură, a competenţelor cerute, a nivelului de calificare solicitat de piaţa muncii.

La nivel local se constată o pondere tot mai mare a activităţii private în dezvoltarea economiei, iar în acest sens trebuie stimulată şi dezvoltată dorinţa de acţiune a absolvenţilor pentru derularea unei afaceri proprii. Se recomandă acordarea unei atenţii prioritare pentru antreprenoriat in cadrul Comitetelor de Dezvoltare Locală şi adaptarea permanentă a curriculumului la cerinţele de pe piaţa locală a muncii.

În judeţul Mehedinţi se remarcă un puternic şomaj structural, existând o pondere mult mai ridicată a şomerilor în rândul tinerilor (grupele de vârstă 15 –24 ani şi 25 – 34 ani), ceea ce face necesară o diversificare a specializărilor pentru a da posibilitatea acestora să aibă mai multe şanse de integrare pe piaţa muncii.

După aderarea României la Uniunea Europeană, ţara noastră are acces la Fondurile Structurale care reprezintă instrumente foarte importante prin care se poate finanţa dezvoltarea sistemului de învăţământ şi modernizarea bazei materiale, fiind necesar ca personalul abilitat din cadrul instituţiilor de învăţământ să fie pregătit în acest sens.

Aşa cum dovedeşte experienţa ţărilor membre ale Uniunii Europene, aplicarea eficientă a principiului parteneriatului conduce la elaborarea de documente cu caracter strategic care reflectă mult mai clar nevoile şi problemele specifice, precum şi modul de soluţionare a acestora. În acest sens se recomandă extinderea parteneriatului atât în procesul de elaborare precum şi în cel de implementare a acţiunilor prevăzute în PLAI.

PLAI reflectă situaţia de la nivel judeţean. El trebuie să permită luarea unor serii de decizii pentru învăţământul profesional şi tehnic pe baza analizelor pertinente efectuate la nivelul judeţului, astfel încât să fie avute cât mai bine în vedere problemele locale. Prin cultivarea unei culturi organizaţionale de tip reţea, este necesar sa fie promovate valori şi credinţe împărtăşite de educatori, elevi şi părinţi, punând accentul pe învăţare şi creând un climat educativ de învăţare. Învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe:

1 Învăţarea va fi centrată pe elev, înglobând cele mai noi idei şi practici pedagogice. 2 Curriculumul naţional şi local va trebui să fie aplicat pe cât posibil fără să existe

falii la diferite nivele.3 Accent pe managementul clasei din perspectiva fiecărui profesor.4 Urmărirea progresului şcolar şi comunicarea cu părinţii.5 Trecerea de la învăţământul eminamente reproductiv la învăţarea ca rezolvare de

probleme.6 Deplasarea accentului în evaluarea cunoştinţelor de pe volumul informaţiei

momentane pe cunoştinţe durabile, de pe simpla informaţie pe capacitatea de a folosi informaţia şi a realiza performanţe practice.

7 Stimularea creativităţii, a dezvoltării personale a elevilor şi a muncii în echipă.

15

8 Introducerea unor metodologii noi de lucru ca: învăţarea prin proiecte, învăţare prin soluţionarea de probleme, învăţarea colaborativă.

9 Abordarea învăţării din perspectiva serviciilor comunitare şi a învăţării continue.

CAPITOLUL 2

16

DEMOGRAFIE

Judeţul Mehedinţi este asezat în partea de sud - vest a ţării, învecinându-se, la Sud - Est, cu judeţul Dolj, la Vest cu judeţul Caras – Severin, la nord cu judeţul Gorj, iar la sud cu două dintre statele Peninsulei Balcanice, respectiv Serbia şi Bulgaria, de care este despărţit de fluviul Dunarea, fluviu ce formeaza graniţa naturală a judeţului pe o lungime de 195 km.Mehedinţiul are o suprafaţă de 4933 km², (2,1% din suprafata totala a ţării) şi o populaţie de 292917 locuitori la 1 iulie 2009 ( 1,4% din populaţia ţării).

2.1 Situaţia actuală (Anexa 1a)

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală Conform datelor furnizate de Institutul naţional de Statistică, la 1 iulie 2010, judetul Mehedinţi avea o populaţie de 291.051 locuitori (13,0% din populaţia regiunii SV Oltenia şi respectiv 1,36% din populaţia ţării).

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Din analiza distribuţiei pe medii a populaţiei la 1 iulie 2010 este pus în evidenţă faptul că

un procent de 48,73 % trăieşte în mediul urban, iar restul de 51,27% trăiesc în mediul rural. Preponderenţa populaţiei rurale la nivelul judeţului determină şi un procent mare de ocupare în activităţi specifice agriculturii, silviculturii şi pescuitului (peste 45% din populaţia ocupată desfăşoară astfel de activităţi)

2.1.3 Structura populaţiei pe sexe Dintr-un total de 291.051 persoane la 1 iulie 2010, femeile reprezintă 50,81% (147.881 persoane). Dintre acestea 49,47% (73.151 persoane) trăiesc în mediul urban, iar 50,53% (74.729 persoane) traiesc in mediul rural.

Persoanele de sex masculin în număr de 143.170, (49,19% din populaţia judeţului) se regăsesc în proporţie de 47,98% în mediul urban (68.687 persoane) şi 52,02% (74.483 persoane) în mediul rural. Structura populaţiei pe sexe este apropiată, populaţia de sex feminin fiind mai mare cu 1,62 puncte procentuale. La nivelul ţării diferenţa este de 2,62 puncte procentuale.

2.1.4 Populaţia judetului Mehedinţi la data de 1 iulie 2010 pe grupe de vârstă Asistăm, în judetul Mehedinţi la reducerea ponderii populaţiei tinere (0-19 ani) în

populaţia totală, în timp ce grupele de populaţie vârstnică înregistrează o uşoara creştere. Ponderea populaţiei în vârstă de 0-19 ani s-a redus în anul 2010 la 20,1% faţă de 21,8% cât era în anul 2007. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în anul 2010 un nivel de 16,4 %. Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei judetului Mehedinti relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, datorit ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.

În graficul următor prezentăm structura pe grupe de vârstă pentru judeţele din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Se observă că rata scăzută a natalităţii afectează toate judeţele regiunii, cu efecte negative în viitorul apropiat în domeniul economic şi cel social.

17

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010-Regiunea Sud Vest Oltenia-

14,3 14,1 15,1 14,2 14,1 14,15,9 5,8 6,3 5,9 5,9 5,77,6 7,7 8,3 7,3 7,4 7,57,1 7,2 7,6 7,0 6,9 6,7

48,7 48,3 48,9 49,2 48,6 48,7

16,4 16,8 13,8 16,4 17,1 17,3

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Regiunea SudVest Oltenia

jud Dolj jud. Gorj jud. Mehedinţi jud. Olt jud. Vâlcea

Ponderea grupei de vârstă în total pop. (%)

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2010

2.1.6 Structura etnicăDin acest punct de vedere, conform datelor de la Recensământul Populaţiei şi al

Locuinţelor din anul 2002, populaţia judeţului Mehedinţi este omogenă, populaţia română deţinând 96,12%. Populaţia de etnie rromă deţinea 3,01%, toate celelalte etnii deţinând împreună sub 1%.

2.1.7 Mişcarea migratorieÎn Programul Naţional de dezvoltare 2007-2013, pe baza estimărilor Oficiului

Internaţional pentru Migraţii se relevă faptul că migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate în anul 2003 era la nivelul ţării de circa 1,7 milioane persoane. Acest fenomen s-a accentuat după integrarea Romţniei în Uniunea Europeană. Ca urmare a migraţiei interne populaţia judeţului Mehedinţi a scăzut în anul 2009 cu 850 persoane. Migraţia internaţională a anului 2009 a dus la scăderea populaţiei judeţului cu 30 persoane.

Pe grupe de vârstă situaţia migraţiei internaţionale în anul 2009 se prezintă astfel:

România/regiunea/judeţ Total Sub 18 ani

18-25 ani

26-40 ani

41-50 ani

51-60 ani

61 ani şi peste

România EmigranţiImigranţiSold

102118606

-1605

13161266

-50

12701266

-4

53513104

-2247

13931399

+6

522977

+455

359594

+235Regiunea SV-Oltenia

EmigranţiImigranţiSold

607330

-277

7944

-35

7930

-49

331131

-200

8469

-15

2242

+20

1214+2

Judeţul Mehedinţi

EmigranţiImigranţiSold

7949

-30

65

-1

149

-5

4614

-32

711+4

69

+3

-1

+1

18

Din cele prezentate se observă că pleacă populaţia tânără şi vin într-o proporţie mult mai mică persoane vârstnice.

2.2 Proiecţii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluţia populaţiei proiectate (mii persoane) (anexa 1b şi anexa 1c)

2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025 2013-2005 2025-2005

Nr. % Nr. %Regiunea Sud Vest Oltenia(total) 2.329,4 2.304,6 2.233,5 2.204,3 2.149,4 2.054,3 1.950,4 -100,3 -4,4% -354,2

-15,4%

0-14 388,5 363,0 321,0 306,6 297,3 272,0 242,1 -56,4 -15,5% -120,9-

33,3%

15-59 1.573,3 1.572,7 1.557,1 1.548,9 1507,2 1.432,8 1.359,9 -23,8 -1,5% -212,8-

13,5%60 si peste 367,5 368,7 354,7 348,8 345,0 349,5 348,3 -19,9 -5,4% -20,4 -5,5%

Jud. Mehedinti (total) 307,3 303,6 293,2 289,6 281,5 268,6 254,6 -14,0 -4,6% -49,0

-16,1%

0-14 50,8 47,3 41,4 39,6 38,5 34,9 30,8 -7,7 -16,3% -16,5-

34,9%

15-59 206,8 206,9 205,3 204,3 198,0 187,8 177,7 -2,6 -1,3% -29,2-

14,1%60 si peste 49,7 49,3 46,5 45,7 45,1 45,9 46,1 -3,6 -7,3% -3,2 -6,5%

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judetului Mehedinti să se menţină pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat prin extrapolarea proiecţiilor INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Proiecţia populaţiei pe grupe mari de vârstă în judeţul Mehedinţi

0,050,0

100,0150,0200,0250,0300,0350,0

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Ani calendaristici

Mii

pers

oane Total

0-14

15-6465 si peste

19

Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judetului din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform prognozelor INS, populaţia judetului va fi în anul 2015 de 281,5 mii persoane, iar în 2025 de 254,6 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 16,2%. De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (7-14 ani) va fi 21,6 mii persoane, iar în 2025 de 18,1 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2005-2025 urmând a fi de 34,7 %. Pe segmentul de vârstă 15-24 ani, de interes pentru IPT şi pentru învăţământul superior, scăderea va fi în procent de 42,4% faţă de anul 2005, fiind afectate efectivele de elevi şi normele didactice.

2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii:

Se manifestă tendința generală de scădere a numărului populației județului.

Analiza repartizării populației județului pe medii pune în evidență menținerea

preponderenței populației din mediul rural, dar ponderea este suficient de echilibrată

Se constata procesul de îmbătrânire a populației. şi scăderea numărului și ponderii

populației de vârstă școlară

Se constatasdtructura omogenă a populației județului. La RPL din anul 2002 etnia rromă

deținea o pondere de 3,01 %, iar toate celelalte etnii dețineau la un loc sub 1.0%

Proiecțiile demografice utilizează date care se bazează pe utilizarea unor metodologii

recomandate de specialiști ai domeniului. Nu pot ține seama de evoluția imprevizibilă a

unor fenomene economice și sociale și de aceea folosirea acestora în fundamentarea unor

decizii trebuie să fie prudentă și întotdeauna corelată cu alte informații.Aceste proiecții pun

în evidență o scădere accentuată populației

Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară pe zone ale judeţului şi pe

mediile de rezidenţă al absolvenţilor de gimnaziu

Analiza gradului de cuprindere a absolvenţilor de gimnaziu care sunt din mediul rural

Elaborarea de către ISJ a unei strategii de menţinere în sistemul educaţional, până la

obţinerea unui certificat de competenţe, a absolvenţilor de gimnaziu din mediul rural,

având în vedere gradul de sărăcie al Judeţului Mehedinti

Susţinerea măsurilor şi acţiunilor propuse prin PLAI cu oportunităţile de finanţare prin

POR, POS DRU

20

CAPITOLUL 3PROFILUL ECONOMIC

3.1.Principalii indicatori economici pentru perioada 2000-2009

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (anexa 2a şi 2a-1)Produsul intern brut (PIB)al Judeului Mehedinţi in anul 2008 a fost de 4655,9 mil lei

RON fiind într-un trend ascendent (1483,9 în 2002; 2207,1 în 2003;2620,2 în 2004;2668,6 în 2005;3246,6 în 2006 şi 3755,6 în 2007)

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Valoarea adăugată brută realizată în anul 2008 de judeţele din regiunea SV Oltenia este prezentată în tabelul următor:

VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008 Sursa: INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2011

milioane lei (RON) preţuri curente

Regiunea Sud vest oltenia

Jud. Dolj Jud. Gorj

Jud. Mehedinti Jud. Olt Jud. Valcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 3872,3 1433,9 482,1 504,1 912,7 539,5Industrie, din care: 11682,8 3634,5 3669,8 986,8 1784,7 1607 - Industrie extractiva 1338,6 106,2 1074,1 57,8 7,7 92,8 - Industrie prelucrătoare 8182,8 2950,7 1542,9 625,6 1648,7 1414,9 - Energie electrica, termica, gaze, apă 2161,4 577,6 1052,8 303,4 128,3 99,3Construcţii 4295,6 1252 900,1 541,7 729,9 871,9Servicii, din care: 17532,8 5763,6 3548,9 2117,1 2592,6 3510,6 - Comerţ1) 3416,6 1359,1 428,7 338,4 447,2 843,2 - Hoteluri si restaurante 523,4 190,9 88 44,6 56,8 143,1 - Transport, depozitare, comunicaţii 3398,6 809,2 1164,1 382,8 330,2 712,3 - Intermedieri financiare 461,4 183,6 67,6 55,8 65,6 88,8 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi 4119,3 1332,5 813,5 574,8 665,5 733

- Administraţie publică si apărare 2086,2 614 395,2 320,6 381,5 374,9 - Învăţământ 1551,4 567,7 265,7 185,6 277,8 254,6 - Sănătate şi asistenţă socială 1329,9 486,2 225,6 147,2 256,1 214,8 - Alte activ. de servicii colective, sociale si personale 646 220,4 100,5 67,3 111,9 145,9

TOTAL 37383,5 12084,0 8600,9 4149,7 6019,9 6529,0

Comparaţia cu celelalte judeţe ale regiunii a structurii VAB în 2008 evidenţiază următoarele aspecte relevante (Anexa 2a)

21

Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008 Sursa: calculat pe baza datelor INS "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2009

-%-

Regiunea Sud vest oltenia

Jud. Dolj

Jud. Gorj

Jud. Mehedinti

Jud. Olt

Jud. Valcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 10,4 11,9 5,6 12,1 15,2 8,3Industrie, din care: 31,3 30,1 42,7 23,8 29,6 24,6 - Industrie extractiva 3,6 0,9 12,5 1,4 0,1 1,4 - Industrie prelucrătoare 21,9 24,4 17,9 15,1 27,4 21,7 - Energie electrica, termica, gaze, apă 5,8 4,8 12,2 7,3 2,1 1,5Construcţii 11,5 10,4 10,5 13,1 12,1 13,4Servicii, din care: 46,9 47,7 41,3 51,0 43,1 53,8 - Comerţ1) 9,1 11,2 5,0 8,2 7,4 12,9 - Hoteluri si restaurante 1,4 1,6 1,0 1,1 0,9 2,2 - Transport, depozitare, comunicaţii 9,1 6,7 13,5 9,2 5,5 10,9 - Intermedieri financiare 1,2 1,5 0,8 1,3 1,1 1,4 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi

11,0 11,0 9,5 13,9 11,1 11,2

- Administraţie publică si apărare 5,6 5,1 4,6 7,7 6,3 5,7 - Învăţământ 4,1 4,7 3,1 4,5 4,6 3,9 - Sănătate şi asistenţă socială 3,6 4,0 2,6 3,5 4,3 3,3 - Alte activ. de servicii colective, sociale si personale

1,7 1,8 1,2 1,6 1,9 2,2

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Judeţul Mehedinţi are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 0,9%.

Industria are o pondere însemnată în economia judeţului furnizând 23,8% din valoarea adăugată brută fiind urmată de construcţii cu 13,1% şi agricultura cu o pondere de circa 12%. La nivelul regiunii SV-Oltenia ponderea industriei în VAB este de 31,3%, în judeţul Gorj ponderea acesteia fiind de 42,7%.

Principalele domenii industriale existente în judet sunt: industria prelucratoare care furnizează 15,1% din valoarea adăugată brută şi industria energiei electrice şi termice care furnizează 7,3% din valoarea adăugată brută. Cele mai semnificative unităţi industriale sunt: S.C.Meva SA – producţia materialului rulant , SC Severnav SA şi Şantierul Naval Orşova SA în industria construcţiilor navale, Combinatul Chimic Romag Prod în industria chimică. Alte unităţi industriale semnificative sunt cele din industria confecţiilor, din domeniul prelucrării lemnului şi cele din domeniul producerii energiei hidro şi termoelectrice.

Construcţiile au avut în anul 2008 o pondere de 13,1%, situându-se peste media naţională de 11,9%. Media regiunii SV-Oltenia este de 11,5%

Serviciile au o contribuţie 51,0% la valoarea adăugată brută şi se situează peste media regiunii de 46,9%. Sunt de remarcat Tranzacţiile imobiliare şi prestările de servicii pentru întreprinderi care deţin o pondere de 13,9% în cadrul valorii adăugate brute.Comerţul asigură circa 8% din valoarea adăugată brută.

Dacă se face o comparaţie cu structura valorii adăugate brute realizată în Uniunea Europeană se pun în evidenţă decalaje semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuţie se situează cu mult sub media UE-27. Se aşteaptă ca integrarea în UE să conducă în timp la diversificarea serviciilor şi la creşterea contribuţiei acestora la creşterea VAB.

Ponderea mare a industriei corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani evidenţiază pe de o parte potenţialul Romîniei în acest sector, sugerând însă că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin

22

creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor activităţi industriale cu valoare adăugată mare.

Datele privind agricultura pun în evidenţă importanţa acestui sector atât în economia naţională cât şi în cea a regiunii şi judeţului. Chiar dacă pe termen lung ponderea acestui sector va trebui să scadă, contribuţia acestui sector la volumul VAB va trebui să crească.

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.

Evoluţia şi prognoza evoluţiei acestuia se prezintă astfel:

Produsul intern brut/locuitor -euro-2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea SV Oltenia 3536 4524 5032 4174 4232 4507 5017 5575 6188Judeţul Dolj 3503 4491 5202 4261 4313 4595 5124 5702 6336Judeţul Gorj 4427 5978 6875 5711 5753 6110 6778 7506 8305Judeţul Mehedinţi 3055 3767 4282 3558 3532 3748 4150 4587 5061Judeţul Olt 2699 3506 3902 3283 3460 3708 4157 4645 5183Judeţul Vâlvea 4089 4957 4870 4062 4067 4323 4792 5317 5898

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2014” (martie 2011) www.cnp.ro Analiza comparativă pe judeţe a datelor din prognoza realizată de CNP permite evidenţierea atât a evoluţiilor prognozate cât şi a disparităţilor intra-regionale privind valoarea PIB/locuitor. Din punctul de vedere al acestui indicator, disparităţile intra–regionale se menţin pe toată perioada până în 2014

Produsul intern brut pe locuitor – indici de disparitate faţă de nivelul naţional- -%-

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Regiunea SV-Oltenia 78,2 77,4 76,3 74,3 74,6 74,7 74,9 75,1

3.1.2 Productivitatea muncii

Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european. Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi membre; la nivelul anului 2008, productivitatea muncii în România reprezenta 46,1%, faţă de 100% – UE 27.

În anul 2009, productivitatea muncii2 pe ansamblul economiei s-a redus cu 5,9%, după o creştere anuală medie de 7,1% în perioada 2003-2008. Singurul sector care a înregistrat câştiguri de productivitate a fost industria, în timp ce construcţiile au fost cele mai afectate de pierderi în acest plan. O performanţă negativă au consemnat şi serviciile, în principal pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

3.1.3 Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.22Calculată pe baza PIB, respectiv a valorii adăugate brute sectoriale şi a populaţiei ocupate.

23

http://www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

Întreprinderi mici şi mijlocii

La nivelul judeţului Mehedinţi evoluţia unităţilor locale active şi cea a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în perioada 2006 – 2009 , grupate după numărul de angajaţi este prezentată în tabelul următor.

Numărul de unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe clase de mărime în județul Mehedinţi

AnulTotal firme

0-9 angajaţi

10-49 angajaţi

50-249 angajaţi

peste 250 angajaţi

Total IMM (0-

249 angajaţi)

2006 3794 3392 310 75 17 37772007 3956 3512 366 60 18 39382008 4179 3742 362 59 16 41632009 4010 3616 334 46 14 3996

Se observă că în perioada 2006-2008 numărul firmelor a crescut de la 3794 la 4179 (+10,1%).

A crescut atât numărul firmelor cu până la 9 angajaţi, cât şi al celor cu 10-49 angajaţi.În anul 2009 numărul total al firmelor a scăzut cu 4% fiind afectate toate grupele de

mărime.În anul 2010 evoluţia indicatorilor economici a fost marcată de efectele crizei economice.

Activitatea unităţilor industriale a reuşit să se redreseze în ultima parte a anului şi volumul producţiei industriale a fost mai mare cu 1,5% faţă de cel realizat în anul anterior. Cu toate acestea efectul pozitiv al creşterii producţiei industriale nu s-a regăsit în creşterea cifrei de afaceri a unităţilor industriale.

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2010 era mai mic cu peste 5000 persoane (-11%) faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2009.

Numărul şomerilor a scăzut la sfârşitul anului 2010 cu 5144 persoane (-29,6%) faţă de sfârşitul anului 2009. Dacă aceste persoane vor fi integrate în activităţi economice atunci efectele vor fi pozitive atât în domeniul social cât şi în cel economic.

Criza economică se simte tot mai mult în bugetul firmelor. Comparativ cu anul 2010 când, în primele trei luni, s-au înregistrat 9.950 de radieri voluntare, la nivelul întregii ţări, anul acesta, s-au înregistrat 10.656 de radieri voluntare, reprezentând o creştere de 7%. În judeţul Mehedinţi, în primele luni ale acestui an, 152 de firme au fost radiate voluntar.

Criza economică dovedeşte că şi-a înfipt foarte adânc ghearele în bugetele micilor între-prinzători mehedinţeni care, de teama faptului că nu vor mai avea resurse să-şi continue activitatea şi să-şi onoreze obligaţiile fiscale, au ales să-şi suspende activitatea, dizolva voluntar sau chiar radia voluntar firmele. Astfel, potrivit unei statisticii întocmite de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în primele trei luni, în judeţul Mehedinţi, au fost radiate 152 de firme, suspendate din activitate-72 de firme iar patru patroni au ales să-şi dizolve voluntar firmele. Cu toate acestea, statistica pentru numărul suspendărilor la nivel naţional este în scădere, faţă de perioada similară a anului trecut. În 2010, în primele trei luni s-au înregistrat 19.932 de suspendări de activitate, cifră record în ultimii ani. În primul trimestru din 2011 s-au înregistrat 7.209 suspendări de activitate, reprezentând o scădere de 63,8 %.

24

3.1.4 Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Investiţiile străine directe (ISD) Investiţiile străine directe (ISD) au constituit un factor important de atenuare a efectelor

crizei asupra sectorului corporatist, concluzie relevată de înrăutăţirea mai lentă a indicatorilor de performanţă aferenţi companiilor care au beneficiat de ISD, comparativ cu restul economiei.

În anul 2009, datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut faţă de sfârşitul anului 2008 cu 26,5%, ajungând la 65,5 miliarde euro. Analiza din perspectiva structurii şi a scadenţelor relevă modificări semnificative. Astfel, după ritmuri anuale de creştere de peste 31% în intervalul 2004-2008, datoria externă a sectorului privat a avansat cu numai 10% în anul 2009 (până la 39 miliarde euro), diminuându-şi cu 9 puncte procentuale ponderea în total (până la circa 60%). În schimb, datoria publică şi-a intensificat de aproape cinci ori viteza anuală de creştere (+25,5%, până la 13,5 miliarde euro), anul 2009 marcând, de asemenea, şi înregistrarea a 5,7 miliarde euro reprezentând soldul împrumuturilor acordate României în cadrul acordului stand-by cu FMI

Evoluţia soldului investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare se prezintă astfel:

Din

datele prezentate se observă că deşi ponderea regiunii SV-Oltenia în soldul investiţiilor străine directe este destul de mică, la sfârşitul anului 2009 aceasta a fost de 4,1% în creştere faţă de nivelul de 2,5% deţinut la sfârşitul anului 2008. Judeţul Mehedinţi este situat între judeţele cu un număr mic de investitori străini. Dacă în anul 2009 au luat fiinţă un număr de 39 de societăţi comerciale cu capital străin în valoare de 7884 dolari, în anul 2010 numărul unităţilor cu capital străin nou înfiinţate a fost de numai 24, iar valoarea capitalului a fost de 1470 dolari.Fenomenul de reducere a numărului de scocietăţi comerciale cu capital străin nou înfiinţate manifestă o tendinţă de scădere şi în prezent, tendinţă ce se manifestă acut şi la nivelul ţării.

În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri, a investiţiilor brute şi a personalului unităţilor locale active, din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, la nivelul anilor 2008 şi 2009, în judeţul Mehedinţi situaţia este prezentată în tabelul următor:

Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii , pe activităţi ale economiei naţionale conform CAEN

Rev.2

25

Soldul investiţiilor străine directe la sfârştul anuluiBanca Naţională şi INS, Cercetare statistică privind investiţiile străine directe (ISD) Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

mil. EURO

% din

total

mil. EURO

% din

total

mil. EURO

% din

totalNord – Est 672 1,6 1136 2,3 975 1,9Sud – Est 2448 5,7 3551 7,3 2938 5,9Sud – Muntenia 2942 6,9 3411 7,0 3576 7,2Sud – Vest Oltenia 1379 3,2 1226 2,5 2058 4,1Vest 2365 5,5 2626 5,4 3095 6,2Nord – Vest 1907 4,5 2108 4,3 1940 3,9Centru 3541 8,3 4146 8,5 3703 7,4Bucureşti – Ilfov 27516 64,3 30594 62,7 31699 63,4Total România 42770 100,0 48798 100,0 49984 100,0

Cifra de afaceri-mil.lei Investiţii brute-mil.lei Personal -persoane 2008 2009 2008 2009 2008 2009Industrie extractiva

140 80 9 6 1186 925Industrie prelucratoare 1355 1241 352 116 12481 10605Producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

473 354 356 6632511

2419Distribuţia apei;salubritate, gestionarea deşeurilor,activităţi de decontaminare

375 215 49 72784

719Construcţii 651 692 76 59 5068 4613Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;repararea autovehicolelor şi motocicletelor

1747 1961 99 687587

6506Transport, depozotare şi activităţi de poştă şi de curier

446 364 116 793860

3516Hoteluri şi restaurante

60 51 13 11 1103 1037Informaţii şi comunicaţii

46 47 6 4 352 289Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

187 185 23 202763

2739Învăţământ 2 2 2 1 78 83Sănătate şi asistenţă socială

11 10 2 2 179 158Alte activităţi de servicii colective

43 39 3 463 440TOTAL JUDEŢ

5536 5241 1106 1101 38415 34049

Notă: Datele valorice sunt prezentate în preţurile curente ale fiecărui an.

Datele pentru învăţământ, sănătate şi asistenţă socială se referă numai la cele aferente unităţilor organizate ca societăţi comerciale.

Din datele prezentate se observă că în anul 2009 efectele crizei economice s-au manifestat puternic şi în judeţul Mehedinţi. Astfel numărul personalului a scăzut cu 11,4% , de la 38415 la 34049 persoane, investiţiile au stagnat, iar cifra de afaceri a scăzut cu 5,3 % .

Acest fenomen a afectat toate ramurile de activitate, dar o intensitate deosebită s-a înregistrat în industria prelucrătoare, în construcţii şi în comerţ.

În industria prelucrătoare numărul personalului a scăzut cu 15,0%, cifra ce afaceri a scăzut cu 8,4% şi investiţiile brute au scăzut cu 67%

În construcţii numărul personalului a scăzut cu 9,0%, cifra de afaceri a scăzut cu 6,3% şi investiţiile brute cu 22,4%.

În comerţ numărul salariaţilor a scăzut cu 14,2% şi investiţiile brute cu 30,6%. Cifra de afaceri a crescut în acest sector cu 12,2% ca urmare a deschiderii în judeţ a unor puncte de lucru de către marile societăţi comerciale de tip supermarket..

Proiecţia pricipalilor indicatori economici la orizontul anului 2013Indicator macroeconomic de maximă sinteză a activităţii economico-sociale, produsul intern brut realizat în România în perioada 2000-2008 a evoluat de la 80984,6 milioane lei preţuri curente la 514700,0 milioane lei preţuri curente, înregistrând o creştere de 6,4 ori . La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia produsul intern brut a crescut în acelaşi interval de 2,4 ori, iar în judeţul Mehedinţi de 5,6 ori.

26

În acest interval contribuţia Regiunii SV-Oltenia la formarea produsului intern brut scade de la 8,9% la 8,1%, iar cea a judeţului Mehedinţi scade de la 1,0% la 0,9%.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, în anul 2008, o contribuţie însemnată la crearea produsului intern brut regional a avut-o judeţul Dolj (32,4%), urmat de Gorj (22,9%), Vâlcea (17,5%), Olt (16,1%) şi Mehedinţi (11,1%).

Analiza valorii adăugate brute regionale - componentă de bază a PIB – a pus în evidenţă în Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia evoluţia acesteia de la 30554,9 milioane lei preţuri curente în anul 2007 (88,85% din produsul intern brut regional), la 37383,5 milioane lei preţuri curente în anul 2008 (89,2% din produsul intern brut regional).

Structural, pe principalele activităţi, se observă reducerea greutăţii specifice a serviciilor în valoarea adăugată brută regională (de la 48,6% în anul 2007, la 46,8% în anul 2008), precum şi a industriei (de la 33,0%, în anul 2007, la 31,3% în anul 2008), în avantajul construcţiilor (de la 11,1% în anul 2007, la 11,5% în anul 2008) şi agriculturii, vânătorii, silviculturii, pescuitului şi pisciculturii (de la 7,3% în anul 2007, la 10,3% în anul 2008).

Industria şi agricultura (inclusiv vânătoarea, silvicultura, pescuitul şi piscicultura) şi-au majorat, în ultimii ani, ponderea în valoarea adăugată brută regională, ajungând la 41,6%, în anul 2008, faţă de 40,2% în anul 2007.

La nivel naţional, în perioada 2007 - 2008, ramuri de activitate precum industria şi agricultura şi - au diminuat contribuţia la crearea valorii adăugate brute, de la 34,0% la 33,3%. S-au impus activităţi precum construcţiile, comerţul şi tranzacţiile imobiliare, închirierile şi activităţile de servicii prestate în principal întreprinderilor.

Produsul intern brut regional pe locuitor, exprimat în preţuri curente, a fost la nivel naţional de 23934,6 lei în anul 2008, faţă de 19315,4 lei în anul 2007.

În Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, produsul intern brut regional pe locuitor a fost de 15097,3 lei în anul 2007, ajungând în anul 2008 la 18530,9 lei.

Impactul crizei financiare asupra economiei, deşi considerabil, s-a manifestat preponderent indirect. Transmiterea impactului crizei s-a realizat puternic, prin intermediul a cinci canale:

• canalul comerţului exterior (ca urmare a restrângerii principalelor pieţe de export ale produselor româneşti);

• canalul financiar (pe fondul reducerii liniilor de creditare private externe de la băncile-mamă, cu impact asupra evoluţiei creditului neguvernamental);

• canalul încrederii (prin creşterea aversiunii la risc a investitorilor străini faţă de pieţele emergente, ceea ce s-a repercutat atât asupra investiţiilor productive, cât şi asupra pieţelor financiare);

• canalul cursului de schimb (din cauza presiunilor de depreciere a leului);• canalul efectului de avuţie şi bilanţ (odată cu reducerea substanţială a valorii multor

categorii de active, îndeosebi a celor imobiliare, dominante în clasa de active folosite drept colateral bancar, precum şi prin creşterea ponderii creditelor neperformante în activele instituţiilor de credit).

Evoluţiile estimate de Conisia Naţională de Prognoză prevăd pentru perioada 2011-2014 ritmuri de creştere substanţială a produsului intern brut atât pentru nivelşul ţării, cât şi pentru fiecare dintre judeţele regiunii SV-Oltenia.Prezentăm în tabelul următor atât evoluţia acestui indicator, cât şi estimările până în anul 2014.

Valoarea produsului intern brut, regiunea SV-Oltenia şi judeţemilioane lei preţuri curente

27

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014România 416006,8 514700,0 498007,5 513640,8 544426,0 599060,0 659429,0 722918,0Regiunea SV-Oltenia 34419,6 41921,9 39805,2 39988,4 42272,2 46452,6 51080,4 55929,5Judeţul Dolj 10675,0 13574,1 12735,9 12748,3 13527,1 14902,0 16422,3 18009,3Judeţul Gorj 7613,9 9593,1 9140,0 9110,5 9638,1 10572,6 11605,5 12684,8Judeţul Mehedinţi 3755,6 4655,9 4416,6 4327,9 4565,4 4993,7 5465,6 5956,5Judeţul Olt 5566,3 6764,8 6494,6 6741,1 7165,1 7896,9 8693,9 9533,2Judeţul Vâlcea 6808,8 7334,0 7048,1 6960,5 7376,5 8087,4 8893,1 9845,7

Sursa:Comisia Naţională de Prognoză "Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014" - martie 2011

În tabelul următor este prezentată dinamica realizată a produsului intern brut precum şi creşterile anuale estimate până în anul 2014.

Evoluţia produsului intern brut până în anul 2014 Anul anterior=100 % 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014România 123,7 96,8 103,1 106,0 110,0 110,1 109,6Regiunea SV-Oltenia 121,8 95,0 100,5 105,7 109,9 110,0 109,5Judeţul Dolj 127,2 93,8 100,1 106,1 110,2 110,2 109,7Judeţul Gorj 126,0 95,3 99,7 105,8 109,7 109,8 109,3Judeţul Mehedinţi 124,0 94,9 98,0 105,5 109,4 109,4 109,0Judeţul Olt 121,5 96,0 103,8 106,3 110,2 110,1 109,7Judeţul Vâlcea 107,7 96,1 98,8 106,0 109,6 110,0 110,7

Sursa:Comisia Naţională de Prognoză "Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014" - martie 2011-

Aceste prognoze vor fi actualizate pe baza rezultatelor ce se vor înregistra în diversele domenii precum şi pe baza evoluţiilor ce se apreciază a avea loc în spaţiul intern şi internaţional.

3.2 Alte infomaţii şi informaţii parţiale

3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitateStrategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul 2013-2020-2030

prezintă ca obiectiv strategic( orizont 2013) încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile a României, ca stat membru UE. Pentru judeţul Mehedinţi, aceste obiective constituie ţinte urmărite prin programe de dezvoltare pentru toate domeniile de activitate.

Pentru anul 2020, obiectivul pe termen mediu îl constituie atingerea nivelului actual al ţărilor Uniunii Europene, iar pentru 2030 obiectivul îl constituie apropierea semnificativă de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre UE.

Această perioada este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare,

28

comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2. Cercetare-dezvoltare (anexa 2g)Cercetarea din România este extrem de centralizată, 50,4% din numărul cercetătorilor şi

57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţul Dolj, unde se regăseşte cea mai mare pondere de cercetători în perioada 2008-2009. Deşi numărul de cercetători pe perioada analizată a crescut (de la 66,7 la 70,5 cercetători/ 10.000 de locuitori), totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivelul judeţului a scăzut în 2009 (46011 lei) faţă de 2008 (59395 lei), situaţie similară regiunii (scădere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 26,8 în 2008 la 27,4 în 2009, totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare scăzând cu 15% în 2009 faţă de 2008).

Acest domeniu se caracterizează prin: Existenţa resurselor umane calificate în tehnologie de vârf (industria software,

proiectarea asistată de calculator, etc.) Forţa de muncă bine instruită şi calificată disponibilă la costuri rezonabile Universitatea din Craiova - mediu academic dezvoltat, potenţial pentru cercetare

ştiinţifică Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova ca un centru important de referinţă

academică, de înalt prestigiu medical pentru întreaga regiune a Olteniei Existenţa unui însemnat număr de centre de cercetare şi staţiuni experimentale

specializate în domenii agricole

3.2.3 IndustriaLa ora actuală se observă o uşoară creştere a producţiei industriale. O serie de produse

ale industriei mehedinţene se valorifică pe pieţele de desfacere europene (vapoarele şi ambarcaţiunile fluviale uşoare, ambarcaţiunile sportive şi de agrement, produse obţinute prin prelucrarea lemnului, mobilă, confectiile, apa grea şi energia electrică etc.), dar si recuceresc, timid deocamdată, pieţele tradiţionale din spaţiul fost sovietic şi fost iugoslav. Ritmul lent de dezvoltare şi modernizare a industriei judeţului se datorează unor factori obiectivi: starea infrastructurii de transport rutier, distanţa mare fata de aeroporturile operative, întârzierea normalizarii circulaţiei pe Dunăre, etc.

Judeţul Mehedinţi este clasat în rândul celor 14 judeţe care resimt cel mai mult criza economică. Datele au fost furnizate de Institutul Naţional de statistică. Chiar dacă economia judeţului a suferit o uşoară creştere în ultimii doi ani, odată cu preluarea conducerii judeţului de reprezentanţi ai administraţiei publice locale care fac eforturi sporite pentru scoaterea Mehedinţiului din recesiunea economică prin atragerea de investitori, lipsa locurilor de muncă şi a investiţiilor se face tot mai mult simţită în rândul populaţiei.

Una din veştile bune pe care le semnalează Institutul Naţional de Statistică, vizavi de situaţia economică a judeţului Mehedinţi se referă la faptul că salariul mediu în judeţul nostru a fost diminuat foarte puţin. Astfel, de la 1.196 lei în septembrie 2009, veniturile rezultate din salariul mediu pe economie au scăzut la 1.163 lei în 2010. Potrivit ziarului Adevărul, în judeţul Mehedinţi, indicele cifrei de afaceri din industrie s-a prăbuşit timp de doi ani consecutiv: în sep-tembrie 2009 era 78,7% din valoarea pe 2008, iar anul acesta a scăzut la 44,3% faţă de anul trec-ut. Reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mehedinţi sunt de părere că situaţia în ceea ce priveşte indicatorul industrial vine şi din cauza activităţii pe care o au cei mai mari producători de pe teritoriul judeţului Mehedinţi şi anume Uzina de Vagoane şi Şa-ntierul Naval. Cum era şi de aşteptat, recesiunea economică a restrâns activitatea acestor societ-ăţi, iar efectele crizei s-au resimţit, în primul rând, în rândurile muncitorilor care aveau contracte directe cu Meva şi Severnav, dar şi în rândurile societăţilor care prestau servicii de colaborare cu cele două mari întreprinderi.

29

3.2.4 Infrastructura de transport, tehnico- edilitară, de comunicaţii şi de mediuTransportul fluvialÎn judeţul Mehedinţi există două porturi fluviale: unul la Drobeta Turnu Severin şi unul la

Orşova, acest lucru permite transportul marfurilor pe Dunăre, tranzitarea şi depozitarea.Dezvoltarea „Culoarului VII de Transport – Dunărea” leaga cele mai multe proiecte de

dezvoltare ale judetului Mehedinti, mai ales a proiectelor de dezvoltare şi modernizare a ramurilor turistice.

Transportul rutier Traversarea judeţului de către drumul european reprezintă un factor de dezvoltare a localităţilor pe care le traverseaza .La nivelul judeţelui sa investit în dezvoltarea infrastructurii rutiere a drumurilor interjudetene şi comunale de interes turistic, facilitind astfel deschiderea spre un turism civilizat si modern. ( Dr.Tr Severin -Vînju Mare- Calafat sau Drobeta Tr Severin- Balta , dr.Tr Severin Bala –Baia de Aramă). S-a investit de asemenea in racordarea localitatilor rurale la alimentari cu apa si canalizare insa există multe localităţi, din mediul rural, care nu sunt racordate la reţeaua de alimentare cu apa şi canalizare. Reşedinţa de judeţ, Dr. Tr. Severin, era până în anul 2008 singura reşedinţă fără reţea de gaze naturale.

3.2.5 AgriculturaAgricultura judetului a suferit dupa 1989 o adevarat involuţie, odata cu lichidarea

unităţilor cooperatiste, dar şi prin falimentarea şi dispariţia fizică a fermelor de producţie vegetală, viticole, dar şi zootehnice ale I.A.S.- urilor.

Greutati aproape insurmontabile au produs şi farâmitarea solelor şi parcelelor de teren, care s-au divizat în mici suprafeţe cultivate, suprafeţe pe care maşini agricole gândite pentru mari sole, le prelucrează greu şi, mai ales, de o slaba calitate. Creşterea preturilor utilajelor agricole, creşterea preşurilor îngrăşămintelor şi a insecto-fungicidelor, a seminţelor selecţionate şi de mare productivitate, i-au gasit pe proprietarii de teren nepregătiţi financiar, dar şi nepregătiţi în ceea ce priveşte documentarea asupra exploataţiei agricole moderne.

Toate aceste neajunsuri, dar şi alţi factori perturbatori au facut ca producţiile agricole să înregistreze scăderi substanţiale, atât la producţiile în sine, cât şi la calitatea producţiilor.De la nord si nord - vest spre sud si sud - est pina la Dunare, teritoriul judetului se deschide intr-un urias si impunator amfiteatru in care se intilnesc in trepte Podisul Mehedinti, cu Depresiunea Baia de Arama si Platforma Strehaia a Podisului Getic, iar aceasta cu Cimpia Dunarii. Treapta Podisului Getic, constituita din dealuri si coline, cu altitudini ce variaza intre 213 si 326 m, este partea cea mai importanta si caracteristica pentru dezvoltarea viticulturii.

Tot atit de favorabila pentru viticultura este si portiunea de cimpie inalta, perigetica, de la confluenta Podisului Getic cu Cimpia Drincei, care trece prin localitatile Rogova, Vinju Mare, Corlatel, Valea Anilor, Stircovita si este limitata spre sud de linia ce trece prin Vinju Mare, Corlatel, Braniste,Cujmir, Aurora, Izimsa, Cetate (jud. Dolj).

Partea joasa a Câmpiei Drincei, ultima terasă a Dunării, este acoperită de nisipuri pe o fâșie de latimi variabile, intre Crivina si Cetate .In partea de nord-vest important este riul Motru, care colectează apele a circa trei riulete ce brazdeaza Podisiul Getic de la nord-vest spre sud-est si determina pante cu expozitii sud-vestice si nord-estice ce caracterizeaza Podgoria Corcova si bazinul pomicol Baia de Arama - Ilovat. Apicultura -Un sector cu o activitate in continua crestere in judetul nostru gratie diversitatii favorabile a vegetatiei Mehedintene.

30

Piscicltura Activitate importanta si cu potential in zona, gratie Dunarii si riurilor cu debite importante ce strabat judetul , insa fara o abordare sistematica privind dezvoltarea si exploatarea controlata.

3.2.6 SilviculturaPornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în

regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească pădurea în ansamblul ei.

3.3.7 TurismulPotenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul peisaj format de

fluviul Dunărea şi de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor de floria şi fauna deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea si ineditul lor.

Municipiul Drobeta Turnu Severin, prin poziţia sa, la ieşirea Dunării în defileu, dar şi datorită numeroaselor sale obiective social-istorice şi culturale, constituie un centru polarizator al industriei turistice mehedinţene.

Principalele obiective turistice mehedintene sunt: Ruinele podului lui Traian , Castrul Roman Drubeta. Ruinele bisericii medievale aşezată lângă castrul roman iar pe malul Dunării, se află

monumentala clădire a Muzeului Porţile de Fier, cu secţii de istorie, arheologie, etnografie, ştiinţele naturii şi un deosebit acvariu.

Zone turistice ale judeţului, în afara municipiului Drobeta Turnu Severin sunt:-Zona Porţile de Fier I, cu defileul Dunării, clisura cu Cazanele Mari şi Mici, lacurile de

acumulare, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie, numeroase viaducte înălţate deasupra unor văi sălbatice, municipiul Orşova, desfăşurat sub formă de amfiteatru pe malul golfului Cerna, iar deasupra acestuia, Mânăstirea Sfânta Ana.

-Ostrovul Şimian – insulă situată în aval de Drobeta Turnu Severin, unde a fost strămutată cetatea de pe fosta insulă Ada-Kaleh, aflată acum sub apele lacului de acumulare.

-Zona de nord a judeţului, caracterizată prin frumuseţea peisajului. Aici se găseşte oraşul Baia de Aramă unde se poate vizita Biserica Sfinţii Voievozi, ridicată în stil bizantin şi pictată in sec. al XVII-lea. La circa 4 km nord-vest de Baia de Aramă se găseşte complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare şi Mic, peştera Ponoare şi platoul de lapiezuri de deasupra peşterii). Tot în această zonă se află peştera Topolniţa, cu o lungime explorată de 10.330 m, fiind a doua ca mărime din ţară.

Nu departe de oraşul Baia de Aramă se află staţiunea balneo-climaterică Bala cu ape termo-minerale. Apele minerale de la statiunea Bala sunt la fel de bune ca şi cele de la Herculane, iar în unele privinţe chiar mai bune şi mai puternice decât acestea, dar din păcate rezervele de ape minerale sunt insuficient exploatate.

-Zona Strehaia, situată la circa 40 km de Drobeta Turnu Severin, cu cetatea Mânăstirii Strehaia, construită în jurul anului 1500, pădurea de tei, iar către est, Mânăstirea Gura Motrului.

Un loc distinct în cadrul judeţului îl ocupă rezervaţiile naturale. Dintre acestea amintim:

31

Rezervaţia botanică Cracul Găioara ,Rezervaţia botanică Valea Oglănicului , Rezervaţia botanică Cracul Crucii ,Rezervaţia botanică Gura Văii- Vârciorova Rezervaţia botanică Faţa Virului ,Rezervaţia botanică Dealul Dohomnei , Rezervaţia paleontologică Bahna ,Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi Cazanele Mici Rezervaţia paleontologică Sviniţa Dintre aşezăminte monahale amintim: mănăstirile Sfânta Ana, Vodiţa, Schitul Topolniţei şi

altele. Portul cu vapoarele este aflat la doar 1200 de metrii de malul sârbesc.

3.3.8. Dezvoltarea durabilă. Aspecte specifice zonei rural – montaneAbordarea dezvoltării economico-sociale a promovat şi respectat principiul conform

căruia pentru o dezvoltare durabilă trebuie asigurată corelarea dezvoltării economice cu protecţia şi coeziunea socială, care sunt corelate cu protejarea mediului natural şi utilizarea judicioasă a resurselor naturale.

Se impune abordarea pe trei nivele a dezvoltării durabile, care implică o integrare a celor trei sectoare: economic, social şi mediu înconjurător.

După cum se ştie, economicul există doar în cadrul societăţii umane, iar societatea umană există doar în cadrul mediului înconjurător.

Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de dezvoltare nu sunt în contradicţie unele cu altele, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul localităţilor de pe teritoriul judeţului: realizarea de schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate în efortul de protejare a mediului înconjurător.

Dezvoltarea locală a fost abordată ca proces prin care se urmăresc identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial.

Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, diversificarea ofertei de produse şi servicii şi creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor produse local şi destinate consumatorilor din afara judeţului. Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv patrimoniul natural şi cultural care trebuie puse în valoare, dar în acelaşi timp protejate şi păstrate pentru generaţiile viitoare. Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acestora sub formă de CAPITAL pentru dezvoltarea economică şi socială.

Cele patru tipuri de capital care susţin bunăstarea, dacă utilizarea lor este corelată şi echilibrată, sunt următoarele: capitalul creat de om, reprezentat de infrastructura economică;capitalul uman, reprezentat de capacitatea şi productivitatea fiinţelor umane, abilităţile şi motivaţiile lor; capitalul social, reprezentat de încrederea şi coeziunea dintre oameni, de grupurile formale şi informale, de structurile şi reţelele de oameni care sunt capabile să lucreze împreună pentru realizarea unor scopuri comune; capitalul natural, reprezentat de ecosistemul şi resursele naturale.

Modalitatea de definire a dezvoltării locale argumentează alinierea la principiul menţionat:

Dezvoltarea locală este procesul prin care se urmăresc identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale (adesea subevaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial) pentru a realize schimbări pozitive, economice şi sociale, integrate în efortul de protejare a mediului înconjurător.

Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, aprobată de Guvernul României încă din 2004, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu

32

alte zone în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.

3.3 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

- Planul de şcolarizare la nivelul judeţului trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. - Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local: aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională; adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL). - Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin: asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide; consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.); promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi - Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: creşterea numărului de absolvenţi cu nivel 3 de calificare; limbile străine; formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare. - Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice – artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc. - Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile -Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE: dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate prin cuprinderea unui capitol în fiecare CDL. - Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte: diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

CAPITOLUL 4PIAŢA MUNCII

33

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de

restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1 Participarea la forţa de muncă 4.1.1.1 Populaţia activă (anexa 3a şi 3c)Piaţa muncii din judeţul Mehedinţi reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional.

Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în judeţe o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Populaţia activă civilă din judetul Mehedinţi număra, la sfârşitul anului 2009, 124,5 mii persoane. Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2005-2009, s-a manifestat o tendinţă de scădere faţă de anul 2004. Această scădere se datorează migrării forţei de muncăPe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere.

4.1.1.2 Rata de activitate (anexa 3a, 3c)La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în

anul 2009 faţă de anul 2002 (57,1 % faţă de 66,8%), rata de activitate în mediul urban a scăzut cu 7,5%, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut cu 11,9%, în timp ce rata de ocupare pentru populaţia feminină este mai mică cu 12,4 % decât cea pentru populaţia masculină. În cazul tinerilor (15-24 ani) rata de activitate totală reprezintă aproximativ 50% din rata de activitate totală pentru gupa 15-64 ani. La nivelul judeţului Mehedinţi rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2005-2009, a avut o mică creştere, în 2005 – 64,3% şi în 2009 – 66,1% , cu 0,01 puncte procentuale peste rata de la nivel regional (66,09%)

4.1.1.3 Rata de ocupare (anexa 3a şi 3c) La nivel regional, scăderea continuă a ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste

(53,2% în anul 2009 faţă de 61,8% în 2002) este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin cu 12,4 puncte procentuale. Această diferenţă se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.

Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, cu excepţia anilor 2008 şi 2009, iar în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.

Pentru grupa de vârstă 15-24 ani rata de ocupare prezintă un trend descrescător în perioada 2002-2006, iar în perioada 2007 – 2009 un trend crescător .

La nivelul judeţului Mehedinţi rata de ocupare a resurselor de muncă, în perioada 2005-2007, a crescut cu 1,7 puncte procentuale, de la 58,2% în 2005 la 59,9% în 2007 , cu 2,3 puncte procentuale sub rata de la nivel regional (62,2%), iar în perioada 2008 – 2009 a scăzut, ajungând la 56,8 % .

34

4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional (anexa 3a)Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire în 2007, la nivel regional, pe cele

două sexe indică preponderenţa populaţiei de sex feminin cu instruire superioară 13,2% faţă de 12% pentru persoanele de sex masculin, iar pe medii de rezidenţă ruralul are numai 2,9% la nivel superior şi 51,7% la nivel scăzut de pregătire. Pe nivele de instruire, populaţia ocupată se distribuie diferit pe grupe de vârstă. Dacă pentru nivelul de instruire primar domină populaţia ocupată cu vârstă cuprinsă între 55-64 ani, pentru nivelul gimnazial primele locuri sunt ocupate de populaţia ocupată din grupele de vârstă 55 -64 ani şi peste 65 ani, pentru nivelele de instruire profesional şi liceal domină populaţia ocupată din grupa 35-44 ani, urmată de cea din grupa 25-34 ani, pentru nivelul de instruire postliceal populaţia ocupată din grupele 25-34 ani deţine cea mai mare pondere. Pentru nivelul de instruire superior, domină populaţia ocupată din grupele 25-34 ani şi 45-54 ani.

Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia în agricultura, vanatoare si silvicultura într-o proporţie semnificativă (42,9mii în anul 2005). Se observă o scădere a populaţiei ocupate în industrie în judeţul Vâlcea şi o creştere sensibilă în domeniile comerţ si hoteluri şi restaurante. În domeniul servicii se observă o creştere , dar media ocupării se situează cu mult sub media naţională.O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o proporţie mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică proporţie a populaţiei ocupate în agricultură.

Mii persoane

Jud Mehedinţi

Agricultură, silvicultură, piscicultură

49.0

Industrie total 17.2- Industrie extractiva 0.8- Industrie prelucratoare 12.4- Energie electrica, termica, gaze, apa

4.0

Constructii 7.6Servicii 33.3

Comert 10.0Hoteluri si restaurante 0.9Transport, depozitare,

comunicatii4.5

Intermedieri financiare 0.8Tranzactii imobiliare 0.4

Administratie publica si aparare

3.5

Educatie 4.5Sanatate si asigurari sociale 4.7

Altele 4.0TOTAL 107.1

Judeţul Mehedinţi

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

35

Total economie 135,4 126,3 129,3 115,6 115,6 110,1 112,0

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

62,4 72,0 70,6 60,7 58,1 53,3 53,9

Pescuit şi piscicultură - - - - - - -

Industrie, din care: 27,6 20,7 22,6 22,0 21,8 21,9 21,4

Industrie extractivă 3,3 1,7 1,6 1,6 1,5 1,4 1,5

Industrie prelucrătoare 20,4 15,2 17,1 17,0 16,8 17,1 16,5

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

3,9 3,8 3,9 3,4 3,5 3,4 3,4

Construcţii 8,3 4,7 5,2 4,5 5,1 5,1 5,6

Comerţ 6,2 6,7 9,3 6,8 8,4 7,6 8,6

Hoteluri şi restaurante 8,6 1,1 0,7 0,7 0,9 0,5 0,9

Transport, depozitare şi comunicaţii

6,5 4,2 4,2 4,1 4,0 3,5 4,0

Intermedieri financiare 1,0 0,7 0,6 0,7 0,6 0,8 0,8

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

2,0 2,8 3,2 3,2 4,0 4,3 3,7

Administraţie publică şi apărare

2,7 2,8 2,8 2,8 2,9 2,5 2,6

Învăţământ 5,1 4,8 4,9 4,5 4,6 4,8 4,7

Sănătate şi asistenţă socială 3,8 4,0 4,2 4,2 4,0 4,1 4,2

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

1,2 1,8 1,0 1,4 1,2 1,7 1,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi

Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă (48,12% în anul 2005). Se observă o scădere a populaţiei ocupate în agricultură în judeţ şi o creştere nesemnificativă în Comerţ şi Servicii.

O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o proporţie mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică proporţie a populaţiei ocupate în agricultură, înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind ocupate în agricultura, 53,9 mii persoane din totalul de 112,0 mii persoane în economia judeţului. (tabelul 4.3.2)

Şomajul (BIM) de lungă durată (anexa 3a)La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de

muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2007, rata şomajului de lungă durată (12 luni şi peste la persoane peste 25 ani) a fost de 3,2% cu 1,3%

36

mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 3,5% în 2007 şi 3,8% în 2002. Rata şomajului de lungă durată (6 luni şi peste la persoanele de 15-24 ani) a fost de 13,3 % cu 1,4% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 16,3% în 2007 şi 16,2% în 2002.

În intervalul 2002-2005 numărul şomerilor BIM din judeţul Mehedinţi, a avut o creştere oscilantă la 12567 persoane (în anul 2004) şi 11737 persoane (în anul 2005).

Someri - mii pers. 2000 2001 2002 2003 2004 2005Regiunea S-V Oltenia 125,4 109,6 90,9 87,0 68,7 68,9Mehedinti 11,8 12,5 11,2 11,2 12,6 11,8

Şomajul tinerilor (BIM) (anexa 3a)Din analiza datelor furnizate de către INS, la nivel regional, rezultă o scădere cu 1,4 % a

ratei şomajului în anul 2009 faţă de 2008 ( de la 21,7 % la 20,3 % ) .

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie (anexa 3a)Riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă, la nivel regional, scad cu cât

nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este mai mare în mediul urban (25,6 % în urban şi 3,3 % în rural), iar pentru persoanele cu studii superioare rata se situează sub rata totală a şomajului regional.

Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau mediu de educaţie sunt mai mici decât în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) (anexa 3c)În perioada 2002-2007 resursele de muncă au o evoluţie pozitivă, populaţia ocupată civilă

o evoluţie oscilantă, numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu peste 50%, iar rata şomajului a înregistrat scăderi.

Şomajul înregistrat (anexa 3c)În perioada 2002-2008, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei

de Muncă Mehedinţi, a avut o evoluţie uşor ascendentă, de la 11,1 mii şomeri înregistraţi în 2002 la 11,7 mii şomeri înregistraţi în 2005, şi la 11,4 mii şomeri înregistraţi în 2008. În anul 2009 numărul şomerilor înregistraţi a fost de 17.363 persoane, iar rata şomajului de 14,09 %, acest an fiind cel în care s-a atins vârful crizei economice, dar şi cel mai mare număr de şomeri înregistraţi şi cea mai mare rată a şomajului .

Someri – mii pers. Rata somajului %

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2004 2005 2006 2007 2008 2009

România

658,9

523,0 460 367,8 403,4 6,3 5,9 5,2 4,0 4,4

Oltenia 68,7 68,9

64,347,3 64,5 7,5 7,4 7,0 5,1 7,0

Mehedinţi 12,6 11,7

11,310 11,4

17,410,2 9,5 9,2 8,1 9,3

14,09

Structura somajului pe sexe, conform Balantei fortei de munca, 2004-2008Someri – mii pers. Din care femei – mii pers.2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008

Oltenia 68,7 68,9 64,3 47,3 64,5 27,9 27,4 26,1 21,5 29,2Mehedinţi 12,6 11,7 11,3 10 11,4 4,9 4,4 4,4 4,2 4,9

37

Rata somajului % Rata somajului femei %2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008

Oltenia 7,5 7,4 7,0 5,1 7,0 6,4 6,3 6,1 5,05 6,8Mehedinţi 10,2 9,5 9,2 8,1 9,3 5,8 5,5 5,1 4,2 4,7

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor (anexa 3b)La 31 dec. 2007 şomajul înregistrat în regiunea SV Oltenia era de 6,8%, din aceştia

ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 22,1%.

4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naționale (anexa 3d)

Distribuţia populaţiei civile, la nivel regional, pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă (38% în anul 2007). Se observă o scădere a populaţiei ocupate în agricultură în 2007 cu 8,7 puncte procentuale faţă de 2002 şi o creştere constantă în domeniile construcţii şi servicii şi o menţinere a procentului în domeniul industriei. În domeniul servicii se observă o creştere de 6,7% de la 28,1% în 2002 la 34,8%. O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o pondere mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică pondere a populaţiei ocupate în agricultură, în regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanele de sex feminin fiind majoritare.

4.2.Informaţii parţiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2008 – 2010

Din analiza evoluţiei locurilor de muncă vacante în perioada 2008-2010, se constată că numărul acestora a scăzut de la o valoare totală de 8.334 în anul 2008, la 5.736 în 2010, iar pe meserii se poate spune că avem aceeaşi tendinţă descrescătoare, cu excepţia câtorva şi anume bucătar, ospătar, casier, lucrător gestionar, cameristă, agent pază, zidar, mecanic utilaj, şofer .

Cele mai multe locuri de muncă vacante s-au înregistrat în industrie, urmată de servicii şi construcţii .

În ceea ce priveşte situaţia somerilor pe meserii, cei mai mulţi sunt muncitorii necalificaţi, dar la nivelul anului 2009, pentru un număr de 36 meserii pentru care am făcut o analiză comparativă locuri de muncă vacante – număr şomeri calificaţi în meseria respectivă, cu execepţia celor de agent pază şi dulgher, numărul şomerilor pregătiţi într-o meserie depăşeşte numărul locurilor de muncă vacante în acea meserie . Acest aspect ne conduce la ideea că în stabilirea reţelei şcolare trebuie să ne bazăm mai mult pe prognoza dezvoltării economice a judeţului pe termen scurt şi mediu .

Comparaţiile sunt cu atât mai greu de făcut cu cât se constată că în perioada de criză numărul locurilor de muncă vacante scade mai ales datorită restrângerii activităţilor economice, iar numărul şomerilor este în creştere .

Totuşi, este de subliniat faptul că sunt domenii de activitate în care se înregistrează un număr relativ mai mare de locuri de muncă vacante şi anume servicii, construcţii, comerţ, industrie, judetul nostru rămânând al doilea, după Olt, ca pondere a populaţiei ocupate în agricultură . Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.

38

Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri ar putea fi neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe parcursul şcolarităţii.

4.2.1.1.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Din perioada analizată (2003-2009) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea judeţelor.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în majoritatea judeţelor.Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

4.2.1.2Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

4.3.Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii:- Fluctuatia ratei de ocupare, decalajul pana la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia

Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată

- Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă- Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă- Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală

vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

- Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban- Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Implicaţii pentru ÎPT - abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi- implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii

- parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

39

- Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

- Dezvoltarea invatamantului profesional in concordanta cu cerintele angajatorilor- Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

- Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

- Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

- Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor În urma aspectelor prezentate în acest capitol vom prezenta, în continuare, ponderile

locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Mehedinţi (anexa 3f) pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pieţei muncii, cu rezerva că această se recomandă a fi revizuită în urma evoluţiilor lunare până în luna noiembrie când se doreşte o reactualizare a ţintelor propuse.

PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN MEDIU

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul de populaţie ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la

40

structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

41

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor

1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2.Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

42

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenşiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Vest Oltenia în ocupaţii relevante pentru ÎPT (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 806129 793974 782594 769510 762031 754819 747140 739416 731649 723840Prognoze ale cererii inlocuite 12939 12744 12561 12351 12231 12116 11992 11868 11744 11618Prognoze ale cererii agregate 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458

Prognoze ale cererii pentru județul Mehedinţi în ocupaţii relevante pentru ÎPT(nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

43

Prognoze ale cererii potențiale 95323 93885 92540 90992 90108 89255 88347 87434 86516 85592Prognoze ale cererii inlocuite 1865 1837 1810 1780 1763 1746 1728 1711 1693 1675Prognoze ale cererii agregate 97187 95722 94350 92773 91871 91002 90076 89145 88208 87267

3.Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 370252013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 21302013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 4408322013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815

44

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 182742013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 299182012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 198102013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 426402013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 851482013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 51332013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 148852012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace 2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718

45

de transport n.c.a.2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 1238482013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 1407102012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 1389042013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 3741502013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 229922013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii 2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605

46

2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 674892013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 386242013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in 2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893

47

gospodarii particulare2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 280592013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 61462013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4.Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi


ConstructiiIndustria constructiilor metalice

48

lucrări publice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări



Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din

lemn


Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

49

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară


Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie


Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii


Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractivaMeseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)


Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in

50

industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice


Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilorFuncţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informaţii statistice incomplete şi pe ipoteza că au avut loc alocări ale forţei de muncă (şi se va respecta înclinaţia şi în viitor) strict în domeniul de activitate şi în ocupaţia în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN, pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia

%Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi

previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 7,1Chimie industrială 0,8Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5,8Comerţ 14,5Economic 7,4Electric 7,7Electromecanică 1,2Electronică şi automatizări 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,5Industrie alimentară 1,6Industrie textilă şi pielărie 5,4Materiale de construcţii 4,9Mecanică 28,9Turism şi alimentaţie 2,5Protecţia mediului 10,3

51

Tehnici poligrafice 0,1

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Mehedinți %

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură si silvicultura 5Chimie industrială 2Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5Comerţ 7Economic 6Electric 8Electromecanică 3Electronică şi automatizări 7Fabricarea produselor din lemn 4Industrie alimentară 3Industrie textilă şi pielărie 3Materiale de construcţii 0Mecanică 29Turism şi alimentaţie 9Protecţia mediului 9Tehnici poligrafice 0

NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate în baza urmatoarelor considerente:

în domeniul comerț, sunt foarte mulți furnizori de formare adulțiîn domeniul electronică și automatizări sunt solicitări pentru absolvenți de învățământ

superiorîn domeniul fabricarea produselor din lemn sunt înființate societăți comerciale care solicită

absolvenți de nivel 2 de calificareîn domeniul turism și alimentație solicitările de absolvenți de nivel 2 de calificare sunt mari

având în vedere specificul județului de turim

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA SUD VEST OLTENIA

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 şi 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 (asigurarea benchmark

Ponderi nivel 2 şi 3 în oferta educaţională a IPT - ieşiri în 2017

52

european)

Total 8190688067

1979515

5 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458 Calificări specifice nivelului 3 de calificare 83489

82230 81051 79696 78922 78175 77379 76579 75775 74966 10% 27% 37%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare 735579

724489

714104 702165 695341 688760 681753 674705 667617 660492 90% 63%

- Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

- Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

CAPITOLUL 5ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢ

5.1.Indicatori de context

5.1.1.Contextul europeanEducaþia a avut dintotdeauna o influenþã formativã puternicã asupra societãţii, totuşi

instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizãrii şi al revoluţiei cunoaşterii.

53

Fiecare strategie pe termen lung pentru creşterea competitivităţii economice, prosperităţii şi coeziunii sociale în UE are ca bază educaţia şi pregătirea.

În continuare sunt prezentate câteva dintre principalele repere ale politicilor şi programelor UE.

Consiliul European de la Lisabona (2000)Consiliul European de la Lisabona (2000) furnizeazã un prim răspuns european la

schimbãrile globale de formare prin propunerea unei strategii economice şi a unei strategii de politicã socială conform căreia “UE să devinã pânã în 2010 cea mai competitivã şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială”.

În acest context, rolul sistemelor de educaţie şi formare trebuie reconsiderat, pentru a se adapta la nevoile în continuã schimbare ale societãţii şi cetăţenilor: furnizarea aptitudinilor şi competenţelor specifice societăţii cunoaşterii, asigurarea calităţii sistemelor de educaţie şi formare, promovarea principiilor echităţii şi incluziunii şi a dimensiunii europene în educaţie şi formare. Noul context social şi economic implicã creşterea importanţei proceselor şi mecanismelor de recunoaştere a cunoştinţelor şi aptitudinilor dobândite în afara sistemului formal de educaţie şi susţinerea/încurajarea educaşiei formale ţi informale pentru toate categoriile de vârstã şi pentru toate grupurile sociale.

Concluziile Consiliului European de la Lisabona definesc noile competenţe de bazã pentru toţi (pe lânga cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bazã):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”);- limbile străine;- cultura tehnologică;- spiritul antreprenorial;- competenţele sociale.

Consiliul European de la Feira (2001)Stabilește necesitatea ca statele membre “sã identifice strategii coerente şi mãsuri

pragmatice cu scopul de a stimula învãţarea permanentã, la nivel individual şi instituţional”.

Consiliul European de la Stockholm (2001)Aprobã Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesionalã

din ţãrile membre, menţionând cã “îmbunătăţiirea competenţelor de bazã, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeanã cea mai dinamicã şi competitivã economie bazatã pe cunoaştere”.

Procesul Barcelona (2002)Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe

baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesionalã din Europa, în perspectiva anului 2010:

• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesionalã;• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesionalã;• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul cã

sistemele de educaţie şi formare trebuie sã devinã domenii de referinţã pentru calitate pâna în 2010 si au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”.

Procesul Copenhaga (2002)Declaraţia miniştrilor educaţiei adoptatã în cadrul Conferinţei Europene a Miniștrilor

Educaţiei şi Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene (decembrie 2002) privind promovarea cooperării consolidate în domeniul ÎPT reprezintã elementele centrale ale procesului

54

Copenhaga. Procesul Copenhaga defineşte ÎPT ca fiind o componentã cu un rol substanţial în realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona şi structureazã cooperarea în domeniul ÎPT în 4 teme prioritare:

• întãrirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesionalã;• creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesionalã;• recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor;• asigurarea calităţii în educatie şi formare profesionalã.În doi ani procesul de la Copenhaga a reuşit sã sporeascã vizibilitatea/sã facã vizibil ÎPT

la nivel European şi în cadrul strategiei de la Lisabona.

Declaraţia de la Maastricht (2004)Declaraţia Miniştrilor educaţiei adoptatã la Maastricht în 2004 direcţioneazã eforturile

statelor europene (iniţiate prin Declaraţia de la Copenhaga) către:• modernizarea sistemelor ÎPT în vederea susţinerii realizãrii obiectivului asumat de UE • furnizarea calificãrilor şi competenţelor necesare cetăţenilor Europei pentru a rãspunde

cerinþelor societăţii cunoaşterii, contribuind astfel la realizarea obiectivului de asigurare a unui numãr mai mare de locuri de muncã şi mai atractive.

Procesul Copenhaga revizuit (declaraţia de la Maastricht) identificã urmãtoarele domenii ca fiind prioritare pentru direcţionarea investiţiilor şi reforma sistemelor ÎPT:

• atractivitatea ÎPT (rutelor profesionale/vocaţionale) pentru angajatori şi indivizi ca modalitate de a creşte participarea la ÎPT;

• asigurarea calităţii şi promovarea inovãrii la nivelul sistemului ÎPT;• adaptarea/corelarea ÎPT la cerinţele pieţei muncii în societatea cunoaşterii în vederea

dezvoltãrii unui stoc de forţã de muncã înalt calificatã şi îmbunătăţirii/actualizãrii competenţelor lucrãtorilor în vârstã;

• nevoile specifice ale lucrãtorilor cu calificare scãzutã ale grupurilor dezavantajate /vulnerabile în vederea promovãrii coeziunii economice şi sociale şi creşterii participãrii pe piaţa muncii;

• creşterea coerenţei ÎPT cu celelalte nivele educaiţonale, în special cu învãţãmântul superior, contribuind astfel la susţinerea inovãrii şi competivitãţii..

Prioritatile identificate în cadrul Declaraţiei de la Maastricht sunt structurate pe douã nivele, respectiv:

- nivelul naţional – creşterea contribuţiei ÎPT, instituţiilor, întreprinderilor şi partenerilor sociali la realizarea obiectivelor Lisabona prin definirea şi utilizarea unor instrumente şi principii comune de reformã a ÎPT (ex transparenţa calificãrilor), îmbunãtăţirea investţiilor publice şi private în ÎPT, utilizarea eficientã a fondurilor structurale pentru dezvoltarea ÎPT, dezvoltarea sistemelor de ÎPT pentru a rãspunde nevoilor specifice grupurilor expuse riscului de excluziune socialã şi care se confruntã cu dificultãţi de integrare pe piaţa muncii, creşterea relevanţei si calităţii ÎPT prin creşterea gradului de implicare a partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului, formarea continuã şi dezvoltarea competenţelor profesorilor şi formatorilor din ÎPT etc.

- nivelul european – creşterea transparenţei caliăţii ÎPT prin consolidarea priorităţilor Copenhaga, dezvoltarea unui cadru European al calificãrilor transparent şi flexibil (care sã asigurare transferabilitatea şi recunoaşterea calificãrilor furnizate de ÎPT şi de învățământul general), dezvoltarea şi implementarea sistemului de credite transferabile VET în scopul dezvoltãrii unor rute de învãţare flexibile şi care sã faciliteze mobilitatea între diferite sisteme de învăţare, etc.

5.1.2.Contextul Naţional Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:

1 Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.

55

2 Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente.3 Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin

învăţarea permanentă.4 Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de

dezvoltare economică şi socială a comunităţilor sociale.5 Realizarea echităţii în educaţie.6 Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.Prin noua Lege a Educației, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului a

prevăzut ca durata învăţământului obligatoriu să fie de 9 ani. Strategia formării profesionale, înţeleasă ca parte a reformei globale a sistemului educaţional, include organizarea învăţământului profesional şi tehnic prin două rute educaţionale:

1. ruta liceală tehnologică de 4 ani, finalizată cu nivelul 3 de calificare;2. stagii de practică cu o durată de 6 luni, finalizate cu nivelul 2 de calificare.Ruta liceală tehnologică se finalizează cu bacalaureat şi permit continuarea studiilor prin

învăţământ postliceal sau universitar.

5.2.Indicatori de context specifici

5.2.1.Contextul demografic şi populaţia şcolară (Anexa 6a) Dinamica populaţiei de vârstă şcolară şi a populaţiei şcolare până în anul 2050

La toate grupele de vârstă de peste 15 ani populaţia şcolară feminină va continua să fie mai bine reprezentată decât cea masculină, în anul 2050 numărul fetelor depăşindu-l pe cel al băieţilor cu 26,4 mii persoane.

Populaţia şcolară se va reduce atât pe total cât şi pe fiecare grupă de vârstă şcolară, cu valorile cele mai mari pentru populaţia 19-24 ani. Cauzele acestei evoluţii descendente sunt cunoscute: natalitate în continuă descreştere, conjugată, în special după 1989, cu creşterea abandonului şcolar, mai evident la grupele de vârstă specifice învăţământului liceal (15-18 ani).

Scăderea mult mai accentuată a natalităţii înregistrată după 1989, se resimte deja prin generaţiile reduse numeric care au intrat în sistemul de învăţământ în ciclul primar şi gimnazial începând cu anul de învăţământ 1997/1998.

Pe întreaga perioadă proiectată se înregistrează o scădere a numărului populaţiei şcolare, atât pe total cât şi pe sexe. Dacă nivelul natalităţii va continua trendul actual, generaţiile tinere care vor intra în următorii ani în cadrul populaţiei şcolare vor fi din ce în ce mai reduse numeric.

Scăderea cea mai semnificativă se va înregistra la populaţia şcolară în vârstă de 19-24 ani, cu valori mai mari la populaţia feminină (313,6 mii persoane la populaţia masculină şi 375,7 mii persoane la cea feminină).

După anul 2005 a început să se simtă efectul direct şi asupra potenţialei populaţii în vârstă de muncă. Pe termen lung actuala ‘maturizare’ a populaţiei României se va transforma într-o îmbătrânire cu efecte economice şi sociale deloc de neglijat.

Populaţia şcolară pe nivele de instruire Procesele de formare şi perfecţionare a capitalului uman sunt parte integrantă a

dezvoltării socio-umane durabile. Potenţialul uman, ca patrimoniu naţional, impune o gestionare responsabilă şi de calitate printr-un proces de reformă a sistemului de învăţământ şi educaţie.

Conform datelor proiectării în condiţiile menţinerii constante a repartizării populaţiei şcolare pe nivele de instruire, numărul celor cuprinşi în sistemul de învăţământ se va reduce constant. Cei mai afectaţi vor fi cei din gradul secundar (care au şi ponderea cea mai mare) şi superior, al căror număr se va reduce fiecare cu peste 600 mii persoane.

56

Total 4325,0 3628,8 3323,7 2806,5 2402,6 -preşcolar 699,4 634,8 535,2 455,9 412,0 -primar 804,9 813,0 691,0 567,9 510,6 -secundar

ciclul I 824,2 820,3 735,5 597,8 499,4 ciclul II 776,8 638,0 630,3 521,4 435,3

-superior 1234,6 722,7 731,6 663,5 545,3

Populatia şcolară va scădea la toate tipurile de şcoli, cel mai mult la ciclul II şi, mai ales la cel superior. Până în 2020 scăderea va fi mai lentă. După 2020, generaţiile născute după 1989, tot mai puţin numeroase, potenţiala populaţie de „părinţi” va determina, prin numărul tot mai redus de copii, îngustarea din ce în ce mai mult a populaţiei şcolare.

5.3.Indicatori de intrare

5.3.1.Numărul de elevi care revine unui cadru didactic (Anexa 6c)Din datele administrative ale ISJ se relevă faptul că, în învăţământul liceal şi profesional,

numărul de elevi care revine unui cadru didactic este în uşoară scădere pe perioada anilor şcolari 2009/2010 – 2010/2011, media situându-se la 11,90 elevi/cadru didactic.

5.3.2. Resurse umane din ÎPT (Anexa 6d)Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizata din

datele furnizate de ISJ, a relevat urmatoarele aspecte:1.Numărul profesorilor şi maiştrilor cu specialitatea mecanică este excedentar şi se

impune să se realizeze cursuri de reconversie în domeniile construcţii, turism şi alimentaţie, agricultură.

2.Lipsa cadrelor didactice pentru specializări cerute pe piaţa muncii: deservent utilajei, tehnici poligrafice, estetica şi igiena corpului omenesc, technician autocad etc .

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare Starea generală a clădirilor, starea instalaţiilor de alimentare cu apă, electrice, sanitare şi de incălzire

Datele prezentate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene relevă faptul că aproximativ 63,65% din totalul unităţilor şcolare din mediul urban sunt într-o stare foarte bună. Unităţile de învăţământ din mediul urban au fost modernizate şi se află în stare bună şi foarte bună din punct de vedere al infrastructurii, instalaţiilor electrice, sanitare etc. În mediul rural aproximativ 37% din totalul unităţilor necesită reparaţii şi modernizări. La majoritatea unităţilor din mediul rural sunt necesare lucrări de reparaţii ale instalaţiilor de apă şi electrice.. La acestea se vor adauga şi unităţile de învăţământ reabilitate prin programul de reabilitare a învăţământului rural.

În mediul urban, prin programe de reabilitare, prin surse extrabugetare, cu ajutorul finanţărilor de la primării, 85% din totalul unităţilor şcolare sunt într-o stare bună şi foarte bună. Trei dintre unităţile şcolare au beneficiat de programul cu campusurile şcolare, dar nu s-a materializat până la sfârşit . În acest moment:

74,11% dintre laboratoarele şi cabinetele de specialitate din mediul urban sunt dotate corespunzator; dintre acestea cele dotate prin programul Phare VET 9405 sunt dotate la standarde europene (Cplegiul Tehnic Decebal, Colegiul Tehnic Dierna, Colegiul Tehnic Lorin Sălăgean, Colegiul Tehnic Domnul Tudor).

71,39% dintre laboratoarele şi cabinetele de specialitate din mediul rural sunt dotate corespunzator, prin contribuţie proprie şi din resurse extrabugetare. Grupul Şcolar Tudor Vladimirescu Şimian, prin programe derulate de instituţie are în dotare un laborator de industrie alimentară de ultimă generaţie.

toate unităţile şcolare IPT sunt dotate cu copiatoare de performanţă, televizoare şi

57

retroproiectoare. Aceste echipamente sunt utilizate în procesul educaţional sau în procesul de formare a cadrelor didactice;

dotarea atelierelor şcoală din mediul rural a rămas la nivelul anilor 90, fiecare unitate de învăţământ, prin forţe proprii, reuşind să aducă o îmbunătăţire semnificativă a acestor ateliere;

fiecare unitate şcolară ÎPT dispune de cel puţin un laborator de informatică, dotat cu 24 de calculatoare.

Judeţul Mehedinţi

Anul şcolar

Nr. unităţi de învăţământ

TVET

Nr. cabinete si laboratoare de specialitate

Nr. cabinete dotate

corespunzator

Nr. ateliere şcolaăTotal

Nr. ateliere şcoalădotate corespunzator

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural2009-2010

9 8 75 3 16 3 72 10 6 -

5.4.Indicatori de process

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional. Aceste structuri sunt: -La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

-La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare -La nivel naţional: Comitetele sectoriale.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

-Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standarde de Pregătire Profesională. -Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI) -CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare -Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS) În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare.

58

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT. Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la: slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în

învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale); finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi

foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung; antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT; neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii; Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL. Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora.

5.4.2.Asigurarea calităţii în ÎPT Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. La nivel naţional, activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către cele două agenţii nou înfiinţate – ARACIP (pentru învăţământul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru învăţământul superior). În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat

începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea”, urmând să se extindă treptat aplicarea pentru toate cele 8 principii. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii. Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3.Serviciile de orientare şi consiliere.

59

Orientarea şi consilierea elevilor, identificată ca problemă la nivelul regiunii, poate fi abordată sub două aspecte:

tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ; creşterea numărului de profesori consilieri în regiune.Din analiza sondajelor efectuate de Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică

(CJAPP), privind opţiunile elevilor în anii şcolari 2002-2003, 2003-2004, 2004-2005 şi 2005-2006, se constată, că se menţin procente ridicate în opţiunile elevilor pentru liceul teoretic , în timp ce opţiunile pentru liceul tehnologic sunt în scădere.

În mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor se îndreaptă către liceele tehnologice, datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal (filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate în primul rând problemelor financiare.

Cât priveşte numărului de profesori consilieri, se remarcă o creştere de 39,47% a numărului acestora; şi numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut cu 42% în anul şcolar 2009 – 2010.

5.5.Indicatori de ieşire5.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională ( Anexa 6f)

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 10 ani (94.2% în perioada 2009/2010), dar cu scadere de la 89,3% in 2007/2008 la 80% in anul scolar 2011/2012.

Tinerii de vârstă 15-16 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de 73,5% în perioada 2011/2012, ceea ce este sub de benchmark-ul european de 85%. Se impun măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri.

Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta între 17 şi 18 de ani ( in anul scolar 2007/2008 a fost 60,9% iar in anul scolar 2011/2012 60,5%). Acesta se datorează situaţiei financiare precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară. De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, de 3%, încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară (59% bărbaţi, 62% femei).

Pe total populaţie şcolară (3-23 ani) rata netă de cuprindere se situează, în perioada de referinţă, în jurul valorii de 60,1 %.

Procentul este mult sub benchmark-ul european care prevede ca până anul 2010 85%din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. Această discrepanţă constituie o prioritate şi se va avea în vedere la proiectarea planurilor de şcolarizare

Este de remarcat, de asemenea, rata scăzută de cuprindere în învăţământ din mediul rural, acest lucru datorându-se şi faptului că în mediul rural reţeaua şcolară pentru liceu tehnologic este mai puţin dezvoltată. Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare liceale şi a campusurilor educaţionale în mediul rural.

5.5.3.Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCEDÎn anul scolar 2010-2011, abandonul şcolar, pe toate nivelele, are un trend preponderent

ascendent la nivel de judet. Cea mai mare rată a abandonului şcolar este în învăţământul liceal şi profesional, mulţi elevi au mers să lucreze în străinătate (afirmatie fara baza de date, informatii culese din informatii neoficiale) si renunta datorita gradului ridicat de saracie. Alarmant este faptul ca la nivel de judet sunt inregistrate cele mai mari rate ale abandonului scolar la nivel regional.

Nivel educaţional

Jud Mehedinti2010-2011

Regiunea SV Oltenia

60

2010-2011gimnaziu 1,7 1,5

liceal 8,2 3,2profesional 25,1 17,3

postliceal Nu exista date 3,5

5.5.4. Rata de absolvire (Anexa 6i)Dacă în învăţământul gimnazial rata de absolvire in anul scolar 2010-este de 99%, în

învăţământul liceal peste 86,2%, în învăţământul profesional rata de absolvire este în jur de 10%, conform datelor furnizate de INS.

Pentru mediul rural, rata de absolvire se menţine la nivel foarte scăzut, datorită condiţiilor materiale precare cu care se confruntă populaţia din satele din zonă, părinţii fiind de cele mai multe ori în împosibilitatea de a-şi putea menţine copiii într-o formă de învăţământ.

În planul de acţiuni se urmăreşte ameliorarea acestor neajunsuri prin măsuri şi acţiuni care vizează reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratelor de absolvire şi de succes pentru elevii provenind din familii defavorizate.

5.5.5. Rata de succes (Anexa 6j)In anul şcolar 2011/2012 rata de succes are valori foarte ridicate pentru formele de

învăţământ profesional, postliceal şi de maiştri (peste 98%) atât pe medii de rezidenţă cât şi pe sexe si scazuta pentru gimnaziu 68,7% si liceal 56,9%. O atenţie deosebită este necesar să se acorde punerii în practică a concetului de invatare centrata pe elev

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel ISCED (Anexa 6g)Pentru acest indicator, INS a furnizat numai date referitoare la tranziţia în învăţământul

secundar superior, pentru perioada anilor şcolari 2000/2001-2007/2008.Procentual, se observă că rata de tranziţie este fluctuantă pe perioada analizată, minimul

înregistrându-se în anul şcolar 2004-2005 (79,4%), iar în anul şcolar 2011-2012 s-a înregistrat un procent de 97,4% .

Diferenţe semnificative sunt între mediul urban, unde procentul este foarte mare, şi mediul rural unde doar 25,7% din absolvenţii de învăţământ secundar inferior îşi continuă studiile.

În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe, procentul este uşor mai scăzut în rândul poulaţiei şcolare feminine.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație (Anexa 17)În acest moment deținem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel național,

comparativ cu celelalte țări europene, pentru perioada 2000-2009. Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deși în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populație cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit numai învățământ secundar inferior și nu urmează o altă formă de învățământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 și 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie față de media europeană de 3,2%).

Deși nivelul de referință UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în Romînia sunt necesare încă eforturi susținute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație . Contribuții semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinților în viața școlii, dar și îmbunătățiirea condițiilor materiale atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

61

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (Anexa 18)La nivel național, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competențelor de citire

reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condițiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.Nu sunt disponibile date pentru nivel regional și județean.Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor.

5.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior (Anexa 19)

Din statistica CEDEFOP rezultã cã la nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituție de învãțãmânt secundar superior a cunoscut doar o creștere ușoarã în perioada 2000-2009 (an pânã la care sunt disponibile datele),

62

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html

neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referințã, cel puțin 85% pânã în 2010.România a înregistrat o creștere de 2,2% între anii 2000 și 2009 (de la 76,1% la 78,3%), acesta rãmânând în continuare unul din domeniile în care progresele rãmân insuficiente.Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional și județean.

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani) (Anexa 20)

Participarea la programe LLL a populației adulte din România este în perioada anilor 2000-2009 una dintre cele mai scăzute din țările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% față de 7,1% în 2000, iar nivelul de referință comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, țara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie sã o aibã în vedere permanent și unitãțile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competențelor populației și pentru a dobândi flexibilitate și securitate pe întreaga piațã a forței de muncã.

63

Sursa: Statistica CEDEFOP

5.6.Indicatori de impact

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire Pentru monitorizarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor se recomandă realizarea anuală a unor sondaje pe baza metodologiei pilotate în cadrul programului Phare TVET 2004.

5.6.2.Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie La nivelul judeţului Mehedinţi nu există proiect finanţat prin Fondul Social European – POSDRU care să permită stabilirea ratei de inserţie a absolvenţilor.

5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Nu există anchete în întreprinderi care să ne permită analiza gradului de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă.

5.7.Oferta şcolilor din ÎPT

5.7.1 Evoluţia planului de şcolarizare (Anexa 6g 1) Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivelul judeţului s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT. Referitor la evoluţia ponderii şi a numărului de elevi de la liceul tehnologic, ruta directă , se observă că profilul tehnic are ponderea cea mai mare pe perioada studiată, fiind urmată de servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului.

Pentru clasa a IX-a, domeniul Mecanică a scăzut aproape constant, crescând domenii precum comerţul, turismul şi industria alimentară, dar sunt încă domenii neacoperite prin oferta educaţională: materiale de construcţii, tehnici poligrafice, estetica şi igiena corpului omenesc, deşi există cerere pe piaţa muncii.

64

5.7.2.Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)Pentru anul şcolar 2010/2011, pentru liceele tehnologice s-au propus 53 de clase, din care

s-au realizat 47 (multe clase sunt sub efectivul de 28 elevi/clasa). Se observă că profilul tehnic este în scădere. Astfel calificări din domeniile mecanică, industrie textilă, construcţii au avut mai puţini adepţi. Se constat ca proiectia planului de scolarizare nu a fost correct intocmita, deoarece numarul absolventilor din municipiul drobeta Turnu Severin si imprejurimi nu puteau sa acopere numarul de locuri propus pentru toate unitatile de invatamant liceal theoretic si tehnologic. Avand in vedere ca, la nivel de judet, activitatea de orientare si consiliere privind cariera este slab dezvoltata atractivitatea pentru IPT ramane in continuare scazuta!

Nr. crt

Domeniul Număr clase propuse

Număr clase realizate

Fabricarea produselor din lemn 3 2

Electronică automatizări 4 4

Construcţii 2 1

Industrie textilă 1 0

Chimie industrială 1 1

Economic 11 11

Agricultură 1 1

Protecţia mediului 3 3

Industrie alimentară 1 1

Mecanică 19 17

Electric 7 6

5.7.3.Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitorPentru anul şcolar 2011/2012, proiectul planului de şcolarizare a ţinut cont de domeniile

în care s-au realizat numărul de clase în anul şcolar 2010/2011. De asemenea au apărut calificări noi, cum ar fi estetica şi igiena corpului.

Nr. crt

Domeniul Număr clase propuse

Fabricarea produselor din lemn 3

Electronică automatizări 4

Construcţii 1

Industrie textilă 1

Chimie industrială 1

Economic 14

Agricultură 1

Protecţia mediului 4

Industrie alimentară 1

Mecanică 16

65

Electric 10

Estetica şi igiena corpului 1

Planul a fost propus de către unităţile şcolare IPT, avizat în CLDPS Mehedinţi şi aprobat în CA al ISJ Mehedinţi. Astfel, în strategia naţională pentru dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, sunt prevăzute căteva direcţii:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii, Consiliere şi orientare pentru o viitoare angajare şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic –profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu. Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA –MECTS, MMFPS.

5.7.4.Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor (Anexa 11)Formarea pe tot parcursul vieţii reprezintă şi pentru învăţământul românesc, ca şi pentru toate

sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de dinamica de excepţie pe care o cunoaşte piaţa forţei de muncă, în prezent, în toate ţările Uniunii Europene. Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice.

În judeţ există mai multe unităţi de învăţământ acreditate pentru formarea adulţilor şi anume Grupul Şcolar „Domnul Tudor” pentru calificarea profesională Operator introducere, prelucrare şi validare date, Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Auto – pentru calificările: Tinichigiu vopsitor auto, Mecanic auto, Electrician-electronist auto.

Un alt factor important în formarea continuă o reprezintă Casa Corpului Didactic Mehedinţi, care şi-a acreditat programe de formare la care participă cadrele didactice din judeţ.

Un alt segment important îl reprezintă Programul „A doua şansă”, care se desfăşoară într-o unitate şcolară gimnaziale şi una de liceu, înregistrând un număr de 50 particianţi în 3 programe de formare. În cadrul acestor programe se urmăreşte alături de completarea studiilor persoanelor ieşite timpuriu din sistem de învăţământ şi formarea profesională, pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale. Realizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formare profesională a adulţilor este, încă, în fază incipientă, chiar dacă sunt cei care au cadre didactice specilizate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte.

5.7.5.Reţele şcolare (Anexa 12) Reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, s-au constituit cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:

asigurarea calităţii formării profesionale; asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular pentru

elevii cu cerinţe educaţionale speciale; management şi dezvoltare instituţională; planificarea ofertei educaţionale a TVET;

66

dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării la locul de muncă;

dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală; dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră; dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.

Prin Programul Phare TVET la nivelul judeţului Mehedinţi este constituită reţeau şcolară “Şase Sud-Vest” din care fac parte unităţile cuprinse în program din judeţ şi două unităţi de învăţământ din judeţul Caraş-Severin (Reşiţa). Tot o reţea şcolară ce funcţionează cu şcolile Phare din judeţ, este cea formată în urma parteneriatului educaţional “Integrarea scolii romanesti in invatamantul european”, din care fac parte 9 şcoli din judeţele Olt, Dolj, Gorj şi Mehedinţi.

Începând cu luna martie 2011, 3 unităţi şcolare IPT din judeţ au fost declarate câştigătoare şi vor intra în proiectul POSDRU Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionare prin reţele parteneriale.

Aceste reţele au în vedere dezvoltarea parteneriatului social şi colaborarea cu agenţii economici şi schimbul de bune practici. De asemenea, aceste reţele trebuie să se consolideze, iar şcolile cuprinse în programul PHARE TVET ar trebui să fie un suport de iniţiere de noi reţele pentru celelalte şcoli din învăţământul tehnic şi profesional.

5.7.6. Parteneriate şcoală – întreprindere (Anexa 13)Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţ (parteneriatul dintre şcoală şi

întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene. Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

1. elaborarea curriculumului de dezvoltare locală;2. membrii în consiliile de administraţie;3. organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică;4. colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; 5. cursuri de calificare şi reconversie profesională; 6. contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări;7. participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;8. membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social;9. perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vîrf.10.

Parteneri ai ISJ Mehedinţi Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Mehedinţi (CLDPS Mehedinţi) organ consultativ care funcţioneză pe lângă ISJ Mehedinţi. Acesta se implică activ în exerciţiul de planificare a ofertei şcolare, respectiv a re-orientării de profil în domenii profesionale prioritare şi avizarea planurilor de şcolarizare. AJOFM Mehedinţi, care prin numeroase Protocoale de pareteneriat cu ISJ Mehedinţi şi din regiune participă activ la stabilirea planurilor de şcolarizare, la consilierea şi orientarea in carieă a absolvenţilor, prin diferite acţiuni. Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Mehedinţi şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Mehedinţi (CJAP Mehedinţi, CJRAE Mehedinţi) -orientarea şi consilierea în carieră a elevilor, stabilirea profilurilor de personalitate, identificarea împreună cu elevii a unor trasee educaţionale şi profesionale adecvate aptitudinilor şi intereselor lor.

67

Casa Corpului Didactic Mehedinţi (CCD Mehedinţi) –asigurarea calităţii procesului didactic, prin cursuri de formare a cadrelor didactice şi a directorilor de unităţi şcolare. Consiliul Judeţean Mehedinţi, Consiliile locale din judeţ –elaborarea planului de dezvoltare instituţională.

Parteneri ai unităţilor de învăţământ Parteneriate interne: Casa Corpului Didactic Mehedinţi, Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica Mehedinţi, întreprinderi, consiliile locale, primării, ONG-uri, AJOFM Mehedinţi, universităţi, agenţi economici. Parteneriate externe: programe Phare, Comenius, Leonardo da Vinci.

Parteneriatul social va juca un rol tot mai important în educaţie şi fiecare unitate de învăţământ va trebui să realizeze parteneriate viabile şi eficiente. Acestea se vor reflecta la nivelul fiecărui judeţ, prin harta parteneriatelor, instrument important pentru analiza implicării comuniăţtii în educaţie şi formare profesională.

Exemple de bune practiciPornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenţii economici poate să le aducă şcolii şi

elevilor săi câteva exemple de bune practici sunt următoarele:- Grupurile şcolare au parteneriate cu agenţi economici de profil, care se materializează în

desfăşurarea instruirii practice a elevilor. Elevii împreună cu muncitorii execută lucrări specifice domeniilor respective;

- Agenţii economici angajează sezonier elevii de la clasele de rută progresivă;- Şcolarizarea elevilor în domeniul construcţii, transporturi de către agenţii economici;- Firma de exerciţiu – Colegiul Naţional Economic “Theodor Costescu”, Drobeta Turnu

Severin;-Sprijinirea şcolilor prin acordarea de sponsorizări şi materiale necesare pentru buna

desfăşurare a procesului educaţional a olimpiadelor şi concursurilor şcolare tehnice.

5.8.Concluzii

În perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani care până în 2015 va scădea cu cca 13,8% şi până în 2025 cu 34,5% la nivel judetuluiu (faţă de 2005); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca 22% şi până în 2025 cu 34,7% faţă de 2005 şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca 27,1% şi până în 2025 cu 42,4%l faţă de 2005.

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o reducere semnificativă, cu 9,78%, în perioada 2000 - 2006, superioară nivelului de descreştere din mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2003/2004.

Aceste scăderi determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământ

Analiza resurselor pentru formarea profesională 1. cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET

9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali.

2. sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în

68

obţinerea de suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ TVET prin accesarea fodurilor de dezvoltare;

3. este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru infiintarea de şcoli TVET in mediul rural si găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor;

4. este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor nerambursabile, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi completarea bazei material, precum si efectuarea de stagii de practica;

5. deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (18+12) vor beneficia de o reţea de calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura o derulare mai bună a procesul de predare învăţare;

6. accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din mediul rural si asigurarea necesarului financiar.

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă

CAPITOLUL 6EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

- Obiectivul „Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare ”Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi propune Ministerului Educatiei, Cercetarii,

Tineretului şi Sportului, prin planurile de scolarizare, un echilibru al reţelei şcolare la nivel de regiune. Se recomandă radierea activităţii 1.1 Elaborarea metodologiei de stabilire a relevanţei şcolilor TVET în raport cu nevoile de formare profesională iniţială la nivel regional si a activităţii 1.3 Ierarhizarea şcolilor pe baza sistemului de stabilire a relevanţei acestora în raport cu nevoile de formare profesională iniţiala la nivel regional - anual şi înlocuirea acesteia din urmă cu un alt criteriu pentru evidenţierea nevoilor de formare profesională la nivel regional şi local.

- Obiectivul „Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii”

69

Notele de „proges bun” acordate acţiunilor de realizare a acestui obiectiv au fost acordate ca aprecieri maxime, întrucât s-au depus toate eforturile de către echipele de reactualizare PLAI, pentru o cuprindere cât mai amplă şi esenţială a datelor şi informaţiilor în aceste documente. De asemenea se remarcă identificarea conformităţilor şi neconformităţilor cu recomandările PLAI în cadrul Planurilor de şcolarizare, ceea ce demonstrează ca activitatea instituţiilor responsabile cu întocmirea acestor planuri şi cea a CNDIPT s-a desfăţurat în strânsa colaborare. Principalele concluzii centrate pe acţiunile monitorizate la obiectivul 2 sunt:- aparitia unor neconformitati în planurile de scolarizare, referitoare la ponderile de scolarizare pentru anumite domenii (actiunea 2.1 Crearea si actualizarea anuala a bazei de date necesare evidentierii indicatorilor de educatie din PLAI.);- diminuarea implicarii scolilor arondate centrelor de resurse în formarea profesionala a tinerilor si necesitatea modernizarii bazei materiale pentru efectuarea practicii din aceste scoli si din centrele de resurse (actiunea 2.7 Crearea retelelor de scoli pentru fiecare din domeniile de formare profesionala prioritare la nivel regional); - Obiectivul „Asigurarea conditiilor de infrastructura si dotare a scolilor TVET”

Pentru monitorizarea actiunilor de îndeplinire a acestui obiectiv a fost necesara folosirea unor informatii privind: cheltuirea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru anul 2007 de catre Consiliile Locale, stadiul lucrarilor la unitatile scolare cuprinse I si fondurile alocate de la bugetele locale pentru construirea, reabilitarea sau dotarea unitatilor scolare . Nota pentru progres acordata acestor activitati este “1= progres întârziat”, concluzia fiind aceea ca se constata dezinteres atât din partea managerilor unitatilor scolare cât si din partea autoritatilor publice locale.

CAPITOLUL 7PRINCIPALELE CONCLUZII

din analiza demografică. implicaţii pentru îpt

Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară pe zone ale judeţului şi pe mediile de rezidenţă al absolvenţilor de gimnaziuAnaliza gradului de cuprindere a absolvenţilor de gimnaziu care sunt din mediul ruralElaborarea de către ISJ a unei strategii de menţinere în sistemul educaţional, până la obţinerea unui certificat de competenţe, a absolvenţilor de gimnaziu din mediul rural, având în vedere gradul de sărăcie al Judetului Mehedinti

70

Susţinerea măsurilor şi acţiunilor propuse prin PLAI cu oportunităţile de finanţare prin POR, POS DRU

Recomandările mediului economic sistemului ÎPT

Planul de şcolarizare la nivelul judeţului trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local: aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională; adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL). Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin: asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide; consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.); promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi. Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: creşterea numărului de absolvenţi cu nivel 3 de calificare; limbile străine; formarea unor competenţe adecvate pentru noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare. Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice – artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc. Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderil ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE. Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate prin cuprinderea unui capitol în fiecare CDL. Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte. Diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPTConcluzii:- Fluctuaţia ratei de ocupare, decalajul până la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia

Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată

- Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă- Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă- Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală

vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

- Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban- Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Implicaţii pentru ÎPT- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi

71

- implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii

- parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

- Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

- Revizuirea retelei scolare asrfel incat elevii de gimnaziu sa aiba acces la IPT- Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

- Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

- Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

- Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor

CAPITOLUL 8ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI

În urma analizei concluziilor şi a recomandărilor au fost identificate următoarele obiective şi acţiuni la nivel local:

Obiectivul generalCreşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Obiective specifice:

72

1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii 2. Creșterea atractivității învățământului profesional și tehnic 3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Dolj şi reducerea abandonului şcolar4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET 5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii

Măsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor prin restructurarea reţelei şcolareMăsurat prin:

Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare Număr de absolvenţi cu nivelul 2, 3 și 3+ de calificare din sistemul TVET (ruta directă şi

cea progresivă) care s-au angajat Număr de şcoli care să asigure accesul la educaţie

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Creşterea cu 20% a numărului de absolvenţi TVET cu nivelul 3 de calificare pentru domeniile prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul absolvenţilor ;

2013ISJ, CLDPS

Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele de dezvoltare ale judeţului ;

anualISJ, CLDPS

Măsura 1.2 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii –finanţabil prin POSDRUMăsurată prin:

Număr de programe noi de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu universităţile din regiune şi alte instituții ;

Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare profesională ;



Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea deficitului de cadre didactice cu specializări cerute pe piaţa muncii ;

Facilitarea accesului la programele de perfecţionare şi formare profesională prin accesarea FSE ;

anual ISJ, CLDPS/ asociaţii patronale

2. Creșterea atractivității învățământului profesional și tehnic

Măsura 2.1. Dezvoltarea capacității de informare, orientare și consiliere în carieră, prin facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi - finanțat prin POSDRU

73

Măsurat prin: Număr de elevi şi părinţi consiliaţi Număr de profesori consilieri angajaţi Număr de profesori consilieri formaţi Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare



Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere în carieră pentru elevii claselor V-VIII

Anual ISJ, CJRAE

Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învăţământ

anual ISJ, CJRAE,colaboratori- Biroul regional 4 SVOlteniaAgentia Nationala ptr. romi

Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul profesor consilier/elev să devină de la 1/800 la 1/500

2015ISJ, CJRAE

Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi diriginţi

anual ISJ, CJRAE, CCD

Participarea profesorilor consilieri şi a diriginţilor la cursuri de formare

anual ISJ, CJRAE, CCD

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste, echipamente si soft etc.

2015 ISJ, CJRAE, CCD

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului

2015 ISJ, CJRAE,Unit.inv

Elaborarea setului de indicatori cantitativi şi calitativi de evaluare a rezultatelor activităţii profesorilor consilieri

2013 ISJ, CJRAE

Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi * 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de formare, faţă de anul şcolar precedent.Măsura 2.2 Promovarea învățământului profesional și tehnic

Măsurat prin : Procent de creștere a ponderii domeniilor prioritare ale IPT în județ Număr de elevi/număr de clase din IPT județean



Campanii de informare cu privire la accesul pe piața muncii a absolvenților de IPT

2013 ISJ, CLDPS ; CJRAE

74

Campanii de promovare a învățământului profesional și tehnic în rândul viitorilor absolvenți de învățământ gimnazial în care vor fi implicați comunitatea locală, mediul economic, părinți, elevi

2013 ISJ, CLDPS ; CJRAE

Indicatori: * Creşterea cu 5% a procentului IPT față de anul anterior * 100% din școlile gimnaziale din județ informate cu privire la oferta educațională a IPT și beneficiile obținerii unei calificări

2. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Mehedinti şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca Mondială, fonduri ale administraţiei locale

Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi ITMăsurat prin:

Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT



Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea fondurilor necesare reabilitării şi dotării

anual Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ Mehedinti

Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ 2018

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ Mehedinti

Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/şcolare şi IT 2018

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ Mehedinti

Indicatori : - 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse - 80% din unităţile de învăţământ TVET au fost dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT.

Măsura 3.2 Extinderea accesului la formarea continuă finanţabil prin POS DRUMăsurată prin:

Număr de cursanţi Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii Număr de unităţi TVET furnizoare de FPS Număr de proiecte finanţate prin FSE (POSDRU)



75

Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi anual AJOFM, ISJ, unităţi de învăţământ

Organizarea de campanii de informare pentru atragerea adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET

anual ISJ Mehedinti

Atragerea adulţilor în procesul de formare continuă în unităţile de învăţământ TVET

aual AJOFM, ISJ, unităţi de învăţământ

Formarea formatorilor pentru FPC anual ISJ Mehedinti

Accesarea FSE pentru facilitarea accesului adulţilor la FPC anual ISJ Mehedinti

Indicatori: Creşterea cu 100%, până în 2015, a adulţilor formaţi în şcolile TVET

Măsura 3.3 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a familiilor defavorizate sau aflate în dificultate-finanţabil prin POSDRUMăsurată prin:

Număr de internate Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel

2 și 3 de calificare Număr de elevi beneficiari de burse Număr de proiecte derulate prin POS DRU, POR



Realizarea infrastructurii şcolare în internate 2016 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse/facilităţi de transport elevilor care provin din familiile defavorizate /sau aflate în dificultate prin fonduri cu destinaţie specifică

Anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii abandonului şcolar si obţinerii unui 76nnual76cate de competenţe profesionale nivel 2 și 3

2016 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL, agenti economici/asociatii patronale

Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate

Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate faţă de anul şcolar 2011/2012;

Măsura 3.4 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie roma –finanţabil prin POS DRU

76

Măsurată prin : Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 2 sau 3 de

calificare Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel

2 sau 3 de calificare Număr de mediatori formaţi Număr de proiecte finanţate prin POS DRU



Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii abandonului scolar şi obţinerii unui 77nnual77cate de competenţe profesionale nivel 2 sau 3

Anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie rroma pe criterii calitative

Anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CLcolaboratori- Biroul regional 4 Sud Vest- Agentia Nationala ptr. Romi

Formarea mediatorilor şcolari şi creşterea numărului de mediatorilor şcolari şi a profesorilor de limba romani

2016 ISJ, CCD, colaboratori- Biroul regional 4 Sud Vest- Agentia Nationala ptr. Romi

Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care continuă studiile după finalizarea învăţământului gimnazial

Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie roma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare

3. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri guvernamentale

Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului școală-întreprindere și cel public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii și pentru integrarea socio-profesională a tinerilor absolvențiMăsurată prin:

Număr de parteneriate realizate la nivel judeţean şi la nivelul unităţii şcolare Număr curricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ Număr de parteneri formaţi pentru elaborarea şi avizarea CDL Număr de proiecte finanţate prin POS DRU

Acţiuni Orizont Organizaţie

77

de timp responsabilă Realizarea de parteneriate funcţionale între Univesitatea din

Craiova, agenţi economici, asociaţii patronale, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

anual unităţi de învăţământ /agenţi economici

Accesarea FSE pentru susţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor în vederea optimizării ofertei educaţionale

anual

Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile agentilor economici

anual CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural va avea cel puţin un partener – agent economic – la elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea instruirii practice

anualCLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de învăţământ 78anual

Unităţile de învăţământ, CLDPS/agenţi economici

Crearea de ,,consorţii şcolare” organizate în jurul unităţilor şcolare dotate cu echipamente la nivelul standardelor de pregătire, care să asigure desfăşurarea orelor de pregătire din aria curriculară tehnologii

78anual CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Indicatori : Creşterea cu 50% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ, până în 2013, comparativ cu anul şcolar 2010/2011

4. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POS DRU,

Măsura 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET prin adaptarea competențelor absolvenților la cerințele angajatorilorMăsurată prin:

Număr absolvenţi care se angajează în primele 6 luni de la obţinerea certificatului de competenţe



Realizarea unei anchete în parteneriat cu AJOFM Mehedinti, care să ofere informaţii referitoare la rata şomajului absolvenţi seria curentă

Monitorizarea inserției absolvenților de către unitățile școlare

2013 AJOFM, ISJ

Măsura 5.2. Implicarea angajatorilor în elaborarea CDL-finanțat prin POSDRU

78

Măsurată prin: Număr de CDL adaptate la cerințele angajatorilor



Elaborarea/actualizarea CDL în parteneriat cu agenții economici având în vedere Regulamentul de avizare a propunerilor de CDL în IPT, aprobat de ISJ Mehedinti

anual ISJ, CLDPS

Formarea reprezentanților agenților economici pentru elaborarea/actualizarea CDL

anual ISJ, CLDPS, CCD

Indicatori : Număr de CDL actualizate Număr de agenți economici formați pentru elaborarea/actualizarea CDL

Măsura 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din judeţul DoljMăsurată prin:

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET Număr de firme de exerciţiu nou înfiinţate Număr de firme virtuale înfiinţate



Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a noi conţinuturi anual

ISJ, CLDPS, CCD, unităţi de învăţământ

Accesarea FSE în vederea dezvoltării firmelor de exerciţiu la nivelul unităţilor de învăţământ ÎPT şi înfiinţarea întreprinderilor virtuale

anual ISJ, CLDPS, CCD, unităţi de învăţământ

Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea propriei afaceri

anual Administratia pulica, CLDPS

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional– finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnationala si Resurse Umane

Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel europeanMăsurată prin:

Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr de furnizori FPC care participă la schimburile de experienţă/vizite de studiu Număr de cadre didactice care participă la schimburile de experienţă/vizite de studiu Număr cursanţi adulţi care participă la schimburile de experienţă/vizite de studiu Număr broşuri editate şi materiale



Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru unităţile de învăţămât TVET

2013 Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

79

Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

anualUnităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu partenerii şcolilor TVET din UE

semestrial Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă prin formare iniţială şi continuă-finanţabil prin FSEMăsurată prin:

Număr de elevi/adulţi care participă la programele comune Număr de elevi/adulţi care se integrează Număr de programe derulate Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele

comune Număr de lectori care au participat la stagii de formare programele comune.



Elaborarea de programe comune de educaţie inclusivă intre unităţile de învăţămât TVET în parteneriat cu şcoli din UE

anual Unităţile de învăţământ, ISJ, ONG, CLDPS

Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual ISJ,Unităţile de învăţământ, CLDPS

Formarea cadrelor didactice care participă la programe de instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD,Unităţile de învăţământ, universităţi, ISJ

Formarea lectorilor care participă la programe de instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD,Unităţile de învăţământ, universităţi, ISJ

Măsura 6.3 Transfer de expertiză cu şcolile din statele membre din UE Măsurată prin:

Număr de vizite de studiu, schimburi de experienţă Număr de persoane participante la vizitele de studiu, stagii, diseminări



Organizarea de stagii de formare pentru membrii C.L.D.P.S. Dolj pentru procesul de monitorizare şi evaluare a documentelor de planificare şi pentru asigurarea corelării PRAI, PLAI, PAS, PRAO, POR,POS DRU, PDR, PND

anualC.L.D.P.S. Mehedinti

80

Organizarea de campanii de informare privind exemplele de bună practică din UE , regiune şi judeţul Dolj

anual C.L.D.P.S. Mehedinti

Anexa A la planul de acţiuni

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul Mehedinţi -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar

2011/2012

Nevoi prognozate de formare

profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % % Min.-max.

(%)Ţinta (medie judeţeană)

(%)agricultură 1 29 2 4 2-4 3silvicultură 0 0 0 1 2 2protecţia mediului 4 103 7 8 6-8 7ind. alimentară 1 22 1,5 3 2-4 3comerţ 2 62 4,2 9 6-8 7economic 6 178 12,1 8 5-7 6turism şi alimentaţie 6 172 11,7 6 8-10 9

estetica şi igiena corpului omenesc 1 26 1,8 2 2 2

81

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 1 23 1,6 5 4-6 5mecanică 16 441 30 29 28-30 29electric 8 242 16,4 9 7-9 8electromecanică 0 0 0 2 3 3electronică automatizări 4 113 7,7 5 6-8 7chimie industriala 1 31 2,1 2 2 2materiale de construcţii 0 0 0 0 0 0fabric.prod.din lemn 1 30 2 4 2-5 4industrie textilă şi pielărie 0 0 0 3 2-4 3tehnici poligrafice 0 0 0Producţie media 0 0 0 0 0 0

TOTAL 100,0% 100,0% 100,0%

82

REGIUNEA SUD – VEST OLTENIAofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web...

Documents

Transcript of REGIUNEA SUD – VEST OLTENIAofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web...