Starea Mediului .Reg vest

381
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞOARA PENTRU REGIUNEA 5 VEST RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU REGIUNEA VEST 2006

Transcript of Starea Mediului .Reg vest

Page 1: Starea Mediului .Reg vest

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

TIMIŞOARA PENTRU REGIUNEA 5 VEST

RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR

DE MEDIU

REGIUNEA VEST

2006

Page 2: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

2 2

INTRODUCERE ........................................................................................................ 10

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ................................................................................ 11

1.1. Caracteristicile fizico-geografice .................................................................... 11

1.1.1. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaţi. 11

1.1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale................................................ 13

1.1.3. Temperatura ambientală. ............................................................................. 14

1.1.4. Precipitaţii atmosferice................................................................................. 15

1.2. Resurse naturale .............................................................................................. 16

1.2.1.Resurse naturale neregenerabile.................................................................. 16

1.2.2. Resurse naturale regenerabile..................................................................... 17

Capitolul 2. AERUL ..................................................................................................... 18

2.1. Introducere........................................................................................................ 18

2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3)....................................................................................................................... 19

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) ........................................................... 19

2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)........................................ 21

2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) .................................................................. 22

2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici .......................................... 24

2.4. Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5)............................................................. 26

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenţi (POPs) ............................................................................................... 28

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) .......................................... 28

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) ............................................. 29

2.6. Calitatea aerului ambiental .............................................................................. 30

2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf................................................................. 39

2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot ............................................................... 40

2.6.3. Concentraţii ale amoniacului ........................................................................ 41

Page 3: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

3 3

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) .............................. 42

2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele................................................... 42

2.6.6. Calitatea aerului ambiental – monoxidul de carbon ..................................... 43

2.6.7. Calitatea aerului ambiental – calitatea precipitaţiilor .................................... 43

2.7. Deteriorarea stratului de ozon stratosferic .................................................... 44

2.8. Schimbări climatice.......................................................................................... 46

2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră.............................................. 46

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon .............................................................. 49

2.8.3. Emisii anuale de metan................................................................................ 51

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot ................................................................ 52

2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic .................................. 52

2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice ............................................. 54

Capitolul 3. APA.......................................................................................................... 59

3.1. Resursele de apă.............................................................................................. 59

3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile ............................................... 59

3.1.2 Prelevările de apă.................................................................................... 59

3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor .................................................... 66

3.2. Ape de suprafaţă .............................................................................................. 68

3.2.1. Starea râurilor interioare .............................................................................. 68

3.2.2. Starea lacurilor............................................................................................. 87

3.2.3 Starea fluviului Dunărea................................................................................ 84

3.2.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul rezervaţiei biosferei „Delta Dunării” ........ 85

3.3. Apele subterane................................................................................................ 85

3.5. Apele uzate.................................................................................................... 94

3.5.1. Surse majore şi grad de epurare.................................................................. 94

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane............................................................................................................................ 116

3.7.Concluzii .......................................................................................................... 131

Page 4: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

4 4

Capitolul 4 . SOLUL .................................................................................................. 134

4.1 Fondul funciar ..................................................................................................... 134

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ................................................ 137

4.2.1. Îngrăşăminte .............................................................................................. 137

4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor .............................................................. 138

4.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice ................................................... 139

4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole..................................................................... 141

4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial ( minier, siderurgic, energetic, etc.).................................................................................... 141

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune................... 144

4.3. Calitatea solurilor ........................................................................................... 145

4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate ...................................................... 145

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor................................................. 147

4.4. Monitorizarea calităţii solului ........................................................................ 147

4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor............................................. 150

4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor.............................................. 151

4.7. .Concluzii ........................................................................................................ 154

CAPITOLUL 5. Biodiversitatea, Biosecuritatea, Starea pădurilor......................... 155

5.1. Biodiversitate.................................................................................................. 155

5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România ......................... 158

1.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice 175

1.1.3. Starea ariilor naturale protejate ............................................................. 177

5.1.4. Rezervaţiile Biosferei ................................................................................. 191

5.1.5. Situri Ramsar ............................................................................................. 192

5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ................................... 193

5.2 Biosecuritatea.................................................................................................. 197

5.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii ..................................................... 198

Page 5: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

5 5

5.2.1.1. Legislaţie specifică rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, legislaţia specifică transpusă şi legislaţia specifică în implementare: ................................. 198

5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii ....................................... 199

5.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente ... 200

5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG .............................................................. 201

5.2.5. Controlul implementării legislaţiei............................................................... 201

5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic.............. 203

5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România.......................................... 203

5.2.8. Perspective ................................................................................................ 203

5.3. Starea pădurilor.............................................................................................. 204

5.3.1. Fondul forestier.......................................................................................... 204

5.3.2. Funcţia economică a pădurilor ................................................................... 205

5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ............................................... 207

5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ................................ 208

5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor în anul 2006 .............................................. 212

5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ........................... 217

5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ....... 218

5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări............. 219

5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006 ............................................ 220

5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului 221

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului.................................... 223

5.5. Concluzii ......................................................................................................... 224

CAPITOLUL 6. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase.................. 226

6.1. Deşeuri ............................................................................................................ 226

6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile ................................................................. 229

6.2.1. Generarea deşeurilor ................................................................................. 229

6.2.2. Deşeuri biodegradabile .............................................................................. 235

6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale........................................... 236

Page 6: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

6 6

6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale ............................................................... 238

6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor ........................................................... 239

6.3. Deşeuri de producţie...................................................................................... 241

6.3.1. Deşeuri periculoase ................................................................................... 242

6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase....................................... 243

6.3.3. Deşeuri nepericuloase ............................................................................... 245

6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase................................... 245

6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale ...................................................... 247

6.5. Nămoluri.......................................................................................................... 248

6.5.1. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti................................................ 248

6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale....................... 248

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice......................................... 249

6.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate......................... 253

6.8. Deşeuri provenite din ambalaje..................................................................... 255

6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului............. 258

6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului............................................................................................................................ 261

6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri ............. 261

6. 10.2. Iniţiative adoptate de APM ...................................................................... 262

6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor ....................................................... 263

6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale .................................. 263

6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie ............................... 265

6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor ................................... 265

6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase.............................................. 267

6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase ............ 267

6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului ................................................................................................ 268

6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţiile publice .... 269

Page 7: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

7 7

6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul cantităţilor de ODS-uri.......................................................................................... 270

6.12.5. Biocide ( utilizare, import, export)............................................................. 273

6.12.6. Poluanţi organici persistenţi ..................................................................... 276

6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide ............................................................... 277

6.12.8. Mercurul................................................................................................... 278

Capitolul 7. RADIOACTIVITATEA ............................................................................ 280

7.1.Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului .................. 280

7.2.Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul României în anul 2005 ......... 280

7.2.1.Programul Standard de supraveghere........................................................ 280

7.2.2. Programe de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic .................. 283

7.2.3. Expunerea populaţiei în zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul României.............................................................................................................. 284

7.2.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului ....... 284

7.2.3.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui ..................... 284

7.2.3.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti............. 284

7.2.3.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele ................................. 284

7.2.3.5. Expunerea populaţiei în zone cu nivele de radioactivitate naturală modificată antropogenic....................................................................................... 284

7.2.3.6. Expunerea populaţiei României pe anul 2006......................................... 284

Capitolul 8. MEDIUL URBAN.................................................................................... 285

8.1. Aşezările urbane............................................................................................. 285

8.1.1. Amenajarea teritorială ................................................................................ 286

8.1.2. Concentrările urbane ................................................................................. 287

8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement................................................................ 289

8.2. Surse de apă si reţele de canalizare ............................................................. 290

8.2.1. Reţele de alimentare cu apă ...................................................................... 290

8.2.2. Reţele de canalizare .................................................................................. 291

8.3. Calitatea mediului in zonele urbane.............................................................. 292

Page 8: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

8 8

8.3.1. Calitatea aerului ......................................................................................... 292

8.3.2. Calitatea apei............................................................................................. 296

8.3.3. Gestionarea deşeurilor............................................................................... 297

8.3.4. Zgomotul.................................................................................................... 298

8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului ............................................................................................................. 299

8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate...................................... 299

8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate ......................................... 301

8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate ............... 303

8.4.5. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei..... 305

8.5. Obiective şi măsuri......................................................................................... 305

8.5.1. Poluarea aerului......................................................................................... 305

8.5.2. Poluarea apei............................................................................................. 306

8.5.3. Deşeuri ...................................................................................................... 308

8.5.4. Poluarea sonoră......................................................................................... 309

8.5.5. Animale abandonate.................................................................................. 311

8.5.6. Transportul................................................................................................. 311

8.5.7. Spaţiile verzi............................................................................................... 314

8.5.8. Agenda Locală 21...................................................................................... 315

8.6. Concluzii ......................................................................................................... 319

Capitolul 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI ............................................................ 320

9.1. Agricultura ...................................................................................................... 320

9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul............................................................. 320

9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol. ................................................................................................................. 320

9.1.2.5. Agricultura ecologică............................................................................... 323

9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului .......................... 324

9.1.4. Utilizarea durabilă a solului ........................................................................ 327

Page 9: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

9 9

9.2. Industria .......................................................................................................... 328

9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului........ 328

9.3. Energia ............................................................................................................ 331

9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ........................................... 331

9.3.2. Consum brut de energie ............................................................................ 333

9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative ......... 334

9.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului........................ 335

9.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului..................... 335

9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1999 – 2006 şi tendinţe generale în următorii ani ........................................................................................................................ 336

9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi........................................................................................................... 344

9.4.3. Situaţia parcului auto ................................................................................. 345

9.5. Turismul .......................................................................................................... 346

9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu ........................................ 351

9.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului ................................ 351

9.6.2. Poluări cu efect transfrontier ..................................................................... 354

9.7. Concluzii ......................................................................................................... 355

CAPITOLUL 10 – Instrumente ale politicii de mediu în România.......................... 356

10.1 Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului .......................................... 356

10.2. Cheltuielile şi resursele pentru protecţia mediului realizate de către agenţii economici........................................................................................................... 357

10.3.Fondul pentru Mediu ..................................................................................... 359

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare................................................ 360

10.5. Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PRAM............... 371

Page 10: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

10 10

INTRODUCERE În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite conform Directivei

Cadru UE. Această zonificare are, în mod evident, avantajul de a simplifica competenţa administrativă. Regiunea Vest este a 5-a dintre ele. Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească cu o dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte provincii din ţară. Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul vechii Dacii cu capitala la Sarmizegetuza, aflată în judeţul Hunedoara de astăzi. Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din teritoriul României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caras Severin, Hunedoara şi Timiş. Munucipiile capitale de judeţ sunt:

Arad pentru judeţul Arad, Reşiţa pentru judeţul Caraş Severin Deva pentru judeţul Hunedoara Timişoara pentru judeţul Timiş.

Situaţia geografică a celor trei judeţe de frontieră (Arad, Caraş Severin şi Timiş) furnizează Regiunii Vest un grad de deschidere determinant pentru viitorul său şi constituie un avantaj major, iar prezenţa Dunării care formează frontiera cu Serbia, întăreşte această dimensiune de „zonă de trecere, zonă de contacte”. Pe baza Analizei socio-economice şi a analizei SWOT realizată cu ocazia elaborării Strategiei de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, printre altele, situaţia generală a Regiunii se poate aprecia astfel:

- este considerată o regiune „câştigătoare”, cu rezultate economice superioare mediei naţionale, situându-se adesea pe locul doi după capitală;

- a beneficiat, de-a lungul timpului, de posibilitatea existenţei şi dezvoltării unei diversităţi culturale, ce a generat apariţia unui puternic sentiment de identitate;

- a beneficiat de „efectul frontieră”, susţinut de o cooperare transfrontalieră foarte dinamică.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre + Criş + Mureş + Tisa (DKMT), care implică cele patru judeţe ale Regiunii Vest, patru comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiinţată in anul 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autorităţilor locale din cadrul regiunilor componente. Protocolul semnat s-a dovedit a fi un suport puternic pentru apariţia primelor instituţii frontaliere şi dezvoltarea unor relaţii cât mai intense între administraţiile aflate de-o parte şi de alta a graniţelor. La 1 iulie 2005 populaţia Regiunii Vest a fost de 1.930.458 locuitori (931.508 bărbaţi şi 998.950 femei), cu o densitate de 60,3% locuitori/km2. Numărul locuitorilor a scăzut , în timp, astfel că în 1990 densitatea a fost de 68,7 locuitori/km2, iar in 2000 de 63,7 locuitori/km2. La nivelul judeţelor, densitatea cea mai mare se înregistrează în judeţul Timis: 75,8 locuitori/km2. În total, pe raza Regiunii Vest, se află 12 municipii şi 42 oraşe. Există o singură aglomerare (conform cu OM nr.745/2002) – municipiul Timişoara. Pe teritoriul Regiunii Vest există două aeroporturi internaţionale civile: la Timişoara şi Arad. Cel de la Timişoara este al doilea ca mărime din ţară şi este considerat rezerva pentru aeroporturile din Bucureşti, Budapesta şi Belgrad, fiind şi cel mai important aeroport din Euroregiunea DKMT. Totuşi, conform Directivei 2002/49/EC implementată în România prin HG 321/2005, acest aeroport nu se poate defini ca „aeroport mare”, pentru că nu are mai mult de 50000 de mişcări pe an (o mişcare înseamnă o decolare sau o aterizare). Aeroportul din Arad asigură un trafic de 50 pasageri pe oră.

Page 11: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

11 11

Capitolul 1. CADRUL NATURAL

1.1. Caracteristicile fizico-geografice

Regiunea este situată în partea de vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind formată din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Extremitatea sudică a regiunii o reprezintă localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică se află în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Suprafaţă Regiunii Vest este de 32.034 km2, reprezentând 13,42% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

1.1.1. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localitaţi.

Regiunea 5 Vest are un relief variat şi este distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt: - Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930 m; - Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m; - Munţii Zărandului- sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). - Piemondul Zărandului şi Piemondul Codrului - Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu, - Culoarul Mureşului - Dealurile Lipovei - Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi

Regiunea muntoasă din judeţul Caraş-Severin este reprezentată prin Munţii Banatului, extremităţile vestice ale Carpaţilor Meridionali (Munţii Ţarcu, Godeanu, Cernei şi Mehedinţi şi cea sudică parte din Munţii Apuseni – Munţii Poiana Ruscăi cu vârfurile Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m). - Munţii Ţarcu sunt delimitaţi de culoarul Timişului şi al Bistrei şi valea Râului Mare. După configuraţia reliefului se pot deosebi trei subunităţi : - masivul Petreanu, cu cea mai mare înălţime în vârful Pietrii (2.192 m) ; - masivul Ţarcu cu vârful Ţarcu (2.190 m) şi - masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1.892 m. - Munţii Godeanu se întind şi pe teritoriul judeţului Gorj şi Mehedinţi. Doar latura estică a lor se află în teritoriul judeţului. Cel mai înalt vârf aflat în Caraş-Severin este vârful Gugu 2.291 m.

Page 12: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

12 12

- Munţii Cernei, se află de asemenea, în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, fiind delimitată de depresiunea Mehadica, valea Haţegului, valea Cernei şi valea Olanului. Înălţimea maximă este în vârful Dobrii 1.928 m. - Munţii Mehedinţi sunt situaţi de-a lungul răului Cerna cu două vârfuri pe teritoriul judeţului : Colţul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m. - Munţii Semenicului, cu înălţimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei, reprezintă sectorul cel mai înalt din Munţii Banatului. - Munţii Aninei au înălţimea maximă în vârful Leordiş 1.160 m şi sunt cuprinşi între valea Bârzavei la nord, cheile Nerei la sud, dealurile Bozoviciului, valea Poneasca şi cursul superior al Bârzavei la est, dealurile Oraviţei şi depresiunea Lupacului la vest. - în Munţii Banatului, se află cel mai întins masiv carstic din România, situată de-a lungul unei fâşii ce se întinde din Reşiţa până la Dunăre. Numărul fenomenelor carstice descoperite în aceast zonă este foarte mare, fiind în jur de 1500, dintre care peşteri, avene, cursuri de apă şi lacuri subterane.

Relieful dominant al judeţului Hunedoara este cel montan, Munţii Retezat şi Munţii Parâng având înălţimi mai mari de 2500 m. Masivele muntoase înalte şi mijlocii din partea de sud, est şi sud-est aparţin Carpaţilor Meridionali, iar munţii mijlocii şi mici din nord-vest şi nord aparţin Carpaţilor Occidentali. Între aceste masive se găsesc depresiunile Petroşani, Brad, Ţara Haţegului şi culoarele depresionare Strei - Cerna (Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam). Din grupa Carpaţilor Meridionali, între limitele judeţului Hunedoara sunt cuprinşi: Munţii Godeanu (vf. Gugu-2290 m), Munţii Ţarcu (vf. Petrii-2190 m), Munţii Vâlcan (vf. Straja-1870 m), Munţii Retezat (vf.Peleaga-2509 m), Munţii Parîng (vf. Parângul Mare-2519 m), Munţii Şureanu (Vf.lui Pătru - 2130 m). Carpaţii Occidentali sunt reprezentaţi prin: Munţii Poiana Ruscă (vf. Padeş – 1378 m), Munţii Zarand (Muntele Vulcan 1269 m, Munţii Metaliferi 1300m). Între aceste masive se întâlnesc depresiuni ca: Petroşani (între munţii Vâlcan, Parâng şi Şureanu), Brad (în Munţii Metaliferi), Ţara Haţegului (între munţii Retezat, Poiana Ruscă şi Şureanu) şi culoarele depresionare Strei – Cerna, şi Mureşului (Deva - Zam). Relieful judeţului Timiş dispune de o varietate de forme de relief: munţi, dealuri, depresiuni, câmpii. Munţi mai puţin înalţi sunt: Druja (Vf. Druja 958 m), Masivul Brăianu (Vf. Brăianu Mare), Masivul Pleşa Jdioarei (623 m) Dealurile cu înalţime între 200-400 m sunt: Frăgulii, Lăpugiului, Lugojului, Făgetului, Lipovei, Sacoşului. În partea centrală şi vestică se întind câmpiile: Gătaia, Vinga, câmpiile Arancăi şi Timişului.

Tabelul 1.1.1. Altitudinea medie a principalelor localităţi din regiune

Judeţul Localitatea Altitudinea (m)

Arad 108 Brad 455 Chişineu Criş 351 Gurahonţ 515 Hălmagiu 650 Ineu 451 Lipova 130

Arad

Sebiş 431

Page 13: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

13 13

Anina 645 Băile Herculane 1600 Bocşa 189 Caraş-Severin 201 Moldova Nouă 200 Oţelul Roşu 500 Oraviţa 500

Caraş-Severin

Reşiţa 260 Brad 250 Călan 230 Haţeg 310 Petrila 675

Hunedoara

Simeria 200 Buziaş 128 Deta 89 Făget 159 Jimbolia 82 Lugoj 125

Timiş

Timişoara 90

1.1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale.

Reţelele hidrografice de suprafaţă, din Regiunea Vest, aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Afluenţi importanţi sunt: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură, au apărut lacurile de acumulare dintre care mai importante sunt: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Lacurile naturale din Regiunea Vest sunt situate în special în zonele montane ale regiunii. Lacurile naturale sunt: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul, Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile artificiale (Văliug, Breazova si Secu), au apărut în urma unei acţiuni directe sau indirecte, în scopuri economice.

Lacurile antropice (cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Timişoara, Deta ) sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

Page 14: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

14 14

- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona bazinului Crişurilor, au luat naştere datorită prezenţei unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din

zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei

freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).

1.1.3. Temperatura ambientală.

Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene. În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se afla

5 staţii meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006, temperatura aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8oC şi 10,7oC, valori mai ridicate decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6oC (27/06/2006 la Arad), iar cea minimă absolută de –22,2oC (24/01/2006 la Gurahonţ).

În judeţul Caraş-Severin, cu clima continental moderată, temperatura medie anuală a fost de 8,1 oC, temperatura maximă absolută a fost de 35,5 oC, iar temperatura minima absolută de −23,7 oC.

Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe submediteraneene la sud de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest. Temperatura medie multianuală a aerului variază între 6,8 °C la Petroşani şi 9,6 °C la Hunedoara. Valorile înregistrate ale temperaturii aerului în cursul anului 2006 s-au încadrat în limetele normale pentru acest tip de climat.

În judeţul Timiş predomină un climat temperat continental moderat cu influenţe mediteranee şi oceanice. Temperatura medie anuală variază între 4-7 oC în zona montană şi 10-11 °C în zona de câmpie.

Tabel 1.1.3.1. Temperaturile medii, maxime si minime anuale de la staţiile meteorologice din Regiunea Vest

Judeţ Staţia meteorologica

Temp. medie anuală (0C)

Temp. maximă absolută (0C)

Temp. minimă absolută (0C)

Arad 10,7 34,6 -15,8

Chişineu Criş 10,7 34,0 -17,1

Gurahonţ 10,1 34,1 -22,2

Şiria 10,6 32,0 -16,2

Arad

Vărădia 9,8 34,0 -21,0 Caraş-Severin 8,1 35,5 -23,7

Deva 9,9 34,2 -20,3 Hunedoara

Ţebea 9,1 32,7 -23,4 Timiş Banloc 11,1 34,6 -15,2

Page 15: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

15 15

Jimbolia 11,2 34,5 -15,1

Lugoj 11,0 34,2 -17,4

Sânnicolau Mare 11,1 34,6 -15,1

Timişoara 11,1 34,8 -15,2

1.1.4. Precipitaţii atmosferice.

In Regiunea Vest s-au înregistrat următoarele cantităţi de precipitaţii în anul

2006.

Tabel 1.1.4. Cantitatea de precipitaţii

Judeţ Staţia meteorologică Cantitate totală de precipitaţii – 2006 ( l / m2 )

Arad 582,7 Chişineu Criş 591,9 Gurahonţ 845,3 Şiria 710,0

Arad

Vărădia 691,8 Băile Herculane 1021,3 Bozovici 751,8 Caransebeş 905,6 Cuntu 1202,0 Moldova Nouă 687,0 Oraviţa 910,4 Reşiţa 830,4 Semenic 1293,2

Caraş-Severin

Vf. Ţarcu 1138,4 Deva 671,3 Hunedoara Ţebea 731,6 Banloc 575 Jimbolia 459 Lugoj 638 Sannicolau Mare 470

Timiş

Timişoara 509

Regimul precipitaţiilor indică valori medii anuale mult mai ridicate în judeţul

Caraş-Severin. Nivelul cel mai scazut al precipitaţiilor se poate remarca în judeţul Timiş. Cantităţile de precipitaţii căzute au fost neuniform repartizate pe durata anului calendaristic. În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005 şi 2006 în toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2. În judeţul Caraş-Severin, media anuală a precipitaţiilor este de 837,57 mm cantitatea fiind mai mare în zonele montane. Judeţul Hunedoara are o medie anuală de precipitaţii de 701,45 l/m2, iar în zonele montane înalte s-a înregistrat o cantitate mai mare de precipitaţii.

Page 16: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

16 16

1.2. Resurse naturale

1.2.1.Resurse naturale neregenerabile.

Datorită reliefului variat, regiunea posedă bogate şi diverse resurse naturale. În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona

Munţilor Zărandului şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:

- calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,Căprioara, Galşa;

- granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; - andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa,

Tălagiu, Aciuţa; - zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa; - zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului

Alb şi ale Mureşului. - zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă. - izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona

Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor. Resursele neregenerabile din judeţul Caraş-Severin sunt :

- cărbuni: huilă de cocs, huilă energetică, cărbune brun, lignit, şist bituminos, şist cărbunos;

- minereuri: minereu de Fe, de Fe-Mn, de cupru, minereuri polimetalice - roci utile: rocă cu talc, andezit şi granit pentru construcţii, granodiorit, calcar

industrial şi de construcţii, marnă, argilă comună, nisip şi pietriş. În judeţul Hunedoara, resursele neregenerabile cele mai des exploatate sunt : - cărbune brun – Ţebea, Brad; - pirite – Deva, Boiţa-Haţeg; - huilă – Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Uricani,

Lonea, Paroşeni, Bărbăteni, Livezeni, Dîlja); - minereuri auro-argintifere – Gurabarza, Săcărâmb, Brad, Certej; - zăcăminte de fier – Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii, Ciungani – Căzăneşti; - minereuri complexe neferoase – Munţii Metaliferi (Băiţa, Săcărâmb, Hondol,

Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscăi (Muncelul Mic) şi Munţii Zarand (Ciungani, Căzăneşti, Almaş Sălişte);

- calcar – Crăciuneşti, Lăpugiu, Ardeu, Roşcani, Zlaşti şi Baniţa; - bauxită – Ohaba-Ponor ; - travertin – Geoagiu, Cărpiniş, Bampotoc; - talc – Lelese, Cerişor ; - dolomită – Teliuc, Zlaşti ; - bentonită – Gurasada, Dobra; - gips – Călanu Mic ; - nisipuri cuarţoase : Baru Mare şi Uricani ; - marmură : Alun, Bunila ; - andezite şi dacite : Deva, Băita, Crişcior, Ormindea şi Valea Arsului ; - ape geotermale – Geoagiu-Băi, Vaţa, Călan-Băi; - ape minerale – Boholt, Băcia, Bampotoc, Chimindia; - dioxid de carbon – Ocolişu Mare. Judeţul Timiş are următoarele resurse naturale: petrolul şi gazele naturale,

cărbuni, roci utile, substanţe nemetalifere (Luncani, Tomeşti). Zăcămintele de nisipuri cuarţoase din zona Făgetului reprezintă o altă resursă importantă. Argilele comune,

Page 17: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

17 17

utilizate ca materie primă, pentru fabricarea produselor ceramice, sunt larg răspândite in zona de câmpie. Acestea, sunt exploatate la Jimbolia, Cărpiniş, Biled, Timişoara, Şanoviţa-Lucareţ, Lugoj. În zonele montană şi piemontană, există roci utile : bazalt (Şanoviţa-Lucareţ), granodiorit (Jdioara), andezit (Drinova, Coşteiul de Sus), calcare şi calcare dolomitice (Tomeşti, Luncani, Baloşeşti, Jdioara, Nădrag), zăcământ de marmură (Valea Topla, la Luncani). Importante acumulari de pietrişuri şi nisipuri, sunt prezente în albiile râurilor Timiş, Bega, Mureş (parţial). Hidrocarburi lichide şi gazoase, se află la Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi.

1.2.2. Resurse naturale regenerabile.

Bogăţiile naturale ale regiunii le reprezintă izvoarele termale şi minerale, pădurile, biodiversitatea.

În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha ceea ce reprezintă 26,24% din suprafaţa judeţului. Judeţul Caraş-Severin dispune de mai multe lacuri naturale şi artificiale cu scopul alimentării oraşelor cu apă, precum şi producerea de energie electrică. Sunt valorificate potenţialele balneare al apelor termale şi apei plate de la Băile Herculane. Suprafaţa ocupată de păduri este de 42,27% din suprafaţa judeţului, adică 398.043 ha. Bazinul hidrografic al Mureşului (cu afluenţii săi) contribuie la menţinerea rezervelor de apă ale aglomerărilor umane. Sunt valorificate apele termale de la Geoagiu Băi.

În judeţul Timiş există mai multe staţiuni cu ape termominerale (Calacea, Timişoara, Teremia Mare), ape termale (Felix, 1 Mai, Tinca, Buziaş) care sunt importante pentru tratament, cure balneare şi agrement. În apropierea oraşului Făget, se pot remarca resursele naturale regenerabile de păduri. Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara o constituie bazinul Mureşului, în partea centrala, cu afluenţii săi principali (Strei, Cerna şi Râu Mare).În partea de sud în Retezat sunt prezente râurile Jiul de Est şi Vest, iar la nord Crişul Alb. Dintre lacuri, se poate aminti: Bucura, Zănoaga, Tăul Mare şi Tăul Mic, Slăveiul, Stănişoara, In Parâng se află lacurile: Deneş, Roşiile, Zăvoaiele, Gălcescu, Mândra, iar în Şureanu – Iezerul Mare şi Iezerul Mic. Importante sunt şi lacurile Valea de Peşti şi Cinciş.

Page 18: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

18 18

Capitolul 2. AERUL

2.1. Introducere

În România problematica protecţiei atmosferei este reglementată prin următoarele acte normative:

- OUG nr.243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea 655/2001; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea valorilor limită şi a valorilor de

prag pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul ambiental;

- Ordinul MAPN nr.745/2002 care stabileşte criteriile de clasificare a zonelor şi a aglomerărilor pentru evaluarea şi gestionarea calităţii aerului în Romania;

- HG nr.568/2001 care stabileşte cerinţele tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultate din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei de la depozite către terminale modificată şi completată de HG nr.893/2005

- HG nr.699/2003 care stabileşte măsurile de reducere a emisiilor de COV pentru anumite activităţi sau instalaţii, modificată prin HG nr.1902/2004;

- OU nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării - HG nr.541/2002 modificată şi completată cu HG 322/2005 privind stabilirea

unor măsuri de limitare a emisiilor anumitor poluanţi în aer, provenite de la instalaţiile mari de ardere, modificată de HG 1502/2006

- HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor; - STAS 12574/1987 “Aerul din zonele protejate” - Legea nr.271/2003 de ratificare a Protocoalelor Convenţiei privind poluarea

transfrontalieră pe distanţe lungi. - Legislaţia privind gazele cu efect de seră

Unele dintre acestea se referă numai la calitatea aerului, altele la protejarea mai multor factori de mediu prin prisma Directivelor europene.

Un aer curat este o componentă esenţială a unei vieţi de înaltă calitate. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr.731/2004,

descrie situaţia până în prezent în ceea ce priveşte calitatea aerului în România, precum şi măsurile pe care Guvernul le-a pregătit în vederea îmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului ambiental până în anul 2013. Strategia este structurată pentru două perioade de timp: Ø • 2004 – 2006: perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană; Ø • 2007 – 2013: perioada în care România este deja stat membru al UE.

Obiectivele principale ale strategiei sunt următoarele: 1. menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 2. îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 3. adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier; 4. îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.

Page 19: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

19 19

2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) Acidifierea este fenomenul ce apare ca urmare a faptului că anumiţi poluanţi atmosferici sunt transformaţi în substanţe acide, conducând la modificarea pH-lui aerului atmosferic, a precipitaţiilor , a solului. Aceşti poluanţi sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul. Produşii acestor reacţii au efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole. Pe lângă aceasta, oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea fenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic. Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999, a fost ratificat de ţara noastră prin elaborarea Legii nr.271/23.06.2003. Recent a fost emisă HG nr.1879/21.12.2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, privind plafoanele de emisie a acestor poluanţi care transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici. Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu ( anul 2010) şi lung (anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de respectare a încărcărilor şi nivelurilor critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferică. Pentru România plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 sunt cele prevăzute în protocolul Convenţiei din 1979, mai sus amintite. Calculul cantităţilor de poluanţi emise s-a realizat cu ajutorul programului de baze de date CORINVENT 2006, de către fiecare A.P.M. în parte.

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) Dioxidul de sulf provine, în mod principal, din sectorul energetic (72%). Alături de

arderile combustibililor fosili, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, (judeţele Caras Severin şi Hunedoara) industria alimentară, etc, contribuie la poluarea atmosferei cu SO2. O altă sursă importantă de poluare o constituie instalaţiile mici de ardere din zonele rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se adaugă arderile din industria de prelucrare. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, comparativ cu anul 1990, considerat ca an de referinţă.

Din totalul emisiilor pe regiune, 54% provin din judeţul Hunedoara şi 25% din Caraş Severin, unde este concentrată industrie metalurgică şi de prelucrare, pe lângă cea energetică.

Tab.2.2.1.1. Emisii anuale de SO2 (t/an)

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 9689 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11667 Caras Severin 20500 20400 20076 19400 19972 19857 19832 19518

Hunedoara 62800 403300 154400 79900 54100 43400 41600

Page 20: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

20 20

Timiş 10900 8610 9246 4373 3973 3333 3900 Regiune Vest 109936 447932 194756 118354 91239 78398 76755

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000

Emis

ii SO

2 t/a

n

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Evolutia emisiilor de SO2

Emisii SO2

Fig. 2.2.1.1. Evoluţia emisiilor de SO2

Pe baza calculelor efectuate cu modelul CORINVENT, după realizarea inventarului de emisii pe anul 2006, s-au centralizat datele respective la nivelul regiunii. Activităţile sunt clasificate pe grupe pe baza codurilor SNAP.

Tab.2.2.1.2. Emisii totale de SO2 in regiunea Vest (t/2006)

Grupa Activitate SO2

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 55325,19794 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 14754,18662 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 891,9771981 GRUPA 4 Procese de producţie 2075,272138 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 3593,802578 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 113,8218503 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,67206541 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. GRUPA11 Alte surse Total 76754,93039

Page 21: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

21 21

Contributia judetelor la emisiile de SO2 - 2006

AR 15TM 6

HD 54

CS 25

Fig. 2.2.1.2.. Contribuţia judeţelor la emisiile de SO2 - 2006 (%)

2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de arderile energetice, industriile de transformare şi traficul rutier. Pentru anul 2006, la nivelul regiunii principala contribuţie o are judeţul Hunedoara cu 53,8%. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de oxizi de azot cu 20%, comparativ cu nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă.

Tab.2.2.2.1. Emisii anuale de NOx (t/an)

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arad 3476 6893 6075 3710 7514 10013 4839 5806 Caras Severin 5945 5984 3275 3756 4336 3884 3951 3353

Hunedoara 707300 488300 151400 91000 14800 14800 14200 Timiş 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967

Page 22: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

22 22

Regiune Vest 725297 500770 163015 104141 30077 24910 26326

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

emis

ii NO 2,

t/an

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Evolutia emisiilor de NO2

Emisii NO2

Fig. 2.2.2.1. Evoluţia emisiilor de NOx

Tab.2.2.2.2. Emisii totale de NOx in regiunea Vest (t/2006)

Grupa Activitate NOx

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 12907,1957 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 4063,128071 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1776,085454 GRUPA 4 Procese de producţie 57,456259

GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 14,16546889

GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 4,6242 GRUPA 7 Transport rutier 7156,975656 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 341,4709492 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 4,7933115

GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd.

GRUPA 11 Altele Total 26325,89507

2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Judeţele Arad, Caraş Severin şi Timiş au aproximativ acelaşi nivel al emisiilor în 2006 (30% din totalul emisiilor pe regiune). Principala sursă de poluare cu amoniac o constituie agricultura. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de amoniac cu 30% comparativ cu nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă.

Page 23: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

23 23

Tab.2.2.3.1. Emisii anuale de NH3 (t/an)

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arad 4953 4625 5055 5261 Caras Severin 3920 3042 3712 3789 5236 5951 5805 5349

Hunedoara 593000 661400 3400 500 900 1000 801 Timiş 6270 5020 4864 4834 9295 5179 5238 Regiune Vest 15523 20771 17039 16659

0

5000

10000

15000

20000

25000

emis

ii NH 3,

t/an

2003 2004 2005 2006

Evolutia emiisiilor de NH3

Emisii NH3

Fig. 2.2.3.1. Evoluţia emisiilor de NH3

Tab.2.2.3.2. Emisii totale de NH3 în regiunea Vest (t/2006)

Grupa Activitate NH3 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 0,908554318 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 75,25849348 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 0,952881276 GRUPA 4 Procese de producţie GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,034142395 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 1715,9104 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 14865,80204 GRUPA 11 Alte surse Total 16658,86652

Page 24: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

24 24

Contributia judetelor la emisiile de NH3 in anul 2006

AR 31.6%

CS 32.1%HD 4.8%

TM 31.5%

Fig 2.2.3.2.. Contribuţia judeţelor la emisiile de NH3 - 2006

2.3. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici De prezenţa compuşilor organici volatili nemetanici este strâns legată de creşterea nedorită a nivelului de ozon troposferic, dăunător pentru sănătatea umană şi vegetaţie. Aceştia constituie, alături de NOx, substanţe precursoare ale ozonului la nivelul solului. Sursele principale ale emisiilor de compuşi organici volatili o constituie utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, care trebuie să respecte reglementările HG nr.699/2003 şi introducerea pe piaţă a benzinei şi motorinei, depozitarea carburanţilor şi distribuţia acestora de la terminale la staţiile de benzină. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 presupune o reducere a emisiilor de compuşi organici volatili cu 15% faţă de nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă.

Tab.2.3.1. Emisii anuale de COV nemetanici (t/an)

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arad 3793 12380 5137 3471 14974 14419 7804 8157 Caras Severin 8230 9450 8450 7880 7440 13720 23620 23690

Hunedoara 7000 5200 5100 10110 Timiş 30200 1450 1416 4032 2076 2509 3906

Regiune Vest 33446 35415 39033 45863

Page 25: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

25 25

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

emis

ii CO

Vnem

etan

ici,

t/an

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Evolutia emisiilor totale COV nemetanici in Regiunea Vest

ARCSHDTM

Fig. 2.3.1. Evoluţia emisiilor de COV nemetanici Tab.2.3.2. Emisii totale de COV nemetanici în regiunea Vest (t/2006)

Grupa Activitate COVNM GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 1308,959804 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 4696,739119 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 369,1153867 GRUPA 4 Procese de producţie 326,2973414 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 7188,168377 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 12328,24263 GRUPA 7 Transport rutier 9365,209441 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 49,24741842 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 38,27938179 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. GRUPA 11 Alte surse 10193,70992 Total 45863,96882

Page 26: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

26 26

Contributia activitatilor la emisiile de COV nemetanici

Grrupa 11

Grupa 9

Grupa 8

Grupa 7Grupa 6

Grupa 5Grupa 4

Grupa 3

Grupa 2Grupa 1

Fig 2.3.2. Contribuţia activităţilor la emisiile de COV nemetanici în Regiunea Vest

2.4. Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5)

Prezenţa particulelor în aer este legată de activitatea umană – majoritatea provenind din combustia materialelor fosile, transportul rutier, incinerări şi alte activităţi industriale. Cu cât pulberile au dimensiuni mai mici, cu atât efectul de alterare a funcţiilor respiratorii este mai puternic. În plus, conţinutul de metale grele din pulberi adaugă acestui efect şi pe cel cancerigen şi mutagen. Reţeaua de prelevare a pulberilor în suspensie este formată din 23 puncte de prelevare la nivelul întregii regiuni , în care este folosită procedura din STAS 12574/87. Majoritatea, 70%, se află pe teritoriul judeţului Hunedoara.Cea mai mare valoare care s-a înregistrat este de 0,356 mg/m3 (237,33%faţă de CMA), la Timişoara, la staţia de tip industrial amplasată în zona industrială Calea Stan Vidrighin.

În doua puncte, în municipiile Reşiţa şi Timişoara, se prelevă fracţiunea PM10, pe baza metodologiei din Ord.592/2002. Se efectuează prelevări de 24 de ore. S-au prelevat un număr de 5587 probe pulberi în suspensie, din care 7,8% au depăşit concentraţia maximă admisă comform STAS 12574/87, maxima fiind de 0,356 mg/m3 (237,33% faţă de CMA), măsurată la Timişoara la staţia amplasată în zona industrială. Din cele 703 probe de PM10, 138 (19,6%) au depăşit valoarea limită din Ord.592/2002. Maxima s-a înregistrat la Timişoara, având valoarea de 252,52µg/m3 ce reprezintă 432,92% faţă de VL zilnică .

O altă categorie de pulberi, cu diametrul mai mare decât pulberile în suspensie şi PM10, a căror comcentraţie este urmarită conform STAS 12574/87, este cea a pulberilor sedimentabile. În tabelul 2.6.1. există date referitoare la numărul punctelor şi a modului de prelevare a acestora. Maxima anuală a fost înregistrată în judeţul Timiş, la Şag – 69,97 g/m2/lună, ceea ce reprezintă 411,59% faţă de CMA. Frecvenţa depăşirilor în acest punct de prelevare a fost de 33,3%. Cauza acestei situaţii o constituie apropierea de halda de cenuşă - SC Colterm SA Utvin, obiectiv IPPC, care are autoizaţie integrată de mediu eliberată în 2007.

În tabelul 2.4.1 sunt valoruile emisiilor din 2006 ale acestui poluant.

Page 27: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

27 27

Tab. 2.4.1. Emisii de pulberi în regiunea Vest

Grupa Activitate TSP PM10 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 12278,63973 19,28910644 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 4506,175528 1,564303546 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 2833,952731 0,3292 GRUPA 4 Procese de producţie 3332,709642

GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse

GRUPA 7 Transport rutier 644,2110661 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 13,83106289 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 1,125294

GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

Grupa 11 Alte surse Total 23610,64506 21,18260999

52% din întreaga cantitate emisă în 2006 provine din arderi şi industriile de transformare (grupa 1).

Contributia activitatilor la emisiile TSP in 2006

Grupa 7 2.73

Grupa 90.01

Grupa 80.06

Grupa 414.12

Grupa 312Grupa 2

19.08

Grupa 152

Fig. 2.4.1. Contribuţia activităţilor la emisiile de NH3 (%)

Page 28: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

28 28

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenţi (POPs)

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) Metalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi, care sunt stabili şi au o densitate mai mare de 4,5 g/mc şi compuşii lor. Printre acestea, plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice. Până în prezent, doar plumbul a făcut obiectul unei supravegheri, urmărindu-se încadrarea concentraţiilor determinate în anumite limite. Emisiile de plumb ar trebui să scadă pe măsura folosirii pe scară tot mai largă a benzinei fără plumb. In anul 2006 el a provenit în proporţie de 76,3% din arderile în industria de prelucrare. Cadmiul şi mercurul provin, mai ales, de la industria de prelucrare : Cd în proporţie de 62,3%, iar Hg :42,6,% în 2006.

Tab. 2.5.1.1. Emisiile totale de metale grele în regiunea Vest (kg/an)-2006

Grupa Activitate Mercur Cadmiu Plumb GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 72,51177876 1,5704 15,865785 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 259,7158626 259,5490701 327,243451 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 247,392893 137,7354611 6137,966533 GRUPA 4 Procese de producţie 0,2098252 4,1926812 1048,129054

GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse

GRUPA 7 Transport rutier 3,050372 407,9396079 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,02877485 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 29,692989 10,275289 109,044705

GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

Grupa 11 Alte surse Total 609,5233486 416,4020482 8046,189136

Tab.2.5.1.2 Evoluţia emisiilor de metale grele, t/an

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arad 35,48 35,51 0,18 0,19 Caras Severin 10,03 11,03 20,12 10,45 12,64 18,40 12,39 4,71

Hunedoara 3,62 8,36 7,27 3,69 Timiş 0,54 0,15 0,42 0,11 0,26 0,12 0,46 Regiune Vest 51,85 62,53 19,96 9,05

Page 29: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

29 29

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs) Poluanţii organici persistenţi (POP) sunt substanţe organice care prezintă caracteristici toxice, sunt persistente, au capacitatea de bioacumulare. Ele pot fi transportate pe calea aerului dincolo de frontiere, la distanţe lungi şi sint depuse. Pot avea efecte negative importante asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, aproape sau departe de sursele lor. Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice (PAH), hidrocarburile policlorurate bifenilice (PCB) şi dioxina. Dioxina a provenit mai ales din arderile în industria de prelucrare - 94% .Unica sursa de PCB, în regiunea Vest o reprezintă activitatea de tratare şi depozitare a deşeurilor, iar PAH–rile sunt emise de surse mobile şi utilaje : în 2005 în proporţie de 81,2% , în proporţie de 89,7%, în 2004 şi de 44% în 2006.

Tab. 2.5.2.1. Emisiile totale de POP în regiunea Vest -2006

Grupa Activitate HAP(Mg) PCB (kg) Dioxina (g)

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 33,5743553 GRUPA 4 Procese de producţie 0,005324883 2,09624

GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse

GRUPA 7 Transport rutier GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,004201617 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,007316002 0,070688619

GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

Grupa 11 Alte surse Total 0,0095265 0,007316002 35,74128392

Tab.2.5.2.2. Evoluţia emisiilor de POP , kg/an

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Arad 4,513 Caras Severin 17,300 18,200 16,10 16,460 11,110 1,380 4,510 2,781

Hunedoara 0,446 0,020 0,001 2,238 Timiş 0,246 1,734 1,146 1,075 0,879 0,024 Regiune Vest 16,346 18,194 12,702 2,475 5,390 9,556

Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la POP şi metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 a fost ratificat de ţara noastră prin elaborarea Legii nr.271 din 23 iunie 2003. Anul de referinţă

Page 30: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

30 30

pentru reducerea emisiilor anuale totale în atmosferă de POP şi metale grele , ce fac obiectul protocolului mai sus menţionat, este anul 1989.

2.6. Calitatea aerului ambiental În anul 2006, reţeaua de monitorizare a calităţii aerului a fost formată din următoarele staţii şi puncte de prelevare:

Tab.2.6.a Puncte de prelevare poluanţi gazoşi

Număr puncte prelevare pulberi sedimentabile Judeţul

Număr staţii prelevare probe pentru poluanti

gazosi

Arad 4 ( Arad) 11 (7 - Arad, 4 - iudet) Caras Severin 4 ( Resita) 13 (3 - Resita, 3 - Caransebes, 3 - Moldova

Noua, 4 - alte centre urbane) Hunedoara 17: ian.-mai

18:iunie-dec. (Deva, Chiscadaga, Hunedoara, Calan, Valea Jiului)

64 – frecventa lunara (11 – Deva, 15 – Hunedoara, 7 – Calan, 7 – Valea Jiului,13- Chiscadaga, 11 – alte centre industriale) 12-frecventa saptamanala (4 - Chiscadaga, 2 – Hunedoara,, 2 – Valea jiului, 4 – alte centre industriale)

Timis 3 (Timisoara) 27 (10 – Timisoara, 17 - judet)

Regiunea Vest 28 118 – frecventa lunara

12 – frecventa saptamanala

Tab.2.6.b. Analize efectuate în 2006

Nr. crt. Indicat. UM

STAS 12574

sau Ord. 592

Nr. total

probe

Nr. probe

ce dep.

CMA/VL/praguri

Minima masurat

a mg/mc

Maxima masurata

mg/mc Obs.

1. NO2 mg/mc STAS 12574

2686 0 0,001-TM,HD,CS

0,100-HD

2. SO2 mg/mc “ 2532 0 0-HD 0,019-HD 3. NH3 mg/mc “ 2139 0 0,001-

HD 0,058-TM

4. fenol mg/mc “ 13 0 0 0,001-HD 5. NOx µg/mc Ord.592 3991(p

robe 0 0,0-TM 257,8-TM

Page 31: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

31 31

orare) 6. SO2 µg/mc “ 3222

(probe orare)

0 0,0-TM 104,7-TM

7. CO mg/mc

3447 (probe 8 ore)

0 0,0 5,8 numai în TM

8. O3 µg/mc “

8179 (probe orare)

0 0,096-TM

192,6-TM În AR, CS, TM

9. Pulberi in suspensie

mg/mc STAS 12574

2747 291 0,002-HD

0,356-TM

10. PM10 µg/mc Ord.592 357 90 7,4-CS 252,52-TM

In CS şi TM

11. Pulberi sedimentabile

g/mp/ luna

STAS 12574

639 48 1,06-TM 69,97-TM

În regiunea Vest funcţionează: 6 staţii de fond urban, 14 staţii industriale, 3 staţii

de trafic şi 1 staţie de trafic/industrială. Date despre analizele efectuate în aceste staţii sunt redate în tabelul 2.6.c.

Page 32: Starea Mediului .Reg vest

Tab.2.6.c. Situaţia centralizată a monitorizării calităţii aerului regiunea Vest

Concentraţia

Frecvenţa depăşirii

%

Obser-vaţii

Judeţ

Oraş Tipul staţiei (număr

de staţii)

Tip poluant

Nr. deter- minări

Medie anuala

Medie zilnică

Max. zilnica

Max. 8 ore

VL CMA Val. ţintă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

NOx 258 0,0084 SO2 258 0,00029 O3 8760 76,90

Arad, APM

Fond urban

Pulb.sed. 12 4,09 NOx 258 0,00989 SO2 258 0,00054

Arad, Astra

Vagoane

Industrială

Pulb.susp.

258 0,1519 64,73

NOx 216 0,01019 Fără lunile ian. Şi febr.

SO2 216 0,00031 Idem Pulb.sus

p. 258 0,1467 41,1

Arad, Uz.Elec

trică

Trafic/ind.

Pulb.sed. 12 13,52 25,0 NOx 258 0,01037 SO2 258 0,00084

Pulb.susp.

258 0,1492 50,0

AR

Arad, str.Şag

una

Trafic

Pulb.sed. 12 4,63 Arad,

Grădişte

Trafic Pulb.sed. 12 7,49

Page 33: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

33 33

Arad, Zona UTA

Industrială

Pulb.sed. 12 5,33

Arad,Aradul Nou

Trafic/ind.

Pulb.sed. 12 7,60

Arad, Roşiori

Ind. Pulb.sed. 12 4,95

Nădlac Trafic Pulb.sed. 12 3,97 Pecica Trafic Pulb.sed. 12 3,06 Lipova Trafic Pulb.sed. 12 4,52

Sânleani

Trafic Pulb.sed. 12 4,13

NO2 355 0,0146 NH3 355 0,0314 SO2 280 0,0082 Ord.592 O3 312 0,0808 Ord.592

PM10 355 0,0389 9,57 Ord.592

Reşiţa,APM

Fond urban

Pulb.sed. 12 12,2033♦

NO2 331 0,0155 NH3 331 0,0358 SO2 331 0,0064

Reşiţa, CSR

Industrial

Pulb.susp.

331 0,1047 2,11

NO2 346 0,0128 NH3 344 0,0298 SO2 346 0,0051

CS

Reşiţa,UCMR

Industrial

Pulb.susp.

346 0,1190 7,51

Trafic NO2 355 0,0167 Reşiţa,CR NH3 355 0,0283

Page 34: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

34 34

SO2 355 0,0059 Pulb.sus

p. 355 0,1410 20,2

8

Reşiţa, Tipogra

fie

Trafic Pulb.sed. 12 19,92♦ 58,33

Reşiţa, Micro III

Trafic Pulb.sed. 12 13,07♦

B.Herculane,

Aquaterm

Trafic Pulb.sed. 2 7,0171♦

B.Heculane,

Statie Hidrolo

gică

Fond urban

Pulb.sed. 14 7,7824♦

Bocşa,Uzina

Trafic Pulb.sed. 11 10,6895♦

Bocşa, Avicola

Industrială

Pulb.sed. 11 7,0769♦

Anina,Caras

Forest

Industrială

Pulb.sed. 19 10,0780♦

Anina, Primari

e

Trafic Pulb.sed. 1 6,000♦

Oraviţa, Meteo

Fond urban

Pulb.sed. 11 7,9999♦

Oraviţa,Minieră

Industrială

Pulb.sed. 12 7,0043♦

Page 35: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

35 35

Caran-sebeş, Pct.1

Fond urban

Pulb.sed. 7 11,4554♦

Caran sebeş,Mobiro

m1

Industrială

Pulb.sed. 24 14,9170♦

Ruşchi ţa,Pct.1

Industrială

Pulb.sed. 11 24,0288♦

18,18

C.Daicoviciu, Pct.1

Industrială

Pulb.sed. 12 12,7917♦

Oţelu Roşu,S

PCO

Industrială

Pulb.sed. 24 57,1071♦

33,3

Moldo va Nouă, Moldova Veche

Industrială

Pulb.sed. 36 9,1240

NO2 313 0,00551 SO2 312 0,00103 Pulb. susp.

336 0,06668 14

Deva,APM

Fond urban

Pulb.sed. 10 5,365 NO2 182 0,00393 SO2 182 0,00025 Pulb. susp.

182 0,04134

HD

Deva, Meteo

Fond urban

Pulb.sed. 8 4,3900 Trafic NO2 234 0,00446 Deva,

St.IRE SO2 234 0,00047

Page 36: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

36 36

Pulb. susp.

234 0,4590

Pulb.sed. 11 5,6245 Fond urban

NO2 99 0,00814

SO2 99 0,00139 Pulb.

susp. 113 0,4670

Deva, Spital

NH3 96 0,00479 Indistria

lă NO2 115 0,00278

SO2 115 0,00009

Deva, CTE

Mintia Pulb.

susp. 156 0,03840

Deva Pulb.sed. 58 6,0766 Industri

ală NO2 183 0,00722

SO2 183 0,00108 Pulb.

susp. 152 0,04824

Pulb.sed. 11 9,82909

Hunedoara,

St.epur. buituri

fenol 56 0,00021 NO2 175 0,00021 SO2 175 0,00049 Pulb. susp.

176 0,02662

Pulb.sed. 10 5,49600

Hunedoara,lab.

APM

Industrială

NH3 175 0,00368

Hunedoara,

spital

Industrială

NO2 183 0,00791

SO2 183 0,00103

Page 37: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

37 37

Pulb. susp.

186 0,04017

Pulb.sed. 9 6,3000 NH3 182 0,00577

Industrială

Pulb.sed. 76 11,499 15,0 Hune doara

Industrială

Pulb. susp.

155 0,03745

Industrială

NO2 415 0,0080

SO2 415 0,00719 Pulb.

susp. 644 0,0900

Petroşani

Pulb.sed. 76 8,9699 Industri

ală Pulb.sed. 47 6,5359 Brad

Pulb. Susp.

232 0,05408

Industrială

NO2 180 0,00324

SO2 180 0,0001 Pulb.

Susp. 166 0,03893

Calan

Pulb.sed. 56 4,9271 Orăstie Fond

urban Pulb.sed. 10 5,7340

Baru Mare

Industrială

Pulb. susp.

154 0,02764

Pulb.sed. 37 8,35 Chişcă daga

Industrială

NO2 296 0,00442

SO2 296 0,00045

Page 38: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

38 38

Pulb. Susp.

455 0,04595

Pulb.sed. 134 10,122 5,2 SO2 7446 84,3 0,0 Ord.592 NO2 5484 21,43 0,0 Ord.592 O3 7841 178,83 1,06 Ord.592

Timişoara, APM

Fond urban

CO 7039 2,75 0,0 PM10 355 56,34 252,52 - 39,1

5 - - Frecvenţa

depăşirii se referă la valorile medii zilnice

SO2 179 0,0024

NO2 168

0,0092

Pulb. susp.

197 0,087

14,72

114,67% din CMA anuală

SO2 168 0,0015

Timişoara,

Cal.S.Vidrighin

Industrială

NO2 170 0,0083

SO2 168 0,0015 Timişoara,

Cal.Şagului

Industrială NO2 170 0,0083

TM

Timişoara

Pulb.sed. 311 37,39♦ 8,04

Jud. Timiş

Pulb.sed. 201 41,87♦ 9,5

Page 39: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

39 39

Unităţi de măsură: mg/m3 la NOx, SO2, pulberi în suspensie, dacă determinarea a fost efectuată cf. STAS 12574/87 Şi CO cf.Ord.592/2002 : µg/m3 la O3, PM10 , SO2. NO2, dacă determinarea a fost efectuată cf. Ord.592/2002 g/m2/lună la pulberi sedimentabile, cf.STAS 12574/87 ♦ valoare maximă lunară

2.6.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf, s-a efectuat în anul 2006, astfel:

- prin monitorizare continuă, cu analizoare automate (APM CS şi TM), conform cu Ord.592/2002

- prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987.

Pe parcursul anului trecut nu s-au înregistrat depăşiri ale valorior limită (Ord.592) sau ale concentraţiei maxime admisibile (STAS 12574). În tabelul 2.6.1 este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale ale probelor de 24 de ore, de SO2 în judeţele regiunii, exprimate în mg/m3.

Tab.2.6.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2, mg/m3

AR CS HD TM 1996 0,004 0,0043 0,0110 1997 0,003 0,0047 0,0106 1998 0,003 0,0056 0,0073 1999 0,0012 0,0028 0,0038 0,0093 2000 0,0014 0,0038 0,0034 0,0086 2001 0,0003 0,0033 0,0018 0,0076 2002 0,0001 0,0036 0,0021 0,0036 2003 0,0001 0,0069 0,0024 0,0023 2004 0,0003 0,0082 0,0020 0,0046 2005 0,0010 0,0070 0,0020 0,0023 2006 0,0005 0,0063 0,0018 0,0030

Page 40: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

40 40

00,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,009

0,01

conc. mg/m3

1999 2001 2003 2005

Fig. 2.6.1. Evolutia concentratiilor de SO2, mg/m3 (medii anuale)

ARCSHDTM

Se constată cu uşurinţă faptul că nivelul concentraţiilor de dioxid de sulf scade cu trecerea timpului, odată cu schimbările care se petrec în structura şi ponderea ramurilor economice. Folosirea tot mai redusă a combustibililor fosili de calitate inferioară este, de asemenea, reflectată de datele din tabelul de mai sus.

2.6.2. Concentraţii ale dioxidului de azot Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot, s-a efectuat în anul 2006, astfel:

- prin monitorizare continuă, cu analizoare automate (APM CS şi TM), conform cu Ord.592/2002

- prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987.

Pe parcursul anului trecut nu s-au înregistrat depăşiri ale valorior limită (Ord.592). Concentraţia maximă admisibilă (STAS 12574) de 0,1 mg/m3 a fost atinsă, la Deva, staţia de la spital, str. 22 Decembrie nr.193 . În tabelul 2.6.2 este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale ale probelor de 24 ore, de NO2 în judeţele regiunii, exprimate în mg/m3.

Tab.2.6.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2, mg/m3

AR CS HD TM 1996 0,009 0,0071 0,006 1997 0,010 0,0089 0,010 1998 0,011 0,0102 0,005 1999 0,0152 0,0107 0,0104 0,005 2000 0,0133 0,0122 0,0082 0,006 2001 0,0097 0,0134 0,0071 0,006 2002 0,0075 0,0189 0,0093 0,004 2003 0,0073 0,0158 0,0060 0,003

Page 41: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

41 41

2004 0,0076 0,0126 0,0058 0,002 2005 0,0109 0,0140 0,0056 0,004 2006 0,0097 0,0151 0,0056 0,005

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

conc

entra

tii m

edii

anua

le, m

g/m3

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2

ARCSHDTM

Fig. 2.6.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2

2.6.3. Concentraţii ale amoniacului Măsurători ale concentraţiei de amoniac se efectuează în mod curent în judeţele Caraş Severin şi Hunedoara, în conformitate cu STAS 12574/1987. concentraţia maximă admisibilă, de 0,1 mg/m3, nu a fost depăşită.

În judeţul CS acesta se măsoară la toate cele 4 staţii din Reşiţa, media anuală pe judeţ fiind de 0,0313 mg/m3. Media maximă lunară a fost calculată pentru luna februarie, la staţia CSR Reşiţa: 0,0458 mg/m3.

În judeţul Hunedoara, se fac măsurători în 2 puncte la Hunedoara şi într-un punct la Deva. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0,031 mg/m3.

Laboratoarele din cadrul APM Arad şi APM Timiş au efectuat determinări ale amoniacului în perioada 16 – 19 noiembrie 2006, după semnalarea unui posibil eveniment de poluare a aerului provocat de Combinatul Petrochimic din Pancevo, Serbia. Au fost efectuate măsurători de scurtă durată (30 minute), timp de 24 de ore. Nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA pentru media de scurtă durată, din STAS 12574/87.

Tab.2.6.3. Evoluţia concentraţiilor de NH3, mg/m3

CS HD 1996 0,048 0,038 1997 0,041 0,032 1998 0,037 0,028 1999 0,043 0,025

Page 42: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

42 42

2000 0,048 0,023 2001 0,036 0,017 2002 0,040 0,020 2003 0,039 0,008 2004 0,035 0,004 2005 0,037 0,004 2006 0,031 0,005

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) Ozonul troposferic nu este emis ca atare, ci ia naştere în urma unor reacţii

fotochimice care au loc între anumiţi poluaţi emişi în atmosferă (precursori) şi oxigenul din aer. Dintre precursori cel mai frecvent este luată în discuţie existenţa oxizilor de azot. În atmosferă NO2 se decompune şi unul dintre produşii de reacţie reacţionează cu oxigenul din aer , rezultând ozonul. Aceste reacţii sunt catalizate de componenta ultravioletă din radiaţia solară. Rezultă de aici că poluarea cu dioxid de azot este dăunătoare din două puncte de vedere: cel al NO2 şi al producerii O3.

Ozonul este o substanţă foarte reactivă, puternic oxidantă, agresivă pentru organismele vii. Dăunează sănătăţii umane pentru că provoacă afecţiuni ale aparatului respirator şi ale ochilor. De asemenea, a fost dovedit efectul negativ al acestuia asupra culturilor agricole.

În regiunea Vest, monitorizarea continuă a ozonului se realizează în judeţele Arad, Caras Severin şi Timiş, cu analizoare tip APOA – 360, produse de firma Horiba. Monitorizarea se face în conformitate cu Ord.592/2002.

În judeţul Arad nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare sau ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane pentru 2010.

În judeţul Caras Severin, din 312 probe medii pe 8 ore , 25 (8,01%) au depăşit valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, marea majoritate în luna mai. Maxima a fost de 158,03 µg/m3 şi a fost înregistrată în data de 05.05.2006.

În judeţul Timiş s-au înregistrat 83 depăşiri ale valorii ţintă pentru 2010 pentru protecţia sănătăţii umane, cele mai multe – 48,1% - în luna iulie, când s-a înregistrat şi valoarea maximă a mediilor pe 8 ore, 178,83 µg/m3 (149% faţă de valoarea ţintă). Situaţia ozonului, interpretată prin prisma concentraţiilor medii orare, în judeţul Timiş, este următoarea: cea mai mare concentraţie medie orară a fost de 192,6 µg/m3 şi s-a înregistratîn data de 29 iulie 2006, în intervalul orar 12:00 – 13:00. Această valoare reprezintă 107,0% din valoarea pragului de informare şi 80,25% din valoarea pragului de alertă. Pe parcursul întregului an aceste praguri au fost depăşite doar în 2 zile: 29 iulie şi 1 august, prin 6 medii orare.

2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele

Acestea se determină din praful care se colectează pe filtrele folosite la determinarea pulberilor în suspensie (cf.STAS 12574/87) sau a PM10 (cf.Ord.592/2002). În prezent din categoria metalelor grele se fac analize ale conţinutului de plumb, conform Ordinului 592/2002.

În laboratoarele aparţinând de A.P.M. Arad şi A.P.M. Caraş Severin nu s-au efectuat determinări ale plumbului, din cauza faptului ca nu există în dotare spectrofotometru de absorbţie atomică necesar în derularea analizei conform cu Ord.592.

Page 43: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

43 43

La A.P.M. Hunedoara, plumbul a fost analizat în conformitate cu STAS 12574/87. S-au înregistrat 10 depăşiri ale CMA în anul 2006, valoarea cea mai mare fiind de 0,0081 mg/m3, în data de11.04.2006, la proba prelevată în punctul amplasat la I.R.E.Deva.

A.P.M. Timiş a efectuat analize de plumb respectând prevederile din Ord.592/2002. Probele de pulberi PM10 mineralizate, care au fost prelevate în zona centrală a municipiului Timişoara, au fost analizate în laboratorul ce aparţine de catedra de Chimie a Mediului din cadrul Facultăţii de Chimie Industrială Timişoara. Valoarea medie anuală a concentraţiei de plumb s-a situat mult sub valoarea limită din Ord.592/2002: 0,0302 µg/m3 faţă de 0,666 µg/m3 – valoarea limită pentru anul 2006, reprezentând 4,5 % din aceasta. Comparativ, valoarea anului 2005 a reprezentat 5,9% din valoarea limită a anului respectiv. Se constată o diminuare a poluării cu plumb a aerului ambiental, în Timişoara.

2.6.6. Calitatea aerului ambiental – monoxidul de carbon

În anul 2006, CO a fost analizat numai în judeţul Timiş. S-a utilizat un analizor automat CO 11M, produs al firmei Environnement, care a fost amplasat la staţia fond urban, în centrul municipiului Timişoara, fiind urmată procedura din Ord.592/2002.

Valoarea maximă a mediilor de 8 ore a fost înregistrată în data de 31.12.2006, intervalul orar 16:00 – 24:00. Aceasta a fost 2,75 mg/m3, ceea ce reprezintă 22,9% din VL (valoarea maximă zilnică a mediilor de 8 ore) .

2.6.7. Calitatea aerului ambiental – calitatea precipitaţiilor

Reţeaua de monitorizare a calităţii precipitaţiilor este formată din 33 puncte de prelevare. Majoritatea probelor cu caracter acid (pH<5,6) s-au prelevat de la staţia meteorologică amplasată pe muntele Semenic, judeţul Caraş Severin. Cu unele mici excepţii, gama indicatorilor analizaţi, în laboratoarele celor 4 judeţe, pentru determinarea calităţii precipitaţiilor este aceeaşi, iar intervalele în care s-au situat valorile acestora sunt redate în tabelul 2.6.7.

Tab. 2.6.7.Calitatea precipitaţiilor

INDICATORUL INTERVALUL

- pH 4,90 (CS) – 8,05 (TM)

- aciditate, mEq/l 0,16 /HD) – 156 (CS)

-conductivitate, μS/cm 11,2 (CS) – 966 (TM)

- sulfati, mg/l 0,0 (CS) – 64 (CS)

- azotati, mg/l 0,041 (HD) – 50,0 (TM)

- azotiti, mg/l 0,00 (CS) – 3,41 (TM)

- cloruri, mg/l 0,0 (TM) – 142 (TM)

- amoniu, mg/l 0,0 (AR,CS, TM) – 6,90

Page 44: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

44 44

(CS)

- ioni de calciu, mg/l 0,0 (CS) – 30,75 (TM)

- ioni de magneziu, mg/l 0 ,00(CS) – 11,92 (TM)

2.7. Deteriorarea stratului de ozon stratosferic

În stare naturală, ozonul există în stratosferă, la o altitudine de aproximativ 10 – 50 km, în proporţie de 90%. Pe înălţime, între 20 – 35 km prezintă un maxim. Concentraţia în atmosferă este de 0,04 ppm. Prin Convenţia de la Viena stratul de ozon stratosferic este definit ca fiind «stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar». Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de mediu luate în discuţie la toate nivelele de competenţă. Fenomenul are consecinţe ireversibile şi afectează nefavorabil ecosistemele terestre şi acvatice, sănătatea umană, aspectul climei. De aceea, problema necesită o abordare unitară, fiind instituit un regim internaţional al acestei substanţe.

România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena în 1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (în 1993), Copenhaga (în 2001) şi Montreal (în 2001). Adoptarea acestor acorduri multilaterale de mediu enumerate mai sus, subliniază angajarea puternică a Guvernului României în realizarea măsurilor promovate la nivel internaţional în domeniul protecţiei atmosferei şi, implicit, al stratului de ozon. Existenţa stratului de ozon stratosferic este influenţată negativ, până la distrugerea sa, de către halogenii eliberaţi de la sol, în urma folosirii necontrolate şi excesive a următoarelor substanţe halogenate (ODS) : clorofluorocarburi (CFC) , hidroclorofluorocarburi (HCFC), hidrobromofluorocarburi (HCFBr), tetraclorura de carbon, bromură de metil. Aceste substanţe sunt agenţi frigorifici agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi. Prin Ordonanţa nr.24/27.01.2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25.11.1992, se impune limitarea până la evitarea totală a consumului acestor substanţe. În plus, s-a constatat ca CFC-urile şi halonii au contribuţie la procesul încălzirii globale prin acţiunea lor ca gaze cu efect de seră. Între deprecierea stratului de ozon şi fenomenul de încălzire globală există o serie de legături. Intensificarea radiaţiei UV β ca rezultat al deprecierii stratului de ozon, poate avea efecte distructive asupra florei şi faunei, care acţionează ca moderatori ai CO2. Din cauza acestui fenomen, nivelul CO2 în atmosferă este mai ridicat şi, implicit, se amplifică fenomenul de încălzire globală.

În ultima perioadă scăderea cantităţii de ozon stratosferic a fost mult încetinită, dar valorile care se măsoară sunt mai mari faţă de cele din anii 1980. Consumul de substanţe care conţin compuşi halogenaţi au fost maxime în perioada 1997 – 1998, dar se menţin încă la valori îngrijorătoare.

Situaţia meteorologică diferă mult de la un an la altul, este imprevizibilă şi din cauza deteriorării stratului de ozon stratosferic. Din păcate, nu se poate evalua cu exactitate aportul influenţei acţiunilor de natură antropică sau naturală.

În anul 2006, 50 de firme din regiunea Vest au fost implicate în activităţi cu substanţe ODS, din care 30 în judeţul Caras Severin. Substanţa cea mai utilizată a fost freonul R 134 A : 47,968 to, din care 98,8% folosit în judeţul Timiş, de către un producător de vitrine frigorifice comerciale (S.C. Frigoglass Romania S.R.L.).

Page 45: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

45 45

Alte cantităţi de ODS-uri vehiculate în regiune în anul 2006 sunt: - freon R 12 : 268,83 kg - freon R 22 : 1959,86 kg - freon 404 A : 87 kg - freon 407 A : 69,7 kg - freon R 410 : 11,3 kg - freon R 507 : 11,5 kg - HCFC 141 b : 1965 kg - CCl4 : 2,5 kg

Eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon va grăbi recuperarea grosimii acestuia. Se impune acţionarea pe diferite planuri pentru ca acest deziderat să se pună în practică. Implementarea transferului de tehnologie nepoluantă în vederea eliminării emisiilor de ODS-uri la utilizatorii industriali şi instituirea controlului comerţului cu aceste substanţe (prin obligativitatea obţinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substanţe care epuizează stratul de ozon) sunt acţiuni care nu pot fi evitate. Se impune aplicarea restricţiilor la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/31 august 1999. Se vor utiliza şi exploata instalaţii şi sisteme frigorifice cu tipuri de freoni inofensivi pentru mediu. O parte din aceste activităţi se vor desfăşura de către comisarii Gărzii de mediu care vor colabora cu organele vamale la verificarea importurilor de substanţe şi produse cu potenţial în distrugerea stratului de ozon, dar vor controla şi autorizaţiile eliberate de autorităţile de mediu, pe care operatorii ce utilizează aceste substanţe trebuie să le deţină.

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995

an

cant

itate

(Kg)

Fig. 2.7. Evoluţia consumului de HCFC –134a în regiunea Vest

Page 46: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

46 46

2.8. Schimbări climatice

Una din provocările cele mai serioase ale ultimelor decenii o reprezintă schimbările climatice. Problematica aceasta este deosebit de complexă, astfel că luarea de măsuri eficiente şi corecte impune abordarea domeniului respectiv pe bază de cunoştinţe temeinice, aplicarea măsurilor trebuind să se facă la nivel mondial. Creşterea tot mai evidentă a temperaturilor din ultimele decenii este determinată de efectul de seră, care are cauze multiple, dar un singur rezultat: încălzirea globală a climei. Aceste aspecte au fost luate în considerare de comunitatea internaţională încă din 1992, când a fost adoptată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite referitoare la Schimbările Climatice. Ulterior, prin Protocolul de la Kyoto din 1997 s-a impus atenţiei limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în statele membre ale UE şi semnatare ale respectivului Protocol, începând cu emisiile de CO2. România a ratificat şi legiferat respectivul Protocol prin Legea nr.3/2001, fiind printre primele state care s-au angajat la o reducere a emisiilor de CO2 cu 8% faţă de 1989, în perioada 2008 - 2012.

Protocolul a intrat în vigoare la nivel internaţional la data de 16 februarie 2005. El prevede posibilitatea utilizării a trei mecanisme flexibile cunoscute sub denumirea de:

- Implementare in Comun (JI), - Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi - Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET).

Acestea au fost concepute pentru a ajuta ţările aflate pe Anexa B a Protocolului să reducă costurile privind îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GES, profitând de oportunităţile de reducere a acestora în alte ţări sau de creşterea capacităţii de sechestrare a GES, care implică costuri mai mici decât în propria ţară. In acest fel se oferă beneficii şi ţărilor gazdă, prin aceea că asigură finanţarea pentru proiectele de reducere a emisiilor de GES. Pentru impulsionarea activităţilor de reducere a cantităţilor emise de GES, în România, în ultima perioadă au fost emise o serie de acte de reglementare:

- HG nr. 780 din 14.06.2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

- OM nr. 1008 din 25.09.2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră

- OM nr. 1175 din 31.10.2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră

- OM nr.85/26.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare.

În decembrie 2006 a fost elaborat Planul naţional de alocare a certificatelor de emisie GES pentru perioadele: anul 2007 şi 2008 – 2012.

2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de seră: CO2, CH4, N2O, PFC, HFC şi SF6 sunt specificate în anexa A Protocolului de la Kyoto. Natura surselor de poluare este diversă: arderea combustibililor fosili, transportul rutier, activităţile agricole, transportul gazului natural, fermentarea deşeurilor, diferite procese industriale.

Inventarul instalaţiilor care produc CO2 s-a întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 780 din 14.06.2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care transpune Directiva 2003/87/EC . Categoriile de activităţi cuprinse în Anexa 1 a actului normativ mai sus menţionat sunt următoarele:

- activităţi în domeniul energetic

Page 47: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

47 47

- producerea şi prelucrarea metalelor feroase - industria mineralelor - alte activităţi.

Pentru moment, se iau în discuţie doar emisiile de dioxid de carbon. 1 tonă de CO2 echivalent este unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potenţialul global de încălzire a celor 6 gaze cu efect de seră. CO2 este gazul de referinţă: puterea de încălzire pe care o manifestă celelalte gaze se calculează prin înmulţirea cantităţilor de emisii cu coeficienţi (GWP) care indică potenţialul acestora de încălzire în comparaţie cu cel al CO2. Valoarea astfel calculată se va exprima în tone CO2 echivalent.

Tab.2.8.1.1. Evoluţia emisiilor anuale de gaze cu efect de seră (mii t/an CO2 Eq.) Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 3823 4081 3737 3691 Caras Severin

2088,97

1998,92

1610,22

1769,79 3173,71 3204,60 3630,00 4260,

0 Hunedoara 924310

,3 904107

,7 32302,

9 6042,8 8039,4 7434,8 9060,6

Timiş 1921,501

2199,547

1482,914

5216,879

5707,602

5590,746

1037,2

Regiune Vest 18256,3

89 21032,6

02 20392,5

46 18048

,8

1650017000175001800018500190001950020000205002100021500

emis

ii GES

, miitC

O 2 Eq

2003 2004 2005 2006

Evolutia emisiilor GES in Regiunea Vest

Fig 2.8.1.1. Evoluţia emisiilor GES în Regiunea Vest

Prin raportarea acestor valori la numărul populaţiei, se calculează emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor – indicator de dezvoltare durabilă.

Page 48: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

48 48

Tab. 2.8.1.2. Emisii pe cap de locuitor, t CO2Eq/locuitor

2003 2004 2005 Regiunea Vest 9,38 10,84 10,56

Emisii GES pe cap de locuitor in Regiunea Vest

8.5

9

9.5

10

10.5

11

2003 2004 2005

emis

ii GES

, tC

O 2 Eq/

locu

itor

Emisii GES

Fig. 2.8.1.2. Emisii GES pe cap de locuitor, tCO2 Eq/cap locuitor În urma inventarierii operatorilor care emit GES, în regiunea Vest au fost

identificaţi 25 de astfel de operatori. Cu toţii sunt în fază de autorizare d.p.d.v. al emisiilor de GES.

Tab. 2.8.1.2. Repartiţia instalaţiilor conf.HG 780/2006 în regiunea Vest

Judetul IPPC non IPPC

AR 2 - CS 6 2 HD 7 1 TM 4 3

Total Regiune 19 6

Tab. 2.8.1.3. Instalatii conf. HG 780/2006 în regiunea Vest

Activitati conform anexa1 HG 780 AR CS HD TM Regiune

Activităţiî n domeniul energetic 2 1 3 5 11

Producerea si prelucrarea metalelor - 5 1 - 6

Page 49: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

49 49

Tab.2.8.1.4. Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră în regiunea Vest,

Anul CO2, mii tone/an CH4, tone/an N2O, tone/an 2000 916968,19 158920,50 29620,23 2001 895725,92 343541,20 190597,65 2002 28944,65 300833,30 4684,50 2003 11370,58 87820,60 2745,83 2004 12289,32 362803,94 3605,94 2005 11498,37 162386,54 2640,56 2006 13010,99 237209,50 2132,92

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon Din centralizarea datelor din inventarele de emisii judeţene, pe activităţi, au rezultat valorile din tabelul 2.8.2.1: emisii CO2 pentru regiunea Vest.

Tab.2.8.2.1. Emisii de CO2, în regiunea Vest, mii t/an

Grupa Activitate CO2

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 5461,2304 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 5230,878369 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 996,1590477 GRUPA 4 Procese de producţie 180,3381 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 0,042260226 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 1069,647241 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 16,54791727 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 56,15440303 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. GRUPA 11 Alte surse Total 13010,99774

Se confirmă faptul că sursele principale de CO2 sunt: arderi energii şi industria de transformare (42%) şi instalaţii de ardere neindustriale (40,2%).

feroase Industria mineralelor - 2 4 2 8

Alte activităţi - - - - -

Page 50: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

50 50

Contributia activitatilor la emisiile de CO2

Grupa 7 Grupa 8 Grupa 9

Grupa 5

Grupa 4

Grupa 1

Grupa 2

Grupa 3

Fig. 2.8.2.1. Contribuţia activităţilor la emisiile de CO2

Tab.2.8.2.2. Evoluţia emisiilor de CO2, mii t/an Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 1085,6 1194,7 1058,8 110,4 2763,3 2884,6 2263,0 2450,7

0 Caras Severin

1147,8 1115,89 647,39 672,06 2775,7

4 2603,3

8 2638,3

8 3317,7

1 Hunedoara 913148,

4 893073,

1 25931,

3 4914,3 5803,0 5707,8 6205,5

Timiş 1510 947 1231 917 998,67 900,38 1037,19

Regiune Vest 916968,

99 895726,

29 28944,

76 11370,

34 12289,

65 11509,

56 13010,

99

Page 51: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

51 51

0100000200000300000400000500000600000700000800000900000

1000000

emis

ii CO 2,

mii t

/an

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Evolutia emisiilor de CO2

ARCSHDTM

Fig 2.8.2.2. Evoluţia emisiilor de CO2 în Regiunea Vest

2.8.3. Emisii anuale de metan

Tab. 2.8.3.1. Emisii totale de CH4 în regiunea Vest, t/an

Grupa Activitate CH4

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 61,35313894 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 2849,216856 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 178,4741934 GRUPA 4 Procese de producţie 2,326072 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 107301,2864 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 3484,298431 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 1,169219495 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 91614,80161 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 31693,39736 GRUPA 11 Alte surse 23,18 Total 237209,5033

Tabelul 2.8.3.2. Evoluţia emisiilor de CH4 în regiunea Vest, mii t/an

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 0,049 0,518 0,772 1,403 27,493 38,134 46,685 50,81

Caraş Severin 42,5 40,13 43,00 49,35 15,84 25,19 44,06 40,66

Hunedoara 99,4 240,8 238,7 40,5 76,3 71,6 124,4

1

Page 52: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

52 52

Timiş 18,900 59,000 11,360 203,772

223,172

222,333 21,32

Regiune Vest 158,94

8 343,57

2 300,81

3 287,60

5 362,79

6 384,67

8 237,2

0

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot

Tab.2.8.4.1. Emisii totale de N2O, în regiunea Vest, t/an

Grupa Activitate N2O GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 629,9608961 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 465,912541 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 27,80883838 GRUPA 4 Procese de producţie GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 78,28308536 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 6,308661911 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 24,22910305 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 632,5619 GRUPA 11 Alte surse 267,8552 Total 2132,920226

Tab. 2.8.4.2. Evoluţia emisiilor de N2O în regiunea Vest, mii t/an

Judeţul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Arad 0,037 0,080 0,089 0,049 1,157 1,279 1,594 0,596 Caras Severin 0,157 0,130 0,193 0,198 0,209 0,233 0,214 0,289

Hunedoara 29,272 19,283 4,383 0,910 2,045 0,720 0,783 Timiş 0,047 0,043 0,043 0,066 0,072 0,069 0,458 Regiune Vest 29,529 19,608 4,673 2,342 3,629 2,597 2,132

2.8.5. Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic Incontestabil, ponderea principală în emiterea gazelor cu efect de seră o are sectorul energetic. Ponderea emisiilor din sectorul energetic în cadrul emisiilor totale pe regiune este: 42% din emisiile de CO2, 29,5% din cele de N2O.

Sectorul energetic este reprezentat , în cea mai mare parte, în regiunea Vest prin 26 instalaţii mari de ardere. Dintre acestea, 21 funcţionează cu hidrocarburi şi 7 cu combustibil solid. În tabelul 2.8.5.1.sunt date valorile emisiilor pentru gazele cu efect de seră emise de instalaţiile mari de ardere din regiune.

Page 53: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

53 53

Tab. 2.8.5.1 Emisii GES în sectorul energetic, în anul 2006 Judeţul CO2, mii to CH4, tone N2O, tone Arad 715,089 10,035 13,141 Caras Severin 57,819 2,368 3,416 Hunedoara 4332,314 36,433 580,580 Timiş 356,006 12,515 32,823 Regiunea Vest 5461,227 61,351 629,959 Se constată că cea mai mare pondere la poluarea cu GES o are sectorul energetic din judeţul Hunedoara: 79,3% din emisiile de CO2, 59,4% din cele de CH4 şi 92,1% din cele de N2O. Toate instalaţiile mari de ardere din regiunea Vest sunt instalaţii IPPC, iar 4 sunt în posesia autorizaţiei integrate de mediu: SC CET Arad –lignit, SC CET Energoterm Reşiţa, SC Colterm CET Timişoara – Centru, SC Colterm CET Timişoara- Sud. Celelalte sunt în procedură de autorizare. Prin programele de conformare impuse la autorizare, operatorii în cauză sunt obligaţi să ia măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES: schimbarea combustibililor, montare de arzătoare cu emisie redusă de NOx, filtre pentru reţinerea poluanţilor, etc. De fapt, aceste măsuri au fost deja impuse prin programele de reducere progresivă a emisiilor, pe care operatorii le-au întocmit din anul 2004. Acţiunile care se impun a fi luate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt cuprinse în aria legislativului şi a măsurilor economice, nefiind exclusă atitudinea şi implicarea populaţiei. Sunt necesare anumite acţiuni:

- aplicarea Planului Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice (PNASC) care se referă la perioada 2005 – 2007; pe lângă acţiunile concrete acesta se referă şi la sursele de finanţare pentru realizarea obiectivelor din Strategia Naţională privind Schimbările Climatice;

- integrarea obiectivelor referitoare la schimbările climatice în politicile sectoriale, astfel încât în sectoarele direct vizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: energie, industrie, transporturi, depozite de deşeuri, construcţii, să se identifice şi să se aplice măsurile şi acţiunile cele mai eficiente şi fezabile din punct de vedere economic, prevăzute în PNASC.

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră realizată prin modificarea şi îmbunătăţirea proceselor energetice determină, totodată, şi reducerea poluării locale a atmosferei cu alţi poluanţi, preveniţi de la termocentrale: SO2, NOx, pulberi.

De asemenea, se impune educarea, instruirea, accesul la informaţii şi cooperarea internaţională. Conştientizarea publicului necesită o atenţie deosebită. Un fapt pozitiv este acela că sectorul privat, asociaţiile patronale din industrie şi unii agenţi economici devin tot mai interesaţi de problematica schimbărilor climatice în România şi îşi prezintă disponibilitatea pentru a acţiona în sensul diminuării emisiilor acestor gaze.

Page 54: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

54 54

2.9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice Tabelul următor prezintă sursele locale de poluare stabilite pe baza Ord. 152/2005, grupate pe judeţe.

Tab. 2.9. Surse de poluare Nr.crt. Sursa de poluare

Activitate desf. Conform OUG nr.152/2005

Poluanţi atmosferici

Observaţii ref. la perioada de funcţionare în 2006

Judeţul Arad

1.

SC CET Arad lignit - O instalatie de ardere cu o putere nominala mai mare de 300MWt (403MWt) - O instalaţie de ardere, ce cuprinde 2 cazane de abur industrial cu putere nominală de 80 MWt

SO2, NOx, pulberi, CO2

- A funcţionat 323 zile - Au funcţionat 3 respectiv 9 zile

2

SC CET Arad hidrocarburi

4 instalaţii de ardere, cu putere nominală de : 57MWt 73MWt 116MWt 116MWt

SO2, NOx, pulberi

Au funcţionat: - 41 zile - 141 zile - 9 zile - 18 zile

Judeţul Caraş Severin

3.

SC UCMR SA – Reşiţa

2.2. Instalaţii producere de fontă şi oţel

SOX, NOX, CH4, CO, CO2, N2O, metale grele, pulberi

4.

S.C. TMK Reşiţa S.A. (fost CSR) – Reşiţa

2.2. Instalaţii producere de fontă şi oţel

SOX, NOX, CH4, CO, CO2, N2O, metale grele, pulberi

5. CET Energoterm Reşiţa

1.1.Instalatii de ardere cu o putere nominala mai mare de 50MW

SO2, NOx, pulberi

6.

S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – Punct de lucru Oţelu Roşu

2.2. Instalaţii producere de fontă şi oţel

SOX, NOX, CH4, CO, CO2, N2O, metale grele, pulberi

7. S.C. Moldomin S.A Moldova Nouă

5.4. Depozite deşeuri

pulberi

8. S.C. Refraceram SA 3.5.Instalaţii pulberi

Page 55: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

55 55

Baru-HD, punt de lucru Reşiţa

pentru fabricarea prod. ceram.-cărămizi

9.

SC AVIA AGROBANAT SA Bocşa – Bataluri dejecţii ferme creştere păsări

6.6.a creştere intensivă păsări

MNVOC, CH4, N2O, NH3

10. SC Food 2000 SRL Bocşa

6.6.a creştere intensivă păsări

MNVOC, CH4, N2O, NH3

11. SC Collini SRL Bocşa 6.6.a creştere intensivă păsări

MNVOC, CH4, N2O, NH3

12. SC C+C SA Reşiţa 6.6.b creştere intensivă porci

MNVOC, CH4, N2O, NH3

13. SC Avis Domar SRL Bocşa

6.6.a creştere intensivă păsări

MNVOC, CH4, N2O, NH3

Judeţul Hunedoara 14. S.C.

ELECTROCENTRALE DEVA S.A.

Instalatie de combustie > 50

MW

SO2, NOx, pulberi, CO2

-

15. S.C. TERMOELECTRICA

S.A. - S.E. PAROSENI

Instalatie de combustie > 50

MW

SO2, NOx, pulberi, CO2

-

16.

S.C. MITTAL STEEL HUNEDOARA S.A.

Industria metalurgica si

prajirea minereurilor feroase sau instalatii de sinterizare.

Instalatii pentru producerea

metalelor feroase si neferoase

pulberi, NOx, SO2, CO2

-

17. S.C. MITTAL STEEL HUNEDOARA S.A.

Instalatie pentru producerea varului

> 50 t/zi

pulberi, NOx, SO2

-

18.

S.C. CILINDRUL S.A.

Industria metalurgica si

prajirea minereurilor feroase sau instalatii de sinterizare.

Instalatii pentru producerea

metalelor feroase si neferoase

SO2, NOx, pulberi, CO

-

19. S.C. CARPATCEMENT

Instalatii pentru producerea

SO2, NOx, pulberi, CO

-

Page 56: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

56 56

HOLDING S.A.-Sucursala Deva

cimentului si clincherizare >

500 t/zi 20. S.C. CARMEUSE

HOLDING S.R.L. BRASOV-Punct de lucru Chişcădaga

Instalatii pentru producerea varului

> 50t/zi

SO2, NOx, CO pulberi

-

21. S.C. REFRACERAM S.R.L.

Instalatie pentru productia de

ceramica > 75 t/zi

NOx, SO2, CO, O2,HF,

pulberi

-

22. S.C. AVIS 3000 S.A.

Instalatie pentru cresterea pasarilor

(> 40000) NH3

-

23. S.C. CHICK S.R.L.

Instalatie pentru cresterea pasarilor

(> 40000)

NH3 -

24. S.C. ALIS PROD IMPEX S.A.

Instalatie pentru cresterea pasarilor

(> 40000)

NH3 -

Judeţul Timiş 25. SC Linde Gaz

Romania SRL Producerea de substante organice de bază – Hidrocarburi simple

SO2 NO2 CO NH3 H2S Pulberi

26. SC Colterm SA CET Centru Timişoara

Instalaţii de ardere cu putere termică mai mare de 50 MW

SO2 NO2 CO Pulberi

27. SC Colterm SA CET Sud Timişoara

Instalaţii de ardere cu putere termică mai mare de 50 MW

SO2 NO2 CO Pulberi

28. SC Colterm SA – Utvin

Depozit de deşeuri ,mai mare de 25000 tone

Pulberi

29. SC Detergenţi SA Timişoara

Producerea de substanţe organice de bază – agenţi activi de suprafaţă

SO2 NO2 CO Pulberi

30. SC Lasselsberger SA

Fabricare de produse ceramice prin ardere

SO2 NO2 CO Pulberi

activitate întreruptă intre 17.12.2005 –09.01.2006

31. SC Azur SA Producerea de subs. organice de bază – vopseluri şi pigmenţi

COV SO2 NO2 CO Pulberi

Page 57: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

57 57

32. SC Dunav Internaţional Construct SA

Fabricare de produse ceramice prin ardere

SO2 NO2 CO Pulberi

33. SC Comtim Group Gătaia

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

34 SC Comtim Group Sânnicolau Mare

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

35. SC Comtim Group Cenei

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

36. SC Comtim Group Orţişoara

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

37. SC Comtim Group Bulgăruş

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

38. SC Comtim Group Voiteni

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

39. SC Comtim Group Stamora Germană

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

40. SC Comtim Group Parţa

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

41. SC Comtim Group Pădureni

Creşterea intensivă a porcilor Fabric. nutreţuri

NH3 CH4 Pulberi

42. SC Comtim Group Ciacova

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

43. SC Comtim Group Peciu Nou

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

44. SC Comtim Group Periam

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

45. SC Smithfield Ferme SRL Jimbolia 2

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

46. SC Smithfield Ferme SRL Jimbolia 4

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

47. SC Smithfield Procesare SRL Timişoara

Instalaţii pt. eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale

Pulberi SO2 NO2 CO NH3 H2S

48. SC Smithfield Ferme SRL Berecsău mare

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

49. SC Smithfield Ferme SRL Periam 1

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

50. SC Agrotorvis SRL Birda

Creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

51. SC BegaChim SA Producerea de SO2

Page 58: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

58 58

Timişoara agenţi activi de suprafaţă

NO2 CO Pulberi

52. SC Aviblan SRL Jebel

Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

53. SC Agrosas Gătaia

Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor

NH3 CH4

54. SC Onega Expert SRL

Abatoare cu ocapacitate de procesare a carcaselor de animale >50t/zi

NH3 CH4 SO2 NO2 CO Pulberi H2S

Materializarea poluării produse de aceşti operatori o constituie valorile mari ale concentraţiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile, care au fost determinate cu ocazia monitorizării calităţii aerului sau ca răspuns la sesizări din partea populaţiei deranjate. O altă sursă de poluare, menţionată de toate A.P.M.-urile o constituie traficul rutier. Alături de poluarea aerului, nivelul zgomotului este mult mărit din această cauză. Rezolvarea acestei probleme este de competenţa primăriilor şi a poliţiei, pentru că o primă rezolvare ar fi devierea traficului greu , cu evitarea centrului localităţilor şi a zonelor de locuinţe. În faza următoare se impune construirea de centuri de circulaţie, pentru a se impune circulaţia pe la periferia oraşelor, în zone mai puţin populate. Pe lângă operatorii mai sus amintiţi, mai trebuie amintite problemele cauzate de haldele de deşeuri menajere (Reşiţa, Caransebeş Bocşa – judeţul Caraş Severin, Parţa . judeţul Timiş) sau industriale (halda de cenuşă CET Timişoara) unele chiar radioactive (Ciudanoviţa, judeţul Caraş Severin). În judeţul Caraş Severin, mai există problemele create de exploatarea cărbunelui, de prezenţa staţiilor de mixturi asfaltice.

Page 59: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

59 59

Capitolul 3. APA

3.1. Resursele de apă

3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Este cunoscut faptul că resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice regionale, mai ales dacă sunt în mare deficit faţă de cerinţele societăţii.

Resursele de apă ale Regiunii Vest sunt constituite din ape de suprafaţă –râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane. Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest, aduc un important aport de debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari bazineacvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii.

Tab. 3.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru Regiunea Vest

Resurse de suprafaţă (mil. m3) Resurse subterane (mil. m3) Judeţ Teoretice Utilizabile Teoretice Utilizabile Arad 6350 - 500 - Caras- Severin 1018 - 410 -

Hunedoara 3160 1000 2 - Timiş 400 215 500 375 REGIUNE 10928 - 1412 -

3.1.2 Prelevările de apă

Judeţul Arad Pentru satisfacerea necesarului de apă a populaţiei şi a diverselor sectoare ale economiei se utilizează resursele de apă subterane şi de suprafaţă prezentate în subcapitolul anterior.

Tab. 3.1.2.1. Prelevările de apă din apele subterane şi de suprafaţă pentru principalele sectoare de activitate

CATEGORII BH CRIŞURI

BH MUREŞ ARANCA

TOTAL JUDEŢ

Râuri interioare 471 0 471

Subteran 2 037 16 987 19024

ALIMENTĂRI CU APĂ ÎN SCOP POTABIL

V A O N L U U A M L E E

C A P T A T E

TOTAL 2 508 16 987 19495

Page 60: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

60 60

mii mc

RESTITUITE 787 10 384 11171

Râuri interioare 45 1 235 1280

Subteran 126 3 317 3443

C A P T A T E

TOTAL 171 4 552 4723

ALIMENTĂRI CU APĂ ÎN SCOP INDUSTRIAL

V A O N L U U A M L E E mii mc RESTITUITE 62 732 794

Râuri interioare 0 0 0

Subteran 0 400 400

C A P T A T E

TOTAL 0 400 400 AGRICULTURA

V A O N L U U A M L E E mii mc RESTITUITE 0 276 276

Râuri interioare 0 268 268

Subteran 5 245 250 IRIGAŢII

V A O N L U U A M L E E mii mc

C A P T A T E TOTAL 5 513 518

Râuri interioare 1646 700 2346

Subteran 62 0 62

C A P T A T E

TOTAL 2 708 700 3408 PISCICULTURĂ

V A O N L U U A M L E E mii mc RESTITUITE 698 0 698

Tab. 3.1.2.2. Evoluţia prelevărilor de apă din apele subterane şi de suprafaţă pentru

principalele sectoare de activitate

CATEGORII 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Râuri interioare 437 558 564 497 475 471

LIM

ENT

ĂRI C

U

APĂ

ÎN

SC

OP

POTA

BIL V A

O N L U U A

C A P T Subteran 28850 25537 23291 21142 19 861 19

024

Page 61: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

61 61

A T E

TOTAL 29287 25915 23855 21639 20 336 19 495

M L E E mii m3 RESTITUITE 21175 15487 14407 13578 11 712 11

171 Râuri interioare 416 461 641 717 886 1 280

Subteran 1850 1803 3341 4241 3 009 3443

C A P T A T E

TOTAL 2266 2264 3982 4958 3 895 4723

ALIM

ENTĂ

RI C

U

APĂ

ÎN

SC

OP

IN

DU

STR

IAL

V A O N L U U A M L E E mii m3 RESTITUITE 2041 1361 2382 538 562 794

Râuri interioare 0 0

0 0 0 0

Subteran 147 233 267 451 370 400

C A P T A T E

TOTAL 147 233 267 451 370 400

AGR

ICU

LTU

RA

V A O N L U U A M L E E mii m3 RESTITUITE 147 108 83 247 276 276

Râuri interioare 1459 4194 10169 10583 0 268

Subteran 148 168 117 486 630 250

IRIG

AŢII

V A O N L U U A M L E E mii m3

C A P T A T E TOTAL 1607 4362 10316 11069 630 518

Râuri interioare 1740 2815 2359 3459 3 197 2346

Subteran 0 0 0 62 62 62

C A P T A T E

TOTAL 1740 2815 2359 3521 3 259 3408

PISC

ICU

LTU

V A O N L U U A M L E E mii m3

RESTITUITE 457 503 644 1304 614 698

Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al

Page 62: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

62 62

Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta satisface calitativ. Există 4 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa care totalizează un volum de 564 mii mc/an. Se constată an de an creşterea volumului de apă industrială captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi economici. Aceasta se întâmplă datorită costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reţelele de alimentare. Judeţul Caraş – Severin

Tab. 3.1.2.3 Realizarea balanţei de apă pe destinaţii conform HG 1001/1990 Captări pe bazine hidrografice în anul 2006 (mii. m3)- realizat

Nr. Crt. Destinaţii

Bega-Timiş-Caraş

Nera

Cerna

Dunăre Total

1. Unităţi industriale 11.173 0 236 46 11.409 2. Unităţi de c-ţii montaj 0 0 0 0 0

3. Unităţi agrozootehnice de tip industrial 0 0 0 0 0

4. Unităţi de gospodărie comunală pentru industrie 8.161 36 696 0 8.893

5. Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 0 0 0 0 0

6. Irigaţii 0 0 0 0 0 7. Piscicultură 1.348 0 0 0 1.348 8. Unităţi de transport 0 9 0 0 9 9. Păstrăvării 3.491 4.714 1.298 0 9.503 10. Alte activităţi 12 2 8 0 22

11. Unităţi de gospodărie comunală pentru populaţie 10.233 125 385 145 10.860

Total surse de suprafaţă 34.418 4.858 2.623 145 42.044 1. Unităţi industriale 130 0 0 0 130 2. Unităţi de c-ţii montaj 3 0 0 0 3

3. Unităţi agrozootehnice de tip industrial 83 0 0 0 83

4. Unităţi de gospodărie comunală pentru industrie 307 0 0 153 460

5. Termocentrale în limita volumului de apă asigurat 0 0 0 0 0

6. Irigaţii 0 0 0 0 0 7. Unităţi de transport 20 0 0 0 20 8. Alte activităţi 50 12 0 0 62

9. Unităţi de gospodărie comunală pentru populaţie 695 48 12 483 1.238

Total surse din subteran 1.288 60 12 636 1.996

Page 63: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

63 63

Volum total din surse directe – bazin propriu 35.706 4.918 2.635 1.794 44.040

1. Unităţi industriale 5.283 0 0 0 5.283

2. Unităţi de gospodărie comunală pentru industrie 24 0 0 0 24

3. Unităţi de gospodărie comunală pentru populaţie 264 0 0 0 264

Volum total realizat surse directe - Nera 5.571 0 0 0 5.571

1. Unităţi industriale direct din fluviul Dunărea 0 0 0 7.477 7.477

Total bazin hidrografic 41.277 4.918 2.635 8.258 57.088

Judeţul Hunedoara

Prelevările de apă la nivelul b. h. Crişuri : - din subteran : - alimentare cu apă de gospodărie comunală: 355,3 mii m3.; - alimentarea cu apă în scop industrial: 200,2 mii m3. - de suprafaţă : - alimentare cu apă de gospodărie comunală: 729,1 mii m3.; - alimentarea cu apă în scop industrial: 258,5 mii m3.; - alimentare cu apă pentru piscicultură: 800 mii m3.

Evacuări de apă la nivelul b.h. Crişuri: - de gospodărie comunală: 1040,5 mii m3.; - industrial: 267,6 mii mc., din care apă de mină 27,6 mii m3.; - piscicultură: 800 mii m3. Judeţul Timiş

Pe parcursul anului 2006, s-au prelevat în judeţul Timis, în total 83.910 mii m3 apă, dintre care:

Ø din suprafaţa 52.023 mii m3; Ø din subteran 31.887 mii m3. Sursele de alimentare cu apă (de suprafaţă şi subterane) de pe teritoriul spaţiului

hidrografic Banat au asigurat cerinţele de apă ale beneficiarilor, pentru folosinţele de tip agenţi economici, centre populate, zootehnice, irigaţii şi piscicultură, unităţi de transport şi alte activităţi.

În ansamblu, volumele de apă prelevate în judeţul Timiş în 2006 se situează în limita a 88,75 % din volumele propuse, în scopul satisfacerii cerinţelor de apă, funcţie de capacitatea resurselor utilizabile şi a gradului de amenajare existent, cu următoarea repartizare pe grupe de utilizatori şi categorii de surse de apă: Ø pentru populaţie s-au prelevat 46.273 mii m3 apă, reprezentând 55,15 % din

total, din care 22.384 mii m3 s-au captat din surse de suprafaţă, iar 23.509 mii m3 din surse subterane;

Ø pentru activităţi industriale, volumele prelevate sunt în scădere, de la 23.292 mii m3 în 2005, la 22.269 mii m3 în 2006, reprezentând 26,54% din total;

Page 64: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

64 64

Ø agricultura a beneficiat de 15.368 mii m3, adică 18,31% din totalul volumului de apă prelevat. Din acest volum au fost utilizaţi în irigaţii 8.571 mii m3, iar în piscicultură şi păstrăvării, 5.360 mii m3.

Tab. 3.1.2.4 Captări de apă pe bazine hidrografice (mii m3), în judeţul Timiş

Bazin h. Bega-Timiş Bazin h. Aranca Total Nr Destinaţii Programat Realizat Programat Realizat Programat Realizat

1 Industrie 25.469 21.778 434 491 25.903 22.269 2 Agricultură 16.470 15.167 185 201 16.655 15.368 3 Populaţie 50.252 44.405 1.734 1.868 51.986 46.273 Total 92.191 81.350 2.353 2.560 94.544 83.910 Tab. 3.1.2.5. Programarea şi realizarea balanţei apei pe destinaţii, în judeţul Timiş

Bazin h. Bega -Timiş

Bazin h. Aranca

Total Nr Destinaţii

Progr. Realiz. Progr Realiz. Progr. Realiz. 1 Unităţi industriale 2.005 1.877 0 0 2.005 1.877 2 Unităţi de construcţii

montaj 0 0 0 0 0 0

3 Unităţi agrozootehnice de tip industrial

0 0 0 0 0 0

4 Unităţi de gospodărie comunală pt. industrii

13.368 10.494 0 0 13.368 10.494

5 Unităţi de gospodărie comunală pt. populaţie

25.156 22.384 0 0 25.256 22.384

6 Termocentrale 2.576 3.384 0 0 2.576 3.384 7 Irigaţii 6.208 8.524 0 0 6.208 8.524 8 Piscicultură 2.339 3.960 0 0 2.339 3.960 9 Unităţi de transport 0 0 0 0 0 0 10 Păstrăvării 6.100 1.400 0 0 6.100 1.400 11 Alte activităţi 0 0 0 0 0 0 Total surse de suprafaţă 57.752 52.023 0 0 57.752 52.023

Page 65: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

65 65

Tab. 3.1.2.6. Programarea şi realizarea balanţei apei pe destinaţii, în judeţul Timiş (continuare)

Bazin h. Bega -Timiş

Bazin h. Aranca

Total Nr Destinaţii

Progr. Realiz. Progr Realiz. Progr. Realiz. 1 Unităţi industriale 5.489 4.286 167 198 5.656 4.484 2 Unităţi de construcţii

montaj 404 362 0 0 404 362

3 Unităţi agrozootehnice de tip industrial

1.725 1.236 185 201 1.910 1.437

4 Unităţi de gospodărie comunală pt. industrii

1.410 1.245 267 293 1.677 1.538

5 Unităţi de gospodărie comunală pt. populaţie

24.658 21.649 1.722 1.860 26.380 23.509

6 Termocentrale 79 49 0 0 79 49 7 Irigaţii 98 47 0 0 98 47 8 Unităţi de transport 138 81 0 0 138 81 9 Alte activităţi 438 372 12 8 450 380 Total surse din subteran 34.439 29.327 2.353 2.560 36.792 31.887 Total Bazin Hidrografic 92.191 81.350 2.353 2.560 94.544 83.910

Reducerea volumelor de apă realizate, faţă de cele propuse, a fost cauzată şi de aplicarea contorizării la un număr din ce în ce mai mare de unităţi, în special agenţi economici. Consecinţa imediată constatată în gospodărirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare, revizuirea tehnologiilor în vederea micşorării consumurilor specifice şi înlăturarea risipei.

În 2006, în spaţiul hidrografic Banat au fost luate în evidenţă toate unităţile autorizate în cursul anului; mici unităţi de alimentaţie publică, ferme agrozootehnice cu capacităţi industriale, staţii de distribuţie/ comercializare carburanţi şi spălătoriile auto.

Page 66: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

66 66

3.1.3.Mecanismul economic în domeniul apelor

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Romane". Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administraţiei Naţionale "Apele Romane", în calitate de operator unic al resurselor de apă. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt diferenţiate, în vederea stimulării economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi grupe de utilizatori şi pe substanţele poluante din apele uzate evacuate în resursele de apă.

Tabel 3.1.3. Contribuţiile specifice de gospodărire a resurselor de apă

Nr. crt. Servicii de asigurare a apei brute pe categorii de surse de utilizatori

1 Râuri interioare, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate din administrarea altor agenţi economici

1.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice, unităţi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale şi alţii

1.2 Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil

1.3 Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare

1.4 Irigaţii, piscicultură 2 Dunăre

2.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice, unităţi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale şi alţii

2.2 Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, şi producători de energie nuclearo electrică, în regim de circuit deschis

2.3 Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în regim de uzinare

2.4 Irigaţii, piscicultură 3 Subteran

3.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală pentru industrie), exclusiv cei care folosesc apa în scop potabil

3.2 Agenţi economici, de gospodărie comunală pentru populaţie, instituţii publice, unităţi de cult şi alţii care folosesc apa în scop potabil

3.3 Irigaţii, piscicultură 3.4 Agenţi economici agrozootehnici 4. Lacuri de acumulare amenajate din adm. unităţilor de gospodărire a apelor

Page 67: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

67 67

4.1 Agenţi economici industriali de construcţii montaj, de transporturi, de gospodărie comunală, instituţii publice, unităţi de cult

4.2 Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, în regim de recirculare maxim tehnic realizabil

4.3 Agenţi economici producători de energie electrică şi termică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată în regim de uzinare

4.4 Irigaţii, piscicultură

Nr. crt.

Serviciul pentru căderea medie asigurată prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea « Apelor Române »

1 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mai mica de 4MW

2 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată cuprinsă între 4MW si 8 MW

3 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mai mare de 8MW

Nr. crt.

Serviciile specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate şi de protecţie a calităţii resurselor de apă

1 Indicatori chimici generali + indicatori bacteriologici

Nr. crt.

Serviciul de asigurare a gospodăririi nisipurilor şi pietrişurilor din albiile minore ale cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor de acumulare amenajate

1 Servicii de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor din albiile minore ale cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor de acumulare amenajate

2 Servicii de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor din albia minoră a fluviului Dunărea

Mecanismul economic specific în domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a

resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor şi este stabilit prin modificarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003 .

Administraţia Naţională „Apele Române”, în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă - naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor, plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă, pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.

Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt următoarele : Ø contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi

utilizatori; Ø contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;

Page 68: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

68 68

Ø contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

Ø contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile cursurilor de apă ce intră sub incidenţa legii.

Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească lunar cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, în caz contrar li se vor aplica penalităţi de întârziere .

Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, există persoane fizice sau juridice (operatorii, furnizorii sau prestatorii) care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.

Bonificaţiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională a apelor şi pentru protecţia calităţii lor, evacuând o dată cu apele uzate epurate, substanţe impurificatoare cu concentraţii şi în cantităţi mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor.

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate , cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parţial, după caz, din:

1. bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică , potrivit legii; 2. fondurile utilizatorilor de apă; 3. fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea de obligaţiuni garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociaţii de persoane care vor să execute astfel de lucrări; 4. alte surse. Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor

internaţionale, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile şi convenţiile internaţionale, se asigură din surse proprii şi în completare de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

3.2. Ape de suprafaţă

3.2.1. Starea râurilor interioare

Judeţul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Starea de calitate este prezentată centralizat în tabelul 3.2.1.

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Tg. Mureş în următoarele secţiuni de control:

- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş - secţiuni de ordinul II: - pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul

Mureş - pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu. - Petriş - Pârâul Mare - Dorgoş

Page 69: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

69 69

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:

- râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand - Valea Băneşti – la Hălmagiu, - Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti - Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş - Valea Hălmăgel – Sârbi - Tăcăşele – Avram Iancu - Negrişoara – amonte Neagra - Cigher – Zărand - Musteşti – Bonteşti - Gut – Şicula şi pădurea Rovina - Sodom – Seleuş - Matca – Zărand - Valea Nouă Chişer – Sintea fermă

Page 70: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

70 70

Râul Crişul Alb

Tab. 3.2.1.1 Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea – în anul 2006

Lungimea, km Cursul de apă Tronsonul Total I II III IV V Crişul Alb Limita jud. BH – HD - Vărşand (frontieră) 160 160

Hălmăgel Izvor-cfl.V. Băneşti 19 19

v. Băneşti Izvor - confluenţă Criş Alb 19 19

v. Tăcăşele Izvor – Tăcăşele 9 9

v. Sebiş Izvor- confluenţă Criş Alb 30 30

C. Morilor Priză Buteni – Seleuş 48 48

C. Morilor Seleuş – confluenţă Vărşand 45 45

Cigher Izvor - confluenţă Criş Alb 56 56

Gut Izvor - confluenţă Criş Alb 23 23

Negrişoara Izvor - confluenţă V. Sebiş 7 7

Sodom Izvor – confluenţă Crişul Alb 15 15

V. Nouă Chişer Izvor – confluenţă Crişul Alb 15 15

Matca Izvor – confluenţă Crişul Alb 41 41

Musteşti Izvor – confluenţă Crişul Alb 14 14 Total 482 55 367 60 Procentaj, % 100 11,4 76,2 12,4

Page 71: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

71 71

Râul Crişul Alb Tab. 3.2.1.2 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate, în anul 2006

Clasa de calitate Nr crt

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere

RO

Nutrienţi

Ioni generali

Metale-diz.

Micropoluanţi

Caract.globală

1 Crişul Alb

Gurahonţ I I I III / - II II

2 Crişul Alb

Ineu I I I IV / - II II

1. Crişul Alb

Vărsand II I I III / I II II

2. Hălmăgel

Sârbi I I I IV / - II II

3. Tăcăşele Avram Iancu

I I I III / I II II

4. Negrişoara

am. Neagra I I I III / I II II

5. Musteşti Bonteşti I I I III / - - I 6. v. Sebiş Prăjeşti I I I IV / - II II 7. v. Sebiş Sebiş I I I III / - II II 8. Gut Şicula II I I V / - - II 9. Gut Păd. Rovina II I I V / - - II 10.Sodom Seleuş II I I IV / - - II 11.Cigher Zărand II I I IV / - - II 12.Matca Zărand I I I IV / - - I 13.V. Nouă

Chişer Sintea - fermă

III II II V / - - III

14.Can. Morilor

Seleuş I I I IV / - II II

15.Can. Morilor

Vărşand II III II IV / - - III

Page 72: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

72 72

Tab. 3.2.1.3. Starea ecologică şi starea chimică a râurile din b.h. Mureş aferente judeţului ARAD – 2006

STAREA ECOLOGICĂ Elemente de calitate biologice Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice Râul Secţiunea

MZB FPL mFB Încadr biol. RTA RO NUTR SAL PTS AICR Încadr

chim

Încadr stare ecologică

Starea chimică

Săvârşin II II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb) Şoimoş II II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb) Am. Arad III II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb) Mures

Nădlac II II II II I II II II I I II II P(Cr,Cu,Pb) Petriş Petriş I-II II II II I I I I I I I II B Pârâul Mare Dorgoş II II II II I II I I II I II II B Canal M. Mort Pecica IV III III IV I V V III I III V IV P(Cr,Cu,Ni,Pb) Canal Ier Turnu III-IV III III III I III III III I I III III B

Page 73: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

73 73

Calitatea globală a apei, pe cursurile de apă din judeţul Caraş-Severin, sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu, este prezintată în continuare. Lungimea totală a cursurilor de apă din B.H. BEGA-TIMIS-CARAŞ, monitorizate în anul 2006, sub aspectul încadrării în clase de calitate, se prezintă astfel:

Tab. 3.2.1.4. Repartiţia pe tronsoane a calităţii globale a apei

Indicatori

fizico -chimici biologici

Clasa de

calitate

Km % Km % I 538 35,54 82 5,28 II 437 28,86 904 58,17 III 452 29,85 546 35,14 IV 87 5,75 22 1,41 V - - - - TOTAL

1514 100 1554 100

Page 74: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

74 74

Tab. 3.2.1.5. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş

Clasa de calitate

Nr. crt. Curs de apă Secţiunea de

supraveghere Regim oxigen

Nutrienţi

Salinitate

Poluanţi toxici specifici

Alţi indicatori chimici relevanţi

Globală

1 Pârâul Rece Am.cf.Hididel I I I I I I 2 Timiş Sadova I I I I I I 3 Timiş Av.cf.Potoc I I I I I I

4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului I I I I I I

5 Bistra Crâşma I I I I I I 6 Bistra Obreja I I I I - I 7 Bârzava Crivaia I I I I - I 8 Secul Am.cf.

Bârzava I I I I I I

9 Bârzava Moniom III III I I I III 10 Bârzava Loc. Berzovia III III I I I III 11 Caras Caraşova II I I I - II 12 Nermed Am.cf.Gelug I I I I I I 13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I I I - I 14 Jitin Am.cf.Caraş I I I I - I 15 Oraviţa Am.cf.Lişava II II I I - II 16 Lişava Am.cf.Caraş II II I I - II 17 Caras Vărădia I I I I - I

Tab. 3.2.1.6. Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic şi biologic

B.H. BEGA-TIMIŞ-CARAŞ

Calitatea apei

Chimic (calitatea globală)

Biologic (index saprob –macrozoobentos)

Nr.crt.

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere 200

5 2006 evoluţia 2005 2006 evoluţia

1 Pârâul Rece

Am.cf.Hididel I I staţionar I II înrăutăţire

2 Timiş *Teregova - - - - II -

3 Timiş Sadova II I îmbunătăţire I II înrăutăţire

4 Borlov *Av.2 - - - - II -

Page 75: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

75 75

a km.capt. Caransebeş

5 Sebeş *Loc. Zerveşti - - - - II -

6 Timiş Av.cf.Potoc II I îmbunătăţire I II înrăutăţire

7 Bistra Av.cf.Pârâul Lupului II I îmbunătăţir

e I II înrăutăţire

8 Bistra Mărului Loc Crâşma II I îmbunătăţir

e I II înrăutăţire

9 Bistra Obreja II I îmbunătăţire I II înrăutăţire

10 Pogăniş Brebu III - - I II înrăutăţire

11 Bârzava Crivaia I I staţionar I I staţionar

12 Secul *Am.cf. Bârzava - I - II înrăutăţire

13 Bârzava Moniom III III staţionar I II înrăutăţire

14 Bârzava

Loc. Berzovia III III staţionar I II înrăutăţire

15 Caraş Caraşova I II înrăutăţire I II înrăutăţire

16 Nermed Am.cf.Gelug II I îmbunătăţir

e I II înrăutăţire

17 Gârlişte Am.cf. Caraş II I îmbunătăţir

e I II înrăutăţire

18 Jitin Am.cf.Caraş II I îmbunătăţire I II înrăutăţire

19 Oraviţa Am.cf.Lişava III II îmbunătăţire I II înrăutăţire

20 Lişava Am.cf.Caraş III II îmbunătăţire I II înrăutăţire

21 Caraş Am.cf.Lişava -Vărădia III - - I II înrăutăţire

22 Ciclova *Am.loc.Ciclova - I - - II -

Page 76: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

76 76

Tab. 3.2.1.7. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate Bazinul hidrografic Nera-Cerna

Clasa de calitate

Nr. crt. Curs de apă Secţiunea de

supraveghere Regim oxigen

Nutrienţi

Salinitate

Poluanţi toxici specifici

Alţi indicatori chimici relevanţi

Globală

1 Nera Am. cf. Pătăşel

I I I I - I

2 Prigor Am. loc.Putna I I I I I I 3 Nera Am.cf.Bănia-

Bozovici I I I I I I

4 Şteier Am.cf.Miniş I II I I - II 5 Miniş Am.cf.Tăria I II I I - II 6 Beu Am.păstrăvări

e I I I I - I

7 Nera Sasca I I I I I I 8 Nera Naidăş II I I I - II 9 Cerna Am. ac.Valea

lui Iovan I I I I - I

10 Globul Am.cf. Slătinic II I I I - II 11 Bela Reca Am. cf. Cerna II I I I - II 12 Valea Mare Am.priză capt.

Orşova I I I I I I

13 Cerna Topleţ II I I I I II Tab. 3.2.1.8. Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic şi biologic

B.H. NERA-CERNA

Calitatea apei

Chimic (calitatea globală)

Biologic (index saprob –macrozoobentos)

Nr.crt.

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere 200

5 2006 evoluţia 2005 2006 evoluţia

1 Nera Am.cf.Pătăşel

II I îmbunătăţire

I II înrăutăţire

2 Prigor Am.loc.Putna

II I îmbunătăţire

I II înrăutăţire

3 Nera *Am.cf.Bănia -Bozovici - I - - II -

4 Şteier Am.cf.Miniş II II staţionar I II înrăutăţire 5 Miniş * Am.cf.Tăria - II - - II -

Page 77: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

77 77

6 Beu * Am. păstrăvărie - I - - II -

7 Nera * Sasca - I - - II -

8 Nera Naidăş III II îmbunătăţire I II înrăutăţire

9 Cerna Am.ac.V.lui Iovan II I îmbunătăţir

e I II înrăutăţire

10 Globul *Am.cf. Slătinic - II - - II -

11 Bela Reca

Am.cf.Cerna II II staţionar I II înrăutăţire

12 Valea Mare

*Am.priza capt. Orşova - I - - II -

13 Cerna Topleţ II II staţionar I II înrăutăţire * secţiuni cu monitorizare începând din anul 2006

JUDEŢUL TIMIŞ Bazinul hidrografic Bega –Timiş

Tab. 3.2.1.9 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate, în bazinul

hidrografic Bega-Timiş

Clasa de calitate Nrcrt

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere Regim

oxigen Nutri enţi

Salinita te

Pol. toxici specif.

Alţi indic chimici relevanţi

Glo- bală

1 Bega Am.loc.Luncani I I I I I I 2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea I I I I I I 3 Săraz Loc. Săceni II III I I I III 4 Cladova Am.loc.Cladova III II I I II III 5 Bega Balinţ II I I I - II 6 Biniş Loc.Coştei pod

Ţipari III II I I II III

7 Bega Amonte Timişoara I I I I I I 8 Bega Otelec III III I I II III 9 Bega Veghe Pişchia III II II I II III 10 Măgheruş Am.cf. Bega

Veche III III II I - III

11 Apa Mare Av.cf. Slatina II II II I - II 12 Apa Mare Becicherecul Mic –

pod Biled II II II I II II

13 Canal Bega Veche

Loc.Sânmihaiu German

III III III I I III

14 Bega Veche Cenei III II II I I III 15 Nădrag Am.loc.Jdioara I I I I I I 16 Spaia Găvojdia III III I I - III 17 Timiş Lugoj I I I I I I 18 Timiş Am.cf.Timişana II II I I - II 19 Şurgani Chevereşu Mare III IV II I I IV

Page 78: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

78 78

20 Pogăniş Otveşti II II I I - II 21 Timiş Şag II II I I I II 22 Lanca Birda Loc.Ghilad III III II I - III 23 Birdanca Am.cf. Bârzava IV III II I II IV 24 Bârzava Partoş II III I I II III 25 Moraviţa Moraviţa – pod

Gherman III II II I I III

Metalele prioritare periculoase s-au situat sub limita clasei corespunzătoare, cu excepţia metalului plumb (39,50 μg/l), care a fost necorespunzător.

Tab. 3.2.1.10. Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea înregistrată

la grupa globală, în bazinul Bega-Timiş

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apa

Tronsonul TOTAL I II III IV V

Izvoare – amonte Făget 42 42 Am.Făget - am.canal alim. 40 40 am.canal alim. - av.Timişoara 54 54

1

Bega

Aval Timişoara - frontieră 34 34 TOTAL BEGA 170 96 40 34 - - 2 Hăuzeasca Izvoare - confluenţă Riu 9 9 3 Cladova Izvoare - confluenţă Bega 19 19 4 Săraz Izvoare - confluenţă Glaviţa 27 27 5 Biniş Izvoare – confluenţă Glaviţa 19 19 6 Bega Veche Izvoare - frontieră 100 100 7 Măgheruş Izvoare - confl. Bega Veche 43 43 8 Apa Mare Izvoare – confl. Bega Veche 73 73

9 Canal Bega Veche

Izvoare – confl. Bega Veche 35 35

Limită judeţ - amonte Jabăr 50 50 10

Timiş Amonte Jabăr-frontieră 100 100

TOTAL TIMIŞ 150 50 100 - - - 11 Nădrag Izvoare- cf.Timiş 31 31 12 Spaia Izvoare- cf.Timiş 17 17

13 Şurgani Izvoare- cf.Timiş 31 31

14 Pogăniş Limită judeţ - cf.Timiş 34 34

15 Lanca Birda Izvoare- cf.Timiş 51 51

16 Barzava Limită judeţ - frontieră 39 39

17 Birdanca Izvoare-cf-Bârzava 22 22

18 Moraviţa Izvoare-frontieră 46 46

TOTAL Bazin Hidrografic BEGA –TIMIŞ 916 186 247 430 53 -

Page 79: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

79 79

Tab. 3.2.1.11. Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic şi biologic, în bazinul hidrografic Bega-Timiş

Calitatea apei Chimic (calitatea globală)

Biologic (index saprob –macrozoobentos)

Nrcrt

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere

2005 2006 evoluţia 2005 2006 evoluţia 1 Bega Am.loc.Luncani II I J I I staţionar 2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea II I J I I staţionar 3 Săraz *Loc Săceni - III - - III - 4 Cladova Am.loc.Cladova III III staţionar III III staţionar 5 Bega Balinţ III II J III II J 6 Biniş *Loc. Coştei-

Ţipari - III - - III -

7 Bega Amonte Timişoara

II I J II II staţionar

8 Bega Otelec IV III J III III staţionar 9 Măgheruş *Am.2 km ac.

Murani - - - - III -

10 Bega Veghe

Pişchia III III staţionar II III L

11 Măgheruş *Am.cf. Bega Veche

- III - - III -

12 Apa Mare *Av.cf.Slatina - II - - III - 13 Apa Mare Becicherecul Mic

– pod Biled IV II J III III Staţionar

14 Cn. Bega Veche

*Loc Sânmihaiu German

- III - - III -

15 Bega Veche

Cenei IV III J III III staţionar

16 Nădrag Loc Nădrag - - - - I - 17 Nădrag Am.loc.Jdioara II I J I I staţionar 18 Spaia Găvojdia III III staţionar III III staţionar 19 Timiş Lugoj II I J II II staţionar 20 Timiş Am.cf.Timişana II II staţionar III II J 21 Şurgani Chevereşu Mare IV IV staţionar III III staţionar 22 Pogăniş Otveşti III II J III II J 23 Timiş Şag II II staţionar III II J 24 Lanca

Birda Loc.Ghilad IV III J III III staţionar

25 Birdanca Am.cf. Bârzava V IV J IV IV staţionar 26 Bârzava Partoş III III staţionar III III staţionar 27 Moraviţa Moraviţa – pod

Gherman IV III J II III L

* - secţiuni cu monitorizare începând din anul 2006 • L - înrăutăţire • J - îmbunătăţire

Page 80: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

80 80

Tab. 3.2.1.12 Bazinul hidrografic Aranca

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V

Izvoare – Sânnicolau Mare

68 - 68 - - -

1 Aranca Sânnicolau Mare - frontieră

36 - - 36 - -

TOTAL ARANCA 104 - 68 36 - -

Tab. 3.2.1.13. Regimul de nutrienţi în bazinul Aranca

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V

1 Aranca Izvoare - frontieră 104 - - 104 - -

Tab. 3.2.1.14. Regimul ionilor de salinitate în bazinul Aranca

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V

Izvoare - Sânnicolau Mare

68 - - 68 - -

1 Aranca Sânnicolau Mare - frontieră

36 - - - 36 -

TOTAL ARANCA 104 - - 68 36 -

Tab. 3.2.1.15 Regimul poluanţilor toxici specifici în bazinul Aranca

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V

1 Aranca Izv.Mureş - frontieră 104 104 - - - -

Tab. 3.2.1.16. Regimul altor indicatori chimici relevanti, în bazinul Aranca

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V

Izv.Mureş – Sânnicolau Mare

68 68 - - - -

1 Aranca Sânnicolau Mare - frontieră

36 36 - - - -

TOTAL ARANCA 104 104 - - - -

Tab. 3.2.1.17. Starea globală a calităţiii apelor din punct de vedere chimic, în bazinul Aranca

Lung. km Nr.

crt. Cursul de apă Tronsonul

TOTAL I II III IV V

Page 81: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

81 81

Izvoare – Sânnicolau Mare

68 - - 68 - -

1 Aranca Sânnicolau Mare - frontieră

36 - - - 36 -

TOTAL ARANCA 104 - - 68 36 -

Tab. 3.2.1.18 Valori medii ale indexului saprobic (macrozoobentos) în bazinul Aranca

Lung. km Nr. crt.

Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V

1 Aranca Izvoare - frontieră 104 - - 104 - -

Tab. 3.2.1.19 Tendinţa de evoluţie a calităţii apei din punct de vedere chimic şi biologic, în bazinul Aranca

Calitatea apei Chimic (calitate globală) Biologic (macrozoobentos)

Nrcrt

Cursul de apă

Secţiunea

2005 2006 evoluţia 2005 2006 evoluţia 1 Aranca Sânnicolau

Mare IV III J II III L

2 Aranca Valcani IV IV Staţionar II III L

Judeţul Hunedoara

Tab. 3.2.1.20 Situaţia tronsoanelor de râuri în clase de calitate, de pe teritoriul judeţului Hunedoara, în anul 2006

Nr. crt.

Cursul de apă Total km pt. jud. Hunedoara

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

1. RÂUL MUREŞ 109 -- 109 -- -- -- 2. RÂUL

STREI 93 62 31 -- -- --

3. RÂUL CERNA

73 63 10 -- -- --

4. RÂUL GEOAGIU 41 -- 41 -- -- -- 5. RÂUL ARDEU 25 -- 25 6. RÂUL SIBIŞEL 28 28 -- -- -- -- 7. RÂUL GALBENA 34 -- 34 -- -- -- 8. RÂUL ORAŞTIE 51 44 7 -- -- -- 9. RÂUL ZLATA 18 18 -- -- -- -- 10. RÂUL CERTEJ 18 -- -- -- -- 18 11. CANAL CÂRLETE 19 -- 19 -- -- -- 12. RÂUL BREAZOVA 29 29 -- -- -- -- 13. RÂUL RITIŞOARA 7 7 -- -- -- -- 14. RÂUL PEŞTIŞ 22 22 -- -- -- -- 15. RÂUL SÂRBI 24 -- 24 -- -- -- 16. RÂUL 30 -- 30 -- -- --

Page 82: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

82 82

CRIŞUL ALB (izvor confluenţă V. Bucureşci)

17. RÂUL CRIŞUL ALB (confluenţă Bucureşci - limită jud. HD – AR)

44 -- 44 -- -- --

18. V. RIBIŢA (Izv. – Confluenţă Criş Alb)

20 -- 20 -- -- --

Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate, conform situaţiei globale evaluate în anul 2006, se prezintă asfel:

Tab. 3.2.1.21. Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate I II III IV V

Bazinul hidrografic

Nr. total secţiuni

Nr. % Nr. % Nr. %

Nr. % Nr. %

Criş

3 - - 3 100 - - - - - -

Mureş 20 8 40 11 55 - - - - 1 5 Jiu Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate, în anul 2006, s-a făcut după Ordinul 161/2006 şi este prezentată în tabelul următor:

Page 83: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

83 83

Tab. 3.2.1.22. Încadrarea secţiunilor pe supravegheren categorii de calitate în anul 2006

Categoria de calitate Nr.

crt. Cursul de apă Secţiunea de

control RO Metale RN Salini- tate

Caract. globală

1. R. MUREŞ GELMAR II II II II II 2. R. MUREŞ BRĂNIŞCA II II II II II 3. R. STREI BARU MARE I I I I I 4. R. STREI PETRENI I I I I I 5. R. CERNA TOPLIŢA I I I I I 6. R. CERNA SÎNTUHALM II II II I II 7. R. GEOAGIU BALŞA I I I I II 8. R. GEOAGIU GEOAGIU I I I I II 9. R. ORĂŞTIE COSTEŞTI I I I I I 10. R. ORĂŞTIE AV. ORĂŞTIE II II II I II 11. R. GALBENA HAŢEG II II I I II 12. R. CERTEJ BÂRSĂU II V II III V 13. R. ARDEU BOZEŞ I III I II II 14. R. SIBIŞEL PRIZĂ ORĂŞTIE I I I I I 15. R. ZLATA GURA ZLATA I I I I I 16. CANAL CÂRLETE PRIZA HAŢEG I I I I II 17. R. BREAZOVA ZEICANI I I I I I 18. R. RITIŞOARA PRIZA GHELARI I I I I I 19. R. PEŞTIŞ NANDRU I I I I I 20. R. SÂRBI SÂRBI I I I I II 13. R.CRIŞUL ALB AM. DRAGU BRAD I III I I II 14. R.CRIŞUL ALB CRIŞCIOR I IV I I II 15. R.CRIŞUL ALB BAIA DE CRIŞ I IV I I II 16. R.CRIŞUL ALB –

V.RIBIŢA AM. RIBIŢA I III I I II

Notă: RO – regim de oxigen; RN – regim de nutrienţi

Informaţii privind calitatea biologică a cursurilor de apă ne-au fost furnizate de către Direcţia Apelor Târgu Mureş pentru apele din bazinul hidrografic Mureş, după cum urmează :

Tab. 3.2.1.23. Calitatea biologică a cursurilor de apă din b.h. Mureş

Elemente de calitate biologică Râul Secţiunea MZB FPL mFB Încadrare

biologică Gelmar II II II II Mureş Brănişca II II II II Balşa II II II II Geoagiu Geoagiu II II II II

Page 84: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

84 84

Ardeu Bozeş I II III II Costeşti I II II I Oraştie Av. Orăştie II II II II

Sibişel Priză Orăştie I II II I Baru Mare I I I I Strei Petreni I II II II

Zlata Gura Zlata I I I I Galbena Haţeg II II II II Canal Cârlete Priză Haţeg II II II II Breazova Zeicani I II II I

Topliţa I II II I Cerna Sântuhalm II II II II

Ritişoara Priză Ghelari I II II I Peştiş Nandru I II II I Certej Bârsău PB III PB V Sârbi Sârbi I II II II

Notă: MZB – macrozoobentos; FPL – fitoplacton; mFB – microfitobentos;

Încadrarea s-a efectuat conform Ordinului 1146/10 decembrie 2002, pentru concentraţia echivalentă cu valoarea de 90 % percentile ale concentraţiilor regăsite în campaniile lunare.

Page 85: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

85 85

Tab. 3.2.1.24. Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate în anul 2006 în Regiunea Vest

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate I II III IV V Bazinul

hidrografic Număr total secţiuni Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Mureş 8 6 75,0 1 12,5 1 12,5 Crişul Alb 17 2 11,8 13 76,4 2 11,8 Bega –Timiş - Caraş

17 12 70,6 3 17,6 2 11,8

Nera -Cerna 13 7 53,8 6 46,2

Bega – Timiş 25 5 20 6 24 12 48 2 8

Aranca 2 1 50 1 50 Criş 3 3 100 Mureş 20 8 40 11 55 1 5 Total Regiune 105 34 32,4 48 45,7 18 17,1 4 3,8 1 1

Datele prezentate in tabel nu conţin bazinul hidrografic Jiu de la care nu s-au primit informaţii.

Page 86: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

86 86

c a t e g o r ia V 1 %c a t e g o r ia IV

3 , 8 %c a t e g o r ia III

1 7 , 1 %

c a t e g o r ia II 4 5 , 7 %

c a t e g o r ia I 3 2 , 4 %

Fig. 3.2.1. Repartiţia seţiunilor de control pe clase de calitate în anul 2006 în Regiunea Vest

Page 87: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

87 87

3.2.2. Starea lacurilor

Judeţul Arad

Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar pentru lacul Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelul 3.2.2.1. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.

Tab. 3.2.2.1. Calitatea lacurilor din judeţul ARAD – 2006

Indicatori ai gradului de eutrofizare

Lacul Timp retenţie

Fosfor total mgP/l

Azot mineral mgN/l

Biomasă fitoplanctonică maximă din zona fotică/ Biomasă medie anuală mg/l

Clorofila „a” mg/l

Încadrare globală

Ghioroc (Partea sudică+ partea nordică)

0,0117 mezotrof

2,079 hipertrof

15,060 hipertrof 3,691 mezotrof

9,01 eutrof

Mezotrof - eutrof

Page 88: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

80

În anul 2006, în bazinul Bega-Timiş-Caraş, în judeţul Caraş-Severin, au fost monitorizate un număr de 5 lacur, iar in bazinul hidrografic Nera-Cerna 2 lacuri:

- BH Timiş- lacul Trei Ape, Poiana Mărului - BH Bârzava – lacul Gozna, Secu - BH Caraş – lacul Greoni – ferma piscicola - BH Cerna – lacul Valea lui Iovan - BH Cerna – Lacul Herculane

Tab. 3.2.2.2. Centralizator privind starea trofică – 2006

Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE

Substanţe biogene Nr. crt.

Denumirea Acumulării Cursul de apa Clorofila

„a” Ntot Ptot

Biomasa fitoplanctonică

Încadrare globala

Obs.

1. Trei Ape r. Timiş mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof Îmbunăt

ăţire 2. Gozna

r. Bârzava oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof Îmbunătăţire

3. Poiana Mărului r. Bistra Mărului

eutrof mezotrof oligotrof mezotrof mezotrof Staţionar

4. Secu r. Bârzava oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof Îmbunăt

ăţire 5. Greoni

r. Caraş hipertrof eutrof hipertrof eutrof eutrof -

Tab. 3.2.2.3. Centralizator privind starea trofică – 2006

Bazinul hidrografic Nera-Cerna

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE

Substanţe biogene Nr. crt.

Denumirea Acumulării Cursul de apa Clorofila

„a” Ntot Ptot

Biomasa fitoplanctonică

Încadrare globala

Obs.

1. Valea lui Iovan r. Cerna oligotrof mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof Îmbunăt

ăţire 2. Herculane

r. Cerna mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof Îmbunătăţire

Page 89: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

81

Judeţul Hunedoara Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş, în anul 2006, din punctul de vedere

al indicatorilor gradului de eutrofizare, se prezintă în tabelul următor: Tab.3.2.2.4.Starea trofică a lacurilor din bazinul hidrografic Mureş în anul 2006

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE

Substanţe biogene Nr. crt. Lacul Clorofila „a”

(mg/l) Azot mineral (mgN/l)

Fosfor total (mgP/l)

Biomasa fitoplanctonică maximă din zona fotică/biomasă medie anuală (mg/l)

Încadrare globala

1. Gura Apelor 5,45 mezotrof

0,458 mezotrof

0,0104 mezotrof

0,177 – ultraoligotrof 0,064 - ultraoligotrof

oligotrof

2. Haţeg 3,88 mezotrof

0,564 mezotrof

0,0148 mezotrof

1,442 – oligotrof 0,327 - ultraoligotrof

oligotrof

3. Cinciş 9,82 eutrof

0,545 mezotrof

0,0245 mezotrof

3,577 – mezotrof 0,842 - ultraoligotrof

oligotrof (cu uşoare tendinţe spre mezotrof)

4. Subcetate 0,783 eutrof

0,783 eutrof

0,0235 mezotrof

0,577 – ultraoligotrof 0,279 - ultraoligotrof

oligotrof

5. Bucura 0,174 ultraoligotrof

0,174 ultraoligotrof

0,0079 ultraoligotrof

2,804 - oligotrof 0,993 - ultraoligotrof

ultraoligotrof spre oligotrof

În judeţul Timiş există lacuri numai în bazinul hidrografic Bega-Timiş, iar pentru

fiecare dintre cele două lacuri de acumulare existente (Surduc şi Murani) s-au efectuat campanii de recoltare conform Programului de activitate al A.N. „Apele Române”.

Judeţul Timiş

Tab. 3.2.2.5 Situaţia calităţii globale a apei lacurilor din judeţul Timiş

Lacul Calitatea apei Nr. crt Denumire Tip

Apa pe care este amplasat lacul

Vol. total (mil. m3)

Folosinţa principală

Nutrienţi (N total şi P total – mg/l)

Biologie

1 Surduc Acm Pârâul Gladna 51,08

Atenuare si su-plimentare a de-bitelor pt Timi-soara

0,15 – 2,24 0,03 – 0,33 Mezotrof

Page 90: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

82

2 Murani Acm Pârâul Măghe-ruş

1,47 Apărare împotri-va inundaţiilor

0,14 – 4,20 0,08 – 0,27 Eutrof

Acm = acumulare

Tab. 3.2.2.6 Centralizator privind starea trofică a lacurilor din judeţul Timiş

CRITERII PENTRU STABILIREA STARII TROFICE Substanţe biogene Nr.

crt. Denumirea acumulării

Oxigen dizolvat şi sat. de oxigen N total P total

Biomasa fitoplanct.

Încadrare globală

1 Surduc 5,34–13,28 mg/l 59 -118 %

0,15 – 2,24 mg/l

0,03 – 0,33 mg/l 2,67 mg/l Mezotrof

2 Murani 4,35–12,22 mg/l 55 – 127%

0,14 – 4,20 mg/l

0,08 – 0,27 mg/l 5,79 mg/l Eutrof

C a lita te a lac u rilo r d in ju d e tu l T im is

50%50%

C las a II C las a III

Tab. 3.2.2.7 Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din Regiunea Vest , în anul 2006 (AR +CS +TM)

Lacul Calitatea apei Nr. Crt.

Denumire Tip

Apa pe care este amplasat lacul

Volumul total milioane m.c.

Folosinta principala

Nutrienti azot total si fosfor total

Biologie

1 Ghioroc Sud antropic

bazin matca III

13,0 apă sortare

N – 2,08 P- 0,01

mezotrof- eutrof

Page 91: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

83

2 Ghioroc Nord antropic

bazin matca III

6,66 agrement

3 Trei Ape acumulare r. Timiş 6,34 apă industrială

N- 0,47 P – 0,02

4 Gozna acumulare r. Bârzava

10,1

apă indusrtială+ potabilă

N- 0,60 P- 0,02 oligotrof

5 Poiana Mărului acumulare r. Bistra

Mărului agrement

N- 0,64 P- 0,02

6 Secu acumulare r. Bârzava

15

apă indusrtială+ potabilă

N- 2,18 P- 0,55

7 Greoni acumulare r. Caraş

amenajări piscicole

N- 0,83 P- 0,03

8 Valea lui Iovan acumulare r.

Cerna N- 0,61 P- 0,02

9 Herculane acumulare r. .

Cerna

apă indusrtială+ potabilă

N- 0,57 P- 0,02

10 Surduc acumulare pârâul Gladna 51,08

atenuare şi suplim.debitelor pt. Timisoara

N- 0,15- 2,24 P- 0,03-0,33

mezotrof

11 Murani acumulare pârâul Măgheruş

1,47

apărare impotriv a inundaţiilor

N- 0,14- 4,2 P- 0,08- 0,27

eutrof

Page 92: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

84

Tab. 3.2.2.8 Centralizator privind starea trofică a apei principalelor lacuri din Regiunea Vest , în anul 2006

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE

Substanţe biogene Nr. crt.

Denumirea Acumulării Cursul de apa

Oxigen dizolvat / saturaţia oxigenului

Ntot Ptot Biomasa fitoplanctonică

Încadrare globala

1. Ghioroc 2,08 hipertrof

0,01 mezotrof mezotrof mezotrof

2. Trei Ape mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof 3. Gozna oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof 4. Poiana Mărului mezotrof oligotrof mezotrof mezotrof 5. Secu oligotrof oligotrof oligotrof oligotrof 6. Greoni eutrof hipertrof eutrof eutrof 7. Valea lui Iovan mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof 8. Herculane mezotrof oligotrof oligotrof oligotrof

9. Surduc

5,34 – 13,28 mg/l 59-118%

0,15- 2,24

0,03- 0,33 mg/l

2,67 mg/l

mezotrof

10. Murani 4,35- 12,22 mg/l 55-127%

0,14- 4,2 mg/l

0,08- 0,27 mg/l

5,79 mg/l eutrof

11 Gura Apelor 0,458 mezotrof

0,010 mezotrof

ultraoligotrof oligotrof

12 Haţeg 0,564 mezotrof

0,014 mezotrof

oligotrof oligotrof

13 Cinciş 0,545 mezotrof

0,024 mezotrof

mezotrof mezotrof

14 Subcetate 0,783 eutrof

0,023 mezotrof

ultraoligotrof oligotrof

15 Bucura 0,174 ultraoligotrof

0,007 ultraoligotrof

oligotrof ultraoligotrof spre oligotrof

3.2.3 Starea fluviului Dunărea

Calitatea apei fluviului Dunărea s-a stabilit conform Ordinului 161/2006. În tabelul de mai jos este prezentată calitatea apei râurilor, în secţiunile

monitorizate, pe cele 5 grupe principale: regim de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici de origine naturală, alţi indicatori chimici relevanţi.

Caracterizarea globală a calităţii apei la nivel de secţiune, s-a echivalat cu rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă.

Page 93: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

85

Starea ecologică a ecosistemului acvatic a fost determinată ţinând seama de elementele de calitate biologice, de indicatorii chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici care influenţează indicatorii biologici. Evaluarea stării ecologice s-a determinat ţinând cont de valorile medii ale indicelui saprobic - macrozoobentos.

Tabel 3.2.3.1 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate în anul 2006

Clasa de calitate Nr. crt.

Curs de apă

Secţiunea de supraveghere

Reg

im

oxig

en

Nut

rien

ţi Gra

d de

m

iner

a-liz

are

Met

ale

Mic

ro-

polu

anţ

i Glo

bală

1 Dragostele Am.cf.Berzeasca

II I I I - II

2 Valea Mare

Am.cf.Boşneag

II I I I I II

3.2.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul rezervaţiei biosferei „Delta Dunării”

Nu este cazul .

3.3. Apele subterane

Judeţul Arad Bazinul hidrografic Mureş

Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului

Arad o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad. Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş pentru cele situate în Bazinul hidrografic Mureş. Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursă de poluare se face de către A.P.M. În anul 2006 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 17 foraje a căror concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 3.3.1.cu menţiunea că pesticide şi metale grele nu se determină în apele freatice.

Page 94: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

86

Tab. 3.3.1. Concentraţii de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în apele Subterane (conform Legii 458/2002 şi STAS 1342/91)

Concentraţia medie, mg/l Denumirea

forajului NO2-

0,5mg/l NH4

+

0,5mg/l PO4

3-

0,1mg/l Mn 0,05mg/l

Indicatori depăşiţi

Păuliş F3 0,0050 0,0200 0,0650 - - Păuliş F7 MA 0,0150 0,4490 0,3600 0,0320 PO4

3-

Arad F1 0,0100 0,0250 0,1400 0,0000 PO43-

Arad F2 0,1300 0,0080 0,1200 0,0000 PO43-

Arad F3 0,0130 0,1670 0,0430 0,3480 Mn

Arad F4 0,0113 0,2350 0,0350 0,4380 Mn Arad F6 0,0100 0,0000 0,0400 0,1300 Mn Semlac F1 0,0100 0,0075 0,0850 0,0155 - Semlac F5 12,260 0,0050 0,0600 0,0035 NO2

- Nădlac F1 0,1400 0,3100 0,2500 0,0810 PO4

3-, Mn Nădlac F2 0,1800 0,2600 0,1600 0,5200 PO4

3-, Mn Horia F1 0,0100 0,2130 0,0700 0,0080 NH4

+ Pecica F1 0,0098 0,0830 0,4000 0,2500 PO4

3-, Mn

Dorobanţi F1 0,2400 0,5200 0,0400 0,7700 PO43-,

NH4+, Mn

Archim Arad F17 0,0220 0,3580 0,0300 - -

Archim Arad F18 0,0050 0,0000 0,0600 - -

Archim Arad F23 0,1150 888,00 0,1400 - NH4+,PO4

3

-

Referitor la datele prezentate în tabelul 3.3.1. facem următoarele observaţii: - recoltarea probelor de apă se face fără o prealabilă pompare a apei stocate în

respectivul foraj, ceea ce conduce la erori în privinţa calităţii determinate a apei. Viteza de circulaţie a apei subterane fiind foarte mică, este necesară pomparea acesteia, pentru reînnoirea volumului de apă din care se face recoltarea.

A trage o concluzie în privinţa calităţii apei subterane recoltate fără o prealabilă pompare este eronat. De aceea se impune pe viitor dotarea cu instalaţii portabile pentru pomparea apelor din foraje înaintea fiecărei recoltări. Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă. Bazinul hidrografic Crişul Alb

Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de către filiala Oradea a Direcţiei Apelor Crişuri. Valoarea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane se încadrează în general în limitele admise.

Page 95: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

87

Judetul Caraş – Severin Bazin hidrografic Bega – Timiş - Caraş

Calitatea apelor subterane în anul 2006 în majoritatea forajelor executate în stratul

acvifer freatic este în general scăzută înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei.

Calitatea apelor subterane - a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi poluare în strat freatic şi în foraje de adâncime.

Tab. 3.3.2. Distribuţia forajelor monitorizate în anul 2006– strat freatic

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje

1. - ordin I 5 2. - ordin II 5 3. - poluare 4 TOTAL în b.h. Bârzava 14 foraje monitorizate

1. - ordin I 30

2. - ordin II 19

3. - poluare - 4 - ape minerale-staţii experimentale - TOTAL în b.h. Timiş 49 foraje monitorizate 1. - ordin I 4 2. - ordin II 2 3. - poluare -

TOTAL în b.h. Caraş 6 foraje monitorizate Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise conform prevederilor legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile) la: substanţe organice, amoniu, mangan, fosfaţi sunt situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă: BH TIMIŞ: - pe râul Timiş superior şi Bistra în zonele oraşelor Caransebeş şi Oţelu Roşu cu provenienţă a poluării de la gospodării comunale datorită insuficienţei reţele de canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi a poluării difuze. BH BÂRZAVA: - pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienţă a poluării de la complexele zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa) şi poluare difuză. BH CARAŞ:

Page 96: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

88

- pe cursul inferior al râului Caraş şi afluenţii acestora în zona de frontieră, impurificare de la Gospodăria orăşenească Oraviţa, cât şi din impurificarea difuză cauzată de activităţi umane.

Bazin hidrografic Nera-Cerna În B.H. Cerna nu sunt executate foraje pentru urmărirea calităţii apei. În B.H. Nera, calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I şi II strat freatic.

Tab. 3.3.3. Situaţia forajelor monitorizate în 2006 - strat freatic

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 2 2. - ordin II - 3. - poluare - TOTAL - în b.h. NERA 2

Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise şi la mai mulţi indicatori de calitate sunt situate în: Zona Dalboşeţ, pe râul Nera, poluare cu: substanţe organice, amoniu, fier şi mangan, cu provenienţă din depozitele de nămoluri şi gunoi menajer de la localităţile rurale neechipate cu reţele de canalizare a apelor menajere şi din poluarea difuză. Bazin hidrografic Dunăre În cursul anului 2006, în BH Dunăre a fost în observaţie 1 foraj, din care s-au recoltat probe în perioada cu precipitaţii bogate din primăvară şi în perioada de secetă (vară-toamnă). Reţeaua de puncte (foraje) de monitoring instituită în bh Dunăre are drept scop monitorizarea nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor subterane freatice. Forajul monitorizat în anul 2006, este amplasat pe malul stâng al fluviului Dunăre, având adâncimea de: F =25m.

Tab. 3.3.4. Situaţia forajelor din b.h. Dunăre - reţeaua tehnologică de stat - în strat freatic

Nr. crt.

Tipul forajului Număr foraje Număr de zone de distribuţie in bazin

1. - ordin I - -

2. - ordin II 1 -

3. - poluare - - TOTAL în b.h. DUNARE 1 foraj monitorizat

Page 97: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

89

La cele 2 probe de apă prelevate din forajele de la Moldova Nouă s-au determinat indicatorii fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice a zonei, respectiv: temperatură, pH, conductivitate /rez.fix,CCOMn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mg2+, Cl-, SO4

2-

, PO43-

, HCO3- , NO2

- , NO3-, NH4

+ , fenoli, precum şi alte substanţe periculoase conform

HG 351/2005 (Zn, Cu, Pb, Ni). În bh Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri conform Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă). Judeţul Hunedoara

În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat un singur foraj – Baia de Criş F2, la care s-au analizat, prin laboratorul DA Crişuri Oradea un nr. de 7 indicatori dintre care, conform Legii 458/2002, nu s-au constatat depăşiri.

Din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele: Tabel nr. 3.3.5. Încadrarea în categorii de calitate conform legii 311/2004

Nr. crt.

Secţiune de prelevare Cod foraj Categoria de calitate conform legii 311/2004

1. Orăştie F2 P 2. Geoagiu F1 P 3. Aurel Vlaicu F1 P - N 4. Călan F2 P - N 5. Călan F1 N 6. Şoimuş F1 N 7. Haţeg F2 P Notă: N – nepotabil, P – potabil.

Judeţul Timiş

Calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi de poluare, în strat freatic, respectiv în foraje de adâncime.

Frecvenţa recoltărilor de probe din forajele de ordinul I s-a facut conform programelor de monitorizare, în perioadele cu precipitaţii bogate din primăvară şi în perioada de secetă (vară - toamnă).

În selectarea forajelor pentru monitorizarea anuală, s-au avut în vedere: Ø criteriul reprezentativităţii forajelor pe bazine şi sub-bazine hidrografice, pentru aprecierea globală a calităţii apei din stratul acvifer freatic din spaţiul hidrografic Banat. Ø menţinerea în reţeaua de monitoring a calităţii apei în forajele hidrogeologice de ordinul I şi II, care au o evoluţie a calităţii apei semnificativ îmbunătăţită.

Page 98: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

90

Tab. 3.3.6 Distribuţia forajelor monitorizate în spaţiul B.H. BEGA-TIMIŞ

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 13 2. - ordin II 6 3. - poluare 1

Total în Bazinul Hidrografic Bega = 20 1. - ordin I 13 2. - ordin II 11 3. - poluare 4 4. - staţii experimentală 0 Total în Bazinul Hidrografic Bega Veche = 28 1. - ordin I 30 2. - ordin II 19 3. - poluare 0 4. - ape minerale - staţii experimentală 0

Page 99: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

91

Tabel 3.3.7 Distribuţia forajelor monitorizate în spaţiul B.H. BEGA-TIMIŞ (continuare)

Nr. crt.

Tipul forajului Număr foraje

Total în Bazinul Hidrografic Timiş = 49

1. - ordin I 5 2. - ordin II 5 3. - poluare 4 Total în Bazinul Hidrografic Bârzava = 14 1. - ordin I 3 2. - ordin II 3 3. - poluare 0

Total în Bazinul Hidrografic Moraviţa = 6 TOTAL GENERAL B.H. BEGA – TIMIŞ = 117

Tab. 3.3.8 Distribuţia forajelor monitorizate, pe tipuri de foraje:

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 64 2. - ordin II 44 3. - poluare 9 TOTAL GENERAL B.H. BEGA – TIMIŞ = 117

Analiza probelor recoltate în anul 2006, s-a făcut în laboratorul din Timişoara al

Direcţiei Apelor Banat. Pentru forajele de studiu de ordin I, II şi poluare s-au determinat următorii indicatori

fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice şi indicatori specifici de poluare a zonei respective: temperatura, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO4

2-, PO43-, HCO3

-, NO2-, NO3

-, NH4+, fenoli, precum şi alţi indicatori

conform HG 351/2005 (Pb, Zn, Cu, Ni). În caracterizarea calităţii apei subterane freatice s-a avut în vedere compararea

valorilor indicatorilor determinaţi, cu limitele admise din Legea 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), comparare efectuată pe baza programului pe calculator PC. Programul întocmit de A.N.A.R. – Direcţia Apelor Banat Timişoara semnalează depăşirile limitelor admise la indicatorii fizico-chimici.

Page 100: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

92

Tab. 3.3.9 Situaţia depăşirii concentraţiilor admise

Denumire indicator

Depăşirea limitei admise

Foraj

max. 1.3-2.5 Bega – Sânmihaiu Roman, Otelec-Pustiniş max. 1,2-3,4 Bega Veche – Becicherecu Mic, Pustiniş, Checea max. 3,7 Bârzava – Birda (poluare)

- azotiţi

max. 1,2-1,9 Timiş – Giulvăz, Parţa max. 1,1-9,6 Bega – Giarmata, Otelec Pustiniş max. 2,1-10,7 Bega Veche – Pişchia, Pustiniş, Pişchia,

Orţişoara, Şandra, Comloşu Mare, max. 1,2-3,8 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Dolaţ, Parţa max. 1,8 Bârzava - Gătaia

- azotaţi

max. 1,3-5,7 Moraviţa – Moraviţa max. 1,4-2,3 Bega - Recaş, Otelec-Pustiniş max. 1,1-3,1 Bega Veche- Beregsău Mare (poluare), Biled,

Pustiniş, Comloşu Mare, Checea max. 1,1-2,3 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Giera, Bazoş, Cruceni

- cloruri

max. 1,7 Moraviţa – Moraviţa max. 1,4-2,6 Bega - Otelec-Pustiniş max. 1,2-3,4 Bega Veche - Beregsău Mare (poluare), Biled,

Pustiniş, Comloşu Mare, Checea, Şandra max. 1,1-2,1 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Cruceni

- reziduu fix

max. 1,9-2,0 Moraviţa - Moraviţa max. 1,4-9,4 Bega – Margina (poluare), Şuştra, Margina, Ianova max. 1,5-5,6 Bega Veche – Jimbolia (poluare), Remetea Mică,

Săcălaz, Checea, Beregsău Mare (poluare) max. 1,9-174 Timiş – Parţa, Capăt, Belinţ, Dolaţ, Foeni

-fier

max. 1,8-70 Bârzava – Birda (poluare), Partoş max. 1,7-18,8 Bega - Otelec-Pustiniş max. 1,3-4,3 Bega Veche – Beregsău Mare (poluare), Pustiniş,

Comloşu Mare, Checea max. Timiş – Ghilad, Giulvăz, Parţa, Giera, Cruceni

-magneziu

max. 2,8-4,3 Moraviţa - Moraviţa

Page 101: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

93

Tab. 3.3.10 Situaţia depăşirii concentraţiilor admise (continuare)

Denumire indicator

Depăşirea limitei admise

Foraj

max. 1,1-24 Bega – Margina (poluare), Ohaba-Forgaci, Sânmihaiu Român, Remetea Mare, Otelec-Pustiniş, Recaş, Şuştra, Balinţ, Margina, Ianova

max. 1,3-10,9 Bega Veche – Beregsău Mare (poluare), Jimbolia (poluare), Becicherecu Mic, Pişchia, Biled, Săcălaz, Pustiniş, Orţişoara, Grabăţ, Comloşu Mic, Comloşu Mare, Checea

max. 1,2-45 Timiş – Ghilad, Bazoş, Parţa, Cruceni, Urseni, Cebza-Ceacova, Şipet, Hitiaş, Grăniceri, Balinţ, Capăt, Voiteg, Soca, Dolaţ, Chişoda, Foeni, Belinţ

max. 1,2-10,3 Bârzava – Birda (poluare), Gătaia, Denta, Partoş, Parţa

- oxidabilitate

max. 1,2-18 Moraviţa - Moraviţa max. 2,4-84 Bega – Margina (poluare), Balinţ, Şuştra,

Sânmihaiu Român, Balinţ, Recaş, Remetea Mare, Margina, Ianova

max. 1,6-76 Bega Veche - Beregsău Mare (poluare), Jimbolia (poluare), Săcălaz, Pişchia, Grabăţ, Satchinez, Şandra, Comloşu Mic, Comloşu Mare, Checea

max. 1,4-70,6 Timiş – Ghilad, Giulvăz, Găvojdia, Cruceni, Bazoş, Parţa, Belinţ, Urseni, Foeni, Cebza-Ceacova, Şipet, Jebel, Otveşti, Hitiaş, Niţchidorf, Diniaş, Capăt, Soca, Dolaţ, Chişoda, Grăniceri

max. 2,0-38,4 Bârzava – Birda (poluare), Gătaia, Denta, Partoş, Gaiu Mic

- mangan

max. 2,8-52 Moraviţa – Şemlacu Mare, Moraviţa max. 1,3-21,4 Bega – Margina (poluare), Sânmihaiu Român,

Recaş, Ianova max. 1,3-6,7 Bega Veche - Beregsău Mare (poluare), Jimbolia

(poluare), Becicherecu Mic, Grabăţ, Săcălaz, Comloşu Mare, Comloşu Mic

max. 1,2-18,6 Timiş – Bazoş, Cebza-Ceacova, Parţa, Cruceni, Foeni, Belinţ, Soca, Dolaţ

max. 1,4-82,8 Bârzava – Birda (poluare), Gătaia, Denta

- amoniu

max. 1,4 Moraviţa – Şemlacu Mare max. 1,4-4,5 Bega Veche – Jimbolia (poluare), Becicherecu

Mic, Grabăţ, Comloşu Mare max. 1,5-3,4 Timiş – Cruceni, Cebza-Ceacova, Parţa,

Grăniceri, Voiteg

- fosfaţi

max. 1,5-17,9 Bârzava – Birda (poluare)

Page 102: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

94

Concluzii privind stadiul calităţii apelor subterane în judeţul Timiş

Bazinul Bega-Timiş 1. Calitatea apelor subterane din majoritatea forajelor executate în stratul acvifer

freatic este în uşoară scădere, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei.

2. Se menţine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităţi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise.

3. În stratul acvifer de adâncime, calitatea apei este necorespunzătoare în majoritatea forajele investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise la indicatorul amoniu de până la 72,4 ori în zona Chevereşul Mare, iar la mangan de până la 48,8 ori în zona Voiteg.

Bazinul Aranca 1. Este prezentat nivelul poluării în forajele executate în stratul acvifer freatic,

înregistrându-se depăşiri ale limitei admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin 2 indicatori de caracterizare a calităţii apei (amoniu şi substanţe organice).

2. În stratul acvifer de adâncime, calitatea apei este necorespunzătoare în cele 2 foraje investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei admise la indicatorul amoniu până la 3,4 ori, la substanţe organice până la 2,5 ori şi la mangan până la 8,4 ori.

3. Faţă de anul anterior se observă o uşoară tendinţă de scădere a impurificării apelor subterane, datorită începerii realizării utilităţilor la canalizare, interesului pentru prelevarea apelor subterane conform normativelor de prelevare, reducerii poluării din agricultură precum şi reabilitării instalaţiilor (conducte, traversări, etc.), Petrom din zona extrem vestică a bazinului.

3.5. Apele uzate

3.5.1. Surse majore şi grad de epurare Judeţul Arad În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului Arad a fost de 11 354 mii m3. Un volum de 654 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova din zona de sud a oraşului Arad prin staţia de pompare 1 SP1 (468 mii m3). Un volum 10 700 mii m3 este epurat necorespunzător. Nici o staţie de epurare nu funcţionează în maniera în care să asigure o epurare corespunzătoare a apelor evacuate. Din volumul de 11 354 mii m3 epurată necorespunzător, 9 544 mii m3 reprezintă apele uzate evacuate prin staţia de epurare a oraşului Arad. Staţia de epurare a municipiului Arad este inclusă într-un proces de modernizare pe instrumentul de finanţare ISPA: Reabilitarea facilităţilor de tratare a apelor uzate prin protejarea râului Mureş în Arad, România. Obiectivul principal al proiectului este atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători aii efluentului staţiei de epurare în Arad în râul

Page 103: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

95

Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în vigoare, Directivei 91/271/EEC. Valoarea proiectului este de 14 418 258 EURO. În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2006 a fost de 795 mii mc. Din acestea 77 mii mc au fost epurate suficient, în timp ce 718 mii mc au fost insuficient epuraţi.

În tabelul 3.5.1.3. sunt prezentate principalele sursele de poluare a apelor şi gradul de epurare.

Tab. 3.5.1.1. Surse de poluare a apelor şi grad de epurare 2006

Nr. crt.

Denumirea sursei

Volum evacuat (mii m3)

Emisar Felul staţiei

Modul de epurare

Depăşiri ale CMA

Bazinul Hidrografic Crişul Alb

1 RAAC Arad – Staţia de epurare Gurahonţ

29 Crişul Alb M Insuficient CBO5 , Suspensii Fosfor total N total

2 RAAC Arad – Staţia de epurare Moneasa

77 Valea Moneasa M+B Suficient

3 RAAC Arad – Staţia de epurare Pâncota

63 Canal Matca M+B Insuficient

CBO5 , Suspensii Fosfor total Azot total CCOCr, Detergenţi

4 SC Termoconstruct SA - Staţia de epurare Sebiş

96 Valea Sebiş M Insuficient Azot total

5 Consiliul Local Ineu – Staţia de epurare

220 Crişul Alb M+B Insuficient

CBO5 , CCOCr,Suspensii Azot total Detergenţi, Fosfor total

7 Consiliul Local Chişineu Criş- Staţia de epurare

274 Crişul Alb M+B Insuficient CBO5 , Azot total Detergenţi, Fosfor total

8 Consiliul Local Sântana 28 Canal

Militari M+B Insuficient

CBO5 ,CCOCr Suspensii Azot total, R fix Detergenţi, Fosfor total

9 SC Laurul Gurahonţ 8 Valea

Sighişoara M Insuficient CBO5 CCOCr

Page 104: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

96

Bazinul Hidrografic Mureş

Nr. crt.

Denumirea sursei

Volum evacuat (mii m3)

Emisar Felul staţiei

Modul de epurare

Depăşiri ale CMA

1 SC Urbisserv Lipova – Staţia de epurare

91 Valea Drauţ M Insuficient

Suspensii, CBO5 Detergenţi, fenoli, Extractibile

2

SC URBISSERV SA Lipova – evacuare directă (2 evacuări)

79 Mureş - Nu se epurează

Supensii

3 RAAC Arad – Staţia de epurare Arad

9 544 Mureş M+B Insuficient Amoniu, Azotiţi

4 RAAC Arad – evacuare directă SP1

468 Mureş - Nu se epurează

CBO5 CCOCr Amoniu Suspensii, Detergenţi, Extractibile

5 SC Prodcom Andante SRL 386 Canalul

Mureş Mort M+B Insuficient

Suspensii CBO5 R. fix, Extractibile

6

SC Real Estate Group SRL Bucureşti (fosta Archim)

56 Mureş M Insuficient Suspensii

7 Centrala termoelectrică – ape menajere

297 Canal Mureşel M Insuficient R.fix, Cupru

8 SC Apoterm SA Nădlac – Staţia de epurare

77 Mureş M Insuficient CBO5 Suspensii CCOCr

9 SC AQUA Vest- Staţia de epurare Pecica

53 Ier M+B Insuficient

CBO5

CCOCr , Amoniu Suspensii Detergenţi

10

Combinatul Agroindustrial Curtici – ferma porci Macea

182 Canal desecare M Insuficient

Suspensii CBO5

11 APEMIN Lipova 14 Valea Şiştarovăţ M Insuficient

Suspensii CBO5

Page 105: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

97

Tab. 3.5.1.2. Functionarea principalelor staţii de epurare în anul 2006

pe bazine hidrografice

Staţii de epurare existente Funcţionare corespunzătoare

Funcţionare necorespunzătoare

Nr. Crt.

Bazin hidrografic Total

Nr. % Nr. %

In construcţie

1 Mureş 11 - - 11 100 - 2 Crişul Alb 9 1 11,1 8 88,8 -

Aportul de poluanţi evacuaţi în râul Mureş este semnificativ la suspensii, substanţe organice, detergenţi, fenoli proveniţi în special din gospodărirea comunală şi industria alimentară (tab. 3.5.1.4., 3.5.1.6. şi fig. 3.5.1.2, 3.5.1.3) În anul 2006 faţă de anul 2005 se înregistrează o scădere a cantităţilor de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă.

Tab. 3.5.1.3. Principalele substanţe poluante evacuate în ape pe ramuri economice - tone/an -

Ramura economică Substanţa poluantă

Total judeţ

Energie el. şi termică

Ind. Alim. Zootehnie Gospodărire

comunală Alte ramuri

Cloruri 799 - - - 799 - Materii în suspensie 754 - 104 217 411 22 Reziduu fix 6838 289 936 182 5322 109 Subst. organice (CBO5) 651 - 121 116 414 - Subst. organice (CCOCr)

2028 2 414 429 1183 -

Substanţe extractibile 135 4 8 5 115 3 Azot total 321 - 28 25 265 3 Fosfor total 40 - 2 3 35 - Detergenţi 4 - - - 4 - Fenoli 0,282 0,006 0.011 0.007 0.256 0,002

Tab. 3.5.1.4. Evoluţia principalelor substanţe poluante evacuate în ape la

nivelul judeţului Arad în râul Mureş tone/an -

Substanţa poluantă 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Cloruri 37 1176 1011 1133 2856 977 682 799 Materii în suspensie 2305 1331 807 810 1215 756 901 754

Reziduu fix 16279 14405 11682 10094 10561 8999 7360 6838 Subst. organice (CBO5)

1583 995,7 1121 846 1160 950 607 651

Page 106: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

98

Subst. organice (CCOCr)

- - - - 4430 2767 1998 2028

Substanţe extractibile - 14,3 180 121 133 176 98 135

Azot total - - - - - 346 324 321 Fosfor total - - - - - 41 36 40 Detergenţi 3 4,4 2,6 5,5 5,8 10 7 4 Fenoli - 0,83 0,53 0,36 0,32 0,26 0.25 0,282

0

500

1000

1500

2000

t/an

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006anul

Variaţia CBO5 din apele uzate

Fig. 3.5.1.2. Variaţia CBO5 în râul Mureş

0

500

1000

1500

2000

2500

t/an

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006anul

Variaţia materiilor în suspensie

Fig. 3.5.1.3 Variaţia materiilor în suspensie în râul Mureş

Page 107: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

99

Judeţul Caraş – Severin

Bazinul Bega – Timiş – Caraş

Tab. 3.5.1.5. Prezentarea principalelor surse de ape uzate

Cantităţi de nocivităţi (tone/an)

Nr. crt. Sursa de poluare

Vol. tot. ev. (mil. m3/an)

Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

1 SC AQUACARAŞ SA Exploatare Resita

14,609 682,006 352,251 220,267 0,219

2 SC TMK SA (CSR) Reşiţa

7,541 224,977 26,829 2,206 -

3 SC AQUACARAŞ SA Expl. Caransebeş

2,439 89,041 15,076 10,211 0,010

4 Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa

1,198 37,818 5,386 0,558 -

5 SC Avia Agrobanat Bocşa

0,021 12,987 12,264 10,870 -

T O T A L 25.808 1.046.829 411.806 244.112 0,229 1. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Reşiţa Emisar : râul Bârzava Q mediu evacuat : 463.25 l/s. Apele uzate menajere şi o parte din apele industriale de la agenţii economici sunt colectate în reţeaua de canalizare şi evacuate în râul Bârzava prin 7 guri de descărcare astfel : ü fără epurare prin 6 guri, cele din dreptul străzilor : Nera, Zimbrului, Hala Nouă, Bd.

Revoluţiei (PECO-TRIAJ), pod CFR Reşiţa-Caransebeş şi prin gura de evacuare directă de by-passul staţiei de epurare;

ü cu epurare, într-o staţie echipată numai cu treaptă mecanică de 315 l/s capacitate, capacitate depăşită faţă de debitul sosit la staţia de epurare.

În staţia de epurare a fost prelucrat un debit de 279.05 l/s iar restul de 68.3 l/s intrat in staţie s-a evacuat direct prin gura de deversare amplasată amonte staţie epurare. Staţia de epurare de 315 l/s capacitate este echipată numai cu treaptă mecanică compusă din: ü grătare; ü desnisipator; ü separator de grăsimi echipat cu instalaţie de insuflare aer ü decantor radial ü platforme de deshidratare nămol.

Randamentul staţiei de epurare este sub 20 %. Extinderea staţiei de epurare existente, la o capacitate de 1069 l/s, şi treaptă biologică, care a avut ca termen PIF anul 2006, nu s-a realizat din lipsă de fonduri.

Page 108: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

100

SC AQUACARAŞ Exploatare Reşiţa (PRESCOM Reşiţa) a obţinut în anul 2004 un aviz de gospodărire a apelor pentru accesare de fonduri ISPA care vor rezolva problemele de canalizare şi epurare ale municipiului Reşiţa. Lucrările care se vor realiza în cadrul măsurii ISPA 2005/RO/16/P/PE/003 vor fi finanţate de UE în proporţie de 66,78 %, contribuţia autorităţilor locale, prin împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, va fi de 25%, iar a Guvernului României de 8,22%. Memorandumul a fost semnat de Comisia Europeană în 14.09.2006 şi de Guvernul României în 25.10.2006. Momentan, stadiul lucrărilor este cel de licitare a serviciilor de consultanţă, termenul limită de depunere a ofertelor primare, fiind 22.01.2007. Lucrările avizate vor trebui finalizate în decembrie 2010. Conform angajamentelor rezultate din procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, SC AQUACARAŞ Exploatare Reşiţa trebuie să definitiveze reţelele de canalizare până in anul 2007, iar modernizarea şi extinderea staţiei de epurare cu treaptă terţiară, până in 2010 . 2 .S.C. TMK S.A. (CSR) Reşiţa Emisar : râul Bârzava, Valea Mare şi Ţerova Q total mediu evacuat = 239.124 l/s. În anul 2006 s-a evacuat un volum total de 7541 miimc (ape uzate tehnologice: răcire, vehiculare ţunder, staţie de filtre), in râul Bârzava prin 3 guri de evacuare - laminoare, Eruga şi bandaje compresor. S.C. TMK S.A. Reşiţa nu a solicitat perioadă de tranziţie pentru activitatea/ instalaţiile aflate sub incidenţa DIR. 96/61/EC. Ca atare, până la finele anului 2007 va trebui finalizată investiţia pentru probleme de mediu a carei valoare estimată este de 44.000 Euro. S.C. TMK S.A. Reşiţa, şi-a definitivat strategia de dezvoltare, conform căreia Laminorul LDS va funcţiona doar în prima parte a anului 2007, urmând apoi să fie oprit definitiv. În cursul lunii februarie, încep probele la cald pentru punerea în funcţiune a maşinii de turnat continuu MTK, avizată cu aviz nr DAB-240/18.11.2005, care dispune de o gospodărie de apă performantă. 3. SC AQUACARAŞ SA Exploatarea Caransebeş Staţia de epurare a municipiului Caransebeş Emisar : râul Timiş Q mediu evacuat = 76,135 l/s ( prin statia de epurare) Staţia de epurare mecano-biologică de 210 l/s capacitate a oraşului Caransebeş preia apele uzate de pe întreaga platformă a centrului civic, cartierele de locuinţe Ţiglărie, Pipirig, Balta Sărată şi platformele industriale CAROMET si MOCARS. Unitatea este autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor prin autorizaţia nr.327/2006 cu program de etapizare. Totodată s-a avizat din punct de vedere al gospodăririi apelor, extinderea staţiei de epurare la 420 l/s capacitate. Staţia de epurare mecano-biologică existentă este compusă din : ü grătare si deznisipator bicompartimentat cu curăţire manuală; ü separator de grăsimi echipat cu instalaţie de insuflare aer; ü 2 decantoare primare de tip radial echipate cu poduri racloare; ü bazin de aerare cu nămol activ şi instalaţie mecanică de aerare; ü 2 decantoare secundare de tip radial din care unul nu este echipat cu pod raclor; ü bazin de contact pentru dezinfecţie cu clor.

Page 109: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

101

O deficienţă în exploatarea staţiei de epurare se datorează sistemului unitar de canalizare din zona centrală a municipiului Caransebeş. În perioadele cu precipitaţii abundente, staţia funcţionează înnecat, fapt ce determină deschiderea stavilei de la canalul de by-pass a staţiei. Prin evacuarea directă s-a vehiculat un debit de 1,205 l/s la nivel de an 2006. Investiţia privind extinderea staţiei de epurare la 420 l/s nu e promovată, iar cea privind separarea apelor uzate menajere de cele meteorice nu a fost atacată, fiind finanţată din surse proprii. Municipiul Caransebeş va beneficia, în cadrul programului ISPA de o investiţie în valoare de 3.595.000 E, constând în reabilitarea a 12,9 km de reţea de alimentare cu apă. SC AQUACARAŞ Exploatare Caransebeş va finaliza până în 2007 extinderea reţelei de canalizare, iar până în 2010 va finaliza extinderea, modernizarea cu treaptă terţiară a staţiei de epurare, conform angajamentelor rezultate din procesul de negocieri la Capitolul 22 Mediu.

4. Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa Emisar: Râul Bârzava Debit evacuat fără epurare: 27,034 l/s Debit evacuat cu epurare: 26,917 l/s Uzina Constructoare de Maşini a funcţionat în cursul anului 2006 cu toate platformele (ABC, Mociur şi Cîlnicel). Platforma ABC:

În prezent nu se mai fabrică motoare diesel navale si feroviare. Sistemele de epurare şi evacuare a apelor uzate sunt în general învechite şi necesită modernizare, aspecte cuprinse în programul de etapizare. Preepurarea va fi modernizată prin dotarea/întreţinerea corespunzătoare a separatoarelor pe toate colectoarele de evacuare în râul Bârzava. Apele uzate provenite de la acoperirile electrochimice sunt epurate într-o staţie de neutralizare nouă, care rezolvă problema substanţelor poluante generate de atelierele cromare tijă, cromare cap-piston, acoperiri galvanice şi decapare. Sistemul de canalizare menajeră trebuie modernizat şi dirijat spre staţia de epurare. Apa uzată este evacuată în râul Bîrzava prin 11 guri de evacuare. Platforma Mociur:

Apele uzate rezultate în procesul de producţie împreuna cu cele menajere si pluviale sunt evacuate în râul Bârzava (canalele 18, 19 şi 20) şi în pârâul Ţerova (canalele 21 şi 22)- afluent al Bârzavei. Programul de etapizare cuprinde obligaţii legate de epurarea apelor uzate şi monitorizarea parametrilor cantitativi şi calitativi. Platforma Cîlnicel cuprinde secţiile Utilaj complex şi Maşini electrice II. Activitatea secţiei este mult redusă. Evacuarea apelor uzate se face în pârâul Cîlnicel prin canalul 23. UCMR-ul a solicitat perioada de tranzitie pentru rezolvarea problemelor de mediu aflate sub incidenta DIR. 96/61/EC pana finele anului 2014. Valoarea totala a investitiei va fi de 596.000 Euro.

Page 110: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

102

5. AVIA AGROBANAT Bocşa Emisar : Bârzava Debitul mediu evacuat : 0,67 l/s. Apele uzate menajere şi tehnologice sunt evacuate intr-un batal ce prezintă exfiltraţii. Acestea dau in canalul de gardă şi apoi în rigola şoselei Reşiţa-Bocşa. De acolo este săpat un şanţ pentru evacuarea directă în Bârzava. Creşterea puilor se face pe aşternut uscat, iar creşterea găinilor outoare se face in sistem baterie. Aşternuturile provenite de la creşterea puilor sunt împrăştiate pe câmp, rezultând doar ape de spălare la fiecare serie (o data la 45 zile). În cazul găinilor la outoare, evacuarea apelor uzate se face în batal. SC AVIA AGROBANAT a obţinut perioadă de tranziţie până în decembrie 2013. Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 353/18.12.2006, însoţită de Programul de etapizare, prevede reutilarea bateriilor conform celor mai bune tehnologii disponibile, până în anul 2010, când se prevede şi închiderea batalului existent. Pentru depăşirea frecventă a concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate, unităţii SC AVIA AGROBANAT i s-au aplicat un număr de 12 penalităţi în valoare totală de 74.449,785 RON. BH Nera -Cerna În B.H. Nera -Cerna, sunt în evidenţă un număr de 11 surse de poluare din care funcţie de debitul de apă uzată evacuat şi a impurificărilor s-au selecţionat un număr de 4 surse de poluare:

Tab. 3.5.1.6. Prezentarea principalelor surse de ape uzate

Cantităţi de poluanţi evacuaţi ( t/an) Nr. Crt. Unitatea poluatoare

Vol total de ape uz.evac. (mil m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

1. SC AQUACARAŞ SA Exploatare Băile Herculane

0,701 27,924 6,56 5,758 -

2. Primăria Bozovici 0,024 1,176 0,503 0,055 - 3. Primăria Mehadia 0,037 2,164 0,81 0,237 - 4. SEMAG Topleţ 0,192 8,051 1,259 0,149 -

TOTAL: 0,954 39,315 9,132 6,199 -

% faţă de total bazin 96,8% 96,2% 98,3% 99,5%

1. SC AQUACARAŞ SA Exploatare Băile Herculane Emisar : râul Cerna Q med. evacuat = 22,229 l/s

Page 111: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

103

Oraşul Băile Herculane cu 38247 locuitori echivalenţi dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Apele menajere colectate in reţeaua de canalizare a oraşului Băile Herculane sunt epurate într-o staţie de epurare mecano-biologică. Staţia de epurare cu o capacitate de 155 l/s este compusă din: deznisipator, separator de grăsimi, decantoare primare, bazine de aerare echipate cu aeratoare cu ax vertical de φ =1000, decantoare secundare de tip orizontal, bazin stabilizare nămol dotat cu o turbină φ= 1000 mm şi platforme de uscare nămol. În cursul anului 2006 a funcţionat doar o linie de aerare. Datorită debitului redus, mult sub capacitatea staţiei (min. 13.4 l/s - max. 30 l/s) chiar şi în sezon estival, cât şi datorită încărcării reduse a apelor sosite în staţie, treapta biologică nu este in funcţiune. Capitolul 22 Mediu - Caraş-Severin prevede rezolvarea problemelor de canalizare până în 2010 şi retehnologizarea staţiei de epurare, până în 2013. A fost finalizat studiul de fezabilitate pentru canalizare cartier Pecinişca, urmând obţinerea avizelor şi execuţia lucrărilor din fonduri locale. Localitatea beneficiază de investiţii ISPA în valoare de 655.000 E, doar pentru reabilitarea a 2,8 km reţea de alimentare cu apă. 2. Primăria Bozovici Emisar : pârâul Miniş Q med.evacuat = 0.761 l/s Localitatea Bozovici cu 3734 locuitori echivalenţi dispune parţial de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Apele uzate colectate in reţeaua de canalizare, în sistem divizor, a localităţii Bozovici sunt deversate direct în cursul de apă Miniş (afluent al râului Nera). Populaţia racordată la canalizare este de cca. 8% din totalul locuitorilor (zona blocurilor). Conform angajamentului rezultat din procesul de negocieri al Capitolului 22 de Mediu, localitatea Bozovici are termene negociate de realizare a acţiunii implementării Directivei 91/271/CEE pentru reţea de canalizare anul 2015, respectiv anul 2017 pentru staţie de epurare. 3. Primăria Mehadia Emisar: râul Bela Reca Q mediu evacuat = 1,173 l/s Localitatea Mehadia cu 3814 locuitori echivalenţi dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Până la finele lunii iunie 2007 vor fi reabilitate staţia de tratare, captarea din pârâul Sverdin, 200 m de conductă de aducţiune şi va fi înlocuită reţeaua de distribuţie. Investiţia "Canalizare şi staţie de epurare - Mehadia", demarată din fonduri bugetare în 1995 a fost sistată în 1998, executându-se o parte din canalizare şi cca 90% din staţia de epurare mecano-biologică. Ca atare, Primăria, a încheiat un contract de efectuare a unei expertize tehnice pentru sistemul de canalizare – epurare existent, termenul de predare fiind martie 2007, urmând să efectueze din fonduri bugetare lucrările care se impun. Capitolul 22 Mediu – Caraş-Severin, preciza ca termen de finalizare a reţelei de canalizare anul 2004, iar a staţiei de epurare anul 2007. 4. SC SEMAG Topleţ Emisar : râul Cerna

Page 112: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

104

Q mediu evacuat = 25,641 l/s Unitatea are ca profil de activitate producţia de utilaje de morărit şi agricole. Evacuarea apelor uzate industriale şi menajere se realizează prin 3 guri de evacuare din care doua sunt dotate cu instalaţii de epurare (decantor Imhoff de 1500 locuitori - nefuncţional si decantor-separator pe gura de evacuare S1 si un decantor-separator pe gura S2). Din această cauză apele uzate sunt evacuate fără a fi epurate în prealabil. Începând cu octombrie 2006, unitatea a fost preluată de S.C. Termoforest S.R.L. Luncaviţa, cu precizarea că îşi păstrează profilul de activitate. BH Dunăre

Din cele 4 surse de poluare existente în bazinul hidrografic al fluviului Dunăre administrat de Direcţia Apelor BANAT, 3 surse sunt mai importante, astfel:

Tab. 3.5.1.7. Prezentarea principalelor surse de ape uzate

Cantităţi de poluanţi evacuaţi ( t/an) Nr. Crt. Unitatea poluatoare

Vol total de ape uz.evac. (mil m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

1. SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă

7,13 403,797 - - -

2. SC AQUACARAŞ Exploatare Moldova Nouă

0,477 32,145 25,664 12,312 0,013

3. SC FLORICOLA Orşova 0,551 27,049 6,211 5,858 0,004

TOTAL: 8,158 462,991 31,875 18,170 0,017

% faţă de total bazin 99,3% 99,4% 99,6% 99,99% 100%

1. SC MOLDOMIN SA MOLDOVA NOUĂ -Exploatarea minieră Moldova Nouă Emisar: fluviul Dunăre Debit mediu evacuat: 226 l/s.

Exploatarea minieră are ca profil de activitate extracţia de minereuri neferoase (minereuri de pirită cuprifere extrase din subteran şi minereuri cuprifere cu conţinut sărac din exploatarea de suprafaţă) şi prelucrarea prin flotare a minereurilor în scopul extragerii în principal a cuprului şi piritei.

Unitatea şi-a mai redus din activitate, în anul 2006 funcţionând următoarele:

1.activitatea de extracţie minereu ü exploatarea din subteran - minele Suvarov: activitatea de extracţie a fost oprită

în octombrie 2005, sectorul intrând în procedură de închidere şi ecologizare;

Page 113: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

105

ü exploatarea de suprafaţă - cariera de banatită. 2.activitatea de prelucrare minereu

ü uzina de preparare nr.2 Unitatea descarcă fie direct în fluviul Dunăre, fie în afluenţii acestuia următoarele categorii de ape uzate provenite de la : 1.1.Ape uzate tehnologice – de la uzina de preparare nr. 2 Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sociale sunt evacuate împreună cu apele uzate tehnologice de la Uzina de preparare nr. 2 în iazul de decantare Tăuşani, în vederea epurării după care sunt evacuate în fluviul Dunăre prin 3 guri de evacuare. Sistemul de hidrotransport, sterilul rezultat din procesul tehnologic de prelucrare prin flotarea minereurilor, având raportul solid/lichid 1:6 si 1:10 este transportat gravitaţional de la uzina de prepare nr.2 la iazul de decantare Tăuşani (cu o suprafaţă totală de 266 ha) format din unirea iazurilor de decantare existente prin dig de contur (Boşneag vest de 40 ha – iaz nr.1; Boşneag est de 20 ha – iaz nr. 2 şi iazul Lunca Dunării de 57 ha – iazul nr. 3). Iazurile de decantare existente sunt la cota finală de depozitare, digurile sunt stabilizate si înierbate. Iazul Tăuşani are o capacitate de depozitare de 85000 mii tone. Iazul de decantare Tăuşani este de tip stadion, cu diguri de amorsare pe contur şi cu sistem de depozitare înspre amonte. Sistemul de distribuţie a tulburelii (solid/lichid) este format din conducta amplasată pe coronamentul digului de contur, care este echipată cu ştuţuri din 50 in 50 m., furtun flexibil armat şi papuci de liniştire. Sistemul de colectare-evacuare ape uzate din iazul de decantare Apa limpezită în iazul de decantare este colectată prin intermediul a 8 sonde inverse tronsonate, din care 3 sunt în funcţiune, sonde racordate la cele 3 colectoare independente de evacuare a apei limpezite din iaz. Apa limpezită este evacuată gravitaţional prin cele trei colectoare-conducte pozate în cuveta iazului şi care petrec digul de contur şi se continuă cu canale deschise cu secţiune trapezoidală până la fluviul Dunăre. Gurile de vărsare în fluviul Dunare sunt dispuse astfel:

ü 2 guri pe latura sud-vest a iazului ü 1 gura pe latura estica a iazului

Capitolul 22 Mediu pentru Caraş-Severin, a prevăzut închiderea Iazului de decantare Tăuşani în data de 31.12.2006, deşi, perioada de tranziţie pentru uzina de preparare nr. 2 este până în anul 2014, cele două componente fiind inseparabile din punct de vedere funcţional. Ca atare, a fost sistată şi exploatarea în cariera de banatite şi activitatea de prelucrare de la uzina nr. 2. Parametrii cantitativi şi calitativi ai apei evacuate din iazul de decantare Tăuşani realizaţi în anul 2006:

ü în anul 2006 s-au evacuat 213 l/s faţă de 300 l/s reglementaţi;

Page 114: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

106

ü eficienţa la suspensii a iazului este în general redusă, cu precădere în perioadele de timp în care iazul Tăuşani se află sub acţiunea vântului Coşava, când ecranul hidraulic al iazului nu este stabil provocând mărirea plajei şi antrenarea unei cantităţi mari de suspensii în sondele inverse.

Faţă de parametrii de calitate reglementaţi prin autorizaţia de gospodarire a apelor, nu se înregistrează depăşiri. 1.2.Ape de mină evacuate de minele Suvarov, Florimunda si Vărad

Apele de mină sunt evacuate în emisar fără o prealabilă epurare. Programul de închidere şi ecologizare prevede monitorizarea celor trei mine pe toată durata de garanţie a lucrărilor:

ü Mina Suvarov, cu emisarul Valea Mare – debitul mediu evacuat 6,532 l/s faţă de 7 l/s debit autorizat; urmează programul de închidere şi ecologizare conform avizului eliberat de Direcţia Apelor Banat din 05.01.2005.

ü Mina Florimunda, cu emisar pârâul Boşneag – debitul mediu evacuat 5,708 /s faţă de 6 l/s reglementat. Mina a fost ecologizată conform referatului tehnic DAB 52/20.12.2000 si referatului tehnic DAB 60/09.08.2002 de catre Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului S.C. MINVEST S.A. Deva , filiala „ECOMIN” S.A. Deva.

ü Mina Vărad, având debitul mediu evacuat 0,88 l/s, în emisarul Potoc - Dunăre, este supusă lucrărilor de închidere şi ecologizare, conform avizului DAB 224/27.06.2006.

Din monitoringul apelor de mină privind calitatea apelor evacuate se constată că la apele de mină nu se înregistrează depăşiri ale limitelor reglementate. SC MOLDOMIN SA a solicitat perioadă de tranziţie pentru rezolvarea problemelor de mediu vizând uzina de preparare nr. 2 care cade sub incidenţa Directivei 96/61/EC până la finele anului 2014, investiţia totală fiind de 52.000 Euro din fonduri proprii. 2. SC AQUACARAŞ Exploatare MOLDOVA NOUĂ Emisar : fluviul Dunăre Q mediu evacuat: 25,114 l/s. Oraşul Moldova Noua dispune de un sistem divizor de canalizare a apelor uzate. Este în curs de promovare staţia de epurare mecano-biologică şi colectorul principal de aducţiune la staţia de epurare. Apele uzate colectate din oraşul Moldova Nouă şi din partea de blocuri (oraşul nou) din localitatea Moldova Nouă sunt descarcate gravitaţional prin două guri de evacuare: ü gura de evacuare Hotel, amplasată în dreptul hotelului;

ü gura de evacuare Dacia , amplasată în dreptul cinematografului de vară Dacia.

Gura de evacuare nr. 3, aferentă colectorului pentru apele uzate colectate din partea aval a localităţii Moldova Veche, nesemnificativă ca debit, cu descărcare prin pompare, nu a funcţionat, tronsonul de canal din amonte de bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare fiind colmatat. O parte din debitul acestui colector este evacuat gravitaţional în fluviul Dunare prin gura de evacuare din str. Unirii (în dreptul sediului I.P.M. Reşiţa din localitatea Moldova Veche).

Page 115: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

107

La reţeaua de canalizare şi staţia de epurare mecano-biologică nu s-au realizat lucrări, începând din anul 2000, din lipsă de fonduri.

Apele pluviale sunt descărcate în fluviul Dunăre printr-o gură de descărcare situată în zona portului industrial. Gura de evacuare este tot timpul înecată.

Obligaţiile negociate la Capitolul 22 Mediu de către Statul Român obligă unitatea să-şi rezolve problemele de extindere a reţelei de canalizare până la finele anului 2007, iar staţia de epurare nouă cu treaptă terţiară până la finele anului 2010.

3.SC FLORICOLA ORŞOVA Emisar: fluviul Dunăre Q mediu evacuat: 17,472 l/s.

În prezent, în oraşul Orşova, se înregistrează un număr de 8000 locuitori racordaţi la canalizare.

Colectarea apelor uzate de pe vatra oraşului se face în sistem divizor. Lungimea totală a conductelor şi colectoarelor de canalizare este de 28 km.

Apele menajere sunt colectate în partea de nord a oraşului, după care sunt pompate la staţia de epurare mecano-biologică, având o capacitate instalată de 190 l/s. Staţia de epurare este compusă din: 2 deznisipatoare, 2 separatoare de grăsimi, 4 decantoare primare tip IMHOFF, 2 linii de aerare, 2 decatoare secundare, 1 concentrator de nămol, 1 stabilizator de nămol, platforme de uscare nămol şi instalaţie de dezinfecţie cu clor.

Apele meteorice sunt colectate în sistem divizor. Canalizarea lor se face în zona loturilor individuale prin rigole stradale iar în zona blocurilor prin canalizare subterană, evacuarea făcându-se în văile din oraş, în pârâurile Jupalnic şi Turlui, respectiv în lacul Porţile de Fier I.

Staţia de epurare este de tip mecano-biologic, cu capacitate de 190 l/s, este compusă din 2 deznisipatoare, 2 separatoare de grăsimi, 4 decantoare primare tip Imhoff, 2 linii de aerare, 2 decantoare secundare, un concentrator de nămol, un stabilizator de nămol, platforme de uscare nămol. Apa epurată, supusă dezinfecţiei cu clor este evacuată în lacul Porţile de Fier I. Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii fizico-chimici reglementaţi.

Judeţul Hunedoara

Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în 2006 la nivelul judeţului Hunedoara în bazinele hidrografice Criş şi Mureş este prezentată în următoarele tabele:

Page 116: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

108

Tab. 3.5.1.8. Situaţia privind funcţionarea staţiilor de epurare în anul 2006 – pe activităţi bazin hidrografic Criş

Staţii de epurare cu funcţionare

Volum de apă epurat evacuat (mil. mc/an)

Activitatea în economie

Coresp. Necoresp. Suficient Insuficient

Industria extractivă 2 1 0,209 0,027 Ind. mijloc de transport 1 1 0,016 0,012 Învăţământ şi sănătate - 1 - 0,001 Captări şi preluări apă pentru alimentaţie

3 - 1,041 -

TOTAL 6 3 1,266 0,04

Tab. 3.5.1.9. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în 2006 pe activităţi - bazin hidrograficMureş

Page 117: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

109

Necesită epurare

Volum evacuat

Nu necesită epurare Nu se

epurează Suficient epurate

Insuficient epurate

Nr. crt.

Activitatea

milioane mc./an

milioane mc./an

milioane mc./an

milioane mc./an

milioane mc./an

1. Zootehnie 0,050 - - - 0,050 2. Irigaţii - - - - - 3. Silvicultură - - - - - 4. Piscicultură - - - - - 5. Industrie extractivă 1,184 - 0,151 0,743 0,290 6. Industrie alimentară 0,008 - - - 0,008 7. Industrie uşoară - - - - - 8. Industrie prelucrare lemn - - - - - 9. Poligrafie, edituri - - - - - 10. Prelucrări chimice 0,466 - - 0,300 0,166 11. Industrie metalurgică + construcţii de

maşini 28,790 21,820 1,300 5,670 -

12. Mecanică fină + electrotehnică + electronică

- - - - -

13. Industria mijloacelor de transport - - - - - 14. Prod. de mobilier + alte act. ind. neclasif. - - - - - 15. Energie electrică şi termică 374,843 374,843 - - - 16. Captare şi prelucrare apă pentru alimentare 31,634 - 17,505 10,917 3,212 17. Construcţii 0,115 - - - 0,115 18. Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - 19. Transporturi 0,055 - - 0,024 0,031 20. Comunicaţii - - - - - 21. Cercetare – dezvoltare - - - - - 22. Administraţie publică - - - - - 23. Învăţământ şi sănătate 0,067 - - - 0,067 24. Alte activităţi 0,011 - - 0,011 - Total 437,223 396,663 18,956 17,665 3,939

Page 118: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

110

Situaţia cantităţilor de nocivităţi evacuate în anul 2006 în bazinele hidrografice Criş şi Mureş sunt prezentate în următoarele tabele:

Tab. 3.5.1.10. Principalele substanţe poluante evacuate în apele

bazinului hidrografic Criş(t/an)

Substanţa poluantă

Total

Ind. extractivă

Ind. mijloacelor de transport

Învăţământ şi sănătate

Captări şi preluări apă pt. alim.

CBO5 20,445 0,411 0,165 0,052 19,817 CCO-Cr 82,203 2,476 0,735 0,170 78,822 Suspensii 48,306 6,534 0,979 0,025 40,768 Rez. fix 774,714 321,024 14,639 0,328 438,723 P tot. 3,872 0,096 0,015 0,001 3,760 N tot. 22,766 - 0,247 0,057 22,462 DAA 0,731 - 0,017 0,000 0,714 NH4 4,123 - - - 4,123 Extract. 8,271 - 0,085 0,003 8,183 Cl- 48,226 1,985 0,860 - 45,381 SO4 306,713 228,061 0,897 - 77,755 CN- 0,004 0,004 - - - pp 0,195 - 0,010 - 0,185 Ca 73,114 73,114 - - - Mg 5,286 5,286 - - - Fe 0,642 0,642 - - - Mn 0,546 0,546 - - - Cu 0,041 0,041 - - - Zn 0,185 0,185 - - - Fenoli 0,019 0,000 - - 0,019 Cd 0,001 0,001 - - - Pb 0,000 0,000 - - -

Page 119: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

111

Tab. 3.5.1.4. Principalele substanţe poluante evacuate în apele bazinului

hidrografic Mureş

Nr.

crt.

Activitatea economic

ă

Fenoli

Subst.

extractibile

Cloruri

Cd Pb Sus- pensi

i

CBO5 CCO- Cr

NH4 NO2 Deterg. sintetici

NO3 N tot.

P tot.

Rez. filtrat

1. Zootehnie - 0,583 - - - 93,068

64,008

155,841

20,450

- - - - 3,833 101,842

2. Irigaţii - - - - - - - - - - - - - - - 3. Silvicultură - - - - - - - - - - - - - - - 4. Piscicultur

ă - - - - - - - - - - - - - - -

5. Industrie extractivă

- 1,837 47,663

0,00

0,012

68,146

4,560 123,222

0,361

- - - - - 1489,331

6. Industrie alimentară

- 0,134 - - - 0,996 0,718 1,069 0,280

0,005 0,003

0,003 0,487 0,029 7,112

7. Industrie uşoară

- - - - - - - - - - - - - - -

8. Industrie prelucrare

lemn

- - - - - - - - - - - - - - -

9. Poligrafie, edituri

- - - - - - - - - - - - - - -

10.

Prelucrări chimice

- 1,354 0,240 0,00

0,000

10,161

6,642 29,431

0,001

- 0,000

- - - 77,886

11.

Industrie metalurgic

ă + construcţii de maşini

0,099 38,481

118,522

- - 452,515

- 257,505

2,652

- - - - - 5499,243

12 Mecanică - - - - - - - - - - - - - - -

Page 120: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

112

. fină + electrotehn

ică + electronică

13.

Industria mijloacelor

de transport

- - - - - - - - - - - - - - -

14.

Prod. de mobilier + alte act.

ind. neclasif.

- - - - - - - - - - - - - - -

15.

Energie electrică şi

termică

- - - - - - - - - - - - - - -

16.

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

0,929 215,417

852,842

- - 1628,179

1693,173

3647,541

520,338

7,685 23,386

36,127

98,94 58,300

9414,854

17.

Construcţii 0,006 1,001 - - - 5,668 - 10,181

- - - - - - 113,362

18.

Comerţ şi servicii pentru

populaţie

- - - - - - - - - - - - - - -

19.

Transporturi

- 0,157 - - - 1,691 0,897 2,997 0,237

- - - - - 25,927

20.

Comunicaţii

- - - - - - - - - - - - - - -

21.

Cercetare –

dezvoltare

- - - - - - - - - - - - - - -

Page 121: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

113

22.

Administraţie publică

- - - - - - - - - - - - - - -

23.

Învăţământ şi sănătate

- 0,599 - - - 4,296 2,334 5,484 0,510

0,012 0,059

0,383 1,05 0,036 38,705

24.

Alte activităţi

- 0,003 - - - 0,198 - 0,197 - - - - - - 2,442

Total 1,001 259,566

1019,267

0,00

0,012

2264,918

1772,332

4233,468

544,829

7,702 22,448

36,513

100,00

62,198

16770,704

Page 122: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

114

Judeţul Timiş

Bazinul Bega-Timiş

Tab. 3.5.1.5. Surse majore de poluare a apelor

Cantităţi de nocivităţi (tone/an) Nr crt

Sursa de poluare Vol. total evacuat mil.m3/an

Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

1 R.A. Apă şi Canal „Aquatim” Timişoara

49,547 6275,953 6718,552 950,146 1,76

2 SC. Meridian 22 Lugoj 6,173 450,277 430,435 69,517 0,05 3 Primăria Deta 0,247 66,44 43,934 10,762 0,01 4 SC Smithfield Ferme

SRL, Fermele Ciacova şi Peciu Nou

0,027 52,416 41,535 31,461 0,022

5 S.C. Simultan Făget – punct de lucru Orţişoara

0,014 7,525 6,264 0,087 -

Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale receptoare pe ansamblul bazinului şi pe activităţi în economie În cursul anului 2006 au fost evacuate ape uzate cu un volum total de 92,158

mil.m3/an dintre care, ponderea cea mai mare o au apele din ramura alimentării cu apă pentru populaţie - cu un volum de 76,317 mil.m3/an, reprezentand circa 82,81% din total, precum şi industria metalurgică şi de construcţii de maşini - cu un volum de 9,739 mil.m3/an, reprezentând circa 10,57%. Apele neepurate cu cea mai mare pondere, respectiv 85,51 % din total, sunt cu provenienţă tot din ramura alimentării cu apă pentru populaţie (gospodării comunale). Apele insuficient epurate sunt reprezentate de ramura alimentării cu apă pentru populaţie, ce reprezintă circa 98,10 % din total şi de industria alimentară, cu circa 0,65 %.

Tab. 3.5.1.6. Nocivităţile evacuate, defalcate pe principalele ramuri ale economiei:

Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli Nr crt

Ramura economiei naţionale

TOTAL tone/an

% din total gen.

TOTAL tone /an

% din total gen.

TOTAL tone/an

% din total gen.

TOTAL tone/an

% din total gen.

1. Zootehnie 83,701 0,79 65,642 0,84 43,975 3,27 0,024 1,14

2. Captare şi prelucrare pentru alimentare cu apă

7738,71 72,99 7657,039 98,09 1287,76 95,77 2,061 97,72

3. Ind. metalurgică 293,469 2,77 35,552 0,46 3,098 0,23 0,023 1,09 4. Ind. alimentară 39,105 0,37 22,511 0,29 2,539 0,19 - -

Page 123: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

115

Impactul produs de evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate a condus la menţinerea calităţii mai slabe a apei pe :

- canalul Bega aval deversare AQUATIM Timişoara; - pârâul Birdanca aval evacuare Primăria Deta; - pârâul Şurgani aval evacuare Primăria Buziaş; Pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate

evacuate, în anul 2006 s-au încheiat un număr de 104 penalităţi, în valoare totală de 885.693 RON.

Bazinul hidrografic ARANCA

In bazinul hidrografic ARANCA sursele de poluare punctiforme sunt slab reprezentate. Poluarea se datorează în mare parte surselor difuze şi apelor geotermale.

Potrivit prevederilor programului de activitate aprobat de A.N. Apele Române au fost programate un număr de 204 prelevări şi 264 determinări la un număr de 3 guri de evacuare.

La subbazinul Aranca sunt în evidenţă următoarele surse de poluare: S.C. Gosan Sannicolau mare ce evacuează apele uzate în canalul Mureşan, afluent al canalului Aranca, S.C. Zoppas Industries cu evacuare în canalul Mureşan şi Primăria Lovrin cu evacuare în Galaţca. Impact major asupra calităţii apei de suprafaţă şi din subteran au toate unităţile din bazinul Aranca care sunt în evidenţa DAB – Timişoara. Din punct de vedere al încarcărilor apelor uzate evacuate în emisar, acestea au valori cu impact asupra calităţii apei de suprafaţă din cauza debitului de diluţie redus. Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale receptoare, pe ansamblul bazinului şi pe activităţi economice

În cursul anului 2006 a fost evacuat în canalul Aranca un volum de 0.988 mil. m3 ape uzate, dintre care: 0,92 mil. m3/an ape uzate cu provenienţă din domeniul captării şi prelucrării apei pentru alimentare cu apă şi 0.068 mil. m3/an ape uzate cu provenienţă din industria de mecanică fină şi de electrotehnică. S.C. Gosan SRL. Sânnicolau Mare şi Primăria Lovrin putem spune că nu au funcţionat corespunzător din punct de vedere al epurării apelor, având uşoare depăşiri ale indicatorilor : materii în suspensie, CBO5 şi azot total.

Tab. 3.5.1.7 Functionarea principalelor statii de epurare in anul 2006 pe bazine hidrografice în Regiunea Vest

Statii de epurare existente

Functionare

corespunzatoare

Functionare necorespunzatoare Nr. Crt.

Bazin

hidrografic Total

Nr. % Nr. %

In

constructie

1 Mureş 11 - - 11 100 -

Page 124: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

116

2 Crişul Alb 9 1 11,1 8 88,9

3 Bega Timiş Caraş

43 33 76,7 10 23,3

4 Dunare 1 1 100 - -

5 Nera – Cerna 6 3 50 3 50

6 Criş 9 6 66,6 3 33,4

7 Bega - Timiş 33 8 24,2 25 75,8

8 Aranca 2 1 50 1 50 Total

Regiune 114 53 46,5 61 53,5

F u n c ţ i o n a r e n e c o r e s p u n

z a t o a r e5 3 , 5 %

F u n c t i o n a r e c o r e s p u n z ă

t o a r e4 6 , 5 %

Fig. 3.5.1. Functionarea principalelor statii de epurare in anul 2006 pe bazine hidrografice în Regiunea Vest

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Judeţul Arad

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă

Page 125: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

117

Bazinul hidrografic Crişul Alb

Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a

unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/EEC şi Documentului de poziţie –Anexa 3 din CAP. 22 Mediu .

Bazinul hidrografic Mureş

Sunt poluate canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier, toate în administrarea Regiei de Imbunătăţiri Funciare Arad.

• Apa din canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier.

Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite.

Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET.

Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice, detergenţi, amoniu.

• Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate S.C. Prodcom Andante SRL prin staţia de epurare aparţinând SC Prodcom Andante SRL, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră, totalizând un debit de 26,4 l/s şi o încărcare organică de 418 mg/l CBO5 şi 1791 mg/ CCO-Cr. Staţia de epurare nu funcţionează corespunzător, ceea ce duce la degradarea calităţii apei acestui canal.

• Apa din canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Mai preia apa din canalul Mureşel prin canalul legător.

Apa acestui canal, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică) S.C. Prodcom Andante SRL.

Zonele critice din punct de vedere al poluării apelor subterane Bazinul hidrografic Crişul Alb

Page 126: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

118

Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Santana, Zărand, Mâşca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.

Din datele de monitorizare la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2006, se prezintă în tabelul 3.6.1.

Tab. 3.6.1. Analize nitraţi

Nr crt Localitate Foraj Conc. NO2-,

mg/l 1 F4 3,40

2 Bocsig F5 2,60 3 F3 8,56 4 Zărand F6 10,71 5 F1 7,50 6 Şiria F3 28,84 7 Vărşand F3 67,21 8 Sântana, sat F1 78,80 9 Olari F1 A 24,10 10 Mâsca F1 59,80 11 Cintei F1 R 22,90 12 Ineu F4 1,45 13 Chişineu Criş F4 3,28

Bazinul hidrografic Mureş

• Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.) Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă

“zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent. (tabel 3.3.1.)

În prezent activele S.C. ARCHIM S.A. au fost privatizate parţial în vederea dezafectării (cea mai mare parte), parţial pentru folosirea ca depozite, iar Batalul de şlam pentru recuperarea şlamului şi folosirea lui ca îngrăşământ.

În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503 000 m3 apă infestată.

In ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar 7 sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă)

• Zona CET pe lignit În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:

− halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu;

Page 127: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

119

− staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH.

− depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu.

Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.

• Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători). Această zonă (fig.6 Anexa foto) este în supravegherea A.P.M. deoarece, fiind

situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel: − este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat

mult peste CMA pentru ape potabile; − în zonă, mai ales în perioada caldă a anului se degajă mirosuri neplăcute, iar

concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA; − în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de

gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului.

Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de

gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tab. 3.6.2.).

Tab. 3.6.2. Analize pentru zona gropilor de gunoi ale municipiului Arad Zona contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului

Foraj Negoiu nr.8

Moldovei nr. 1

Toth Arpad nr. 4

Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06

Legea 458/2002

Indicatori UM pH unit.pH 7.10 7.20 7.20 6.5 - 9.5

OXIDABILITATE mg/l O2

3.14 1.97 3.14 5.00

CONDUCTIVITATE µS/cm 958 548 702 2500 NH4

+ mg/l 0.320 0.040 0.160 0.500 NO2

- mg/l 1.060 0.038 0.013 0.500 NO3

- mg/l 398.20 93.40 217.20 50.00 Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Foraj Cedrului nr. 29

Cedrului nr. 31

Livezilor nr. 4

Legea 458/2002

Page 128: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

120

Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06 Indicatori UM pH unit.pH 7.20 7.10 7.30 6.5 - 9.5

OXIDABILITATE mg/l O2

1.18 0.79 1.41 5.00

CONDUCTIVITATE µS/cm 716 753 492 2500 NH4

+ mg/l 0.000 0.000 0.000 0.500 NO2

- mg/l 0.465 0.006 0.005 0.500 NO3

- mg/l 67.00 124.20 116.00 50.00

Judeţul Caraş – Severin

În anul 2006, în judeţul Caraş– Severin, calitatea apelor de suprafaţă a fost bună şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosinţă.

Ca zonă pregnant critică sub aspectul calităţii necorespunzătoare a apei se remarcă cursul de apă Bârzava (sectorul aval pârâul Sodol – Reşiţa– frontieră) pe o lungime de 110 km care este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient epurate, descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele uzate evacuate de SC COLLINI Bocşa. Se remarcă unele depăşiri la indicatorii aferenţi grupei nutrienţi.

Programul de monitorizare a apei subterane semnalează depăşirile indicatorilor fizico-chimici peste limitele admise.

Tab. 3.6.3. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional conform L 311/2004 Strat acvifer freatic

Denumire indicator

Nr. de ori de depăşiri a limitei admise în mod excepţional

Denumire bazin hidrografic - foraj

1 2 3 - azotiţi max. 1,2-1,9 Timiş – Glimboca max. 2,7-8,1 Caraş - Vrani

max. 1,9-174 Timiş – Glimboca, Caransebeş max. 1,8-70 Bârzava – Bocşa Română, Partoş

- fier

max. 1,9-2,4 Caraş – Vrani, Iam - Subst. organice max. 1,2-45 Timiş – Caransebeş, Glimboca,

max. 1,4-70,6 Timiş –Glimboca, Caransebeş, C. Daiocoviciu,

max. 2,0-38,4 Bârzava – Bocşa Română

- mangan

max. 5,4-9,3 Caraş – Vrani, Berlişte

Page 129: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

121

max. 1,2-18,6 Timiş – Caransebeş, Glimboca, C. Daicoviciu,

max. 1,4-82,8 Bârzava – Bocşa Română

- amoniu

max. 2,3-7,9 Caraş – Vrani, Berlişte max. 1,5-3,4 Timiş – Glimboca, - fosfaţi max. 1,3-2,3 Caraş – Vrani, Iam

Tab. 3.6.4. Calitatea apei în strat acvifer de adâncime

Nr. crt. Zona NO3 CCOMn NH4 PO4

Bazinul hidrografic Bârzava 1 Ramna F1 AD - ∗ ∗ -

Notă: ∗ - depăşire a limitei admise conform legii 311/2004 Bazinul hidrografic Nera-Cerna

Tab. 3.6.5. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional

conform L 311/2004 Strat acvifer freatic

Denumire indicator

♦ Nr. de ori de depăşiri a limitei admise în mod excepţional

Denumire bazin hidrografic - foraj

-fier max. 6 Nera – Dalboşeţ - oxidabilitate max. 1,5 Nera – Dalboşeţ - mangan max. 4,3 Nera - Dalboşeţ

Bazinul hidrografic Dunăre În urma interpretării analizelor pe anul 2006, în BH Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri conform Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă).

Judeţul Hunedoara

Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane nu sunt. În ceea ce priveşte zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de

suprafaţă, la nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Gurabarza, în aval de evacuarea apelor de mină Barza, ai căror indicatori de calitate depăşesc limita reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor la: Zn – 6,609 mg/l faţă de 0,5 mg/l reglementat, Cu –1,479 mg/l faţă de 0,1 mg/l reglementat, Mn – 13,178 mg/l faţă de 1,0 mg/l reglementat, Fe – 23,426 mg/l faţă de 5,0 mg/l reglementat, sulfaţi – 1172,492 mg/l faţă de 600,0 mg/l reglementat şi suspensii – 156,5 mg/l faţă de 60,0 mg/l reglementat. Menţionăm că unitatea S.C. Filiala Bradmin S.A. Brad şi-a sistat activitatea de producţie,

Page 130: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

122

începând cu luna mai 2006, dar apele de mină vor fi monitorizate în continuare, indiferent de situaţia în care se află exploatarea minieră, până la efectuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a exploatării miniere.

Judeţul Timiş

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă Cursul de apă Bega navigabil (sector aval municipiul Timişoara - frontieră), pe o

lungime de 34 km, suferă de o modificare majoră a calităţii apei comparativ cu sectorul amonte Timişoara (de clasa a II a la clasa a IV-a) fiind afectat de:

Ø evacuările de ape uzate de pe vatra municipiului Timişoara la un debit mediu de 1571 l/s, ape uzate epurate doar mecanic (din necesitatea renunţării la treapta biologică pentru a putea avansa în construcţia staţiei noi),

Ø folosind prevederile HG 352/2005 anexa 3 NTPA 001 art.4 alin.11 conform căruia utilizatorii care realizează capacităţi de epurare în conformitate cu programul de etapizare pot beneficia, pe o perioadă limitată de valori majorate ale indicatorilor admişi la evacuare ceea ce conduce la un procent teoretic mic de ape uzate insuficient epurate,

Ø procesul accentuat de mineralizare a substanţelor organice din nămolul depozitat pe patul albiei canalului Bega (în cele două biefuri cu navigaţie întreruptă de circa 10 ani). În perioadele calde ale anului, nămolul putrescibil este pus în mişcare şi antrenat în apă, mineralizarea acestuia producându-se cu un consum mare de oxigen.

În anul 2006 oxigenul dizolvat în secţiunea Otelec (situată în zona de frontieră şi integrată în subsistemul de monitoring pentru ape curgătoare de suprafaţă atât în flux infornaţional lent cât şi cel rapid zilnic) s-a situat sub limita biologică pe o perioadă de timp de 161 zile (mai - octombrie) reprezentând 44 % din zilele anului.

Cursul de apă Bega Veche (sector izvoare – frontieră), pe o lungime de 100 km, este de clasa a III-a la indicatorii aferenţi grupei regim de oxigen.

Ferma de porci Beregsău aparţinând SC Smithfield Ferme nu a fost populată în anul 2006, iar în cadrul Complexului a funcţionat doar Abatorul Beregsău aparţinând SC Smithfield Procesare care nu a evacuat ape uzate în cursul de apă Bega Veche.

Calitatea apei în această secţiune a fost influenţată de aportul afluentului Apa Mare cu afluenţii aferenţi, cu un bazin hidrografic de 734 km2 ce traversează mai multe localităţi, precum şi de poluarea din cadru natural.

Cursul de apă Şurgani este caracterizat printr-un debit de diluţie redus şi o scurgere redusă. Calitatea globală a apei pe acest sector a fost de clasa a IV-a, afectată de evacuările de ape uzate insuficient epurate din oraşul Buziaş şi surse de poluare difuză din zona agricolă .

Cursul de apă Lanca Birda a fost de clasa a III-a pe toată lungimea sa. Apele uzate colectate de Lanca Birda sunt ape uzate provenite din surse de poluare difuză .

Cursul de apă Bârzava este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient epurate, descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele uzate evacuate de SC COLLINI Bocşa. Din aceasta cauza se remarcă unele depăşiri la indicatorii aferenti grupei nutrienti

Page 131: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

123

Cursul de apă Birdanca. Calitatea apei în secţiune s-a încadrat în limitele clasei a IV-a. Sursele de poluare care influenţează calitatea apei sunt sursele de poluare difuză precum şi apele uzate neepurate, provenite din canalizările oraşelor Deta şi Gătaia.

Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane Bazinul Bega-Timiş Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic cu depăşirea de mai

multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori, conform prevederilor Legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002, privind calitatea apei potabile), se înregistrează la: substanţe organice, amoniu, fosfaţi şi azotaţi, fiind situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă:

BH BEGA: - pe râul Bega, în zona Margina - cu provenienţă în cea mai mare măsură de la

SOLVENTUL Margina şi din poluarea difuză; - pe canalul Bega, sectorul Balinţ – datorită lipsei canalizării precum şi a

administrării incorecte de îngrăşăminte chimice pe terenurile agricole; - pe canalul Bega aval Timişoara – frontieră - în special din poluare difuză. BH TIMIŞ:

- pe râul Timiş în zona oraşului Lugoj respectiv pe râul Timiş, în aval de Coştei - frontieră - cu provenienţă de la gospodării comunale, datorită insuficenţei reţelei de canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi datorită poluării difuze.

BH BÂRZAVA: - pe râul Bârzava - cu provenienţă de la complexele zootehnice, din gospodării comunale (Deta) şi din poluare difuză.

BH BEGA VECHE: - pe cursul superior al râului Bega Veche şi afluenţii din bazinul superior - cu provenienţă de la activităţi agrozootehnice şi de la bazinele de stocare a dejecţiilor fostelor ferme de creştere a suinelor, cât şi din poluarea difuză.

Cele mai mari depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi (de cel puţin 10 ori) în stratul acvifer freatic, s-au înregistrat la următorii indicatori:

- amoniu: max. 82,8 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 21,4 ori în zona Recaş, în foraj de ord. II; max.18,6 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I; - azotaţi: max. 10,7 ori în zona Comloşu Mare, în foraj de ordin II; - fosfaţi: max. 17,9 ori în zona Birda, în foraj de poluare; - fier: max. 70 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max. 25 ori în zona Capăt, în foraj de ordin II; max. 17,5 ori în zona Belinţ, în foraj de ordin II; max. 14,0 ori în zona Birda, în foraj de poluare; - mangan: max. 84 ori în zona Şuştra, în foraj de ordin I; max. 76,0 ori în zona Beregsău Mare, în foraj de poluare; max. 70,6 ori în zona Giulvăz, în foraj de ordin II; max. 54,0 ori în zona Jimbolia, în foraj de poluare; max. 52 ori în zona Moraviţa, în foraj de ordin I; max. 51,4 ori în zona Capăt, în foraj de ordin II; max. 48,6 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 44,0 ori în zona Comloşu Mare, în foraj de ordin II; max. 30,6 ori în zona Ianova, în foraj de ordin II; max. 28,2 ori în zona Sânmihaiu Român, în foraj de ordin I; max. 26,2 ori în zona Cebza-

Page 132: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

124

Ceacova, în foraj de ordin I; max. 23,6 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max. 21,2 ori în zona Checea, în foraj de ordin II; max. 19,8 ori în zona Margina, în foraj de poluare; max. 17,8 ori în zona Recaş, în foraj de ordin II; max. 16,4 ori în zona Foeni, în foraj de ordin II; max. 15,0 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I; max. 14,6 ori în zona Găvojdia, în foraj de ordin I; max. 12,4 ori în zona Balinţ, în foraj de ordin I; max. 10,0 ori în zona Bazoş, în foraj de ordin II; - oxidabilitate: max. 45 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I; max. 24 ori în zona Margina, în foraj de poluare; max. 10,9 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I; max. 10,3 ori în zona Birda, în foraj de poluare;

Page 133: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

125

Tab. 3.6.6. Zonele critice din stratul acvifer de adâncime

Nr. crt. Zona NO3 Oxidabilitate NH4 PO4 b.h. Bega 1 Bethausen F1 AD - * * - 2 Topolovăţul Mare F1 MA - * * - 3 Izvin F1 AD - * * - 4 Diniaş F1 AD - * * * b.h. Bega Veche 1 Orţişoara F1 AD - * * - 2 Jimbolia F1 AD - * * - 3 Beregsău Mare primărie - * * * b.h. Timiş 1 Coşteiu F1 AD - * * - 2 Chevereşu Mare F1 AD - * * - 3 Dragşina F1 AD - * * - 4 Moşniţa Nouă F1 AD - * * - 5 Giulvăz F1 AD - * * -

∗ semnifică depăşirea limitei admise, conform legii 311/2004 Cele mai mari depăşiri (de cel puţin 10 ori) ale concentraţiilor de poluanţi din

stratul acvifer de adâncime s-au înregistrat la următorii indicatori: - azotiţi:- max. 17 ori în zona Valcani, în foraj de ordin I; - amoniu: - max. 96,5 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II;

- oxidabilitate:- max. 10,8 ori în zona Sânpetru Mare, în foraj de ordin I; - mangan: - max 44 ori în zona Lovrin, în foraj de ordin II; - fosfaţi: - max. 6,8 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II.

Bazinul Aranca Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic, cu depăşirea de mai

multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori (conform prevederilor Legii 311/2004) au fost întâlnite la: substanţe organice, amoniu şi fosfaţi. Astfel: - pe canalul Aranca, în zona Sânnicolau Mare, s-a remarcat o poluare cu substanţe organice proveniene din zona agroindustrială Sânnicolau Mare cât şi din canalizarea oraşului şi canalele de desecare; - în zona Nerău s-a remarcat o poluare cu amoniu, substanţe organice, azotaţi şi fosfaţi, datorată lipsei canalizării, precum şi datorită administrări incorecte a îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole; - în zona Teremia Mare şi Valcani s-a remarcat o poluare cu amoniu, fosfaţi şi substanţe organice, datorată inexistenţei reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, precum şi datorită nerespectării perioadelor optime de fertilizare a terenurilor agricole.

Tab. 3.6.7. Zone critice în forajele din stratul acvifer de adâncime

Zona NH4 NO3 CCOMn PO4 -Teremia Mare F1 AD ∗ ∗ ∗ ∗ - Beba Veche F1 AD ∗ - ∗ -

Page 134: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

126

Tabelul 3.6.8. prezentat în continuare redă zonele critice din stratul acvifer freatic, b.h. Bega-Timiş.

Page 135: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

127

Zone critice Caracteristici cod de identificare a zonei critice Depăşiri a limitei admise

conform Legii 311/2004 Nr. crt.

Nr. ordine zone critice din amonte în aval

In foraje de alinia-ment (ordin I)

In foraje de ordin II şi de poluare

Nr. ordine secţiunea forajelor de aliniam.

Amplasa ment foraj 0-amonte 1-în secţ. 2-aval

Nr. ordine foraj de interflu-viu

Denumire zonă critică

NH4 NO3 Oxi-dabilitate

PO4

Obs.

B.H. BEGA VECHE

1. 09.0 P1 O

P 09 1 1 Beregsău Mare ∴ - ∴ - Bega

Veche

2. 10.0 P3 O

P 10 0 3 Jimbolia ∴ - ∴ ∴ Bega Veche

3. 10.0 P4 O

P 10 0 4 Jimbolia ∴ - ∴ - Bega Veche

4. 10.0 P1 O

P 10 0 1 Jimbolia ∴ - ∴ ∴ Bega Veche

5. 08.1 O 08 1 3 Becichereu Mic ∴ - ∴ ∴ Apa Mare

6. 05.1 O 05 1 5 Pişchia - ∴ ∴ ∴ Bega Veche

7. 07.1 O 07 1 5 Săcălaz ∴ - ∴ - Bega Veche

8. 10.1 O 10 1 2 Pustiniş - ∴ ∴ - Bega Veche

9. 08.0 6 O 08 0 6 Orţişoara - ∴ ∴ - Iercici

10. 10.0 0 O 10 0 0 Grabăţ ∴ - ∴ ∴ Bega

Veche

11. 10.1 5 O 10 1 5 Comloşu

Mare ∴ - ∴ - Bega Veche

Page 136: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

128

12. 10.0 1 O 10 0 1 Şandra - ∴ - ∴ Bega

Veche

13. 10.1 7 O 10 1 7 Comloşu

Mic ∴ - ∴ - Bega Veche

B.H. BEGA

1. 11.1 2 O

P 11 1 2 Margina ∴ - ∴ - Bega

2. 18.1 O 18 1 1 Sânmihaiu Român ∴ - ∴ - Bega

3. 20.1 O 20 1 3 Otelec - Pustiniş - ∴ ∴ - Bega

4. 20.1 O 20 1 6 Otelec - Pustiniş - ∴ ∴ - Bega

5. 16.2 1 O 16 2 1 Recaş ∴ - ∴ - Bega

6. 17.0 1 O 17 0 1 Ianova ∴ - ∴ - Bega

B.H. TIMIŞ

1. 39.1 O 39 1 4 Ghilad - ∴ ∴ - Lanca Birda

2. 28.2 1 O 28 2 1 Bazoş ∴ - ∴ - Timiş

3. 36.1 O 36 1 1 Cebza - Ceacova ∴ - ∴ ∴ Timiş

4. 36.1 O 36 1 6 Cebza - Ceacova ∴ - ∴ - Timiş

5. 35.1 O 35 1 6 Parţa ∴ ∴ ∴ Timiş

6. 40.1 3 O 40 1 3 Toager ∴ - ∴ - Lanca

Birda

Page 137: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

129

∴ - depăşire a limitei admise, conform legii 311/2004

Tab. 3.6.9. Zonele critice din stratul acvifer freatic, b.h. Aranca

Zone critice Caracteristici cod de identificare a zonei critice

Nr. crt.

Nr. ordine zone În foraje În foraje Nr. ordine Amplasa Nr.

Denumire zonă critică

Depăşiri ale limitei admise, conform legii 311/2004

Obs.

7. 40.0 4 O 40 0 4 Graniceri - ∴ ∴ - Lanca

Birda

8. 41.0 4 O 41 2 4 Foeni ∴ - - ∴ Timişaţ

9. 40.0 1 O 40 0 1 Voiteg ∴ - - ∴ Lanca

Birda

10. 40.0 3 O 40 0 3 Soca ∴ - ∴ - Lanca

Birda

11. 40.0 7 O 40 0 7 Dolaţ ∴ - ∴ - Lanca

Birda

12. 26.0 2 O 26 0 2 Belinţ ∴ - ∴ - Timiş

B.H. BARZAVA

1. 44.2 3 O

P 44 2 3 Birda ∴ - ∴ ∴ Bârzava

2. 44.2 4 O

P 44 2 4 Birda ∴ - ∴ ∴ Bârzava

3. 44.1 O 44 1 1 Gătaia ∴ ∴ ∴ - Bârzava

B.H. MORAVIŢA

1. 47.1 O 47 1 1 Moraviţa - ∴ ∴ - Moraviţa

Page 138: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

130

critice din amonte în aval

de alinia-ment (ordin I)

de ordin II şi de poluare

secţiunea forajelor de aliniamen

ment foraj 0-amonte 1-în secţ. 2-aval

ordine foraj de interflu-viu

NH4 NO3 CCOMn PO4

1 03.1 O 03 1 6 Valcani - ∴ ∴ - Aranca

2 02.1 O 02 0 5 Sânnicolau Mare - - ∴ - Aranca

3 01.1 O 01 1 3 Sânpetru Mare - - ∴ - Aranca

4. 03.2 4 O 03 2 4 Lovrin - - ∴ - Galaţca

5 01.0 1 O 01 0 1 Periam - ∴ - - Aranca

6 03.2 8 O 03 2 8 Nerau ∴ ∴ ∴ ∴ Giucoşin

7 03,2 9 O 03 2 9 Teremia

Mare ∴ ∴ ∴ Giucoşin

∴ - depăşire a limitei admise, conform legii 311/2004

Page 139: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

131

3.7.Concluzii În anul 2006, din datele prezentate se constată o diminuare a volumului de ape

prelevate, atât din subteran cât şi din sursele de suprafaţă. Această situaţie se datorează factorilor economici, respectiv reducerii unor activităţi industriale. Un alt motiv în reprezintă factorii meteo, deoarece anul 2006 a fost destul de ploios, deci nu s-au utilizat volume mari de apă pentru irigaţii. Se mai constată an de an creşterea volumului de apă industrială captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi economici, din cauza costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reţelele de alimentare.

În ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă aceasta se încadrează în general în prevederile claselor de calitate I ,II şi III.

Apele uzate evacuate prin staţiile de epurare ale judeţului nu se încadrează în prevederile normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate.

Starea de calitate a apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Bega-Timiş s-a menţinut în parametrii ultimilor ani, deşi cantitatea precipitaţiilor medii lunare a fost semnificativ crescută faţă de perioada 1999-2005.

Se constată o capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantităţi sporite de elemente potenţial poluatoare.

Se impune reevaluarea strategiei privind gospodărirea durabilă a Bazinului Hidrografic Bega-Timiş în contextul noilor dezvoltări economice şi al noilor evoluţii privind schimbările climatice.

Evidenţierea extremelor climatice - inundaţii

Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Începând cu noaptea de 10 spre 11 aprilie 2006 pe teritoriul judeţului Caraş-Severin au căzut cantităţi importante de precipitaţii cu preponderenţă pe partea vestică a judeţului. Precipitaţiile căzute în intervalul 11-13.04.2006 au depăsit media lunii aprilie şi s-au suprapus cu cedarea apei din stratul de zapadă din zona de munte. Fenomenele menţionate au determinat creşteri importante de niveluri pe toate cursurile de apă din judeţul Caraş-Severin, depăsindu-se cotele de apărare. Acest fenomen a produs inundaţii cu pagube care s-au perpetuat şi după restrângerea ariei de precipitaţii şi scăderea nivelurilor sub cotele de apărare, spre exemplu, în urma căderii unei cantităţi importante de precipitaţii în după amiaza zilei de 23.04.2006 în bazinul hidrografic :Dunăre (la postul hidrommetric Berzasca s-au măsurat 18,4 l/mp în 45 de minute). Pe fluviul Dunărea s-a propagat viitura formată în centrul Europei, peste care s-au suprapus vârful viiturii de pe Tisa şi Morava. Pe raza judeţului Caraş-Severin propagarea viiturii a avut un caracter specific datorită regimului de exploatare a acumulării Porţile de Fier I. Începând cu data de 02.04.2006 în secţiunea Baziaş a fost depăşită cota de atenţie (620 cm ) la un debit de 11800 mc/s, când practic a început monitorizarea nivelelor şi debitelor. În data de 06.04.2006 a fost depăşita cota de inundaţie ( 641 cm) la un debit de 12700 mc/s iar maximul viiturii a fost atins în data de 16.04.2006 ora 07 :00 (811 cm) cu un debit de 15800 mc/s.

Page 140: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

132

Organizarea acţiunilor de apărare În perioada premergătoare fenomenelor hidrometeorologice periculoase personalul de la dispeceratul SGA Caraş-Severin a transmis avertizările şi prognozele primite factorilor interesaţi şi organelor administraţiei de stat, alertând prin Inspectoratul Judeţean PSU Comitetele Locale PSU. De asemenea personalul de la S.G.A. Caras-Severin a patrulat pe zona clisurii şi lucrările din administrare în permanenţă, pe toată perioada viiturii, pentru aplicarea măsurilor menite să limiteze pagubele posibil a se produce datorită inundaţiilor. Au fost pregătite materialele şi mijloacele de apărare pentru eventuale intervenţii. Pentru evacuarea apei din incinta indiguită, la Socol au fost puse în funcţiune de către S.G.A. Caraş-Severin două electropompe cu o putere de 11 respectiv 15 kw şi un debit total de 440 mc/ora. Începand cu dimineaţa zilei de 12.03.2006 ora 10 :00 a fost pusă în funcţiune prima electropompa iar din 04.04.2006 începand cu ora 12 :00 a fost pusă în funcţiune şi cea de-a doua pompă; acestea au funcţionat neîntrerupt până la scăderea nivelului sub cota de atenţie a râului Nera. Restul de apă rămasă în incintă s-a evacuat gravitaţional prin « Canalul Morii » în râul Nera. În 12.04.2006 ora 16 a intrat în funcţiune compartimentul I la Polderul Lişava iar la ora 17,30 a început deversarea în compartimentul I Polder Gherteniş. Golirea completă a acumulărilor nepermanente a fost realizată până în data de17.04.2006. În seara zilei de 12-13.04.2006, la ora 1 :00,digul mal stâng Fizeş, amonte confluenţă râu Bârzava la 800 m s-a rupt, creând o breşa de cca 40 m lungime. Ruperea digului a fost provocată de suprapunerea viiturii pe râul Bârzava cu cea de pe pâraul Fizeş, în condiţiile în care revarsarea pârâului, pentru recuperarea de teren agricol în anii 1980, a fost dirijată spre amonte. Acest fapt a determinat deversarea digului pe o lungime de 200 m şi formarea breşei. Nu s-a putut interveni la consolidarea sau supraânălţarea digului în cursul nopţii, neexistând acces. Prin breşă s-au scurs apele pârâului Fizeş şi cele ale râului Bârzava care au inundat cca 100 case în localitatea Gherteniş. La ieşirea din localitatea Gherteniş spre Timişoara, Drumul Naţional a fost inundat pe o lungime de cca. 800 m, cu o lama de 30-40 cm. Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă cu personalul de la Apele Române,Inspectoratul Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmeria şi Poliţia au intervenit pentru evacuarea populaţiei şi animalelor. Pe râul Pogăniş, în zona de confluenţă cu pârâul Valeapai exista o breşa pe dig mal stâng şi trei breşe amonte şi aval pod DN 58 din localitatea Remetea Pogănici. Aceste breşe s-au format tot datorită deversării lucrării de indiguire a râului Pogăniş, pe o lungime de peste ¼ din totalul lucrării, în condiţiile în care indiguirea râului Pogăniş are capacitatea de a rezista la probabilitatea de depăsire de 20 % iar viitura nu s-a mai atenuat în amonte, fiind închise breşele la finele anului 2005. Au fost deplasate în zonele amintite mai sus forţe şi mijloace de intervenţie şi s-a reuşit închiderea batardoului la Fizeş şi închiderea breşei amonte Gătaia, puncte de inundare a localităţii Gherteniş şi a terenurilor agricole aparţinătoare comunei Măureni şi oraşului Gătaia din judeţul Timiş. La drumul de acces pentru intervenţia de închidere a breşei dig mal stâng Fizeş, S.G.A. Caraş-Severin a acţionat împreună cu S.C.Drumuri şi Poduri Caraş-Severin, S.C.Socot S.A. Banat Timişoara cu 6 autobasculante de 26 de tone, 4 autobasculante de 16 tone, un încărcător frontal, un vibrocompactor, 2 buldozere şi cca 30 de persoane. Pentru asigurarea liniilor de apărare s-au folosit 5450 saci de iută şi 80 de saci mari « Jumbo .

Page 141: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

133

Urmare a precipitaţiilor sub formă de ploaie cu caracter de aversă, căzute în perioada 10-13 aprilie 2006 pe arii extinse în întreg judeţul Caraş-Severin, precipitaţii care au depăşit media precipitaţiilor pe luna aprilie în primele trei zile de la începerea fenomenului (10-13.04.2006) şi aversele locale căzute ulterior (în 23.04.2006 la postul hidrometric Berzasca s-au măsurat 18,4 l/mp în 45 de minute), pe fondul saturaţiei solului din topirea zăpezilor, a precipitaţiilor anterioare şi a lipsei vegetaţiei, s-au format viituri pe toate cursurile de apă şi pe toată lungimea acestora. Scurgerea specifică deosebit de puternică a condus la tranzitarea unor volume importante de apă pe sectoarele medii şi inferioare ale cursurilor de apă în judeţul Caraş-Severin.

Page 142: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

134

Capitolul 4 . SOLUL

4.1 Fondul funciar Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţe ocupate cu ape) indiferent de destinaţie , de titlu, pe baza căruia sunt deţinute, sau de domeniul public privat din care fac parte . Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991 , cu modificările ulterioare şi reprezintă cea mai importantă resursă naturală a ţării.

In funcţie de destinaţie, terenurile sunt: • terenuri cu destinaţie agricolă; • terenuri cu destinaţie forestieră; • terenuri aflate permanent sub ape; • terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt

amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;

• terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare,navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile,monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.

În categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră terenurile agricole productive - arabile,viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele,serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea,cele cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşuni împădurite,cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platforme şi spaţii de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă.

Situaţia fondului funciar după modul de folosinţă în anul 2006 , în Regiunea Vest este prezentată în tabelul 4.1.1

Page 143: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

135

Tabelul 4.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţă

Suprafaţa (ha) Nr. Crt.

Categoria de folosinţă

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006(fără jud. CS)

1 Arabil 1093708 1093836 1097279 1097783 1097192 1089431 1090064 1088761 2 Păşuni 592514 594025 590921 592176 592176 554621 553372 369947 3 Fâneţe si

pajisti naturale

233513 231930 230932 230550 229436 211675 211682 137863

4 Vii 9167 9067 9105 8767 8562 8517 8511 7970 5 Livezi 31019 30906 30852 30613 29751 27256 27202 17885 Regiune

1959921 1959794 1959089 1957877 1957117 1891500 1890831 1622426

02 0 0 0 0 04 0 0 0 0 06 0 0 0 0 08 0 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0 01 2 0 0 0 0 0

h a

1 9 9 9 2 0 0 1 2 0 0 3 2 0 0 5

a r a b i lp ă ş u n if a n e ţev i il i v e z i

Fig. 4.1.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţă

Page 144: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

136

Dinamica şeptelului în perioada 1999 -2006 în Regiunea Vest

Tabelul 4.1.1.1 Dinamica şeptelului în perioada 1999- 2006 (datele prezentate pt.

judeţele Caraş- Severin , Hunedoara şi Timiş)

Efective (nr. de capete ) Nr. crt.

Categorii de animale

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 Bovine total

193187

184782

183035

181115

177074

167533

169888

173905

2 Ovine total

770905

743515

698476

701085

718368

721979

775843

911449

3 Porcine 729670

421220

355112

390506

422015

443203

545295

687162

4 Păsări 4343930

4515985

3945535

4332652

4328347

5096618

5058553

4557689

5 Cabaline

48325 51556 45097 44228 42862 40934 40990 41136

TOTAL REGIUNE

6086017

5917058

5227255

5649586

5688666

6470267

6590569

6371341

0

1 0 0 0 0 0 0

2 0 0 0 0 0 0

3 0 0 0 0 0 0

4 0 0 0 0 0 0

5 0 0 0 0 0 0

6 0 0 0 0 0 0

1 9 9 9 2 0 0 1 2 0 0 3 2 0 0 5

a n i

D in a m ic a s e p t e lu lu i p e R e g iu n e a V e s t

b o v i n e t o t a lo v i n e t o t a lp o r c i n ep ă s ă r ic a b a l i n e

Fig.4.1.1.1 Dinamica şeptelului in perioada 1999- 2006 Analizând Tabelul 4.1.1.1. - Dinamica şeptelului în perioada 1999-2006 înRegiunea Vest , putem face următoarele observaţii:

1. efectivele de bovine au scăzut constant, cu excepţia anului 2006 când s-a înregistrat o creştere de 4017 capete faţă de anul 2005;

Page 145: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

137

2. efectivele de ovine au crescut în ansamblu cu 140544 capete în 2006 faţă de 1999;

3. efectivele de porcine au scăzut cu 339164 capete până în anul 2002, după care au crescut cu 296656 capete;

4. la pasări total se remarcă o creştere semnificativă usoară, în toată perioada 1999 – 2006;

5. efectivele de cabaline au scăzut cu 1103 capete în perioada 2002 – 2006;

4.2. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

4.2.1. Îngrăşăminte

Situaţia utilizării îngrăşămintelor şi amendamentelor pe terenurile arabile se prezintă conform tabelului de mai jos:

Tabel 4.2.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor, în Regiunea Vest :

Îngrăşăminte folosite Observatii An N P2O5 K2O TOTAL

2003 35823 12661 3660 52144 2004 39651 13840 2835 56326 2005 61901 40387 9881 112169

date din TM+CS+AR

2006 14248 8856 394 23498 date din AR +CS+HD

Page 146: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

138

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

kg/h

a

N P2O5 K2O

situaţia utilizării îngrăşămintelor

2003200420052006

Fig.4.2.1.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor, în Regiunea Vest

4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor

Situaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2005- 2006 în Regiunea Vest este prezentată în tabelul de mai jos :

Tabel 4.2.2.1 Situaţia utilizării produselor fitosanitare

Suprafaţa (ha )/ cantitate (tone ) substanţa activă 2005 2006

Produs fitosanitar

kg ha kg ha Insecticide 25653 34440 18009 63945 Fungicide 83052 70546 84326 68396 Erbicide 298133 285586 369553 301702 Total produse fitosanitare

406838 390572 471888 434043

Page 147: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

139

05 0 0 0 0

1 0 0 0 0 01 5 0 0 0 02 0 0 0 0 02 5 0 0 0 03 0 0 0 0 03 5 0 0 0 04 0 0 0 0 0

2 0 0 5 2 0 0 6

i n s e c t i c i d ef u n g i c i d ee r b i c i d e

Fig. 4.2.2.1 Situaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2005- 2006 în Regiunea Vest

4.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice În cadrul Regiunii Vest , în judeţele Caraş – Severin şi Timiş nu sunt suprafeţe de teren afectate de reziduuri zootehnice .

Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului este o practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Astfel, prin consistenţa şi compoziţia chimică a reziduurilor provenite din complexele de creştere industrială a animalelor, acestea pot deveni un factor de poluare a solurilor. Cantitatea şi compoziţia chimică a reziduurilor este influenţată de furajarea animalelor cu raţii mai concentrate în proteine, suplimentate cu adaosuri de săruri minerale, inclusiv cu microelemente, de tipul de adăpost, de natura substanţelor folosite pentru igienizarea şi dezinfectarea adăposturilor, de durata timpului de stocare. În zona gospodăriilor rurale individuale, s-a produs o dezvoltare a efectivelor zootehnice care generează cantităţi importante de dejecţii animaliere (deşeuri). Acestea sunt acumulate în platformele săteşti de gunoi, fără amenajări de protecţie a mediului. Impactul asupra mediului se resimte prin ocuparea terenurilor agricole şi impurificarea pânzei de apă freatică.

În judeţul Hunedoara au fost identificate 3 zone în care solurile sunt afectate de nitraţi proveniţi, parţial, din reziduurile zootehnice: Orăştie (2098 ha teren agricol), Şoimuş (4925 ha teren agricol) şi Geoagiu (1749 ha teren agricol).

În judeţul Arad ,suprafaţa afectată de depozitarea de dejecţii de la ferme zootehnice este în continuă reducere, datorită încetării activităţii marilor ferme zootehnice:

Page 148: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

140

complexul de creşterea porcilor ( Felnac, Semlac, Cermei, Mailat, Şiria, Lipova, Ceala), a complexelor de creşterea taurinelor de la Arad, Fântânele, Şimand, Semlac, Chişineu Criş, Şagu, Vinga, etc şi a valorificării deşeurilor din zonele respective (tabel 4.2.3.1.). Prin reorganizarea fermelor zootehnice şi înfiinţarea noilor unităţi se realizează sisteme ecologice de gestionare a dejecţiilor prin fertilizare pe solurile deţinute, cu respectarea dozelor admisibile, în funcţie de conţinutul de săruri al solurilor respective, cu respectarea OM al MMGA şi al MAPDR nr.242/197/2005 referitoare la “Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi” şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în domeniul agricol.

Tabel 4.2.3.1. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Nr. crt. Denumirea zonei Suprafaţa

(ha)

Categoria de folosinţă a terenului

Categoria de activitate Observaţii

9,7 A Avicola 0,7 Pdt -„- 6,0 Ps -„- 1 Arad

6,1 Ngî -„-

Dejecţii de la ferme de creşterea păsărilor

0,2 A -„- -„- 0,2 Fn -„- -„- 2 Fântânele (Aluniş) 1,0 Ps -„- -„- 3,7 A

3 Arad 1,9 Ps

Complex de creşterea porcilor

Dejecţii de la ferme de creşterea porcilor

2,0 N -„- -„- 4 Şofronea 0,8 Ngî -„- -„- 5 Felnac 2,0 A -„- -„- 6 Semlac 1,0 A -„- -„- 7 Nădlac 1,0 A -„- -„- 8 Cermei 2,0 A -„- -„- 9 Macea 4,0 A -„- -„- 10 Vinga – Mailat 0,6 A -„- -„-

3,0 A -„- -„- 11 Şiria 1,2 Ps -„- -„- 12 Lipova 1,2 A -„- -„- 13 Vinga 4,2 A -„- -„- 14 Şagu 1,5 A -„- -„-

20,8 A 15 Arad

2,3 Ps

Ferme de creşterea bovinelor

Dejecţii de la bovine

16 Fântânele 3,9 A -„- -„- 7,4 A -„- -„- 17 Nădlac 0,8 Nml -„- -„-

18 Zimandul Nou 3,2 A -„- -„- 19 Semlac 3,8 A -„- -„- 20 Vladimirescu – Horia 5,8 A -„- -„-

Page 149: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

141

1,4 Ps -„- -„- 0,8 Nml -„- -„-

21 Beliu 5,3 Ps -„- -„- 22 Chişineu Criş 5,9 Ps -„- -„-

23 Cermei 3,5 A Ferme de creşterea ovinelor

Dejecţii de la ovine

24 Zăbrani 2,6 A -„- -„- 25 Nădab 3,2 Ps -„- -„- 26 Mişca 3,2 Ps -„- -„-

4.2.4. Situaţia amenajărilor agricole

În ultima perioadă în cadrul Regiunii Vest , nu s-au executat lucrări majore de amenajări agricole, cu excepţia câtorva lucrări locale de combaterea eroziunii solurilor pe suprafeţe foarte restrânse. Lucrările existente, anterioare, au început treptat să se degradeze din cauza exploatării neraţionale şi neluării măsurilor de întreţinere curentă.

Având în vedere aceste aspecte, apreciem că la nivelul judeţului Arad se înregistrează o creştere a suprafeţelor degradate prin exces de umiditate, eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime, salinizare secundară şi soloneţizare (alcalinizare).

Până în anii 1990 în judeţul Caraş - Severin, au fost realizate sisteme de irigare a terenurilor din fondul funciar agricol arabil, după cum urmează :

1. prin aspersiune - 5755 ha 2. prin brazde trasate în învelişul superior al solului - 72 ha 3. direct din sursă prin udare în sistem gospodăresc - 3955 ha.

După anul 1990, odată cu retrocedarea terenurilor agricole la foştii proprietari, toate amenajările pentru irigaţii au fost dezafectate, abandonate sau distruse.

Din cauza lipsei amenajărilor pentru irigaţii nu se poate realiza combaterea eficientă a secetei. Menţionăm ca suprafeţe foarte reduse ocupate cu culturile de legume pentru nevoile proprii au fost udate, în unele zone din judeţ, direct de la sursă - în sistem gospodăresc.

4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial ( minier, siderurgic, energetic, etc.)

Activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra stării de calitate a solurilor prin depozitări de deşeuri industriale (halde industriale), atât ca urmare a activităţii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) .

Sectorul minier în judeţul Arad se află în procedură de sistare a activităţii. Actualele halde de steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).

La exploatarea de la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice de închidere: lucrări miniere subterane şi demolare construcţii de suprafaţă.

Page 150: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

142

În cadrul judeţului Arad se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului de mediu sol se poate produce prin spargeri accidentale de conducte sau deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor). Depozitul pentru deşeuri de la Turnu Nord face parte din categoria depozitelor pentru deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului şi reprezintă un tip de poluare a solului în sensul că nu este realizat în conformitate cu reglementările în vigoare (HG 349/2005). Depozitul are o suprafaţa totală de 20212 m2 şi depozitează:

1. şlamuri petroliere rezultate din activitatea de extracţie, tratare, prelucrare şi depozitare;

2. sol contaminat cu produse petroliere provenite de la: • curăţarea rezervoarelor de stocare a produselor petrolire; • curăţarea şlamurilor din decantoarele existente în cadrul instalaţiei de

tratare a staţiei de injecţie; • curăţirea beciurilor sondelor de extracţie; • evacuarea detritusului de la forarea noilor sonde; • ecologizarea solului poluat în urma unor accidente în exploatare.

În judeţul Caraş- Severin, suprafaţa ocupată cu deşeuri industriale şi menajere este de 783,13 ha, din care:

• 5,15 ha acoperite cu cenuşă, rezultată în urma activităţii CTE Crivina Anina; • 70 ha acoperite de depozite de deşeuri menajere, din care 31 ha în mediul

urban; • 651,98 ha acoperite cu steril, 647,98 ha provenite din industria extractivă şi 4 ha;

din industria metalurgică feroasă (SC TMK SA – fost SC CSR SA); • 56,2 ha acoperite cu zgură rezultată în urma activităţilor din industria metalurgică

feroasă.

Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare

aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 9000 ha în judeţul Hunedoara.

Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).

Anina Anina

Page 151: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

143

Tabel 4.2.5.1 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Deva

Pb Cu Zn Cd Paramentrul statistic 0-10cm 10-20 cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm x x x x x x

Tabel 4.2.5.2 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Vulcan Pb Cu Zn Cd Paramentrul

statistic 0-10cm 10-20 cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm x x - - x x

Tabel 4.2.5.3 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Certej Pb Cu Zn Cd Paramentrul

statistic 0-10cm 10-20 cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm x x x x x x x x

Tabel 4.2.5.4 Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele în zona Brad –Barza Pb Cu Zn Cd Paramentrul

statistic 0-10cm 10-20 cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm 0-10cm 10-20cm x x - - x x x x

Suprafaţa totală poluată la Ecosid este de 138 ha, iar sursele de poluare sunt BTEX, HAP, metale grele(Zn, Cr, Cd, Ni, Cu). S.C. Ecosid S.A. Hunedoara a preluat activele închise operaţional de către S.C. Siderurgica S.A., activităţi care au constat în cocsificare, elaborare fontă şi oţel, producere aglomerat. La ora actuală proprietar este Consiliul Local al Municipiului Hunedoara, urmând să se facă lucrări de ecologizare.

La Sidermet Călan, suprafaţa totală poluată este de 170 ha, iar sursele de poluare sunt metale grele, BTEX, HTP, HAP. Activităţile anterioare desfăşurate la Sidermet constau în cocsificare, elaborare fontă.

Page 152: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

144

Tabel 4.2.5.5. Poluarea solului(ha) în 2006 , în Regiunea Vest

Ramura economică Substanţa poluantă

Total Regiunea Vest

Indu

stria

en

ergi

ei

elec

tric

e şi

term

ice

Ind

ustr

ia

ext

ract

ivă

Ind

ustr

ia

met

alur

gică

fe

roasă

Indu

stria

ch

imică

Indu

stria

al

imen

tară

A

gicu

ltura

Gos

podă

ria

com

unală

Alte

ra

mur

i

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total, din care - - - - - - - - Cenuşă+ zgură 37563,35 37437,15 - 126,2 - - - - -

Deşeuri menajere 258352,8 - - - - - - 258352,8 -

Nămoluri - - - - - - - - - Dejecţii 24552 - - - - - 24552 - -

Şlamuri 2834,1 - 2834,1 - - - - - -

Nămoluri de la staţii de epurare 4570,8 - - - 2 133,5 - 3108,7 132

6,6 Noroaie miniere - - - - - - - - -

Steril 1039,74 - 1028,4 4 - - - - 7,38

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce

funcţionează cu lignit şi o centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură. Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie

emisiile de pulberi, SO2 şi NOx . Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit.

Termocentralele pe cărbune din judeţul Hunedoara sunt SC Electrocentrale SA Mintia şi SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni. Acestea sunt incluse instalaţiilor mari de ardere (instalaţii a căror putere termică nominală este egală sau mai mare decât 50 MW indiferent de tipul de combustibil utilizat). Funcţionarea acestor instalaţii a fost reglementată prin HG 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale unor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere. Această hotărâre reprezintă transpunerea în legislaţia română a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere.

În urma analizei emisiilor de poluanţi de la cele două termocentrale nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită. La SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni există două iazuri de decantare: Căprişoara cu suprafaţă de 46 ha ce înglobează 1,79 mil. m3 de cenuşă, iar al doilea este un iaz nou (pentru situaţii de avarie) cu suprafaţă de 10 ha şi

Page 153: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

145

capacitate de 170000 m3. La SC Electrocentrale SA Mintia există două iazuri de decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaţă de 87 ha şi 17 mil.de m3 (cenuşă şi zgură), iar al doilea pe malul drept al Mureşului (pentru situaţii de avarie) cu o suprafaţă de 50 ha şi 5,5 mil.m3 (cenuşă şi zgură).

La nivelul judeţului Timiş există Centrala Termică -Timişoara Sud, COLTERM S.A. Terenul pe care se află amplasat Depozitul Utvin, depozit de zgură şi cenuşă, este proprietate a Statului Roman.

Depozitul de zgură şi cenuşă Utvin este un depozit de şes, care ocupă o suprafaţă de 50 ha.

Depozitul se încadrează în clasa b– depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349 / 2005 (art.4 ).

În etapa actuală de funcţionare Ia Centrala Termică Timişoara Sud există două sisteme de evacuare a zgurii si cenuşii:

• sistemul clasic- pentru toate capacităţile centralei termice ; • sistemul cu şlam dens autointăritor pentru CAF 1 si CAF 2. Pentru monitorizarea calităţii solului se urmăreşte: • depunerea controlată a deşeului de zgură şi cenusă; • colectarea şi evacuarea controlată a apelor tehnologice din depozit; • efectuarea anual a unui set de analize.

4.3. Calitatea solurilor Calitatea solului reflectă interacţiunile complexe între elementele componente

ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora..

Accentul se pune pe valorificarea optimǎ a tuturor condiţiilor ecologice stabilindu-se relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugǎ considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltǎri economice durabile.

Calitatea solurilor reprezintă un indicator relevant în operaţia de apreciere a resurselor. Pentru a evalua potenţialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii lor raţionale, solurile au fost împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcţie de diferite criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de microorganisme, oferta ecologică, capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecţie, de fertilitate sau productivitate ş.a. După criteriul productivităţii, solurile s-au divizat în cinci clase de pretabilitate

Clasa de pretabilitate repezintă aptitudinea terenului pentru o anumită folosinţă agricolă cu randament optim. Încadrarea terenurilor într-una din cele cinci clase de pretabilitate se face în funcţie de potenţialul productiv al acestora

Evaluarea calităţilor pe clase constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă.

4.3.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate

În judeţul Arad cea mai mare pondere din totalul suprafeţei agricole este ocupată cu soluri din clasa a III-a de calitate (35,9% respectiv 183620 ha)

Tabel 4.3.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în Regiunea Vest

Page 154: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

146

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Folo

sinţă

ha

% din total fol.

ha

% din total fol.

ha % din total fol.

ha

% din total fol.

ha % din total fol.

Ara

bil

68526 75,5 163274 68,3 253184 54,56 186026

49,57

82773 37,65

Păşu

ni

fâne

ţe

şi

pajiş

ti

21778 24 71956 30,1 201517 4,43 178398

47,54

131828 60

Vii 366 0,4 972 0,4 2126,3

5 0,45 1125,84 0,3 743,9 0,33

Live

zi

76,7 0,1 2860,1 1,2 7186 1,56 9690 2,59 4500,8 2,02

Datele prezentate sunt pentru judeţele Caraş- Severin , Hunedoara şi Timiş.

Tabel 4.3.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Regiunea Vest

Clase de bonitare ale solurilor Nr

. crt.

Specif. U.M. (ha) I II III IV V Total (ha)

1.

Ara

bil

ha 68526 163274 253184 186026 82773 753783

2.

Păşu

ni,

fâne

ţe

şi

pajiş

ti

ha 21778,1 103206 201517 387498 131828 845827,1

3.

Vii ha 366 972 2126,35 1125,84 743,9 5334,09

4.

Live

zi

ha 76,7 2860,1 7186 9690 4500,8 24313,6

Page 155: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

147

Tota

l R

egiu

ne

ha 90746,8 270312,1 464013,4

584339,8

219845,7 1629258

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Principalele restricţii ale calităţii solurilor se referă atât la degradări naturale, cât şi la cele antropice, reprezentate prin:

1. lucrări de excavare “la zi”(cărămidării, balastiere, gropi de împrumut), 2. degradări ale solului prin acoperire cu deponii (halde de steril, iazuri de

decantare, depozit de deşeuri), 3. poluarea solului cu hidrocarburi (reziduuri petroliere, poluări accidentale, etc), 4. depozitări de materii radioactive (halde), 5. depozitări de deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, 6. poluarea solului prin procese de eroziune de adâncime şi de suprafaţă, 7. poluarea solului prin alunecări de teren, 8. poluarea solului prin salinizare secundară şi alcalizare secundară, 9. poluarea solului prin acidifiere secundară, 10. poluarea solului prin exces de umiditate (freatic şi stagnant), 11. poluarea solului prin compactare secundară.

Tabel 4.3.2.1. Situaţia terenurilor cu restricţii în Regiunea Vest

Nr. crt. Specificare Suprafaţă

(ha) 1 Terenuri cu eroziune de suprafaţă si de adâncime 250022,5 2 Terenuri afectate de alunecări, prăbuşiri, surpări 32435 3 Terenuri cu exces permanent de umiditate 218672 4 Terenuri cu alte degradări (compacte, litosoluri, vertisoluri) 112305 5 Terenuri acide 448123 6. Terenuri afectate de inundaţii 36972,5

4.4. Monitorizarea calităţii solului Monitorizarea calităţii solului în judeţul Arad se face în 27 puncte amplasate pe întreg teritoriul, astfel încât să acopere toate formele de poluare a solului. Prelevarea probelor se face cu frecvenţa anuală, pe două orizonturi genetice (tabel 4.4.1.).

Tabel 4.4.1. Reţeaua punctelor de observaţie sol

Nrcrt

Localizare (localitate, comună) Scopul amplasării punctului de observaţie

1. Nădlac Urmărirea respectării dozelor optime ecologice (şi totodată economice) din planurile de fertilizare (studiul agrochimic) în vederea eliminării dezechilibrelor de nutriţie generate de

Page 156: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

148

aplicarea arbitrară sau unilaterală a îngrăşămintelor chimice. Urmărirea evoluţiei solurilor în areale desecate.

2. Semlac Urmărirea evoluţiei solurilor în incinte irigate şi desecate.

3. Sînpetru German Urmărirea poluării solurilor cu hidrocarburi (evoluţia proceselor de alcalinizare secundară în jurul unui nou parc petrolier).

4. Turnu (Pecica) Ameliorarea solurilor poluate cu hidrocarburi (poluare totală).

5. Arad Urmărirea evoluţiei unui protosol aluvial tipic afectat de poluare cu dejecţii animale (comparaţie cu protosol aluvial atipic neafectat de poluare).

6. Cruceni (Şagu) Urmărirea tasării şi compactării secundare pe soluri cu slabe diferenţieri texturale.

7. Fântânele Urmărirea proceselor de pseudogleizare în arealele irigate prin aspersiune.

8. Vladimirescu Urmărirea evoluţiei solurilor poluate de C.I.Ch. Arad după încetarea producţiei (ritmul de reducere a concentraţiei de nitriţi şi nitraţi în sol).

9. Horia (Vladimirescu) Urmărirea poluării solurilor prin acidifiere în areale irigate. 10. Curtici Urmărirea evoluţiei solurilor automorfe în areale desecate.

11. Şimand Urmărirea proceselor de tasare secundară în areale desecate.

12. Iermata Neagră (Zerind) Urmărirea poluării solurilor prin alcalizare pe vertisoluri.

13. Sintea Mare Urmărirea proceselor de degradare a solurilor prin dezechilibre de nutriţie (exces sau carenţe de elemente nutritive).

14. Apateu Urmărirea proceselor de poluare prin alcalinizare pe argiluvisoluri.

15. Cermei Urmărirea evoluţiei solurilor în areale amenajate cu drenuri îngropate.

16. Mocrea (Ineu) Urmărirea poluării solurilor prin exces de umiditate stagnant 17. Minişul de Sus (Tauţ) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de suprafaţă. 18. Roşia, Revetiş (Dieci) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de suprafaţă.

19. Dieci Urmărirea proceselor erozionale în suprafaţă în “Perimetrul etalon pentru combaterea eroziunii solurilor”.

20. Crocna (Dieci) Urmărirea poluării solurilor prin alunecări de teren (stabilizate).

21. Bodeşti (Hălmagiu) Urmărirea degradării solurilor prin eroziune excesivă.

22. Petriş Urmărirea poluării solurilor prin eroziuni de maluri (pierderi de teren).

23. Ostrov (Birchiş) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune de adâncime (ravene).

24. Labaşinţ (Şiştarovăţ) Urmărirea proceselor de eroziune în suprafaţă.

25. Neudorf Urmărirea degradării solurilor sub impactul picăturilor din irigaţii prin aspersiune (tasare secundară).

26. Baraţca (Păuliş) Urmărirea poluării solurilor prin eroziune.

27. Vladimirescu (pădure)

Urmărirea fenomenului de uscare a pădurii sub impactul scăderii volumului edafic util.

Analizele analitice constau în determinarea următorilor parametri de calitate: pH, humus, potasiu şi fosfor asimilabil, textură. În funcţie de tipul de sol şi reacţia acido-

Page 157: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

149

bazică a acestuia se mai determină: conţinutul de CO2, aluminiu, suma bazelor schimbabile, aciditatea hidrolitică, capacitatea totală de schimb, azot nitric, azot amoniacal. Rezultatele obţinute se încadrează în limitele valorilor multianuale.

În judeţul Caraş- Severin , monitorizarea calităţii solului este realizată prin studii agrochimice şi agro-pedologice elaborate de OSPA Timişoara în baza comenzilor înaintate de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Caraş –Severin. În cursul anului 2005 pe raza judeţului au fost elaborate studii agro-pedologice pentru teritoriile administrative ale localităţilor: Grădinari, Berzovia, Doclin, Moldova Nouă şi Caraşova.

În anul 2006, în urma cercetărilor realizate, s-au finalizat observaţiile din teren necesare întocmirii studiului agro-pedologic pentru zona administrativă a comunei Turnu Ruieni şi este în curs de realizare studiul pentru zona administrată de Primăria Comunei Domaşnea.

În urma monitorizării (numai pentru terenurile agricole), Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara a obţinut următoarele valori:

Tabel 4.4.2. Reacţia solurilor

Puternic acidă

Moderat acidă

Slab acidă Neutră Slab alcalină

Moderat alcalină

ha ha ha ha ha ha 13.056 71.195 131.872,14 20.457,07 41.541 282

Tabel 4.4.3. Conţinutul de humus

Exrem de mic Foarte mic Mic Mijlociu Mare ha ha ha ha ha 4.846,23 111.317,79 158.038,63 4.343,84 -

Tabel 4.4.4. Aprovizionarea cu azot Bună Medie Slabă ha ha ha 6.751 69.829 201.744.49

Tabel 4.4.5. Aprovizionarea cu fosfor

Extrem de slabă

Foarte slabă

Slabă Mijlocie Bună Foarte bună

ha ha ha ha ha ha

26.274 53.620,56 81.017,67 91.412,95 25.959,31 51

Page 158: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

150

4.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale sunt aproape

inevitabil supuse unei poluări a cărei intensitate este sesizabilă de cele mai multe ori doar în timp.

Poluarea solului este realizată în principal prin:

• scoaterea unor importante suprafeţe de teren din circuitul economic din cauza depozitării deşeurilor menajere, industriale şi agricole;

• deteriorarea calitativă a terenurilor limitrofe depozitelor de deşeuri prin îmbibarea solului cu substanţe nocive (fie prin cantitate, fie prin natura lor);

• degradarea terenurilor din cauza practicării unor tehnologii agricole neadecvate (terenuri situate în pantă, păşunatul abuziv).

Degradarea terenurilor agricole şi a drumurilor agricole din cauza exploatărilor forestiere efectuate în perioade când solul este îmbibat cu apă, înfiinţarea ilegală de noi drumuri pe linia de cea mai mare pantă pentru circulaţia utilajelor forestiere este de asemenea de menţionat.

Zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri.

Dintre acesteaîn judeţul Arad ,se pot menţiona: alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,

Şilindia; alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-

Nermiş, Crocna, Vârfuri. De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de

decopertări şi excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog)

Zonele critice sub aspectul poluării solului din cauza exploatărilor miniere din judeţul Caraş – Severin ocupă 775,6 ha şi anume:

Zona Anina – 331,4 ha Zona Ciudanoviţa – 14,7 ha Zona Moldova Nouă – 381,5 ha Zona Ruşchiţa – 23,4 ha Zona Bocşa – 24,6 ha. Ca zone critice sub aspectul deteriorării solului putem aminti depozitele de

deşeuri, halde de deşeuri, zonele miniere, etc. Depozitele de deşeuri urbane sau rurale constituie o problemă majoră în

judeţul Hunedoara . La nivelul anului 2006 existau în funcţiune 11 depozite de deşeuri municipale (5 pe teritoriul municipiilor : Deva, Petroşani, Orăştie, Lupeni, Vulcan şi - 6 pe teritoriul oraşelor : Haţeg, Călan, Simeria, Petrila, Geoagiu şi Uricani). Acestea poluează factorii de mediu prin apele exfiltrate şi gazele degajate prin fermentare, precum şi arderea deşeurilor.

Numărul depozitelor de deşeuri industriale la sfârşitul anului 2006 este de 110 dintre care majoritatea sunt inactive.

În prezent mai sunt active 2 iazuri în industria extractivă, unul la prepararea cărbunelui (cu suprafaţa de 19,4 ha şi volum de 2 mil. m3), 1 la prepararea minereurilor neferoase (cu suprafaţa de 12,33 ha şi volum de 1.420.000 m3) şi 4 în industria energetică pentru zgura şi cenuşa de termocentrală (cu suprafaţa totală de 193 ha şi volum de 24.450.000 m3). Cele 6 iazuri au în total o suprafaţă de 224,73 ha şi un volum de 27.870.000 m3.

Page 159: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

151

Haldele active sunt în număr de 22, una funcţionând în industria siderurgică, 12 în industria extractivă a cărbunelui, 4 în industria extractivă a metalelor neferoase şi 4 în alte industrii. Dintre acestea 3 sunt instabile şi anume: halda de steril Cariera Coranda cu o suprafaţă de 13,3 ha şi un volum de 935.382 m3, halda de steril de mină Valea Baiaga cu o suprafaţă de 16,1 ha şi un volum de 1.789.574 m3, ambele aflate în administrarea CNCAF MINVEST Deva şi halda de steril de mina Dealu Mare - mina Teliuc – 8,128 ha şi un volum de 186.755 m3. În total, aceste halde instabile ocupă o suprafaţă de 37,53 ha şi au o capacitate de 2911711 m3.

La nivelul judeţului Timiş, conform datelor transmise de către D.A.D.R Timiş şi O.S.P.A Timişoara, s-a identificat o suprafaţă totală de 6615,0 ha terenuri grav deteriorate de procese de eroziune naturală şi antropică, care au fost constituite în unităţi de inventariere pentru reconstrucţia ecologică.

Poluarea solului în urma unor activităţi antropice, la nivelul judeţul Timiş, este cauzată în principal de: depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale, menajere şi a dejecţiilor animaliere.

Cea mai importantă sursă de poluare a solului în judeţul Timiş este cauzată de activităţile trecute şi actuale de creştere a porcinelor în sistem industrial, prin batalurile de stocare a dejecţiilor lichide şi a depozitelor de dejecţii deshidratate situate în vecinătatea fermelor ce au aparţinut S.C. COMTIM S.A. Timişoara.

Complexele de creştere intensivă a animalelor generează serioase probleme ecologice din cauza producerii, într-un spaţiu restrâns, a unor concentraţii mari de reziduuri digestiv-metabolice. Deoarece reziduurile sunt evacuate prin spălarea cu apă, înseamnă că aceste amenajări sunt producători majori de ape uzate cu un puternic potenţial de poluare a ecosistemelor din jur.

4.6. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Deşi judeţul Arad deţine o mare suprafaţă de soluri degradate, peste 735 000 ha, în cursul anului 2006 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.

În judeţul Caraş- Severin , suprafaţa de 827,27 ha a fost constituită în cele 22

perimetre de ameliorare care sunt situate pe raza următoarelor teritorii administrative:

Tabel 4.6.1. Perimetre de ameliorare, în judeţul Caraş-Severin

Nr. crt.

Perimetrul de ameliorare Suprafaţa (ha)

1. Reşiţa 6,34 2. Băile Herculane 6,00 3. Bocşa 15,09 4. Moldova Nouă 45,89 5. Anina 109,00 6. Armeniş 13,50 7. Buchin 15,00 8. Constantin

Daicoviciu 2,00

9. Ciudanoviţa 133,00

Page 160: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

152

10. Cornea 3,20 11. Coronini 14,00 12. Dognecea 20,00 13. Domaşnea 5,00 14. Glimboca 10,00 15. Luncaviţa 10,50 16. Rusca Montană 18,00 17. Sasca Montană 9,00 18. Sicheviţa 15,25 19. Slatina Timiş 13,50 20. Ţeregova 20,00 21. Vărădia 29,00 22. Vermeş 314,00 Total 827,27

Suprafaţa de 827,27 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul

economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere. În vederea identificării şi delimitării perimetrelor de ameliorare a terenurilor

degradate din fondul funciar agricol şi silvic, în cursul anului 2000 s-a promovat la nivel de judeţ studiul “Inventarierea terenurilor degradate din fondul agricol şi forestier“, întocmit de ISPIF Bucureşti.

În vederea introducerii terenurilor degradate în circuitul productiv şi pentru refacerea şi ameliorarea ecosistemelor degradate, s-au identificat şi delimitat în baza O.G. 81/1998 şi H.G. 786/1993 perimetre de ameliorare în suprafaţă de 827,27 ha.

Suprafaţa de 827,27 ha terenuri degradate urmează să fie redată în circuitul economic prin lucrări de ameliorare şi împădurire cu specii forestiere.

În anul 2006 au fost întreprinse de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara şi Iazuri Moldomin, acţiuni pentru reconstrucţia ecologică, lucrările fiind efectuate de către S.C. Pajiştea S.A. pentru următoarele perimetre:

§ Iazul nr. 3 Moldomin – placare cu pământ vegetal, înierbare cu amestec de ierburi perene şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm, sălcioara, cătină albă) pe o suprafaţă de 0,5 ha;

§ Iazul Tăuşani – terasare, placare cu pământ vegetal, înierbare cu amestec ierburi perene şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm, sălcioara, cătină albă) pe o suprafaţă de 0,35 ha;

§ Halda Veche Valea Mare – terasare şi împădurire cu puieţi forestieri (pin negru, salcâm, cătină albă, sălcioară, păducel, mojdrean, mălin, amorfa) pe o suprafaţă de 9,76 ha;

§ Gavrini – Sicheviţa – terasare şi împădurire cu puieţi forestieri (salcâm, mojdrean, cer, sălcioara, amorfa) pe o suprafaţă de 4,75 ha;

§ Pescari – Coronini – împădurire cu puieţi forestieri (păducel, mojdrean, amorfa, pin negru, cătină albă, sălcioară, păducel) pe o suprafaţă de 7 ha;

§ Ostrov – Moldova Veche – împrejmuire cu gabioane şi cleionaje duble, împădurire cu puieţi forestieri (cătină albă, sălcioară, salcâm, plop negru) pe o suprafaţă de 13,5 ha.

Suprafaţa totală pe care s-au executat lucrări de reconstrucţie ecologică este de 35,86 ha.

În judeţul Hunedoara suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 1100 ha.

Page 161: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

153

Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).

Din totalul de 110 depozite de deşeuri industriale (halde, iazuri, depozite de cenuşă de termocentrală, depozite de zgură etc.), 25 sunt încă în exploatare (443,26 ha). Din cele 80 de depozite inactive (cca. 800 ha), 10 sunt ecologizate (cca. 97 ha), iar din restul de 70 aflate in conservare (656 ha), 3 prezintă fenomene de instabilitate (37,528 ha: Halda de steril Cariera Coranda – mina Certej - 13,3 ha; Halda de steril de mina Valea Baiaga – mina Certej - 16,1 ha; Halda de steril de mina Dealu Mare - mina Teliuc – 8,128).

Reziduurile solide specifice industriei miniere sunt reprezentate de deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de prelucrare (deşeuri depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează toate componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari suprafeţe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural pentru fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaţiei de pe suprafeţele ocupate. Depozitele de steril de mină sau de steril rezultat de la procesarea minereurilor (polimetalice sau de cărbune) reprezintă un pericol potenţial de producere a unor incidente cu risc ecologic şi datorită posibilităţilor de destabilizare a taluzelor haldelor şi/sau de emisii necontrolate de poluanţi în mediul înconjurător, din cauza producerii unor avarii la iazurile de decantare (sufozii, deficienţe geotehnice etc.) care pot genera viituri cu material conţinut în iazuri, însoţite de urmări distructive.

La Ecosid, pentru reconstrucţie ecologică este nevoie de : demolarea construcţiilor existente, recuperarea şi valorificarea materialelor din demolări, decopertarea solului din zonele bateriilor de cocsificare,a furnalelor şi a aglomeratoarelor, neutralizarea apelor amoniacal-fenolice, valorificarea gudroanelor, eliminarea deşeurilor de gudron şi a reziduurilor de păcură prin firme autorizate.

Pentru reconstrucţie ecologică la Sidermet Călan, având în vedere poluarea în adâncime a solului cu produse cocsochimice şi petroliere, este necesară decopertarea solului şi bioremedierea acestuia, dezafectarea rezervoarelor şi demolarea construcţiilor existente.

Lucrările de ecologizare au ca scop refacerea zonei cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai acestora în normele stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Între obiectivele ecologizate, cele mai numeroase se găsesc în perimetrele miniere a căror exploatare a devenit nerentabilă în conformitate cu art 51, lit. (c) a Legii Minelor nr. 85/2003 şi au fost declarate închise prin Hotărâre a Guvernului României.

Lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate de activitatea minieră urmeză o procedură reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea 265/2006, Ordinul MMGA nr. 860/2002 privind procedura de emitere a acordului de mediu şi Manualul de închidere a minelor aprobat prin Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor Nr. 273/04.09.2001. Toate lucrările de reabilitare necesare sunt cuprinse în devizul general al investiţiei ″Plan de încetare a activităţii minei″ respective, ca urmare a identificării lor prin bilanţul de mediu şi reglementate de autoritatea de mediu competentă, prin emiterea avizului de mediu şi stabilirea obligaţiilor de mediu. Aceste lucrări sunt finanţate de la bugetul statului român sau prin BIRD (World Bank) şi cuprind : închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa (puţuri, galerii, suitori etc.), lucrări de ecologizare a zonelor degradate antropic şi lucrări de

Page 162: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

154

monitorizare a factorilor de mediu, atât în perioada de realizare a lucrărilor, cât şi post închidere.

Pentru executarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de închidere şi ecologizare a minelor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a emis (din anul 2000 şi până în 2006) un număr de 37 de acorduri de mediu, în conformitate cu prevederile legale, pentru diferite unităţi aparţinând Companiei Naţionale a Huilei Petroşani şi Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului ″MINVEST″ S.A. Deva.

În general, lucrările de ecologizare a depozitelor de reziduuri miniere şi a incintelor dezafectate constau din următoarele etape principale : - corectarea taluzelor (acolo unde este necesar); - curăţirea suprafeţei haldelor / incintelor de supragabariţi sau de deşeurile inerte rezultate de la demolarea clădirilor/instalaţiilor specifice; - împădurirea haldelor / iazurilor de decantare cu puieţi forestieri de salcâm, cătină, mesteacăn sau alte specii adaptate zonei; plantarea se face în gropi săpate pe platformele şi/sau taluzele haldelor/iazurilor, umplute cu pământ de împrumut, în amestec cu fertilizatori; - stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldelor/iazurilor cu gărduleţe de coastă din nuiele, amplasate pe curbele de nivel; - înierbarea incintelor dezafectate; - executarea de terase şi gărduleţe de coastă pe taluzele haldei/iazului.

De regulă, pentru asigurarea securităţii iazurilor de decantare, se realizează şi împrejmuirea permanentă a incintelor acestor lucrări hidrotehnice.

Printre perimetrele miniere ecologizate până în anul 2006, din judeţul Hunedoara, se numără minele Petrila Sud, Câmpu lui Neag, Priboi, Valea Arsului (Vulcan), Firizoni, Lupeni Sud – subteran, Mesteacăn Vest – subteran (aflate în administrarea C.N.H. Petroşani) şi Boita – Haţeg, Ohaba Ponor, Muncel - subteran, Ruda Brad – subteran, Ghelar Central Superior, Ghelar Vest (aflate în administrarea C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva la care s-au executat atît lucrări pentru ecologizarea haldelor şi iazurilor de decantare, cât şi pentru tratarea apelor uzate de mină (ex. mina Boiţa – Hateg).

Iazurile de decantare Ribiţa (Bradmin), Valea Devei (Devamin), Valea Mealu (Certej), din cadrul C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva, au avut ca termen de închidere decembrie 2006, aflându-se în procedura de emitere a actelor de reglementare pentru închidere pentru închidere conform H.G. 349/2005 (s-au depus bilanţuri de mediu de nivel I + II şi evaluări de risc).

4.7. .Concluzii Având în vedere noile investiţii în domeniul zootehnic, ce se realizează, se impune evaluarea strategiei de gestionare a suprafeţelor agricole pentru a se evita o încărcare excesivă a solului acestora cu substanţe contaminante. Se constată o uşoară scădere a cantităţilor de îngrăşăminte azotoase şi fosfatice, cantitatea de îngrăşăminte naturale nefiind semnificativ modificată. Poluarea solului în urma activităţilor antropice, este cauzată în principal de: depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale, menajere şi dejecţii animaliere.

Page 163: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

155

CAPITOLUL 5. Biodiversitatea, Biosecuritatea, Starea pădurilor

5.1. Biodiversitate

Biodiversitatea înseamnă diversitatea formelor de viaţă sub toate aspectele – diversitatea speciilor, varietatea genetică în cadrul aceleiaşi specii şi a ecosistemelor. Aceasta furnizează o gamă largă de beneficii omenirii – spre exemplu bunuri (lemn/cherestea şi plante medicinale) şi servicii de vitală necesitate (precum circuitul şi sechestrarea carbonului, ape curate, reducerea riscurilor naturale, reducerea poluării, polenizare). Pierderea continuă a biodiversităţii a fost unanim recunoscută ca fiind cea mai urgentă problemă de mediu cu care societatea de azi se confruntă. Bogăţia fondului natural şi a habitatelor reprezintă un element de mare valoare pentru calitatea vieţii noastre. Aceste zone joacă un rol critic în reglarea sistemelor naturale (circuitul apei, a climei) şi unele resurse naturale de care societatea noastră depinde. Valoarea economică a acestor „servicii de ecosistem” este covârşitor mai mare, comparativ cu costul necesar, protejării şi conservării lor. Omenirea însă are tendinţa de a considera aceste servicii ca fiind gratis şi neepuizabile. În mod normal conştientizăm şi apreciem valoarea lor în momentul unor accidente suferite de aceste sisteme rezultând dezastre naturale, inundaţii, etc. De-a lungul ultimilor ani s-au făcut progrese semnificative pentru a îndrepta politicile de mediu către modern, coerente şi eficiente din punct de vedere al reducerii costurilor, politici ce au ca obiectiv protejarea unui mediu mai curat şi mai sănătos pentru cetăţeni. Dezvoltarea durabilă, presupune corelarea politicilor de protecţie şi conservare a naturii cu politicile de dezvoltare socio–economice astfel încât resursele naturale să fie disponibile şi generaţiilor viitoare. În natură ne găsim relaxarea, plăcerea, inspiraţia şi alinarea. Natura este fundamentală în a prospera din punct de vedere cultural, psihologic şi spiritual. Natura 2000 reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în Uniunea Europeană. Înfiinţarea Reţelei Natura 2000 a fost iniţiată în 1992 prin adoptarea Directivei Habitate(92 /43 EEC). Împreuna cu Directiva Păsări (79/402/ EEC), Directiva Habitate asigură un cadru comun pentru conservarea naturii şi a habitatelor în cadrul Uniunii Europene şi constituie cea mai importantă iniţiativă europeană pentru menţinerea biodiversităţii în Statele Membre. Natura 2000 este o reţea de arii de conservare la nivel european în scopul menţinerii şi refacerii habitatelor şi speciilor de interes comunitar. Pentru constituirea reţelei Natura 2000, Uniunea Europeană a fost împărţită în şapte regiuni Bio-geografice. În România se regăsesc 5, din cele 7 bioregiuni, şi anume: Panonică, Alpină, Continentală, Stepică şi Pontică.

Pentru fiecare regiune, Statele Membre au înaintat comisiei o listă de situri, selectate pe baza criteriilor cuprinse în Directiva Habitate. Cu sprijinul Centrului Tematic European

Page 164: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

156

pentru Diversitate Biologică, al specialiştilor independenţi, al experţilor Statelor Membre şi al ONG-uri lor, Comisia analizează aceste propuneri în vederea realizării unei reţele complete, coerente şi semnificative de situri ecologice.

Odată cu adoptarea de către Comisie a listelor cu situri Natura 2000, Statelor Membre le va reveni, după o anumită perioadă de tranziţie, responsabilitatea de a lua toate măsurile necesare în vederea asigurării conservării siturilor şi prevenirii degradării lor.

Tab. 5.1.1. Propuneri de Situri Natura 2000 - în regiune

Page 165: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

157

Nr. crt. Nume sit Tip Judeţe Suprafaţa totala ha

1. Câmpia Crişurilor SPA AR, BH 23227.5 2. Câmpia Cermeiului SPA AR 19976.7 3. Drocea SCI AR 25641.2 4. Hunedoara Timişană SPA AR 2625.6 5. Lunca Mureşului Inferior SPA AR, TM 39201.3 6. Lunca Mureşului Inferior SCI AR, TM 17428.2 7. Mlaştina Satchinez SPA AR, TM 14905.4 8. Codru Moma SCI AR,BH 24244.9 9. Crişul Alb SCI AR 825.5 10. Crişul Negru SCI BH, AR 1895.2 11. Mlaştina Satchinez SCI AR, TM 2230.1 12. Rovina- Ineu SCI AR 872.3 13. Solurile sărăturate Socodor SCI AR 102.4 14. Defileul Inferior al Mureşului SPA AR, HD, TM 123983.0 15. Cheile Nerei-Beuşniţa SCI CS 36707 16. Semenic-Cheile Caraşului SCI CS 36219.9 17. Domogled-Valea Cernei SCI CS, MH,GJ 61190 18. Porţile de Fier SCI CS, MH 128196,2 19. Retezat SCI CS, HD 43218.4 20. Dăncioanea SCI CS 339,6 21. Rusca Montana SCI CS 12722,6 22. Cheile Rudăriei SCI CS 298,8 23. Munţii Ţarcu SCI CS 58888,3 24. Cheile Nerei-Beuşniţa SPA CS 51153,9

25. Munţii Semenic-Cheile Caraşului SPA CS 36385,3

26. Domogled-Valea Cernei SPA CS,MH,GJ 64804,2 27. M-tii Almăjului Locvei SPA CS,MH 156619,6 28. Munţii Retezat SPA CS,HD, GJ 38117.1

29. Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier SPA CS,MH 10200,7

30. Defileul Mureşului SCI AR,HD,TM 16435.7 31. Grădiştea Muncelui Cioclovina SPA HD 38116.3 32. Munţii Metaliferi SPA AB, HD 28194.6 33. Cheile Cernei SCI HD 534.6 34. Cheile Glodului,Cibului şi Măzii SCI AB, HD 711.6 35. Dealul Cetăţii Deva SCI HD 109.0 36. Defileul Jiului SCI HD, GJ 13753.1

37. Frumoasa SCI AB, HD, SB, VL 137060.6

38. Grădiştea Muncelui Ciclovina SCI HD 40009.1 39. Măgurile Băiţei SCI HD 257.0 40. Parâng SCI HD, VL, GJ 30027.7 41. Ţinutul Pădurenilor SCI HD,TM 4317.9 42. Pădurea Bejan SCI HD 99.4 43. Muntele Vulcan SCI HD,AB 94.7 44. Strei-Heţeg SCI HD 23921.6

Page 166: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

158

În scopul îndeplinirii responsabilităţii de a lua măsurile necesare de conservare, Statele Membre au obligaţia de a iniţia sau a continua investiţiile în infrastructură, activităţi, personal şi/sau instituţii. Pentru managementul eficient al siturilor este necesară o gamă largă de activităţi precum elaborarea planurilor de management, refacerea habitatelor şi măsuri active de management precum monitorizarea speciilor sau cositul. Pe lângă îmbunătăţirea eforturilor de conservare a naturii, înfiinţarea reţelei Natura 2000 poate aduce beneficii economice şi sociale considerabile. Printre acestea se numără asigurarea serviciilor de ecosistem, furnizarea de produse alimentare şi lemnoase, crearea de noi locuri de muncă (în Eco-turism, de exemplu), diversificarea economiei locale, creşterea stabilităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai, ca şi reducerea problemelor locale de mediu cum ar fi poluarea apei. Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îndeplinească condiţiile cu privire la conservarea biodiversităţii impuse de aceasta Baza legală pentru implementarea acestei reţele ecologice în România, sunt două directive europene: -Directiva Habitate 92/43/CEE; -Directiva Păsări 79/409/CEE; dar legislaţia naţională: -Legea 462 / 2001, pentru aprobarea OUG 236 / 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; -OUG 195 / 2005, aprobată prin Legea 265 din 2006 privind protecţia mediului.

5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România

1.1.1.1. Habitatele naturale

Judeţul Arad Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice determină particularităţile floristice şi faunistice din judeţul Arad; astfel particularităţile floristice sunt puse în evidenţă atât de către specii rare, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în provincial Est-Carpatica, districtul Codru-Zărand-Trascău şi a ţinutului Câmpiei de Vest. Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului. Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari

Bobâlna 46. Lunca Timişului SCI TM 9578.0 47. Pădurea Macedonia SPA TM 4616.5 48. Mlaştinile Murani SPA TM 506.7

Page 167: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

159

suprafeţe forestiere), gorunete cu horsti, goruneto-cerete, gârniţeto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate. Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile. Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben. Fauna se încadrează ,ca şi flora, în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor sub xerofile de cer şi gârniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. După cum se observă, fauna judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei. In zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări dropia şi prepeliţa,în pădurile sub xerofile chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc. Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar în râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului. La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu. Din cauza procesului intens de antropizare şi a cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată şi de amploarea luată de braconaj exercitat asupra acestei specii, din ultimele două decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul de specialitate din cadrul APM Arad, în cursul anului 2006, în zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia- Otis tarda. Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta, care favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi uscarea vegetaţiei, în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă. Un alt factor cu rol destabilizator îl au şi zăpezile abundente, care duc la degradarea speciilor arbustive, aşa cum s-a întâmplat în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului “ din comuna Gurahonţ, sat Zimbru-administrată de Ocolul Silvic G În conformitate cu anexele din Legea 462/2001 s-au identificat următoarele tipuri de habitate, de importanţă naţională: -pajişti sărăturate continentale; pajişti uscate; pajişti cu altitudine joasă; grote neexploatate turistic; păşuni împădurite; păduri tip Asperulo- Făgetum; păduri cu stejar pedunculat; păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior; păduri panonice cu Qercus petraea şi Carpinus betulus; păduri panonice cu Quercus pubescens; galerii cu Salix alba şi Populus alba; păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.

Page 168: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

160

În conformitate cu directivele europene, respectiv Directiva Habitate 92/43/CEE, habitatele de importanţă internaţională, identificate la nivelul judeţului Arad, în cursul anului 2006, sunt: -cod: 6110* comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-sledion albi; -cod: 6150 pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; -cod: 8220 versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; -cod: 9130 păduri de fag de tip Asperulo - Fagetum; -cod: 9160 păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; -cod: 9180* păduri de Tilio- Acerion pe versanţi abrubţi grohotişuri şi ravene; -cod: 91E0* păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno Padion, Alnio incane, Silicion albae) -cod: 91V0 păduri dacice de fag; -cod: 91M0 păduri balcano panonice de cer şi gorun; -cod: 9110 păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum; -cod: 9170 păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum; -cod: 91L0 păduri ilirice de stejar cu carpen; -cod: 91Y0 păduri dacice de stejar şi carpen; -cod:3130 ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/ sau Isoëto Nanojuncetea; -cod: 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; -cod: 3160 Lacuri distrofice şi iazuri; -cod: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; -cod: 40A0* tufărişuri subcontinentale peri panonice; -cod: 6430 comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin; -cod: 6440 pajişti aluviale din Cnidion dubii; -cod:6510 pajişti de altitudine joasă; -cod: 91F0 păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus leaevis, Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; -cod: 92A0 zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; -cod: 1530* pajişti şi mlaştini stătătoare panonice şi ponto sarmatice; Suprafaţa totală a siturilor propuse conform Directivei Habitate 92/43/CEE, însumează 79435,1 ha, pe raza judeţelor Arad, Bihor, Hunedoara şi Timiş. Judeţul Caraş-Severin

Page 169: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

161

Habitatele naturale din judeţ cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici, abiotice şi biotice. Urmare a existenţei unei variaţii semnificative de forme de relief care includ câmpii (7,3 %), dealuri (10,8 %,) depresiuni( 16,5 %) şi munţi (65,4 %), în cadrul regiunilor biogeografice, continentală şi alpină cu influenţe accentuate de climat mediteranean, numărul tipurilor de habitate naturale şi seminaturale caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni până în zona alpină, a habitatelor de pădure, de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci, este foarte mare. Un număr mare de tipuri de habitate naturale şi seminaturale având drept scop menţinerea ori restaurarea stării de conservare favorabilă din arealele lor sunt incluse în ariile protejate de interes naţional sau aparţin propunerilor de situri ale Reţelei Natura 2000. Altele, a căror protecţie şi conservare se impune, vor determina înfiinţarea de noi arii protejate, inclusiv de arii speciale de conservare şi de protecţie specială avifaunistică.

În judeţul Caraş-Severin au fost identificate şi inventariate până în prezent un număr însemnat de tipuri de habitate incluse în următoarele grupe: Grupa habitatelor naturale de pajişti şi tufărişuri: 4060 Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase; 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi; 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia); 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

Valea Cernei Valea Cernei

Page 170: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

162

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 6520 Fâneţe montane. Grupa habitatelor naturale de stâncării şi peşteri cuprind : 7110* Turbării active; 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală; 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan; 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase; 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis. Grupa habitatelor naturale de pădure cuprind: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9530* Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. Banatica. Grupa habitatelor naturale de ape dulci includ: 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;

Page 171: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

163

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara; 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din Paspalo-Agrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba. Se observă că în judeţul Caraş-Severin sunt identificate până în prezent un număr de 47 de habitate de interes european din grupele habitatelor de pajişti şi tufărişuri, stâncării şi peşteri, păduri, şi de ape dulci . Dintre acestea 13 sunt prioritare la nivel european, ceea ce necesită protecţie strictă. Judeţul Hunedoara În cursul anului 2006 au continuat observaţiile mai ales în zonele propuse ca situri de importanţă comunitară şi arii speciale de protecţie avifaunistică. În urma incursiunilor în teren s-a urmărit în special identificarea şi observarea stării de sănătate a habitatelor care prezintă interes special pentru conservare ca habitat tip pentru Natura 2000. Astfel s-au identificat, în judeţul Hunedoara, 41 tipuri de habitate de interes comunitar dintre care amintim: * 6110 Pajişti rupicole calcaroase sau bazifile cu Alysso-Sedion albi. Aceste habitate sunt cel mai des afectate de activităţile de păşunat excesiv ; * 6120 Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice. Sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor şi a ierbivorelor mari. Aceste influenţe se resimt în special în Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina; *6170 Păşuni subalpine calcaroase (Directiva habitate Anexa 1) - sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor;

Pinul negru de Banat Pinul negru de Banat

Page 172: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

164

*6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco - Brometalia)* - constituie situri importante pentru orhidee, dar sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor şi de turismul necontrolat; *6230 Păşuni bogate în specii cu Nardus, pe substraturi silicioase în zona montană - sunt afectate de păşunat; aceste influenţe se resimt în special în Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina; *6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) - utilizate ca şi fâneţe, aceste habitate se află într-o stare acceptabilă de conservare; *6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin. - utilizate ca fâneţe, aceste habitate sunt într-o stare acceptabilă de conservare; uneori, izolat, sunt folosite ca păşuni pentru cai şi ierbivore mari, fapt care generează un impact moderat asupra acestor habitate; Fâneţe montane - starea de conservare acceptabilă; *8210 Pante calcaroase pietroase cu vegetaţie chasmofitică puternic degradate de turmele mari de oi prin treceri repetate prin aceste habitate; *8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică - puternic degradate de turmele mari de oi prin treceri repetate în aceste habitate; *8240 Grohotiş şi lespezi calcaroase - puternic degradate de turmele mari de oi care parcurg în repetate rânduri aceste habitate; *8310 Grote neexploatate turistic - turismul necontrolat va produce degradări ireversibile în aceste peşteri; *9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum - alterate din cauza managementului neadecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de minim 40%; *9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum - alterate din cauza managementului neadecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de 50%; *9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion - alterate din cauza managementului defectuos; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de minim 60%; *9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean si cu Carpinion betuli - alterate din cauza managementului nedecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de minim 80%; *91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( asociaţiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cele mai multe dintre ele ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos; *91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion) - alterate din cauza managementului neadecvat; În Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporţie de minim 30%; *9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea) - alterate din cauza managementului neadecvat şi a tăierilor abuzive; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporţie de minim 30%; *3110 Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale - stare de conservare acceptabilă;

Page 173: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

165

*3230 Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica -cea mai mare ameninţare o reprezintă procesul de eutrofizare; *3220 Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee - cea mai mare ameninţare o prezintă procesul de eutrofizare; *4060 Pajişti alpine şi boreale - sunt influenţate negativ de păşunatul ovinelor; *4070 Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti) - puternic afectat de incendierile provocate de ciobani , mai ales în Parcul Naţional Retezat; *5130 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase - puternic afectate de incendierile provocate de ciobani mai ales în Parcul Naţional Retezat; *6150 Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios - sunt influenţate de păşunatul ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit sau datorită târlitului; 4030 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine - sunt influenţate de păşunatul ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit, sau datorită târlitului; *7110 Turbării active - folosirea acestor habitate pentru păşunatul, scăldatul cailor şi ierbivorelor mari, generează un impact puternic în aceste habitate; 8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia ladani) - sunt influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (de exemplu Parcul Naţional Retezat); 8120 Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) - sunt influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat); 8150 Grohotişuri medioeuropene silicioase ale regiunilor înalte) - sunt influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat); *8160 Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane - sunt influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat); 8230 Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo-albi-Veronicion dilenii - stare de conservare acceptabilă; *9020 Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite - cele mai multe dintre ele ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos; *9070 Păşuni împădurite - ameninţate de extinderea pădurii şi a jnepenişului din zonele înalte; 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane - cele mai multe dintre ele ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos; 9420 Păduri alpine cu Larix decidua şi /sau Pinus cembra - cele mai multe dintre ele ameninţate de tăierile abuzive şi de managementul defectuos. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen (habitat identificat la Dealul Cetăţii Deva). din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene. Păduri Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis). 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun.

Page 174: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

166

Judeţul Timiş este din punct de vedere al întinderii cel mai mare judeţ din ţară, are un relief preponderent de câmpie – 85%. Se evidenţiază o zonă de câmpie joasă, cu altitudini cuprinse între 80 şi 100 m, cu zone umede în partea central vestică şi nord estică (Câmpia Timişului şi Câmpia joasă a Mureşului, Câmpia Arancăi şi cea a Jimboliei) şi o zonă de câmpie piemontană cu altitudini de 100 – 200 m. În partea de est a judeţului se află partea vestică şi cea sud vestică a Munţilor Poiana Ruscăi care se remarcă printr-o abundenţă de specii floristice şi faunistice. Vegetaţia naturală se caracterizează prin prezenţa pe scară restrânsă a plantelor de silvostepă, precum şi printr-o frecvenţă ridicată a speciilor hidro şi higrofile în câmpiile joase şi în luncile cu exces de umiditate. Partea estică a judeţului, ocupată de masivul Poiana Ruscăi, este acoperită, din punct de vedere al vegetaţiei forestiere cu păduri de gorun, păduri de fag, în amestec cu carpen, iar pe pantele superioare ale muntelui păduri de molid, în amestec cu brad, sporadic întâlnidu-se şi exemplare de pin. Existenţa în judeţ a ultimei mlaştini arhaice din vestul ţării, Rezervaţia Mlaştinile Satchinez, a permis conservarea unui număr impresionant de specii, protejate de legislaţia Uniunii Europene, precum şi de legislaţia naţională în vigoare. În rezervaţie există o colonie mixtă, în care cuibăresc specii protejate, cum ar fi: Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea. Tot pe teritoriul judeţului Timiş un rol important pentru conservarea faunei sălbatice îl are şi Rezervaţia Mlaştinile Murani. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strict protejate prin convenţiile internationale la care a aderat şi România. Deoarece aria protejată este limitată în partea de est de pădurea Pişchia, se necesită o protecţie a acestei suprafeţe împădurite, având în vedere mai ales faptul că multe din speciile de păsări răpitoare de zi (protejate) care se hrănesc pe teritoriul rezervaţiei, au ca loc de refugiu sau/şi cuibărit pădurea (Haliaetus albicilla, Pandion haliaetus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco columbarius, Falco peregrinus, Pernis apivorus, Milvus migrans, Milvus milvus, Circaetus gallicus, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter gentilis).

1.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică

Judeţul Arad Prin poziţia geografică şi prin caracteristicile sale, judeţul Arad dispune de un potenţial ecologic variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.

În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de extindere a culturilor agricole. Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, pelinita - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon gryllus etc.

Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, depresiunea Gurahonţ şi versanţii sudici ai Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă - Quercus frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea transsilvanica. La limita cu etajul pădurilor de foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe suprafeţe restrânse păduri de cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea.

Page 175: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

167

Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri de gorun - Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri de gorun cu carpen - Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen, gorun, mesteacăn, ulm , paltin etc. Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziţie floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis. Vegetatia intrazonală şi zonală - În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaţii de sărătură. Distribuţia vegetaţiei Unităţi zonale pe altitudine:

• Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică • Păduri montane de fag • Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole • Păduri de gorun şi gorun cu carpen • Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în complex

cu păduri de gorun sau stejar • Păduri de gorun cu cer

Unităţi zonale pe latitudine • Terenuri agricole şi pajişti secundare • Păduri de cer şi gârniţă • Păduri de stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri de stejar pufos • Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în

silvostepă Unităţi intrazonale şi azonale

• Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi • Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-

mediu salinizate • Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile

din regiunea de deal • Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie • Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în

luncile din regiunea din câmpie: a) cu frecventa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii de Trifolium şi Medicago în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense; b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;

• Păduri extrazonale de stejar pufos; • Tufărişuri de liliac transilvănean.

Lumea animalelor este reprezentată prin: graur, erete alb, potârniche dintre păsări, iar dintre rozătoare: popândăul, hârciogul. In pădurile de foioase reprezentanţii principali sunt: cerbul, căpriorul, râsul, mistreţul, veveriţa, dintre mamifere, fazanul fiind aclimatizat .Bizamul a pătruns în judeţ pe cale naturală.

In lunca inferioară a Mureşului a fost introdus castorul, acest habitat fiind unul din locurile populate odinioară cu castori. Râurile judeţului conferă condiţii optime dezvoltării lipanului (Tymallus tymallus) şi mrenei (Barbus barbus) în sectorul montan şi colinar, a crapului (Cyprinus carpio) şi cleanului (Leuciscus cephalus) în sectorul de câmpie. Dintre speciile de Lamelibranhiate amintim specia de Anodonta cygnea, Unio sp., iar dintre Gasteropode specia Planorbis sp., Limnea sp., Helix pomatia.

Page 176: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

168

Clasa batracienilor este şi ea foarte bine reprezentată. Reptilele sunt reprezentate prin şarpele de casă, şarpele de râu, şopârla cenuşie. Din ordinul Testudineelor se întâlneşte broasca de apă Emys orbicularis. Crustaceele sunt reprezentate şi ele prin racul de râu-Astacus astacus dar şi prin racul de baltă-Astacus loptodaqctylus. Datorită substanţelor chimice, a eutrofizării, a antropizării excesive se observă dispariţia de pe teritoriul judeţului a dropiei-Otis tarda. Pe cale de dispariţie sunt: - Stârcul roşu - Ardea purpurea

- Barza neagră - Ciconia nigra - Vulturul codalb - Haliaectus albicilla - Acvila mică - Hieraaetus pennatus - Vulturul de peşte - Pandion haliaetus - Şoimul dunărean - Falco cherrung - Şoimuleţul de seară - Falco vespertinus - Gaia roşie - Milvus milvus - Râsul - Linx linx

Dintre plante sunt pe cale de dispariţie: - Nufărul alb - Nymphea alba - Plutnita - Nymphoides peltata - Nufărul termal - Nymphea lotus var. thermalis - Roşioara - Butonus umbellatus

- Ruscuţa - Adonis vernalis Judeţul Caraş- Severin Relieful judeţului Caraş-Severin caracterizat prin câmpii, depresiuni, dealuri şi munţi, cuprinzând şi cele mai mari suprafeţe de carst din ţară, situate între Reşiţa şi Moldova Nouă şi în bazinul hidrografic al Văii Cernei, cu versanţi abrupţi şi puternic înclinaţi, stâncoşi cu chei spectaculoase, ca şi condiţiile variate de climat şi sol, au determinat apariţia şi dezvoltarea unei flore şi faune sălbatice bogate în specii de plante şi animale inferioare şi superioare.

Flora Compoziţia floristică şi răspândirea speciilor variază începând de la câmpie şi până în golurile alpine, în care se succed următoarele zone de vegetaţie: Regiunea de câmpie, ocupă suprafeţe restrânse între Gătaia şi Berzovia şi în golful de câmpie, drenat de apele Caraşului şi Nerei, unde pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. Suprafeţele mici de pajişti sunt alcătuite din asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de sălcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc. Regiunea de deal şi munte cuprinde :

zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenţiat etajată. În compoziţia pădurilor proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este: 14,6 % răşinoase (brad, molid, pini, etc.), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc.), 13,0% stejari (stejar, gorun, cer, gârniţă) şi 3,5 % diverse specii moi (plopi, sălcii, tei);

zona alpină: este formată din două etaje - subalpin şi alpin. Etajul subalpin este cuprins între limita superioară a pădurilor şi 1700 – 1800 m altitudine şi se caracterizează prin asociaţii de graminee între care predomină pajiştile cu iarba câmpului (Agnostis. sp.), păiuş roşu (Festuca rubra), ţepoşica (Nardus stricta), firuţa (Poa violacea, Poa alpina). Se mai întâlneşte garofiţa de munte (Dianthus sp. ) şi alte specii caracteristice zonei.

Page 177: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

169

Etajul alpin propriu-zis este caracterizat prin asociaţii de graminee, pajişti de iarba vântului (Agnostis rupestris), păruşcă (Festuca supina), coarnă (Carex curvula) etc. Conform estimărilor realizate şi incluse în studiile de fundamentare a parcurilor naţionale şi natural rezultă că ciupercile cuprind 297 taxoni - dintre care: Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonati, Ranularia atropae)-, iar lichenii cuprind 17 taxoni. Flora cormofitelor care totalizează 1086 specii este extrem de diversificată, numărul cel mai mare de taxoni aparţinând elementului european. Spaţiul geografic din această parte a ţării conservă elemente străvechi, dintre care unele cu statut de relicte glaciare, cum sunt: tisa (Taxus baccata), iedera albă (Daphne laureola), precum şi specii endemice, rare şi foarte rare, vulnerabile şi periclitate. Pe lângă elementul european, flora cormofitelor cuprinde şi elemente submeditareaneene şi mediteraneene. În zona clisurii Dunării geomorfologia terenurilor şi poziţia extrem de favorabilă, bine protejată de vânturile reci din nord, a favorizat ca numeroase elemente sudice şi vest asiatice să poată ajunge aici unde găsind condiţii favorabile de dezvoltare s-au adaptat şi dezvoltat. Datorită unor activităţi umane desfăşurate de-a lungul timpului se evidenţiază astăzi diminuarea numărului de specii ori indivizi, scăderea în calitate a acestora, precum şi reducerea rezistenţei speciilor, la unii factori abiotici şi biotici dăunători. Aşa se explică şi faptul că multe specii se află într-o stare vulnerabilă şi chiar ameninţate cu dispariţia. Dintre speciile de plante ameninţate cu dispariţia evidenţiem pe cele ce se află într-o situaţie din cele mai nefavorabile: Ruscus hipoglossum (Cornişor), Fritillaria meleagris (Laleaua pestriţă), Anntenaria dioica (Floarea Semenicului), Iedera albă (Daphne laureola), Pinus nigra ssp. Banatica (Pinul negru de Banat), Taxus baccata (Tisa) etc. Cauzele care au condus la ameninţarea cu dispariţia a acestor specii constau în supraexploatarea speciei de cornişor în scopul comercializării - într-un ritm superior capacităţii de regenerare şi refacere, diminuarea numărului de indivizi din specia laleaua pestriţă - prin efectuarea unor lucrări de desecare a unor terenuri cu exces de umiditate, precum şi a consumului de către animale a florei Semenicului, prin păşunat practicat în golul de munte al Munţilor Semenic. Atât speciile de plante, cât mai ales populaţiile unora din acestea, se află într-o continuă regresie urmare a degradării terenurilor din zonele miniere prin exploatări efectuate în cariere de suprafaţă, depozite de steril, cariere de piatră, etc. Asemenea situaţii se întâlnesc cu deosebire în zonele: Anina, Moldova Nouă şi Podul Gornii - Coronini. De asemenea, diminuarea populaţiilor unor specii este determinată şi de activităţile de exploatare a lemnului, de turism necontrolat, ca şi de păşunatul neraţional pe păşuni prin care se aduc prejudicii mari urmare a distrugerii, ruperii ori vătămării plantelor din flora sălbatică. În anul 2006, urmare a acţiunilor întreprinse, au fost identificate şi inventariate, în special în ariile protejate, un număr de 18 specii din flora sălbatică rare şi periclitate de interes comunitar incluse în propunerile de situri Natura 2000, dintre care o specie

Page 178: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

170

prioritară (Campanula serrata*) necesită a fi permanent monitorizată, în vederea aplicării unor măsuri pentru refacerea şi menţinerea acestora într-o stare favorabilă. Fauna

Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna acestui ţinut cu un climat aparte prezintă o importanţă deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire. Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor, ceea ce a determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane. Din cercetările efectuate în Munţii Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciaţiunilor, care a permis supravieţuirea unor specii terţiare ca: Amphimellania holandri - dintre nevertebrate şi Cobitis elongata - dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere şi opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ş.a. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi.

Dintre nevertebrate au fost identificate 17 specii de interes comunitar dintre care 9 prioritare cum ar fi: Rosalia alpina, Cerambix cerdo, Carabus variolus, Lucanus cervus, Oxyporus mannerheimii, Pilemia tigrina, Theodoxus transversalis, Buprestis splendens, Callimorpha quadripunctaria.

Climatul continental cu pronunţate influenţe mediteraneene a favorizat cu deosebire în zonele umede de pe malul Dunării şi Zona Umedă Balta Nera, precum şi în Zonele Umede - Insulele Ostrov şi Calinovăţ, Divici Pojejena - vieţuirea multor specii de păsări cu numeroase elemente sudice şi vest asiatice. Această zonă este una dintre puţinele zone din ţară unde poate fi observată o diversitate specifică de elemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de mare de specii de păsări ce pot fi: oaspeţi de iarnă, oaspeţi de vară, specii de pasaj şi specii sedentare. În anul 2006 au fost identificate şi inventariate specii de animale din fauna sălbatică rare şi periclitate de peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere în număr de 108 specii. Unele dintre păsările inventariate sunt de interes comunitar sau sunt prevăzute în Convenţia Zonelor Umede şi în alte Convenţii internaţionale la care România a aderat. Dintre speciile protejate de păsări conform prevederilor Directivei 79/409/CCE privind conservarea păsărilor sălbatice, amintim: Anas querquedula, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Falco naumanni, Phalacrocorax pygmaeus. Aceste specii de păsări sunt supuse regimului de protecţie şi conservare instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică: Zona Umedă Ostrov Moldova Veche, Zona Umedă Ostrov Calinovăţ , Zona Umedă Pojejena Divici şi Zona Umedă Balta Nera. Aceste arii sunt incluse în propunerea de sit SPA Natura 2000. Apreciem că, o atenţie deosebită trebuie să acordată ichtiofaunei din fluviul Dunărea şi nu numai, unde unele specii de peşti au dispărut, iar altele sunt pe cale de dispariţie datorită pescuitului industrial practicat în anii trecuţi, la scară mare, ilegal, cu aparatură electrică, în perioade de prohibiţie etc.

Page 179: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

171

În scopul prevenirii şi combaterii faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni este necesar să se aplice măsuri urgente pentru eliminarea braconajului, precum şi pentru refacerea şi conservarea fondului piscicol natural. Fauna reptilelor - este reprezentată prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys orbicularis.

Mamiferele sunt reprezentate în principal de 10 specii comune, în general tuturor catenelor muntoase din ţara noastră, precum şi de multe alte specii ce habitează numai în partea de sud - vest a ţării. Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele superioare ale piramidei trofice, lanţul trofic fiind funcţional, neexistând lipsa unor verigi care să genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii. Principalele specii de animale de interes cinegetic care habitează pe teritoriul judeţului sunt: ü urs, lup, râs, cerb carpatin, cerb lopătar, capră neagră, căprior, mistreţ; ü vulpe, pisică sălbatică, jder de piatră, nevăstuică, vidră, iepuri sălbatici; ü cocoş de munte, fazan, prepeliţe, potârniche, raţe, gâşte, lişiţe, becaţine.

În concluzie putem afirma că peisajul geografic în partea de sud vest a ţării prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu nuanţe mediteraneene au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate, specifice acestei regiuni. Aceste variate tipuri de habitate cât şi multe specii de floră şi faună sălbatică de interes prioritar au fost incluse în siturile propuse ca să facă parte din Reţeaua de Arii Naturale Protejate Natura 2000. Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora. Judeţul Hunedoara Flora sălbatică a judeţului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul 2006 sub aspectul compoziţiei sau a arealului de dezvoltare. Ceea ce a influenţat-o însă, în unele cazuri, în mod negativ, au fost fluctuaţiile de temperatură şi ploile abundente care s-au prelungit ca durată până în toamnă: - în Depresiunea Haţegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile si mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca sulcata etc.; - s- observat o dezvoltare foarte bună la toate speciile de plante prezente în habitatele naturale străbătute (talie peste medie a speciilor prezente în stratul ierbos, populaţii viguroase aparţinând unei palete foarte largi de specii), fapt ce se datorează zilelor însorite şi călduroase din această vară, care au urmat unei perioade cu precipitaţii bogate; lepidopterele şi odonatele apar în număr mare pe toate pajiştile umede din zona montană sau submontană cât şi la liziera pădurilor din zonele verificate (“Fâneţele cu narcise Nucşoara”, “Vârful Poieni”, “Pădurea Bejan”, “Măgura Uroiului”, „Codrii seculari de pe văile Dobrişoarei şi Prisloapei”, „Arboretumul Simeria”, „Muntele Vulcan”, „Pădurea Slivuţ”); - la fel ca şi în anul 2005, condiţiile meteorologice favorabile din anul 2006 au determinat un debut foarte bun şi în fructificaţia speciilor sălbatice de macromicete,

Page 180: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

172

ceea ce a determinat o creştere a solicitărilor de autorizare a activităţilor de recoltare a ciupercilor din judeţul Hunedoara; de asemenea, din studiile institutelor româneşti de cercetări biologice rezultă că, datorită condiţiilor meteorologice deosebit de favorabile din această vară, fructificaţia este bună la gălbiori (Cantharellus cibarius) şi foarte bună la speciile arbustive şi subarbustive ale căror fructe sunt valorificate economic (afin negru – Vaccinium myrtillus, afin roşu – Vaccinium vitis-idaea, mur – Rubus fructicosus, porumbe – Prunus spinosus). - s-au semnalat zone unde s-a produs împădurirea naturală prin extinderea suprafeţei ocupate de tufişuri şi seminţişuri în detrimentul păşunilor, motivul fiind lipsa lucrărilor de curăţire a acestora din timpul primăverii (la poalele Munţilor Poiana Ruscă şi Şureanu); - în pădurea Slivuţ, la lizieră, în zona rezervaţiei de zimbri, s-au identificat exemplare izolate de Hepatica transilvanica şi H. media; aceleaşi specii endemice au fost identificate într-un număr destul de mare de exemplare pe valea Jigureasa (lângă Dealul şi Peştera Bolii); Specialişti din cadrul Universităţii Bucureşti şi Muzeului Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa Bucureşti au identificat în Depresiunea Haţegului 145 de specii de lepidoptere, reprezentând peste 70% din totalul fluturilor de zi semnalaţi în România. Printre acestea s-au observat şi specii care se află pe listele din Directiva Habitate: Maculinea alcor, Lychaena dispar, L. helle, Nymphalis vaualbum ş. a. Reprezentanţii APM Hunedoara au participat la o întâlnire de lucru organizată de Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” (cu ocazia Zilelor Milvus) la „Defileul inferior al Mureşului”, propus ca sit de protecţie avifaunistică pentru a fi inclus în reţeaua Natura 2000. Scopul întâlnirii a fost cel de documentare, mai ales că membrii „Grupului Milvus” sunt cei care au propus constituirea acestui sit. S-au desfăşurat acţiuni de monitorizare şi identificare a prezenţei speciilor avifaunistice de interes comunitar realizate de către reprezentanţii Grupului Milvus: Ficedula parva (muscar mic), Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Ciconia nigra (barza neagră), Dendrocopos leucotos (ciocănitoarea cu spate alb), Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar), Crex crex (cristel de câmp), Pernis apivorus (viespar). Reprezentanţii Grupului Milvus au mai efectuat o deplasare în rezervaţia naturală “Calcarele din Dealul Măgura”, areal propus pentru a face parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, cu scopul de a identifica noi specii de păsări de interes comunitar, precum şi alte elemente care ar putea contribui la declararea sitului. Tot în această zonă s-au deplasat şi reprezentanţii APM Hunedoara împreună cu un expert francez, în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională Phare 2004/IB/EM-03 privind realizarea reţelei Natura 2000 între regiunea 5 Vest România şi regiunea Alsacia – Franţa, contribiund astfel la identificarea unor habitate naturale, specii de floră şi faună de interes european. În lunile martie şi aprilie, 2006 reprezentanţii APM Hunedoara au participat la 6 acţiuni de evaluare a efectivilor de carnivore mari, în urma cărora s-a remarcat prezenţa în număr destul de mare a mamiferelor carnivore mari, precum şi a celorlalţi reprezentanţi ai faunei sălbatice şi nu s-au semnalat animale moarte sau rănite în Fondurile de vânătoare evaluate de către reprezentanţii APM împreună cu gestionarii fondurilor de vânătoare. Speciile de faună de interes cinegetic din judeţul Hunedoara sunt la efectivele optime în raport cu habitatele specifice. Din raportările Direcţiei Silvice Deva rezultă că în anul 2006 s-au înregistrat: - creşteri uşoare la cerb comun (de la 702 exemplare în anul 2005 la 716 exemplare în 2006 – o creştere de 2%) şi mistreţ (de la 945 în anul 2005 la 1016 în anul 2006 – creştere de peste 7%) care se explică prin transformarea vechilor fâneţe şi păşuni cu vegetaţie forestieră, a reducerii semnificative a activităţilor tradiţionale şi datorită pazei din fondurile de vânătoare;

Page 181: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

173

- efectivele de capră neagră se menţin peste nivelul optim, cu excepţia fondului 55 Retezat aflat în Parcul Naţional Retezat şi 69 Parâng; explicaţia este păşunatul cu ovine în zona centrală a parcului, zonă în care se păşuna autorizat înainte de 1990 doar cu bovine şi cabaline; - menţinerea constanţă a efectivelor de cerb lopătar şi căprior; - menţinerea efectivelor de urs (204 exemplare faţă de 165 optim) şi lup (137 exemplare faţă de 70 optim) peste nivelul optim; - 2 cazuri de braconaj: un fazan pe fondul 35 Orăştie şi un urs pe fondul 52 Zeicani prins în laţ dar eliberat prin tranchilizare. - starea de sănătate a vânatului nu a ridicat probleme în anul 2006; - în ceea ce priveşte fauna piscicolă, demnă de remarcat este creşterea populaţiei de salmonide (păstrăv indigen), datorată pe de o parte populărilor anuale, iar pe de altă parte scăderii braconajului; - un impact negativ asupra mamiferelor sălbatice o au haitele de câini, care, abandonaţi în fondurile de vânătoare, atacă efectivele de iepuri, căprior, etc., producând serioase pagube acestor specii; - animalele domestice lăsate să circule liber în afara aşezărilor umane, nesupravegheate (deşi nu sunt abandonate), constituie un risc în plus de transmitere directă a unor boli animalelor sălbatice, crescând în acest fel vulnerabilitatea acestora din urmă, îmbolnăvirea şi în ultimă instanţă, scăderea efectivelor. Din informaţiile pe care le deţinem de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare reies următoarele: - nu s-a semnalat existenţa gripei aviare la păsări, pesta porcină la mistreţi sau rabia la vulpi; - nu există fonduri de vânătoare afectate de inundaţii; - s-au depistat 11 cazuri de braconaj (8 în fonduri de vânătoare gestionate de AJVPS Hunedoara, unul în F.V. gestionat de Direcţia Silvică Deva, unul în F.V. gestionat de AVPS Căpriorul Mărtineşti şi unul în F.V. gestionat de AVPS Şoimul Românesc. - În Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, populaţiile diferitelor specii de faună, sunt în general stabile, şi nu s-au înregistrat fluctuaţii numerice deosebite; Observatiile făcute s-au concentrat pe zonele speciale de conservare, respectiv siturile palentologice de la Sinpetru si Tustea si a siturilor botanice Finetele de la Nucsoara (Poiana cu Narcise), Finetele de la Pui, Mlastina de la Pesteana, Virful Poieni, Padurea Slivut. O parte din speciile cuprinse în lista aprobată de Consiliul Judeţean ca plante şi animale ocrotite fac obiectul unor convenţii internaţionale la care a aderat şi România, de aceea au fost continuate acţiunile pentru inventarierea speciilor de floră şi faună de către reprezentanţii APM şi cercetători din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane respective, precum şi pentru delimitarea zonelor unde şi-au găsit habitatul propice unei bune dezvoltări. Din observaţiile în teren s-a constatat o bună reprezentare a acestor specii mai ales în ariile naturale protejate. Judeţul Timiş Cu toate că judeţul Timiş nu este unul dintre cele mai importante judeţe din România în privinţa diversităţii biologice, se evidenţiază existenţa unui număr ridicat de specii caracteristice arealelor mlăştinoase şi montane. Existenţa în judeţ a ultimei mlaştini arhaice din vestul ţării (Rezervaţia Mlaştinile Satchinez) a permis conservarea unui număr impresionant de specii, protejate de legislaţia Uniunii Europene precum şi de legislaţia naţională în vigoare. În rezervaţie exista o colonie mixtă, în care cuibăresc următoarele specii protejate: Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax,

Page 182: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

174

Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta garzetta, Ardea purpurea. Zona este foarte importantă şi ca loc de pasaj pentru multe păsări, aici fiind observate mai mult de 90 specii de oaspeţi de iarnă şi de pasaj (ce reprezintă aproximativ 40% din avifauna României). Alte specii din Rezervaţia Satchinez: Podiceps ruficollis, Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis, Phalacrocorax pygmaeus, Anas querquedula, Anas strepera, Aythya ferina, Aythya nyroca, Anas crecca, Anas clypeata, Anas penelope, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Falco subbuteo, Falco vespertinus, Falco tinnunculus, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter gentilis, Perdix perdix, Gallinula chloropus, Fulica atra, Vanellus vanellus, Tringa totanus, Tringa erythropus, Chlidonias niger, Chlidonias leucopterus, Chlidonias hybridus, Larus ridibundus, Himantopus himantopus, Gallinago gallinago, Cuculus canorus, Philomachus pugnax, Asio otus, Athene noctua, Alcedo atthis, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Picus canus, Dendrocopus major, Dendrocopus syriacus, Riparia riparia, Oriolus oriolus, Parus caeruleus, Parus major, Remiz pendulinus, Panurus biarmicus, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Erithacus rubecula, Luscinia megarhynchos, Locustella luscinioides, Locustella melanopogon, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus palustris, Motacilla flava feldegg, Lanius collurio, Lanius minor, Lanius excubitor, Emberiza schoeniclus. Tot pe teritoriul judeţului Timiş un rol important pentru conservarea faunei sălbatice îl are şi Rezervaţia Mlaştinile Murani. Aceasta este un loc deosebit de important, în special pentru speciile de păsări de apă. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strict protejate prin convenţiile internationale la care a aderat şi România. Deoarece aria protejată este limitată în partea de est de pădurea Pişchia, se necesită o protecţie a acestei suprafeţe împădurite, având în vedere mai ales faptul că multe din speciile de păsări răpitoare de zi (protejate) care se hrănesc pe teritoriul rezervaţiei, au ca loc de refugiu sau / şi cuibărit pădurea (Haliaetus albicilla, Pandion haliaetus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Falco columbarius, Falco peregrinus, Pernis apivorus, Milvus migrans, Milvus milvus, Circaetus gallicus, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Buteo buteo, Buteo lagopus, Accipiter nisus, Accipiter gentilis). Alte specii protejate observate în zona acumulării Murani şi a pădurii Pişchia: Gavia stellata, Gavia arctica, Phalacrocorax pygmaeus, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Botaurus stellaris, Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Anser erythropus, Aythya nyroca, Cygnus cygnus, Mergus albellus, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Crex crex, Porzana parva, Porzana porzana, Grus grus, Pluvialis apricaria, Gallinago media, Limosa lapponica, Philomachus pugnax, Tringa glareola, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Phalaropus lobatus, Chlidonias hybridus, Chlidonias leucopterus, Chlidonias niger, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Asio flammeus, Strix uralensis, Alcedo atthis, Coracis garrulus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Picus canus, Lullula arborea, Lanius collurio, Ficedula albicollis. Conform Legii nr. 462/18 iulie 2001, precum şi a convenţiilor internaţionale ratificate de către România privind protejarea speciilor de floră şi faună, pe teritoriul judeţului Timiş există zone speciale de protecţie pentru următoarele specii: Fritilaria meleagris, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Emys orbicularis, Cobitis taenia, Misgurnis fossilis, Buprestis splendens, Unio crassus, Hydrocharis morssus-ranae, Lutra lutra, Citellus citellus, Narcissus stellaris, Otis tarda. O importanţă semnificativă pentru biodiversitate, o au şi următoarele specii prezente pe teritoriul judeţului: Ophioglosum vulgatum, Pteridium aquilinium, Asplenium ruta-muraria, Dryopteris filix-mas, Salvinia natans, Alnus glutinosa, Quercus cerris, Quercus robur, Quercus virginiana, Populus alba, Populus nigra, Populus tremula, Salix alba,

Page 183: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

175

Salix aurita, Salix caprea, Salix cinerea, Salix daphnoides, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix rosmarinifolia, Salix viminalis, Ulmus glabra, Ulmus minor, Hummulus lupulus, Urtica urens, Loranthus europaeus, Viscum album, Polygonum amphibium, Polygonum aviculare, Polygonum hydropiper, Polygonum minus, Polygonum persicaria, Rumex acetosella, Rumex aquaticus, Rumex crispus, Chenopodium album, Chenopodium bonus-henricus, Chenopodium glaucum, Chenopodium rubrum, Atriplex hastata, Atriplex litoralis, Atriplex patula, Atriplex rosea, Salsola kali, Amaranthus albus, Amaranthus crispus, Amaranthus deflexus, Amaranthus lividus, Amaranthus retroflexus, Portulaca oleracea, Stellaria graminea, Stellaria holostea, Stellaria media, Stellaria nemorum, Holosteum umbelaum, Sagina procumbens, Arenaria procera, Silene alba, Silene bupleuroides, Silene noctiflora, Silene viscosa, Saponaria officinalis, Euphorbia cyparisias, Euphorbia esula, Euphorbia falcata, Euphorbia lucida, Euphorbia salicifolia, Euphorbia segetalis, Euphorbia virgata, Caltha palustris, Nigella arvensis, Consolida orientalis, Anemone nemorosa, Ranunculus acris, Ranunculus arvensis, Ranunculus bulbosus, Ranunculus ficaria, Ranunculus lateriflorus, Ranunculus sceleratus, Adonis aestivalis, Aristolochia clematis, Glaucium corniculatum, Chelidonium majus, Papaver dubium, Papaver rhoeas, Corydalis bulbosa, Corydalis solida, Fumaria officinalis, Rorippa amphibia, Rorripa austriaca, Armoracia rusticana, Draba nemorosa, Viola arvensis, Viola canina, Viola elatior, Viola hirta, Viola odorata, Viola pumila, Viola tricolor, Sedum caespitosum, Pyrus pyraster, Malus silvestris, Rubus caesius, Fragaria vesca, Potentilla anserina, Potentilla argentea, Potentilla reptans, Geum urbanum, Rosa canina, Rosa arvensis, Rosa gallica, Medicago lupulina, Medicago sativa, Tripholium angulatum, Tripholium arvense, Tripholium campestre, Tripholim dubium, Tripholium medium, Tripholium pallidum, Tripholium repens, Tripholium pratense, Tripholium retusum, Lotus angustissimus, Amphora fructicosa, Vicia cracca, Viciua hirusta, Vicia pannonica, Vicia sativa, Vicia sepium, Geranium pratense, Geranium pussilum, Acer campestre, Acer tataricum, Acer negundo, Rhamnus catharticus, Vitis silvestris, Cornus mas, Cornus sanguinea, eryngium planum, Conium maculatum, Carum carvi, Oenante banatica, Oenante silaifolia, Angelica silvestris, Limonium gmelini, Lysimachia nummularia, Lysimachia punctata, Lysimachia vulgaris, Monotropa hypopitys, Convolvulus arvensis, Cuscuta capestris, Heliotropium europaeum, Cerinthe minor, Myosotis arvensis, Myosotis caespitosa, Myosotis silvatica, Verbascum blattaria, Veronica anagalloides, Veronica agrestis, Veronica hederifolia, Veronica opaca, Veronica polita, Veronica serpylifolia, Verbena officinals, Scutellaria galericulata, Scutellaria hastifolia, Prunella vulgaris, Salvia austriaca, Salvia nemorosa, Salvia pratensis, Mentha pulegium, Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media, Plantago maritima, Vinca minor, Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior, Galium aparine, Galium mollugo, Galium palustre, Sambucus ebulus, Sambucus nigra, Vallerianella locusta, Valeriana officinalis, Dipsacus laciniatus, Scabiosa ochroleuca, Bryonia alba, Bellis perennis. Dintre carnivorele mari, sunt prezente pe teritoriul judeţului Timiş următoarele specii: Lynx lynx, Ursus arctos, Lupus canis într-un număr redus

Fauna este constituită din 36 specii: ocrotite, rare, periclitate sau pe cale de dispariţie.

1.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare pe piaţa

internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a importului acestora s-a realizat, în anul 2006, cu respectarea prevederilor Legii 265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, a Legii nr

Page 184: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

176

345/ 2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Convenţiilor privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ca şi a altor Convenţii internaţionale la care România a aderat şi a devenit parte.

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor sălbatice ca şi a unor părţi şi produse din acestea, s-au desfăşurat în baza autorizaţiilor de funcţionare emise de autoritatea teritorială de mediu, prin procedura specifică, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 647/2001.

Cotele de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna terestră şi acvatică s-au a unor părţi şi produse din acestea pentru care s-au emis autorizaţiile de mediu, au fost stabilite pentru fiecare judeţ prin studiile de evaluare şi impact a stării resurselor naturale realizate de Institutul de Cercetare Biologică din Cluj şi Bucureşti, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române .

Pentru fiecare beneficiar, în studiile de evaluare elaborate de unităţi de cercetare ştiinţifică se precizează nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilă precum, şi pentru speciile din zonele în care se impune instituirea de interdicţii periodice de recoltare/capturare în scopul menţinerii potenţialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic. Agenţii economici, beneficiari ai autorizaţiilor de recoltare, achiziţie şi comercializare a acestor produse, au solicitat ulterior, de la MMGA, acord de mediu pentru export. Cantităţile de plante şi animale sălbatice (melci), precum şi părţi şi produse din acestea, recoltate/capturate în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, pe teritoriul regiunii Vest, sunt detaliate în tabelul 5.1.2.1

Tab.l 5.1.2.1 Cantităţi de plante şi melci recoltate în anul 2006

Cantitatea (kg)

Specia Arad Caraş Severin

Hunedoara Timiş Total

regiune Melci (Helix sp.) 54 000 74 000 105 000 10 000 243 000 Gălbiori (Cantharellus sp.) 322 500 258 000 641 000 135 000 1356500 Hribi (Boletus sp.) 498 000 495 000 997 000 360 000 2350000 Nicoreţi (Clitopilus sp.) - - 7 000 - 7000 Ghebe (Armillaria mellea) 50 000 20 000 137 000 28 000 235 000 Bureţi de rouă (Marasmius sp.) - - 14 000 1 000 15 000 Bureţi de mai (Tricholoma sp.) 3 000 - 2 000 - 5 000 Flocoşei (Hydnum sp.) 8 000 - 4 000 - 12 000 Trâmbiţa piticului (Craterellus sp.) 12 000 - 17 000 - 29 000

Crăiţe (Amanita sp.) 10 500 - 9 000 13 000 32 500 Barbone (Allbatrellus pes-caprae) 3 000 - - - 3 000

Troscot - iarbă (Polygonum aviculare) - - - 2 500 2 500

Traista ciobanului - iarbă (Capsella bursa pastoris) - - - 2 000 2 000

Page 185: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

177

Trufe (Tuber aestivum) 800 500 1 300 Pin - muguri (Pinus sylvestris) - - - 1 500 1 500 Nuc- frunze (Juglans regia) - - - 2 500 2 500 Frasin - frunze (Fraxinus excelsior) - - - 2 000 2 000

Mesteacăn - frunze (Betula pendula)- - - - 1 500 1 500

Râşcovi (Lactarius sp.) 2 000 - 2 000 - 4 000 Oiţe (Russula virescens) - - - 3 000 3 000 Sbârciogi (Morchella sp.) 2 100 - 15 500 - 17 600 Babiţa oilor (Albatrellus sp.) - - 7 000 - 7 000 Alte specii de ciuperci 30 000 17 000 - - 47 000 Afină neagră (Vaccinium myrtillus) 18 000 295 000 756 000 10 000 1079000

Afină roşie (Vitis idaea) - - 320 000 - 320 000 Mure (Rubus sp.) 32 000 135 000 302 000 2 000 471 000 Păducel (Crataegus monogyna) - - 100 000 20 000 120 000

Porumbele (Prunus spinosa) 120 000 37 000 135 000 - 292 000 Măceşe (Rosa canina) 70 000 35 000 250 000 2 000 357 000 Zmeură (Rubus idaeus) 3 000 5 000 190 000 - 198 000 Frăguţe (Fragaria vesca) - - 21 000 - 21 000 Coacăze (Rubes nigrum) - - 5 500 - 5 500 Alte fructe de pădure 50 000 65 000 - - 115 000 Plante medicinale 331 000 28 000 216 000 24 500 599 500 Scoarţă( Rhamnus frangula) - - - 1 300 1 300 Nicoreti (Critopilus prunuli) - - - 3 000 3000 Hypnum cupressiforme - - - 5 000 5 000 Pleurozium schreberi - - - 5 000 5 000 Brachythecium velutinum - - - 5 000 5 000

Numar de autorizatii de mediu eliberate în anul 2006 24 26 52 17 119

Pe lângă speciile prezentate, pe teritoriul regiunii au fost capturate specii din faună sălbatică de interes vânătoresc (căprior, mistreţ, cerb, urs, fazan, etc), autorizaţiile eliberându-se în baza cotelor de recoltă aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

1.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Ca urmare a existenţei unor variate forme de relief, pe teritoriul regiunii Vest se întâlneşte o mare varietate a tipurilor de habitate naturale şi seminaturale, motiv care a determinat conservarea diversităţii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă. Prin Legea nr. 5/2000 - privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a III-a sunt nominalizate zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii pe judeţe, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 s-a aprobat instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Pe teritoriul regiunii Vest, există un număr de 4 parcuri naturale şi 5 parcuri naţionale, care sunt prezentate în tabelele 5.1.3.1 şi 5.1.3.2.

Page 186: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

178

Tab. 5.1.3.1. Situaţia Parcurilor Naturale de pe teritoriul regiunii Vest

Nr. crt. Numele parcului Localizare Suprafaţă

(ha)

Pondere din suprafaţa României (%)

1. Lunca Mureşului Arad, Timiş 17 166 0,072

2. Porţile de Fier Caraş – Severin, Mehedinţi

128 227 din care 74 774 în judeţul CS

0,313

3. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului Hunedoara 102 392 0,4

4. Grădiştea Muncelului - Cioclovina Hunedoara 38 184 0,16

Suprafaţa totală a Parcurilor Naturale 232 516

Tab. 5.1.3.2 Situaţia Parcurilor Naţionale de pe teritoriul regiunii Vest

Nr. crt. Numele parcului Localizare Suprafaţă

(ha)

Pondere din suprafaţa României (%)

1. Domogled – Valea Cernei Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj

60 100 din care 23 185 în judeţul Caraş-Severin

0,097

2. Retezat Caraş-Severin, Hunedoara 38 138 0,16

3. Cheile Nerei - Beuşniţa Caraş-Severin 36 758 0,154

4. Semenic – Cheile Caraşului Caraş-Severin 36 214 0,152

5. Defileul Jiului Hunedoara,Gorj

11 127 din care 534 în judeţul Hunedoara

0,002

Suprafaţa totală a Parcurilor Naţionale 134 829

Page 187: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

179

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Suprafata Romaniei Suprafata totala aparcurilor

Fig. 5.1.3.2 - Suprafata parcurilor naţionale din regiunea Vest în raport

cu suprafaţa României

Pe lângă Parcurile Naturale şi Naţionale, pe teritoriul regiunii Vest există un număr de 123 de rezervaţii naturale, 3 monumente ale naturiiaflate atât în interiorul parcurilor cât şi în afara lor, desemnate prin Legea nr. 5/2000, HG nr. 2151/2004 şi HG nr. 1.581/2005. Situaţia acestor rezervaţii este prezentată în tabelul următor:

Tab. 5.1.3.3 Ariile naturale protejate de pe teritoriul regiunii Vest

Nr. crt.

Numele ariei naturale protejate (cf. Legii 5/2000 şi a HG 2151/2004)

Tipul ariei protejate Suprafaţa (ha)

Judeţul Arad 1. Dosul Laurului Botanică 32,2 2. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0,1 3. Baltele Gurahonţ Botanică 2,0 4. Rezervaţia Păliurul Botanică 5,0 5. Balta Rovina Zoologică 120,0 6. Balta Şoimoş Zoologică 1,0 7. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologică 17,8 8. Peştera cu Apă de la Moară Speologică 5,0 9. Peştera lui Duţu Speologică 0,1 10. Peştera Sinesie Speologică 0,1 11. Locul fosilifer Zăbalţ Paleontologică 5,0 12. Locul fosilifer Monoroştia Paleontologică 0,1 13. Rezervaţia Runcu -Groşi Forestieră 261,8

14. Arboretele de la Fag de la Râul Mic Forestieră 165,5

15. Pădurea de Fag de la Archişel Forestieră 144,8

16. Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand Forestieră 2,1

Page 188: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

180

17. Rezervaţia Dealul Mocrea mixtă 107.2 18. Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare mixtă 654,9

19. Rezervaţia naturală mixtă Moneasa mixtă 6273,2

20. Rezervaţia de soluri sărăturate de la Socodor mixtă 95, 0

21. Măgura cu ghimpi de la Patârş mixtă 111,7

22. Pădurea cu ghimpi de la Groşi şi Peştiş mixtă 470,9

23. Dealul Pleşa mixtă 290,6 24. Arboretul Macea Ştiinţifică 20,5 Judeţul Caraş-Severin 25. Iardaştiţa Forestieră 501,60 26. Fâneaţa cu narcise Zerveşti Botanică 40,00 27. Locul fosilifer Soceni Fosiliferă 0,40 28. Cheile Globului Mixtă 225,00 29. Cheile Rudăriei Mixtă 250,00 30. ‘’Sfinxul Bănăţean’’ Geologică 0,50 31. ‘’Râpa Neagră’’ Geologică 5,00 32. Dealul Petrolea – Cuptoare Geologică 5,00 33. Valea Greaţca Geologică 9,00 34. Ravena Crouri Geologică 7,00 35. Pădurea Ezerişel Forestieră 120,00 36. Locul fosilifer de la Apadia Paleontologică 1,00 37. Locul fosilifer de la Delineşti Paleontologică 4,00 38. Locul fosilifer de la Ezeriş Paleontologică 2,00

39. Locul fosilifer de la Globu Craiovei Paleontologică 2,00

40. Locul fosilifer de la Petroşniţa Paleontologică 3,00 41. Locul fosilifer de la Târnova Paleontologică 2,00 42. Locul fosilifer de la Tirol Paleontologică 0,50 43. Locul fosilifer de la Valea Pai Paleontologică 2,00 44. Locul fosilifer de la Zorlenţu Mare Paleontologică 3,00 45. Dăncioanea Mixtă 337,00 46. Pădurea Pleşu Forestieră 1 980,00 47. Rusca Montană Forestieră 604,00 48. Dealul Cărăula Mixtă 123,00 49. Domogled-Valea Cernei Mixtă 2382,80 50. Coronini – Bedina Mixtă 3 864,80 51. Iauna – Craiova Mixtă 1 545,10 52. Belareca Forestieră 1 665,70 53. Peştera Bârzoni Geologică 0,10 54. Cheile Nerei – Beuşniţa Mixtă 3 081 ,30 55. Valea Ciclovei – Ilidia Mixtă 1 865,60 56. Cheile Şuşarei Mixtă 246,00 57. Izvorul Bigăr Mixtă 176,60 58. Lisovacea Mixtă 33,00 59. Ducin Forestieră 260,70 60. Izvoarele Caraşului Mixtă 578,00 61. Cheile Caraşului Mixtă 3028,30

Page 189: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

181

62. Izvoarele Nerei Mixtă 5028,00 63. Cheile Gârliştei Mixtă 517,00 64. Buhui Mixtă 218,10 65. Peştera Comarnic Speologică 0,10 66. Peştera Popovăţ Speologică 0,10 67. Peştera Buhui Speologică 0,10 68. Peştera Exploratorii Speologică 15,00 69. Peştera Răsuflătoarei Speologică 1,10 70. Groposu mixtă 883,60 71. Balta Nera - Dunăre Zonă Umedă 10,00 72. Râpa cu lăstuni din Valea Divici Zoologică 5,00 73. Baziaş Mixtă 170,90 74. Valea Mare mixtă 1 179,00 75. Peştera cu apă din Valea Polevii Speologică 3,20 76. Zona Umedă Calinovăţ SPA 24

77. Zona Umedă Ostrov-Moldova Veche SPA 1627

78. Zona Umedă Divici - Pojejena SPA 498 79. Bârzăviţa Mixtă 3406,9 Judeţul Hunedoara 80. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele Ştiinţifică 1800,0 81. Peştera cu Corali Speologică 0,50 82. Peştera Zeicului Monument al naturii 1,00

83. Complexul carstic Ponorâci –Ciclovina Mixtă 1,50

84. Peştera Şura Mare Speologică 5,00 85. Peştera Tecuri Speologică 2,00

86. Depozitulul fosilifer Lăpugiu de Sus Paleontologică 5,00

87. Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru Paleontologică 5,00

88. Peştera Cizmei Monument al naturii 1,00 89. Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga Botanică 78,40 90. Piatra Crinului Botanică 0,50 91. Fâneţele cu narcise Nucşoara Botanică 20,00 92. Mlaştina Peşteana Botanică 2,00 93. Calcarele de la Faţa Fetii Botanică 3,00 94. Vârful Poienii Botanică 0,80 95. Pădurea Slivuţ Botanică 40,00 96. Pădurea Pojoga Botanică 20,00 97. Pădurea Chizid Botanică 50,00 98. Măgurile Săcărâmbului Mixtă 13,00 99. Pădurea Bejan Forestieră 70,00 100. Punctul fosilifer Ohaba-Ponor Paleontologică 10,00 101. Muntele Vulcan Mixtă 5,00 102. Podul Natura de la Grohot Monument al naturii 1,00 103. Calcarele din Dealul Măgura Mixtă 120,00 104. Dealul Cetăţii Deva Mixtă 30,00 105. Măgura Uroiului Geologică 10,00 106. Tufurile calcaroase din Valea Geologică 12,50

Page 190: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

182

Bobâlna 107. Cheile Madei Mixtă 10,00 108. Cheile Crivadiei Mixtă 10,00 109. Dealul şi Peştera Bolii Mixtă 10,00 110. Arboretumul Simeria Peisagistică 70,00

111. Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei Forestieră 139,30

112. Calcarele de la Godineşti Mixtă 6,00 113. Cheile Jieţului Mixtă 10,00

114. Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor Mixtă 20,00

115. Cheile Cernei Mixtă 2,00 116. Cheile Taia Mixtă 2,00 117. Apele mezotermale Geoagiu-Băi Mixtă 2,00 118. Rezervaţia Boholt Mixtă 1,00 119. Calcarele de la Boiu de Sus Mixtă 50,00

120. Depozitele continentale cu ouă de dinozauri Tuştea Paleontologică 0,50

Judeţul Timiş 121. Pajiştea cu narcise Băteşti Botanică 20,00

122. Arboretumul Bazoş Forestieră 60,00

123. Pădurea Bistra Forestieră 19,9

124. Pădurea Cenad Forestieră 279

125. Pădurea Dumbrava Forestieră 310

126. Pădurea-parc Buziaş Mixtă 25,16

127. Parcul Botanic Timişoara Botanică 8,00

128. Parcul Banloc Mixtă 8,00

129. Sărăturile Diniaş Pedologică 4,00 130. Mlaştinile Murani Ornitologică 200,00 131. Lunca Pogănişului Botanică 75,5 132. Locul fosilifer Rădmăneşti Paleontologică 4,00 133. Mlaştinile Satchinez Ornitologică 236,00 134. Movila Şişitak Botanică 0,5 135. Lacul Surduc Mixtă 362,00 136. Beba Veche Ornitologică 2187,00 137. Insulele Igriş Mixtă 3,00 138. Insula Mare Cenad Mixtă 3,00 Suprafaţa totală 51 773.76

Page 191: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

183

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Suprafata Romaniei Suprafata totala arezervatiilor

Fig. 5.1.3.3 - Suprafaţa ariilor naturale protejate din regiunea Vest în raport cu suprafaţa României

Din totalul de parcuri de la nivelul regiunii, 8 au constituită administraţie proprie, excepţie făcând ultimul parc declarat prin H.G. 1581/2005, respectiv Parcul Naţional Defileul Jiului. Administratorii sunt reprezentaţi, în general, de structuri ale Regiei Naţionale a Pădurilor, cu excepţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului a cărei administrare este asigurată de Universitatea Bucureşti şi Parcul Naţional Defileul Jiului, care până în prezent nu are administraţie constituită. Din totalul ariilor naturale protejate există un număr de 53 atribuite în custodie, astfel: 15 în judeţul Arad, 7 în judeţul Caraş-Severin, 24 în judeţul Hunedoara şi 7 în judeţul Timiş. Aceste date sunt prezentate în tabelul 5.1.3.3

Tab. 5.1.3.3 Situaţia ariilor naturale atribuite în custodie de pe teritoriul regiunii Vest

NR. CRT.

NUMELE ARIEI NATURALE PROTEJATE CUSTODE NR. CONVENŢIEI/DATA

Judeţul Arad 1 Dosul Laurului Gurahonţ Direcţia

Silvică Arad 4229/17.05.2004

2 Rezervaţia Runcu Groşi Direcţia Silvică Arad

4229/17.05.2004

3 Poiana cu Narcise Rovina Direcţia Silvică Arad

4229/17.05.2004

4 Rezervaţia Stejarul Pufos de la Cărand Direcţia Silvică Arad

4229/17.05.2004

5 Rezervaţia Stârcii de la Sîc Direcţia Silvică Arad

4229/17.05.2004

6 Rezervaţia Balta Şoimoş Organizaţia Condor Club Arad

4750/28.05.2004

7 Rezervaţia Botanică Păliurul de la Radna Organizaţia 4750/28.05.2004

Page 192: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

184

Condor Club Arad

8 Rezervaţia Paleontologică Zăbalţ Organizaţia Condor Club Arad

4750/28.05.2004

9 Punctul Fosilifer Moronoştia Organizaţia Condor Club Arad

4750/28.05.2004

10 Peştera Sinesie Asociaţia Speologică Speowest Arad (reprezentant. LAZĂR Romeo)

4746/28.05.2004

11 Peştera Speologică Duţu Asociaţia Speologică Speowest Arad (reprezentant. LAZĂR Romeo)

4746/28.05.2004

12 Arboretul Macea Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad

4750/28.05.2004

13 Rezervaţia Dealul Mocrea Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad

4750/28.05.2004

14 Rezervaţia de Soluri Sărăturate Socodor Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad

4750/28.05.2004

15 Peştera Valea Morii (Peştera cu Apă de la Moară)

Clubul de Speologie şi Alpinism Liliacul Arad

4750/28.05.2004

Judeţul Caraş - Severin 16 Rezervaţia Naturală Cheile Rudăriei Direcţia

Silvică Reşiţa 2974/26.07.2004

17 Rezervaţia Naturală Dealul Cărăula Direcţia Silvică Reşiţa

4265/27.10.2005

18 Rezervaţia Naturală Iardaştiţa Direcţia Silvică Reşiţa

2976/26.07.2004

19 Rezervaţia Naturală Fâneaţa cu Narcise Zerveşti

Consiliul Local Turnu Ruieni

4269/27.10.2005

20 Rezervaţia Naturală Pădurea Pleşu Direcţia Silvică Reşiţa

4266/27.10.2005

21 Rezervaţia Naturală Dăncioanea Direcţia Silvică Reşiţa

4264/27.10.2005

22 Rervaţia Naturală Pădurea Ezerişel Direcţia Silvică Reşiţa

2975/26.07.2004

Judeţul Hunedoara

Page 193: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

185

23 Calcarele din Dealul Măgura Clubul Sporturilor Montane Hunedoara în parteneriat cu Clubul Alpin Român

7405/07.07.2004

24 Arboretumul Simeria ICAS –SECŢIA Simeria - colectiv cercetare Simeria

7406/07.07.2004

25 Dealul şi Peştera Bolii Clubul Speologilor „Proteus”

7465/07.07.2004

26 Peştera Tecuri Clubul Speologilor „Proteus”

7466/07.07.2004

27 Calcarele de la Faţa Feţii Direcţia Silvică Deva

7522/08.07.2004

28 Pădurea Slivuţ Direcţia Silvică Deva

7523/07.07.2004

29 Pădurea Bejan Direcţia Silvică Deva

7524/08.07.2004

30 Pădurea Chizid Direcţia Silvică Deva

7525/08.07.2004

31 Măgurile Săcărâmbului Direcţia Silvică Deva

7526/08.07.2004

32 Podul Natural de la Grohot Direcţia Silvică Deva

7528/08.07.2004

33 Codrii Seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei

Direcţia Silvică Deva

7527/08.07.2004

34 Cheile Cernei Direcţia Silvică Deva

7529/08.07.2004

35 Peştera Şura Mare Asociaţia Speologică Focul Viu Bucureşti

7534/09.07.2004

36 Cheile Madei Asociaţia de Turism Montan „Kogaion”

8928/20.09.2004

37 Dealul Cetăţii Deva Direcţia Silvică Deva

8934/20.09.2004

38 Calcarele de la Boiu de Sus Direcţia Silvică Deva

8931/20.09.2004

39 Calcarele de la Godineşti Direcţia Silvică Deva

8932/20.09.2004

40 Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor Direcţia Silvică Deva

8922/20.09.2004

41 Muntele Vulcan Direcţia Silvică Deva

8925/20.09.2004

42 Piatra Crinului Asociaţia Schi Turism

10304/23.11.2004

Page 194: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

186

Montan „Pro Parâng”

43 Cheile Taia Direcţia Silvică Deva

8923/20.09.2004

44 Pădurea Pojoga Direcţia Silvică Deva

8924/20.09.2004

45 Cheile Jieţului Direcţia Silvică Deva

8926/20.09.2004

46 Dealul Colţ şi Zănoaga Direcţia Silvică Deva

8927/20.09.2004

Judeţul Timiş 47 Mlaştinile Murani Primăria

Pişchia 657/31.01.2006

48 Locul Fosilifer Rădmăneşti Direcţia Silvică Timişoara

659/13.02.2006

49 Arboretumul Bazoş ICAS – Secţia Timişoara

658/31.01.2006

50 Mlaştinile Satchinez Muzeul Banatului Timişoara

660/31.01.2006

51 Sărăturile Diniaş SC CONS Electrificarea Instal SRL

4076/30.06.2006

52 Parcul Botanic Timişoara Primăria Municipiului Timişoara

4076/30.06.02006

53 Lacul Surduc Consiliul Judeţean Timiş

6698/06.11.2006

În judeţul Arad, pe lângă ariile prezentate în tabele, APM Arad mai monitorizează parcurile dendrologice, chiar dacă acestea nu mai fac parte din categoria ariilor protejate. Totuşi APM mai controlează aceste elemente importante din reţeaua de zone verzi de la nivelul judeţului Arad, deoarece ele deţin specii floristice foarte importante ca vârstă şi gen, realizându-se astfel la nivel judeţean o valoroasă colecţie floristică. Parcurile dendrologice monitorizate de APM Arad sunt:

• Parcul dendrologic arboretum Sylva Gurahonţ • Parcul dendrologic Neudorf • Parcul dendrologic Bulci • Parcul dendrologic Căpâlnaş • Parcul dendrologic Săvârşin • Parcul dendrologic Mocrea • Parcul dendrologic Mănăştur • Parcul dendrologic Ineu • Parcul dendrologic Odvoş

APM Arad monitorizează îndeaproape starea ariilor naturale din judeţ prin controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii: astfel, în perioada 2000 - 2006 s-au realizat un număr de 376 controale, din care în cursul anului 2006, s-au realizat 63 de controale. Judeţul Caraş-Severin

Page 195: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

187

Menţionăm că monumentele naturii din judeţul Caraş-Severin sunt reprezentate de specii de floră (12), de faună (8), arbori seculari (14), izvoare termominerale şi altele. Pentru toate parcurile şi rezervaţiile existente sunt întocmite hărţi topografice şi silvice, însoţite de descrieri amănunţite ale limitelor acestora. Administrarea parcurilor naţionale şi naturale este încredinţată prin contracte de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva. În judeţul Caraş Severin se găsesc 3 structuri de administrare a parcurilor naţionale: (Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului are sediul administraţiei în Reşiţa, Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa are sediul administraţiei la Oraviţa iar Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei are sediul administraţiei la Băile Herculane). Pentru Parcul Natural Porţile de Fier sediul administraţiei este la Orşova judeţul Mehedinţi. În zonele de conservare specială, create în anul 2003 prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Mediului nr. 552/2003, sunt incluse rezervaţiile naturale, rezervaţia ştiinţifică şi ariile de protecţie specială avifaunistică din parcurile naţionale şi parcul natural - în care nu se desfăşoară activităţi de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi nici alte forme de folosire a terenurilor incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare. Cu privire la starea ariilor protejate se fac următoarele precizări:

ü starea habitatelor naturale din zona ocupată cu păduri din etajele de cvercinee, fag şi răşinoase şi din etajul subalpin, - cu deosebire a celor din zonele speciale de conservare, integral protejate, se află într-o stare favorabilă;

ü în cuprinsul ariilor protejate din zona staţiunii balneo-climaterice Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Trei Ape, Semenic şi nu numai, unele tipuri de habitate care constituie mediul de viaţă pentru speciile de floră şi faună sălbatică, sunt modificate prin acţiuni de turism necontrolat, poluări cu deşeuri industriale şi menajere, păşunat abuziv, tăieri ilegale de arbori etc.;

ü tipurile de habitate acvatice din apele curgătoare de deal şi şes şi din lacul de acumulare Porţile de Fier sunt afectate de poluări cu deşeuri industriale şi menajere, a braconajului în perioadele de prohibiţie, ca şi datorită capturării de specii de peşti prin metode şi procedee interzise de lege;

ü în etajul alpin habitatele specifice jneapănului sunt grav afectate prin tăierea acestei specii pentru extinderea suprafeţelor păşunabile;

ü Flora şi fauna sălbatică este supusă permanent unor presiuni antropice prin: tăieri ilegale în proporţii foarte mari a arborilor forestieri din fondul forestier naţional şi de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara acestuia, datorită nerespectării regulilor silvice în exploatările forestiere; păşunatul abuziv în zone şi perioade interzise, recoltarea plantelor şi capturarea animalelor sălbatice prin procedee contrar prevederilor legale şi din zone cu populaţii reduse, exploatări miniere, turism necontrolat şi poluări cu praf, pulberi şi substanţe nocive emanate de combinatele siderurgice şi de alte instalaţii industriale.

Starea ariilor naturale protejate este afectată şi datorită următoarelor cauze: ü Consiliile locale ale unităţilor administrativ – teritoriale nu acordă cu suficientă

măsură atenţia cuvenită protecţiei şi conservării ariilor protejate şi monumentelor naturii, fapt pentru care habitatele şi speciile din aceste zone - în foarte multe situaţii agresate de diferiţi cetăţeni ai localităţilor, cu deosebire din cele rurale.

Parcurile naţionale şi naturale, dar şi unele arii protejate din afara acestora, sunt incluse în propunerile de situri Natura 2000 SPA şi SCI. Astfel în campania de informare-conştientizare a publicului, în perioada 20 septembrie -15 decembrie 2006, s-au realizat întâlniri cu comunităţile locale, factori interesaţi în vederea informării cu privire la Reţeaua Natura 2000 şi avantajele de care vor putea

Page 196: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

188

beneficia comunităţile care se regăsesc într-un sit Natura 2000 după aprobarea acestora. Judeţul Hunedoara În anul 2006 s-au efectuat 32 controale în ariile naturale protejate în urma cărora s-au constatat următoarele: 1. Influenţe negative naturale: - din cauza temperaturii scăzute a aerului, prezenţa zăpezii şi a gheţii la suprafaţa apei din lunile martie şi aprilie, nu s-au putut face observaţii asupra florei spontane din rezervaţiile naturale “Calcarele din Dealul Măgura”, “Cheile Tăii”, Valea Lăpuşnicului Mare din Parcul Naţional Retezat, Valea Mare, zona Petreni din Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului; de asemenea nu s-a putut realiza monitorizarea amfibienilor organizată în rezervaţia naturală “Calcarele din Dealul Măgura”, neobservându-se nici un exemplar din nici o specie de amfibieni; - în rezervaţia naturală “Apele mezotermale Geoagiu-Băi”, într-o subparcelă de răşinoase, limitrofă ariei naturale protejate, s-au depistat atacuri ale insectelor dăunătoare pădurii (specia Ips typographus), fapt ce a determinat silvicultorii să instaleze curse feromonale şi în arboretele limitrofe celui afectat. - fenomenele de uscare la gorun (Quercus petraea) observate în anul 2004 şi 2005 în Pădurea Chizid s-au diminuat, în anul 2006 observându-se chiar o creştere semnificativă a fructificaţiei; - în rezervaţia naturală „Calcarele din Dealul Măgura” s-a extins aria de răspândire a speciei Fritillaria montana; - în Parcul Naţional Defileul Jiului nu s-au înregistrat efecte negative asupra ecosistemelor datorate fenomenelor naturale; - în Parcul Naţional Retezat nu s-au constatat efecte negative cauzate de fenomene naturale care să afecteze starea de sănătate a habitatelor, cu excepţia unor doborâturi pe suprafeţe punctiforme datorate greutăţii zăpezii corelate cu vântul puternic; - în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina:

- starea pădurilor s-a păstrat în linii mari bună, cu excepţia cazurilor de doborâturi produse de furtunile înregistrate în anul 2006;

- se execută lucrări de exploatare a masei lemnoase din unităţile amenajistice 41E, 42A, 42B şi 43 (bazinetul Godeanu), cu avizul Ocolului Silvic Grădişte; aceste lucrări au ca scop extragerea doborâturilor şi rupturilor de vânt produse în vara anului 2005 de o furtună care a afectat peste 100 ha pădure în UP IV Cetate (40.000mc masă lemnoasă), înlăturarea focarelor de infecţie, degajarea terenului pentru lucrări de reconstrucţie ecologică (împăduriri);

- nu s-au remarcat epizooti care să influenţeze negativ populaţiile de faună sălbatică din parc;

- în urma precipitaţiilor abundente din luna august s-au format viituri puternice pe pârâul Cioclovina, care au dus la modificarea albiei şi habitatelor aferente, precum şi la distrugerea drumului de acces către satul Cioclovina în mai multe puncte;

- în jurul Vârfului Ţâfla vegetaţia forestieră se extinde în permanenţă pe suprafeţele de păşuni care nu se mai exploatează, în timp ce pe versantul sudic al dealului cu acelaşi nume şi-a făcut prezenţa o specie de ferigă invazivă care începe să se extindă, - Administraţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului nu deţine date referitoare la efectele negative asupra ecosistemelor generate de fenomene naturale şi suprafeţele afectate în ha/U.P., u.a. (precipitaţii abundente, perioade prelungite de secetă, eroziuni, alunecări/prăbuşiri, doborâturi, etc.) 2. Influenţele negative de natură antropică sunt însă mult mai vizibile şi mai de durată în ariile naturale protejate. Acestea sunt tratate detaliat în capitolul 5.1.6.

Page 197: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

189

Toate aceste aspecte sesizate de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au impus câteva măsuri concrete menite să apere ariile naturale protejate în faţa presiunii antropice: - montarea de panouri informative de-a lungul căilor de acces în ariile naturale protejate - amplasarea de panouri pentru avertizarea cetăţenilor, în cazul rezervaţiilor de interes ştiinţific unde accesul este permis doar în baza autorizaţiei emise de Academia Română; - introducerea în managementul ariilor protejate a unor obiective particulare, în funcţie de specificul fiecărei rezervaţii Câteva fapte demn de menţionat: - în rezervaţia naturală “Calcarele din Dealul Măgura” s-au realizat următoarele:

- participarea unor elevi aflaţi în tabără în zonă la acţiuni de cunoaştere şi protecţie a mediului înconjurător;

- acţiuni de igienizare a rezervaţiei împreună cu Unitatea Militară de vânători de munte din mun. Brad;

- datorită acţiunilor de patrulare ale custodelui s-au diminuat activităţile de braconaj cinegetic, s-a stopat distrugerea peşterilor, recoltarea ilegală de floră şi faună sălbatică.

- s-a publicat „Arboretumul Simeria – Monografie” de către cercetătorii I.C.A.S. Simeria; - administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina împreună cu organizaţia Cercetaşii României – Centrul Local Hunedoara au desfăşurat, în această toamnă, o acţiune comună de igienizare în Peştera Cioclovina cu Apă, evacuând din galeriile acesteia cca 100kg deşeuri menajere şi periculoase (şlam de carbid); - Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului derulează în prezent un program de educaţie ecologică şi conştientizare publică în şcoli privind înfiinţarea parcului şi importanţa acestuia; - Administraţia Parcului Naţional Retezat a derulat numeroase proiecte şi acţiuni de conştientizare publică şi educaţie pentru protecţia naturii dintre care amintim: - implemntarea proiectului Life Natura „Managementul habitatelor alpine ca sit Natura 2000 în Parcul Naţional Retezat”, finanţat de Comisia Europeană, RNP şi alţi cofinanţatori din ţară. Componenta E a proiectului cuprinde o serie de acţiuni de conştientizare publică: oragnizarea de work-shopuri, întîlniri cu factorii interesaţi, conferinţe de presă, tipărirea şi distribuirea de materiale promoţionale, crearea şi amplasarea de panouri informative, organizarea Caravanei Retezatului, construirea şi dotarea unui punct de informare la Pietrele, crearea unui traseu educativ şi altele. - împreună cu diverşi parteneri a organizat acţiuni de promovare în sprijinul protecţiei naturii, dintre care amintim: - în Luna Pădurii, APNR a organizat cu sprijinul Direcţiei Silvice Deva şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, acţiunea “Botezul copăceilor” cu scopul de a atrage atenţia copiilor şi adolescenţilor asupra importanţei pădurii şi a protejării ei; - APNR a scris şi transmis la mass-media articole despre protejarea şi monitorizarea amfibienilor şi a făcut acţiuni de stopare a colectării puilor de baltă; - la Sala Dalles din Bucureşti, a fost organizată o expoziţie cu peisaje, plante şi animale din Retezat. La vernisaj a fost făcută prezentarea “Locuitorii Retezatului” despre plante, animale şi habitate din Retezat; - la sărbătorirea Zilei Europene a Parcurilor au fost prezenţi copii şi cadre didactice,, salvamontişti, jandarmi montani şi preşedinta Federaţiei Europarc. Elevii de la mai multe şcoli i din jurul parcului s-au întrecut într-un concurs despre PNR şi protecţia naturii, rangerii şi salvamontisti au făcut demonstraţii de salvare, alpinism, acordarea primului ajutor; - de Ziua Mediului, APNR s-a întâlnit cu elevii Liceului “Traian” din Deva;

Page 198: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

190

- în vara 2006, APNR a organizat două tabere de instruire a elevilor, având o tematică strâns legată de ariile protejate şi protecţia mediului. - pentru diseminarea extinsă a informaţiilor despre Parcul Naţional Retezat şi activităţile administraţiei, au fost scrise articole care au fost publicate în presa din România şi din străinătate; - au fost igienizate traseele turistice din Parc şi au fost transportate gunoaiele în locuri destinate acestui scop; - rangerii APNR au organizat două tabere de remarcare trasee în PNR, împreună cu rangeri voluntari (Pietrele şi Lunca Berhina). - Administraţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului: - proiectele pentru protectia naturii sunt corelate cu proiecte de intarire a identitatii locale, promovare a zonei, sustinerea activitatilor de ecoturism. - cele mai importante proiecte derulate sunt: - Saptamâna europeană a geoparcurilor: s-a derulat simultan în cele 30 de geoparcuri membre ale Retelei, în perioada 15 mai 5 iunie. Au fost organizate activităţi de prezentare a geoparcurilor, conferinţe, excursii, expoziţii, atât in Ţara Haţegului cât şi în Bucureşti ; - Amenajarea Centrului de Educaţie a Adulţilor General Berthelot: este un centru destinat formării în conservarea naturii şi dezvoltării durabile. Renovarea şi echiparea Centrului a fost realizată în parteneriat de Universitatea din Bucureşti şi Primăria Berthelot. - Santamaria Orlea – autoportret european. Natura şi cultura în Ţara Haţegului: finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, Administraţia Fondului Cultural Naţional; prin proiect a fost dezvoltată atât partea de educaţie, cât şi de promovare, realizându-se: - un set ce cuprinde 8 publicaţii (Ghid practic de călătorie în Ţara Haţegului. Sântămăria Orlea, Port şi purtări în Ţara Haţegului, Vorbe şi bucate din Haţeg, Poveştile nanei Viniruca, Poveşti încrucişate. Jurnal de teren în Ţara Haţegului, Tradiţii locale - manual opţional de etnografie şi folclor pentru clasa a VII-a, Tradiţii locale. Ghidul profesorului, două filme documentare de scurt-metraj, un CD cu înregistrări audio; - o expoziţie Sântămăria Orlea – Autoportret la Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti (8 septembrie – 8 octombrie); - o expoziţie Sântămăria Orlea – Autoportret în comuna Sântămăria Orlea (11 noiembrie – 18 decembrie). Refacerea expoziţiei din Bucureşti, adaptată la condiţiile locale şi dezbaterea în propria comunitate; - Cursul Tradiţii locale a fost introdus în anul şcolar 2006-2007, la clasa a VII-a, câte o oră pe săptămână. El este parte a unui pachet educaţional ce mai cuprinde: cursurile Descoperirea naturii (clasa a VI-a) şi Dezvoltare durabila (clasa a VIII-a). Cursul Descoperirea naturii, realizat de echipa Centrului GeoMedia şi profesori locali, este predat din 2003, iar cursul de Dezvoltare durabila este în pregătire. - Participarea la corelarea Strategiei de dezvoltare a unui turism durabil in Parcul Naţional Retezat cu strategia geoparcului. Rezultatele au stat la baza unei strategii comune pentru zona Haţeg. - Organizarea la Muzeul Ţăranului Român împreună cu primăria Sântămăria Orlea a unei expoziţii pentru prezentarea satului din Ţara Haţegului; - Derularea proiectului: „Fluturi şi dinozauri în Ţara Haţegului” cu scopul de a crea un produs ecoturistic-model pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Judeţul Timiş La nivelul Judeţului Timiş există un număr de 19 arii naturale protejate, care însumate reprezintă 0,76% din suprafaţa judeţului. Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995 se află sub regim special de protecţie următoarele situri naturale: Lunca Pogănişului, Movila Sisitak, Mlaştinile

Page 199: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

191

Satchinez, Mlaştinile Murani, Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş, Pădurea Bistra, Pădurea Dumbrava, Pădure-parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile Diniaş, Locul fosilifer Rădmăneşti, Pajiştea cu narcise Băteşti, Parcul Banloc, Lacul Surduc, Beba Veche.

5.1.4. Rezervaţiile Biosferei

Rezervaţiile biosferei au fost definite ca forma de conservare a unor spaţii întinse, terestre, costiere, marine sau îmbinări ale acestora, caracterizate prin biodiversitate şi geodiversitate recunoscute internaţional, în care se desfăşoară activităţi variate după un program care respectă anumite norme şi se află sub suveranitatea statului respectiv.

Rezervaţiile biosferei reprezintă esenţa celei mai largi filozofii a conservării, în sensul că protejează natura, fără a exclude prezenţa societăţii umane şi a formelor tradiţionale de utilizare a resurselor. Rezervaţiile biosferei au trei funcţii majore: Ø Conservarea diversităţii naturale şi culturale Ø Dezvoltarea economică şi socială Ø Suportul logistic pentru cele mai diverse activităţi. Rezervaţiile biosferei sunt arii protejate, care îmbină conservarea, reprezentând ecosistemele majore ale globului şi dezvoltarea durabilă, servind ca model de dezvoltare pentru medii particulare. Ele formează o reţea mondială pentru cercetarea şi monitorizarea ecologică şi reprezintă zone pentru conştientizare, educaţie şi instruire în domeniul mediului. Rezervaţiile biosferei au o zonare particulară, cu diferite intensităţi ale managementului şi anume: Ø zona strict protejată - pentru protecţia strictă a ecosistemelor naturale, care

poate fi listată naţional drept categoria I, II, III sau IV IUCN. Ø zona tampon - pentru a tampona efectele asupra zonei strict protejate, care

poate fi listată naţional drept categoria IV, V sau VI. Ø zona de tranzţtie - pentru dezvoltarea activitatilor economice intr-un mod durabil.

Procedura de desemnare ale rezervaţiilor biosferei Ariile protejate declarate la nivel naţional care aparţin uneia din categoriile IUCN, care respectă criteriile de eligibilitate pentru a fi înscrise pe lista rezervaţiilor biosferei sunt înaintate Comitetului National MAB al ţării respective, care le va analiza şi trimite Secretariatului Programului UNESCO - MAB (Paris) pentru aprobarea lor ca rezervaţii ale biosferei. În particular, fiecare rezervaţie a biosferei trebuie să îndeplinească trei funcţii complementare:

- de conservare a biodiversitatii - accentuand conservarea unui esantion reprezentativ al unor ecosisteme majore;

- de dezvoltare - cu un accent asupra populatiei umane in cadrul biosferei, subliniind un rol integrator pentru comunitatile locale;

- logistica - realizand combinarea intre cercetarea, educatia, instruirea si monitorizarea in domeniul conservarii.

În prezent, sunt în lume 324 rezervaţii ale biosferei, care formează o reţea mondială, dintre care 127 sunt in Europa. (IUCN, Parks for Life, 1994) Situaţia în România Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza în parte condiţiilor fizico-geografice, care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore, zone umede şi unul din cele mai vaste sisteme de deltă ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe

Page 200: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

192

asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest. În sfârşit, relativa stabilitate a populaţiei în ultimii 70 de ani, lipsa mecanizării în sectorul forestier şi dezvoltarea economică redusă, au determinat o exploatare mai redusă a resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general constă în diversitatea florei şi faunei, inclusiv în existenţa unor populaţii de lupi, ursi, capre negre şi râşi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum şi în existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor; astfel valoarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor măsuri de protecţie a naturii. În România au fost declarate până acum trei rezervaţii ale biosferei, şi anume:

1. Delta Dunarii – declarat prin HG 983/1990 şi Legea 82/1993; 2. Parcul National Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980; 3. Parcul Naţional Rodna - declarat la 10 ianuarie 1980

5.1.4.2. Parcul Naţional Retezat.

Pe teritoriul regiunii Vest, Parcul Naţional Retezat, având o suprafaţă de 38138 ha, a fost desemnat Rezervaţie a Biosferei în 1979 de către Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris.

Parcul Naţional Retezat, Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare parte a parcului se află în judeţul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. Parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Caraş-Severin şi Gorj.

Scopul principal al Parcului Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţi educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat.

5.1.5. Situri Ramsar Zonele Ramsar sunt zone umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă. O zonă umedă poate fi inclusă pe Lista Ramsar dacă îndeplineşte anumite criterii de evaluare a valorii zonelor umede reprezentative sau unice. O zonă umedă poate fi considerată importantă d.p.d.v. internaţional dacă reprezintă un exemplu bun pentru un anumit tip de zonă umedă, caracteristic regiunii respective. Criterii generale pentru utilizarea plantelor sau animalelor pentru identificarea zonelor umede de importanţă internaţională.

Ø suportă populaţii apreciabile de specii sau subspecii de plante şi animale rare, vulnerabile sau periclitate, ori un număr apreciabil de indivizi ai categoriilor de specii mai sus menţionate;

Ø are o valoare specială pentru menţinerea diversităţii genetice şi a sistemelor ecologice a unei regiuni;

Ø are o valoare specială ca habitat al plantelor şi animalelor aflate într-un stadiu critic al ciclurilor lor biologice;

Page 201: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

193

Ø are o valoare specială pentru speciile sau comunităţile sale de plante şi animale endemice.

Criterii specifice pentru utilizarea păsărilor de apă pentru identificarea zonelor umede importante. O zonă umedă poate fi considerată importantă internaţional dacă:

Ø suportă în mod regulat mai mult de 20.000 păsări de apă; Ø suportă în mod regulat un număr substanţial de indivizi, aparţinând unor

grupuri particulare de păsări de apă, indicatori ai productivităţii sau diversităţii;

Ø dacă suportă în mod regulat 1 % din indivizii unei populaţii apartinând unei specii sau subspecii de păsări de apă.

Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca Habitat pentru Păsările de Apă, cunoscută sub numele de Conventia Ramsar, adoptată la Ramsar, Iran în anul 1971. A intrat în vigoare la sfârsitul anului 1975 şi este un tratat interguvernamental, care asigură cadrul pentru cooperarea internaţională în domeniul conservării zonelor umede.

Părţile Contractante ale Convenţiei Ramsar sunt obligate să: - desemneze cel puţin o zonă umedă pentru a fi inclusă pe Lista Zonelor Umede

de Importanţă Internaţională (Lista Ramsar); - promoveze “utilizarea durabilă” a tuturor zonelor umede de pe teritoriul lor; - promoveze cooperarea internaţională în domeniul zonelor umede; - informeze Secretariatul Convenţiei asupra oricăror schimbări survenite în

caracterul ecologic al oricărui sit listat. Organisme Responsabile International → Secretariatul Independent al Convenţiei Ramsar, administrat de IUCN şi IWRB (International Wetlands Research Bureau) reprezintă structura permanentă pentru suportul administrativ, ştiinţific şi tehnic.UNESCO este depozitarul Conventiei. National → Secretariatul Naţional Ramsar. Procedura de desemnare Zonele sunt nominalizate de Părţile Contractante - statele care au ratificat Conventia şi înaintate spre considerare şi aprobare de către Secretariatul Ramsar. Situaţia la nivel mondial 1600 zone Ramsar în lume, în Europa sunt 394. (IUCN, Parks for Life, 1994)

Situaţia în România La noi în ţară au fost desemnate cinci zone umede, conform Convenţiei Ramsar, anume: - Rezervaţia biosferei Delta Dunării, cu o suprafaţă de 580000 ha, - Insula Mică a Brăilei, cu o suprafaţă de 17586 ha, - Parcul natural Lunca Mureşului -are o suprafaţa totală de 17.166 ha şi a fost declarat prin HG 2151/2004. Se întinde pe teritoriul judeţului Timiş cu o suprafaţă de 3157.59 ha. În cadrul acestei suprafeţe , sunt incluse următoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad. Prin Hotărârea nr.1586 din 8 noiembrie2006, hotărâre privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională, s-a declarat Parcul Natural Lunca Mureşului, zonă umedă de importanţă internaţională. - Complexul piscicol Dumbrăviţa, cu o suprafaţă de 413,5 ha, - Lacul Techilghiol, cu o suprafaţă de 1462 ha.

5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Judeţul Arad

Page 202: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

194

Omul prin activităţile sale, în timp, a dus la apariţia unor dezechilibre în mediu. Acestea s-au manifestat prin poluarea aerului, apelor de suprafaţă şi subterane, solului. Un astfel de exemplu este vătămarea cauzată de noxe industriale şi ploi acide. După cum se cunoaşte noxele industriale sunt formate din diverse substanţe chimice difuzate în atmosferă de către întreprinderi chimice, metalurgice, de ciment, cât şi altele care funcţionează pe bază de combustibili solizi sau lichizi. Aceste întreprinderi emit în atmosferă compuşi chimici ai sulfului, cuprului, carbonului, fluorului etc. De asemenea, emisii de gaze produc şi autovehiculele aflate în trafic.. În aceste condiţii bioxidul de sulf, în combinaţie cu picăturile de ploaie sau rouă formează acidul sulfuric care distruge ţesuturile vegetale sau animale. Bioxidul de carbon ajută la asimilaţia clorofiliană, dar în exces sau lipsă produce perturbări fiziologice. Gazele, în amestec cu praful provoacă pătări, arsuri sau uscarea frunzelor şi lujerilor. Gazele reduc procesul de fotosinteză a plantelor, provocînd căderea prematură a frunzelor. Ploile acide se formează din condensarea picăturilor de apă cu noxele industriale. Ele contribuie la scăderea vitalităţii arborilor, ducând la putrezirea rădăcinilor fine ale micorizei. Absorbţia sevei brute se diminuează, iar arboreal suferă. Efectul poluării asupra pădurii se resimte în timp, fiind determinat de sursa care emite noxe, de natura şi structura arboretului, de distanţa acestuia faţă de obiectivul poluant şi de condiţiile climatice, mai ales curenţii de aer, dar şi de temperatura aerului şi precipitaţii. Acest impact s-a răsfrânt mai ales asupra diversităţii biologice şi s-a manifestat prin dispariţia unor specii de plante şi animale. Dispariţia acestora a dus la generarea dezechilibrelor asupra lanţului trofic; toate aceste aspecte având în final repercursiuni asupra omului. Dintre influenţele negative care se manifestă asupra diversităţii biologice, mai precis asupra pădurilor şi faunei sălbatice din judeţul Arad, menţionăm:

Ø tăieri ilegale de material lemons, Ø braconajul.

Împotriva acestor aspecte negative, se va realiza de către personalul de specialitate al Ocoalelor Silvice de stat şi private o pază mai intensivă. La nivelul ariilor protejate din judeţul Arad în anul 2006, nu au fost semnalate infracţiuni care să genereze un impact antropic negativ asupra biodiversităţii din cadrul acestora. Judeţul Caraş-Severin Presiunile antropice asupra diversităţii de organisme vii din ecosistemele terestre şi acvatice s-au exercitat mai accentuat în cele din fondul forestier şi într-o măsură mai redusă în cele din fondul funciar agricol. În fondul forestier presiunile antropice, s-au produs în pădurile domeniu public al statului, domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice. S-au tăiat ilegal din fondul forestier arbori în volum de 4 300 m3 de către persoane neidentificate, în condiţii de nerespectare a normelor şi tehnicilor silvice, ceea ce a afectat habitatele de pădure, habitate ale speciilor de floră şi faună pe aceste suprafeţe. De asemenea, de pe păşuni împădurite şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional s-au tăiat arbori în volum de 319 mc.

În exploatările forestiere care includ pe lângă suprafeţele parcurse cu tăieri de regenerare şi tăieri de îngrijire a arboretelor tinere şi tăierile de igienizare a pădurilor prin extragerea arborilor uscaţi, dezrădăcinaţi sau doborâţi de vânt şi zăpadă, etc., s-au înregistrat presiuni exercitate de către agenţii economici asupra diversităţii biologice şi a ecosistemelor forestiere prin nerespectarea regulilor silvice de recoltare, colectare şi transport tehnologic al lemnului. Astfel s-au tăiat şi vătămat prin rupere şi zdrelire arbori care nu au fost destinaţi tăierii, prin nerespectarea tehnologiilor aprobate de scoatere a lemnului din păduri s-au distrus seminţişuri naturale viabile, s-au produs eroziuni de

Page 203: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

195

soluri cu formarea de ogaşe şi ravene, iar prin trecerea cu utilaje prin vad s-au adus importante prejudicii apelor curgătoare. În multe situaţii intervenţiile umane, cu încălcarea prevederilor amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor în păduri, s-a ajuns la brăcuirea şi degradarea unor arborete valoroase ecologic şi economic şi chiar la reducerea suprafeţei acestora. În acest context, precizăm că, din pădurile mature se extrag prin tăieri masive speciile valoroase de foioase cum sunt: cireşul, paltinul, frasinul, în arboretele de fag şi cvercinee. Arborii se taie preferenţial, preponderent cei de dimensiuni mari, cu lemn calitativ superior, destinat valorificării economice. Prin construcţia drumurilor forestiere în regiunea de munte, cu teren frământat şi pante foarte mari, prin neaplicarea tehnologiilor prevăzute în proiecte se produc în unele cazuri alunecări şi surpări care pot influenţa chiar echilibrul versanţilor. Asemenea fenomene s-au produs prin lucrările de reabilitare ale drumului naţional Berzasca – Moldova Nouă . Prin acţiuni de vânătoare exercitate contrar prevederilor legale, mai ales în parcurile naţionale şi zonele speciale de conservare, se aduc grave prejudicii faunei sălbatice prin capturarea de specii de carnivore mari şi de păsări, supuse regimului integral de protecţie şi conservare.

Prin activităţi de pescuit în apele de munte şi de şes, precum şi de piscicultură în fluviul Dunărea, în perioade şi prin metode nepermise se reduc efectele piscicole, cu deosebire cele din specii valoroase (păstrăv, somn, şalău, ştiucă etc.). La controalele efectuate cu privire la recoltarea şi capturarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică s-au întâlnit situaţii în care fructe, precum afinele, s-au recoltat prin metode interzise (cu piepteni special confecţionaţi ) ceea ce are ca efect scăderea potenţialului productiv al staţiunilor, precum şi capturarea de melci la vârste mici, în perioada de creştere şi la dimensiuni sub cele prevăzute în reglementările tehnice . Presiuni asupra diversităţii biologice din fondul forestier se produc prin păşunat abuziv, care este interzis prin lege, cu deosebire prin consumarea florei timpurii din păduri, înainte de înfrunzirea acestora, precum şi prin consumarea mugurilor şi lujerilor seminţişurilor naturale. Pe pajiştile naturale de pe teritoriul multor localităţi prin păşunat în perioade nepermise şi cu efective care depăşesc capacitatea de suport a acestora, sunt afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică, iar prin aplicarea în terenuri agricole arabile situate în pantă de tehnologii fără luarea în considerare în toate situaţiile a condiţiilor staţionare se produc eroziuni ale solului cu influenţe negative asupra productivităţii şi producţiei vegetale. Presiuni cu impact negativ asupra ecosistemului şi a diversităţii biologice sunt exercitate prin degradarea terenurilor, urmare a excavaţiilor şi a stocării sterilului, fără a fi urmate de lucrări de reconstrucţie ecologică: în activităţile de exploatare a resurselor minerale, în cariere de suprafaţă sau prin exploatări subterane, din zonele Moldova Nouă şi Ruschiţa. Turismul necontrolat practicat intens în judeţul Caraş -Severin cu deosebire în zona balneo-climaterică Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Semenic, Trei Ape incluse şi în parcuri naţionale, creează impact negativ de intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, neliniştirea speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum şi prin campări şi focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum, etc. Combinatele siderurgice Reşiţa şi Oţelu Roşu eliberează în atmosferă cantităţi de praf şi pulberi ca şi oxizi de sulf, azot şi carbon care afectează flora şi fauna sălbatică din zonele limitrofe, dar şi starea de sănătate a populaţiei.

Page 204: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

196

Biodiversitatea în judeţul Caraş Severin, în unele zone, prezintă sensibilitate ridicată din cauza presiunii antropice, dar, în ceea mai mare parte, se menţine într-o stare favorabilă de conservare în ariile protejate unde activităţile sunt reglementate; în cea mai mare parte acestea sunt respectate . Judeţul Hunedoara Influenţele negative datorate omului sunt mult mai vizibile şi mai de durată în ariile naturale protejate; astfel, cele mai frecvente rămân deşeurile menajere pe care turiştii ocazionali le lasă peste tot în urma trecerii lor prin natură (în ariile protejate Vârful Poieni, Dealul Cetăţii Deva, Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, Pădurea Bejan, Pădurea Slivuţ, Pădurea Chizid, Arboretumul Simeria);

- În rezervaţia naturală „Cheile Tăii”, într-una din grote, s-a observat un depozit necontrolat de deşeuri;

- s-a constatat prezenţa depozitelor necontrolate de deşeuri menajere în rezervaţiile naturale „Vârful Poieni” şi „Pădurea Bejan”, în timp ce pe pe halda de gunoi amplasată la poalele Măgurii Uroiului, deşeurile uşoare de ambalaje sunt împrăştiate cu uşurinţă de vânt pe o arie relativ largă în jurul depozitului;

- în urma unor activităţi de extracţie a rocii din albia râului Strei, s-au produs modificări ale pajiştii submonane formate în albia râului;

- prin lucrările de modernizare a şoselei DN 66A (Câmpu lui Neag – Câmpuşel), s-au obturat mai multe ponoare, altele fiind în pericol de obturare; din cauza lucrărilor există riscul modificării regimului hidrologic al râului Jiul de Vest şi pot fi afectate habitatele subterane şi bazinele carstice cu dezvoltare amplă sub nivelul râului de la suprafaţă; ca urmare a acestui fapt, în acele porţiuni din traseu unde există insurgenţe naturale, lucrările se execută sub directa monitorizare a Clubului de speologie Rhinolophus pentru a se evita colmatarea ponoarelor;

- la limita nordică a rezervaţiei Piatra Crinului s-au executat lucrări de instalare a unei staţii de bază GSM – proprietar S.C. Vodafone România S.A.; în urma acestor lucrări au rezultat deşeuri inerte şi materiale de construcţie;

- cursul de apă care traversează rezervaţie naturală “Arboretumul Simeria” a devenit „calea de acces“ în zonă a resturilor menajere evacuate din aşezările umane din amonte (canalul Streiul Mic sau Batiz, la intrarea în Arboretumul Simeria, de-a lungul văilor Strei şi Ohaba); - depozite neautorizate de deşeuri apar uneori la limita rezervaţiilor naturale care au neşansa să se învecineze cu aşezări umane (Pădurea Chizid, Pădurea Bejan); - urmele trecerii turiştilor ocazionali s-au remarcat şi prin deteriorarea panourilor de informare (Peştera Tecuri), înmulţirea potecilor şi vetrelor de foc ilegale din ariile protejate (Dealul Cetăţii Deva, Pădurea Bejan); - în Pădurea Chizid, datorită lucrărilor de mobilizare a solului executate în anii cu fructificaţie la gorun şi cer, s-a reuşit stimularea instalării regenerării naturale; - la Arboretumul Simeria, cercetătorii din cadrul secţiei Simeria a I.C.A.S. lucrează, în cadrul proiectului Corege, la pregătirea unor Planuri de management durabil al Arboretumurilor, care se finalizează cu organizarea unor conferinţe privind Arboretumurile din România;

- colectarea de către turişti a unor specii protejate de floră sălbatică cum ar fi: flori de Rhododendron, muguri de jneapăn, flori de colţ, ghimpe (Ruscus aculeatus) etc. Zonele cele mai afectate sunt: (Parcul Naţional Retezat, Pădurea Pojoga, Fânaţele cu narcise Nucşoara); - În Parcul Naţional Defileul Jiului s-a constatat că habitatul prioritar de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior de pe cele două maluri ale Jiului prezintă un grad avansat de deteriorare din cauza lucrărilor executate de societatea Hidroconstrucţia S.A. în această zonă;

Page 205: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

197

- În Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, la 14 km pe râul Strei, activitatea unei balastiere care a funcţionat fără acordul parcului a dus la modificarea habitatelor naturale din zona afectată; - În Parcul Naţional Retezat: - Drumul de pe Valea Jiului de Vest s-a executat fără acord de mediu din partea APM Hunedoara şi fără aviz din partea APNR; de asemenea, APNR a ajuns la concluzia că studiul de impact prezentat pentru această lucrare este incomplet din punct de vedere al biodiversităţii, luându-se măsura completării acestuia, împreună cu IPTANA; - Cea mai importantă presiune antropică o constituie continuarea, fără acordurile de mediu necesare, a lucrărilor la drumul naţional 66 A. Se menţionează că lucrările la acest drum afectează negativ Parcul prin fragmentarea unor habitate, aşa cum au constatat reprezentanţii APNR; - O altă presiune antropică o constituie lucrările de captare a pâraielor din zona Parcului de catre S.C. Hidroconstrucţia S.A.- sucursala Râul Mare Retezat, care în mod oficial sunt oprite, dar administraţia deţine informaţii că s-a lucrat şi după declararea încetării; - În Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului: - Nu au fost semnalate presiuni antropice în zonele de protecţie specială, delimitate în zonele siturilor palentologice de la Sinpetru şi Tustea şi a siturilor botanice Finetele de la Nucsoara (Poiana cu Narcise), Fâineţele de la Pui, Mlaştina Peşteana, Vâirful Poieni, Pădurea Slivuţ. - În zona Pădurii Slivuţ au fost executate lucrări de refacere şi lărgire a drumului DN 68 Hateg – Deva. - În restul geoparcului presiunile antropice exercitate sunt slabe. Face excepţie zona din lungul Văii Râului Mare, (sectorul cuprins între Brazi şi Gura Zlata). - Principala problemă este cea a deşeurilor menajere. În anul 2006 s-a obtinut, prin intermediul Asociaţiei Intercomunale Ţara Haţegului finanţarea unui proiect PHARE „Sistem de colectare selectivă a deşeurilor. Staţia de transfer în oraşul Haţeg”, proiect ce se va derula în cele 11 localităţi ale geoparcului şi în comuna Bretea Română. Judeţul Timiş La nivelul anului 2006 au fost efectuate un număr de 23 controale în teren de către personalul Compartimentului Protecţia Naturii Protecţie sol/Protecţie subsol din cadrul A.P.M. Timiş, constatându-se următoarele presiuni asupra siturilor protejate:

• rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice (pescuit, acces cu bărci, construcţii de locuinţe de vacanţă, turism neorganizat, amenajări hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, recoltări stuf, tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă, cosit, incendieri);

• rezervaţiile forestiere ameninţate din cauza lipsei amenajărilor necesare, pierderi cauzate de boli şi dăunători, turism neorganizat, depozitare necontrolată de deşeuri;

• rezervaţiile botanice ameninţate de păşuntul excesiv, recoltarea speciilor protejate din flora şi fauna sălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;

• rezervaţiile pedologice ameninţate de păşuntul excesiv, eroziunea solului, depozitare necontrolată de deşeuri;

• rezervaţie paleontologică ameninţată de eroziunea solului cauzată de intensificarea proceselor de levigare.

5.2 Biosecuritatea

Page 206: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

198

5.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Activităţile din domeniul biosecurităţii sunt reglementate prin actele legislative specifice acestei activităţi şi conexe domeniului, care trebuie să asigure armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniu.

5.2.1.1. Legislaţie specifică rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, legislaţia specifică transpusă şi legislaţia specifică în implementare: - Directiva Consiliului nr. 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, amendată prin Directiva nr.98/81/CEE; - Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2001/18/CEE privind introducerea deliberată în mediu şi plasarea pe piaţă a organismelor modificate genetic care abrogă Directiva Consiliului nr. 90/220/CEE. Transpunere - Ordonanţa nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea; - Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 49/2000 Implementare - Hotărârea de Guvern nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 – Norme metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic; - Ordinul MAPM nr. 684/2002 privind aprobarea componenţei Comisiei pentru Securitate Biologică şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia; - Ordinul MMGA nr. 727/2003 pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor medicinale de uz veterinar, ce prezintă conţinutul cererii pentru autorizarea unui produs medicinal veterinar modificat genetic; - Ordinul MMGA nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă; - Ordinul MMGA nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei 12.2 „Planul de monitoring” la Ordonanţa Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea; - Ordinul MMGA nr. 923/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse; - Ordinul MMGA nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decăt introducerea pe piaţă; - Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. NR. 195/2005 privind protecţia mediului; - Ordinul M.A.P.D.R. nr. 471/2006 pentru modificarea şi completarea Ordinului M.A.P.D.R. nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic; - Ordinul 299/2006 pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pe anul 2007;

Page 207: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

199

- Ordinul MMGA nr. 55/2007 pentru înfinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei către Comisia Europeană. 5.2.1.2. Convenţii - Convenţia privind diversitatea biologică adoptată la Rio de Janeiro la 05.06.1992; - Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000; Transpunere - Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică; - Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea; 5.2.1.3. Regulamente - Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European (CE) nr. 1946/2003 privind transportul peste frontieră a organismelor modificate genetic; - Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European (CE) nr. 1830/2003 privind urmărirea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produselor alimentare şi furajere produse din organismele modificate genetic şi care amendează Directiva Consiliului nr. 2001/18/CE; - Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European (CE) nr. 1829/2003 privind alimentele şi furajele modificate genetic; Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 28/2006 privind transportul transfrontieră al organismelor modificate genetic; - Hotărârea de Guvern nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic; - Hotărârea de Guvern nr. 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic;

5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 5.2.2.1. Cadrul instituţional

În conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile bio tehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002, cadrul instituţional este asigurat de: - Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, ca autoritate responsabilă cu emiterea autorizaţiilor/acordurilor şi controlul activităţilor reglementate prin prezenta ordonanta; - Comisia pentru Securitate Biologica, ca autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; - autorităţile publice centrale din domeniile: agricultură, alimentaţie, sănătate şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu responsabilităţi în avizarea şi controlul activităţilor reglementate de ordonanţa amintită mai sus. 5.2.2.2. Procedura de autorizare

Page 208: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

200

Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se face de către D.A.D.R., conform Ordinului 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic, modificat şi completat prin Ordinul 471/2006.

În vederea autorizării, cultivatorii trebuie să depună în fiecare an, la D.A.D.R. din judeţul pe raza căruia intenţionează să cultive plante modificate genetic o cerere, al cărei model este prezentat în anexa nr. 1, a Ordinului nr. 237/2006, însoţită de un dosar cuprinzând următoarele documente: a) documente de identificare: - pentru persoane fizice: copie după buletinul /cartea de identitate; - pentru persoane juridice: copii după certificatul de înmatriculare şi certificatul de înregistrare fiscală; b) documente, care să ateste înregistrarea in Registrul Fermelor; c) o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, din Ordinul nr. 237/2006. Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializează prin eliberarea de către DADR a unei autorizaţii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de către aceştia a plantelor modificate genetic. Autorizaţia se eliberează în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului. În cazul producerii de seminţe modificate genetic destinate însămânţării, autorizaţia se eliberează numai producătorilor autorizaţi pentru producerea de seminţe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante. 5.2.2.3. Evaluarea riscurilor Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG ce le poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere. Evaluarea trebuie realizată pentru a stabili dacă este necesară sau nu dezvoltatrea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, se vor preciza cele mai bune metode de aplicare a acestuia.

5.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente În conformitate cu OG 49/2000, aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002, acţiunile care privesc OMG-urile vor fi supuse procedurii de monitorizare asupra potenţialelor efecte negative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător. Activitatea de monitorizare se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere în mediu sau pe piaţă a OMG. Datele colectate în urma monitorizării oferă noi informaţii privind impactul introducerii unui OMG în mediu sau pe piaţă. Când apar astfel de date noi, acestea trebuie să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului. Experienţa şi datele obţinute prin monitorizarea activităţilor de introducere deliberată în mediu a OMG trebuie să stea la baza proiectării

Page 209: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

201

sistemului de monitorizare a activităţilor de introducere pe piaţă a acestor organisme, ca atare sau sub formă de produse.

În acord cu Legea 214/2002, planul de monitorizare trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2001/18/EC, respectând următoarele cerinţe:

sã fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului;

să ţinã seama de caracteristicile OMG, de scara şi de condiţiile de mediu în care acesta va fi introdus;

să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate şi evidenţierea efectelor negative identificate de evaluarea riscurilor asupra mediului;

să faciliteze observaţii referitoare la efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;

să prevadă stabilirea responsabilului/responsabililor cu realizarea diverselor sarcini prevăzute în planul de monitoring;

să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare şi confirmare a oricăror efecte negative asupra mediului şi asupra sănătăţii umane observate şi aplicarea măsurilor necesare protecţiei oamenilor şi mediului, stabilite de deţinătorul autorizat şi de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG Etichetarea şi trasabilitatea OMG se realizează conform Hotărîrii nr.173/2006, privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic. În prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din organisme modificate genetic sau care conţin astfel de organisme, inclusiv în vrac, operatorii trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt transmise în scris operatorului care primeşte produsul: produsul conţine sau este constituit din OMG; codul/codurile unice de identificare atribuit/atribuite acestor OMG. Pentru produsele constituite din/sau conţinând OMG, operatorii trebuie să se asigure că: pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie sa fie înscrisa pe eticheta menţiunea "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau menţiunea "Acest produs conţine «numele organismului/ organismelor» modificat/modificate genetic"; pentru produsele nepreambalate, oferite consumatorului final, menţiunea "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau menţiunea "Acest produs conţine «numele organismului/organismelor» modificat/ modificate genetic" trebuie sa apară pe un afiş, care sa însoţească expunerea la vânzare a produsului. Trasabilitatea OMG reprezintă capacitatea de a urmări OMG şi produsele provenite din OMG în toate stadiile introducerii pe piaţă a acestora în cadrul lanţurilor de producţie şi de distribuţie.

5.2.5. Controlul implementării legislaţiei

Controlul implementării legislaţiei este de o importanţă deosebită pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcţionarea unui corp de inspecţie de biosecuritate şi a unor laboratoare acreditate în realizarea de analize de laborator ISO 17 025 sunt condiţii esenţiale pentru organizarea unui sistem funcţional în domeniu, în

Page 210: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

202

strânsă corelaţie cu aspecte similare dezvoltate în ţările din subregiune şi comunitatea europeană. Inspecţia şi controlul se face de către autoritaţile care şi-au dezvoltat capacităţi specifice: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor: - Comisia de Securitate Biologica (CSB), - Garda Naţională de Mediu (GNM). Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: - Direcţia de Inspecţie, - nspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor (ISCTPVLF), - Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV), - Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS), - Direcţiile Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, - Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS). Ministerul Sanatăţii: - Inspecţia Sanitară, - Autoritatea Natională pentru Protecţia Consumatorilor ( ANPC), - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANSVSA), - Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV). La nivelul judeţului Timiş, în anul 2006, au fost efectuate 5 verificări la unităţi cultivatoare de OMG, de către comisarii Gărzii de Mediu Comisariatul Judeţean Timiş. Nu s-au aplicat amenzi pentru cultivatorii de OMG, fiind doar transmis un avertisment către o unitate cultivatoare de OMG. La nivelul judeţului Hunedoara, în anul 2006, au fost efectuate 22 controale la toţi cultivatorii de soia modificată genetic (S.C. Agromec S.R.L. Rapolt, S.C. Servagra S.R.L. Deva, P.F. Gherman Stelian – loc. Pricaz, S.C. Full Service S.R.L. Gelmar, S.C. Rec Agro S.R.L. Băcia, S.C. Gabi Ema Cold S.R.L. Romos, S.C. Agromec S.R.L. Peştişu Mic, S.C. Dudaş Com Agro Prest S.R.L. Băcia, S.C. Horibus Service S.R.L. Orăştie şi AF Cristea Ioan – loc. Spini). Dintre cei 10 agenţi economici şi persoane fizice cultivatoare numai 8 deţin autorizaţii, ceilalţi 2 fiind luaţi în evidenţă şi monitorizaţi de D.A.D.R (S.C. Horibus Service S.R.L. Orăştie şi AF Cristea Ioan – loc. Spini).

Page 211: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

203

5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

Culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6 milioane de fermieri din 16 ţări: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia, Germania, Honduras, India, Mexic, România, Africa de Sud, Spania şi Uruguay.

Cele mai extinse culturi cu OMG sunt în America, respectiv aproximativ 90% din culturile de bumbac din SUA sunt varietăţi biotehnologice şi între 60% şi 70% din culturile de soia sunt biotehnologice sau poate chiar mai mult. Iar la nivel mondial SUA deţine 50 de milioane de hectare de culturi modificate genetic urmate de Argentina cu 40 de milioane de hectare şi apoi Canada şi Brazilia. 5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România

România face parte dintre cele 16 ţări din lume unde există culturi modificate genetic. Singura plantă modificată genetic aprobată pentru cultivare comercială în România este soia modificată genetic (transgenică). 5.2.7.1. Soia

În ultimii 3 ani, în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură, au fost înregistrate 14 varietăţi de soia MG aparţinând: Monsanto SAS, Asgrow Seed Company, Stine Seeds Company, Pioneer Hi-Bred Seeds Agro SRL, Dekalb Plant Genetics Corporation. 5.2.7.2. Porumbul

Recent Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru introducerea pe piaţă a soiului de porumb modificat genetic 1507 dezvoltat de firma americană Pioneer Hi-Brad Internaţional. Începând cu 1 ianuarie 2007 în România se va autoriza porumbul transgenic.

La nivelul Regiunii 5 Vest există o bază de date privind situaţia cultivatorilor de organisme modificate genetic, care conţine următoarele informaţii: numele persoanei juridice/fizice, date de contact, soiul modificat genetic cultivat, suprafaţă cultivată, provenienţă sămânţă şi cantitate sămânţă. 5.2.8. Perspective Crearea, experimentarea şi utilizarea organismelor modificate genetic, prin folosirea tehnicilor biotehnologiei moderne, sunt probleme de mare actualitate pe plan internaţional. Folosirea instrumentelor biotehnologiei moderne poate constitui unul din factorii importanţi pentru dezvoltarea sistemelor socio- economice, în special pentru ţările în curs de dezvoltare, cu condiţia aplicării cu stricteţe a principiului precauţiei, prin luarea în considerare a unor posibile efecte adverse asupra diversităţii biologice, ca şi asupra sănătăţii umane.

Domeniul biosecurităţii fiind indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, se impune dezvoltarea cercetării în domeniul biotehnologiilor pentru ca România să se ridice la nivelul ţărilor din regiune. Nevoia capacităţii de cercetare este impusă de presiunea exercitată tocmai de dezvoltarea fără precedent a acestor tehnologii la nivel mondial şi, cu precădere, în spaţiul European.

Page 212: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

204

5.3. Starea pădurilor

5.3.1. Fondul forestier Fondul forestier cuprinde pădurile, terenurile afectate de împăduriri şi cele care servesc nevoilor gospodăririi silvice: terenurile pentru administrare silvică, drumurile şi alte căi de acces în pădure, apele şi talvegurile acestora din interiorul pădurilor, terenurile pentru culturi cinegetice şi piscicole, pepinierele silvice, răchităriile, terenurile neproductive trecute în fondul forestier. Scopul silviculturii este de a pune la îndemâna proprietarilor şi a celor care activează sau cooperează în gestionarea durabilă a resurselor forestiere, de cunoştinţe, tehnici şi tehnologii necesare în vederea apărării, optimizării şi valorificării în grad superior a produselor şi influenţelor binefăcătoare oferite de pădure, fără a-i periclita existenţa şi stabilitatea ecosistemică în spaţiu şi timp. Se impune tot mai mult diferenţierea raţională şi eficientă a organizării şi gospodăririi eficiente a pădurilor cu rol principal de producţie, dar şi a celor cu funcţii prioritare de protecţie a localităţilor, a solurilor, a lacurilor de acumulare, a celor de interes cinegetic, ştiinţific, peisagistic, a celor din bazinele hidrografice torenţiale, a rezervaţiilor naturale. Silvicultura este chemată să-şi adapteze şi perfecţioneze continuu tehnicile şi tehnologiile de întemeiere şi îngrijire a pădurii, de alegere şi aplicare a regimelor şi tratamentelor, de reconstrucţie a ecosistemelor necorespunzătoare structural şi funcţional, de conservare eficientă a pădurilor supuse regimului special de conservare sau de ocrotire integrală. Din statisticile elaborate sub egida FAO rezultă că suprafaţa actuală a fondului forestier planetar este de circa 3,9 milioane hectare, reprezentând aproximativ 30% din suprafaţa uscatului. Raportată la populaţia globului rezultă în medie 0,6 ha/locuitor. Se estimează că 47% din resursele forestiere se găsesc în zonele tropicale, 33% în cele boreale, 11% în cele temperate şi 9% în cele subtropicale. Pe teritoriul ţării noastre, pădurile au ocupat cea mai mare întindere în trecut. Se estimează că acestea au ocupat cca. 80% din suprafaţa uscatului, restul fiind ocupat de vegetaţie stepică-15% şi vegetaţie alpină, subalpină, acvatică şi palustră-5%. Influenţele antropice, manifestate încă din epoca fierului în România, au determinat reducerea fondului forestier la o suprafaţă de 6,37 milioane ha, respectiv 26,7%, ceea ce conferă o poziţie slabă în Europa şi pe plan mondial. La nivelul judeţului Arad suprafaţa totală de fond forestier este de 182865,6 ha, distribuită după cum urmează:

- Direcţia Silvică Arad - 124094 ha; - Ocoale silvice private - 58771,6 ha.

§ O.S.Codrii Iancului loc. Hălmagiu, 11003 ha, § O.S. Zărand loc.Târnova, 10312 ha, § O.S. Dumbrava loc. Beliu, 10415,3 ha, § O.S.Codrii Zărandului loc.Sebiş, 12370 ha, § O.S. Valea Mureşului, loc. Bârzava, 8894 ha, § O.S. Lungu Bălănescu, loc. Buteni 5777,3 ha.

La nivelul judeţulului Caraş- Severin suprafaţa totală de fond forestier este de

402.168 ha, distribuită după cum urmează: proprietate publică a statului administrată deRegia Naţională a Pădurilor-346.634

ha; proprietate publică a unităţilor administrative teritoriale - 31.108 ha;

Page 213: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

205

proprietate privată a persoanelor juridice - 11.899 ha; proprietate privată a persoanelor fizice - 12.527 ha.

La nivelul judeţului Hunedoara fondul forestier împreună cu vegetaţia forestieră

din afara fondului forestier însumează 340.294 ha. Din totalul fondului forestier ce aparţine judeţului Hunedoara (306105 ha), în proprietatea statului se află cea mai mare suprafaţă: 60,96%.

În figura 5.3.1.1 este redată vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, însumând 23.445 ha, pe următoarele categorii: păşuni împădurite - 11.426 ha, perdele forestiere de protecţie - 4 ha, păşuni cu arbori - 3033 ha, aliniament de arbori - 75 ha, parcuri din intravilan - 70 ha, jnepenişuri - 5.669 ha, respectiv zone de protecţie a obiectivelor de interes naţional - 3.168 ha.

Fig.5.3.1.1. Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier Potrivit informaţiilor furnizate de Directia Silvică Deva, din totalul fondului forestier

de stat administrat de aceasta, 116338 ha sunt în grupa I de protecţie (cu 14168 ha mai puţin decât în anul 2005) şi 70271 ha sunt în grupa a II-a de proudcţie şi protecţie (cu 7446 ha mai puţin decât în anul anterior).

În judeţul Timiş, suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat pe care o administrează Direcţia Silvică Timişoara, la data de 31.12.2006 este de 83 744 ha.

5.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Funcţia economică a pădurii are ca obiectiv prioritar producţia de lemn, care constituie produsul de bază, precum şi valorificarea altor produse, cum sunt: produse cinegetice, salmonicole, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, plante medicinale din flora spontană, resurse melifere, seminţe forestiere, răşină, furaje, etc.

Reglementarea acţiunilor privind valorificarea produselor pădurii se realizează prin amenajamentul silvic, în condiţiile în care să nu fie afectată buna gospodărire a pădurilor, producţia de lemn şi funcţiile de protecţie ale pădurilor.

Funcţia economică a pădurii privind producţia de lemn are în vedere următoarele obiective:

păşuni împădurite:

perdele forestiere de protecţie

păşuni cu arbori

aliniament de arbori

parcuri din intravilan

jnepenişuri

zone de protecţie a obiectivelor de interes naţional

Cascada Beuşniţa

Page 214: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

206

- producerea în principal de arbori groşi şi de calitate superioară în vederea obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice; - producerea în principal de arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de cherestea; - producerea în principal de arbori mijlocii şi subţiri pentru lemn de celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.

Recoltarea masei lemnoase în procesul de exploatare al arborilor se realizează prin aplicarea diferenţiată a tratamentelor în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc pădurile în cadrul celor două grupe funcţionale, condiţiile social-economice şi tehnico-organizatorice. Judeţul Arad Valorificarea produselor principale şi secundare ale pădurii la nivelul judeţului Arad în cursul anului 2006, este următoarea: - seminţe forestiere: 4,5 to; - puieţi forestieri din pepinierele din judeţul Arad: 211 bucăţi valorificaţi, iar un număr de 1045000 bucăţi folosiţi pentru împăduriri; În cursul anului 2006, Direcţia Silvică Arad, a valorificat produse principale şi secundare ale pădurii, după cum urmează: seminţe forestiere: 4,5 to; puieţi forestieri din pepinierele din judeţul Arad: 139570 buc; fructe de pădure: măceşe congelate 10 to; ciuperci comestibile din flora spontană 10t alte produse şi accesorii: plante medicinale 11 to, cu valoarea de 15400 RON; pomi de iarnă 137500 buc, in valoare de 2294 RON. În ceea ce priveşte valorificarea produselor principale şi secundare ale pădurilor, la nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, situaţia se prezintă în felul următor: - În cadrul Ocolului Silvic Zărand, loc. Târnova, în anul 2006, s-au valorificat puieţi forestieri din pepiniere proprii: 12150 buc. - În cadrul Ocolului Silvic Valea Mureşului, loc. Bârzava, în anul 2006, s-au valorificat 52 pomi de iarnă. -În cadrul Ocolului Silvic Lungu Bălănescu, loc. Buteni, în anul 2006, s-au valorificat 200 pomi de iarnă, în valoare de 6490 RON. Judeţul Caraş- Severin

În anul 2006 s-a recoltat un volum de 674,9 mii m3 masă lemnoasă, din care - tăieri de produse principale, inclusiv din tăieri de conservare rezultat prin aplicarea de tratamente intensive în arborete ajunse la vârsta exploatabilităţii tehnice şi din tăieri de îngrijire în arborete tăiere şi din produse de igienă rezultate din curăţirea pădurilor de arbori căzuţi şi rupţi de vânt şi zăpadă, mai mic faţă de posibilitatea anuală. În anul 2006 pe lângă lemn, pădurea a furnizat şi alte produse, din care menţionăm: fructe de pădure (afine, mure, măceşe, coarne, porumbe, etc.), 31 to ciuperci comestibile (hribi, gălbiori, ghebe, crăiţe ), 0 to plante medicinale şi părţi şi produse din acestea - 18,5 to.; carne de vânat şi vânat în vin, piei de vânat etc. - 3 to. Judeţul Hunedoara

Page 215: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

207

Pe teritoriul judeţului Hunedoara mai mult de jumătate din arborete sunt încadrate în grupa I funcţională - unde funcţia de producţie este secundară. Chiar şi din fondul forestier, care nu e proprietate de stat, 71274 ha sunt încadrate la grupa I funcţională şi doar 47340 ha în grupa a II-a - de producţie şi protecţie. Chiar şi în aceste condiţii producţia de masă lemnoasă s-a realizat la un nivel corespunzător, acoperitoare pentru nevoile de administrare a fondului forestier. Producţia de masă lemnoasă a Direcţiei Silvice a scăzut în anul 2006 la 314, 8 mii m3 (faţă de 400,5 mii m3 în anul 2005). Din acestea 132,3 mii m3 au fost răşinoase. Dar, din fondul forestier, pe lângă producţia de masă lemnoasă, s-au valorificat economic şi produsele accesorii (vânat – 6 tone, cu 0,5 tone mai mult decât în anul 2005, 13 tone de păstrăv pentru consum şi pomi de Crăciun). Comparativ cu anul 2005 se poate constata o scădere a producţiei de masă lemnoasă atât la nivelul Direcţiei Silvice, cât şi la nivelul altor proprietari. Judeţul Timiş

Suprafaţa împădurită a judeţului Timiş, proprietate publică de stat, pe care o administrează Direcţia Silvică Timişoara se compune din:

- 27 455 ha păduri cu funcţii speciale de protecţie (a apelor, solului, climei, păduri pentru recreere, păduri monumente ale naturii, rezervaţii, etc. );

- 54 213 ha păduri cu funcţie de producţie şi protecţie, din care se urmăreşte recoltarea de masă lemnoasă de calitate superioară şi de alte produse ale pădurii.

5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Judeţul Arad

Cantităţile de masă lemnoasă puse în circuitul economic, în anul 2006 la nivelul judeţului arad, conform datelor furnizate de către ITRSV Arad, sunt următoarele: -pentru agenţi economici 398000 m3

-pentru consumul populaţiei 98 m3. Datele despre cantităţile de masă lemnoasă puse în circuitul economic, în anul 2006, de către Direcţia Silvică Arad nu au fost puse la dispoziţia APM Arad. La nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, situaţia masei lemnoase puse în circuitul economic este următoarea: Ocolul Silvic Zărand, loc. Târnova - a pus în circuitul economic, în 2006, o cantitate de 20513 m3de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 12690 m3 de masă lemnosă pentru consumul populaţiei. Ocoloul Silvic Valea Mureşului, loc. Bârzava - a pus în circuitul economic, în anul 2006, o cantitate de 18400 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 2500 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei. Ocolul Silvic Dumbrava, loc. Beliu - a pus în circuitul economic, în anul 2006, o cantitate de 17000 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 10300 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei. Ocolul Silvic Codrii Iancului, loc. Hălmagiu - a pus în circuitul economic, în anul 2006, o cantitate de 15500 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 7400 m3de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei. Ocolul Silvic Codrii Zărandului, loc. Sebiş -a pus în circuitul economic, în anul 2006, o cantitate de 20476 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 9928 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei.

Page 216: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

208

Ocolului Silvic Lungu Bălănescu, loc. Buteni- a pus în circuitul economic, în anul 2006, o cantitate de 14 m3 de masă lemnoasă pentru agenţii economici şi o cantitate de 2,3 m3 de masă lemnoasă pentru consumul populaţiei. Judeţul Caraş- Severin

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006 din pădurile proprietate a statului, proprietate a unităţilor teritorial administrative şi din pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice pentru agenţii economici şi pentru aprovizionarea populaţiei este de 674,9 mii m3 şi se situează sub nivelul posibilităţii anuale a pădurilor.

De menţionat este şi faptul că din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier s-a pus în circuitul economic cantitatea de 520,29 mii m3 masă lemnoasă sub formă de lemn de lucru şi lemn pentru foc.

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2006 din fondul forestier, în volum de 704,1 mii m3 a fost atribuită agenţilor economici, iar restul s-a recoltat pentru aprovizionarea populaţiei din mediul rural cu lemn de lucru şi lemn de foc.

Cea mai mare cantitate de lemn pusă în circuitul economic pentru agenţii economici s-a realizat din tăieri de produse principale şi s-a materializat în buşteni pentru furnire estetice şi tehnice, buşteni pentru cherestea, lemn pentru celuloză PAL şi PFL şi pentru lemn de foc, iar din rărituri s-a obţinut în principal lemn pentru construcţii, lemn pentru diverse utilizări (celuloză, PAL şi PFL) şi lemn de foc.

Din totalul masei lemnoase puse în circuitul economic ponderea cea mai mare o deţine fagul (448,3 mii m3), urmat de speciile de răşinoase (90,6 mii m3), stejari (60,1 mii m3), diverse specii tari (55,6 mii m3 ) şi diverse specii moi (51,8 mii m3). Judeţul Hunedoara

Informaţiile privind masa lemnoasă pusă în circuitul economic sunt distribuite astfel: din păduri proprietate a statului, gestionate de Direcţia Silvica Hunedoara, producţia de masă lemnoasă a fost în anul 2006 de 314,8mii mc, din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale s-au recoltat 25,9 mii mc în 2006 (faţă de 18,0 mii mc în 2005), din pădurile proprietate privată s-au recoltat 29,9 mii mc în 2006 (faţă de 43,0 mii mc în 2005), iar din afara fondului forestier1,9 mii mc în 2006 (faţă de 5,1 mii mc în 2005). Comparativ cu masa lemnoasă recoltată în anul anterior se constată o scădere la toţi deţinătorii de păduri, în anul 2006. Judeţul Timiş

În anul 2006 a fost pus în circuitul economic un volum total de 254.8 mii mc, din care : - 189 mii m3 reprezintă produse principale, rezultate din arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii ; - 47.6 mii m3 reprezintă produse secundare, rezultate din aplicarea tăierilor de îngrijire a arboretelor (operaţiuni culturale); - 18.2 mii m3 reprezintă produse de igienă .

5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Din suprafaţa totală a judeţului Arad, 7654 km2, un procent de 27% este ocupat de fond forestier, cu o repartizare preponderentă în zonele de deal şi de munte, la câmpie suprafaţa păduroasă fiind doar de 4,2% din total.

Pădurile din judeţul Caraş–Severin ocupă variate forme de relief, începând cu cele de câmpie şi continuând cu cele din regiunile de deal şi munte. Pădurile proprietate publică a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice în suprafaţă de 348.486 ha, ocupă terenuri din regiunea de câmpie, deal şi munte după cum urmează:

Page 217: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

209

- păduri situate în regiunea de câmpie 57.989,51 ha (14,5%) - păduri situate în regiunea de deal 200.445,00 ha (60,7%) - păduri situate în regiunea de munte 94 051,02 ha (24,8%)

Total: 348 486 ha. (100 %) Din repartiţia pădurilor pe regiuni rezultă că cea mai mare suprafaţă o deţin pădurile din regiunea de deal, urmate de vegetaţia forestieră din regiunea de munte şi de câmpie.

Vegetaţia forestieră din regiunea de câmpie este reprezentată de formaţii forestiere constituite din şleauri cu stejar pedunculat, cerete şi cereto – gârniţe, foarte rar stejărete pure de stejar pedunculat, şleauo - cerete şi cereto - şleauri.

Dintre tipurile de pădure din regiunea de câmpie mai importante menţionăm următoarele: 1. Stejăret de câmpie înaltă - este localizat pe câmpii înalte, neinundabile, şi este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai găsesc: cerul, gârniţa, carpenul, ulmul de câmp, frasinul. Se găsesc şi unele faciesuri cu cer; carpen în etajul dominat; jugastrul şi arţar tătăresc; tei argintiu; frasin; 2. Ceret pur - Arboretele de cer pur se află în câmpiile înalte spre regiunea deluroasă şi lor li se adaugă uneori: gârniţa, stejarul pedunculat, carpenul, jugastrul, arţarul tătărăsc, teiul argintiu, părul pădureţ etc.; de obicei aceste specii sunt diseminate; 3. Gârniţet pur- localizat pe şesurile înalte, deasupra ceretelor pure; în unele cazuri gârniţa este în amestec cu cer, stejar pedunculat, jugastru, măr şi păr pădureţ: 4. Şleau normal de câmpie - este tipul cel mai reprezentativ şi cel mai important din punct de vedere economic, format din stejar pedunculat, tei, frasin, uneori şi paltinul de câmp; 5. Alte tipuri de pădure sunt cereto – gârniţetele şi şleao – ceretele care ocupă suprafeţe destul de reduse.

Vegetaţia din zona forestieră situată în regiunea de dealuri este caracterizată prin alternanţa de gorunete şi făgete şi mai puţin prin şleauri de deal şi alte amestecuri. Speciile de cer şi gârniţă apar pe alocuri sub formă de insule. Caracteristica principală a părţii de sud este dată de bogăţia elementelor termofile (pinul negru, castanul comestibil, alunul turcesc, cărpiniţa etc,). De asemenea făgetele pure sau în amestec cu alte specii (paltin, frasin, cireş, tei, carpen dintre foioase şi brad dintre răşinoase) ocupă suprafeţe întinse.

În cadrul formaţiilor de făgete, amestecuri de fag cu diferite foioase şi a gorunetelor menţionăm câteva tipuri reprezentative: 1. Făget de deal cu floră de mull - este cel mai reprezentativ tip de făget, foarte larg răspândit. Arboretele încadrate în acest tip sunt formate din fag la care se adaugă diseminat bradul, paltinul de munte, gorunul, gârniţa, carpenul, teiul, etc. Este de productivitate superioară, iar regenerarea naturală se produce foarte activ. 2. Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull - este localizat în sudul Banatului, pe pante foarte repezi, cu expoziţii diferite. Arboretele sunt bietajate, etajul dominant este format din fag, diseminat se mai găsesc: alunul turcesc, paltinul de munte şi de câmp, cireşul, teiul, frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie. 3. Făget de dealuri cu Rubus hirtus - este mai puţin răspândit. Arboretele sunt constituite din fag, la care se adaugă gorunul în proporţie de până la 0,2. Diseminat se află paltinul de munte şi de câmp. Creşterea arboretelor este destul de activă, iar productivitatea mijlocie. 4. Făget cu Carex pilosa - este larg răspândit la altitudini de 200 – 700 m, pe partea superioară şi mijlocie a versanţilor cu expoziţii diferite şi pante repezi. Arboretele sunt constituite din fag, la care se adaugă diseminat: gorunul, carpenul, cireşul, frasinul etc.

Page 218: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

210

5. Şleau de deal cu fag - este bine reprezentat în sudul Banatului. Arboretele sunt compuse din fag, carpen , tei argintiu mai rar, tei pucios, frasin, cireş, ulm de munte. Arboretele au o creştere destul de activă şi sunt de productivitate mijlocie. 6. Alte tipuri sunt: Făgeto - Carpinet cu floră de mull, Făgeto - Carpinet cu Carex pilosa întâlnite frecvent, au creşterea destul de activă şi activă, productivitatea mijlocie până la superioară, se regenerează uşor pe cale naturală. 7. Gorunet normal cu floră de mull - arboretele se găsesc la altitudini de 200 -750 m, pe platouri, coame şi în părţile superioare ale versanţilor. Arboretele sunt constituite din gorun, diseminat se mai găsesc, specii de cer, gârniţă, fag, carpen, jugastru, tei, etc. 8. Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula albida - arboretele se găsesc la altitudine de 300 – 600 m, pe versanţi cu diferite expoziţii. Arboretele sunt compuse din gorun, la care se adaugă în stare diseminată fag, carpen, ulm de munte, jugastru, de productivitate mijlocie. Vegetaţie din zona forestieră din regiunea de munte

Munţii Banatului şi Poiana Rusca sunt dominaţi de făgetele pure care se întind pe suprafeţe foarte mari reuşind să elimine alte formaţii. Numai în unele părţi apar insule de brădeto – făgete, la care se mai adaugă brădetele pure. În această regiune sunt unele infiltraţii de alte foioase constituite din gorunete, şleauri de deal şi chiar cerete şi gârniţete dar numai la periferie, din cauza atotcotropitoare a fagului. Dintre tipurile de pădure din această zonă menţionăm următoarele: 1. Brădet normal cu floră de mull - Se află pe expoziţii diferite, mai mult pe platouri

şi în părţile inferioare şi mijlocii ale munţilor, la altitudini de 400 – 1000m. Arboretele sunt compuse din brad, la care se adaugă: fagul, paltinul de munte şi foarte rar molidul, mesteacănul. Regenerarea bradului se face în bune condiţii alături de fag.

2. Brădeto – făget normal cu floră de mull - Arboretele se găsesc la altitudini de 600 – 1200 m, pe terenuri cu pante mici şi locuri aşezate. Arboretele sunt constituite din brad şi fag, amestecate în proporţii diferite. Diseminat se găseşte paltinul de munte, mai rar carpenul. Productivitatea arboretelor este superioară, iar regenerarea se produce cu uşurinţă.

3. Brădeto – făget cu floră de mull pe soluri schelete - Arboretele sunt formate din brad şi fag, larg răspândite, de productivitate mijlocie. Diseminat se găseşte paltinul de munte, mai rar carpenul şi frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie, iar regenerarea naturală se produce în condiţii mai grele decât în tipul normal.

4. Brădet amestecat - Se află pe platouri, la 600 – 650 m altitudine de productivitate superioară, cu cca. 50% brad şi 50% diverse foioase (fag, gorun, carpen, tei pucios, cireş etc.)

5. Pin negru cu mojdrean pe calcar - Se află la altitudini de 700 – 900 m, expoziţii sudice şi sud –estice, pe versanţi stâncoşi, cu soluri superficiale şi substrat de calcar tectonic.

6. Făget normal cu flori de mull - Este cel mai răspândit tip de pădure, identificat la altitudini de 700 – 1200 m şi chiar de 1300 m. Arboretele sunt de consistenţă plină, de productivitate superioară, regenerarea se produce foarte activ.

7. Făget montan cu Rubus hirtus - Se află la altitudini de 700 – 1350 m pe expoziţii însorite, sudice, vestice, sud – estice şi sud – vestice, mai mult la baza versanţilor, pe locuri aşezate, mici platouri, mai rar pe coaste înclinate. Arboretele sunt de productivitate mijlocie, constituite din fag, la care se adaugă diseminat bradul , mai rar molidul şi paltinul de munte.

8. Făget montan cu Luzula albida şi Făget montan cu Vaccinium myrtillus, destul de larg răspândite, la altitudini de 700 – 1400 m de productivitate inferioară.

Page 219: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

211

În judeţul Hunedoara, fondul forestier însumează o suprafaţă de 304.267(186609 RNP ha), distribuit pe principalele forme de relief în felul următor: - câmpie - 30.731 ha reprezentând 10,1% , din care 16794 ha în administraţia Direcţiei Silvice - deal - 125.054 ha reprezentând 41,1%, din care 72778 ha în administraţia Direcţiei Silvice - munte - 148.482 ha reprezentând 48,8%, din care 97037 ha administraţia Direcţiei Silvice De remarcat faptul că aproape 90% din suprafaţa fondului forestier este distribuită în zonele de deal şi montane, pe când la şes se află doar 10% (Fig. 5.3.4.1)

Page 220: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

212

Fig. 5.3.4.1.

Fig.5.3.4.1. Suprafaţa fondului forestier

Judeţul Timiş Suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat administrat de Direcţia

Silvică Timişoara este de 83744 ha , din care : • 25.580 ha în zona de câmpie; • 50.474 ha în zona de deal; • 7.690 ha în zona de munte.

5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor în anul 2006 Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene. Judeţul Arad Gradul de uscare al arboretelor administrate de Direcţia Silvică Arad, în anul 2006, pe specii şi subgrupe de specii este:

Tab.5.3.5.1. Uscări de păduri administrate de DS Arad

Suprafaţa de pădure afectată de uscare Din care:

Grupe de specii

Suprafaţă totală

de pădure

ha

TOTAL ha

Incipientă % şi ha

Slabă % şi ha

Medie % şi ha

Avansată % şi ha

Răşinoase 8232 - - - - -

Foioase 115862 2655 3,76% /100

50,2% / 1333

46,02 % / 1222

TOTAL 124094 2655 100 1333 1222 Atacuri de Lymantria dispar s-au semnalat, pe suprafaţa de 13995 ha, la OS Criş, OS Iului Moldovan şi OS Lipova.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

deal munte campie

total judetR.N.P.

Page 221: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

213

Pe raza Ocoalelor Silvice: Zărandul, loc. Târnova , Dumbrava, loc. Beliu, Valea Mureşului, loc. Bârzava , Codrii Zărandului, loc. Sebiş, Lungu Bălănescu, loc. Buteni nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici şi nici fenomene de uscare a arboretelor, din fondul forestier administrat.

Pe raza Ocolului Silvic Dumbrava nu s-au semnalat atacuri de dăunători biotici, iar în ceea ce priveşte fenomenul de uscare al arboretelor, situaţia se prezintă în felul următor:

Tab.5.3.5.2. Uscare arborete OS Dumbrava

Suprafaţa de pădure afectată de uscare

Din care: Grupe de specii

Suprafaţă totală de pădure

ha TOTAL

ha Incipientă % / ha

Slabă % / ha

Medie % / ha

Avansată % / ha

Răşinoase 737,1 118,9 73 /87,1 18,67 /22,2 8,07 /9,6 -

Foioase 9548,1 1282,8 69,61 /893,6

18,33 /235,2

10,37 /133,1 1,6 /20,9

TOTAL 10285,2 1401,7 980,7 257,4 142,7 20,9

Judeţul Caraş-Severin Statistica bolilor şi dăunătorilor în pepiniere, plantaţii, răchitării şi arborete

s-a întocmit pe baza datelor culese în teren şi a evidenţelor de la ocoale silvice privind semnalarea şi depistarea agenţilor vătămători în anul 2006. Aceste date s-au analizat şi centralizat la nivelul Direcţiei Silvice Reşiţa separat pentru pepinierele şi arboretele din fondul forestier administrat de Regia Naţională a Pădurilor.

În cazul suprafeţelor cu pădure care aparţin proprietarilor, persoane juridice în baza Legii nr.18/1991 şi Legii nr.1/2000, nu există contracte de administrare încheiate cu Direcţia Silvică Reşiţa, ca urmare nu s-a întocmit statistica bolilor, dăunătorilor şi prognoza vătămărilor probabile care se vor produce în anul 2006.

Pepiniere A. Insecte În anul 2006 s-a semnalat numai prezenţa larvelor de cărăbuşi în pepiniere, care

au produs atacuri şi au fost combătuţi după cum urmează: - Melolontha M. - pe o suprafaţă de 208,6 ari, în scădere faţă de 2005 când a fost prezent pe 431,5 ari. Combaterea s-a realizat cu Sinoratox 5G prin prăfuirea culturilor, tratarea puieţilor prin îmbăierea rădăcinilor înaintea replicării, prin utilizarea unei doze de 75 kg de substanţă la un hectar de pepinieră; - Grillotalpa G. - nu a fost semnalată. Acest dăunător a fost combătut în anul 2001 pe întreaga suprafaţă unde a fost semnalat. - B. Paraziţii vegetali - Următorii paraziţi vegetali au fost semnalaţi în anul 2006 în pepiniere: - Fusarium SP., Pytthium şi Botrytis - s-au manifestat în pepiniere, dar mai ales în solarii pe o suprafaţă de 32,4 ari; tratamente aplicate cu Previcur şi Zeama Bordeleză având caracter preventiv; - Microsphaera A. şi Oidium - s-a înregistrat pe o suprafaţă de 96,7 ari, în creştere faţă de nivelul anului trecut când s-a manifestat pe 84,5 ari; tratament pentru combaterea făinării prin utilizarea substanţei Tilt, cu o doză de 0,2l/ha; - Ruginile nu au fost semnalate.

C. Mamifere şi Păsări

Page 222: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

214

În anul 2006 şoarecii nu au fost semnalaţi şi nu au produs vătămări. Nu s-au mai înregistrat pagube produse de păsări, veveriţe şi mistreţi.

D. Factori abiotici vătămători Ca şi în anul anterior, s-au înregistrat numeroase excese din punct de vedere

climatic care să afecteze culturile, în prezent suprafeţele afectate au scăzut, după cum urmează: ü ploi torenţiale şi grindina au afectat o suprafaţă totală de 27 ari cu intensităţi

puternice, culturile fiind calamitate în anul 2006 la Ocoalele Silvice: Berzasca, Băile Herculane, Anina, Nera şi Caransebeş;

ü gerurile târzii nu au afectat culturile; ü seceta excesivă s-a manifestat pe 5 ari, cu intensităţi puternice la Ocolul Silvic Oraviţa.

Arboretele şi Răchitării A. Insecte Din categoria insectelor care atacă rădăcina, tulpina şi lujerii, în cursul anului 2006, nu au fost semnalaţi dăunători. ü Insectele xilofage, reprezentate prin Cryptorrhynchus lapathi, nu au fost semnalate, răchitările fiind dezafectate; ü Geometridaele (Cotarii - în principal Operophtera brumată) au fost semnalate pe o suprafaţă de 896,3 ha; acest defoliator a produs atacuri în raza ocoalelor silvice: Moldova Nouă şi Bocşa Montană; nu s-au efectuat combateri şi nu sunt necesare lucrări de combatere; ü Tortrix viridana a fost semnalată pe 2538,2 ha, pe raza ocoalelor silvice: Păltiniş, Mehadia, Băile Herculane, Berzasca, Moldova Nouă, Sasca Montană, Oraviţa, Reşiţa, Bocşa Montană, Bocşa Română şi Carnsebeş; nu s-au executat combateri chimice sau biologice în anul 2006 şi nu se propun nici pentru anul 2007 - întreaga suprafaţă fiind propusă pentru supraveghere; ü Lymantria dispar nu a fost semnalat (nu s-au identificat ponte în teren). Suprafaţa efectiv infestată în anul 2005 cu Lymantria dispar a fost de 8505,5 ha din care pe raza ocoalelor silvice: Mehadia – 322,3 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei - conservare specială); Băile Herculane 1969,2 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei); Berzasca - 4608,1 ha şi Moldova Nouă - 578,7 ha (suprafaţa infestată face parte din Parcul Natural Porţile de Fier). În primăvara anului 2006 s-a efectuat combateri după cum urmează: ü Combaterae avio, cu Rimon 10EC pe suprafaţa de 645 ha - la Ocolul Silvic Berzasca, folosindu-se 200 ml preparat/ha; ü Combaterea de la sol, cu Rimon 10 EC pe suprafaţa de 32 ha - la Ocolul Silvic Băile Herculane (o bandă de 50 de m în jurul staţiunii), folosindu-se 200 ml de preparat/ha; ü Combaterea de la sol cu preparatul viral Inf-Ld, pe 170 ha (doza de 30 g preparat la ha), din care 67 ha - Ocolul Silvic Berzasca, 67 ha - Ocolul Silvic Băile Herculane şi 36 ha - Ocolul Silvic Mehadia; ü Toată suprafaţa pe care s-au executat combateri reprezintă păduri de stat din administrarea Direcţiei Silvice Reşiţa.

În urma verificării eficacităţii tehnice a tratamentelor aplicate, conform procesului verbal nr.5385/15.06.2006, verificare la care au participat dr. ing. Romică Tomescu şi dr. ing. Constantin Neţoiu - din partea I.C.A.S., au rezultat următoarele:

1. La Ocolul Silvic Băile Herculane – zona de combatere 100 ha, s-au aplicat pe suprafaţa de 32 (banda de 50 m în jurul staţiunii) tratamente de la sol cu aerosoli

Page 223: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

215

reci cu produsul Rimon cu doza de 0,2l/ha - s-a constatat că populaţia de omizi a fost redusă drastic pe 68 de ha s-a aplicat preparatul viral Inf Ld - sunt evidente manifestările apizootiei virale, defolierele s-au redus semnificativ (15 -20% la gorun). 2. La Ocolul Silvic Mehadia – din suprafaţa de 322 ha infestată (majoritatea puternice), s-a aplicat preparatul viral Inf Ld - în zonele mai accesibile, pe o suprafaţă de 36 ha - pe întreaga suprafaţă s-au observat simptomele epizootiei virale, iar populaţia de omizi încă vii, prezintă semne evidente de parazitare datorată unor specii de Diptere. 3. La Ocolul Silvic Berzasca- suprafaţa totală infestată 4608 ha, din care 3882 ha puternic şi foarte puternic infestate. S-au aplicat tratamente avio cu produsul Rimon 10 EC pe 645 ha - din sondaje a rezultat o eficacitate de 96%. De asemenea s-a aplicat preparatul viral Inf Ld pe suprafaţa de 67 ha, unde s-au observat simptomele epizootiei virale care a condus la un procent foarte mare de mortalitate.

ü Lymantria monacha a fost depistată în 8 ocoale silvice, pe o suprafaţă de 2113,4 ha, în prezent se află în stadiul de latenţă;

ü Semasia R. Şi Choristoneura M. - au o prezenţă sporadică pe cca.1357 ha, în arboretele cu brad din Ocolul Silvic Anina, în prezent sunt în stare latentă;

ü Coleophora laricella a fost semnalat pe o suprafaţă de 10 ha, la Ocolul Silvic Anina, în prezent se află în stadiul de latenţă;

Răchitarii ü Cryptorrhynchus lapathi – nu a fost semnalat; ü Melasoma populi - asociat cu Lipyrus palustris nu au fost semnalaţi. Arboretele ü Ipidaele - au fost depistate pe o suprafaţă totală de 4083,2 ha (801,2 ha la brad şi 1282 ha la molid).

Paraziţi vegetali ü Microsphaera A .- a fost semnalată şi a produs atacuri uniforme, de intensitate mijlocie pe 9,9 ha, în regenerările naturale şi artificiale la Ocolul Silvic Bocşa Montană; ü Armilaria M.,Fomes A. şi Viscum A. - s-au depistat în arborete mature de brad şi amestecuri de brad cu foioase pe raza ocoalelori silvice: Anina şi Bocşa Montană. B. Mamifere şi Păsări Nu au produs atacuri şi pagube în arboretele tinere de răşinoase şi foioase. C. Factorii abiotici vătămători ü Rupturile de zăpadă s-au înregistrat la Ocolul Silvic Anina, unde au afectat o suprafaţă de 1500 ha, dar neuniform şi cu o intensitate slabă. ü Doborâturile şi rupturile de vânt, s-au înregistrat pe 3318,7 ha, la ocoalele silvice: Păltiniş, Rusca Montană, Băile Herculane, Anina, Reşiţa şi Caransebeş. Fenomenele s-au produs dispersat şi au afectat în total 5000 mc volum de material lemnos. ü Ploile torenţiale , Ploile acide, Seceta - s-au manifestat după cum urmează: ploi torenţiale şi alunecări de teren s-au înregistrat pe 0,5 ha - la Ocolul Silvic Reşiţa; seceta a afectat puternic 2,6 ha plantaţii la ocoalele silvice: Oraviţa şi Anina, unde culturile au fost calamitate. ü Uscarea arborilor a afectat 846 ha cu cvercinee, 2561,9 ha cu brad, 181 ha cu molid, 135,8 ha cu pin şi 10 ha cu duglas. Nu s-au înregistrat uscări în masă ale arborilor. De menţionat este şi faptul că în pădurile judeţului Caraş-Severin s-au evaluat un număr total de 5439 arbori, cuprinşi în sondaje cu caracter permanent ale reţelei naţionale de monitoring. Lucrările de teren s-au efectuat în perioada 15 iulie -15 septembrie 2006, iar culegerea, validarea şi prelucrarea automată a datelor la nivelul ocoalelor şi Direcţiei Silvice, în perioada 25 septembrie – 30 decembrie 2006.

Page 224: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

216

Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost: defolierea – decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările fizice, datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra pădurilor. Rezultatele obţinute asigură la o probabilitate de acoperire 95 %, o precizie de ±2 % şi o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a pădurilor la nivel judeţean pe total specii, grupe de specii (răşinoase, foioase, cvercinee, etc.) şi principalele specii. Judeţul Hunedoara În urma informaţiilor obţinute de la Direcţia Silvică în anul 2006, în fondul forestier, nu s-au produs incendii, în timp ce în anul 2005 au fost incendii în 4,4 ha pădure,nu au fost semnalate inundaţii în fond forestier. Faţă de anul 2005, suprafaţa de pădure afectată de alte cauze a scăzut considerabil.

Arboretele din judeţul Hunedoara sunt în majoritate păduri de amestec şi prezintă o rezistenţă crescută la acţiunea factorilor vătămători naturali biotici şi abiotici. Starea de sănătate a arboretelor este în general bună, acest fapt fiind evidenţiat şi în urma analizei comparative a situaţiei din anii 2006 şi 2005. Ca urmare a lucrărilor de depistare şi prognoză efectuate în anul 2006, în arboretele din judeţul Hunedoara a fost semnalată prezenţa dăunătorilor şi bolilor pe o suprafaţă de 32,5 ha, reprezentând o suprafaţă infimă din totalul suprafeţei acoperite cu pădure. În majoritatea suprafeţelor dăunătorii se află în stare de latenţă (61% din totalul suprafeţei pe care au fost semnalaţi dăunători), densitatea populaţiilor de insecte menţinându-se sub nivelul de la care suprafaţa se consideră infestată. Această situaţie caracterizează principalii defoliatori ai speciilor de răşinoase şi de foioase. Gradul de infestare sau de vătămare a arboretelor a fost în majoritate foarte slab sau slab (pe 80% din suprafaţa infestată). Excepţie fac suprafeţele afectate de doborâturi de vânt, care în unele puncte au atins nivelul de vătămare puternică şi foarte puternică (grad mediu de vătămare – pe 10% din suprafaţa totală infestată şi puternic sau foarte puternic pe 8% din suprafaţa totală infestată).

Principalii dăunători (de prognoză) care au fost semnalaţi în cuprinsul judeţului în anul 2006 sunt cei a căror prezenţă se constată în mod obişnuit în fiecare an şi anume: a) în zona montană, în pădurile formate din specii de răşinoase: defoliatorul Lymantria monacha; gândacii de scoarţă ai molidului (Ips typographus, Pityogenes chalcographus, Ips amitinus) s.a.; în plantaţii - insecta Hylobius abietis; b) în zona de deal şi câmpie, în pădurile alcătuite din specii de foioase: insectele defoliatoare (Tortrix viridana, Lymantria dispar si Geometridae sp), în special în pădurile de stejari. Sporadic, a apărut şi ciuperca foliară Microsphaera abbreviata; Judeţul Timiş Stabilirea stării de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier, la nivelul anului 2006, în pădurile judeţului Timiş, a fost efectuată prin evaluarea unui număr de 1134 arbori, cuprinşi în 54 de sondaje permanente. Lucrările de teren s-au desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 septembrie 2006, iar Rezultatele la nivel de judeţ, încadrate în cele la nivel naţional, corespund din punct de vedere al structurării lor, atât solicitărilor Programului de Cooperare Internaţională privind evaluarea şi supravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP- Forest) şi Schemei Uniunii Europene privind protecţia pădurilor din Europa, cât şi celor ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Ministerului Agriculturii Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Institutului Naţional de Statistică şi Institutului Naţional de ingineria Mediului. Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost:

Page 225: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

217

• defolierea; • decolorarea frunzişului coroanelor arborilor; • vătămările fizice, datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra

arborilor. Rezultatele obţinute asigură la o probabilitate de acoperire de 95%, o precizie de ±2% şi o eroare de reprezentativitate de 1,02%, reflectând starea de sănătate a pădurilor la nivelul judeţului Timiş, pe total specii, grupe de specii (răşinoase, foioase, qvercinee, etc.) şi principalele specii.

5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri Judeţul Arad Recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier al judeţului Arad, se realizează pe baza posibilităţii arboretelor parcurse cu tăieri, calculată pe fiecare unitate de producţie (UP) şi ocol silvic, în funcţie de creşterea medie indicatoare. Posibilitatea arboretelor este diminuată în funcţie de reţeaua de drumuri forestiere existente; în judeţul Arad accesibilitatea în fondul forestier este doar de 6 m/ha. Posibilitatea pădurilor din judeţul Arad, pentru suprafeţele de fond forestier, administrate de către Direcţia Silvică Arad, conform amenajamentului pentru anul 2006, este: -tăieri de produse principale 255000 m3 -tăieri de produse secundare 69700 m3

-tăieri de igienă 30200 m3 -curăţiri 4100 m3 TOTAL: 359000 m3. În anul 2006, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor, prin Regia Naţională a Pădurilor, a aprobat, în funcţie de cantitatea de masă lemnoasă stabilită prin HG, pentru suprafeţele de fond forestier, administrate de către Direcţia Silvică Arad, următorul volum de masă lemnoasă: -pentru agenţii economici 336000 m3; -pentru nevoi proprii RNP 13000 m3; -pentru populaţie, lemn de foc 62000 m3; -pentru construirea de drumuri forestiere 4000 m3; TOTAL: 415000 m3. Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de RNP- Direcţia Silvică Arad, în anul 2006, este : -pentru agenţii economici 330000 m3; -pentru populaţie 62000 m3. TOTAL: 392000 m3 Judeţul Caraş- Severin Suprafaţa totală a pădurilor parcurse cu tăieri, în anul 2006, este de 9616,2 ha din care:

- în păduri proprietate publică a statului 4999,2 ha; - în păduri proprietate publică a unităţilor teritorial administrative 2289 ha, - în pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice 2328 ha.

De menţionat, este şi faptul că, în terenurile cu vegetaţie forestieră proprietate a statului, proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi a persoanelor private situate în afara fondului forestier, s-au efectuat tăieri de arbori pe suprafeţe de 1713 ha. În pădurile din fondul forestier s-au aplicat următoarele grupe de tăieri :

- tăieri de regenerare în codru şi crâng, tăieri de conservare şi tăieri de substituire – refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe suprafaţa de 4674,4 ha; tăierile de regenerare în codru şi crâng s-au aplicat în arborete exploatabile prin

Page 226: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

218

aplicarea de tratamente intensive, care au asigurat concomitent cu recoltarea lemnului şi regenerarea naturală cu specii valoroase ecologic şi economic, în proporţie de 70 – 80 % din suprafaţa parcursă cu tăieri;

- tăieri de produse accidentale pe suprafaţa de 12.875 ha pentru punerea în circuitul economic al lemnului rezultat din calamităţi naturale (doborâturi de vânt şi de zăpadă, uscarea în masă a bradului, alunecări de teren, etc.)

- operaţiuni de igienă şi din acţiuni de curăţire a pădurilor s-au realizat pe suprafaţa de 9899 ha; prin aceste acţiuni s-au recoltat şi pus în circuitul economic importante cantităţi de lemn din arbori uscaţi în mod natural, rupţi, dezrădăcinaţi, etc.;

- tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri – 7134 ha), prin care s-a realizat promovarea şi menţinerea în arborete a speciilor valoroase, selecţia artificială a arborilor, stimularea creşterii şi dezvoltării arboretelor, precum şi obţinerea unor cantităţi de lemn de mici dimensiuni pentru construcţiile rurale, PAL, PFL, lemn de celuloză şi lemn de foc.

- Judeţul Hunedoara Informaţiile privind tăierile de arbori din fondul forestier al judeţului Hunedoara s-au obţinut de la Direcţia Silvică Deva (care este cea mai mare deţinătoare a suprafeţelor din fondului forestier hunedorean). Principalele tipuri de tăieri executate în anul 2006 au fost: - tăieri de regenerare, care cuprind: tăieri succesive, tăieri de regenerare în crâng, tăieri de substituiri (refacere a arboretelor slab productive şi degradate), tăieri de conservare; tăieri de regenerare în codru formate din: tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite şi tăieri rase. Din totalul de 12837 ha parcurse cu tăieri în anul 2006 (faţă de 25.770 ha în 2005),12837ha au fost în proprietatea publică a statului, în timp ce 605 ha păduri (12.598 ha în 2004) au aparţinut altor deţinători. În fondul forestier s-au mai executat şi tăieri de produse accidentale care cuprind: produse accidentale în arborete peste 60 ani, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor, tăieri de îngrijire în pădurile tinere. Judeţul Timiş În anul 2006 a fost parcursă cu tăieri de regenerare o suprafaţă de 1813 ha, această suprafaţă fiind în cea mai mare parte regenerată deja natural (suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost cu asigurarea regenerării în cea mai mare parte pe cale naturală), iar restul suprafeţelor (cele parcurse cu tăieri rase, substituiri, refaceri) se vor regenera artificial . Lucrările de îngrijire în arboretele tinere s-au executat pe o suprefaţa de 4063ha. În regiunea Vest, în anul 2006 s-au tăiat 392.000m3 de masă lemnoasă (jud.Arad) şi 24.266,2 ha (judeţele Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş).

5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Judeţul Arad În cursul anului 2006 atât Direcţia Silvică Arad cât şi Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, nu au inventariat zonele cu deficit de vegetaţie forestieră. Judeţul Caraş-Severin are un procent mare de împădurire, situându-se pe locul doi, după judeţul Suceava. Din datele prezentate rezultă ca procentul de împădurire, în judeţul Caraş-Severin, este de 47,21%, fiind unul dintre cele mai ridicate din judeţele ţării.

Page 227: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

219

De asemenea suprafaţa medie cu vegetaţie forestieră pe cap de locuitor este de 1,2 ha, iar a pădurilor de 1,18 ha, ceea ce situează judeţul Caraş-Severin, cu mult peste media pe ţară - care este de numai 0,27 ha. Dat fiind procentul mare de împădurire în toate zonele de vegetaţie, apreciem că în judeţul Caraş-Severin nu există zone cu deficit de vegetaţie forestieră. Având în vedere faptul că în judeţ există în sectorul agricol mari suprafeţe de terenuri neproductive, datorită degradării solurilor prin eroziuni de suprafaţă în faze înaintate, eroziuni în adâncime, alunecări, precum şi suprafeţe mari de teren ocupate cu halde de steril - rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră, ca şi multe cariere părăsite, rămase de la exploatarea de suprafaţă a minereurilor şi şisturilor bituminoase (Anina) - se impun măsuri ca acestea sa fie redate în circuitul silvic, prin lucrări de reconstrucţie ecologică. De asemenea, în regiunea de câmpie - pe teritoriul administrativ al localităţilor Câmpia şi Socol - din apropierea vărsării râului Nera în Dunăre, terenurile agricole arabile sunt supuse puternic eroziunii eoliene, din care cauză productivitatea acestora a scăzut foarte mult. Pe aceste terenuri, au fost realizate în anii 1958 -1960 perdele de protecţie, în suprafaţă de 25 ha, după anul 1990 acestea au fost distruse de locuitorii satelor, astfel încât în prezent se impun măsuri pentru refacerea acestora în condiţiile în care există disponibilitate pentru asemenea lucrări din partea proprietarilor de terenuri şi a autorităţilor administrativ locale. Judeţul Hunedoara Potrivit informaţiilor obţinute de la Direcţia Silvică Deva, în judeţul Hunedoara există suprafeţe relativ reduse cu deficit de vegetaţie forestieră, dar în anul 2007 se va interveni cu împăduriri, prin plantări de puieţi. Judeţul Timiş În administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, prin Direcţia Silvică Timişoara se găseşte suprafaţa de 156,62 ha preluată din administrarea Agenţiei Domeniului Statului în baza H.G. nr. 1542/18.09.2003, pe raza comunei Jamu Mare. De asemenea au fost cumpărate tot pe raza comunei Jamu Mare 38,34 ha în baza HG 796/2002, iar pe raza localitatii Remetea Mica au fost preluate de la ADS Timiş 188 .39 ha terenuri degradate, în baza HG 1542/2006.

5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări Judeţul Arad În cursul anului 2006 ,atât pe raza Direcţiei Silvice Arad, cât şi a Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad nu s-a aprobat pentru nici o suprafaţă de teren aflată sub administrarea acestora, schimbarea categoriei de folosinţă pentru construire de drumuri forestiere. Judeţul Caraş-Severin În cursul anului 2006 nu au fost făcute solicitări pentru transferarea de terenuri din fondul forestier ocupate cu păduri sau având alte folosinţe pentru a fi utilizate în alte sectoare ale economiei naţionale.

La data de 31.12. 2006 au rămas nereprimite terenuri forestiere scoase temporar din circuitul economic, în suprafaţă de 2 ha cu termene de reprimire depăşite. Acestea sunt proprietate a statului, administrate de Direcţia Silvică Reşiţa prin ocoalele silvice: Rusca Montană (1 ha), Băile Herculane (1 ha). Din suprafaţa de 2 ha, Sucursala

Page 228: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

220

Hidrocentrale Caransebeş deţine o suprafaţă de 1 ha în ocolul silvic Băile Herculane (1ha) pentru lucrări de organizare de şantier şi alte amenajări hidrotehnice.

Pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier, înainte de anul 2004, s-au acordat prelungiri şi pentru acest an, în conformitate cu reglementările în vigoare. Dat fiind faptul, că unele din terenuri au fost scoase din circuitul silvic cu mai mulţi ani în urmă, se impune ca Direcţia Silvică Reşiţa să ia urgente măsuri împreună cu beneficiarii de lucrări - pentru redarea suprafeţelor în circuitul economic - prin lucrări de împădurire. Judeţul Hunedoara În timp ce în anul 2005 nu au existat suprafeţe de teren scoase din fondul forestier, în 2006, au fost ocupate definitiv 0,288ha în UP VI şi 0,031 ha în UP II, ambele în Ocolul Silvic Petroşani, beneficiar fiind Hidroelectrica S.A. S.H.Tg. Jiu. Judeţul Timiş Suprafaţa totală, scoasă temporar din fondul forestier proprietate publică de stat administrat de Direcţia Silvică Timişoara este de 2,7094 ha, utilizate in principal pentru cariere de exploatare a zăcămintelor de andezit .

5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2006 Judeţul Arad Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, în judeţul Arad, sunt: - împăduriri integrale 209 ha, din care 2% pierderi, 8% reuşită satisfăcătoare, 85% bună, 5% foarte bună - regenerări naturale 482 ha, cu reuşită bună. Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, pe suprafaţa fondului forestier administrat de către Direcţia Silvică Arad, sunt: - împăduriri integrale 123 ha în fondul forestier de stat şi 6 ha în fondul forestier administrat cu contract, - regenerări naturale 345 ha. Reuşita regenerărilor ( artificiale + naturale): 89% bună, 9% satisfăcătoare, 2% pierderi din cauza inundaţiilor. Suprafeţele de păduri administrate de către Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad, au fost parcurse cu lucări de regenerare prin împăduriri integrale (76,5 ha) şi regenerare prin împăduriri naturale (182,2 ha) .Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă; Judeţul Caraş-Severin Regenerarea pădurilor s-a realizat în anul 2006 pe cale naturală în proporţie de 66,4%, urmare a aplicării tratamentelor intensive, în cadrul regimului codru şi pe cale artificială, prin plantaţii şi semănături directe. Suprafaţa totală a regenerărilor a însumat 644 ha, din care: în fondul forestier domeniu public al statului 644 ha şi în fondul forestier aparţinând unităţilor administrativ teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice 0 ha. Pe grupe de specii forestiere din totalul regenerărilor ponderea cea mai mare o deţin foioasele cu 534 ha (83%), urmată de răşinoase cu 110 ha (17%). Dintre foioase, ponderea cea mai mare o reprezintă fagul, urmat de specii de stejar, frasin, paltin, cireş, şi tei, iar dintre răşinoase ponderea cea mai mare este reprezentată de molid, urmat de brad şi larice. Judeţul Hunedoara Direcţia Silvică Deva a executat în anul 2006 lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 229 ha (din care 213 ha fond forestier proprietate publică a statului, 5 ha fond forestier proprietate privată administrată de R.N.P., 11 ha alti deţinători). Pentru aceste

Page 229: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

221

lucrări s-au utilizat 1162 mii bucăţi puieţi (cei mai mulţi pentru suprafeţele proprietate de stat – 1137 mii bucăţi). Pe ternurile administrate de Direcţia Silvică Deva s-au regenerat natural 158ha (faţă de 486 ha în anul 2005) pădure. Judeţul Timiş Direcţia Silvică Timişoara a regenerat în anul 2006 o suprafaţa de 479 ha , din care :

• 342 ha pe cale naturală; • 137 ha pe cale artificială, prin împăduriri.

5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Pe parcursul dezvoltării social umane, rolul şi importanţa resurselor forestiere au crescut, dar cu diferenţe foarte semnificative de la o epocă la alta sau de la o zonă geografică la alta; de la începutul dezvoltării umane şi pe tot parcursul istoriei societăţii,pădurile, care au ocupat cea mai mare parte din suprafaţa uscatulu, au pierdut mereu, dar în ritmuri diferite, din întindere şi au jucat un rol din ce în ce mai important prin produsele şi influenţele lor binefăcătoare, asupra mediului fizic, biologic şi asupra existenţei şi securităţii social- umane. Cu toate că resursele forestiere continuă să se diminueze, cerinţele de lemn şi mai ales lemn pentru utilizări industriale au continuat să crească şi se întrevede încă un ritm ascendent de utilizarea lemnului. Aceste nevoi au condus la conştientizarea cât mai largă a rolului şi importanţei pădurilor, la necesitatea dezvoltării ştiinţelor silvice pentru a găsi soluţii privind presiunile antropice şi acoperirea nevoilor societăţii, în continuă creştere, cu produse şi servicii, precum şi la adoptarea unor legi şi programe, la niveluri naţionale sau internaţionale, de apărare şi dezvoltare a fondului forestier. Judeţul Arad Sensibilizarea publicului şi ridicarea conştiinţei sociale se realizează prin intermediul presei şi a televiziunii locale, cât şi prin manifestări prilejuite de „Luna pădurii„ din 15.martie - 15.aprilie; „Ziua mondială a mediului„ în data de 05.iunie; „Ziua internaţională a parcurilor” în data de 21.mai; „Ziua internaţională a păsărilor”, etc. În problema sensibilizării publicului, un real folos îl reprezintă colaborarea cu ONG-urile, care au ca obiect de activitate ocrotirea naturii, monumentelor naturii sau florei şi faunei sălbatice. Pe linia ocrotirii pădurilor, în cadrul acţiunii „Luna pădurii” se organizează conferinţe, lucrări în teren pentru executarea de plantaţii, concursuri între şcoli, pe diferite teme legate de protejarea pădurilor. Judeţul Caraş-Severin Presiunile antropice exercitate, asupra pădurilor din fondul forestier naţional, fondul forestier al unităţilor teritorial – administrative şi din pădurile private ale persoanelor juridice şi fizice, au constat în tăieri ilegale de arbori, păşunat cu animale domestice, nerespectarea regulilor silvice în exploatările forestier, etc. Astfel, prin fapte săvârşite fără drept de persoane, s-au tăiat arbori din fondul forestier din domeniu public al statului - în volum de 4300 mii mc, din care prin fapte ce constituie infracţiuni de 834 mc, contravenţii 7,6 mc, iar din tăieri ilegale de arbori - pe care personalul silvic de pază al pădurilor nu i-a putut justifica la controalele efectuate - 3443 mc şi s-a acordat ca risc în serviciu 16 mc. Valoare pagubelor rezultate din tăierea ilegală de arbori în volum 4300 mc a fost de 629095 lei, cele mai mari pagube s-au înregistrat la ocoalele silvice: Bocşa Montană, Bocşa Română, Văliug, Teregova, Rusca Montană şi Păltiniş. Prin păşunat ilegal s-au distrus puieţi forestieri, din care a rezultat un prejudiciu de 80 lei. În pădurile proprietate privată, a persoanelor juridice şi fizice, s-au tăiat arbori forestieri fără drept în volum de 319 mc, cu o valoare a pagubelor de 86372 lei.

Page 230: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

222

Prejudicii importante au fost constatate în anul 2006 în urma controalelor efectuate de organele silvice la agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului, precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare. Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori tăiaţi ilegal, seminţiş natural - din specii forestiere - distrus, vătămări produse arborilor prin zdrelirea scoarţei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaţi - destinaţi a rămâne pe picior -, eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaţi ilegal arbori în volum de 401,9 mc, 0,16 ha seminţiş natural distrus şi s-au produs însemnate pagube prin vătămarea arborilor nemarcaţi. Valoarea totală a pagubelor, din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor, s-a ridicat la 164 220 lei. Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului necontrolat, cu deosebire din zonele staţiunii balneo – climaterice Băile Herculane, ca şi din staţiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele Mic. Prejudiciile ce se aduc biodiversităţii, în general, constau din parcarea autovehiculelor în locuri nepermise, pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea de deşeuri menajere la întâmplare, degradarea arborilor şi plantelor prin ruperea de flori, de ramuri, recoltări de plante din zone speciale de conservare, scrierea pe arbori, deranjarea prin strigăte a faunei sălbatice, aprinderea de focuri în locuri nepermise şi lăsarea acestora aprinse la plecare etc. De asemenea, presiuni se exercită asupra pădurilor, în special a celor din apropierea oraşelor prin depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere, poluarea cu substanţe nocive emanate de instalaţiile industriale ale combinatelor siderurgice din Reşiţa şi Oţelu Roşu, precum şi prin fenomene de poluare transfrontalieră. Rezultă, cu pregnanţă, că presiunile antropice exercitate asupra poluării sunt puternice şi variate cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra diversităţii biologice caracteristice pădurilor, în multe situaţii cu consecinţe din cele mai nefavorabile asupra ecosistemelor forestiere. În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse, în anul 2006, un număr însemnat de acţiuni în scopul mediatizării importanţei protejării, protecţiei, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naţională a statului privind asigurarea integrităţii şi conservării fondului forestier naţional. S-au realizat mai multe emisiuni pe postul de radio Reşiţa pe probleme de gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s-au făcut publice acţiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor, a reconstrucţiei ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice la exploatarea lemnului. Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de protecţie a biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate . Prin personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, al Direcţiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor administraţiilor parcurilor naţionale, s-au realizat 40 de acţiuni de educaţie ecologică în şcoli, în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente aniversare, pe teme de protecţie a naturii. Au fost realizate mai multe panouri explicative - de avertizare şi de orientare - care s-au montat pe principalele trasee turistice, în apropierea staţiunilor turistice şi balneo-climaterice, precum şi în ariile naturale protejate, dar s-au şi refăcut cele deteriorate. Judeţul Hunedoara În judeţul Hunedoara nu s-au constatat aspecte negative în modul de gospodărire a pădurilor, lucrările executate în pădure au satisfăcut în cea mai mare măsură necesităţile materiale ale oamenilor şi au îndeplinit în aceeaşi măsură rolul lor de protecţie. În cursul anului 2006, au fost tăiaţi ilegal arbori din fondul cantoanelor

Page 231: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

223

silvice cu un volum de 3041 mc masă lemnoasă; 109,5 mc de masă lemnoasă au fost tăiaţi ilegal în parchetele de masă lemnoasă, iar 159,5 mc de material lemnos s-a confiscat în urma controalelor efectuate la circulaţia materialelor lemnoase şi comercializarea lemnului.

În anul care a trecut nu s-au semnalat incendii pe suprafeţe mari, care să aducă prejudicii fondului forestier. În ceea ce priveşte activitatea de recoltare a ciupercilor şi fructelor de pădure, aceasta este bine reglementată şi monitorizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Pentru o cât mai bună protecţie a acestei bogăţii sunt necesare acţiuni de conştientizare a publicului, acţiuni la care trebuie să subscriem cu toţii. Astfel în anul 2006 acţiunile de sensibilizare a publicului au fost diverse, la acestea participând şi Agenţia de Protecţie A Mediului. Judeţul Timiş Presiunile antropice exercitate asupra fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Timişoara sunt reprezentate în principal de sustragerile ilegale de arbori (în anul 2006 s-a sustras ilegal din fondul forestier un volum de 1364 mc), păşunatul abuziv, propagarea în pădure a incendiilor de păşune, depozitarea necontrolată de deşeuri, braconajul şi poluarea industrială. Acest factor actionează cu precădere în zona limitrofă a oraşului Timişoara, UP VII Pădurea Verde. Aici poluarea industriala cauzează uscări masive la multe exemplare. Pentru a conştientiza populaţia de pericolul ecologic pe care îl reprezintă presiunea antropică asupra pădurii au fost amplasate panouri de propaganda silvică. De asemenea, au fost amplasate bariere pe traseele cele mai frecventate si au fost amenajate locuri pentru odihnă şi fumat. Totodată, prin relaţiile cu organismele de presă este informat şi publicul larg de valoarea ecologică şi economică pe care o reprezintă pădurile administrate de Direcţia Silvică Timişoara, precum si de activităţile pe care le desfăşoară Corpul Silvic. În toate judeţele regiunii Vest au fost organizate acţiuni cu ocazia Lunii Pădurii (15 martie – 15 aprilie) , prin care s-a urmărit atragerea atenţiei populaţiei faţă de problema existenţei precare şi totodată a importanţei exitenţei pădurilor.

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol major de ordin fizico- geografic, biogeografic şi antropo-geografic prin variatele lor produse, dar mai ales prin influenţele binefăcătoare pe care le exercită, prin însăşi prezenţa lor pe mari întinderi terestre. Încă de la apariţia şi existenţa lor, pe cea mai mare parte a uscatului planetar, pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol important în formarea şi conservarea scoarţei terestre, în dinamica formării solului şi frânării proceselor erozionale, în modelarea topo şi microclimatului din interiorul şi din exteriorul pădurii, în realizarea şi menţinerea unei impresionante diversităţi biogeografice şi, nu în ultimul rând, în existenţa, dezvoltarea şi securitatea social umană. Pe parcursul istoriei, începând din paleozoic, ecosistemele forestiere au contribuit decisiv în formarea depozitelor de cărbuni şi a rezervelor petroliere, care constituie şi în zilele noastre o importantă resursă energetică fosilă. De-a lungul timpului, pădurile au jucat un rol inestimabil în formarea solurilor forestiere, iar o parte din acestea, în urma despăduririlor, au devenit cele mai fertile soluri pentru agricultură sau alte activităţi umane. Rolul fizico-geografic al pădurilor şi impactul silviculturii asupra naturii şi mediului, se manifestă în variate şi complexe moduri, printre care amintim: conservarea formelor

Page 232: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

224

de relief şi împiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, ameliorarea continuă a fertilităţii solurilor forestiere şi din apropierea pădurilor, păstrarea resurselor de apă şi echilibrul hidrologic, protecţia apelor minerale, modelarea climatului intern şi periferic al pădurii, protejarea unor obiective economice amplasate pe versanţi, ori zone expuse acţiunii unor factori perturbanţi vătămători (zone aride şi stepice, alunecări, avalanşe, protecţia lacurilor hidroenergetice, acumulările de apă potabilă etc.).

Sub raport bio-geografic, pădurile au exercitat şi vor exercita un rol important atât prin capacitatea pădurii de a găzdui o impresionantă diversitate biologică, cât şi prin forţa de a influenţa benefic şi biocenozele învecinate. În comunitatea de viaţă a pădurii există un număr mare de specii din floră şi din faună, precum şi microorganisme; astfel, se estimează că impresionanta diversitate biologică întâlnită la nivelul unei păduri, care îi conferă o mare diversitate structurală spaţială şi trofică, contribuie la creşterea stabilităţii sale ecosistemice. De asemenea, actualmente se acceptă fără rezerve că pădurile exercită un rol deosebit de important în securitatea culturilor agricole şi a altor biocenoze din apropierea sa. Pădurea şi vegetaţia forestieră pot exercita o importantă funcţie urbanistică, antipoluantă, peisagistică şi sanitară; de aceea, eforturile silviculturii trebuie îndreptate în viitor spre prevenirea destrămării, degradării sau dispariţiei pădurilor şi a vegetaţiei forestiere şi în direcţia creşterii procentajului de împădurire în zonele cu deficit considerabil de păduri. La scară planetară, dar şi locală, putem afirma că impactul silviculturii asupra mediului este doar una pozitivă, deoarece pădurile reprezintă unica resursă de masă lemnoasă cu alese însuşiri tehnologice, dar şi mijlocul durabil şi inegalabil de protecţie şi conservare a mediului fizic, biologic şi social-uman.

5.5. Concluzii Peisajul geografic în partea de sud vest a ţării, prin formele de relief cât şi prin numărul foarte mare de fenomene carstice, cu o structură geologică deosebită şi cu o climă cu influenţe mediteraneene, au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi bogate specifice acestei regiuni ceea ce i-a conferit un caracter de unicitate. Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură, din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important, ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora. Consiliile locale ale unităţilor administrativ - teritoriale nu acordă suficientă atenţie politicii de protecţie şi conservare a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Din cauza acestui fapt unele habitate naturale şi unele specii de plante şi animale sunt afectate ca urmare a activităţilor antropice necontrolate. Se poate concluziona că, pe ansamblu, starea ariilor naturale protejate de pe teritoriul regiunii Vest este bună, fiind bine gospodărite ariile care au administraţie proprie şi cele date în custodie. Dezvoltarea durabilă a ariilor protejate din regiune este direct/strâns legată de calitatea Planului de Management elaborat de custodele/administratorul ariei protejate respective. Una din principalele consecinţe benefice ale administrării durabile a unei arii protejate sau a oricărei alte suprafeţe este posibilitatea includerii acesteia în Reţeaua Natura

Page 233: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

225

2000, fapt care îi va conferi un statut distinct, cu reale şanse de dezvoltare armonioasă a ecosistemelor. Activităţile umane în fondul forestier se desfăşoară în concordanţă cu reglementările legale, iar în multe din ariile protejate asemenea activităţi sunt interzise, în situaţia în care dăunează obiectivelor atribuite, fapt pentru care se asigură în general măsurile de protecţie şi conservare la un nivel corespunzător. Prin personalul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, al Direcţiei Silvice, al ocoalelor şi structurilor administraţiilor parcurilor naturale şi naţionale s-au realizat acţiuni de educaţie ecologică în şcoli în cadrul orelor deschise şi cu ocazia unor evenimente ecologice, pe teme de protecţie a naturii, cum sunt : ü 2 februarie – Ziua Mondială a zonelor Umede; ü 15 martie – 15 aprilie – Luna Pădurii ü 27 aprilie – Ziua Pământului ; ü 24 mai – Ziua Europeană a Parcurilor ü 5 iunie – Ziua Mondială a Mediului ü 23 septembrie – Ziua Mondială a curăţeniei şi altele.

Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului ARPM Timişoara şi APM Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş au tipărit şi difuzat un număr mare de calendare, afişe şi pliante, broşuri privind protecţia şi conservarea biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate cât şi a propunerilor de situri NATURA 2000.

IRIS REI CAMPANULA

Page 234: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

226

CAPITOLUL 6. Deşeuri. Substanţe şi preparate chimice periculoase

6.1. Deşeuri

Deşeurile sunt definite ca substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa, din următoarele categorii: -reziduuri de producţie -produse în afără standardelor -produse cu termen de valabilitate expirat -materiale împrăştiate sau distruse într-un accident sau contaminate în urma accidentului -materiale contaminate sau impurificate ca urmare a unei acţiuni voluntare (reziduuri de la operatiuni de curăţare, materiale de ambalare) -elemente neutilizabile (baterii consumate, catalizatori epuizaţi) -substanţe devenite improprii utilizării (acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, săruri epuizate) -reziduuri de la procese industriale (zguri, blazuri de distilare, şpanuri) -reziduuri de la procese de combatere a poluării (nămoluri, pulberi, filtre uzate)

-reziduuri de la extracţia şi procesarea materiilor prime (de la exploatari miniere, prelucrarea primară a minereurilor, extracţia ţiţeiului) -materiale, substanţe sau produse a căror utilizare este interzisă de lege -produse de care deţinătorul nu mai are trebuinţă (reziduuri din agricultură, birouri, magazine, activitatea menajeră, comerţ, etc.) -materiale contaminate rezultate de la refacerea solului

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: -prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate a

acestora -reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare ca materii prime

secundare sau utilizarea deşeurilor ca sursă de energie. Pentru îndeplinirea acestor obiective au fost elaborate planuri de gestionare a

deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Întrucât primele Planuri judeţene de gestionare a deşeurilor au fost elaborate

înaintea Planului Naţional şi a Planului regional, acestea sunt în curs de revizuire. Planul regional de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea Vest a fost finalizat în

cursul anului 2006 şi a fost aprobat prin Ordinul Comun al MMGA nr. 1364 / 14. 12. 2006 şi al MIE nr. 1499 / 21. 12. 2006.

Completarea Planului regional de gestiune a deşeurilor pentru Regiunea Vest marchează un rol important în eforturile gestiunii deşeurilor din regiune. Planul a fost completat luându-se în considerare specificul regiunii privind populaţia rurală/urbană, nivelul dezvoltării economice, geografia, clima şi drumurile. Planul începe în 2003 şi continuă până în 2013. Trebuie revizuit până în 2008 pentru a permite evoluţia sa constantă.

Planul Regional de gestionare a deşeurilor va asigura beneficii majore în regiunea Vest şi judeţele sale, cum sunt:

Page 235: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

227

• va constitui un ajutor calificat al Regiunii pentru suportul financiar acordat României din partea UE,

• va optimiza investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor la nivel judeţean şi regional,

• va fi un sprijin pentru un set coerent şi cuprinzător de măsuri prevăzut pentru implementarea acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung,

• va asigura un mediu mai curat şi plăcut, fără aer, sol şi ape poluate, • va elimina neplăcerile cauzate de tratarea şi eliminarea necorespunzătoare a

deşeurilor, inclusiv condamnarea definitivă a terenurilor unde deşeurile au fost prost gestionate / tratate,

• va proteja sănătatea populaţiei şi va reduce presiunea asupra mediului în concordanţă cu flora şi fauna regiunii,

• va încuraja reducerea cantităţii de deşeuri printr-o producţie curată, cu reciclare şi recuperare, utilizând resurse naturale mai puţine

• va informa locuitorii regiunii şi va susţine participarea publicului în dezvoltarea acestui plan.

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor se conformează cu legislaţia europeană şi

românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională de Management a Deşeurilor. Această strategie include:

- Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice - Protecţia surselor primare: reciclarea şi refolosirea este maximizată în timp ce

producerea de deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea şi abia în final eliminarea).

- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat într-o manieră solidă într-un mediu adecvat

- Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi eliminarea deşeului

- Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic

- Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale informative tipărite sunt prezentate publicului

- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi - monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan şi

informaţiile privind deşeurile sunt măsurate în mod regulat şi raportate publicului. PRGD pentru Regiunea Vest este structurat în mai multe secţiuni care prezintă

situaţia actuală a regiunii, obiectivele, alternativele de tratare şi metodele de stabilire a costului minim. Pe scurt, acesta cuprinde:

- Situaţia actuală. Prezintă informaţii asupra situaţiei existente privind gestiunea deşeurilor în Regiunea Vest.

- Obiective şi ţinte privind managementul regional al deşeurilor: fixează ţinte în concordanţă cu obiectivele naţionale şi ale UE.

- Prognoza generării, colectării, tratării, eliminării, reciclării şi minimizării deşeurilor: prevede generarea, colectarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, asumându-şi investiţiile şi implementarea acţiunilor care trebuiesc întreprinse.

- Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiază diferitele alternative tehnice care pot fi luate în considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor.

Page 236: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

228

- Analiza comparativă: ajută în alegerea celui mai scăzut cost pentru scenariul de management al deşeurilor.

- Cerinţe de acceptabilitate: calculează costurile de operare, finanţare şi de investiţii, inclusiv consideraţiile pentru asistenţa pentru granturi

- Măsurile de implementare ale PRGD: măsurile de implementare includ o listă de acţiuni, o planificare care permite implementarea Planului regional, care include deşeurile municipale.

Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt: -extinderea colectarii deşeurilor în zonele rurale nearondate unor servicii de

salubritate, -închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică, -construirea şi operarea unor depozite noi conforme, -reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite, -atingerea ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente

electrice şi electronice, vehicule scoase din uz. Ţintele operaţionale sunt indicatorii folosiţi pentru atingerea obiectivelor propuse

şi monitorizarea progresului. Cele mai importante tinte sunt:

Tab. 6.1.1. Obiective şi ţinte prevăzute în PRGD

Descriere 2006 2007

2008

2009

2010

2011

2013

2015

2016

Populaţia regională deservită pentru colectarea deşeurilor (rural & urban) [%]

90

Deşeuri menajere depozitate conform în depozite ecologice [%]

47 63 100

Reducerea cantitativă a deşeurilor biologice faţă de 1995 (cu perioadă de tranziţie de 4 ani între 2006 şi 2009)

75 50 35

Deşeuri de ambalaje recuperate / incinerate cu recuperare de căldură

50 60

Reciclarea deşeurilor de ambalaje [ total, greutate]

25 55

Din care sticlă, hârtie/carton, metal

15

Din care hârtie/carton 60

Din care metal 50

Din care plastic 15 22.5

Din care sticlă 60

Din care lemn 15 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice [kg/locuitor]

2 3 4

Page 237: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

229

Vehicule scoase din uz fabricate înainte de 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

75 (70)

Vehicule scoase din uz fabricate după 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

85 (80)

95 (85)

-

NOTĂ Ţintele propuse nu constituie obiective naţionale. Acestea sunt redate pentru informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional în urma aplicării acţiunilor de implementare cuprinse în prezentul PRGD Vest. Planul de implementare a PRGD cuprinde mai multe seturi de masuri, care se refera la:

-Planuri de operare pentru deşeuri municipale (planificare, locaţii, proceduri etc.); - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile şi de ambalaje din deşeurile solide municipale; - investiţii (echipamente, utilităţi), - planuri de instruire şi pregătire; - măsuri pentru conştientizarea şi continua participare a publicului; - măsuri financiare, stimulente şi instrumente, măsuri legale.

- Planuri pentru alte fluxuri de deşeuri - deşeuri menajere periculoase - vehicule scoase din uz - deşeuri de echipamente electrice şi electronice - deşeuri voluminoase - nămoluri din staţiile municipale de epurare - deşeuri din construcţii şi demolări

6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile

6.2.1. Generarea deşeurilor

Anual, Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului inventariază cantităţile de deşeuri municipale generate, valorificate şi eliminate de catre agenţii economici şi populaţie, pe baza chestionarelor statistice completate de catre operatorii de salubritate.

Această inventariere se desfăşoară conform Legii 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificata si completata prin OU 61/2006 şi a Hotărârii de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor. Cantităţile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieţe, din grădini şi spaţii verzi). Evoluţia cantităţilor de deşeuri gestionate la nivelul localităţilor urbane din judeţ, conform raportărilor statistice ale agenţilor de salubrizare, este prezentată în tabelul 6.2.1.

Page 238: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

230

Tab. 6.2.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2001 – 2005

în Regiunea Vest, tone

Tipuri principale de deşeuri

Anul 2001 t

Anul 2002 t

Anul 2003 t

Anul 2004 t

Anul 2005 t

1

Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care :

766110 658610 618209 603889 638085

1.1

Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

485304 481552 415096 403369 359090

1.2

Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

276356 172066 200590 193326 174181

1.3

Deşeuri menajere colectate separat, din care

907 797 1215 4634 897

-hârtie şi carton 456 412 774 1595 299 -sticlă 11 34 61 159 0,7 -plastic 80 75 373 695 480 -metal 360 276 7 110 26 -biodegradabile -altele 1536 90

1.4 Deşeuri voluminoase 4450 4992 2523 3099 62

1.5 Deşeuri generate si necolectate

107000 105000 95000 92000 103855

2 Deşeuri din servicii municipale

77809 77240 49498 62020 70630

2.1 Deşeuri din grădini şi parcuri

25991 21491 13755 10741 19768

2.2 Deşeuri din piete 15856 14324 8218 17151 7836

2.3 Deşeuri stradale 35962 41425 27525 34128 43026

Page 239: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

231

3 Deşeuri din construcţii şi demolari

8228 12142 12424 15430 13101

4 Alte deşeuri 7924 9465 8392 4170 3764,7

TOTAL deşeuri generate

967070 862457 783523 790167 725581

Tipuri principale de deşeuri

Anul 2001 t

Anul 2002 t

Anul 2003 t

Anul 2004 t

Anul 2005 t

1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care :

766110 658610 618209 603889

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

485304 481552 415096 403369

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

276356 172066 200590 193326

1.3 Deşeuri menajere colectate separat, din care

907 797 1215 4634

-hârtie şi carton 456 412 774 1595 -sticlă 11 34 61 159 -plastic 80 75 373 695 -metal 360 276 7 110 -biodegradabile -altele 1536 1.4 Deşeuri

voluminoase 4450 4992 2523 3099

2 Deşeuri din servicii municipale

77809 77240 49498 62020

2.1 Deşeuri din grădini şi parcuri

25991 21491 13755 10741

2.2 Deşeuri din piete

15856 14324 8218 17151

2.3 Deşeuri 35962 41425 27525 34128

Page 240: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

232

stradale 3 Deşeuri din

construcţii şi demolari

8228 12142 12424 15430

4 Alte deşeuri 7924 9465 8392 4170 TOTAL

deşeuri generate

860071 757457 688523 698167

Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate separat nu reflectă realitatea, întrucât

pânăîin anul 2004 s-au luat în considerare şi cantităţile colectate de la populaţie de către agenţii colectori autorizaţi pentru materiale reciclabile, iar în 2005 doar cantităţile colectate separat de către societatile de salubrizare şi administraţiile locale.

În ceea ce priveşte structura deşeurilor de tip municipal, ponderea cea mai mare o reprezintă deşeurile menajere colectate în amestec de la populaţie.

Cantităţile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat luându-se în considerare coeficienţii de generare a deşeurilor de 0,9 kg/loc/zi în mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi in mediu rural. Pentru a obţine o privire de ansamblu asupra evoluţiei cantităţilor de deşeuri generate ţn regiune, datele din tabelul anterior sunt reprezentate grafic:

Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Regiunea Vest, t/an

0200000400000600000800000

10000001200000

2001 2002 2003 2004 2005

cantitati de deseuri, t/an

Fig. 6.2.1.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate

Comparând situaţia deşeurilor generate în fiecare judeţ al regiunii, rezultă că în anul 2004 cele mai mari cantităţi de deşeuri de tip municipal au fost generate în judeţul Timiş.

Tab. 6.2.1.2 Cantităţile de deşeuri generate în anul 2005, pe judeţe

Judeţul Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiunea

Vest

Cantitatea de deşeuri generată în anul 2005,

125192 158918 180118 261237 725581

Page 241: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

233

tone

% din totalul pe regiunea Vest

17,3 21,9 24,8 36,0 100

În graficul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate, pe judeţe.

Fig. 6.2.1.2 Deşeuri generate în 2005, tone

Cantitatea anuală de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor a avut o evoluţie

descendentă pentru Regiunea Vest, după cum rezultă din tabelul următor:

Tab.l 6.2.1.3 Evoluţia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an

Anul UM 2001 2002 2003 2004 2005

Populaţia mii locuitori 2032,8 1954,7 1946,6 1939,5 1930,5

Cantitatea de deşeuri generată

tone 967070 862457 783523 790167 725581

Indicatorul de generare

tone/loc 0,475 0,441 0,402 0,407 0,376

Reprezentarea grafică a evoluţiei indicatorului de generare a deşeurilor este

sugestivă pentru evidenţierea trendului descrescăor:

Cantitatile de deseuri municipale generate in 2005

050000

100000150000200000250000300000

1

tone

AradCaras-SeverinHunedoaraTimis

Page 242: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

234

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

indicator de generare t/loc/an

1 2 3 4 5

2001-2005

Evolutia indicatorului de generare a deseurilor

Fig. 6.2.1.3 Indicatorul de generare a deşeurilor pentru

Regiunea Vest, tone/loc/an

Conform datelor statistice privind generarea deşeurilor, compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile pe judeţe şi la nivel regional este următoarea:

Tab. 6.2.1.4 Compoziţia medie a deşeurilor menajere, %

TIPUL DEŞEULUI JUDEŢUL

Hâr tie, car ton %

Sti clă %

Metale %

Plastice %

Texti le %

Deşeuri biodegradabile %

Alte le %

To tal %

Arad 13,3 7,0 5,0 2,5 4,2 31,2 27,4 100 Caraş-Severin 12,0 6,0 6,0 9,0 6,0 54,0 7,0 100

Hunedoara 12,0 3,0 4,0 11,0 6,0 50,0 14,0 100 Timiş 8,5 2,7 2,8 7,2 52,5 26,3 100 REGIUNEA VEST 10,9 4,2 4,5 7,9 3,5 49,1 19,9 100

Faţă de anul precedent se remarcă scăderea conţinutului de materiale biodegradabile de la 49,6% la 49,1% şi creşterea ponderii materialelor recuperabile.

Page 243: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

235

Compozitia deseurilor menajere in 2005

10.94.24.5

7.93.549.1

3.6 16.3

hartie textile plastic sticla metale biodegradabile inerte alte

Fig. 6.2.1.4 Compoziţia deşeurilor menajere în Regiunea Vest, %

6.2.2. Deşeuri biodegradabile

Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse, cum sunt:

- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării, - fracţii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi - alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieţe, curăţatul străzilor şi din parcuri şi

grădini Tratarea mecanică şi biologică (compostarea) a deşeurilor este condiţionată de

tipul deşeurilor şi modul de colectare. Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deşeurilor municipale prin

care materialele de origine casnică care au un potenţial de reciclare (hârtie, carton, sticlă, plastic şi metal) sunt recuperate şi dirijate spre filierele de reciclare.

Deşeurile de hârtie şi carton sunt biodegradabile şi contribuie la atingerea ţintei de reducere a biodegradabilului. Este însă indicată reciclarea deşeurilor de hîrtie şi carton şi nu introducerea acestora în materialul de compostat.

Pentru compostare sunt utilizate acele fracţii biodegradabile care sunt uşor de colectat separat, adică deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi nămolurile de la staţiile de epurare. Partea organică compostabilă din deşeurile menajere este reprezentată de deşeurile verzi (din grădină, livadă, grădina de legume,) deşeuri alimentare precum şi alte deşeuri de hârtie de calitate foarte proastă.

Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile (în sistem „U-U” sau „AP”) permite obţinerea unui material valorificabil prin compostare şi producerea unui material de calitate (compost).

Şi alte deşeuri pot fi colectate şi compostate, de exemplu deşeuri rezultate de la cantine, restaurante şi complexe comerciale.

Prin extindere şi nămolurile rezultate din staţiile de epurare care corespund unor criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca „biodeşeuri” şi valorificate după compostare.

Scopul compostării este: - respectarea legislaţiei în domeniul reciclării - valorificării; - reducerea fluxurilor de deşeuri spre depozitare;

Page 244: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

236

- obţinerea unui material valorificabil, în funcţie de caracteristici, în agricultură sau lucrări de îmbunătăţiri funciare (ameliorarea solului);

În principiu, compostarea implică doua faze principale şi anume: • tratarea mecanică; • tratarea biologică (fermentarea). În Regiunea Vest deşeurile biodegradabile nu sunt colectate separat, sunt

depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deţinătorii de depozite le evidenţiază prin estimare ( volumetric acolo unde nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate sau masic acolo unde există sisteme de cântărire) deoarece majoritatea operatorilor nu au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor.

În 2005 cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate in regiune se estimeaza a fi conform urmatorului tabel:

Tab. 6.2.2.1 Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2005, tone

Judeţul Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiunea

Vest Continutul deşeurilor in materiale biodegradabile, % 31,2 54 50 52,5 49,1

Cantatatea de deşeuri biodegradabile depozitate, tone

328820 73802 77451 118105 305267

Prima ţintă de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este în anul 2010,

când cantitatea depozitată trebuie să fie cel mult 75% faţă de cantitatea depozitată în anul 1995.

Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 ( 9,2 % ). Acest raport este aplicat apoi la cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone.

Până la prima ţintă (2010) trebuie organizată colectarea separată a deşeurilor compostabile din gospodării şi trebuie realizate cele 5 instalaţii de compostare prevăzute în PRGD.

Una din măsurile de reducere a biodegradabilului depozitat este colectarea separată şi valorificarea deşeurilor din hârtie şi carton. În anul 2005 au fost reţinute de la depozitare şi valorificate 22000 tone de deşeuri de hârtie şi carton.

6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile municipale din regiune sunt colectate in amestec şi depozitate fără a fi sortate sau tratate in prealabil. Doar deşeurile de ambalaje colectate separat de la populaţie şi agenţii economici in unele oraşe şi deşeurile colectate prin unităţile specializate de tip REMAT sunt valorificate.

Implementarea colectării selective a deşeurilor de ambalaje a început în 2003 prin elaborarea planurilor proprii de colectare selectivă la nivelul consiliilor locale

Page 245: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

237

orăşeneşti şi amplasarea primelor containere de colectare selectivă, colectarea realizându-se prin aportul voluntar al cetăţenilor.

La nivelul anului 2006 dotările pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale se prezinta astfel:

- municipalitatea Timişoara a continuat acţiunea de colectare selectivă - prin intermediul operatorului de salubritate - îin cele 134 containere amplasate în 44 locaţii din municipiul Timişoara, fiecare cu o capacitate de 1,1 m3 fiecare de asemenea s-a inceput colectarea în două fracţiuni a deşeurilor municipale într-unul din cartierele oraşului, în sistemul „de la uşă la uşă” - in municipiul Lugoj şi localitatea Buziaş, există ţarcuri din plasă de sârmă pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje de tip polietilen tereftalat (PET) - în municipiile Reşita şi Caransebeş sunt amplasate 16 containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie/carton şi ambalaje PET; - în judeţul Hunedoara există containerele selective amplasate în locuri publice. În perioada 2003 – 2005 a fost derulat proiectul « Colectarea selectivă a deşeurilor

reciclabile de la populaţie în municipiul Timişoara şi localităţile periurbane », proiect finanţat din fonduri PHARE şi gestionat de către organizaţia non-guvernamentală Tinerii Prieteni ai Naturii din Timişoara, care a avut o componentă educativă şi una de investiţii, asigurându-se dotarea cu containere selective a comunelor arondate la sistemul de salubrizare al municipiului Timişoara.

Pentru colectarea deşeurilor reciclabile de la populaţie şi agenţi economici, în toate judeţele regiunii operează agenţi economici de tip REMAT.

Cantităţile de deşeuri reciclabile colectate în cursul anului 2006, atât de la agenţi economici cât şi de la populaţie sunt prezentate în tabelul urmator:

Tab. 6.2.3.1 Deşeuri reciclabile colectate-valorificate în cursul anului 2006

Tipul de deşeu Cantitatea colectată în 2006, tone

Cantitatea valorificată în 2006, tone

Hârtie / carton 27245 27153 Ambalaje PET 1001 1003 Deşeuri polietilenă 1989 1360

Faţă de anul precedent se constată o creştere a cantităţilor de deşeuri reciclabile

colectate şi valorificate. Indicatorul privind reciclarea deşeurilor se calculează ca raport între cantitatea de

deşeuri reciclată şi cantitatea totală de deşeuri alocată pentru operaţiuni de reciclare. Considerându-se că întregul conţinut de hârtie, plastic, sticlă şi textile din

deşeurile menajere colectate este valorificabil, s-a calculat acest indicator pentru perioada 2004-2006:

Tab. 6.2.3.2 Indicatorul privind reciclarea deşeurilor, %

2004 2005 2006 Indicatorul de reciclare, % 10,0 12,7 15,5

Operaţiile de valorificare constau în prelucrarea primară mecanică a deşeurilor:

sortare-balotare pentru deşeurile de hârtie şi carton şi deşeuri de ambalaje PET, respectiv spălare-peletizare pentru deşeuri de polietilenă.

Page 246: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

238

Colectarea de la populaţie a deşeurilor de ambalaje PET a fost impulsionată de măsurile legislative privind finanţarea de la fondul de mediu a colectării acestor tipuri de ambalaje.

6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale

Principala şi singura opţiune pentru eliminarea deşeurilor municipale în Regiunea Vest este depozitarea , avându-se în vedere că valoarea lor energetică este scazută iar colectarea nu se face diferenţiat, ci în amestec.

Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu şi care sistează depozitarea eşalonat, îin conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE, cu începere din 2006.

Cele 35 de depozite municipale neconforme existente în regiune au bilanţuri de mediu depuse la APM-urile judeţene, în vederea obţinerii avizului de inchidere sau a autorizaţiei de funcţionare până la data prevazută pentru închidere.

Până la sfârşitul anului 2006 au sistat depozitarea depozitele Brad, Hunedoara, Călan şi Geoagiu. Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate pe depozitele neconforme ale altor localităţi, care se menţin in funcţiune până la data planificată pentru închidere. Au rămas în funcţiune 31 depozite neconforme, care vor sista depozitarea până cel târziu în anul 2017.

Singurul depozit conform cu legislaţia românească şi cea comunitară este depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi va deservi intregul judeţ Arad.

In judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara sunt in curs de realizare proiecte finanate prin ISPA pentru realizarea depozitelor judeţene de deşeuri. Judeţul Timiş pregăteşte documentaţia pentru construirea depozitului zonal şi închiderea depozitelor neconforme prin Memorandumul de finananţare al Guvernului.

Progresul realizat în atingerea obiectivelor privind depozitarea controlată a deşeurilor este evidenţiat cu ajutorul unui indicator care se calculează ca raport între numărul de depozite conforme şi numărul total de depozite de deşeuri în funcţiune.

Tab. 6.2.4.1 Depozite de deşeuri controlate, % 2002 2003 2004 2005 2006 Procentul depozitelor conforme, % 0 2,9 2,9 2,9 3,2

În mediul rural, depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente

dispersate, aflate în general la marginea localităţilor. Numeroase administraţtii rurale infiinţează sisteme de colectare cu operatori

autorizaţi, având în vedere că depozitele rurale vor fi interzise incepând din luna iulie 2009.

Ca alternativă pentru depozitele rurale a inceput organizarea unor asociaţii de consilii locale pentru gestionarea deşeurilor, care au şansa de a realiza sisteme de colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanţate din fonduri comunitare, în cadrul Programului PHARE CES.

Page 247: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

239

6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor

Colectarea deşeurilor municipale se realizează de către serviciile publice specializate ale consiliilor locale sau de către operatori autorizaţi, în special în mediul urban, dar şi în tot mai multe localităţi rurale.

În anul 2006 în toate localităţile urbane cât şi în unele localităţi rurale s-a practicat colectarea în amestec a deşeurilor urbane, atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.

Colectarea selectivă s-a introdus doar parţial în oraşul Timişoara şi câteva localităti periurbane.

În ceea ce priveşte aria de acoperire a serviciilor de salubritate, doar 58,5% din populaţia regiunii beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor menajere, preponderent în mediu urban.

În tabelul de mai jos este prezentat procentul de populaţie pentru fiecare judeţ din regiune, deservit de serviciile de colectare a deşeurilor municipale.

Tab. 6.2.5.1: Aria de acoperire a serviciilor de salubritate (% populaţie arondată la sisteme de salubritate)

Procentul (%) de populaţie pentru fiecare judeţ deservit de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale, pe judeţe, în anul 2005

Total Urban Rural Judeţ (%) (%) (%)

ARAD 45,2 85,5 3,7 CARAŞ-SEVERIN 46,6 76,1 8,2 HUNEDOARA 62,0 75,9 15,8 TIMIŞ 64,8 94,4 14,3 TOTAL PENTRU REGIUNEA VEST 56,3 84,2 10,0 Datele din tabelul de mai sus se bazează pe raportarea operatorilor de salubritate autorizaţi şi nu reflectă întocmai situaţia reală, având în vedere că în mediul rural există servicii proprii ale primăriilor, care nu au raportat, iar în mediul urban numărul locuitorilor care beneficiază de servicii de salubritate este mai mare decât numărul abonaţilor la aceste servicii.

Indicatorul de colectare a deşeurilor municipale, definit ca raportul între deşeurile urbane colectate şi deşeurile urbane generate, a înregistrat următoarea evoluţie:

Tab. 6.2.5.2 Indicatorul de colectare a deşeurilor urbane, % 2001 2002 2003 2004 2005

Indicatorul

de

colectare,%

0,88 0,88 0,88 0,88 0,86

Page 248: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

240

Deşi aparent la acest indicator se înregistrează un regres, în realitate scăderea coeficientului se datorează creşterii cantităţilor de deşeuri generate în mediul rural şi necolectate. Extinderea serviciilor de salubritate în mediul rural nu a ţinut ritmul cu creşterea cantităţilor de deşeuri generate în mediul rural.

Dotările existente pentru precolectarea deşeurilor menajere diferă de la o localitate la alta, în functie de dotarea operatorului de salubritate cu utilaje de colectare. Situaţia dotărilor cu recipienţi de colectare şi utilaje de transport este prezentată în tabelele de mai jos:

Tab. 6.2.5.3 Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea

deşeurilor menajere în amestec în anul 2004 la nivel de regiune

Tip recipient

Regiune/ judeţ Pubele 0,1 – 0,2 m3 plastic, metalice

Containere 4 –5 m3

Eurocontainere Altele

Regiune Vest 59416 3470 1673 177

Arad 29572 1726 3

Caraş-Severin 875 420 270 174

Hunedoara 5711 1073 762

Timiş 23258 251 641

Tab. 6.2.5.4: Dotarea agenţilor economici pentru transportul deşeurilor

menajere în anul 2004 la nivel de regiune

Regiune/ judeţ Mijloace de transport, număr Total mijloace de transport

Tip Autogunoieră compactoare

Autotransportor containere

Tractor cu remorcă

Autocamion basculant

Altele Număr

Regiune Vest 125 46 42 15 4 232

Arad 35 8 8 2 1 54

Caraş-Severin 23 3 6 2 1 35

Hunedoara 22 29 12 6 69

Timiş 45 6 16 5 2 74

Page 249: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

241

6.3. Deşeuri de producţie

Deoarece ancheta statistică privind gestiunea deşeurilor în anul 2005 a fost realizată în cursul anului 2006 pe baza unui metodologii stabilite de ANPM în colaborare cu INS, datele privind generarea, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor au fost colectate de la un eşantion de unităţi economice considerat reprezentativ la nivel de regiune, stabilit prin metode statistice. Prelucrarea datelor statistice s-a facut la nivel naţional.

Din acest motiv, pentru anul 2004 şi 2005 nu există informaţii statistice oficiale privind cantităţile de deşeuri industriale generate, valorficate şi eliminate la nivel judeţean şi regional.

Analiza evoluţiei cantităţilor de deşeuri de producţie generate se bazează pe datele deţinute de agenţiile judeţene de protecţie a mediului, din surse proprii.

Tab. 6.3.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în perioada 2001 – 2005, în tone

Judeţe/regiune 2001 2002 2003 2004 2005 Arad 354933 354020 363911 363911* 363911* Caraş-Severin 2227111 2442000 3338252 4252402 2242248 Hunedoara 4479422 5826572 2275586 3072001 2937236 Timiş 174587 157814 151953 83262 352528 Regiunea Vest 7236053 8780406 6129702 7771576 5895923

Cantitatea de deşeuri de producţie generată in judeţul Arad în 2005 a fost

estimată ca fiind egală cu cantitatea generată în anul 2003, întrucât APM Arad nu a furnizat informatii.

0

5000000

10000000

t/an

2001 2002 2003 2002 2005

Evolutia cantitatilor de deseuri de productie generate in Regiunea Vest

Fig. 6.3.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate in perioada 2001-2005

Judeţul cu cele mari cantităţi de deşeuri de producţie generate este Caraş-

Severin, urmat de judeţul Hunedoara, judeţe în care industria minieră, energetică şi metalurgică sunt reprezentative.

Page 250: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

242

Fig. 6.3.2. Distributia cantităţilor de deşeuri de producţie generate

în anul 2005 pe judeţe

6.3.1. Deşeuri periculoase

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate au fost şlamurile rezultate de la depozitarea produselor petroliere, nămoluri de galvanizare, uleiurile uzate, solvenţi uzaţi, diverse materiale cu conţinut de solvenţi, zaţuri de la fabricarea vopselelor, amestecuri de grăsimi şi uleiuri din separatoarele de grăsimi, deşeuri de adezivi şi cleiuri, baterii şi acumulatori cu plumb, deşeuri de la tratarea suprafeţelor.

Tab. 6.3.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate

în perioada 2001 – 2005, în tone

Judeţul/regiunea 2001 2002 2003 2004 2005 Arad 10285 11391 486 286 286

Caraş – Severin 281 204 343 1378 2592 Hunedoara 3202 4547 2110 1388 248 Timiş 4082 2164 4389 4914 7681 Totel Regiunea Vest

17850 18306 7328 7966 10807

Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate si repartitia acestora pe

judeţe poate fi urmărită in următoarele diagrame:

Cantitati de deseuri de productie generate in 2005 pe judete

0500000

100000015000002000000250000030000003500000

Arad Caras-Severin Hunedoara Timis

tone

Page 251: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

243

Evolutia cantitatilor de deseuri periculoase generate in perioada 2001-2005

05000

10000150002000025000300003500040000

tone

/an

Fig. 6.3.1.1. Evoluţia generarii deşeurilor periculoase de producţie

6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Conform cercetarii statistice privind gestiunea deşeurilor, cantitatea de deşeuri periculoase generată la nivelul anului 2005 în Regiunea Vest a fost de 10807 t, reprezentând 0,18 % din cantitatea totală de deşeuri de producţie generată la nivelul regiunii. Din informatiile furnizate de APM-urile Timiş si Hunedoara rezulta ca aprox. 50% din deşeurile periculoase rezultate sunt valorificate.

Procedeele de valorificare utilizate au fost regenerarea solvenţilor, recuperarea uleiurilor uzate pentru rerafinarea şi reutilizarea lor, recuperarea bateriilor şi acumulatorilor cu plumb.

O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate prin incinerare sau stocare temporară în vederea incinerării (zaţuri de vopsele, filtre, deşeuri de la regenerarea solvenţilor).

Singurul depozit de deşeuri de producţie periculoase din regiune, depozitul Turnu din judeţul Arad, a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006, iar celulele ecologice vor fi utilizate doar pentru depozitarea temporară a deşeurilor petroliere înaintea valorificării sau eliminării prin incinerare.

În Timişoara funcţionează incineratorul de deşeuri periculoase al SC Pro Air Clean SA Timişoara. Cantitatea de deşeuri incinerate în anul 2006 a fost de 907,7 t.

Exista fluxuri speciale de deşeuri periculoase al caror regim este reglementat prin prevederi legislative, cum sunt uleiurile uzate si acumulatorii uzati cu continut de plumb.

Aceste fluxuri sunt monitorizate in mod special si exista informatii atat la nivelul APM-urilor cat si la ARPM privind cantităţile colectate si valorificate.

Tab. 6.3.2.1. Fluxuri speciale de deşeuri periculoase in anul 2006, tone

Categoria de deşeu Cantitatea colectata in anul 2006, tone

Cantitatea valorificata in anul 2006, tone

Uleiuri uzate 321,3 343,5 Baterii si acumulatori uzati

1866,6 1820,3

Întreaga cantitate de pesticide expirate (de 211 t), existente in stoc (stocuri

istorice) la unităţile agricole din regiune a fost eliminată, prin proiectul Phare - Eliminarea deşeurilor de pesticide de pe teritoriul României, zona II, de către firmele

Page 252: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

244

Ramboll- Danemarca, respectiv Sava – Germania. Ultimele cantităţi au fost ridicate in cursul anului 2006.

În cadrul Planului Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT s-a făcut inventarierea agenţilor economici care deţin echipamente cu compuşi desemnaţi (PCB). Aceşti agenţi se monitorizează continuu, urmărindu-se respectarea planurilor de eliminare aprobate de către APM-urile judeţene.

Se constată o modificare a numărului total de echipamente cu PCB la nivelul Regiunii Vest în anul 2006, ca urmare a reinventarierii acestora, a introducerii de noi agenţi economici deţinători de echipamente cu compuşi desemnaţi, a clarificării situaţiei juridice a unor deţinători şi refacerii planurilor de eliminare. Din totalul echipamentelor cu PCB inventariate se estimează că unele este posibil să conţină PCB în cantităţi mai mici decât cele minimale (50 ppm la un volum de 5 dm3). Acestea vor putea fi scoase din Planurile de eliminare aprobate de APM-uri doar pe baza buletinelor de analiză doveditoare.

În tabelele de mai jos este centralizată situaţia echipamentelor cu PCB în Regiunea Vest, cu menţiunea că pentru anul 2005 s-au luat în considerare datele din Planul Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT, iar pentru anul 2006 s-au reactualizat planurile de eliminare ale agenţilor economici.

Tab. 6.3.2.2. Situaţia transformatoarelor cu PCB

Anul

Nr.

tota

l tra

nsfo

rmat

oare

cu

PC

B

Volu

m d

e ul

ei c

u PC

B, e

stim

at, l

Nr.

tota

l tra

nsfo

rmat

oare

cu

PC

B, s

coas

e di

n uz

Volu

m d

e ul

ei c

u PC

B, e

stim

at, l

Nr.

tota

l tra

nsfo

rmat

oare

cu

PC

B,

în

funcţiu

ne

Volu

m d

e ul

ei c

u PC

B, e

stim

at, l

2005 283 279340 50 51040 233 228300 2006 338 584339 52 56160 286 528179

Tab. 6.3.2.3. Situaţia condensatorilor cu PCB

Anul

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

PC

B

Volu

m

de

ulei

cu

PC

B,

estim

at, l

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

PC

B, s

cosi

di

n uz

Volu

m

de

ulei

cu

PC

B,

estim

at, l

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

PC

B,

în

funcţiu

ne

Volu

m

de

ulei

cu

PC

B,

estim

at, l

2005 14268 116901 7189 47055 7079 69846 2006 14898 80353 9597 43316 5301 37037

Se constată că în anul 2006 a crescut procentul echipamentelor cu PCB scoase

din uz, raportat la totalul echipamentelor cu PCB existente. Ponderea majoritară a echipamentelor cu PCB scoase din uz o reprezintă condensatorii.

Numărul transformatorilor scoşi din uz a scăzut în anul 2006 datorită faptului că majoritatea celor înscrişi în această categorie sunt de fapt rezerve funcţionale.

Agenţii economici au eliminat în 2006 echipamentele cu conţinut de PCB conform planurilor de eliminare prevăzute în anexa 7 a HG 173 / 2000 - pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari sau au solicitat în condiţii legale modificarea planurilor de

Page 253: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

245

eliminare. Până la 31.12.2006 nu au fost eliminate echipamente cu PCB din judeţul Caraş-Severin, echipamentele scoase din uz fiind depozitate temporar în vederea eliminării.

Unii deţinători de echipamente cu PCB scoase din uz au încheiat în anul 2006 contracte de prestări servicii de eliminare cu operatori autorizaţi: SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC SETCAR SA Brăila, SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca.

6.3.3. Deşeuri nepericuloase

Din cantitatea totala de 5895923 t deşeuri de producţie generate in anul 2005, aproximativ 99,8 %, adica 5885116 t, reprezintă deşeuri de producţie nepericuloase. Cea mai mare pondere in aceasta cantitate o reprezinta deşeurile din activitatile miniere, cele rezultate din industria energetica (zgura de termocentrala) si metalurgica.

Pentru a evidentia evoluţia cantităţilor de deşeuri generate in regiune pe ramuri industriale sau pe categorii ARPM nu detine date suficiente, întrucât rezultatele anchetei statistice privind gestionarea deşeurilor de producţie pentru anii 2004 si 2005 nu sunt disponibile doar la nivel naţional.

Din datele detinute si furnizate de APM-uri, evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie nepericuloase nu difera prea mult de cea a cantităţii totale de deşeuri de producţie.

6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase

Modul de gestionare a deşeurilor de producţie nepericuloase generate in anul 2005 in regiunea Vest este evidenţiat în următorul tabel:

Tab. 6.3.4.1. Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase în anul 2005

Cantităţi (tone/an) Nr. Crt. Categoria de deşeuri

produse valorificate Eliminate/stocate

1 Deşeuri din explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din cariere

3480661 5599 3475062

2 Deşeuri din agricultură, preparare şi procesarea alimentelor

34349 33518 831

3 Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei

54004 52901 1103

4 Deşeuri din industria textilă şi a pielăriei 6475 0 6475

5 Deşeuri anorganice din procese termice 1846192 92851 1753341

Page 254: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

246

6

Deşeuri din modelarea şi tratamentele de suprafaţă ale metalelor şi materialelor plastice

68758 57705 11053

7 Deşeuri uleioase 134020 50 133970

8 Deşeuri din ambalaje 21683 18045 3638

9 Deşeuri din construcţii şi demolări 17608 12491 5117

10 Vehicule uzate,alte deşeuri din dezmembrari 90483 81787 8696

10 Deşeuri nespecificate 130883 15406 115477

TOTAL 5885116 370353 5514763

Analizand datele prezentate în tabel, rezultă că 90% din deşeurile de producţie

generate în regiune provin din activitatea minieră şi din procese termice, care sunt eliminate în depozitele proprii ale unităţilor respective – exploatări miniere, uzine de concentrare a minereurilor, centrale termoelectrice şi unităţi metalurgice.

Pentru aceste deşeuri rata de valorificare este foarte scăzută. Deşi există deja firme interesate de exploatarea haldelor de zgură din siderurgie, semnificativă este doar utilizarea cenuşei de termocentrală în industria cimentului.

Procentul global de valorificare pentru deşeurile de producţie este scăzut, doar 6,3%. Dar dacă se iau în considerare doar deşeurile din alte sectoare decât cel extractiv şi energetic,constatăm că procentul de valorificare se ridică la 66,3%

Cele mai mari rata de valorificare se înregistrează la deşeurile feroase provenite din prelucrarea suprafeţelor şi din dezmembrări de utilaje şi vehicole uzate.

De asemenea, 98% din deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului sunt valorificate energetic.

Alte domenii de valorificare sunt utilizarea deşeurilor din agricultura ca fertilizant pentru soluri, a celor din industria alimentară ca hrană pentru animale, reciclarea deşeurilor de ambalare.

Eliminarea deşeurilor de producţie nepericuloase se realizează pe depozitele existente. Principalele tipuri de depozite de deşeuri industriale sunt depozitele de steril minier şi haldele de zgură şi cenuşă, care afectează întinse suprafeţe din regiune, ajungând la 606 ha. La aceasta se adaugă şi suprafaţa iazurilor de decantare şi a batalurilor, astfel încât suprafaţa totală ocupată de deşeuri industriale ajunge la 1347 ha, reprezentând 4% din suprafaţa regiunii. Numărul depozitelor de deşeuri industriale din regiune este de 36. Cele mai întinse suprafeţe ocupate de deşeuri industriale se afla in judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara. În judeţul Hunedoara o mare parte a haldelor de steril din industria minereurilor complexe şi industria extractivă a cărbunelui sunt în conservare, parţial stabilizate, împădurite sau în curs de ecologizare. Depozitele de zgură de la Călan şi Hunedoara au fost concesionate unor societăţi care exploatează şi valorifică zgura. În judeţul Caraş-Severin lucrările de reconstrucţie ecologică sunt în curs de finalizare pentru haldele de steril minier aparţinând de SC Minieră Banat SA Anina şi iazurile de decantare aflate în conservare. Depozitele aflate în funcţiune trebuie să se conformeze cu prevederile Directivei privind depozitarea deşeurilor până în anul 2009. Beneficiază de perioada de tranziţie

Page 255: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

247

până în anul 2013, doar depozitele aparţinând de CET Arad, Electrocentrale Mintia şi Termoelectrica Paroşeni, timp în care trebuie să se renunţe la transportul hidraulic pentru depozitarea deşeurilor (depozitarea deşeurilor lichide). SC Colterm SA Timişoara a introdus deja metoda de evacuare în fluid dens autoîntăritor a zgurii şi cenuşii de termocentrală la una din unităţile de ardere, urmând ca până la sfarsitul anului 2007 să renunţe la evacuarea hidraulică.

6.4. Deşeuri generate din activităţi medicale Deşeurile rezultate din activităţile medicale reprezintă totalitatea deşeurilor

periculoase şi nepericuloase , care se generează în unităţile sanitare. Deşeurile nepericuloase medicale sunt în general deşeurile asimilabile celor

menajere rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare, etc. ;aceste deşeuri au fost colectate şi îndepărtate la fel ca deşeurile menajere fiind preluate de operatorii de salubritate.

Deşeurile periculoase clasificate în: deşeuri anatomo-patologice, infecţioase, înţepătoare tăietoare, chimice şi farmaceutice au fost colectate separat şi au fost eliminate prin incinerare la unităti autorizate sau la crematoriile rămase încă în funcţiune ale unitătilor sanitare din regiune.

Conform estimărilor agentiilor judeţene şi raportărilor făcute de operatorii de incinerare, cantitatea de deşeuri medicale periculoase incinerate în Regiunea Vest în cursul anului 2006 este de 626,4 t.

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, România, în vederea implementării Directivei 2000/76 /CE privind incinerarea deşeurilor, şi-a asumat angajamente în privinţa închiderii instalaţiilor neconforme de tratare a deşeurilor periculoase medicale (crematoriile spitaliceşti).

Ca urmare, în Regiunea Vest în perioada 2004 - 2006, s-au închis toate cele 37 de instalatii prevăzute a se închide conform Calendarului de inchidere a instalatiilor existente de ardere a deşeurilor periculoase provenite din activităţi medicale anexat la HG 268/2005 şi încă 8 necuprinse în calendar.

Pentru perioada 2007-2008 au mai ramas în funcţiune 8 crematorii neconforme în judeţul Hunedoara.

Tab. 6.4.1.Situaţia închiderii crematoriilor pentru deşeuri spitaliceşti în Regiunea Vest

2004 2005 2006 2007 2008 Numărul crematoriilor închise

22 8 7 1 7

TOTAL GENERAL 45

Unităţile medicale care au desfiinţat crematoriile neconforme au încheiat

contracte pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase cu unităţi autorizate cum suntă SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC ALVI SERV SRL Arad, SC IF TEHNOLOGII SA Cluj, SC SUPER STAR COM Radauţi, SC STERICARE ROM SRL Jilava.

În judeţul Hunedoara deşeurile medicale sunt comasate şi incinerate în instalaţiile existente ale spitalelor pentru care nu este scadenta închiderea. Ridică

Page 256: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

248

probleme transportul deşeurilor spitalicesti la incinerare, numărul transportatorilor autorizaţi pentru deşeuri periculoase fiind mic.

Deoarece costurile pentru eliminarea deşeurilor periculoase medicale sunt ridicate, unităţile sanitare vor trebui să întreprindă măsuri pentru minimizarea cantităţilor totale de deşeuri periculoase generate, printr-o sortare riguroasă la sursa de producere.

6.5. Nămoluri

6.5.1. Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti

Nămolurile provin de la tratarea apelor reziduale oraşeneşti, industriale şi de la potabilizarea apei. Principala sursă de producere a nămolurilor o reprezintă însă staţiile de epurare urbane.

Cantitatea de nămol generat la nivelul regiunii a fost de 9600 t nămol orăşenesc deshidratat, care a fost eliminat prin depozitare.

Evoluţia cantităţilor de nămol generate este aproximativ constantă, având în vedere că în ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere sau modernizare a staţiilor de epurare orăşeneşti.

La majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti, nămolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare; la o umiditate de aprox. 30% aceste nămoluri sunt evacuate în depozitele de deşeuri menajere.

Deoarece localităţile urbane au sisteme de canalizare unitare, apele uzate industriale fiind evacuate, după preepurare, în staţiile de epurare orăşaeneşti, nămolurile rezultate sunt improprii compostării.

Conform noilor reglementări privind nămolurile de epurare, deţinătorii statiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii.

În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase.

Sunt în derulare proiecte de reabilitare a staţiilor de epurare orăşeneşti prin Programul ISPA la Arad şi Timişoara şi s-a aprobat finanţarea pe ISPA pentru Reşita şi Deva.

6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Conform raportărilor statistice, în regiunea Vest în anul 2005 au fost generate 1323772 t nămoluri din activităţi industriale.

Cea mai mare cantitate de nămol industrial rezultă de la activitatile de extractie si procesare a minereurilor feroase si neferoase. La SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă, 13186622 t nămol cu umiditate de 25% a fost depozitat în anul 2005 în iazul de decantare de la Tăuşani.

Având în vedere căîDirectiva CE privind depozitarea deşeurilor interzice depozitarea deşeurilor lichide, incepând din ianuarie 2007 activitatea iazului Tăuşani este sistată.

Cantităţi importante de nămol au rezultat din industria siderurgică (2350 t), a materialelor de constructi (1195 t), cantităţi care in mare masura au fost reintroduse in

Page 257: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

249

procesul de producţie. Alte surse de nămol sunt staţiile de preepurare şi epurare ale unor unităţi de prelucrări metalice sau din industria chimică. Cantitatea totală de nămol generată în aceste industrii este de 355 t, care este stocată în vederea valorificării sau eliminării.

12 t de nămoluri cu conţinut de metale grele, rezultate la SC UCMR SA Reşiţa şi SC FERONERIA SA Arad sunt stocate în vederea eliminării sau valorificării.

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice România a adoptat Directiva UE privind DEEE

Legislaţia UE Legislaţia românească

• Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

• Directiva nr. 2002/95/EC privind

restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

• HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005).

• HG nr. 992/2005 privind limitarea

utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M. Of. 822 / 12 .09. 2005) - în vigoare după aderarea României la UE

În sprijinul transpunerii Directivei DEEE s-au adoptat în 2005 şi 2006 următoarele ordine: ¡ Ordinul 901/ 2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of.910/12.10.2005)

¡ Ordinul 1225/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1161/ 21.12.2005)

¡ Ordinul 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1 /03.01.2006)

¡ Hotărârea 816 / 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

¡ Ordinul 556/2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006.

Directiva DEEE conduce la: − prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi

electronice şi promovarea reutilizării, reciclării şi a altor forme de recuperare pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

Page 258: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

250

− îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi agenţi economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric şi electronic.

Obiectivele generale ale Directivei sunt: - crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună

DEEE fără încărcare la punctele de colectare; - colectarea DEEE la timpul livrării de noi EEE; - capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg / locuitor / an de DEEE până la 31

decembrie 2008 cu atingerea celor două obiective parţiale: o până la 31 decembrie 2006 a cel puţin 50% din obiectivul de colectare de

4kg / locuitor si an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE; o până la 31 decembrie 2007 a cel puţin 75% din obiectivul de colectare

de 4kg / locuitor şi an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE - sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru ariile intens populate;

Obiectivele de recuperare vizează următoarele aspecte:

- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 80% din greutatea medie pe echipament şi 75% material recuperat pentru: v echipament electric menajer de dimensiuni mari v distribuitori automaţi

- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 75% din greutatea medie pe echipament şi 65% material recuperat pentru v echipament informatic şi de telecomunicaţii v echipamente de larg consum;

- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 70% din greutatea medie pe echipament şi 50% material recuperat pentru v echipamente menajere de dimensiuni mici.

Colectarea DEEE în regiunea Vest

În anii 2005 şi 2006 Regiunea Vest a stabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Primele activităţi de implementare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi privaţi de salubritate. Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori. Aceste locaţii sunt prezentate mai jos.

Tab. 6.6.1.: Puncte de colectare judeţene

Judeţ Adresă Structură

ARAD

SC REMAT SA ARAD (administrator) 1. INEU, str. Calea Aradului nr.1 2. SEBIŞ, str. Gării nr.42 3. LIPOVA, str. Timişorii nr.110 4. ŞIMAND f.n.

1. INEU Suprafaţă totală = 2829 m2 din care 654 m2 depozite închise. - funcţional Containere metalice 1buc Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 1buc. 2. SEBIŞ Suprafaţă totală = 629 m2, din care 569 m2 depozite închise. funcţional Containere metalice 1buc.

Page 259: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

251

Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 2buc. 3. LIPOVA Suprafaţă totală = 857 m2, din care 657 m2 depozite închise. funcţional Containere metalice 1buc. Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 2buc. 4. ŞIMAND Suprafaţă totală = 4089 m2, din care 826 m2 depozite închise. funcţional Containere metalice 1buc. Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 2buc.

CARAŞ – SEVERIN

SC REMAT SA CARAŞ-SEVERIN, REŞIŢA, Calea Timişorii nr. 16

Suprafaţa totală = 4800 m2, din care 900 m2 depozite inchise, funcţional Containere metalice 15 buc., Utilaje de încărcare -descarcare 3 buc., Mijloace de transport 6 buc.

HUNEDOARA

Deva, str. Aleea Romanilor PT 8, incinta depozitului actual de deşeuri menajere

Deva - suprafaţa de cca.40 m2, spaţiul este împrejmuit, acoperit în curs de amenajare

TIMIŞ

SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL TIMIŞOARA Punct de colectare şi depozitare: Com. Ghişoda

Suprafaţa: 500 m2 ( platformă betonată ) funcţional nr. containere 10 m3 – 15 buc

TOTAL REGIUNE 7

Tab. 6.6.2.: Puncte de colectare - peste 100.000 locuitori

Judeţ Adresă Structură

ARAD SC REMAT SA Arad str. Câmpul Liniştii nr. 1

Suprafaţă totală =18203 m2, din care 4667 m2 depozite închise. funcţional

Containere metalice 2 buc. Utilaje de incărcare-descărcare 6 buc. Mijloace de transport 5 buc.

TIMIŞ

SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA TIMIŞOARA 1. punct colectare deşeuri electronice: Calea Torontalului nr. 96 2. punct colectare deşeuri electronice: Calea Moşniţei nr. 3 3. punct colectare obiecte

funcţional 1. Suprafaţă: 10 m2, nr.containere 1,1 m3 – 1 buc 2. Suprafaţă: 10 m2, nr.containere 1,1 m3 – 1 buc 3. Suprafaţă: 20 m2, nr.containere 22 m3 – 1 buc 4. Suprafaţă: 20 m2, nr.containere 22 m3 – 1 buc

Page 260: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

252

electronice şi electrocasnice: Calea Chişodei nr. 2 4. punct colectare obiecte electronice şi electrocasnice: Aleea Avram Imbroane nr. 70

TOTAL REGIUNE 2

Tab. 6.6.3. Puncte de colectare – localităţi peste 20.000 locuitori

Judeţ Adresă Structură

CARAŞ - SEVERIN

1. Reşiţa - SC PRESCOM SA Reşiţa, str. Fântânilor nr. 1, 2. Caransebeş - SC TRANSAL URBIS SRL, str. G-ral Moise Groza nr. 4

funcţional

Hunedoara, Consiliul Local Hunedoara str. Rotarilor nr.7, (incinta fostei unităţi militare)

cca.100 m2 funcţional

Deva, SC.Salubritate SA Deva Aleea Romanilor PT 8 (punct termic 8)

Podea de beton, 2 m2, gard, pereţi deschişi, acoperiş.

Petroşani, Consiliul Local Petroşani: str. Stadionului nr. 4

cca.40 m2 nefuncţional

Lupeni, Consiliul Local Lupeni: str. Frumoasă nr. 7

suprafaţa aprox. 70 m2. Spaţiu acoperit, împrejmuit, cu posibilitate de cântărire nefuncţional

PETRILA, SC.Termoprest SA Petrila, str. Tudor Vladimirescu, CT 8 (centrala termică)

cca.78 m2 în curs de amenajare

VULCAN, SC.Almaserv SA Vulcan: str. Avram Iancu nr. 5

suprafaţa totală=50m2 dotare cu cântar de 500 kg. funcţional

HUNEDOARA

ORĂŞTIE, Consiliul Local Orăştie, str. Plantelor nr. 2

clădire în suprafaţă de 48m2 funcţional

TIMIŞ LUGOJ, SC Cuzman Company SRL: Str. Bobâlna nr. 11

Platformă betonată-300m2, cântar funcţional

Page 261: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

253

LUGOJ, SC ERINA PREST SRL: Str. Herendeşti nr. 10

Platformă betonată-5000m2, cântar funcţional

LUGOJ, SC Salprest SA: str. T Vuia, colţ cu str. Salcâmilor

suprafaţa:1743 m2 funcţional

TOTAL REGIUNE 12

Tab. 6.6.4.: DEEE colectate în Regiunea Vest

Judeţul Populaţia la 1 iulie 2005 mii locuitori

Cantitate în kg DEEE colectată în 2006

Cantitate colectată / locuitor

Arad 459,3 5000 0,0108 Caraş – Severin 331,9 650 0,00195 Hunedoara 480,5 442 0,0009 Timiş 658,8 260880 0,396 Regiunea Vest 1930,5 266972 0,138

Sursa: breviar statistic al INS – Direcţia Regională de Statistică Timiş

6.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

România a transpus Directiva nr. 2000 / 53 /CE cu privire la vehiculele scoase din uz.

Legislaţia UE Legislaţia românească

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele uzate (ELV)

HG nr. 2406 / 2000 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ( Monitorul Oficial nr. 32 din 11.01.2005 ).

În prezent există prevederi ale Directivei transpuse şi prin alte acte normative.

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1938/2001 care transpune conceptul de vehicul

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor , modificată şi completată cu OUG nr. 61 / 2006 care defineşte terminologia privind: deşeurilor provenite din vehicule; material, valorificare, recuperare, eliminare

• Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi împachetarea substanţelor periculoase şi produselor chimice care defineşte substanţele periculoase

• Prin articolul 47 litera d) al HG nr. 85/2003 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, s-a stabilit necesitatea prezentării unei dovezi că vehiculul a fost dezmembrat de

Page 262: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

254

un agent economic autorizat, atunci când se solicită radierea vehiculului pentru că acesta este impropriu din punct de vedere tehnic. Aceasta corespunde în mare măsură cerinţelor articolul 5 aliniatul 3 al Directivei în ceea ce priveşte certificatul de distrugere, urmând ca alinierea deplină la cerinţele acestuia să se realizeze în anul 2004, prin adoptarea unei HG.

• Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar permite autorităţilor publice să identifice, să ridice şi să recupereze deşeurile provenite de la vehicule

OBIECTIVELE DIRECTIVEI VSU Directiva stabileşte:

• măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz şi componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor

• directiva se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele acestora;

• reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a vehiculelor scoase din uz.

Principalele cerinţe ale Directivei

• Colectarea gratuită, de la ultimul deţinător, a vehiculelor scoase din uz • Limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea

utilizării acestora începând cu faza de concepţie • Integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehicule în

vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materiale reciclate • Punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea

vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic a deşeurilor de piese rezultate de la repararea vehiculelor

• Punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).

COLECTAREA VSU

Regiunea are o reţea de societăţi comerciale, împrăştiate pe tot teritoriul, care şi-

au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare si valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării.

Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea exportării materialului feros.

În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare.

În Regiunea Vest în anul 2005 au fost colectate 1808 vehicule şi tratate 1307. Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Page 263: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

255

Tab. 6.7.1.Vehicule procesate în anul 2006, Regiunea Vest

Judeţ Anul 2006 Vehicule colectate Vehicule tratate / dezmembrate ARAD 329 329 CARAŞ-SEVERIN 189 189

HUNEDOARA 251 din care: - 48 în afără programului şi - 203 în cadrul programului de înnoire a parcului auto

251

TIMIŞ

1467 din care: - 413 în afără programului şi - 1054 în cadrul programului de înnoire a parcului auto

201 din care: - 102 în afără programului şi - 99 în cadrul programului de înnoire a parcului auto

TOTAL REGIUNE 2236 970

Pentru ca un agent economic să poată desfăşura acrivităţi de colectare şi tratare

vehicule scoase din uz, acesta trebuie să deţină 3 autorizaţii: autorizaţia de mediu în care sunt incluse condiţiile din Anexa 1 a HG 2406/2000, autorizaţia emisă de RAR şi autorizaţia emisă de Poliţie conform Ordinului 82/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

În Regiunea Vest sunt înregistrate mai multe societăţi care desfăşoară activităţi de colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz.

1. 4 companii de colectare şi dezmembrare dintre care: - 4 în judeţul Hunedoara: SC ARSIS METAL SRL Deva, SC FRAROM

COMPANY SRL Hunedoara, SC CASITO TRANSIMPEX SRL Hunedoara şi SC POLISERVICE SRL Oradea – punct de lucru Orăştie

2. 7 companii de colectare şi tratare dintre care: - 1 în judeţul Arad: SC REMAT SA ARAD - 2 în judeţul Caraş – Severin: SC REMAT CARAŞ-SEVERIN Reşiţa şi SC TERMODINAMIC SRL Caransebeş - 4 în judeţul Timiş: SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL, SC CITY TRANS STAR SRL, SC PETROMSERVICE VEST SA, SC POEM SRL

În Regiunea Vest cele 11 societăţi colectează şi dezmembrează VSU, dar nu le procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder. Trebuie menţionat faptul că în 2006 SC PETROMSERVICE VEST SA Timişoara şi SC CASITO TRANSIMPEX SRL Hunedoara nu au colectat şi dezmembrat nici un vehicul scos din uz.

6.8. Deşeuri provenite din ambalaje

Deşeurile de ambalaje se regăsesc în procent important în cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, etc., colectate selectiv. Pentru evidenţierea acestor cantităţi din totalul cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ şi industrie colectate selectiv s-au făcut estimări pentru fiecare tip de material de ambalaj.

Page 264: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

256

Reglementări în vigoare: § Directiva Parlamentului European şi Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi

deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE - Directivă transpusă prin HG 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată de HG 1872/2006.

§ Implementare prin: Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 (MO nr. 929/10.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

§ Ordinul comun nr. 968/625/1462 (MO nr. 836/11.10.2006) al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.1229/731/2005, pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje;

§ Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.117/2004, republicat (MO nr.121/08.02.2005), privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum în vederea reciclării”.

Principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu legislaţia privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje sunt următoarele:

• prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje; • reutilizarea ambalajelor; • reciclarea deşeurilor de ambalaje; • alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la

reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală. Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu prevederile

Directivei 94/62/EC privind implementarea planului de ambalaje şi deşeuri de ambalaje amendată de procedura 2004/12/EC. Conform acestei proceduri calculul privind generarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe un studiu al producătorilor privind consumul casnic de ambalaje în anul 2002. Din studiu s-a concluzionat că în 2002 s-au generat 1150 mii tone deşeuri de ambalaje, iar cota parte ce revine Regiunii Vest, în funcţie de consumul naţional de alimente, băuturi, produse nealimentare şi servicii este de 112,968 tone deşeuri de ambalaje / an. Tab. 6.8.1: Prognoza creşterii generării de deşeuri de ambalaje, tone / regiune

10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an Regiune 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 5 VEST 112.968 124.265 136.691 150.360 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 246283

Se prognozează o dublare a deşeurilor de ambalaje pe perioada de planificare. Conform recomandărilor ANPM deşeurile de ambalaje sunt generate la sursă astfel:

- 30% din activităţi instituţionale, comerciale şi industriale, şi - 70% din gospodării.

În privinţa detalierii pe categorii a deşeurilor de ambalaje ANPM a atribuit rate egale de creştere pentru ambalajele de hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi lemn. Compoziţiile acceptate pentru anul 2006 sunt:

- 26,5% pentru hârtie şi carton,

Page 265: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

257

- 30% pentru plastice, - 20% pentru sticlă, - 11.75% pentru metal şi - 11.75% pentru lemn. În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 cu privire la

procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, până la data de 25 februarie 2006 au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2005.

Analiza şi interpretarea datelor este efectuată în baza reactualizărilor din septembrie 2006, după ce numărul de raportori identificaţi în Regiunea Vest a crescut de la 241 la 278.

A fost luată în consideraţie o rată de identificare globală de 95%, calculată în raport cu informaţiile statistice privind numărul agenţilor economici înregistraţi în Regiunea Vest care prin natura activităţii lor introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate.

Cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă de către producătorii / importatorii de ambalaje in anul 2005 a fost de 9721,66 tone din care 1691,09 tone reprezintă ambalajele de desfacere.

Cantitatea totală de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe piaţa internă a fost de 24239,316 tone , din care 22449,346 tone sunt ambalaje primare şi 603,90 tone ambalaje reutilizabile.

Cantitatea de ambalaje ridicată se datorează schimbării comportamentului la nivelul consumatorului care se îndreaptă din ce în ce mai mult spre produse preambalate.

Structura ambalajelor pe tip de material este următoarea: Hârtie şi carton 53,24 % Plastic 17,6 % Sticlă 1,16 % Metal 6,45 % Lemn 24,36 %

Deşeurile de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau încredinţate spre

valorificare provenite de la materiile prime, din consumul propriu şi din ambalajele proprii recuperate de pe piaţă au fost de 5626,84 tone, din care 82,45 % - adică 4641,34 tone s-au reciclat. Din deşeurile totale 51,37 tone care reprezintă 0,9 % din totalul deşeurilor de ambalaje au provenit de la ambalaje care au conţinut substanţe toxice sau periculoase şi doar 16,13 tone au fost reciclate.

Structura deşeurilor de ambalaje pe tip de material este. Hârtie şi carton 25 % Plastic 10,87 % Sticlă 0,62 % Metal 18,94 % Lemn 53,2 %

Pentru o cantitate de 830,17 tone de ambalaje introduse pe piaţă ( din care 454,4 tone ambalaje primare) operatorul economic autorizat ECOROM AMBALAJE SA a preluat responsabilitaea. Deşeurile de ambalaje gestionate de 5265,51 tone au fost reciclate în totalitate. Deşeurile totale de ambalaje valorificate şi raportate de clienţi au fost e 5554,56 tone din care s-au reciclat 5178,79 tone.

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării a fost de 15665,05 tone. Din acestea cantităţile valorificate au fost 15033,24 tone incluzând şi cantităţile de 9941,85 tone introduse în procesul de reciclare până la sfârşitul anului 2005.

Page 266: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

258

6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Gestionarea actuală a deşeurilor generează în Regiunea Vest un impact negativ asupra factorilor de mediu, iar pezenţa deşeurilor menajere şi industriale constituie factori de risc pentru sănătate şi mediu.

Actualele practici de colectare / transport / depozitare a deşeurilor municipale sunt necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora. Deşeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Majoritatea depozitelor existente sunt neconforme.

În cursul anului 2006 în Regiunea Vest au fost finalizate şi depuse la APM-urile judeţene toate bilanţurile de mediu ( şi Studiile de impact – acolo unde s-a solicitat ) pentru depozitele de deşeuri menajere neconforme.

Depozitarea deşeurilor municipale şi industriale este facută direct pe sol. Ca urmare, singura protecţie este dată de bariera geologică naturală, care nu a fost studiată din punct de vedere mineralogic şi al permeabilităţii pentru a îndeplini condiţiile impuse de normele europene.

Principalele forme de impact şi risc determinate de activităţile de gestionare, respectiv de depozitele de deşeuri orăşenesti şi industriale sunt: Ø poluarea aerului

- Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor de deşeuri urbane, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Ø participarea la generarea efectului de seră - în depozitele de deşeuri menajere se produce descompunerea deşeurilor

biodegradabile, urmată de degajarea gazului de depozit compus în special din metan si bioxid de carbon (45-60% CH4 si 40-55% CO2), compuşi care ocupă locul II si III în ierarhia substanţelor care au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon.

- pe lângă efectele asupra atmosferei, în urma descompunerii substanţelor organice conţinute în deşeurile municipale se degajă mirosuri neplăcute, care produc disconfort populaţiei din apropiere în cazul nerespectării distanţelor minime faţă de localităţi.

Ø poluarea apelor subterane şi de suprafaţă. - Substanţele nocive antrenate de levigat străbat straturile de deşeuri,

pătrund în sol, parte fiind reţinute şi poluându-l, parte ajungând în apele freatice.

- Apele meteorice care spală suprafaţa depozitelor, poluează apele de suprafaţă, în care ajung fără a fi tratate. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

- Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante.

Page 267: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

259

Ø modificări de peisaj şi disconfort vizual - vântul antrenează deşeurile uşoare, în special folia, pe care o transportă

pe distanţe mari, generând în jurul depozitului propriu-zis, suprafeţe mari insalubre, cu un aspect neplăcut.

Ø scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri - absenţa oricăror mijloace de oprire a accesului animalelor în depozitele de

deşeuri municipale, poate genera răspândirea anumitor microbi cu influenţă atât asupra sănătăţii animalelor cât şi a oamenilor.

- exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

- Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1 - 3 ani), exploatare (15 - 30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (peste 20 ani).

Ø modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

- În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:

1. în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

2. unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori).

- Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată.

Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă. Se poate concluziona pentru regiunea Vest că problemele ridicate de depozitarea deşeurilor sunt următoarele: ü depozitele existente, neautorizate, sunt uneori amplasate în zone vulnerabile

(în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă, a zonelor de agrement); ü depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia

mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective; ü depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate

corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; nu există facilităţi pentru controlul biogazului produs; drumurile principale şi secundare pe care circulă utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute, mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu zone de intrare amenajate corespunzător şi panouri de avertizare;

Page 268: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

260

ü terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuală, în judeţ, se estimează că peste 1000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deşeurilor menajere sau industriale;

ü prin depozitare se pierde o mare parte a potenţialului util din deşeuri datorită faptului ca acestea sunt colectate şi eliminate în mod neselectiv.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că în gestiunea deşeurilor sunt necesare schimbări radicale constând în adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor. Punctual, în judeţele Regiunii Vest sunt următoarele probleme privind impactul depozitelor municipale de deşeuri:

v oraşul Arad nu a avut un depozit de deşeuri amenajat şi autorizat din punct de vedere a protecţiei mediului până la sfârşitul anului 2003. Depozitarea deşeurilor s-a făcut pe terenuri neproductive. Pentru închiderea deponeului de pe strada Câmpul Liniştii firma care a administrat rampa, respectiv SC Salubritate SA a depus documentaţia pentru obţinerea Acordului de mediu.

v Studiul de evaluare a riscului efectuat pentru depozitul de deşeuri urbane al municipiului Timişoara evidentiază o degajare masivă de metan, rezultat din descompunerea anaerobă a deşeurilor oganice depozitate. Acest fenomen este favorabil incendiilor de rampă, dar este posibilă şi formarea unor pungi de gaz în amestec exploziv. Emisiile de noxe rezultate din procesele biochimice şi din arderea accidentală a deşeurilor depozitate au efecte majore asupra calităţii aerului din zonă. Forajele de control pun în evidenţă poluarea apei freatice până la adâncimea de 2,5-3,5 m cu substanţe organice, săruri de amoniu şi cloruri în direcţia curgerii freatice (vest-nord-vest), fără a afecta calitatea apei râului Bega. Investigaţiile efectuate asupra calităţii solului din vecinătatea rampei evidenţiează poluare cu produse petroliere şi metale grele pe o rază de 50 m. Un alt factor de risc major îl constituie poluarea microbiologică, vectorii de transmitere a agenţilor patogeni fiind atât personalul autorizat al rampei cât şi vizitatorii neautorizaţi, dar mai ales rozătoarele. Studiul de risc a evidenţiat necesitatea închiderii depozitului şi a recomandat măsurile necesare pentru exploatarea lui până la închidere.

În ceea ce priveşte depozitele industriale, pe lângă faptul că ocupă suprafeţe mari de teren, pot apărea pericole în caz de calamităţi naturale-cum ar fi inundaţiile şi/sau alunecările de teren De la suprafaţă, dacă straturile de deşeuri sunt uscate, vântul antrenează particulele mici, formând nori de praf care se depun apoi sub formă de pulberi. Poluarea cu metale grele a solului se datorează în mare parte compoziţiei deşeurilor industriale. Nici apele nu scapă de poluare, levigatul şi apele meteorice antrenând materiale şi substanţele din depozit cu care poluează apele de suprafaţă şi cele freatice.

În judeţul Arad se urmăreşte impactul: – haldelor cu minereu de uraniu aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului

localizate la: Rănuşa, Bârzava, Valea Leucii-Vârfurile şi Milova asupra apelor de scurgere din galerii, apelor potabile (izvoare şi fântâni), apelor de suprafaţă, a solului, vegetaţiei şi aşezărilor umane,

– depozitului de cenuşă şi zgură al C.E.T pe lignit asupra apelor subterane, – batalului de la Combinatul Chimic (S.C. Archim S.A.) asupra apelor subterane

Până la încheierea perioadei de tranziţie obţinută pentru închiderea crematoriilor neconforme din spitale care este sfârşitul anului 2008, acestea generează o poluare

Page 269: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

261

necontrolată a atmosferei. Datorită temperaturilor scăzute folosite la ardere în aceste crematorii, arderea este incompletă. Se degajă mirosuri neplacute şi emisii de dioxine şi furani, oxizi de azot, oxizi de carbon, acizi halogenati, oxizi de sulf. Gazele de ardere antrenează metale grele, zgură şi cenuşă.

De asemenea factorii de mediu mai pot fi afectaţi accidental în cazul unor accidente care pot interveni în cursul transporturilor de deşeuri.

6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, implică multiple planuri de acţiune dintre care menţionăm:

• reducerea cantităţilor de deşeuri generate • creşterea procentului de valorificare a deşeurilor refolosibile • intensificarea acţiunilor de control privind gestiunea deşeurilor • crearea unui sistem integrat de eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai

bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive. Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind

regimul deşeurilor, producătorii de deşeuri au intocmit planurile proprii de gestionare a deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reciclarea deşeurilor şi eliminarea ecologică a deşeurilor nevalorificabile. De asemenea, s-a imbunatatit sistemul de evidenţă a gestiunii deşeurilor la producători.

Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere în mediu urban va contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate. Consiliile locale au elaborat planurile proprii de colectare selectivă a deşeurilor şi deşeurilor de ambalaje, iar în oraşe au fost amplasate containere pentru colectare selectivă prin aportul voluntar al populaţiei.

Implementarea prevederilor legislative privind regimul bateriilor şi acumulatorilor cu conţinut de substanţe periculoase a contribuit la creşterea procentului de colectare şi reciclare a acumulatorilor cu plumb.

Mediatizarea prevederilor referitoare la uleiurile uzate şi acţiunile de control întreprinse au dus la creşterea coeficientului de recuperare a uleiurilor uzate.

Proiectele de finantare de la Fondul de mediu a colectarii deseurilor de ambalaje PET si de reinnoire a Parcului auto au avut ca efect cresterea gradului de colectare pentru aceste tipuri de deseuri si retragerea din circulatie a unor autovehicole poluante.

Elaborarea PRGD constituie o premiză pentru intoducerea bunelor practici în gestionarea deşeurilor şi implicit, pentru reducerea impactului determinat de deşeuri asupra factorilor de mediu.

6.10.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri

Tot mai mulţi agenti economici si ONG-uri se implică în actiuni care vizează reducerea impactului deşeurilor asupra mediului şi conştientizarea populaţiei privind necesitatea schimbării atitudinii faţă de problematica deşeurilor şi importanţa introducerii noilor practici.

Printre aceste acţiuni se numără următoarele: - A.S.A. Servicii Ecologice SRL a început colectarea separată a deşeurilor industriale nepericuloase şi reciclabile de cele menajere, municipale prin repartizarea la agenţii economici a unei game variate de containereş

Page 270: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

262

-Selgross Cash&Carry Arad a iniţiat o acţiune de salubrizare a zonei Calea Aurel Vlaicu-Arad: ,,Împreună pentru un mediu mai curat”, acţiune la care a participat şi APM Arad, Primăria Arad, Şcoala gen. nr.5 Arad. -Consiliul Local al Tinerilor în parteneriat cu APM Arad şi SC Gospodărirea Comunală Arad a iniţiat o campanie de salubrizare a spaţiului verde din Parcul Eminescu, Parcul Copiilor şi Malul Mureşului. -Consiliul Local al Tinerilor Arad, Primăria Arad, SC. Gospodărirea Comunală Arad, APM Arad a participat la o acţiune de salubrizare şi de văruire a pomilor în cadrul manifestărilor dedicate ,,Lunii Pădurii”. - Consiliul Local al Tinerilor Arad în parteneriat cu APM Arad, ISJ Arad, SC Polaris M Holding SRL, SC Gospodărirea Comunală Arad a iniţiat o campanie de colectare selectivă a deşeurilor în 22 unităţi de învăţământ arădene . - În perioada 01.12.2005-01.08.2006 s-a desfăşurat proiectul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie în localităţile: Săcălaz, Sânandrei, Moşniţa Nouă, Remetea Mare, Sânmihaiu Român, Şag, în valoare de 89334 Euro, de către ONG-ul Tinerii Prieteni ai Naturii. - În perioada 01.11.2005-01.06.2006 s-a desfăşurat proiectul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie în oraşul Jimbolia, în valoare de 7500 Euro, de către ONG-ul Tinerii Prieteni ai Naturii. - ÎIn perioada 2006 - 2008 se desfăşoara proiectul „Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez , Variaş, Şandra Becicherecu Mic, Biled Dudeştii Noi, Orţişoara – prin programul PHARE CES 2004 „ Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor”, în valoare de 562.200 EURO. -In localităţile Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare s-au implementat sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, la fel, au fost demarate acţiuni vizând colectarea selectivă a deşeurilor. Implicarea administratiilor locale in realizarea de aplicatii in cadrul programelor de finantare PHARE CES manifesta interesul sporit al acestora pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului.

6. 10.2. Iniţiative adoptate de APM

Procesul de elaborare a ARPM a decurs cu implicarea mai multor instituţii, cu consultarea publicului şi a ONG-urillor. Odată cu parcurgerea procedurii de avizare pentru proiecte şi programe au fost organizate numeroase consultări, dezbateri şi şedinţe la nivelul ARPM şi la consiliile judeţene, toate acestea având scopul de a asigura diseminarea celor mai bune tehnici privind gestionarea deşeurilor şi participarea publicului la decizie privind adoptarea politicii regionale de mediu.

În afara de acţiunile legate de elaborarea PRGD, ARPM a asigurat consultanţa de specialitate, atât pentru elaborarea proiectului judeţean Timiş de gestionare a deşeurilor, cât şi aplicanţilor pentru obţinerea finanţării prin Programul PHARE pentru sectorul public şi privat.

Cu ocazia evenimentelor cuprinse în calendarul de mediu au fost organizate acţiuni de popularizare a colectării selective a deşeurilor. În acest scop au fost editate 7000 pliante cu material informativ, care au fost difuzate în oraşul Timişoara.

Dintre initiativele APM-urilor enumărăm următoarele : APM Arad

- S-a demarat împreună cu SC REMAT SA Arad acţiunea de eliminare a anvelopelor uzate prin arderea în cuptoarele rotative a fabricilor de ciment, astfel că la

Page 271: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

263

depozitul aparţinând de SC REMAT se depozitează anvelopele uzate din judeţ, de aici sunt transportate de către SC CASIAL Deva şi Combinatul Aleşd pentru incinerare;

- Deţinătorii de uleiuri uzate (fără PCB) au fost verificaţi şi informaţi asupra legislaţiei de gestionare a uleiurilor şi asupra modalităţilor de valorificare a uleiurilor minerale uzate.

- Pentru prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate au fost iniţiate campanii de informare a publicului. APM Caras-Severin

-APM Resita a demarat în anul şcolar 2005-2006 campania de educare şi implementare a proiectului pilot de colectare selectivă a deşeurilor. Pentru implicarea tinerilor în activităţi practice şi organizarea unui sistem de colectare selectivă la nivelul unităţilor şcolare din municipiu au fost prezentate materiale realizate în APM CS, pliante, prezentări atractive, sub titlul: Deşeurile ne privesc pe toţi - Este vremea colectării selective"

Manifestările şcolare au avut loc în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Judeţean şi Primăria municipiului Reşiţa. La acţiunile desfăşurate a participat de asemenea şi operatorul privat de salubritate, S.C. Lineo Desingn S.R.L, care a amplasat cu aceasta ocazie saci inscripţionaţi pentru colectarea hârtiei, cartonului şi a plasticului. APM Timis

-În cadrul campaniilor informative organizate în unităţile şcolare din judeţul Timiş de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, s-a specificat importanţa colectării selective a deşeurilor.Totodată s-a urmărit conştientizarea elevilor despre rolul şi importanţa colectării selective a deşeurilor, diseminarea materialelor informative despre protecţia mediului, implicarea grupurilor ţintă în diseminarea informaţiilor şi preluarea feed-back-ului, în vederea realizării obiectivelor propuse.

- Împreună cu Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Judeţean Timiş,reprezentanţii compartimentului Gestiunea Deşeurilor au efectuat controale pentru verificarea modului de gestionare a deşeurilor municipale. APM Hunedoara

- acţiuni de constientizare în şcoli prin : desfăşurarea campaniei "Deşeurile ne privesc pe toţi", participarea la Proiectele Eco-Şcoala şi acţiuni cu ocazia Zilei Mediului sub lozinca "Protejeaza mediul ca să fi protejat-ABC-ul deşeurilor” ;

- popularizarea la nivelul administraţiilor locale a noului ghid de elaborare a Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor (PRGD) ;

- iniţierea discuţiilor cu administraţiile localeîin vederea realizării de proiecte pilot de colectare selectivă, materializate deja prin încheierea primului parteneriat cu Primăria Municipiului Vulcan pentru realizarea proiectului pilot "Eco Vulcan-2007" ;

- susţinerea cursurilor privind protecţia mediului în cadrul proiectului "Centru pentru Instruire în Protecţia Mediului-CIPROM" finanţat pe Programul PHARE RO-2003-005-551.03.02.098, desfăşurat la Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Hunedoara.

6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor

6.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

În perioada 2001-2005, evoluţia dezvoltării demografice în regiune şi-a continuat trendul descendent. Evoluţia este diferită pe judeţe, astfel, în judeţele

Page 272: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

264

Caraş-Severin şi Hunedoara scăderea este mai accentuată. Urmând tendinţa din această ultimă perioadă, se apreciază că reducerea populaţiei va continua.

Nivelul de trai al populaţiei a cunoscut o accentuată diferenţiere şi conform statisticilor, un procent scăzut din populaţia judeţului beneficiază de venituri peste nevoile medii de trai. Cu toate acestea, se apreciază că generarea de deşeuri urbane, considerată a fi un indicator al consumului populaţiei, va avea o evoluţie ascendentă în următorii ani, atât datorită măririi consumului de produse, cât şi datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare şi extinderii lor şi în zonele rurale.

Referitor la schimbările în comportamentul consumatorilor se constată creşteri evidente în consumul produselor ambalate (plastic, PET, etc.), fapt ce va conduce la generarea unor cantităţi mai mari de ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

În plus, prin realizarea de noi staţii de epurare a apelor uzate menajere, volumele de nămol rezultate vor fi într-o continuă creştere.

Luând în considerare cele de mai sus, pornindu-se de la indicatorii de generare pe anul anul 2003, anul de baza pentru Planul regional de gestionare a deseurilor si optiunea ANPM privind planificarea creşterii generării deşeurilor municipale solide cu o rată de 0,8 % / an, pentru deşeurile menajere această rată de creştere are următoarele efecte asupra mediei indicilor de generare zilnica pentru zone urbane şi rurale:

Tab. 6.11.1.1: Prognoza indicilor de generare a deşeurilor menajere

Indice anual de creştere 2003 2007 2010 2013 0.80 % indice urban 0.9 0.93 0.95 0.97 0.80 % indice rural 0.4 0.41 0.42 0.43

Aplicarea indicelui de creştere propus de ANPM generează următoarele creşteri ale cantităţii de deşeuri municipale solide pentru perioada planificată:

Tab. 6.11.1.2: Prognoza de generare a deşeurilor municipale solide,în tone

Nr. Crt.

Tip deşeu Indice anual de creştere

2003 2007 2010 2013

urban 0.80% 391901 400992 404655 410176 1

Deşeuri menajere mixte rural 0.80% 109938 112279 113157 114629

2 Deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii*

0.80% 212221 220847 224394 229823

3 Deşeuri voluminoase 0.80% 5571 5797 5891 6033

4 Deşeuri din parcuri şi grădini 0.80% 23700 24663 25059 25666

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 16100 16754 17024 17435 6 Deşeuri stradale 0.80% 37400 38920 39545 40502 T O T A L 0.60% 796831 820254 829725 844265

Page 273: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

265

*Pentru simplificarea calculelor fracţia colectată separat a fost inclusă în fracţia de deşeuri asimilabile celor menajere provenite din comerţ, industrie şi instituţii.

6.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:

-variaţia din punct de vedere cantitativ a producţiei activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;

-retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.

-cercetarea statistică anuală este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri, si netransmiterea datelor pentru anul următor creează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an.

Estimarea cantităţilor de deşeuri de producţie este dificilă, dar se poate considera că tendinţa de descreştere se menţine datorită obligaţiei agenţilor economici de a adopta , încă de la faza de concepţie şi proiectare a produsului, soluţii de diminuare a producerii de deşeuri, să introducă « tehnologii curate », să optimizeze ambalajele astfel încât deşeurile de ambalaje rezultate să fie minime şi să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice.

6.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Strategia de management al deşeurilor are la bază promovarea următoarelor principii:

• Prevenirea apariţiei deşeurilor; • Promovarea reciclării şi reutilizării; • Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi

valorificate. O atenţie deosebită se va acorda deşeurilor periculoase, speciale. Se va urmări

prevenirea apariţiei lor, promovarea la maxim a reciclării şi dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor în siguranţă.

Prevenirea generării deşeurilor se va realiza prin: -aplicarea tehnologiilor „curate” care va determina reducerea cantităţilor de deşeuri generate -utilizarea unor cantităţi mai mici de materiale pentru producerea aceleiaşi cantităţi de bunuri -îmbunătăţirea concepţiei produselor conform cerinţelor noilor standarde de producţie. Prevenirea generării deşeurilor va fi obţinută şi prin modificarea comportamentului consumatorilor şi influenţarea pieţii în favoarea produselor şi serviciilor cu o durată de viaţă mai lungă.

Reciclarea va fi principala cale de reducere a cantităţilor de producţie şi urbane care necesită eliminare. Reciclarea va fi axată, în principal, pe fluxurile clasice de deşeuri reciclabile (metale feroase-neferoase, hârtie-carton, sticlă, plastic) şi pe fluxurile specifice de deşeuri care sunt reglementate prin acte normative (ambalajele, uleiurile uzate, bateriile şi acumulatorii etc.).

Page 274: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

266

Eliminarea deşeurilor prin depozitare trebuie să aibă în vedere faptul că, date fiind restricţiile naturale, este foarte probabil ca suprafeţele de teren disponibile pentru depozitarea deşeurilor să constituie, în viitor, o resursă limitată. Capacitatea viitoarelor depozite, amenajate şi exploatate în mod ecologic, va trebui păstrată pentru eliminarea acelor deşeuri pentru care nu există alte variante de eliminare avantajoase din punct de vedere tehnic sau economic. În legătură cu depozitarea deşeurilor, trebuie ţinut cont şi de problemele de generare a gazelor cu efect de seră (CH4 şi CO2). Aceste emisii vor fi controlate prin reducerea treptată a materialelor organice biodegradabile depozitate şi prin captarea şi utilizarea gazelor.

Un pas important pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor il constituie finalizarea si aprobarea Planului regional pentru gestionarea deseurilor.

Obiectivul major al PRGD este de a implementa acţiuni, proceduri şi de a estima efectiv costurile implementării. Aplicarea PRGD va insemna tratare integrată a gestiunii deşeurilor sustenabilă şi acceptabilă economic, cu impact pozitiv asupra mediului.

Planul se refera la: • Planul de management al deşeurilor municipale, care cuprinde detaliile aplicarii

PRGD in domeniul deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si servicii, incluzând date privind colectarea, tratarea, eliminarea, reciclarea, colectarea separată etc.

• Măsuri de implementare -Planurile economice şi de investiţii. PRGD prevede costuri efective şi susţineri

financiare ale investiţiilor pentru implementarea Planului. În Plan sunt incluse programe / planuri de investiţii, precum şi costuri planificate de operare şi rezultate (profit, venit anual).

-Instrumente legale şi financiare. Majoritatea instrumentelor legale şi financiare sunt prevăzute în legislaţia românească. Se preconizează ca viitoarele instrumente financiare, ca de exemplu contingentarea unor tipuri de ambalaje sau taxele de reciclare pentru echipamentele electrice şi electronice să fie într-adevăr aplicate. În plus, actualul sistem de taxe la Fondul de mediu este stimulativ pentru reciclarea, reducerea, reutilizarea şi recuperarea deşeurilor de ambalaje.

-Aspecte specifice privind colectarea separată a fluxurilor de deşeuri. Au fost concepute programe specifice pentru fluxurile de deşeuri colectate separat. Acestea cuprind vehiculele scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri menajere periculoase, ambalaje şi deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, nămoluri din staţiile municipale de epurare etc.

-Conştientizarea şi informarea publicului. Planul prevede o serie de acţiuni cum sunt: - consultarea publicului - raportarea anuală privind deşeurile / şi atingerea ţintelor propuse pentru deşeuri - broşuri, circulare, reclame, web site-uri, materiale specifice asupra: Ø planificarea colectării deşeurilor, locaţia containerelor de deşeuri, locaţiile de

eliminare finală pentru colectarea separată a diferitelor fluxuri de deşeuri etc; Ø informaţii privind compostarea casnică şi sfaturi utile privind reducerea,

reciclarea şi reutilizarea deşeurilor; Ø informaţii de contact privind tratarea regională /locală a deşeurilor; Ø tarife, amenzi şi penalităţi.

O contributie importanta privind imbunatatirea practicilor in gestionarea deseurilor o au schemele de investitii pentru proiecte mici in domeniul gestionarii deseurilor prin Programul PHARE CES. Dintre cele 22 de proiecte depuse la ADR,Vest, 14 au fost selectate pentru finantare. Proiectele vizeaza infiintarea de sisteme de colectare si colectare selectiva in localitatile rurale, realizarea unor instalatii pentru tratarea deseurilor (sortare, compostare),

Page 275: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

267

realizarea unor statii de transfer. Pe langa aceste investitii importante, proiectele au si o componenta educativa, prin care asigura popularizarea noilor metode de gestionare a deseurilor in randul populatiei.

6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase

6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

Regulamentul 304/2003/CE privind exportul şi importul de produse chimice periculoase a fost transpus în legislaţia naţională prin HG nr.697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului unor substanţe şi preparate chimice periculoase - Procedura PIC, completată de Ordinul comun MMGA/MFP/MS/MMSSF nr.1234/1926/1428/908/2005 privind aprobarea Protocolului pentru controlul respectării Procedurii PIC, conform HG nr.697/2004.

Substanţele şi preparatele chimice periculoase aflate sub incidenţa HG nr.697/2004 fac parte din următoarele categorii: ü anumite preparate chimice periculoase care sunt subiect al Procedurii PIC,

prevăzute prin Convenţia de la Rotterdam; ü toate preparatele chimice care se exportă şi pentru care se aplică prevederile

referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

ü anumite preparate chimice periculoase care sunt interzise sau sever restricţionate şi care sunt enumerate în Anexa 1a actului normativ.

În funcţie de domeniul de utilizare, acestea se clasifică în: ü pesticide: ü utilizate ca produse fitosanitare ü alte pesticide deosebit de periculoase (ex. Biocide) ü produse chimice industriale: ü produse chimice pentru utilizare profesională ü produse chimice pentru uzul populaţiei.

Anexa 1 a HG nr. 697/2004 se revizuieşte periodic în funcţie de amendamentele

aduse Regulamentului 304/2003/CE. Ultima modificare a Anexei 1 s-a realizat prin Ordinul comun MMGA /MFP/MS /MMSSF nr. 1024/1819/1230/756/2006.

În perioada anilor 2005-2006 în Regiunea Vest au fost verificaţi o serie de agenţi economici importatori şi exportatori de substanţe chimice periculoase şi au fost solicitate Direcţiei Regionale Vamale Timişoara – Arad date referitoare la aceştia. În judeţele Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara nu au fost identificaţi agenţi economici importatori sau exportatori de preparate chimice periculoase aflate sub incidenţa prevederilor Procedurii PIC. Î n judeţul Timiş în cursul anului 2006 a fost importată de către o serie de agenţi economici cantitatea de 485.118,5 kg de substanţe şi preparate chimice periculoase. Substanţele chimice importate au fost utilizate cu precădere în industria de prelucrare a lemnului şi a metalelor, în producerea de lacuri şi vopsele, în industria electronică, la fabricarea de compuşi chimici de sinteză, etc.

În anul 2006 s-a realizat export de substanţe şi preparate chimice periculoase în cantitate de 9714,25 kg.

Page 276: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

268

6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

Substanţele chimice prezintă anumite proprietăţi care în timpul utilizării pot genera

efecte negative asupra mediului şi a sănătaţii populaţiei. Orice substanţă sau preparat chimic care produce atfel de efecte negative sunt considerate periculoase. Din acest motiv, la nivel comunitar s-au impus unele măsuri de restricţionare privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase şi s-au stabilit principiile care trebuie respectate în activităţile care le implică:

- principiul precauţiei în gestionare; - principiul transparenţei faţă de consumatori; - principiul securităţii operaţiunilor de gestionare. Cadrul legislativ general care stabileşte în România regimul substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase este Legea nr. 360 / 2003, modificată şi completată prin Legea 263 / 2005, iar evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente face obiectul HG 2427 / 2004. Producătorii, importatorii, distribuitorii şi utilizatorii acestor substanţe au obligaţia respectării tuturor prevederilor legale în domeniu şi de a furniza datele care concură la atingerea punctelor prevăzute pentru evaluare.

Pentru evaluarea riscului substanţelor existente este necesară evaluarea relaţiei doza - răspuns sau concentraţie - efect şi evaluarea expunerii, precum şi caracterizarea riscului.

Hotărârea Guvernului nr. 2427 / 2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente are ca obiectiv crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului.

În sensul acestei Hotărâri de Guvern se definesc ca substanţe existente substanţele enumerate în inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă (IESCE-EINECS), aprobat prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 227 / 2002.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 2427/2004 au obligaţii de raportare producătorii şi importatorii de substanţe existente în cantităţi care depăşesc 10 tone pe an sau cantităţi care depăşesc 1000 tone pe an. Totodată, în funcţie de cantităţile fabricate / importate au obligaţia de a raporta autorităţii competente informaţii privind cantităţile produse / importate, clasificarea substanţei, potrivit Anexei II la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, informaţii privind utilizarea, toxicitatea şi ecotoxicitatea substanţei.

Autoritatea competentă pentru evaluarea riscurilor pe care substanţele existente le prezintă pentru sănătatea populaţiei şi mediu este MMGA.

Autoritatea competentă, împreună cu Comitetul interministerial ştiinţific consultativ pentru evaluarea toxicităţii şi ecotoxicităţii înfiinţat prin HG nr. 1739 / 2004, pe baza informaţiilor primite de la producători şi importatori, întocmeşte lista naţională a substanţelor prioritare pentru care se va face evaluarea, evaluează riscul pentru mediu, stabileşte strategia corespunzătoare pentru limitarea riscurilor şi întocmeşte programe de supraveghere.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 2427/2004 au obligaţii de raportare producătorii şi importatorii de substanţe existente în cantităţi care depăşesc 10 tone pe an sau cantităţi care depăşesc 1000 tone pe an În Regiunea Vest au fost inventariaţi în octombrie 2006 agenţii economici importatori respectiv utilizatori de substanţe şi preparate chimice pe parcursul anului

Page 277: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

269

2005, preponderenţa constituind-o diluanţii, adezivii, solvenţii etc din industria metalurgică, lemn, etc. Cantităţile gestionate de astfel de substanţe / preparate sunt în general foarte scăzute, agenţii raportori fiind din categoria IMM-urilor. Deoarece este o varietate foarte mare de substanţe / preparate chimice este dificil în acest moment să se facă o situaţie comparativă.

Problema de maximă actualitate este de a găsi soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. În acest sens trebuie să se acţioneze cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în deplină cooperare.

6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţiile publice

Regimul azbestului în Uniunea Europeană este reglementat prin Directiva

87/217/CEE. Transpunerea acestei directive în legislaţia naţională s-a realizat prin H.G. 124 / 30.01.2003, modificată prin H.G. 734 / 2006. În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest, H.G. 124/30.01.2003, modificată prin H.G. 734/2006, reglementează activităţile privind comercializarea şi utilizarea azbestului, prevederile sale referindu-se la:

ü prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; ü restricţii la comercializarea si utilizarea azbestului şi a produselor care conţin

azbest; ü etichetarea produselor care conţin azbest. Deşi în prezent utilizarea azbestului este practic interzisă în Uniunea Europeană,

acesta se mai găseşte încă răspândit în diverse locuri. Din această cauză, expunerea la azbest este încă posibilă. Inhalarea fibrelor de azbest poate avea efecte grave asupra sănătăţii, incluzând azbestoza, cancerul pulmonar şi mezoteliomul. Nu se cunoaşte un nivel de expunere la azbest care să poatã fi considerat inofensiv. Cu cât expunerea este mai de durată cu atât riscul de apariţie a unei maladii legate de azbest este mai mare. Intervalul de timp dintre expunerea la azbest şi primele semne de boală poate ajunge pânã la 30 de ani.

Azbestul s-a utilizat mult timp la: • materiale termoizolante, cum sunt învelişuri şi straturi de protecţie; • materiale textile, hârtie şi plăci „ignifugate"; • garnituri de ambreiaj şi de frână; • produse din azbociment; • materiale electroizolante; • echipamente individuale de protecţie. În ceea ce priveşte prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că:

- activităţile care implică lucrări cu produse ce conţin azbest nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest;

- demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor ce conţin azbest şi indepărtarea azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare a mediului cu azbest;

Page 278: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

270

- depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile locale, asfel încat să prevină poluarea mediului cu azbest;

În scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului de la 1 ianuarie 2007 se interzic toate activităţile de comercializare a azbestului şi a produselor care conţin azbest. Produsele care conţin azbest şi se află în funcţiune pot fi utilizate până la încheierea ciclului lor de viaţă.

În 2006 au fost inventariaţi agenţii economici care desfăşoară activităţi cu azbest (producători, utilizatori finali şi deţinători de produse cu conţinut de azbest, inclusiv azbest conţinut în construcţia clădirilor sau a halelor industriale) în legătură cu prevederile legislative menţionate, precum şi cu necesitatea stabilirii următoarelor aspecte:

• modalitatea de înlocuire a azbestului şi a produselor cu azbest cu produse non-azbest

• modul de gestionare a deşeurilor cu conţinut de azbest.

În judeţul Arad au fost identificaţi 4 agenţi economici deţinători de articole cu azbest evidenţiindu-se 30 m2 plăci de azbest pe clădiri industriale, acoperişuri cu plăci de azbociment, garnituri, şnururi, piese auto cu azbest, măşti sudură, ferodouri etc. Au fost generate 63,085 tone deşeuri cu azbest.

În judeţul Caraş-Severin au fost identificaţi 12 agenţi economici deţinători de articole cu azbest evidenţiindu-se 220 m2 plăci de azbest pe clădiri industriale, 9291 m2 estacade de benzi transportoare, 1734 kg fulgi şi şnur de azbest, 190 tone tablă ondulată de azbociment. Au fost generate 1,5 tone deşeuri cu azbest.

În judeţul Hunedoara un număr de 20 de primării au raportat că pe teritoriul lor se află clădiri acoperite pe o suprafaţă de cca.161.000 m2 cu produse de azbociment.

57 de agenţi economici au raportat că deţin o cantitate de circa 32 tone produse cu azbest, clădiri acoperite cu produse de azbociment pe o suprafaţă de 275912 m2 si o cantitate de 12 tone deşeuri de produse cu azbest.

În judeţul Timiş 5 agenţi economici deţin 4815 m2 plăci azbociment, 2 kg ferodouri, 17 kg şnur azbest şi 6 kg şnur azbest gravitat.

De asemenea în cursul anului 2006, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş a realizat informări de presă cu privire la interzicerea comercializării şi utilizării azbestului şi produselor cu conţinut de azbest începând cu 1 ianuarie 2007

6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul cantităţilor de ODS-uri

Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal şi-au manifestat îngrijorarea pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător împotriva efectelor adverse rezultate sau care ar putea rezulta ca urmare a activităţilor umane, recunoscând faptul că emisiile de anumite substanţe la nivel mondial pot epuiza în mod semnificativ sau pot modifica stratul de ozon astfel încât acestea ar putea avea drept consecinţă apariţia unor efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993 România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon adoptată la Viena la 22 martie 1985, la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 şi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.

Page 279: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

271

Substanţele chimice reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS–uri) şi principalele lor aplicaţii sunt următoarele: Ø CFC-uri (clorofluorocarburi – utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli

farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie).

Se evidenţiază următoarele domenii de activitate şi următoarele tipuri de CFC: - în spume poliuretanice, spume fenolice, spume poliolefinice, polistiren expandat

(într-o gama variată de materiale izolante; şi materiale de ambalat) – CFC 11, CFC 12, CFC 113, CFC 114;

- în refrigerare: uz casnic, comercial, industrial, transport frigorific, depozitarea alimentelor, pompe de căldură, aer condiţionat – CFC 12, CFC 11, CFC 113, CFC 114, CFC 115 si alte CFC halogenate total (CFC 13, CFC 112).

- ca solvenţi: electronică, decaparea şi curăţirea metalelor / acoperiri şi vopsiri – CFC 113

- Aerosoli: CFC 11, CFC12, CFC 13, CFC 114. Ø HCFC (hidrocarburi parţial halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a

spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli); Se evidenţiază următoarele domenii de activitate şi următoarele tipuri de HCFC: - în spume poliuretanice, spume fenolice, spume poliolefinice, polistiren expandat (într-o gama variată de materiale izolante şi materiale de ambalat) – HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124, HCFC 141b, HCFC 142b - la extinctoare – HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124; - în refrigerare: uz casnic, comercial, industrial, transport frigorific, depozitarea alimentelor, pompe de căldură, aer condiţionat –, HCFC 22, HCFC 123, HCFC 124, HCFC 142b;î - ca solvenţi: electronică, decaparea şi curăţirea metalelor / acoperiri şi vopsiri– HCF 225, HCFC 225ca, HCFC 225cb, HCFC 123, HCFC 141b. Ø Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor) Astfel, în extinctoare se

utilizează – halon 1211, halon 1301, halon 2402 Ø Tetraclorura de carbon (solvent industrial); Ø Metilcloroform (1,1,1 tricloretan – solvent); Ø Bromura de metil (utilizată in dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de

depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea seminţelor şi în fumigaţie: (fumigaţia solurilor, a serelor, tratarea containerelor pentru transportul sau stocarea alimentelor perisabile). Substanţele care epuizează stratul de ozon (ODS-uri) sunt substanţele chimice

în vrac, în containerul lor de transport şi amestecurile de chimicale care conţin în compoziţie mai mult de 1 % din una din substanţele menţionate (OG 89/1999). Pentru eliminarea lor treptată a fost eleborat în 1995, Programul Naţional de Eliminare Treptată a Substanţelor care Epuizează Stratul de Ozon, cu asistenţă COWI Consult, a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) şi a Institutului ICPIAF Cluj-Napoca, în strânsă colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului şi cu întreprinderile producătoare şi consumatoare de substanţe care epuizează stratul de ozon. Detaliat, situaţia pe anul 2006 se prezintă astfel:

În Regiunea Vest s-au identificat 27 agenţi economici care au vehiculat agenţi frigorifici, cu preponderenţă R22 (HCFC 22), R 134 a ( HFC 134 a), R12 (CFC 12), R404, R407, R410.

Page 280: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

272

Tab. 6.12.4.1. Agenţi frigorifici vehiculaţi în 2006

REGIUNE ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

Agenţi economici 28 3 13 5 7 Stoc la 1. 01. 2006 [kg] 1136.4 743.2 40,8 315,2 37,2 Agent vehiculat în 2006 [kg] 4664.29 2538.4 872,4 550,13 703,36 Stoc la 1. 01. 2007 [kg] 883.16 354.1 77,49 387,57 64 Recuperat în 2006 [kg] 125 59,4 19,2 10,8 35,6

În Regiunea Vest s-au identificat 24 agenţi economici care au vehiculat gaze fluorurate cu efect de seră

Tab. 6.12.4.2. Gaze fluorurate cu efect de seră vehiculate în 2006

REGIUNE ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

Agenţi economici 24 1 14 3 6 Stoc la 1. 01. 2006 [kg] 1797,2 13,6 596,9 499,8 686,9 Agent vehiculat în 2006 [kg] 49186 3 1066,75 260,8 47855,45 Stoc la 1. 01. 2007 [kg] 2760,85 10,6 592,3 239 1918,95 Recuperat în 2006 [kg] 132,9 0 13,8 0 119,1

În anul 2006 în Regiunea Vest nu s-a utilizat bromură de metil. Nu deţinem informaţii despre utilizarea ODS-urilor ca şi agenţi de fumigare. În Regiunea Vest s-au identificat 8 agenţi economici care au vehiculat solvenţi cloruraţi

Tab. 6.12.4.3. Solvenţi cloruraţi vehiculaţi în 2006

REGIUNE ARAD CARAŞ - SEVERIN HUNEDOARA TIMIŞ

Agenţi economici 8 1 4 2 1 Stoc la 1. 01. 2006 [kg] - percloretilenă - tetraclorură de carbon

17400 206,3

400 -

203,8

2,5

17000 -

Agent vehiculat în 2006 [kg] - percloretilenă - tetraclorură de carbon

29080 800 -

2,5

28280 -

Stoc la 1. 01. 2007 [kg] - percloretilenă - tetraclorură de carbon

5400

400 -

5000 -

Recuperat în 2006 [kg] - percloretilenă - tetraclorură de carbon

12900 70

40 -

70

12500 -

În Regiunea Vest s-a identificat 1 agent economic în judeţul Hunedoara care a utilizat 1965 kg spume, la 1. 01. 2007 stocul acestora fiind nul. Se constată o scădere a cantităţilor totale de ODS-uri utilizate în 2006 faţă de anii precedenţi. De remarcat tendinţa descrescătoare a cantităţii de tetraclorură de carbon utilizată şi înlocuirea treptată a acesteia cu alţi solvenţi. Singurul agent economic din judeţul

Page 281: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

273

Caraş-Severin care a utilizat tetraclorură de carbon în cursul anului 2005 a renunţat la folosirea acesteia începând din ianuarie 2006.

În toate activităţile industriale vor fi luate măsuri de înlocuire treptată a acestor substanţe cu altele nepoluante (spre exemplu: înlocuirea HCFC 141b cu alt agent de expandare nepoluat tip Solkane 365 / 227, înlocuirea CFC 12 cu HFC 134a prin promovarea instalaţiilor cu freon ecologic R 407c şi R 401a) şi a CCl4 cu tricloretilena. În domeniul service, deşi s-au folosit cantităţi foarte mici, treptat se vor folosi numai agenţi ecologici.

Din 1999 producţia pe baza de ODS-uri a spumelor, aerosolilor cu excepţia industriei de produse farmaceutice a fost interzisă, la fel şi folosirea ODS-urilor ca şi solvenţi în toate domeniile industriale, cu excepţia utilizării CCl4 în sisteme închise.

Ca urmare unităţile de producţie a spumelor existente, au trecut la utilizarea tehnologiilor alternative care utilizează compuşi non-ODS. SC Spumotim SA Timişoara produce spume flexibile folosind agent de expandare clorura de metilen, compus non-ODS.

În ceea ce priveşte utilizarea ODS-urilor ca solvent pentru degresare, începând cu anul 2003, SC Linde Gaz SRL Timişoara, a înlocuit tetraclorura de carbon folosită la spălarea tuburilor de gaz lichefiat cu tricloretilenă, care este compus non-ODS.

-înbunătăţirea sistemelor de întreţinere a echipamentelor de refrigerare, având ca În judeţul Timiş nu există societăţi comerciale autorizate în vederea importului şi

exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec.

6.12.5. Biocide ( utilizare, import, export)

Prin Hotărârea Guvernului nr. 956/18.08.2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide s-au transpus prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/EC.

Conform acestei Directive produsele biocide sunt substanţele active şi preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Listele cu substanţele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor HG 956/2005 după cum urmează:

a) Lista cu substanţele active existente şi care în programul de revizuire nu intră în "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide" sau "Lista substanţelor active aprobate de Comunitatea Europeană, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut" sau "Lista substanţelor de bază aprobate de Comunitatea Europeană" este prevăzută în anexa nr. 1;

b) Lista cu substanţele active existente, identificate în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa nr. 3;

c) Lista cu substanţele active existente şi incluse în tipul/tipurile de produs biocid, care intră în programul de revizuire în Comunitatea Europeană, este prevăzută în anexa nr. 4. Tipurile de produse biocide şi descrierea acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2. Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României este Ministerul Sănătăţii.

Autoritatea competentă realizează inventarierea la nivel naţional a tuturor produselor biocide, care sunt plasate deja pe piaţă. Inventarierea produselor biocide se finalizează până la data de 31 iulie 2006. O listă exhaustivă a produselor biocide o găsim in anexa V a Directivei 98/8/E:

Page 282: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

274

Grupa principală 1 (conţine dezinfectanţi şi produse biocide generale): 1. produse biocide pentru igiena umană 2. produse biocide pentru igiena publică (ex. algicidele) 3. biocide pentru igiena veterinară 4. dezinfectanţi alimentari 5. dezinfectanţi pentru apa potabilă

Grupa principală 2: 6. conservanţi alimentari 7. conservanţi pentru materiale peliculogene(lacuri şi vopsele) 8. conservanţi pentru lemn 9. conservanţi pentru piele, cauciuc şi materiale polimeriate 10. conservanţi pentru zidărie 11. conservanţi pentru sisteme de răcire cu lichide şi procesare 12. slimicide (produse pentru prevenirea depunerii mizeriei) 13. conservanţi pentru fluidele utilizate în prelucrarea metalelor

Grupa principală 3 (pesticide neagricole): 14. rodenticide 15. avicide 16. moluscicide 17. piscicide (nu intră produsele pentru tratarea bolilor la peşti) 18. insecticide, acaricide şi produse pentru controlul artropodelor 19. atractanţi

Grupa principală 4: 20. conservanţi pentru furaje 21. produse antifermentare 22. produse pentru controlul viermilor

Pînă la parcurgerea tuturor etapelor prevăzute pentru implementarea noii legislaţii, nu se poate susţine că putem prezenta o informare corectă asupra situaţiei existente. Până la sfarşitul anului 2005, conform legislaţiei mai sus amintite agenţii producatori şi importatori au avut obligaţia notificării la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, produsele biocide pe care le produc şi le comercializează, în vederea întocmirii Registrului Naţional al produselor biocide.

Autoritatea competentă pentru reglementarea regimului produselor biocide pe teritoriul României este Ministerul Sănătăţii. În categoria biocidelor sunt incluse mai multe categorii de substanţe printre care se numără dezinfectanţii, antisepticele şi conservanţii. Aceste substanţe se utilizează pentru a decontamina suprafeţele pe care se prepară hrana, suprafeţe considerate microbian contaminate (toaletele) şi în general la curăţirea domestică. Biocidele pot fi utilizate în conservare, înmuiere, piclare, tăbăcire şi procesele de post-tăbăcire. Compuşii organici halogenaţi au fost utilizaţi de multă vreme în tăbăcarii iar biocidele halogenate se mai vând încă. Dimetil-di-tiocarbamatul de potasiu sau sodiu este considerat a fi un bactericid cu un impact mai redus pentru mediu, datorită nivelului său scăzut de toxicitate şi persistenţă. Compuşii organici halogenaţi pot fi înlocuiţi aproape în orice situaţie, dar există şi excepţii. Una dintre excepţii este degresarea uscată a pieilor de oaie Merinos. Degresarea este realizată în maşini închise cu degajări reduse de gaze şi de ape reziduale; solventul este distilat şi reutilizat în mod automat. Alte excepţii sunt

Page 283: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

275

emulsiile de grăsimi ce conţin compuşi organici volatili şi agenţii hidrofugi utilizaţi pentru obţinerea pielii impermeabile la apă. Biocidele sunt substanţe cu uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură. Dintre categoriile de utilizatori de biocide din judeţul Caraş-Severin menţionăm: unităţi sanitare, sanitare-veterinare, unităţi de deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie, unităţile de gospodărie comunală care desfăşoară activităţi de asigurare a alimentării cu apă potabilă, unităţi de prelucrare a lemnului etc. În judeţul Caraş-Severin Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin a autorizat în anul 2005, 22 de agenţi economici cu activitate de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin a autorizat pe lângă unităţile cu activitate de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie încă 26 de cabinete medicale veterinare, 3 depozite de produse de uz veterinar, 19 puncte farmaceutice veterinare şi 8 ferme (de păsări, bovine, ovine, porcine) toate aceste unităţi utilizând biocidele în scop comercial sau pentru folosinţă proprie. Produse biocide pentru igiena publică mai sunt utilizate şi în cele aproximativ 300 de cabinete medicale private şi cele 8 spitale din sistemul de sănătate publică. În anul 2006, Autoritatea de Sănătate Publică Caraş-Severin a autorizat conform Legii nr. 359/2004, modificată prin OUG nr.75/2004, 101 agenţi economici utilizatori de biocide, care funcţionează în baza declaraţiei pe proprie răspundere şi un număr de 165 unităţi sanitare şi 3 unităţi din structura ASP CS. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin precizează, referitor la anul 2006, că utilizatorii de biocide de tipul unităţilor cu activitate de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie funcţionează în baza declaraţiei pe proprie răspundere conform Ordinului ANSVSA nr.139/2004, iar în afara acestora un număr de: 12 cabinete veterinare, 3 farmacii veterinare, 2 depozite de produse veterinare şi 1 punct farmaceutic veterinar - erau în procedură de autorizare. APM Caraş-Severin nu deţine şi nu a obţinut alte informaţii referitoare la utilizatorii de biocide şi la tipul biocidelor utilizate.

În baza de date a anului 2006 a A.P.M. Hunedoara există un număr de 6 unităţi şi agenţi economici care operează cu produse care se regăsesc în anexele la HG 956 / 2005. Direcţia de Sănătate Publicî nu deţine date privind inventarul agenţilor economici utilizatori de produse biocide. Majoritatea sunt autorizaţi pentru comercializarea de produse pentru protecţia plantelor cum ar fi erbicidele, insecticidele, fungicidele, a fertilizanţilor, inhibitorilor şi a produselor pentru igiena publică. Cantităţile pe tip de produs comercializat se situează la nivelul zecilor şi în câteva cazuri la ordinul sutelor de kilograme. Printr-o strânsă colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara se va încerca extinderea bazei de date la toate domeniile de activitate care implică utilizarea de produse biocide, cum ar fi industria lemnului, industria alimentară, industria textilă, etc.

În judeţul Timiş în anul 2006 utilizările cele mai frecvente ale produselor biocide, de uz fitosanitar se regăsesc în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.

Firmele importatoare de biocide de pe raza judeţului Timiş sunt: SC Redoxim SRL ( 2725,65 kg) SC Tellurium Chemical Co SRL, SC Glissando SRL ( 1771,84 kg ), SC Acellum SRL, Waldochem SRL ( 430 kg ), SC Triplet SRL ( 41000 kg).

Page 284: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

276

6.12.6. Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice, ca atare sau prezente în preparate, care au proprietăţi toxice, sunt rezistente la degradare, se acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor de emisie, unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice. Datorită persistenţei şi bioacumulării POPs prezintă un real pericol pentru mediu şi sănătatea umană.

Principalele surse de emisie ale POPs se găsesc în 4 sectoare economice de bază: agricultură, industrie, transport şi energie, alături de care trebuie menţionate şi depozitele de deşeuri, crematoriile şi incineratoarele de deşeuri. Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi ratificată de România prin Legea nr.261 din 16 iunie 2004, stabileşte un set de măsuri pentru reducerea şi/sau eliminarea emisiilor şi evacuărilor de anumiţi poluanţi organici persistenţi din producţia şi utilizarea internaţională, precum şi din evacuările accidentale. Lista iniţială a POPs reglementaţi prin Convenţia de la Stockholm: Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Hexaclorbenzen, Mirex, Toxafen, Bifenili policloruraţi, DDT, Dioxine (TCDD) şi Furani (TCDF) a fost recent completată cu noi substanţe şi anume: Pentabrom difenil eter, Clordecon, Hexabrom difenil, Hexaclorciclohexan, Perfluorooctan sulfonat.

Legea nr. 271/2003 ratifică Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi, iar una dintre obligaţiile României, este eliminarea într-un mod ecologic a substanţelor prevăzute în Anexa I a Protocolului.

Printre aceste substanţe se regăsesc bifenilii şi trifenilii policloruraţi şi similari - PCB / PCT -. Aceşti compuşi sau echipamentele ce conţin aceşti compuşi se supun unei legislaţii specifice. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.173/2000, modificată prin HG nr.291/2005 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi a altor compuşi similari. Potrivit acestor reglementări operatorii economici deţinători de echipamente sau materiale cu PCB trebuie să-şi eşaloneze la eliminare aceste echipamente, conform Planurilor de eliminare aprobate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului. Termenele limită de eliminare reglementate sunt:

• 31.12.2010 pentru echipamentele scoase din uz (care nu mai pot fi folosite, fiind depăşite fizic şi moral)

• la sfârşitul existenţei utile, însă nu mai târziu de anul 2025- conform prevederilor Convenţiei de la Stockholm pentru echipamentele în funcţiune

În Regiunea Vest dintre POPs reglementaţi prin Convenţia de la Stockholm sunt prezenţi numai bifenilii policloruraţi (PCB), în echipamente electrice capsulate (condensatori) şi necapsulate (transformatori), precum şi ca ulei cu PCB extras din echipamentele electrice.

Datele referitoare la compuşii desemnaţi sunt prezentate în capitolul 6.3.2.

Page 285: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

277

6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide

Directiva 91/414/EC cu privire la plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar a fost transpusă în legislaţiă românească prin HG 1559/2004.

Autoritatea naţională desemnată pentru omologarea produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul României este Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor.

Produsele fitosanitare utilizate nu conţin substanţe chimice reglementate prin Convenţia de la Stockholm, Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional.

Substanţele şi produsele folosite în protecţia plantelor sunt cunoscute în general sub denumirea de pesticide. Pesticidele (în latină "pestis" = flagel, "caedo" = a omorâ), substanţe minerale, organice sau organo-minerale cu efecte preventive sau curative asupra bolilor, dăunătorilor, buruienilor şi altor agenţi ce pot afecta culturile agricole, se incadrează ca metode ale chimioterapiei la plante care alături de metodele fizico-mecanice, biologice şi agrotehnice alcătuiesc sistemul "luptei integrate", păstreazã intactă cantitatea şi calitatea producţiei agricole. După acţiunea fiziologică sau grupa de organisme pe care le combat, pesticidele se împart în:

• Fungicide • Insecticide • Erbicide • Acaricide • Redenticide • Moluscocide • Regulatori de creştere • Cu acţiune mixtă • Nesatocide şi sterilizaţi de sol

Regimul produselor fitosanitare este reglementat în legislaţia românească prin: • Ordonanţa 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de

uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunatorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură

• Legea 85/1995 pentru aprobarea O.G.nr.4/1995 privind fabricarea comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură

• Legea 26/2006 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanta Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunatorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură

• Ordin 396/707/1944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul Romaniei a produselor de uz fitosanitar continând anumite substanţe active

• Ordin 574/2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul Romaniei a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active.

În anul 2006 în judeţul Caraş-Severin s-au utilizat 80,681 tone de pesticide, din care cca. 20% sunt pesticide din grupa a III-a de toxicitate şi 80% din grupa a IV-a de toxicitate

La nivelul judeţului Hunedoara baza de date conţine doar evidenţa depozitelor fitosanitare autorizate - în număr de 22 - şi tipurile de substanţe comercializate la un

Page 286: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

278

moment dat. Deşeurile de pesticide existente in judeţ au intrat pe programul de eliminare de care a beneficiat Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Phare RO 2002/000-536.04.07. Cantitatea de deşeuri de pesticide ramasă neeliminată la nivelul anului 2006 este de 10,053 to.

În anul 2006 în judeţul Timiş s-au comercializat 41 tone de produse de uz fitosanitar din care 98,78% sunt pesticide din grupele III - IV de toxicitate ( 30 tone erbicide, 5 tone fungicide, 5 tone insecticide şi 0,5 tone raticide ) şi 1,22 % din grupele I – II de toxicitate, respectiv 0,5 tone de insecticide.

Din datele deţinute de către APM Timiş, cantitatea de deşeuri de pesticide deţinută în stoc de către Unitatea Fitosanitară Timiş este de 13103 tone.

6.12.8. Mercurul

Mercurul este singurul metal lichid la temperatura camerei, condiţii în care deja prezintă emisii de vapori toxici, necesitând manipularea cu precauţie şi păstrarea în recipiente etanşe.

Combinaţiile mercurului sunt considerate printre cele mai puternice otrăvuri minerale, atât pentru organismele superioare, cât şi pentru microorganisme. Toxicitatea mercurului variază în funcţie de forma sa chimică, compuşii organomercurici fiind cei mai toxici. Creierul este organul uman ţintă asupra căruia acţionează mercurul.

Principalele utilizări ale mercurului sunt următoarele: ü în aparate de măsură (termometre, manometre); ü ca electrod; ü în practica stomatologică, sub formă de aliaje (denumite amalgame) de argint,

staniu, cupru; ü în lămpi cu vapori de mercur, utilizate la sistemele de iluminat sau ca sursă de

radiaţii UV; ü în industria chimică: procese electrolitice, drept catalizator, extracţia aurului, etc.

Impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului al anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, între care şi cei ai mercurului, a impus necesitatea luării unui set de măsuri pentru gestionarea ecologică raţională a acestora, inclusiv prevenirea traficului internaţional ilegal cu acestea, măsuri adoptate prin Convenţia de la Rotterdam din 10 septembrie 1998.

Având în vedere că mercurul şi compuşii săi sunt pe lista substanţelor prioritar periculoase este necesară realizarea unei situaţii cât mai clare asupra cantităţilor de mercur existente (materii prime, deşeuri etc.) şi a modului de gestionare a acestora precum şi urmărirea:

• evoluţiei pieţei, ca urmare a viitoarelor restricţii privind importul mercurului şi a compuşilor cu conţinut de mercur,

• modalităţilor de stimulare a utilizatorilor pentru a înlocui mercurul cu alte materiale nepericuloase,

• metodelor de reciclare şi valorificare etc. În domeniul problematicii gestionării metalelor grele (mercur, cadmiu şi plumb) s-au

realizat primele inventare ale activităţilor economice ce implică utilizarea acestora, urmând ca propunerile legislative şi planurile de acţiune naţionale pentru mercur, cadmiu şi plumb să se dezvolte în paralel cu strategiile pentru metale grele, în curs de elaborare la nivelul Uniunii Europene.

Parlamentul European a adoptat un raport privind pericolele utilizării mercurului, propunând interzicerea exporturilor de mercur până în 2010 cel târziu şi măsuri consolidate de stocare a mercurului.

Page 287: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

279

Parlamentul European consideră că "este o obligaţie economică, politică şi morală" ca Uniunea să preia conducerea în gestionarea problemelor provocate de utilizarea mercurului având în vedere că UE este cel mai mare exportator.

În judeţul Arad au fost inventariaţi 6 agenţi economici care au în stoc mercur. În judeţul Caraş-Severin nu există agenţi economici care desfăşoară activităţi ce

implică gestionarea mercurului ca materie primă sau auxiliară, produs principal sau secundar şi/sau deşeuri rezultate din procesul tehnologic. Cantităţile de mercur existente la nivelul judeţului reprezintă stocuri cumulate, de-a lungul anilor, din aparate de măsură scoase din uz, ale unor agenţi economici.

6 operatori economici deţineau pe stoc la sfîrşitul anului 2005 o cantitate de 393,925 kg mercur.

În judeţul Hunedoara au fost identificaţi 12 agenţi economici care utilizează mercur. Cantitatea de mercur utilizată - în special în industria extractivă, la procesarea minereurilor metalifere - în decursul anului 2005 a fost de 340 kg, iar cantitatea de deşeuri de mercur rezultată a fost de 8 kg. În judeţul Timiş 6 agenţi economici deţinea la finele anului 2005 o cantitate totală de mercur şi compuşi ai acestora ( azotat mercuric, azotat mercuros, clorură mercurică, sulfat mercuros etc ) de 42,738 kg. Principalele cantităţi sunt deţinute de laboratoarele chimice ale acestor agenţi sau provin din spargerile accidentale ale instrumentelor de

Page 288: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

280

Capitolul 7. RADIOACTIVITATEA

7.1.Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Supravegherea radioactivităţii mediului în România a început în 1962 odată cu înfiinţarea Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM). RNSRM face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza OUG 195/2005 şi a Ordinului nr.338/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului. În prezent RNSRM cuprinde un număr de 37 de staţii de radioactivitatea mediului, din cadrul agenţiilor de protecţia mediului. Coordonarea tehnică, ştiinţifică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti. Probele de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol, vegetaţie şi ape, colectate de staţiile RNSRM sunt analizate lunar creându-se o bază de date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu pe întreg teritoriul ţării.

7.2.Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul României în anul 2005

7.2.1.Programul Standard de supraveghere La nivelul Regiunii Vest funcţionează 4 staţii de radioactivitatea mediului,

efectuând măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcularea concentraţiei izotopilor de radon şi toron cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Staţiile de radioactivitatea mediului derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul regiunii, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri a pragurilor de atenţionare/avertizare/alarmare. La nivelul Regiunii Vest s-au efectuat un număr de 24 969 analize beta globale şi de doză gamma externă absorbită. Ponderea numărului de analize pe factori de mediu monitorizaţi este prezentată în graficul următor:

Page 289: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

281

Ponderea numarului de analize pe factor de m ediu monitorizat

sol 0.42

proba speciala Nadlac 0.22

vegetatie 0.46

debit doza gamma 47.97

aerosoli 27.07

depuneri atmosferice 9.77

ape 13.82

Fig.7.2.1. Ponderea numărului de analize pe factori

de mediu

În cursul anului 2006 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare. În figurile următoare sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurătorilor, la nivelul anului 2006, comparativ cu limitele de atenţionare specifice fiecărui factor de mediu monitorizat:

◊ Aerosoli atmosferici

Aerosili atm osferici - activitatea specifica beta globala aspiratia 02-07

0

5

10

15

20

25

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

activ

. spe

cific

a (B

q/m

3)

0

5

10

15

20

25

activ

. spe

cific

a (B

q/m

3)

Max lunara

Media lunara

Lim de atentionare

Fig. 2.1. Evoluţia activităţii specifice beta globale a aerosolilor atmosferici- aspiraţia 02-07

Page 290: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

282

Aerosoli atm osferici - activitatea specifica beta globala aspiratia 08-13

0

2

4

6

8

10

12

ian febmart ap

rmai iun iul

augsept oc

tno

vdec

activ

. spe

cific

a (B

q/m

3)

0

2

4

6

8

10

12

activ

. spe

cific

a (B

q/m

3)

Max lunara

Media lunara

Lim de atentionare

Fig. 2.2. Evoluţia activităţii specifice beta globale a aerosolilor atmosferici- aspiraţia 08-13

Valorile activităţilor specifice beta globale pentru probele de aerosoli atmosferici s-au situat cu mult sub limita de alarmare de 200 Bq/m3, valoare stabilită prin legislaţia în vigoare (Ord.nr.338/2002). S-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare de 10 Bq/m3 în judeţele Arad şi Timiş. Valorile maxime lunare au fost măsurate în judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş pentru aspiraţia 02-07, respectiv în judeţele Arad , Caras-Severin, Hunedoara şi Timiş pentru aspiraţia 08-13.

◊ Depuneri atmosferice Depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea radioactivităţii mediului atât în situaţiile normale, cât şi în cazul accidentelor şi incidentelor nucleare. În anul 2006, la nivelul Regiunii Vest, valorile medii lunare ale activităţii specifice beta globale pentru probele de depuneri atmosferice s-au situat cu mult sub limita de atenţionare de 200 Bq/m2/zi.

◊ Apa brută şi potabilă La nivelul Regiunii Vest, valorile medii lunare ale activităţii specifice beta globale pentru probele de apă brută şi apă potabilă s-au situat sub limita stabilită prin legislaţia în vigoare (2000Bq/m3 pentru apă brută, respectv 1000 Bq/m3 pentru apă potabilă ).

◊ Izotopii naturali Radon şi Toron Concentraţiile izotopilor radioactivi Radon şi Toron s-au situat în limitele specifice teritoriului regiunii (valoarea medie anuală - 12,48 Bq/m3 pentru Rn fiind înregistrată în judeţul Timiş, respectiv - 5,81 Bq/m3 pentru Tn, fiind înregistrată în judeţul Hunedoara).

Page 291: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

283

0

5

10

15

20

25

30

35

conc

entra

tia B

q/m

3

Concentratia izotopilor naturali Rn si Tn - valori m axime lunare

Radon 32.171 29.09 29.7 22.919Toron 3.03 0.5 26.68 0.84

AR CS HD TM

Fig. 2.3. Evoluţia concentraţiei izotopilor naturali Rn şi Tn – concentraţii maxime anuale

◊ Debitul dozei gamma externă Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale limitei de atenţionare (0,250 μGy/h, stabilită de legislaţia în vigoare), variind între 0,067 şi 0,228 μGy/h.

◊ Sol şi vegetaţie La nivelul Regiunii Vest, valorile activităţilor specifice beta globale pentru pobele de sol şi vegetaţie s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale. În perioada de iarna nu se fac măsurători asupra probelor de sol şi vegetaţie. În cursul anului 2006 nu s-au identificat depăşiri ale limitelor de atenţionare. Nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu este în continuă scădere faţă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobâl. La nivelul anului 2006 se observă continua diminuare a amplitudinii maximului anual a contaminării radioactive. Principala sursă de contaminare artificială o reprezintă procesele de resuspensie de pe sol, importantă fiind contaminarea iniţială (din timpul accidentului de la Cernobâl).

7.2.2. Programe de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic La nivelul Regiunii Vest, doar staţia de radioactivitate Arad este implicată în programe speciale de supraveghere a activităţilor şi zonelor cu impact radiologic, în celelalte staţii efectuându-se numai programul standard de supraveghere. În cadrul staţiei de radioactivitate Arad, s-a derulat un program specific de monitorizare a radioactivităţii mediului, program care a cuprins Valea Mureşului şi Valea Crişului Alb. Au fost prelevate probe de apă, sol şi vegetaţie. Probele au fost pregătite şi măsurate beta global la staţia de radioactivitate Arad, probele fiind trimise pentru măsurători gamma spectrofotometrice la LRM – ANPM Bucureşti.

Page 292: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

284

Valori activităţilor specifice beta globale după 5 zile, pentru probele de apă brută, s-au situat între 70,1Bq/m3 şi 239,6±33,6Bq/m3. Valorile determinate după 5 zile pentru probele de sol au fost cuprinse între 37087,0±372,3 Bq/kg(Bârzava – halda de steril, vârful rampei),respectiv 686±59,1 Bq/kg(puţul 2 Valea Zelea Neagră), iar pentru vegetaţie între 149,3±18,1 Bq/kg (puţul 2 de la Rănuşa), respectiv 328,2±25,0Bq/kg (Milova).

7.2.3. Expunerea populaţiei în zonele cu posibil impact radiologic de pe teritoriul României Pe teritoriul Regiunii Vest, staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului nu sunt implicate în programe speciale de supraveghere a populaţiei din zone cu posibil impact radiologic.

7.2.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului Nu este cazul.

7.2.3.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui Nu e cazul.

7.2.3.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti Nu este cazul.

7.2.3.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele Nu este cazul.

7.2.3.5. Expunerea populaţiei în zone cu nivele de radioactivitate naturală modificată antropogenic Nu este cazul.

7.2.3.6. Expunerea populaţiei României pe anul 2006 Nu este cazul.

Page 293: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

285

Capitolul 8. MEDIUL URBAN

8.1. Aşezările urbane Suprafaţa totală a României : 238391 km2 Suprafaţa totală a regiunii vest : 32034 km2

Tab. 8.1. Aşezările urbane

Regiunea Vest Anii

Numărul oraşelor si municipiilor

din care municipii :

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

35 36 37 37 37 38 42 42 42

7 10 10 10 10 12 12 12 12

Conform tab. 8.1. in Regiunea Vest există 42 oraşe, din care 12 municipii. Localităţile judeţului Arad Municipii : ARAD. Oraşe : CHIŞINEU CRIŞ, CURTICI, INEU, LIPOVA, NĂDLAG, PÂNCOTA, SEBIŞ, PECICA, SÂNTANA. Localităţile judeţului Caraş-Severin Municipii : REŞIŢA, CARANSEBEŞ. Oraşe : ANINA, BĂILE HERCULANE, BOCŞA, MOLDOVA NOUĂ, ORAVIŢA, OŢELU ROŞU. Localităţile judeţului Hunedoara Municipii : DEVA, BRAD, HUNEDOARA, LUPENI, ORĂŞTIE, PETROŞANI, VULCAN . Oraşe : ANINOASA, CĂLAN, GEOAGIU, HAŢEG, PETRILA, SIMERIA, URICANI. Localităţile judeţului Timiş Municipii : TIMIŞOARA, LUGOJ Oraşe : SÂNNICOLAU MARE, JIMBOLIA, FĂGET, DETA, RECAŞ, CIACOVA, GĂTAIA, BUZIAŞ.

Page 294: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

286

8.1.1. Amenajarea teritorială

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în dezvoltarea socio-

economică a României. La nivelul judeţului Arad obiectivul general este creşterea standardului de viaţă,

dezvoltarea durabilă şi integrarea judeţului Arad în structurile regionale la nivelul Uniunii Europene. Acest obiectiv general se va putea realiza prin atingerea simultană a următoarelor obiective specifice:

- stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată - valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de ocupare

adecvat - promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor

teritoriale. La nivelul judeţului Caraş - Severin calitatea vieţii este strict condiţionată şi de

calitatea serviciilor de gospodărie comunală, a calităţii mediului în care trăiesc. În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse componente ca:

- alimentarea cu energie electrică şi gaze; - producţia şi distribuţia apei potabile; - canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice; - producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; - salubritatea şi gestiunea deşeurilor urbane; - întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; - transportul local public; - administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat. La nivelul judeţului Hunedoara in anul 2006 sunt in funcţiune 17142 de agenti

economici, din care : 1. cu capital integrat de stat: 22; 2. cu capital mixt (stat+privat): 40; 3. cu capital privat românesc: 15942; 4. cu capital integral străin: 622; 5. cu capital privat românesc+străin: 516.

La nivelul judeţului Timiş mediul urban reprezintă un echilibru labil, majoritatea oraşelor necesitând reconstrucţie ecologică în zonele urbane, industriale, şi a depozitărilor de deşeuri. În acest sens, s-au depus documentaţii pentru obţinerea de fonduri din programe internaţionale privind alimentări cu apă, canalizări, gestionări de deşeuri.

Tab. 8.1.1.1. Caracterizarea oraşelor din punct de vedere a suprafeţei si numărului de locuitori

Nr. crt.

Judeţul/ Total Regiune Nr. oraşe Nr. locuitori Suprafaţă

( ha ) 1 Arad 10 253909 129922 2 Caraş - Severin 8 186943 101 306 3 Hunedoara 14 381909 160155 4 Timis 10 405901 260266 5 Regiunea Vest 42 1228662 651649

Page 295: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

287

Conform tab. 8.1.1.1. in Regiunea Vest sunt 42 orase ( 12 municipii ) care au 1228662 locuitori, iar suprafaţa totală urbană a regiunii este 651649 ha.

8.1.2. Concentrările urbane

Tab. 8.1.2.1. Concentrările urbane

Judetul/ Total

Regiune

Zonă urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei in zona

urbană/km2 Arad 129922 18342 16,74 1457 Caraş-Severin 101306 67468 11,89 1437,42

Hunedoara 160155 15116,02 22,61 4655,63 Timiş 129099 12966 15,5 80,5 Regiunea Vest 520482 113892,02 16,69 1907,64

Conform tab. 8.1.2.1. Regiunea Vest are o suprafaţă urbană de 520482 ha, intravilan 113892,02 ha . Municipiul Arad - zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut vertiginos în ultimii 2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei Industriale de Nord – Vest (35 unităţi industriale se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în curs de construcţie), a înfiinţării Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei Libere Curtici – Aeroportul Arad.

Oraşul Lipova – are o funcţie industrial – agricolă şi una balneoclimaterică. Oraşul Ineu - Funcţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes

local, cât şi de întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului.

Oraşul Chişineu Criş - în prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei industriale, ca urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al locuitorilor.

Oraşul Curtici - în prezent o contribuţie importantă la revirimentul economic al localităţii îl reprezintă punerea în funcţiune a unităţilor economice din Zona Liberă Curtici, ceea ce a determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de şcolarizare a locuitorilor zonei.

Oraşul Pâncota – are funcţie predominant industrială (prelucrarea lemnului). Funcţia industrială este completată de alte funcţii economice (de transport, agricolă, comercială).

Oraşul Nădlac - pe lângă activităţile agricole (cultura cerealelor, creşterea animalelor), oraşul Nădlac are o funcţie industrială în dezvoltare şi o funcţie de transport, fiind punct de vamă pe şoseaua internaţională Bucureşti – Arad - Nădlac – Budapesta. Oraşul Sebiş - potenţialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă, consecinţă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei de localităţi a judeţului. Oraşul este prin tradiţie centru pentru prelucrarea pieilor de ovine din zonă.

Page 296: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

288

Oraşul Pecica - localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din anul 1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit răchită.

Oraşul Sântana - există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor.

În judeţul Caraş-Severin populaţia este concentrată în mediul urban în proporţie de 56,56%.

În judeţul Hunedoara populaţia este distribuită în mediul urban în număr de 381 909 locuitori şi în număr de 111 707 locuitori în mediul rural.

Obiective şi măsuri privind mediul urban in judeţul Timiş : Dezvoltarea durabilă a mediului urban presupune un complex de măsuri

specifice fiecărei localităţi, cu acţiune benefică pentru aşezările umane, care necesită în primul rând soluţionarea cauzelor factorilor perturbatori. Obiectivul general al Conceptului Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara: “DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONEI TIMIŞOARA PENTRU AFIRMAREA ACESTEIA CA POL STRATEGIC COMPETITIV, DE NIVEL EUROPEAN, ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PROSPERITĂŢII ŞI CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR SĂI”, este propus de Primăria Municipiului Timişoara.

Conform Direcţiei Strategice IV de dezvoltare „REALIZAREA UNUI HABITAT ECOLOGIC PRIETENOS FAŢĂ DE LOCUITORI”, scopul final al Conceptului Strategic de Dezvoltare Economică şi Socială a Zonei Timişoara este asigurarea prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor săi. Un element important al acestui trai mai bun îl constituie habitatul, condiţiile de locuit şi de convieţuire civilizată în toate localităţile zonei, cu protejarea eficientă a mediului natural. În acest sens, se acordă importanţa cuvenită creşterii calităţii locuirii, atât printr-o administrare şi întreţinere mai eficientă a fondului locativ existent, vizând sporirea confortului spaţiului interior şi a celui adiacent al locuinţelor, cât şi prin încurajarea construcţiei unor locuinţe noi, dotate conform secolului XXI şi accesibile ca preţ pentru cât mai mulţi cetăţeni. Aceste locuinţe vor fi încadrate în concepţii urbanistice prietenoase faţă de populaţie, respectând identitatea proprie a fiecărei unităţi urbanistice (localitate, cartier, cvartal de locuinţe) şi vor fi asigurate utilităţile şi serviciile necesare (energia termică, electrică, telecomunicaţii, apă - canal, salubrizare, zone verzi şi agrement, transport).

Pentru îmbunătăţirea confortului locuinţelor actuale s-au elaborat o serie de măsuri pentru repararea locuinţelor aflate în patrimoniul comunităţilor locale, asigurarea creşterii cantitative şi calitative a dotărilor complementare locuirii (spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, locuri de parcare, garaje, platforme gospodăreşti etc), descurajarea schimbării destinaţiilor locuinţelor. Se preconizează finalizarea acţiunii de inventariere a fondului locativ (conform Legii Patrimoniului) şi elaborarea/aplicarea unor reglementări locale, privind implementarea unui sistem eficient de calcul a chiriilor.

Sunt prevăzute măsuri vizând creşterea numărului de locuinţe prin aplicarea cu rapiditate a programului guvernamental de construire a locuinţelor cu credit imobiliar ipotecar - intenţia fiind ca Timişoara să devină zonă pilot în acest sens - precum şi încurajarea înfiinţării unor asociaţii antreprenoriale şi iniţierea parteneriatelor public-private, în vederea asigurării unor fonduri suplimentare pentru construcţii de locuinţe.

Măsurile vizând crearea unei identităţi proprii fiecărei unităţi urbanistice, prevăd, în vechile cartiere, elaborarea regulamentelor necesare conservării caracteristicilor arhitectonice proprii, iar în cartierele noi de locuinţe, continuarea amenajării centrelor de interes social, capabile să le confere personalitate, să atragă şi să menţină populaţia în interiorul lor şi să sporească coeziunea socială. Aceste centre vor fi organizate prin

Page 297: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

289

gruparea dotărilor comerciale, de recreere, odihnă şi de cult (magazine, pieţe agro-alimentare, spaţii verzi şi terenuri de joacă etc) în jurul unor spaţii centrale pietonale. În domeniul reţelelor de circulaţie rutieră se prevede întocmirea unor studii, privind implementarea celor mai noi soluţii tehnologice în construirea infrastructurilor de circulaţie, precum şi studiul de fezabilitate privind reconversia căii ferate pentru asigurarea circulaţiei periurbane. Sunt prevăzute lucrări noi de construcţii rutiere vizând închiderea inelelor 2, 3 şi 4, precum şi lucrări de reparaţii şi modernizări ale reţelei rutiere actuale, atât în municipiu cât şi în comunele periurbane. În privinţa traficului feroviar din zonă, se prevede închiderea unor staţii de cale ferată pentru transport de marfă, modernizarea gărilor de călători, etc.

Localităţile Timişoara, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Ciacova, Deta, Făget, Buziaş, Recaş, Gătaia dispun de zone de agrement, parcuri, scuaruri, păduri, spaţii verzi, ştanduri, locuri de joacă pentru copii, stadioane. Zonele comerciale s-au dezvoltat prin amenajarea de spaţii comerciale private.

8.1.3. Spaţii verzi şi zone de agrement

Spaţiile verzi au nu numai un rol pozitiv în menţinerea unui mediu cât mai puţin poluant, ci şi un rol estetic, având în vedere importanţa funcţiei de deconectare şi destindere pentru om. Spaţiul verde reprezintă zona verde din cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vagetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee).

Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din zonele urbane: - parcuri (conform Legii nr. 24/2006 privind reglementarea şi administrarea

spaţiilor verzi din zonele urbane, parc=spaţiu verde, cu suprafaţa de minim un ha, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie);

- scuaruri (conform Legii nr. 24/2006 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, scuar=spaţiul verde, cu suprafaţa mai mică de un ha, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau alte locaţii);

- aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor (conform Legii nr. 24/2006 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, aliniament plantat=plantaţiile pe spaţiul verde cu rol estetic de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului, amplasate în lungul căilor de circulaţie sau al cursurilor de apă);

- terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaştini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii.

Tab. 8.1.3.1. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

Judeţ/

Total Regiune Suprafaţa totală

spaţii (ha) Suprafaţă spaţiu

verde ( m2/locuitor)

Zone de agrement (ha)

Arad 398,37 23,88 - Caraş-Severin 341,66 22,06 138,65

Page 298: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

290

Hunedoara 384,40 10,40 164,78 Timiş 723,23 28,98 242,70 Regiunea Vest 1847,66 21,33 546,13 Conform tab.8.1.3.1. Regiunea Vest are 1847,66 ha de spatii verzi, 21,33 m2/locuitor spaţiu verde si 546,13 ha zone de agrement ( totalul de 546,13 ha corespunde judeţelor Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş ). In judeţul Arad există 4 parcuri şi 342,16 ha scuaruri. Timişoara a fost considerat mereu oraşul parcurilor; acestea sunt amplasate în special de-a lungul canalului Bega, dar şi în centrul oraşului în zone locuite (32%). Deficit de parcuri există în zona de nord a oraşului şi în cartierele de blocuri (Cl. Aradului V si E, Circumvalaţiunii, Cl. Şagului, Dâmboviţa, Cl. Girocului, Zona Soarelui). Parcurile amenajate în zona centrală sunt: Parcul Central, Parcul Catedralei, Parcul Justiţiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul Ilsa, Parcul Cetăţii, Parcul Studenţesc. Lugojul deţine puţine locuri şi cu denumire improprie de parc. Parcul central şi malul râului Timiş sunt cele mai extinse spaţii verzi amenajate. Pădurea- Parc Buziaş, aria protejată de 25,16 ha este rezervaţie mixtă (agrement şi protecţie a resurselor de apă minerală din intravilanul staţiunii). Parcurile din Jimbolia, Deta, Sânnicolau Mare, Făget, necesită reamenajări şi extinderi, cuprinse unele in PUG – urile deja elaborate.

8.2. Surse de apă si reţele de canalizare

8.2.1. Reţele de alimentare cu apă

Tab. 8.2.1. Reţele de alimentare cu apă în Regiunea Vest

Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră Judeţ/ Toatal Regiune

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Arad 893,4 - 12 220210 ¤ ¤ ¤ ¤ Caraş-Severin 430 14960 8 127330 298,3 8 8 115201

Hunedoara 863,4 33767,2 19 306037 540,77 23254,6 14 269663 Timiş 968,4 46273 10 413459 - - - -

¤ - In judeţul Arad nu există reţea de apă menajeră şi nici de apă industrială.

8.2.1.1. Apă potabilă

La nivelul judeţului Arad alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează numai din surse subterane. La nivelul judeţului Caraş-Severin populaţia racordată la reţeaua de alimentare cu apă potabilă reprezintă 38% din populaţia judeţului. De remarcat este faptul că datorită stării precare a reţelelor de alimentare cu apă există pierderi mari in reţea. La nivelul judeţului Hunedoara populaţia racordată la reţeaua de alimentare cu apă potabilă reprezintă 81% din populaţia judeţului.

Page 299: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

291

În judeţul Hunedoara sunt 28 de staţii de tratare a apei din care 16 (54,16%) sunt autorizate sanitar (dintre care în cadrul programul Sapard care prevede alimentarea cu apă a localităţilor rurale s-au amenajat 4 noi staţii în cursul anului 2004). Staţiile de tratare a apei tratează în vederea potabilizării apa provenind din următoarele surse:

- de suprafaţă 16 staţii (54,2%); - de profunzime 7 staţii (25%); - surse mixte (apă de suprafaţă cu apă de profunzime - 5 staţii (20,8%). La nivelul judeţului Timiş apele curgătoare care se regăsesc în zonele urbane

sunt: - Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin

canalul Bega, - Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, - Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, - Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, - Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, - Pâraul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, - Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova,

dintre care, ca surse de alimentare cu apă sunt utilizate râurile: Bega, Timiş şi Aranca, precum şi apele subterane, captate prin foraje.

În spaţiul hidrografic Banat, 43,5% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.

În mediul urban al judeţului Timiş, o pondere de 99,71 % din populaţie are acces la apa potabilă, distribuită prin sisteme autorizate sanitar.

În ceea ce priveşte sistemele de distribuţie a apei potabile şi de colectare a apelor uzate, dotările tehnico-edilitare ale oraşelor din judeţ diferă în funcţie de gradul de dezvoltare al fiecăruia. 8.2.1.2. Apă menajeră

În judeţul Arad nu există reţele pentru apă menajeră. Deocamdată, chiar dacă este mai scumpă, populaţia foloseşte în scop menajer tot apa potabilă. Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde, în afară de debitul efluent şi de încărcarea cu substanţe poluante. Unităţile de Gospodărie comunală poluează cu: substanţe organice, suspensii, săruri minerale ioni de amoniu, detergenţi şi, relativ la încărcarea cu metale grele.

8.2.2. Reţele de canalizare

Tab. 8.2.2.1. Reţele de canalizare

Reţele de canalizare Nr.crt. Judeţ/ Toatal Regiune Lungime (km)

1 Arad 600,7 2 Caraş-Severin 247,8 3 Hunedoara 540,77 4 Timiş 657,04 5 Regiunea Vest 2046,31

Page 300: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

292

Conform tab.8.2.2.1. in Regiunea Vest există 2046,31 km de reţele de canalizare, fiind distribuite pe judeţe aşa cum este prezentat în tabelul de mai sus.

8.3. Calitatea mediului in zonele urbane

8.3.1. Calitatea aerului

Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori - care exprimă fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluate, rezultate din activităţile economice.

Calitatea aerului este în principal afectată de prezenţa pulberilor. Edificatoare în acest sens sunt desele depăşiri ale indicatorului pulberi în suspensie pentru majoritatea punctelor de control.

Particulele prezente în atmosfera sunt compuse dintr-o varietate largă de materiale provenind din diferite surse. Particulele conţin substanţe ce rezultă în urma diferitelor procese industriale de ardere sau sunt eliminate prin gazele de eşapament, sunt importante de asemenea şi particulele specifice transportului, cum ar fi praful şi suspensiile, particulele biologice şi praful din construcţii.

În celelalte oraşe din judeţ, sunt aceleaşi probleme, însă la scară redusă, cauzate de traficul rutier şi unele activităţi industriale cu potenţial poluator (staţiile de mixturi asfaltice aparţinând SC Construcţii Rutiere SA, activităţile din balastiere şi cariere, în special transportul produselor acestora prin localităţi, etc).

Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin raportarea rezultatelor măsurătorilor la:

- concentraţia maximă admisibilă; - concentraţia maximă efectivă; - concentraţia medie anuală; - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile. Concentraţia emisiilor de poluanţi în aerul ambiant poate varia, în funcţie de

condiţiile meteorologice favorabile sau nu unei bune dispersii a poluanţilor. În ultimii ani calitatea mediului urban a suferit o serie de modificări. Calitatea

aerului, intensitatea zgomotului şi traficul tot mai intens, sunt o problemă majoră. Poluarea aerului este un fenomen complex care implică o multitudine de agenţi

poluanţi ce pot cauza alterări ale sănătăţii şi mediului ambiant în funcţie de concentraţie sau timp de acţiune, determinând efecte grave, acţionând fie printr-o concentraţie mare într-un timp scurt, fie printr-o concentraţie redusă într-un timp îndelungat.

Dintre substanţele care se răspândesc în aer, datorate gazelor de eşapament amintim : monoxidul de carbon, oxizii de azot, plumbul, benzenul, particulele de metale grele, poluarea fonică.

Supravegherea calităţii aerului la nivelul judeţului Caraş-Severin se face prin măsurarea unor:

- poluanţi comuni (SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie) - în toate reţelele locale din - zone industriale şi/sau urbane;

- poluanţi specifici (HCl, fenoli, aldehide, Cl2, H2S, CS2, F, H2SO4, metale grele: Pb, Cd) în zone industriale, în funcţie de activitate.

Densitatea, relativ mare de locuitori din oraşul Reşiţa şi activităţile economice intense, creează probleme de poluarea mediului în unele perioade din zi, când condiţiile de dispersie a poluanţilor, face ca aceştia să se concentreze în aceste zone. Este vorba de poluare cu pulberi în suspensie sau sedimentabile.

Page 301: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

293

În judeţul Hunedoara calitatea aerului ambiental a fost monitorizată în 7 localităţi urbane: Deva, Hunedoara, Călan, Brad, Haţeg, Orăştie, Petroşani. Principalele surse de poluare, din judeţul Hunedoara sunt: unităţile de producere a energiei electrice şi termice (S.C. Electrocentrale S.A. Deva, S.E. Paroşeni şi S.C. Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţii (S.C. Carpatcement Holding S.A. – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Macon S.A. Deva, S.C. Carmeuse S.A. Braşov – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Talc Dolomita S.A. Zlaşti, S.C. Refraceram S.A. Baru Mare, S.C. Omya Calcita S.A. Vaţa de Jos, S.C. Cilindrul S.A. Călan) şi două din cele mai mari companii din ţară C.N.H. Petroşani şi MINVEST Deva.

S-a constatat că încărcarea atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile s-a datorat, în general, traficului intens ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, precum şi din emisiile centralelor termice, în anotimpul rece. Din măsurătorile efectuate în reţeaua de monitorizare a calităţii aerului, în judeţul Hunedoara, pe parcursul anului 2006, s-au înregistrat următoarele depăşiri ale concentraţiilor maxime admise de STAS 12574/87:

- în municipiul Deva, pentru pulberi în suspensie s-au înregistrat un număr de 15 depăşiri, valoarea maximă înregistrată fiind de 0,279 mg/mc aer/24 h;

- în municipiul Hunedoara s-a înregistrat un număr de 12 depăşiri la pulberi sedimentabile, concentraţia maximă înregistrată fiind de 38,14 g/mp/lună.

- în localitatea Chişcădaga s-a înregistrat un număr de 7 depăşiri la pulberi sedimentabile, concentraţia maximă înregistrată fiind de 20,11 g/mp/lună.

În celelalte zone monitorizate cum sunt: Călan, Brad, Haţeg şi Orăştie valorile concentraţiilor maxime înregistrate pentru pulberi în suspensie şi sedimentabile pe parcursul perioadei 1995 - 2006 s-au încadrat în limitele admise de STAS 12574/87.

Evoluţia calităţii aerului în judeţul Hunedoara în perioada 1995 – 2006 se poate evidenţia prin scăderea concentraţiilor indicatorilor pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile, astfel:

Pulberi in suspensie - valori medii judeţul Hunedoara, perioada 1995 - 2006

0.104

0.088

0.08

0.089

0.077 0.08

0.047

0.0590.053

0.0590.0628

0.0498

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

[mg/

mc

aer/2

4ore

]

Fig. 8.3.1.1. Evoluţia pulberilor în suspensie în perioada 1995 - 2006

Page 302: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

294

Pulberi sedimentabile - valori medii judeţul Hunedoara, perioada 1995 - 2006

25,47

22,81

18,9316,87

10,79 9,938,05 8,37 7,64

8,55 8,927,41

0

5

10

15

20

25

30

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

[mg/

mc

aer/2

4ore

]

Fig. 8.3.1.2. Evoluţia pulberilor sedimentabile în perioada 1995 - 2006

În conformitate cu ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, rezultă următoarele concluzii privind calitatea aerului în localitatea Timişoara:

- dioxidul de sulf – toate valorile medii orare şi zilnice înregistrate s-au situat sub valoarea limită stabilită pentru anul 2006.

- valoarea maximă orară s-a înregistrat în luna mai şi a reprezentat 88% din valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane.

-valoarea maximă a mediilor zilnice s-a înregistrat tot în luna mai si a reprezentat 67,4% din valoarea limită zilnica pentru protecţia sănătăţii umane .

- dioxidul si oxizii de azot – valorile medii orare s-au situat sub valoarea limită orara pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea maximă fost înregistrată în decembrie şi reprezintă 96,7% din valoarea limită a anului 2006. Valoarea medie anuala reprezintă 53,56% din valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

- monoxidul de carbon – valorile se află sub valoarea limită pentru anul 2006 Valoarea maximă a mediilor de 8 ore s-a înregistrat în 31 decembrie şi reprezintă 22,92% din valoarea limită.

]- ozonul – valorile cele mai mari au fost măsurate în perioada mai-august la orele amiezii, ore de maximă radiatie solară.

Din cele 7575 valori medii orare au fost înregistrate 6 depăşiri ale pragului de informare (frecvenţa depăşirilor este 0,08%), dar nici o depăşire ale pragului de alertă.

Din cele 7841 de medii pe 8 ore înregistrate au fost 83 de depăşiri ale valorii ţintă pentru anul 2010, a mediilor pe 8 ore şi totodată a obiectivului pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (frecvenţa depăşirilor este 1,06%). Pulberile în suspensie – valorile înregistrate prezintă frecvente depăşiri Astfel din totalul de 355 de prelevări zilnice un număr de 139 de valori au depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (frecvenţa depăşirilor este de 58,33%).

Valoarea medie anuală reprezintă 120,75% din valoarea limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

- plumbul – a fost determinat din 353 probe de pulberi PM10. Concentraţia medie anuală de plumb determinată reprezintă 4,53% din valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

In 14 localităţi din judeţul Timiş au fost prelevate probe de pulberi sedimentabile. Depăşiri semnificative ale C.M.A. s-au înregistrat în următoarele localităţi:

-Pădureni – frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 41,67%

Page 303: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

295

-Şag - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 33,33% -Utvin - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 18,18% -Lugoj - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 16,67% -Buziaş - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 41,67% -Lugoj - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 8,33% -Nădrag - frecvenţa depăşirii concentraţiei maxime admisibile 8,33%

Din punct de vedere al dezvoltării durabile şi în special al documentului Agenda 21 (adoptat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro , in 1992) pentru calitatea aerului sunt relevanţi următorii indicatori : Urbanizarea în judetul Timiş Este exprimată prin raportul dintre numărul de locuitori din mediul urban şi populaţia totală, în %.

URBANIZAREA % 2001 2002 2003 2004 2005 2006 61,66 60,73 60,66 63,33 63,04 62,90

Sursa: Institutul de statistică Timiş Agenda locala 21 în judeţul Timiş Indicatorul sintetizează procentul din populaţie care locuieşte în municipii în care s-au elaborat programe pe baza Agendei locale 21 .I Indicatorul a fost calculat raportând numărul populaţiei din Timişoara la populaţia totală a judeţului.

AGENDA LOCALA 21 2002 2003 2004 2005 2006 46,60 46,72 46,25 46,13 45,99

Sursa: Institutul de statistică Timiş Emisii totale de poluanţi atmosferici în judeţul Timiş Acest indicator evidenţiază nivelul emisiilor totale de poluanţi atmosferici specifici aglomerărilor urbane( SO2, NOx, NH3 ) şi se calculează prin însumarea emisiilor anuale ale celor trei poluanţi. Poluantul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 SO2 10900 8610 9101 4373 3973 3333 3900 NOX 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967 NH3 6270 5020 4864 4834 9296 10012 5238

Total 22290 16750 18114 10498 25147 14665 12105 Densitatea drumurilor publice în judeţul Timiş Acest indicator se calculează raportând lungimea totală a drumurilor publice din judeţ la suprafaţa totală a judeţului.

Page 304: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

296

DENSITATEA DRUMURILOR PUBLICE, km/100km2 2001 2002 2003 2004 2005 33,4 33,4 33,4 33,4 33,4

Sursa: Institutul de statistică Timiş Spaţii verzi în mediul urban din Timiş Acest indicator prezintă procentul de spaţii verzi existente în mediul urban şi se calculează prin raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi si suprafaţa totală a mediului urban

SPAŢII VERZI ÎN MEDIUL URBAN , % 2003 2004 2005 0,65 0,66 0,67

Sursa: Institutul de statistică Timiş

8.3.2. Calitatea apei

În judeţul Arad toate localităţile urbane, oraşe şi municipiul Arad sunt aprovizionate cu apa potabilă prin sistem centralizat, din surse de profunzime. Astfel în municipiul Arad şi în toate localităţile amintite distribuţia apei potabile se face în mod continuu cu apă de calitate, corespunzatoare din punct de vedere sanitar, iar staţiile de tratare dispun de laboratoare uzinale proprii în vederea asigurării autocontrolului. Calitatea sanitară a apei distribuită în scop potabil, nu ridică probleme de sănătate publică.

În anul 2005 prin laboratoarele proprii din judeţul Arad, Autoritatea de Sănătate Publică a prelevat un numar de 1339 probe apa de reţea, efectuându-se 9373 analize fizico - chimice şi bacteriologice, dintre care 17 probe au avut o turbiditate uşor crescută şi 4017 analize bacteriologice, corespunzătoare. S-au prelevat şi un numar de 464 probe apă ieşire uzină, efectuându-se un număr de 3248 analize fizico - chimice si 1392 determinări microbiologice.

În judeţul Caraş-Severin în cadrul monitorizării apei cele mai frecvente abateri ,de la parametrii-indicatorii de calitate, s-au înregistrat la turbiditate şi oxidabilitate. În anul 2006 s-au prelevat 1672 probe din apele de suprafată si de subteran, nr. de zile monitorizate a fost de 784, iar nr. de zile in care s-a depăşit CMA a fost de 169.

În judeţul Hunedoara pentu apa potabilă distribuită din staţiile de tratare a apei în cursul anului 2006, s-au efectuat două seturi de analize pentru toţi parametrii chimici şi indicatorii biologici, rezultatele corespund conform Legii 458/2002 modificată.

În judeţul Timiş în cadrul programului de supraveghere şi control zilnic privind calitatea apei destinate consumului uman în 2006, cele 2 laboratoare ale Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Timiş, localizate în municipiile Timişoara şi Lugoj, au analizat un număr de 1.179 probe de apă potabilă, efectuând un număr de 4.925 analize bacteriologice şi 12.696 analize chimice.

S-au efectuat 545 acţiuni de inspecţie sanitară în domeniul calităţii apei potabile. Calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă s-a încadrat într-un

procent de 100% în Legea 458/2002 modificată. Trimestrial s-a monitorizat şi radioactivitatea apei potabile, iar pentru un total de

42 de probe, toate rezultatele s-au încadrat în CMA.

Page 305: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

297

Calitatea apelor urbane de îmbăiat În cursul anului 2006, 6 ştranduri şi bazine de înot din municipiul Timişoara şi din

restul judeţului au fost supravegheate urmărindu-se calitatea apei de îmbăiere (în cursul lunilor iunie-septembrie) printr-un număr de 17 de probe şi 17 inspecţii sanitare. În sezonul cald, D.S.P. Timiş a monitorizat şi cele două zone naturale, amenajate pentru îmbăiere la Şag şi Albina. În urma analizării bilunare a calităţii apei râului Timiş, în amonte de zonele de îmbăiere, pentru cele 8 probe prelevate s-a constatat că parametrii determinaţi (microbiologici şi fizico-chimici) s-au încadrat în limitele stipulate de HG. 459/2002.

În colaborare cu primăriile comunelor Şag şi Moşniţa Nouă, D.S.P. a întocmit planul de implementare a Aquis-ului comunitar 2006, în domeniul apelor de îmbăiere, înaintând situaţia către minister. Concluzie : În cursul anului 2006 în Regiunea Vest nu s-au înregistrat epidemii hidrice, nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de consum.

8.3.3. Gestionarea deşeurilor Singurul mod de eliminare a deşeurilor în Regiunea Vest este depozitarea. Sunt prezentate mai jos câteva informaţii privind depozitele existente şi cantităţile de deşeuri depozitate anual.

Tab. 8.3.3.1. Depozite de deşeuri existente

Judeţul/ Total Regiune

Număr depozite urbane

tip Suprafaţa proiectată, ha

Capacitate proiectată, mc

Număr locuri de depozitare în localităţi rurale neamenajate

Arad 7 B 45 2749500 Caraş - Severin 8 B 34 2188000

Hunedoara 13 B 39 5021000 Timiş 7 B 42 3280000 Regiunea Vest 35 160 13238500 465

Din sinteza datelor pe regiune rezultă un număr de 35 depozite existente de

deşeuri nepericuloase de tip B, care deservesc mediu urban. Suprafaţa totală ocupată este de 160 h. Aceste depozite sunt neecologice, neavând dotările necesare pentru protecţia

mediului ; capacităţile sunt în curs de epuizare, amplasamentele sunt improprii şi nu deţin autorizaţie de funcţionare ;

Aceste depozite sunt amplasate pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate în general de către operatorii de salubritate. Conform Planului de implementare a Directivei de depozitare a deşeurilor, aceste depozite se vor închide eşalonat până in 2017 conform HG 349/2005.

Pe lângă depozitele urbane prezentate, în mediul rural mai există 465 locuri neamenajate de depozitare a deşeurilor, care vor fi ecologizate până în anul 2009.

Page 306: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

298

Tab. 8.3.3.2. Depozite ecologice în funcţiune şi în execuţie

Judeţ/ localitate

Nr. depozite ecologice în funcţiune

Nr. depozite ecologice în execuţie

Localităţi arondate

Tip depozit

Suprafaţa proiectată, ha

Capacitate proiectată, mc

Arad /Arad 1 - Arad B 9,63 1677800

În Regiunea Vest există un singur depozit ecologic in funcţiune. Depozitul ASA

Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune in anul 2004. În prezent este operaţională prima celulă. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită.Din punct de vedere al obţinerii autorizatiei IPPC procedura este in curs de desfăşurare.

8.3.4. Zgomotul Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari şi

a tramvaielor. Există şi alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile şi mai puţin

instalaţiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie antifonică.

Tab. 8.3.4. Masurători de zgomot in anul 2006 in Regiunea Vest

Judeţ Tip măsurătoare zgomot

Număr măsurători

Maxima măsurată (dB)

% Depăşiri

Pieţe, spaţii comerciale, restaurate în aer liber 52 76,4 29

Incinta industrială 54 72,3 3,8 Zone feroviare 4 75,6 50

Arad

Trafic 186 74,6 26 Trafic 32 120

8-9 Caraş -Severin

Altele –zone locuibile 10 85 ~ 7 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

53 100,7 33,9

Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

22 89,7 4,5

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

43 85,6 95,3

Incintă industrială 32 80,0 15,6 Zone feroviare 10 77,3 - Parcaje auto 86 95,1 5,2 Trafic 190 100,7 21,5

Hunedoara

Altele – zone locuibile 44 88 81,8

Page 307: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

299

Trafic 80 76,3 76,2 Timiş Altele –zone locuibile 32 65,6 73

Conform tab.8.3.4. se constată că în general în majoritatea zonelor monitorizate

traficul produce un zgomot peste limita admisă de normativele în vigoare. Unele efecte sunt imediate, dar cele mai multe şi periculoase sunt vizibile pe termen lung şi greu identificabil in timp.

8.4. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului

Acţiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la disconfort până la perturbări puternice ale stării de sănătate.

Efectele acute sunt determinate de concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu, care au repercusiuni puternice şi brutale asupra organismului uman. Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra sănătăţii. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, însă prezenţa lor continuă chiar în concentraţii mai scăzute pot determina efecte nedorite.

Starea de sănătate a populaţiei reprezintă factorul esenţial în activitatea cadrelor sanitare şi cuprinde în principal morbiditatea mai ales prin boli transmisibile, boli cu extindere în masă, boli cronice şi degenerative, fapt pentru care Autoritatea de Sănătate Publică, prin laboratoarele sale, supraveghează protejarea populaţiei împotriva poluării aerului, apei, poluării sonore şi asupra slabei gestionări a deşeurilor.

8.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Efectele poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei sunt numeroase şi deosebit de nocive. Poluanţii pătrund în căile aeriene, sunt reţinuţi parţial în plămân sau trec în sânge şi sunt parţial evacuaţi tot pe cale respiratorie, la care contribuie secreţia glandelor mucoase şi acţiunea cililor vibratili. Poluanţii ajunşi în sânge vor fi depozitaţi în ţesuturi, în mod selectiv, iar apoi vor ajunge din nou în sânge, acţionând nociv în funcţie de însuşirile lor toxice. Ei vor fi evacuaţi prin urină, mai rar bilă, salivă.

Din punct de vedere al acţiunii asupra stării de sănătate a populaţiei se pot distinge:

- efecte directe - modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei - efecte indirecte - rezultate din acţiunea asupra mediului. Prezenţa impurităţilor în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze, permit

afectarea stării de sănătate prin efecte imediate sau de lungă durată. Efectele imediate se caracterizează prin modificări prompte ale mortalităţii sau

morbidităţii populaţiei ca urmare a creşterii nivelului de poluare a aerului. Efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene

patologice în urma expunerii prelungite la poluanţi atmosferici. Ele sunt frecvent întâlnite în condiţii de poluare medie şi pot fi: intoxicaţii cronice, fenomene alergice, efecte cancerigene şi mutagene.

Poluanţii cu acţiune iritantă (SO2, NOx, NH3, ozon, pulberi) sunt cei mai răspândiţi în mediu, afectând populaţia prin modificări la nivelul căilor respiratorii . Bolile favorizate de aceşti poluanţi sunt : bronşita cronică, emfizemul pulmonar, astmul bronşic.

Page 308: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

300

În zonele urbane cu densitate mare a populaţiei şi cu trafic intens, nivelul de poluare cu pulberi în suspensie şi sedimentabile influenţează sănătatea prin afecţiuni respiratorii infecţioase şi alergice.

Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant (acţiune complexă şi nespecifică).

Efectele nocive ale poluanţilor pot fi iritante, asfixiante, toxice, cancerigene, alergice. Ele vor genera boli acute şi cronice ale aparatului respirator şi organelor anexe: nas, faringe, laringe, sinusuri şi urechi, cât şi alte maladii de o deosebită gravitate: cancer, efecte mutagene şi teratogene şi intoxicaţii.

În afara acestor consecinţe deosebit de grave, poluarea atmosferică produce o modificare a întregii ambianţe, reducerea radiaţiilor solare, ultraviolete şi luminoase, favorizează ceaţă şi precipitaţii (mai puţin cantitativ). Ca urmare, vor fi favorizate bolile prin carenţă de radiaţii ultraviolete - rahitism, tulburări de osificare şi accidentele rutiere, navale, aviatice.

De asemenea, poluarea atmosferei determină un ansamblu ecologic ce acţionează negativ asupra psihicului şi, indirect, asupra comportamentului uman. Este vorba de murdărirea obiectelor, suprafeţelor, ferestrelor, afectarea vegetaţiei, schimbarea culorii ambianţei.

Tab. 8.4.1.1. Indicatorii de mortalitate si morbiditate

Denumire 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Boli infecţioase şi paralizie 150 142 163 153 150 117 106

Tuberculoză 125 113 121 134 133 99 79 Tumori 1640 1747 1731 1746 1841 1897 1831

Diabet zaharat 108 110 111 101 121 117 92

Tulburări mentale şi de comportament 51 47 29 34 14 10 5

Boli ale sistemului nervos 55 64 67 67 64 60 69

Boli ale aparatului circulator 7655 7168 7265 7255 7291 7384 7445

Boala ischemică a inimii 1886 1825 1757 1842 922 982 1971

Boli cerebro-vasculare 2288 2365 2193 2383 2417 2379 2672

Boli ale aparatului respirator 438 450 349 342 370 427 491

Boli ale aparatului digestiv 448 450 441 439 519 530 548

Boli ale aparatului genito-urinar 129 119 121 119 101 94 99

Sarcină, naştere 2 1 3 2 5 0 0

Page 309: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

301

Afecţiuni perinatale 30 42 31 23 32 49 35 Malformaţii congenitale, deformaţii

34 23 29 25 15 12 18

Leziuni traumatice, consecinţe cauze externe

444 448 502 461 486 418 430

Alte cauze 19 31 25 17 19 27 21 Total 15502 15145 14938 15145 14500 14602 15912

Datele din tab. 8.4.1. corespund judeţelor Arad şi Caraş-Severin. Datele privind evaluarea incidenţei patologice produse prin aer furnizate de către

ASP Timiş se regăsesc în următorul tabel:

Tab. 8.4.1.2. Îmbolnăviri – judeţul Timiş

Îmbolnăviri asociate factorilor de risc din aer 2004 %000

2005 %000

2006 %000

Mortalitatea infantilă prin afecţiuni respiratorii ( 0 -14 ani)

2,21 4,99 3,09

Mortalitatea prin afecţiuni respiratorii (toate vârstele) 0,31 0,37 7,16 Mortalitatea prin afecţiuni ale sistemului circulator (toate vârstele)

7,27 7,95 154,91

Pneumonii 3342,64 4008 1141,58 Bronhopneumopatia cronică obstructivă 55,51 0,09 13,4 Gripă 22,38 4,67 0 Viroze - - 2262,49

Se observă o creştere a mortalităţii prin afecţiuni respiratorii (toate vârstele) în

anul 2006 faţă de anii anteriori. În concluzie, poluarea aerului din regiunea Vest nu a produs nivele îngrijorătoare

ale mortalităţii şi morbidităţii .

8.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. In organisme ea îndeplineste multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism

In condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire, după cum urmează: 1. Boli infecţioase produse prin apa poluată (epidemii - afectează un numar mare de persoane sau endemii - formă de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o zonă): a) bolile bacteriene

- febra tifoidă este determinată de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combatută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală; - dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare. Nu exista un vaccin; - holera, produsa de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate

reapare, chiar pe arii extinse; b) bolile virotice:

Page 310: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

302

- poliomielita, o boala invalidantă, poate fi prevenită prin vaccinare; - hepatita epidemică este legată de transmiterea virusului prin apa contaminată,

nu doar prin contactul cu omul bolnav; c) boli parazitare:

- amibiaza (dizenteria amibiană) este favorizată de rezistenţa sporită a parazitului sub forma chistică;

- lambliaza sau giardiaza se contratează prin consumarea apei infestate cu chişti; - strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman; - tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat); - fascioloza sau distomatoza

2. Boli neinfecţioase produse prin apa poluată: - Intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant); - Intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric); - Intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli,

insomnie, anemie, tulburări de memeorie şi vizuale. - Intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea

eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei, etc. - Intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii) duce la

tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli, etc. - Intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale; - Intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere,

etc. În judeţul Hunedoara s-au efectuat probe din reţeaua de distribuţie a apei

potabile, după cum se observă în tabelele de mai jos :

Tab. 8.4.2.1. Probe apă - judeţul Hunedoara în 2005

Total probe 2005 Analize bacteriologice

Analize chimice

Bacteriologic Chimic Judeţ Prob

e recoltate

Necoresp

% coresp

.

Probe

recoltate

Necoresp

% coresp.

Analize

efectuate

Necoresp.

Analize

efectuate

Necoresp.

TOTAL JUDEŢ 2005

4187 27 99,5 4869 53 99,07 18227 30 24411 1979

Tab. 8.4.2.2. Probe apă - judeţul Hunedoara în 2006

Total probe 2005 Analize

bacteriologice Analize chimice

Bacteriologic Chimic

Judeţ

Probe recoltate

Necoresp

% coresp.

Probe recoltate

Necoresp

% coresp.

Analize efectuate

Necoresp.

Analize efectuate

Necoresp.

TOTAL JUDEŢ 2006

4204 39 99,07 4961 22 99,56 12102 56 22298 1696

Page 311: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

303

Tab. 8.4.2.3. Situaţia îmbolnăvirilor cu posibilă transmisie hidrică în anii 2005 şi 2006

Boli Nr. cazuri/2005

Nr. cazuri/2006

Incidenţa cazurilor/2005

Incidenţa cazurilor/2006

Hepatita virală A

124 121 36,27 25,35

BDA 955 1281 239,63 268,41 Dizenterie 22 0 4,56 0

Tab. 8.4.2.4. Corelarea morbidităţii

Nr. cazuri H.V.A.

Nr. cazuri B.D.A.

Nr. cazuri dizenterie

% probe necoresp. bact.

Judeţ

2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006 Total judeţ 124 115 955 1265 22 0 2,74 0

La nivelul judeţului Timiş datele pe anul 2006 privind evaluarea incidenţei patologice produse prin apa pentru consumul uman furnizate de către ASP Timiş sunt următoarele:

Îmbolnăviri asociate factorilor de risc din apa pentru consum

%000

Hepatita virală acută tip A 6,94 Boala diareică acută ( total ) 112,15 Boala diareică acută ( copii ) 83,32 Dizenterie bacilară 0 Febra tifoidă 0 Epidemii hidrice 0 Methemoglobinemie infantilă 0

În cursul anului 2006, la nivelul Regiunii Vest nu a fost semnalată nici o epidemie

hidrică şi nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de băut.

8.4.3. Efectele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate

Deşeurile rezultate din marile centre urbane, depozitate la haldele de gunoi, pot avea efecte negative asupra apelor subterane, aerului dar şi asupra sănătăţii umane. O bună gestionare a deşeurilor determină reducerea impactului asupra mediului şi asupra sănătăţii populaţiei.

Astfel, efectele nocive ale bifenililor policloruraţi (PCB) se pot manifesta în urma contactului direct al persoanelor, împrăştierea în mediul înconjurător sau descompunerea termică. Dintre cele 209 tipuri de PCB-uri, 13 au o toxicitate similară dioxinei. Efectele expunerii vizează: ficatul, pielea, sistemul imunitar, aparatul genital, tubul digestiv, mucoasa gastrică, glanda tiroidă, atrofia timusului şi ganglionilor limfatici, măduva osoasă, tulburări de comportament.

De asemenea, incendiile provocate, voluntar sau involuntar, la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în respiraţie.

Page 312: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

304

Rampele clandestine de deşeuri, apărute în urma depozitării ilegale, pe lângă faptul că au un aspect neplăcut, atrag purtătorii de boli infecţioase (insecte, rozătoare, etc.). Deficienţele grave în ceea ce priveşte colectarea, neutralizarea şi distrugerea cadavrelor şi a altor reziduuri animaliere, favorizează înmulţirea şi infestarea rozătoarelor şi insectelor sarcofage, ceea ce poate reprezenta o sursă de agenţi patogeni pentru diferite specii de animale şi de infecţie şi infestaţie parazitară pentru om. Numărul de câini hoinari este cu mult mai mic în cartierele în care se practică colectarea gunoaielor în containere metalice închise, în comparaţie cu cele în care colectarea gunoaielor este deficitară şi se realizează în pubele descoperite sau în grămezi depuse pe sol.

Răspândirea tot mai accentuată a bolilor la animale este determinată şi de creşterea porcilor la periferia oraşelor, în apropierea gunoaielor menajere, furajarea porcilor cu resturi adunate de pe platformele de gunoi. Datele pe anul 2006 privind evaluarea incidenţei patologice produse prin deşeuri solide şi lichide furnizate de către ASP Timiş sunt următoarele: leptospiroza – 0,15%000 şi tetanos – 0,15%000. 8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Unul dintre cele mai importante efecte ale poluării prin sunete îl constituie reducerea capacitaţii auditive. Sunetele puternice afectează eficienţa celulelor receptoare din urechea internă. Auzul poate fi temporar afectat. Dacă durata zgomotului este mare (de ex luni sau ani petrecuţi la locul de muncă) se poate instala o afecţiune permanentă a auzului (surzire). Sunetele extrem de puternice pot cauza prin suprasolicitare afecţiuni acute ale auzului. Zgomotele puternice din mediul înconjurător din sfera particulară pot accelera disconfortul auditiv corespunzător locului de muncă, deoarece riscul pentru zgomotul întâlnit la locul de muncă condiţionează odihna urechii în timpul liber. Efectele zgomotului asupra corpului Zgomotul conduce la reacţii de stres ale sistemului sangvin (presiune sangvină, modificări ale frecvenţei bătăilor inimii, contracţie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de stres). În mod involuntar aceste reacţii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB (A). Ele pot fi însă întâlnite şi la un nivel mult mai scăzut al presiunii acustice, în funcţie de existenţa precedentelor biologice relevante sau a stării afective (supărare, frică). Gradul de sensibilitate şi obişnuinţă al individului joacă un rol important în ceea ce priveşte durata acestor reacţii. De regulă, apariţia pe termen scurt a acestor reacţii nu cauzează probleme de sănătate. Pierderea echilibrului fiziologic pe termen lung poate avea însă, drept consecinţă, afecţiuni cronice ale sistemului sangvin. Cercetările recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arată că locuitorii din perimetrul străzilor des circulate, cărora le corespunde un nivel de presiune acustică de peste 65 până la 75 dB(A), sunt cu 20% mai expuşi riscului de infarct faţă de locuitorii din preajma străzilor mai puţin circulate. Până în prezent nu există analize asemănătoare pentru alte tipuri de poluare fonică. Efectele poluării fonice asupra somnului Tulburarea somnului are in primul rând cauze de ordin psihic, fizic si social (conflicte, temeri, boli, necesitaţi familiale). Dar şi influenţele din mediul înconjurător, şi în mod special zgomotul, reprezintă un factor cauzator important.

Influenţele zgomotului în timpul somnului se concretizează direct prin modificări ale somnului – cu sau fără întrerupere a acestuia, micşorare a întregului timp aferent

Page 313: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

305

somnului, a somnului adânc sau a somnului cu vise, reacţii vegetative (de ex. frecvenţa bătăilor inimii, tensiunea sangvină), reacţii biochimice – sau indirect prin reducerea calităţii subiective a somnului, oboseala şi ineficienţa a doua zi la locul de muncă. Evitarea problemelor legate de somn este o condiţie importantă locuirii sănătoase. De aceea, după cunoştinţele specialiştilor din domeniu, nivelul presiunii acustice echivalente din camerele de dormit nu trebuie să depăşească în timpul nopţii valori de 25 până la 30 dB (A). În cazuri particulare, nivelul maxim nu trebuie să depăşească 45 dB(A), pentru a evita trezirea în timpul somnului şi modificările somnului cauzate de zgomot.

Pentru supravegherea nivelului de zgomot, în anul 2006 la Direcţia de Sănătate Publică Timiş au fost realizate o serie de determinări în diferite puncte din Timişoara. În concluzie, în urma evaluării incidenţei pe anul 2006 a patologiei produsă prin zgomot, s-au constatat tulburări de somn de 0,48%000 .

8.4.5. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Înmulţirea excesivă a numărului de animale fără stăpân, îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane, poate reprezenta un risc pentru sănătatea populaţiei.

Bolile grave transmise către populaţie prin intermediul acestora sunt: - echinococoza numită şi cancerul alb, prezentă la aproximativ 99% din cîinii

nedeparazitaţi; - trichineloza, boală extrem de gravă şi demonstrat ştiinţific că este prezentă la

minim 40% din populaţia de câini hoinari; - râiele câinilor cu posibila lor transmitere la om; - turbarea, una din cele mai grave boli transmisibile de la animal la om; - numeroase alte boli parazitare şi infecţioase care se transmit de la câini

nesupravegheaţi medical-veterinar la om şi în special la copii cu urmări grave în ceea ce priveşte viaţa şi sănătatea acestora.

În municipiul Arad, sub patronajul Primăriei funcţionează un adăpost pentru animalele abandonate. În anul 2006 acest adăpost a primit 1675 animale prinse, dintre acestea pentru 110 s-a găsit stăpân şi alţi 1489 au fost eutanasiaţi. Hrana animalelor este asigurată de Primărie, dar şi de diferiţi sponsori.

La nivelul judeţului Caraş-Severin au fost prinse 1356 animale, dintre acestea pentru 6 s-au găsit stăpâni, au fost revendicaţi 1189 şi a fost sacrificat 1, iar restul au murit din cauză că s-au muşcat intre ei. Animalele decedate au fost îngropate, la cel puţin 2 m adâncime.

8.5. Obiective şi măsuri

8.5.1. Poluarea aerului

La nivelul Regiunii Vest, se impun câteva acţiuni strategice privind protecţia atmosferei şi anume:

- scăderea principalelor emisii de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanţe organice volatile, amoniac);

- reducerea sub limitele de emisie, a evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe baza principiului ,,poluatorul plăteşte”;

- stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

Page 314: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

306

În scopul reducerii poluării atmosferice în mediul urban sunt necesare o serie de măsuri prioritare şi anume:

- fluidizarea traficului prin folosirea cu precădere a centurilor de ocolire, amenajarea unor spaţii de parcare subterane/supraterane,, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente ;

- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto, întreţinerea corespunzătoare a acestuia;

- implementarea măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării; - implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi proveniţi din

instalaţiile mari de ardere; - implemenatrea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili

proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultaţi din depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

- implementarea programelor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon;

- întocmirea programelor/planurilor pentru îmbunatăţirea calităţii aerului la nivel local, adoptarea acestora;

- montarea de containere şi pubele de gunoi în toate zonele şi golirea sistematică a acestora;

- elaborarea şi implementarea unor programe de conştientizare a publicului (inclusiv a conducerilor unităţilor poluatoare), în legatură cu problemele de poluare a atmosferei şi de atragere a sprijinului acestuia pentru programele de îmbunătăţire a calităţii aerului ambiental;

- iniţierea de programe comunitare pentru colectarea şi procesarea datelor şi informaţiilor în vederea cuantificării relaţiei poluarea atmosferei – efecte asupra sanătăţii umane şi asupra mediului natural şi construit;

- realizarea de parteneriate între comunităţile locale (administraţie publică locală, protecţia mediului, sănătate publică, etc.) şi organizaţiile neguvernamentale, sectorul privat, mediul universitar, mediul financiar în vederea identificării şi implementării acţiunilor concrete pentru soluţionarea problemelor de poluare a atmosferei.

8.5.2. Poluarea apei

Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Caraş-Severin : - menţinerea calităţii apelor de suprafaţă; - îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi mărirea numărului de indicatori pentru

supravegherea calităţii apei potabile; - refacerea şi mărirea lungimii reţelelor de transport pentru apa potabilă; - respectarea programelor privind epurarea apelor uzate menajere prin

refacerea, mărirea sau construcţia de staţii de epurare; - creşterea gradului de implicare a publicului, în implementarea programelor de

îmbunătăţire a calităţii mediului. Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Hunedoara : O problemă de maximă importanţă ce se ridică în faţa igienei comunale o

reprezintă îndepărtarea reziduurilor solide, a apelor reziduale, comunale şi industriale, epurarea lor şi protecţia sanitară a bazinelor naturale de apă.

Activitatea multiplă, caracteristică centrelor populate, duce la acumularea permanentă şi în cantitate mare a reziduurilor solide. Salubrizarea poate fi considerată ca fiind un ansamblu de măsuri ce urmăresc colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea reziduurilor. Punerea ei în aplicare în mod continuu, de către toţi cei implicaţi (inclusiv

Page 315: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

307

populaţia) poate rezolva în mare parte problema prezenţei deşeurilor. Numai colectarea ritmică a deşeurilor şi neutralizarea rapidă va contribui la scăderea rolului epidemiologic jucat de acestea.

Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Timiş : Obiective :scopul reducerii şi prevenirii poluării apelor:

- reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare din toate zonele urbane;

- realizarea unor amenajări hidrotehnice intravilane la Buziaş, Bacova şi Silagiu, respectiv reabilitarea barajelor hidrotehnice deja existente la Buziaş;

- retehnologizarea staţilor de epurare orăşeneşti, precum si construirea unor staţii de epurare în localităţile Recaş, Izvin şi Bazoşu Vechi;

- reabilitarea canalului Bega din Timişoara – implementarea parteneriatului public-privat pentru elaborarea documentaţiei tehnice şi obţinerea fondurilor necesare pentru reabilitarea, ecologizarea şi refacerea navigabilităţii – proiect aflat în desfăşurare, la stadiu de realizare a studiului de fezabilitate;

- continuarea Programul Unitar de Măsuri “Timişoara ecologică”, 2005-2008. Măsuri: -În zonele urbane inundate în cursul anului 2005, Gătaia şi Făget, au fost

prelevate probe şi în anul 2006 iar DSP a înaintat adrese către primării, referitor la situaţia surselor de apă şi măsurile ce trebuie întreprinse.

- S-au continuat acţiunile planului judeţean de implementare a Aquis-ului comunitar în 2006, capitolul 22: protecţia mediului, referitor la apa de îmbăiere, efectuându-se de către DSP. acţiuni de informare, educare şi comunicare.

- S-a derulat al doilea an al Programului Unitar de Măsuri “Timişoara ecologică”, strategie a Primăriei Timişoara în domeniul protecţiei mediului. Aceasta cuprinde măsuri ca: efectuarea unor cercetări pentru monitorizarea calităţii apei provenite din foraje; inventarierea societăţilor comerciale poluatoare şi obligarea acestora de a se dota cu aparatura necesară pentru diminuarea şi/sau stoparea poluării, încheierea unor protocoale de colaborarea cu instituţiile de învăţământ şi demararea de proiecte ecologice, mediatizarea tuturor acţiunilor de protejare a mediului, sensibilizarea cetăţenilor pentru formarea unei conştiinţe ecologice, prin intermediul mass-media, afişe, pliante şi panouri de afişaj cu parametri de mediu.

- S-a finalizat Ecoprofit 2005 - 2006 – programul de consultanţă pentru o producţie mai curată în Timişoara, finanţat din fonduri ale Guvernului Austriei. Ecoprofit a fost un program partenerial destinat municipalităţilor şi agenţilor economici, în vederea implementării de măsuri a căror aplicare determină concomitent atât reducerea costurilor cât şi un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.

În municipiul Timişoara se află în derulare investiţia pentru reabilitarea canalizării şi a staţiei de epurare, cu fonduri ISPA (75% de la Comunitatea Europeană, 25% investiţie locală).

Primăria oraşului Ciacova împreună cu SC. Smithfield Ferme SRL (principalul agent poluator din zonă) au dezvoltat un proiect de modernizare a bazinelor de stocare a dejecţiilor de la ferma Ciacova, lucrările fiind deja demarate.

Acţiunile desfăşurate pe durata singurului fenomen de poluare a apelor din judeţ (scurgeri de uleiuri minerale si vaselină de la infiltraţia cuvei staţiei de pompare Cruceni), au constat în oprirea temporară a staţiei de pompare, montarea unui baraj plutitor, împrăştierea de material absorbant în vederea stopării şi reţinerii materialului poluant, evitarea poluării trans-frontaliere. Nu s-au înregistrat daune şi nu au fost afectate folosinţele din aval. A fost aplicată o amendă contravenţională în valoare de 1.000 lei persoanei fizice responsabile cu întreţinere staţie de pompare.

Page 316: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

308

În scopul prevenirii poluării industriale, Direcţia apelor Banat a aplicat următoarele măsuri în 2006:

- contorizarea consumului de apă şi implicit reducerea volumului de apă uzată evacuată;

- implementarea unor programe de investiţii care să utilizeze cele mai bune tehnologii disponibile;

- acceptarea numai a investiţiilor care aplică pre-epurarea sau epurarea apelor uzate; impunerea monotorizării apelor uzate evacuate;

- aplicarea de penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise de poluanţi, în apele evacuate;

- închiderea unităţilor care nu au respectat etapele de conformare impuse.

8.5.3. Deşeuri

Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Caraş-Severin: - respectarea programului de management al deşeurilor la nivel judeţean; - creşterea gradului de implicare a publicului, în implementarea programelor de

îmbunătăţire a calităţii mediului. Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Hunedoara :

Au fost semnate contracte de finanţare pentru gestionarea deşeurilor între beneficiarii proiectelor şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest în cadrul Programului Phare 2004 Coeziune Economică şi Socială „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor”. Aceste contracte urmează să fie transmise spre avizare Ministerului Integrării Europene, în calitate de Autoritate Contractantă.

În urma procesului de evaluare, printre proiectele care urmează să obţină finanţare de la Uniunea Europeană se numără şi proiectul depus la Primăria Municipiului Petroşani – judeţul Hunedoara. Pentru binele comunităţii de azi, dar mai ales în scopul protejării mediului, evacuarea monitorizată a deşeurilor trebuie urmarită prin toate mijloacele. Activităţile de evitare a producerii deşeurilor şi de revalorificare a acestora stau pe primul loc în cadrul strategiilor de gestionare a deşeurilor. Evacuarea extinsă poate fi realizată doar având în vedere toate componentele unui sistem complet de gestionare a deşeurilor, constituit din colectare, revalorificare, tratare şi depozitare. Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Timiş : În ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor şi substanţe chimice periculoase au fost stabilite următoarele obiective, necesare a fi îndeplinite:

- dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor;

- creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor; - dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii

cerintelor locale, regionale, naţionale şi europene; - asigurarea resurselor necesare direct implicate în sistemul de gestiune a

deşeurilor atât ca număr cât şi ca pregătire profesională; - crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru

gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale de mediu, cu precădere a principiilor: poluatorul plăteşte şi cel privind responsabilitatea producătorului;

- stabilirea şi promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate;

Page 317: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

309

- obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel local, regional, naţional, european;

- minimizarea generării deşeurilor; - îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor; - reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate; - valorificarea potenţialului util din deşeurile municipale ; - implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase; - creşterea eficienţei tratării şi eliminării nămolurilor provenite de la staţiile de

epurare; - reducerea cantităţii de anvelope uzate; - înnoirea parcului naţional auto prin valorificarea ecologic raţională a vehiculelor

uzate; - gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice; - eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii

deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului.

8.5.4. Poluarea sonoră

Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Arad : Obiectivul în ceea ce priveşte zgomotul în mediu urban, este reducerea acestuia

mai ales în perioadele de odihnă ale cetăţenilor. În acest sens măsurile stabilite sunt următoarele:

- limitarea programului de funcţionare a barurilor şi discotecilor, cu precădere a acelora care vara funcţionează în aer liber, cel mult până la ora 24 şi autorizarea spectacolelor prin Hotărâri CLM.;

- pentru zona în care calea ferată traversează cartierul Micalaca este necesară montarea de panouri antifonice de-a lungul acesteia, pe toată porţiunea unde există locuinţe;

- pentru diminuarea zgomotului produs de circulaţia autovehiculelor grele se impune dirijarea în totalitate a acestora spre centura ocolitoare a municipiului Arad şi limitarea vitezei de circulaţie pe anumite tronsoane;

- pentru reducerea zgomotului produs de instalaţiile de climă se va lua legătura cu Inspecţia în Construcţii pentru găsirea de soluţii pentru antifonarea acestora la clădirile deja construite.

Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Caraş-Severin : Obiective:

- diminuarea poluării cauzate de traficul rutier; - eliminarea disconfortului acustic produs de activitatea unor unităţi de alimentaţie

publică care utilizează ca sursă de divertisment - muzica; - diminuarea zgomotului industrial; - îmbunătăţirea stării de confort a populaţiei.

Combaterea poluării fonice, din zonele rezidenţiale şi spaţiile de locuit şi a poluării din tranzit se poate realiza prin următoarele măsuri:

- întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea Parcului Auto; - reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate; - asigurarea fluenţei pe arterele principale de circulaţie, prin optimizarea ciclului

de semaforizare în intersecţii; - realizarea căilor de rulare care ocolesc localităţile; - impunerea de restricţii de viteză în sensul reducerii impactului produs de

traficul rutier; - realizarea de sensuri giratorii, în locul intersecţiilor mari semaforizate; - amplasarea de panouri fonoabsorbante şi plantarea de perdele de vegetaţie;

Page 318: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

310

impunerea aplicării unor sisteme de izolare fonică, la unităţi ce desfăşoară activităţi productive sau de alimentaţie publică ;

- construirea de paravane de protecţie la străzi sau plantarea de pomi în apropierea clădirilor, în scopul îmbunătăţirii confortului sonor;

- eliminarea parcărilor neautorizate amplasate în zonele locuite; - restricţii de viteză la tramvai, în zonele în care calea de rulare este aproape de

zonele locuite; - interzicerea utilizării muzicii, în localurile unde nu sunt îndeplinite condiţiile de

izolare fonică; - izolarea fonică a surselor industriale de zgomot; - realizarea de perdele vegetale împădurite de-a lungul căilor de rulare; - construirea de căi rutiere ocolitoare a centrelor urbane. Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Hunedoara : În scopul reducerii nivelului de zgomot, generat de diferite surse în localităţile

urbane ale judeţului, se vor întreprinde următoarele măsuri: - izolarea fonică şi modernizarea centralelor termice în cartierele de blocuri; - izolarea fonică a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi productive sau de

alimentaţie publică; - reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care

ocolesc localităţile şi prin impunerea de restricţii de viteză; - interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite în

cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri: autobuse, camioane grele, tractoare;

- întreţinerea reţelei stradale. Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Timiş :

In urma măsurătorilor de zgomot efectuate s-a ajuns la concluzia că în majoritatea zonelor de penetraţie în municipiul Timişoara, nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport depăşeşte valorile limită admise. Pentru aceasta se impune luarea unor măsuri de reducere a zgomotului generat de trafic, fie prin restricţii referitoare la compoziţia acestuia, fie prin micşorarea limitei maxime a vitezei de deplasare a autovehiculelor.

Reducerea nivelului de zgomot cu 2-3 dB se poate obţine prin eliminarea autocamioanelor din trafic în zonele de penetraţie: Calea Aradului, Calea Lugojului, Calea Torontalului, Calea Buziaşului, Calea Şagului.

Aceasta ar fi posibil prin construirea unei artere care să ocolească municipiul Timişoara, deoarece o mare parte din mijloacele de transport care pătrund în perimetrul municipiului se află în tranzit.

Deoarece starea deteriorată ca şi natura suprastructurii căii de rulare favorizează înregistrarea unor niveluri ridicate de zgomot, este indicată eliminarea tuturor neuniformităţilor prezente pe calea de rulare şi folosirea unui asfalt cu proprietăţi fonoabsorbante ridicate.

Scăderea nivelului de zgomot la locul de imisie se poate obţine prin folosirea unui zid protector sau crearea unor zone de protecţie (zone verzi) între arterele de circulaţie şi zonele locuite.

Pentru a reduce zgomotul produs de tramvaie prin rulare este necesară montarea şi sudarea porţiunilor de linie după o tehnologie avansată, iar între linia de rulare şi traverse să se monteze un strat izolator cât mai eficace.

De asemenea, deoarece multe autovehicule au un grad mare de uzură, fiind importante surse de zgomot şi vibraţii este necesară o verificare permanentă a stării tehnice acestora şi admiterea lor în circulaţie numai în cazul când îndeplinesc toate condiţiile de funcţionare.

Page 319: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

311

La ora actuală nivelul poluării fonice este reglementat printr-un act normativ vechi de nouă ani. Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 dB, este depăşit semnificativ în marile intersecţii şi aglomerări urbane.

Pentru a respecta cerintele UE, România trebuie să monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, căile ferate cu un trafic mai mare de 60 de mii de treceri de trenuri pe an şi drumurile naţionale cu un trafic mai mare de şase milioane de treceri de autovehicule pe an.

Harta strategică de zgomot este în curs de elaborare, pentru aglomerarea Timişoara, aceasta urmând să fie finalizată până la 30 aprilie 2007..

8.5.5. Animale abandonate

Obiective şi măsuri la nivelul Regiunii Vest : - creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de

îmbunătăţire a calităţii mediului; - găsirea unor adăposturi pentru animalele abandonate; - acţiuni de dezinfecţie şi dezinsecţie. La nivelul judeţului Hunedoara s-au înfiinţat două adăposturi pentru câinii

vagabonzi, unul la Hunedoara care însumează un număr de 40 câini şi unul la Sântuhalm cu un număr de 420 câini.

8.5.6. Transportul

Obiective si masuri la nivelul judeţului Arad : În domeniul transportului sunt câteva obiective prioritare, cum ar fi :

Reţeaua de căi rutiere 1. Reabilitarea reţelei de drumuri naţionale în scopul aducerii acesteia la standardele reţelelor europene: Realizarea unor trasee de transport de mare viteză:

- autostrăzi - drumuri expres.

2. Reabilitarea reţelei locale, a drumurilor judeţene şi comunale; 3. Priorităţi la următoarele lucrări: - programe de asfaltare a drumurilor locale - realizarea arterelor ocolitoare ale localităţilor aflate pe direcţii importante de trafic - modernizarea unor trasee turistice; - clasarea în drumuri judeţene a unor drumuri comunale şi străzi; - lucrări de artă: consolidarea podului Traian peste râul Mureş; - lucrări de modernizare a transportului în comun cu tramvaie şi autobuze.

Reţeaua de căi ferate 1. Realizarea unor căi de rulare cu viteze comerciale mari:

Linie cu viteză sporită: Arad – Oradea – Satu Mare – Halmeu Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Rm. Vâlcea – Vâlcele - Bucureşti Stamora Moraviţa – Timişoara – Arad 2. Dublarea traseelor existente: Arad – Oradea – Satu Mare – Halmeu

Page 320: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

312

Curtici – Arad Stamora Moraviţa – Timişoara – Arad 3. Trasee noi de cale ferată: Vaşcău – Vârfuri (14,1 km) Cermei – Salonta (17,9 km)

Obiective si masuri la nivelul judeţului Caraş-Severin : Obiective:

- îmbunătăţirea gradului de confort al mijloacelor de transport în comun; acoperirea corespunzătoare cu mijloace de transport a zonelor locuite pentru deservirea călătorilor;

- diminuarea poluării atmosferice datorate transportului local. Măsuri:

- punerea în circulaţie numai a mijloacelor de transport în comun care îndeplinesc condiţiile tehnice;

- instituirea, de către primării, de grafice pentru mijloacele de transport; - creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de

îmbunătăţire a calităţii mediului. Obiective şi măsuri la nivelul judeţului Hunedoara : Dat fiind faptul că transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de

poluare, se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în principal în municipiile judeţului.

Obiective si măsuri la nivelul judeţului Timiş : Acţiuni ample de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii de circulaţie, precum şi de

dezvoltare a reţelei existente au fost demarate, în ultimii ani, de către autorităţile administraţiei publice. Astfel, este în curs pregătire proiectul de realizare a autostrăzii Nădlac - Arad - Timişoara – Bucureşti care va conecta partea de vest a ţării la culoarul de circulaţie rutieră 4 pan-european.

Circulaţia în afara municipiului se desfasoara prin arterele de penetratie, care au asigurată continuitatea cu reţele radiale majore urbane. Legăturile rutiere afectează foarte puţin teritoriul înconjurător oraşului, ele fiind în general radiale şi de penetraţie, dar încarcă în mod excesiv circulaţia internă a oraşului, aducând-o la limita functionalităţii.

Inexistenţa unui Plan Urbanistic General Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei a determinat necorelarea între reţelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităţi în trafic. Din cauza faptului că centura ocolitoare a oraşului nu este finalizată, iar porţiunile existente sunt scurte şi discontinue, nu este posibilă descărcarea circulaţiei oraşului de cea de tranzit. Traficul de transport şi penetraţie se desfăşoară prin trama stradală majoră a Timişoarei, folosind trasee de străzi ce intră în componenţa inelelor de circulaţie, producând vibraţii, poluare fonică şi cu noxe, şi degradarea infrastructurii căilor de circulaţie şi a clădirilor.

Principalele obiective şi măsuri pentru în domeniul transporturilor, se referă la: - în privinţa traficului feroviar din zonă, închiderea unor staţii de cale ferată

pentru transport de marfă, organizarea judicioasă a operaţiilor de încărcare/descărcare a vagoanelor, în colaborare cu benefiarii, în anumite perioade de timp ale zilei şi săptămânii, modernizarea gărilor de călători, inclusiv în ceea ce priveşte eliberarea de bilete şi acţiuni de lobby pe lângă forurile competente pentru dirijarea în zonă a materialului rulant de calitate, euroconform;

- măsuri legislative (armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele UE) şi stimulente economice pentru reducerea emisiilor de poluanţi de la autovehicule, respectiv, încurajarea utilizării de vehicule puţin poluante;

Page 321: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

313

- conştientizarea şi educarea publicului (persoane fizice şi juridice) în legătură cu problemele de mediu generate de trafic şi cu modul în care poate contribui la diminuarea/eliminarea acestora;

- iniţierea unui program coerent şi coordonat pentru colectarea şi procesarea datelor şi informaţiilor referitoare la cuantificarea efectelor traficului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului natural şi construit;

- cuantificarea tuturor cauzelor legate de traficul rutier, feroviar şi aerian care au generat şi generează efectele nedorite;

- identificarea zonelor sensibile/fragile de pe traseele drumurilor şi liniilor de cale ferată stabilirea şi implementarea soluţiilor punctuale şi generale pentru protecţia mediului: protectie antifonica, colectare-epurare ape pluviale poluate de pe carosabil, diminuarea efectelor de secţionare a habitatului, fluidizarea circulaţiei în localităţi, înlocuirea autovehiculelor depăşite fizic si moral (în primul rand pentru transportul în comun şi la agenţii economici) ;

- elaborarea şi implementarea de proiecte privind colectarea şi reciclarea uleiurilor uzate, anvelopelor şi acumulatorilor ;

- reducerea cantităţilor de deşeuri, respectiv a spaţiilor de depozitare şi beneficii economice şi sociale;

- construirea rutei ocolitoare a municipiului Timişoara care să preia traficul greu şi de tranzit ;

- construirea de rute ocolitoare a ariilor protejate ; - construirea noilor drumuri/autostrăzi numai pe baza unor studii de impact

asupra mediului elaborate în conformitate cu procedurile acceptate în UE prin care să se stabilească variantele optime ale traseelor şi măsurile pentru reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului ;

- elaborarea şi implementarea regulamentelor urbanistice privind dezvoltarea zonelor rezidenţiale în corelaţie cu protecţia sănătăţii umane, a mediului şi a infrastructurii de transport , - construirea de pasaje denivelate la intersectiile dintre liniile de cale ferata şi drumurile naţionale

- aplicarea fermă a legislatiei privind protectia mediului pentru activităţile de la sol din aeroporturi, pentru triaje, depouri şi remize de locomotive, statii de spalare a vagoanelor de cale ferata, gări, unităţi ale companiilor de transport rutier, unităţi de service, unităţi de stocare şi distributie a carburanţilor

- reabilitarea parcului rulant feroviar şi asigurarea utilităţilor ecologice pentru vagoanele de călători

- utilizarea de mijloace nepoluante (chimic şi sonor) pentru transportul în comun - reabilitarea căilor de transport rutier - construirea de rute industriale în afara zonelor rezidente - elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare durabila comunitara

pentru căile de transport. În ceea ce priveşte transportul în comun, cel realizat cu troleibuzul, Regia

Autonomă de Transport Timişoara încearcă obţinerea unui credit ce va fi rambursat din surse proprii, pentru achiziţionarea unui număr de 50 de troleibuze noi. În aceste condiţii, putem spune că în cel mai scurt timp, Timişoara va avea cea mai modernă infrastructură de transport în comun din România.

Din partea Regiei Autonome de Transport Timişoara, obiectivele pe termen scurt şi mediu privind îmbunătăţirea transportului în mediul urban vizează următoarele: 1. Protejarea mediului înconjurător prin:

- retehnologizare, acolo unde este posibil; - prevenirea şi controlul poluării;

Page 322: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

314

- gestionarea resurselor, materialelor şi deşeurilor, în spiritul dezvoltării durabile; - încurajarea şi conştientizarea întregului personal pentru a-şi aduce aportul la

protecţia mediului înconjurător. 2. menţinerea şi îmbunătăţirea unui Sistem de Management Integrat Calitate - Mediu - Sănătate şi Securitate; 3. realizarea de minim 10 ore/an instruire şi autoinstruire a fiecărui angajat; 4. întărirea imaginii R.A.T.T. prin asigurarea şi menţinerea conformităţii cu reglementările în domeniu; 5. reînoirea parcului de troleibuze prin achiziţia de troleibuze noi; 6. asigurarea parcului de mijloace de transport în comun printr-o întreţinere eficientă; 7. investiţii în retehnologizare şi infrastructură; 8. respectarea prevederilor legale în vigoare şi alte cerinţe legale şi de reglementare aplicabile domeniului nostru de activitate.

8.5.7. Spaţiile verzi

Obiective şi măsuri in judeţul Caraş-Severin : - prevederea în Planurile de Urbanism General ale oraşelor a măririi sau

înfiinţării de scuaruri, spaţii verzi sau spaţii de agrement la nivel european; - încetarea acţiunii de creştere a suprafeţelor construite în intravilanul

localităţilor, în detrimentul spaţiilor verzi; - dotarea corespunzătoare a spaţiilor verzi, inclusiv înfrumuseţarea lor cu specii

floristice; - repartizarea uniformă a acestor spaţii verzi pe teritoriul localităţii;

creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului.

Obiective şi măsuri in judeţul Timiş : - creşterea suprafeţelor de spaţii verzi intraurbane şi periurbane; - crearea spaţiilor de recreere şi tampon pentru zonele urbane intens afectate de

urbanism (parcuri naturale, parcuri tampon); - înglobarea spatiilor verzi din terenurile construite particulare (curţi, grădini) în

ansamblul spaţiilor verzi urbane, pe baza unor regulamente de urbanism ferme; - identificarea şi implementarea unor mecanisme economice (inclusiv cadrul

legal necesar) pentru îcurajarea persoanelor fizice şi juridice în realizarea de spaţii verzi, împăduriri, plantaţii şi în managementul acestora. Îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii spaţiilor verzi vizează următoarele aspecte:

- elaborarea şi implementarea unei noi politici şi viziuni în domeniul amenajării teritoriului urban şi periurban;

- amenajări urbanistice vizând echilibrul între spaţii verzi şi parcări în zonele rezidenţiale şi centrale din mediul urban;

- acţiuni educative cu aplicaţii practice în cadrul programelor de tipul „ECO-ŞCOALA”, „ECO-GRĂDINIŢA”;

- stabilirea unui sistem funcţional de măsuri administrative privind protecţia spaţiilor verzi şi de sancţionare a distrugerilor;

- acţiuni educative prin intermediul articolelor şi publicaţiilor privind protecţia mediului înconjurător;

- lucrări de întreţinere permanentă a spaţiilor verzi (lucrări de toaletare a arborilor, întreţinerea obiectelor de mobilier din cadrul parcurilor), întreţinerea terenurilor de sport şi de agrement.

Page 323: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

315

8.5.8. Agenda Locală 21

Obiectivele Agendei 21 Locale la nivelul judeţului Arad sunt: - realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui

cetaţean; - creşterea şi stabilizarea economică; - protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale. Agenda 21 Locală va avea efecte economico-sociale ce vor duce la

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să işi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.

La nivelul municipiului Arad, s-a lucrat la Agenda Locală 21 în perioada 2003-2004, cu suport şi sprijin de specialitate din partea PNUD. Secţiunea de mediu a documentului, ca şi grupul de lucru constituit pentru protecţia mediului, au fost coordonate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad. Documentul final a fost aprobat şi tipărit în vara anului 2004.

În ceea ce priveşte implementarea Agendei 21 locale, date fiind modificările legislative importante din ultimii ani, precum şi întocmirea în 2005 a Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului, s-a renunţat la acest document.

În prezent se află în implementare preverile Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului, iar la nivelul Primăriei Arad s-au făcut demersuri pentru elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a municipiului.

La nivelul judeţului Caraş-Severin : Deşi adoptarea unor Agende Locale 21 nu a constituit o obligaţie legală la

nivelelor guvernelor din ţările semnatare ale Declaraţiei de la Rio, aceasta a fost văzută ca o „obligaţie morală”, ca o prima etapă în înţelegerea importanţei problemelor de mediu. În cursul anului 2003 a fost demarat procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare Durabilă al Municipiului Reşiţa, prima Agenda Locală 21 elaborată la nivelul judeţului Caraş -Severin şi care s-a finalizat la jumătatea anului 2004.

La nivelul judeţului Hunedoara : Începând cu anul 2000, C.N.D.D., ca agenţie de execuţie a P.N.U.D., Capacity

21 şi cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii şi Canadei, a trecut la implementarea Agendei Locale 21 pentru 9 oraşe din România: Baia Mare, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş, numite în acest proces „oraşe pilot”. Printre aceste „oraşe pilot” nu se regăseşte nici un oraş din judeţul Hunedoara.

La nivelul judeţului Timiş : Prin realizarea obiectivelor propuse în Programul unitar de măsuri "Timişoara

ecologică” se doreşte modificarea stării mediului urban al municipiul Timişoara desăvârşindu-se astfel habitatul urban ecologic şi prietenos. Conceptul de "Timişoara ecologică" reactualizează şi defineşte Programul pentru realizarea următoarelor obiective:

În domeniul legislativ - aplicarea HCL nr. 349 / 2002 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor

pe teritoriul municipiului Timişoara; - aplicarea HCL nr. 86 / 2002 privind dezinsecţia şi deratizarea pe domeniul

public şi în instituţii de învăţământ; - inventarierea terenurilor virane, identificarea proprietarilor şi obligarea acestora

de a le împrejmui şi salubriza; - inventarierea societăţilor comerciale poluatoare şi obligarea acestora de a se

dota cu aparatura necesară pentru diminuarea şi/sau stoparea poluării;

Page 324: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

316

- clarificarea situaţiei juridice a unor parcuri (Parcului Botanic, Parcul Copiilor, Parcul Justiţiei, scuarul din faţa Fabricii de Ciorapi, Parcul I.I. de la Brad, Grădina Zoologică, Teren Zona Bucovina) precum şi efectuarea unor schimburi de teren pentru extinderea Perdelei forestiere de protecţie în partea de NV a municipiului şi trecerea lui în administrarea primăriei;

- propunerea unor acte normative privind respectarea normelor referitoare la protejarea mediului înconjurător în zona municipiului Timişoara;

- promovarea Hotărârii Consiliului Local privind schimbarea denumirii unor parcuri, scuaruri, şi locuri de joacă noi;

- promovarea unei Hotărâri a Consiliului Local privind protejarea arborilor înalţi ce constituie adăpost pentru păsări precum şi interzicerea plantării pomilor fructiferi pe aliniamentele stradale;

- clarificarea situaţiei juridice a unor terenuri din Zona Odobescu pentru amenajat loc de joacă;

- promovarea unei Hotărâri a Consiliului Local privind diminuarea poluării fonice; - promovarea unei Hotărâri a Consiliului Local privind delimitarea suprafeţelor de

teren aferente asociaţiilor de proprietari şi predarea spre întreţinerea spaţiilor verzi; În domeniul cercetării şi proiectării: continuarea programului Verde 2000,

realizarea proiectelor tehnice privind: - reabilitarea Grădinii Zoologice, - reamenajarea Parcului Poporului; - amenajarea Pistei de jogging; - realizarea sistemului de irigaţii în Piaţa Victoriei şi Scuar Electromotor; - amenajarea unui parc în zona Bucovinei şi pe strada Uzinei, - extinderea Perdelei forestiere de protecţie în partea de sud a municipiului, - realizarea unui proiect de amenajare a Pădurii Verzi ca zonă de agrement; - realizarea Studiilor de Fezabilitate pentru reamenajare: Parcul Botanic, Parcul

Rozelor, Parcul ILSA, Parcul Justiţiei şi Parc Pădurice Giroc; - continuarea studiilor de cercetare cu OSPA privind “Inventarierea şi evaluarea

gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale municipiului Timişoara”; - continuarea studiilor de cercetare cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice privind fenomenul de uscare al arborilor şi arbuştilor şi luarea măsurilor de stopare a fenomenului, precum şi realizarea documentaţiilor tehnice pentru extinderea perdelelor forestiere de protecţie în jurul municipiului Timişoara pe baza Planului Urbanistic General;

- colaborare cu Universitatea Politehnica din Timişoara - Facultatea de Mecanică pentru întocmirea studiului privind “Nivelul poluării fonice” în municipiul Timişoara. Acest studiu are ca obiect identificarea surselor de poluare fonică din traficul urban (rutier, feroviar, aerian);

- colaborarea cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară - Timişoara - Facultatea de Medicină Veterinară privind: supravegherea şi combaterea vectorilor de boli transmisibile şi a speciilor generatoare de disconfort şi pagube pentru populaţie; supravegherea zonelor de agrement prin examene de laborator în vederea evaluării riscului transmiterii unor boli şi elaborării măsurilor ce se impun, şi identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a amenajării şi exploatării Grădinii Zoologice;

- continuarea cercetărilor cu Universitatea de Vest - Facultatea de chimiebiologie-geografie - Timişoara privind bioecologia populaţiilor de păsări de peîntreaga suprafaţă a municipiului Timişoara, cunoaşterea numărului şi diversitatea speciilor, locurile de cuibărit, sursa de hrană şi stabilirea rolului păsărilor în ecosistemul urban”;

- efectuarea unor cercetări pentru monitorizarea calităţii apei provenite din foraje;

Page 325: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

317

- efectuarea unui studiu de cercetare bioecologică asupra cunoaşterii habitatelor şi lanţurilor trofice în cadrul procesului de urbanizare;

- efectuarea unor studii de cercetare privind diversificarea sortimentului dendrofloricol, experimentarea unor tehnologii noi de cultură şi amenajarea sau reamenajarea unor spaţii verzi din municipiul Timişoara;

În domeniul dezvoltării şi întreţinerii spaţiilor verzi: - coordonarea lucrărilor de defrişare şi corecţie la arbori; - întocmirea necesarului de material dendrologic pentru efectuarea plantărilor

până în anul 2010; - actualizarea CADASTRULUI VERDE; - reactualizarea listei cu speciile deosebite de arbori şi arbuşti; - marcarea arborilor deosebiţi, conform numărului de identificare din Cadastrul

verde şi indicarea speciei, în scop educativ; - reconsiderarea Pădurii Verzi – ca pădure – parc şi de agrement - realizarea unui Proiect Tehnic şi a Detaliilor de execuţie pentru reamenajarea

Pădurii Verzi în scop recreativ; - realizarea unui schimb de terenuri între Primăria Municipiului Timişoara

(Pădurea Jdioara – 183 ha) şi Direcţia Silvică Timiş (Pădurea Verde Timişoara); - realizarea şi încheierea unui Contract de administrare a Pădurii Verzi de către

structuri silvice autorizate, conform legii; - continuarea lucrărilor de împrejmuire pentru prevenirea depozitărilor de deşeuri

şi a tăierilor ilegale de material lemnos; - realizarea perdelei forestiere de protecţie a municipiului Timişoara în partea de

N-V; - realizarea plantărilor pe o suprafaţă de aprox. 5 ha. teren şi executarea

lucrărilor specifice de întreţinere; - realizarea documentaţiei tehnice pentru realizarea în continuare a Perdelei

forestiere de protecţie - pentru o suprafaţă de aprox. 50 ha. până în anul 2010; - achiziţionarea de puieţi de arbori din diverse pepiniere cu acoperirea unei

palete cât mai largi de specii; Protejarea spaţiilor verzi:

- realizarea de plantări de garduri vii; - împrejmuirea zonelor verzi de pe domeniul public,cu gard din fier forjat şi stâlpi

metalici; Realizare de parcări forestiere:

- realizarea de proiecte; - realizarea de plantări pe amplasamente special desemnate în acest scop, în

vederea introducerii unor specii de arbori şi arbuşti cu port specific forestier şi care necesită intervenţii minime din punct de vedere al întreţinerii;

- realizarea de activităţi de reamenajare a unor spaţii verzi aferente imobilelor: - reamenajarea a două zone verzi din jurul imobilelor – asociaţii de

locatari/proprietari – în vederea promovării şi mediatizării modului în care se doresc a fi amenajate spaţiile verzi (în special, cele distruse prin parcări);

- realizarea de terenuri înierbate: - reamenajarea prin gazonare a unor benzi din aliniamentele stradale afectate

de parcări; - reamenajarea unor terenuri virane prin gazonare;

Măsuri de întreţinere a zonelor verzi: - reabilitarea hidranţilor din zonele verzi; - studiul realizării unor sisteme de aplicare a unor soluţii nutritive la arborii

plantaţi în alveole şi din apropierea platformelor betonate; - eliberarea spaţiilor verzi de rădăcinile arborilor defrişaţi;

Page 326: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

318

- realizarea unui program de extragere a rădăcinilor; - extragerea rădăcinilor din alveole cu ajutorul utilajelor mecanice; - gestionarea deşeurilor vegetale; - realizarea unui Program – pilot în al doilea trimestru al anului 2005 în vederea

colectării deşeurilor vegetale de la populaţie; - implementarea unui program de prelucrare prin mărunţire mecanică a

deşeurilor vegetale preluate periodic de la populaţie şi din spaţiile verzi; - identificarea unui teren şi realizarea unui Studiu pentru depozitarea deşeurilor

vegetale în vederea realizării compostului; - implementarea activităţii de colectare, depozitare şi realizare de compost la

nivelul gospodăriilor individuale; Reamenajarea insulelor de spaţii verzi din intersecţii:

- realizarea unui parteneriat public privat pentru amenajarea micilor insule din intersecţiile distruse prin călcare, traversare autovehicule, cetăţeni – prin lucrări de plantări şi amenajări;

- realizarea unui concurs de idei şi soluţii de amenajări şi premierea acestora; Reabilitarea peisagistică a unor zone verzi degradate:

- însămânţarea unor suprafeţe cu flori perene, amplasarea de jardiniere cu flori şi arbuşti;

- organizarea unui concurs de idei de amenajare a zonelor verzi: - identificarea unui amplasament şi punerea la dispoziţia municipalităţii pentru

organizarea unei expoziţii permanente de amenajări în zone verzi, material floricol, arbori şi arbuşti etc.;

- realizarea unei legături mai strânse cu horticultorii, peisagiştii, unităţile de învăţământ de profil din Timişoara, Judeţul Timiş şi România, iar în viitor şi cu cei din străinătate;

- educarea cetăţenilor pentru cumpărarea materialelor dendro-floricole cu certificat de calitate; Reamenajarea peisagistică a parcurilor şi scuarurilor din municipiul Timişoara:

- închiderea Parcului ROZELOR şi instituirea unui program de vizitare a parcurilor;

- demararea lucrărilor de reamenajare a ROSARIUM-ului din Timişoara; - reamenajarea PARCULUI COPIILOR din Timişoara; - reamenajarea PARCULUI POPORULUI din Timişoara; - reamenajarea SCUARULUI PIAŢA CRUCII; În domeniul prestărilor de servicii: - amenajarea şi întreţinerea locurilor de joacă şi agrement din spaţiile verzi din

municipiul Timişoara: - obţinerea autorizaţiilor pentru locurile de joacă; - urmărirea contractului cu S.C. PROMPT S.A. pentru analiza calculului de risc

pe obiective; - efectuarea lucrărilor de reparaţii în cele trei zone de activitate pe domeniul

public şi la instituţiile de învăţământ: - reamenajarea locurilor de joacă: Parcul Clăbucet, Bv. Sudului, Parc Pădurice

Giroc, Fraţii Constantin, str. Cerna, str. Popa Laurenţiu, str. Boemia, str. Irlanda, str. Bucureşti, Piaţa Dr. Russel, Robinson Land etc.; Amenajarea de noi locuri de joacă: Str. Carei, Intrarea Doinei, Grădiniţa PP nr. 26 – str. Teiului nr. 3, Grădiniţa PP nr.12 – Piaţa Axente Sever, Grădiniţa PN nr. 12 – str. Herculane, Şcoala Generală nr.24 – str. Brânduşei nr. 7, str. Vasile Lucaciu, UMT, str. Tibiscum, str. Garofiţei, str. Lunei, Şcoala Generală nr. 4 – cartier Plopi, str. Retezat, Grădiniţa nr. 28 –Stadion, str. Polonă, str. Lămâiţei, str. Amforei, str. Dej, str. Lirei, str. Balta Verde, Intrarea Râului, Intrarea

Page 327: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

319

Onoarei, str. Bujorilor, str. Renaşterii nr. 4 Intrarea Apelor, Şcoala Generală nr. 29 – str. Ioan Slavici; Desfiinţarea unor locuri de joacă:

- analizarea oportunităţii desfiinţării unor locuri de joacă din cvartalele de blocuri; În domeniul educaţiei ecologice: - încheierea unor protocoale de colaborarea cu instituţiile de învăţământ şi

demararea de proiecte ecologice; - mediatizarea tuturor acţiunilor de protejare a mediului;

- sensibilizarea cetăţenilor pentru formarea unei conştiinţe ecologice prin intermediul mass-mediei, afişe, pliante, panouri de afişaj cu parametri de mediu

La nivelul primăriilor din judeţul Timiş, nu a fost realizată Agenda Locală 21, dar în prezent se continuă elaborarea şi redactarea lucrărilor privind strategiile de dezvoltare durabilă, planurile locale de acţiune şi portofoliile de proiecte pentru aceste localitati.

Aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă, adică împletirea armonioasă a elementelor economice, sociale şi de mediu – constituie elementele cheie ale promovării principiilor stipulate la summit-urile de la Rio de Janeiro şi Johannesburg. Judeţul Timiş, unul dintre cele mai urbanizate judeţe din zona de vest se confruntă cu dificultăţi majore în implementarea conceptului dezvoltării durabile. Cauzele ar fi: dezechilibre majore între „boom-ul” economic post 1999 şi capacitatea societăţii de reconversie, lipsa unei strategii de dezvoltare urbană pe termen mediu şi lung, dezinteresul faţă de conservarea ecosistemelor.

8.6. Concluzii

Mediul urban constituit din cele 42 oraşe, inclusiv municipiul Timişoara reprezintă

locul de trai şi desfăşurare a activităţii pentru mai mult de 50% din populaţia Regiunii. Fiecare consiliu local se preocupă de creşterea numărului şi calităţii serviciilor

pentru populaţie, de creşterea „patrimoniului verde”, care este un factor important al stării de confort şi sănătate al populaţiei. Oraşele din Regiunea Vest au probleme obişnuite pentru oraşele mici şi mijlocii ale României, dar care işi găsesc rezolvare prin investiţii majore.

Page 328: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

320

Capitolul 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1. Agricultura 9.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura este puternic implicată în protecţia mediului, ea fiind pe rând (uneori simultan) obiect al poluării şi sursă de poluare. Solul este constrâns să primească noxele industriei, traficului şi aglomerărilor urbane, încorporându-le în produsele sale; astfel se induc, atât în recolte cât şi în producţia animală, substanţe potenţial toxice care degradează frecvent ecosistemele învecinate. În perspectiva aprecierii productivităţii terenurilor agricole, este necesar a se cunoaşte amănunţit echilibrul ecologic în toate acele locuri care înconjoară terenurile pe care cresc recoltele şi plantaţiile, ca şi în agroecosisteme.

Agricultura, prin practicile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una dintre activităţile economice cu influenţă directă asupra mediului.

Influenţa agriculturii asupra mediului este determinată în principal de: - modul de utilizare a suprafeţelor agricole - amenajări agricole - aplicarea îngrăşămimtelor chimice, naturale şi a pesticidelor - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din diverse activitaţi

(creşterea animalelor).

9.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol.

9.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Evoluţia utilizării solului în agricultură, la nivelul Regiunii Vest, este evidenţiată în tabelul 9.1.2.1.1.

Tab. 9.1.2.1.1. Evolutia utilizării solului în agricultură

Nr. crt.

Categoria de folosinţã Suprafaţa (ha)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Regiunea Vest

1. Arabil 1093405 1093345 1097085 1097524 1097237 1089553 1090112 961496 2. Păşuni 533328 594870 590945 590641 592652 555008 553585 369947 3. Fâneţe 234223 232761 232463 230858 229615 211943 212180 137863 4. Vii 9510 9410 9665 8954 8750 8698 8692 7970 5. Livezi 31634 31690 31693 31083 30246 27643 27615 15797 TOTAL AGRICOL 1902100 1962076 1961851 1959060 1958500 1892845 1892184 1493073

Tabelul nu conţine date pentru judeţul Caraş-Severin, pentru anul 2006. Din tabelul prezentat se constată oscilaţii ale suprafeţelor arabile.

Page 329: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

321

Suprafeţele de fâneţe si păşuni au scăzut (mai ales în judeţul Hunedoara) iar suprafeţele destinate viilor şi livezilor au o tendinţă generală de scădere, ca urmare a defrişărilor masive neurmate de înfiinţarea unor plantaţii noi.

9.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Situaţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol, la nivelul Regiunii Vest, este prezentată în tabelul 9.1.2.2.1.

Tab. 9.1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol - ha

Suprafaţa

arabilă retrasă 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Jud. Arad - - - 30,44 12,32 18,78 1,19 125,29

Jud. Hunedoara 4,28 10,67 1,86 7,35 3,12 6,03 7,03 10,05

Jud. Timis - - - - - - 454,96 1111

În judeţul Caraş-Severin nu s-au înregistrat retrageri semnificative de suprafeţe din circuitul agricol. Din analiza tabelului prezentat se pot evidenţia variaţii mari de la un an la altul în ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor retrase din circuitul agricol. Creşterea evidentă, înregistrată în anul 2006, se datorează solicitărilor numeroase de utilizare a solului în vedereaîinfiinţării de unităţi noi, în special de ferme de creşterea animalelor, de clădiri sau diferite sedii, etc.

9.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate La nivelul Regiunii Vest, evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate, pe anul

2006, este prezentată în tabelul următor :

Tab. 9.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Regiunea Vest Suprafaţa împădurită 2006 ( ha )

Jud. Arad 691

Jud. Caraş-Severin

644

Jud. Hunedoara 387

Jud. Timiş 479 TOTAL REGIUNE 2201

Page 330: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

322

Prin indicatorul de dezvoltare durabilă, Suprafaţa împădurită, se evaluează ponderea suprafeţei împădurite în suprafaţa totală a judeţului. Suprafaţa împădurită reprezintă suma suprafeţelor ocupate cu păduri de răşinoase, fag, stejar şi altele, exprimată în mii hectare. Pentru judeţul Caraş-Severin, situaţia este cea din tabelul de mai jos:

Tab. 9.1.2.3.2. Suprafaţa împădurită

Caraş - Severin 2002 2003 2004 2005 2006 Suprafaţă împădurită (mii ha)

26 204 290 317 177

050

100150200250300350

2002 2003 2004 2005 2006

9.1.2.4. Evoluţia şeptelului

Evoluţia efectivelor de animale în perioada 1999-2006, la nivelul Regiunii Vest, este prezentată în tabelul 9.1.2.4.1.

Tab. 9.1.2.4.1. Evoluţia efectivelor de animale în perioada 1999-2006

Efective (nr. de capete) Nr.

crt. Categorii de animale 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Regiunea Vest

1. Bovine 193187 248303 241884 241240 239147 229027 233546 240231 2. Ovine 770905 981180 930718 954233 992653 986053 1077757 1213330 3. Porcine 729670 639897 539644 635034 725269 667327 836563 982225 4. Păsări 4343930 6029785 5353635 5516852 5309347 7091518 6811053 6714689 5. Cabaline 48325 72021 62311 61378 59866 57702 58338 58361 TOTAL REGIUNE 6086017 7971186 7128192 7408737 7326282 9031627 9017257 9208836

Tabelul nu conţine date pentru judeţul Arad, pentru anul 1999.

Analizând tabelul, pe toată perioada considerată, se constată în general variaţii pozitive, cu excepţia cabalinelor al căror număr a rămas aproape constant în ultimii ani.

În judeţul Arad s-au înregistrat creşteri mari al numărului de pasări şi bovine, iar în anii următori, efectivele de animale, la speciile de bovine, porcine şi păsări, vor avea creşteri substanţiale in judeţul Caraş-Severin. Actualele ferme zootehnice pun probleme deosebite mediului înconjurător, datorită faptului că cele mai importante probleme de mediu continuă să rămână nerezolvate (instalaţii de epurare, de eliminare a deşeurilor animaliere, utilaje, mijloace de transport şi de aplicare a deşeurilor zootehnice insuficiente, etc.)

Page 331: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

323

În ceea ce priveşte estimările efectivelor de animale pentru perioada 2007-2010 pentru judeţul Timiş (din datele transmise de către D.A.D.R. Timiş) acestea sunt prezentate în tabelul 9.1.2.4.2.

Tab. 9.1.2.4.2. Estimări ale efectivelor de animale, judeţul Timiş

Nr. crt.

Categorii de

animale Estimări efective de animale (nr.capete)

2007 2008 2009 2010 1. Bovine 62200 61000 60000 58500 2. Ovine 510000 515000 510000 510000 3. Porcine 625000 690000 750000 850000 4. Pasari 2000000 2100000 2200000 2250000 5. Cai 16200 16000 15900 15950

Se observă că se preconizează o creştere a numărului de porcine şi păsări pentru perioada 2007-2010, în perioada următoare, în judeţul Timiş.

9.1.2.5. Agricultura ecologică.

Agricultura ecologică constituie una din căile pentru dezvoltarea unei agriculturi

durabile. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care vizează spaţiul rural şi asigură cadrul implementării Programului SAPARD, are ca obiectiv strategic, dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar, în strânsă legătură cu protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale. Deoarece agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, prin sporirea biodiversităţii, protecţia mediului şi creşterea fertilităţii solului, producătorii din acest sector sunt sprijiniţi prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene.

Agricultura ecologică certificată este un sector nou în România. Numărul unităţilor/ fermelor care aplică metode de producţie ecologice este în creştere.

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu utilizează fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor.

Agricultura ecologică se deosebeşte, astfel, fundamental de agricultura convenţională care se practică astăzi. Procesul şi procedurile de obţinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă pământul şi până la obţinerea efectivă a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numită ”perioadă de conversie”. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziţie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de producţie ecologică.

Sistemul de agricultură ecologică se bazează pe respectarea unor reguli şi principii de producţie stricte în conformitate cu legislaţia comunitară şi legislaţia naţională în vigoare de implementare a legislaţiei comunitare.

Prevederile europene privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică sunt foarte precise.

Page 332: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

324

Pe eticheta aplicată produselor ecologice sunt obligatorii următoarele menţiuni specifice sistemului de agricultura ecologică:

- referirea la modul de producţie ecologic, - sigla, - numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia

şi a eliberat certificatul de produs ecologic, şi - sigla ,,ae” începând cu anul 2006.

9.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Activităţile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte nedorite asupra calităţii solurilor, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale ( prin crearea de carenţe de elemente nutritive în sol ), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial de erodabilitate a solului ( terenuri în pantă ).

Cele mai frecvente surse de poluare specifice agriculturii sunt:

• îngrăşămintele chimice (supradozare, unele impurităţi din îngrăşăminte); • pesticidele (insecticide, raticide, erbicide, fungicide, etc) datorită caracterului selectiv

redus; • reziduurile provenite de la complexele de creştere industrială a animalelor,

îndepărtate în mod obişnuit cu ajutorul apei, determinând poluarea râurilor şi a pânzei freatice;

• creşterea intensivă a animalelor poate fi sursa poluării alimentelor cu antibiotice, hormoni şi alte produse farmaceutice, adăugate la hrana animalelor în scop curativ sau pentru accelerarea ritmului de creştere;

Industria alimentară, dezvoltată rapid, odată cu agricultura şi urbanizarea, din cauza reziduurilor organice care se deversează în mediu odată cu apele utilizate în procesele tehnologice.

Măsurile de protecţia mediului legate de sectorul agricol sunt numeroase şi vizează următoarele aspecte:

• respectarea tehnologiilor de cultură, în special de către marile exploataţii agricole, pentru a identifica posibile afectări ale factorilor de mediu;

• gestionarea corespunzătoare a îngrăşămintelor chimice, a produselor de uz fitosanitar, a combustibililor;

• stocarea temporară a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţia plantelor numai ambalate corespunzător şi în locuri protejate, bine aerisite;

• exploatarea fermelor de animale în concordanţă cu tehnologiile recomandate şi gestionarea deşeurilor zootehnice în condiţii de impact minim asupra factorilor de mediu;

• actualizarea periodică a situaţiei unităţilor care desfăşoară activităţi legate de agricultură (ferme agricole şi zootehnice, unităţi de comercializare a pesticidelor, prestatori de servicii cu pesticide, ş.a.);

• actualizarea situaţiei referitoare la stocurile de deşeuri de pesticide (pesticide expirate, neomologate, neidentificate, inclusiv ambalaje de pesticide);

• gestionarea altor tipuri de deşeuri produse în unităţile cu profil agricol (mijloace auto şi utilaje casate, cauciucuri uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, ş.a.)

Page 333: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

325

• reglementarea activităţilor agricole, prin emiterea acordurilor şi/sau a autorizaţiilor; • identificarea terenurilor degradate şi efectuarea lucrărilor de ameliorare a acestora

inclusiv reconstrucţia ecologică în situaţiile care se impun. Indicatorii de dezvoltare durabilă din agricultură pentru judeţul Caraş-Severin

Indicatorul de dezvoltare durabilă, consumul de îngrăşăminte chimice, prezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca raport între consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice) şi suprafaţa totală agricolă. Acest indicator, este prezentat în tabelul 9.1.3.1.

Tab. 9.1.3.1. Consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice)

Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006 Consum îngrăşăminte chimice kg/ha 8.148522 9.173505 6.865402 3.303331

0123456789

10

2003 2004 2005 2006

Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006 Consum îngrăşăminte chimice kg 3435000 4129000 3042000 6117000

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

2003 2004 2005 2006

Indicatorul de dezvoltare durabilă, consumul de pesticide, prezintă intensitatea utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Consumul de pesticide în agricultură este exprimat în kg de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă agricolă (hectare). – kg/ha. Acest indicator, este prezentat în tabelul 9.1.3.2.

Page 334: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

326

Tab. 9.1.3.2. Consumul de pesticide

Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006

Consumul de pesticide kg/ha 0.730011 0.768763 0.83537 0.782134

0,660,680,7

0,720,740,760,780,8

0,820,840,86

2003 2004 2005 2006

Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006 Consumul de pesticide kg 35937 65105 50925 63119

010000200003000040000500006000070000

2003 2004 2005 2006

kg

Indicatorul intensitatea agriculturii. Conform Agendei 21 scopul acestui indicator este de a evidenţia schimbările survenite în utilizarea productivă sau neproductivă a terenurilor agricole. Indicatorul se calculează ca raport între suprafaţa agricolă din anul curent şi suprafaţa agricolă dintr-un an de referinţă. În acest studiu s-a utilizat ca an de referinţă anul 1996. Nu s-au avut la dispoziţie date din 1996 şi s-a luat ca an de referinţă anul1999. Acest indicator, este prezentat în tabelul 9.1.3.3.

Tab. 9.1.3.3. Intensitatea agriculturii

Caraş - Severin 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Intensitatea agriculturii 1 1,1002 Nu sunt date 1,0960 1,0958 1,0958 1,0958

Page 335: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

327

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

9.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă a solului presupune respectarea unor măsuri de protecţia mediului care vizează următoarele aspecte:

• menţinerea suprafeţei împădurite a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora;

• exploatarea masei lemnoase în condiţiile legii, precum şi luarea de măsuri de reîmpădurire şi de regenerare naturală;

• respectarea regimului silvic stabilit, pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite, care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apă;

• exploatarea pajiştilor în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice, şa. Măsurile de mediu legate de agricultură s-au axat pe următoarele probleme: ü utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi

buruienilor, omologate, în cantităţi inscripţionate prin tehnologiile în vigoare şi aplicarea acestora conform avertizărilor emise de instituţiile abilitate.

ü interdicţia aplicării de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada înfloritului, pentru prevenirea unor eventuale mortalităţi la albine şi la alte specii cu rol polenizator.

ü prevenirea degradării solurilor şi deteriorării ecosistemelor terestre, cauzate de aprinderea intenţionată a miriştilor, a vegetaţiei ierboase şi lemnoaseş exploatarea masei lemnoase în perioade neadecvate, circulaţia cu utilaje hipo şi mecanice în perioade umede şi pe linie de cea mai mare pantă.

ü efectuarea lucrărilor de însămânţări, reînsămânţări, distrugerea muşuroaielor şi a vegetaţiei dăunătoare pe terenurile ocupate cu pajişti.

ü ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrăşămintelor organice. ü interdicţia aplicării momelilor otrăvitoare din grupele I şi II de toxicitate. ü prevenirea păşunatului abuziv pe terenurile situate în pantă şi în perioadele

umede ale anului. ü conştientizarea populaţiei prin mass-media, cu privire la consecinţele negative

ale aprinderilor intenţionate ade mirişti şi vegetaţie ierboasă asupra calităţii solului, ecosistemelor terestre şi a mediului, în general.

Page 336: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

328

9.2. Industria

9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

În Regiunea Vest, industria este principala sursă de poluare a mediului înconjurător prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de impurităţi degajate în aer şi apă. O serie de industrii deversează ape cu un conţinut mare de reziduuri, predominant anorganice. Evacuări de ape încărcate cu reziduuri se practică şi la combinatele siderurgice. Dacă aceste reziduuri nu sunt filtrate în cadrul procesului de epurare, apele râurilor pot fi contaminate şi pun în pericol fauna piscicolă.

Activităţile industriale desfăşurate în Regiunea Vest, produc presiuni asupra stării de calitate a mediului, astfel: - Industria termoenergetică este principalul poluator al atmosferei prin emisiile de gaze rezultate la arderea combustibililor solizi şi lichizi şi emisiile de pulberi rezultate la manipularea materiei prime şi a deşeurilor produse ( S.C. Cet Arad S.A., SDFEE Arad, S.C.CET Energoterm S.A. Reşiţa, S.C.Electrocentrale S.A.Deva, S E Paroşeni, S.C.Acvacalor S.A.Brad, S.C.Enel Electrica Banat S.A., S.C. Colterm S.A. Timişoara); - Industria minieră : la exploatarea şi prepararea cărbunelui - prin tratarea necorespunzătoare a apelor reziduale sunt influenţate negativ flora si fauna acvatică (CNH Petroşani), iar prin exploatarea minereurilor ferose şi neferoase , ameninţarea asupra mediului este reprezentată,în primul rând, de metalele grele care poluează aerul, apa, solul şi apele subterane (Sucursala Minieră Brad ); - Industria metalurgică prin poluarea apei, solului şi aerului, se ajunge la degradarea solului, scăderea calităţii apei subterane, cu impact asupra florei şi faunei acvatice (S.C. Mittal Steel S.A Hunedoara, S.C. Cilindru S.A.Călan); - Industria constructoare de material rulant feroviar este un poluator al atmosferei prin emisiile de gaze de la diverse cuptoare şi cazane pentru producerea aburului, precum şi cu compuşi organici volatili; - Industria uşoară, reprezentată prin producţia de confecţii, textile, încălţăminte este un poluator atât al atmosferei prin compuşii organici volatili conţinuţi în produsele de vopsire folosite, cât şi al apelor prin apele uzate evacuate, cu conţinut de substanţe organice, detergenţi şi materii în suspensie; -Producţia de mobilă şi de cherestea are impact asupra mediului prin poluarea în principal a atmosferei, datorită compuşilor organici volatili conţinuţi în produsele de vopsire sau încleiere folosite şi prin prezenţa pulberilor evacuate prin sistemele de exhaustare, provenite de la fazele de prelucrare a lemnului; - Extracţia de ţiţei şi gaze naturale are un impact asupra mediului în zona în care are loc exploatarea, prin eventualele scăpări, spargeri de conducte, acţiuni ce produc poluări accidentale, dar şi prin compuşii organici volatili care apar la transportul prin conducte al produselor petroliere; - Industria de maşini şi echipamente are un impact asupra calităţii atmosferei prin emisia de gaze provenită de la arderea diferiţilor combustibili în vederea obţinerii aburului tehnologic şi prin emisii de la prelucrarea metalelor; - Depozitele de deşeuri industriale (halde industriale), atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) reprezintă o sursă de poluare a solurilor.

Emisiile de poluanţi, provenite din activităţile industriale în anul 2006, sunt evidenţiate în tabelul 9.2.1.1. pentru judeţul Arad şi Hunedoara.

Page 337: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

329

Tab. 9.2.1.1. Emisii în atmosferă de poluanţi gazoşi din industrie, 2006

Cantitate t / an Poluant

Jud. Arad Jud. Hunedoara Dioxid de sulf 11 336 41278 Oxizi de azot 745 12638 Compuşi organici volatili 48 7188 Metan 20 96748 Monoxid de carbon 187 780 Dioxid de carbon 746 100 4830 N2O 15 585 Amoniac 0,5 0,002 Pulberi 390 17

Pentru Judeţul Timiş, indicatorul de dezvoltare durabilă, numărul şi dimensiunea unităţilor industriale, care exprimă tendinţa de dezvoltare a producţiei industriale şi se exprimă ca raport între numărul unităţilor industriale cu mai mult de 50 de angajaţi si numărul total de unităţi industriale, este prezentat în tabelul 9.2.1.2.

Tab. 9.2.1.2. Numărul şi dimensiunea unităţilor industriale Timiş

Anul

Nr unităţi industriale

cu mai mult de 50

angajaţi

Nr. total de unităţi

industriale

Nr unit. ind cu mai mult

de 50 angajaţi/nr

total de unit. Ind.(%)

2001 243 1351 17,98 2002 262 1477 17,74 2003 281 1692 16,61 2004 276 1757 15,71 2005 281 1852 15,17

Page 338: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

330

13,514

14,515

15,516

16,517

17,518

dim

ensi

unea

un

itatil

or in

dust

riale

2001 2002 2003 2004 2005

ani

numarul si dimensiunea unitatilor industriale

nr unit. Ind cu maimult de50angajati/nr totalde unit. Ind.(%)

Figura 9.2.1.3. Numărul şi dimensiunea unităţilor industriale - jud.Timiş

Pentru judeţul Caraş-Severin, nu dispunem de date pentru anii 2005 şi 2006 pentru acest indicator şi situaţia este prezentată în tabelul 9.2.1.4.

Tab. 9.2.1.4. Numărul şi dimensiunea unitaţilor industriale Caraş-Severin

Caraş - Severin 2003 2004 2005 2006 Numărul de unităţi industriale cu mai mult de 50 angajaţi si numărul total de unităţi industriale.

4,824233 4,374364 Nu dispunem de date

Nu dispunem de date

0

1

2

3

4

5

6

2003 2004 2005 2006

Fig. 9.2.2. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării

şi reducerii poluării industriale.

Măsurile şi acţiunile înteprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale, la nivelul Regiunii Vest :

- îmbunătăţirea tehnologiilor existente pentru calitatea aerului, modernizarea spaţiilor de desprăfuire la instalaţiile de var, montarea de filtre cu saci la silozurile de ciment în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în industria cimentuluiş

Page 339: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

331

- măsuri tehnologice pentru reducerea emisiilor de la centralele electrotermice, centrale termice rezidenţiale si industriale, procesele industriale poluante; - implementarea măsurilor programului de conformare privind modernizarea

instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile din industria siderurgică;

- eficientizarea arderilor în procesul de obţinere a energiei termice în vederea reducerii de CO2 şi NOx din industria siderurgică;

- propagarea pe scară largă a aplicării şi menţinerii sistemelor de asigurare a calităţii şi a celor de management de mediu prin investiţii pentru obţinerea certificatelor de conformitate care să contribuie substanţial la creşterea competitivităţii companiilor care lucrează în domeniile reglementate;

- înfiinţarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de seră;

- introducerea celor mai bune tehnici disponibile în vederea dezvoltării fabricaţiei de echipamente şi utilaje specifice pentru crearea condiţiilor de conformare cu cerinţele Directivei IPPC;

- crearea de baze de date privind nivelul poluării, pragurile de alertă, inventarul de emisii poluante;

- elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

- acţiuni legislative şi stimulente economice vizând aplicarea legii, a amenzilor, taxelor şi penalitaţilor.

9.3. Energia

9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, prin contribuţii la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte negative asupra sănătăţii umane.

Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a caracteristicilor materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate, termocentralele manifestă impact negative asupra tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol. Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu acţiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la intensificarea “efectului de seră”. Emisiile de CO, CO2, N2O, NOX afectează stratul de ozon. Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a emisarilor. Scăpările prin neetanşeităţi sau cele generate accidental din rezervoarele de ulei şi păcura pot provoca impurificarea apelor de suprafaţă, a solului şi a pânzei freatice. Depozitele de cărbune şi, mai ales, cele de zgură şi cenuşă constituie surse potenţiale de poluare a aerului şi solului (datorită spulberării de către vânt a particulelor), precum şi a apelor prin infiltrare, ele ocupând suprafeţe importante de teren.

Page 340: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

332

Coşurile de fum şi turnurile de răcire, datorită înălţimii lor considerabile, au impact asupra peisajului, iar conductele de gaze naturale, de păcură şi cele care transportă agenţi termici, hidroamestec de zgură şi cenuşă, afectează aspectul estetic, mai ales în zonele urbane.

In Regiunea Vest, principalii agenţi economici producători şi transportatori de energie electrică şi termică sunt:

- S.C. CET Arad - SDFEE Arad - S.C.CET Energoterm S. A. Reşiţa - S.C.Electrocentrale S.A.Deva-Mintia - S:C.Termoelectrica S.A.Paroşeni - S.C.Acvacalor S.A.Brad – CT Gurabarza - S.C.Hidroelectrica S.A. – Haţeg - CET Timişoara Centru - CET Timişoara Sud - S.C.ENEL Electrica Banat S.A.

Aceşti agenţi economici, au preocupari deosebite în sensul reducerii impactului asupra mediului, activităţi ce se desfăşoară prin:

- implementarea şi certificarea unui sistem de management de mediu conform SR EN ISO 14001/97; - monitorizarea continuă a principalilor poluanţi; - lucrări de refacere a terenurilor afectate de diverse lucrări sau organizări de şantier; - valorificarea prin firme specializate a deşeurilor industriale, rezultate din activităţi specifice (deşeuri de fier, aluminiu, cupru, alama, bronz, uleiuri uzate, etc.); - înlocuirea bateriilor de acumulatori de tip deschis cu cele de tip capsulat. În majoritatea ţărilor, mai mult sau mai puţin dezvoltate, se constată că atât

investiţiile, cât şi o serie de alte măsuri sunt, de regulă, îndreptate spre creşterea producţiei de energie şi mai puţin spre creşterea eficienţei de utilizare a ei. Studiile şi analizele efectuate au pus în evidenţă patru tipuri de bariere importante: 1) bariere tehnice - lipsa echipamentului, a cunoştinţelor şi experienţei, lipsa unui cadru adecvat pentru cercetare şi transfer tehnologic; 2) bariere economice - preţurile purtătorilor de energie nu reflectă costurile reale, lipsa unui sistem de control al preţurilor, cât şi deformarea participaţiei energiei în preţul produselor; 3) bariere financiare - fonduri limitate pentru investiţii în economia energetică, lipsa unor licitaţii pentru investiţii; 4) bariere instituţionale, manageriale - lipsa legislaţiei şi a reglementărilor pentru eficienţa energetică, structura decizională inadecvată la nivel local şi naţional, lipsa standardelor, neconştientizarea potenţialului de conservare a energiei, lipsa managementului modern la întreprinderi.

Page 341: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

333

9.3.2. Consum brut de energie

Tab. 9.3.2.1. Consum brut de energie – 2006

Judeţ Cărbune (Tone) Păcură (Tone) Gaze naturale mii mc Arad 753100 1886 51869

Caraş-Severin - 8200 145883

Hunedoara 2217156 2795 162118 Timiş 191199 2284 107394

Regiunea Vest 3161455 15165 467264

Producţia energiei electrice şi termice în dinamica ei, realizată de cel mai mare producător al judeţului Arad, SC CET Arad SA, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tab. 9.3.2.2. Dinamica producţiei de energie electrică şi termică

la SC CET Arad SA

Anul Productia Mwh

Productia de energie termică

Gcal 1999 309 651 1 190 135 2000 428 053 985 008 2001 406 000 1 086 454 2002 294 075 855 300 2003 391 618 716 335 2004 387 991 653 572 2005 405 737 677 165 2006 421 782 632 988

Impactul major asupra mediului la funcţionarea acestor centrale îl constituie

emisiile de pulberi, SO2, NOX şi oxizi de carbon. Pulberile emise de Centrala Termică pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Deci, pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse, precum şi din praf de cărbune.

În anul 2006 emisiile de poluaţi proveniţi de la CET pe lignit sunt evidenţiate în tabelul 9.3.2.3.

Tab. 9.3.2.3. Emisii de poluanţi de la CET Arad - lignit

Volum gaz ardere, mil mc/an

Consum lignit, t/an

Consum gaz

mc/an Lignit Gaz

NOx, mg/mc

SO2, mg/mc

Pulberi mg/mc

753 100 28 934 000 2 400 260 220.08 4 044.77 123.56

Centrala pe hidrocarburi, păcură şi gaz metan are un impact semnificativ asupra mediului urban, prin faptul că este situată în zona centrală a municipiului Arad.

Page 342: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

334

În anul 2006 emisiile de poluaţi proveniţi de la CET pe hidrocarburi sunt evidenţiate în tabelul 9.3.2.4.

Tab. 9.3.2.4. Emisii de poluanţi de la CET Arad - hidrocarburi

Combustibil Consum t/mii mc

Volum gaz ardere,

mil mc/an

NOx, mg/mc

SO2, mg/mc

Pulberi mg/mc

Păcură, t 1 816 19.1 405.05 1337.17 918.51 Gaz, mii mc 51 143 203.3 457.19 - 13.28

Indicatorul de dezvoltare durabilă, Consumul anual de energie pe cap de locuitor, exprimă productivitatea medie a sectorului energetic şi se calculează ca raport între consumul intern brut de energie şi populaţia totală. Acest indicator este redat în tabelul 9.3.2.5. pentru judeţele Hunedoara şi Timiş (pentru anul 2006, pentru jud. Timiş nu sunt date).

Tab. 9.3.2.5. Consumul anual de energie pe cap de locuitor

Anii

Consum cărbune t/cap loc.

Consum păcură

t/cap loc.

Consum gaze

naturale t/cap loc

2003 5,8755 0.0352 0,4535 2004 5,4533 0,0235 0,5161 2005 5,8116 0,0260 0,3675 2006 5,2900 0,0150 0,2700

9.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative Energia produsă de centralele amintite mai sus, este de două tipuri: termică şi electrică. Generarea de energie şi încălzire la nivel de unităţi administrative este prezentată în tabelul 9.3.3.1.

Tab. 9.3.3.1. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

Volumul gazelor naturale distribuit (mii mc) Judeţul

Localităţi în care se

distribuie energie termică

(nr)

♦ Localităţi în care se

distribuie gaze naturale

(nr) Total Din care pentru uz casnic

Arad 5 13 71618 45942 Caraş-Severin 1 9 99009 39767

Page 343: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

335

Hunedoara 6 56 165042 71214 Timiş

9.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Consumul de energie electrică este o sursă majoră de poluare atmosferică prin folosirea şi arderea combustibililor necesari producerii ei. La producerea energiei din surse energetice se elimină substanţe poluante cu impact negativ asupra mediului. La arderea combustibililor fosili se poluează aerul atmosferic cu: oxizi de carbon (CO şi CO2), oxizi de sulf (SO2 şi SO3), oxizi de azot (NO şi NO2), aldehide, hidrocarburi, praf etc. Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:

- tehnologiile cu impact direct ţin de transformarea energiei combustibilului fosil, în energia electrică şi termică, transformând energia potenţială a carburanţilor în energie cinetică;

- indirect mediul este poluat de tehnologiile energofage.

Măsurile luate pentru reducerea poluării atmosferice din sectorul energetic vor duce la scăderea emisiilor de bioxid de sulf şi oxizi de azot. O contribuţie importantă la creşterea eficientizării producerii de electricitate a avut-o obţinerea acesteia cu ajutorul combustibililor fosili (variantă poluantă) precum şi procentul tot mai mare al surselor de energie nucleară şi regenerabilă.

9.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

În judeţul Arad, se exploatează un ţiţei de tip parafinos cu conţinut ridicat de fracţii volatile. În prezent zăcămintele de ţiţei sunt asociate cu gazele naturale, în care predomină metan 86,46%, etan 5,93% şi propan 2,97%. Amestecul de hidrocarburi provenite din sonde este dirijat, prin conducte de amestec, către parcurile de separatoare, unde are loc separarea fazei lichide ( ţiţei şi apă de zăcământ) de faza gazoasă.

Prin activitatea de extracţie ţiţei şi gaze asociate sunt afectaţi factorii de mediu prin emisii de compuşi organici volatili (la vehicularea hidrocarburilor), NO2, CO, aldehide (emisii de la centralele termice de la parcurile separatoare).

De asemenea se pot înregistra afectări ale solului, prin spargeri accidentale de conducte de amestec sau prin deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor)

Poluarea atmosferei de către exploatările de hidrocarburi din cadrul Schelei Timişoara, se produce astfel:

- hidrocarburi volatile (metan, C2 – C7) din sistemul de colectare, sonde de producţie, parcuri, rezervoare de ţiţei brut, staţii de tratare, staţii de tratare apă reziduală, staţii de compresoare, dezbenzinările, conductele de transport gaze şi gazolină

- accidente tehnice cum ar fi: erupţii libere necontrolate şi spargerea conductelor. În cadrul activităţii curente din Schela Timişoara, situaţiile nedorite care pot fi create de diverse tipuri de defecţiuni sunt evitate printr-o proiectare şi întreţinere corespunzătoare, dar dacă totuşi apar, ele sunt rare şi de scurtă durată.

Page 344: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

336

Sursele permanente de emisie a hidrocarburilor gazoase sunt reprezentate de stocarea ţiţeiului în rezervoare cu capac fix şi pierderile de lucru, care se semnalează la umplerea şi golirea rezervoarelor. Pentru judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara nu este cazul. 9.3.6. Energii neconvenţionale

În judeţul Arad au fost încercări timide de folosire a energiei solare în scopul producerii de energie termică, prin folosirea de panouri solare. În judeţul Arad localitatea Nădlac foloseşte apa geotermală ca sursă pentru producerea energiei termice. Societatea Apoterm Nădlac utilizează temperatura apei subterane pentru producerea agentului termic de încălzire. În judeţul Caraş-Severin s-a derulat un proiect, în zona Semenic, cu instalaţii eoliene aparţinând SC ELECTRICA SA – care a fost sistat. S-a derulat un proiect al Universităţii Tehnice Eftimie Murgu din Reşiţa, proiect materializat prin montarea unei turbine eoliene la Caransebeş şi a unui panou solar la Reşiţa. În cadrul universităţii se cercetează - în cadrul unei teze de doctorat - un motor care funcţionează cu biocarburant.

În judeţul Hunedoara nu există producţie de energii neconvenţionale. Resursele energetice primare existente şi utilizate pe teritoriul judeţului Timiş sunt apele geotermale, exploatate în cadrul centralelor termice din localităţile Sânnicolau Mare, Lovrin şi Jimbolia. Forajele de apă geotermală au fost executate şi aparţin firmei SC Foradex SA Bucureşti, care livrează beneficiarilor şi consiliilor locale apă termală.

9.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1999 – 2006 şi tendinţe generale în următorii ani

Utilizarea eficientă a energiei se poate traduce prin :

- creşterea eficienţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale; - promovarea de noi mecanisme financiare pentru stimularea investiţiilor energetice; - introducerea tehnologiilor noi cu eficienţă energetică ridicată; - cooperarea internaţională în domeniul eficienţei energetice; - promovarea sistemelor de energie regenerabilă şi nepoluantă, prin utilizarea energiei eoliene, geotermale, solare (conform recomandarilor Protocolului de la Kyoto) şi a bioenergiei.

Evoluţia producţiei de energie electrică şi termică pe perioada 1999-2006, pentru judeţul Arad, este evidenţiată în tabelul 9.3.7.1.

Tab. 9.3.7.1. Evoluţia producţiei de energie electrică şi termică, judeţul Arad

Producţia pe principalele grupe de produse

CET pe lignit CET pe hidrocarburi An Energie

electrică MWh

Energie termică, Gcal

Energie electrică, MWh

Energie termică, Gcal

Page 345: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

337

1999 225 575 674 296 84 076 515 839 2000 377 573 712 376 50 480 272 632 2001 363 222 642 246 55 517 222 092 2002 233 475 602 500 60 600 252 800 2003 344 531 584 527 47 087 113 365 2004 358 169 570 916 29 822 82 656 2005 372 479 577 153 33 258 100 012 2006 387 578 538 900 34 204 94 088

Evoluţia energiei electrice si termice produsă de CET Reşiţa, pentru perioada 1995-2006, este evidenţiată în tabelul 9.3.7.2.

Tab. 9.3.7.2. Evoluţia energiei electrice şi termice produsă de CET Reşiţa 1995-2006

Producţie

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Energie electrică (GWh/an)

72,8

2

74,3

82

73,0

38

40,5

81

56,3

56

82,1

52

68,8

21

74,7

78

72,2

99

67,9

0

62,3

42,2

47

Energie termică (mii Gcal/an)

538

415

500

370

5610

11

5419

63

4402

07

4244

09

3597

86

2786

20

2474

28

1766

45

1557

79

1304

42

0

20

40

60

80

100

1995 1998 2001 2004

Energieelectrica

0

100000200000

300000

400000

500000600000

1995 1998 2001 2004

Energietermica

Fig. 9.3.7.3. Energie electrică Fig. 9.3.7.4. Energie termică produsă la CET Reşiţa produsă la CET Reşiţa

Consumurile de combustibili şi producţia de energie electrică şi termică a S.C. Electrocentrale S.A. Deva sunt prezentate în tabelul următor:

Page 346: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

338

Tab. 9.3.7.5. Consumurile de combustibili şi producţia de energie a S.C. Electrocentrale S.A. Deva

An Energie

electrică produsă [MWh]

Energie termică produsă [Gcal]

Cărbune consumat

[t]

Păcură consumată [t]

Gaz natural consumat [mii Nm3]

1995 5.374.698 454.859 3.293.292 1.285 272.937 1996 5.310.828 513.462 3.287.344 0 260.304 1997 4.468.332 513.462 2.856.920 23.332 164.799 1998 3.437.976 436.707 2.132.035 6.249 165.585 1999 3.746.289 425.389 2.311.430 5.297 155.684 2000 4.093.395 413.824 2.658.721 3.633 124.967 2001 4.493.658 366.808 2.874.968 7.725 148.062 2002 4.346.585 308.936 2.771.948 2.619 172.442 2003 4.298.496 326.183 2.470.778 443 253.653 2004 3.658.586 275.381 2.132.898 0 214.101 2005 3.592.296 245.964 2.395.269 787 109.545 2006 3.672.164 221.669 2.217.156 2.795 162.118

Consumurile de combustibil şi producţia de energie electrică şi termică a S.E. Paroşeni sunt prezentate în tabelul următor :

Tab. 9.3.7.6. Consumurile de combustibil şi producţia de energie a S.E. Paroşeni

An Energie electrică produsă [MWh]

Energie termică produsă [Gcal]

Cărbune consumat

[t]

Păcură consumată [t]

Gaz natural consumat [mii Nm3]

1995 374.478 458.683 456.191 0 48.258 1996 313.786 523.271 438.465 0 49.062 1997 293.530 545.505 409.503 0 38.336 1998 258.822 564.268 275.697 0 34.434 1999 260.796 561.802 498.163 0 35.401 2000 227.121 500.811 327.064 0 23,53 2001 254.381 485.606 354.606 0 20,33 2002 252.895 410.750 319.448 0 18.086 2003 275.031 433.148 341.472 0 19.039 2004 266.367 386.249 344.591 0 16.794 2005 290.242 363.294 324.044 0 17,131 2006 369.290 315.785 397.326 0 25.091

Page 347: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

339

Evolutia productiei de energie electrica si termica la S.E. Paroseni in perioada 1995 - 2006

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Energie electrica [MWh] Energie termica [Gcal]

199519961997199819992000200120022003200420052006

Fig. 9.3.7.7. Evoluţia producţiei de energie la S.E. Paroşeni Consumurile de combustibil şi producţia de energie termică a S.C. Acvacalor S.A. Brad - CT Gurabarza sunt prezentate în tabelul următor:

Tab. 9.3.7.8. Consumurile de combustibil şi producţia de energie a S.C. Acvacalor S.A.

Brad – CT Gurabarza

An Energie electrică produsă [MWh]

Energie termică produsă [Gcal]

Cărbune consumat

[t]

CLU consumată [t]

Păcură [t]

1995 0 105.726 34.262 128 0 1996 0 113.237 36.224 131 0 1997 0 113.028 35.337 96 0 1998 0 102.436 32.300 90 0 1999 0 82.658 21.744 63 0 2000 0 66.737 22.651 62 0 2001 0 54.351 20.531 46 0 2002 0 49.315 23.441 56 0 2003 0 56.330 26.497 71 0 2004 0 37.639 16.369 77 1.212 2005 0 47.500 0 215 5.485 2006 0 38.125 0 0 4.696

Page 348: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

340

Evolutia productiei de energie termica la S.C. Acvacalor S.A. Brad - CT Gurabarza in perioada 1995 - 2006

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

Energie termica [Gcal]

199519961997199819992000200120022003200420052006

Fig. 9.3.7.9. Evoluţia producţiei de energie termică la S.C. Acvacalor S.A. Brad – CT

Gurabarza

Pentru judeţul Timiş, energia termică produsă în perioada 1999-2006, este următoarea:

Tab. 9.3.7.10. Energia termică produsă 1999-2006

Energie termică produsă (Gcal) Tab.

9.3.7.10. Energia termică produsă

1999-2006

Agent economic

An CET Centru CT Sud Total (Centru+Sud)

1999 909422 767305 1676727 2000 759084 684054 1443138 2001 676414 647627 1324041 2002 666794 562718 1229512 2003 737769 561543 1299312 2004 716780 467619 1184399 2005 790606 386368 1176974

S.C. COLTERM

S.A.

2006 723357 422850 1146207

Page 349: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

341

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

ener

gie

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

ani

Energia termica produsa CET Centru

CT Sud

Total (Centru+Sud)

Fig. 9.3.7.11. Energia termică produsă 1999-2006

Tabel 9.3.7.12. Consumul de energie electrică în judeţul Timiş 1999- 2006

AGENT ECONOMIC AN MWh

1999 1011925 2000 994701 2001 1025177 2002 1059273 2003 1123305 2004 1168763 2005 1184945

SC DFEE Enel Electrica Banat SA

2006 1187593

Page 350: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

342

850000

900000

950000

1000000

1050000

1100000

1150000

1200000

MW

h

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

Consumul de energie electrica

MWh

Fig. 9.3.7.13. Consumul de energie electrică în judeţul Timiş 1999- 2006

Tabel 9.3.7.14. Evoluţia consumului de energie electrică în judeţul Timiş( mii MWh )

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Mc 541 614 558 480 466 446 480 450 520 610 570 522 mc 257 215 202 213 233 234 217 232 274 325 242 258 c 374 396 353 322 313 319 323 316 330 354 344 380 I 17 19 16 15 15 14 17 17 22 28 28 28 TOTAL 1189 1244 1129 1030 1027 1013 1037 1014 1146 1317 1185 1188 Mc - mari consumatori mc - mici consumatori c - consumatori casnici i - iluminat public

Page 351: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

343

0

100

200

300

400

500

600

700

cons

um d

e en

ergi

e

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ani

evolutia consumului de energie electrica 1995-2006

McmccI

Fig. 9.3.7.15. Evoluţia consumului de energie electrică 1995-2006

Tendinţe generale ale protecţiei mediului în domeniul energiei După participarea la summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, România şi-a sporit

semnificativ măsurile de soluţionare a problemelor de mediu. Acordul de Asociere între România şi UE prevede ca politicile de dezvoltare în România trebuie să fie bazate pe principiul dezvoltării durabile şi că acestea trebuie să ia în considerare potenţialele efecte negative asupra mediului.

În cadrul Planului Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de Mediu, România asigură transpunerea legislativă a acquis-ului comunitar de mediu, în special, în domeniile evaluării impactului asupra mediului (calitatea aerului, a apei, managementul deşeurilor, controlul poluării industriale, a substanţelor chimice şi a zgomotului), dar şi întărirea capacitaţii instituţionale specifice.

9.4. Transporturile

9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi.

Transporturile reprezintă, alături de industrie şi agricultură, o alta sursă de poluare puternică, prin amplasarea neraţională a căilor de comunicaţie şi degajarea în atmosferă a gazelor de eşapament în apropierea aşezărilor umane. Smogul produs de gazele de eşapament ale maşinilor şi de alte surse este o problemă serioasă a poluării mediului. Poluarea aşa-numită outdoor, de la gazele de eşapament şi de la cele industriale, duce fie la cancer bronho-pulmonar, prin inducerea de celule atipice la nivelul bronhiilor, fie la apariţia şi agravarea unor boli obstructive, ca emfizemul pulmonar, astmul bronşic sau bronşita cronică.

Transporturile afectează calitatea mediului şi prin zgomotul care se produce la circulaţia autovehiculelor, a garniturilor de tren, la zborul aeronavelor, în special în momentul aterizării sau al decolării acestora.

Page 352: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

344

Transportul feroviar are un aport însemnat asupra poluării fonice, aceasta se evidenţiază sub următoarele aspecte :

- zgomotul la circulaţia vagoanelor, ce apare ca rezultat al interacţiunii dintre roată şi şină, fiind principala sursă de zgomot pentru un tren in circulaţie;

- zgomotul locomotivelor datorită funcţionării motorului Diesel din sala maşinilor, a motoarelor de tracţiune, a sistemelor de transmisii, a motoarelor auxiliare şi a aparatajelor respective;

Reducerea zgomotului provenit de la traficul rutier se poate realiza cu ajutorul unor: – absorbanţi de vibraţii (din materiale reciclabile) la baza liniei ferate; – ziduri laterale (panouri fonice, ziduri absorbante, coline absorbante); – clădiri cu autoprotejare (ferestre fonoizolante, care nu sunt o soluţie foarte bună); – vehicule cu zgomot redus.

9.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Numărul mijloacelor de transport a crescut an de an, mai ales în ultima perioadă. Problemele de mediu generate de traficul rutier sunt:

• poluarea aerului cu gaze acide, substanţe organice, metale toxice şi cancerigene

• poluarea fonică prin vibraţii, cu efecte asupra organismelor umane şi animale

• generarea de deşeuri specifice fără utilizarea unor soluţii de eliminare a acestora

• poluarea solului, subsolului şi apelor de suprafaţă cu poluanţi antrenaţi de pe carosabil de apele pluviale

• secţionarea habitatelor naturale.

În scopul reducerii emisiilor din transporturi se iau unele măsuri: - protecţie antifonică - colectare-epurare ape pluviale poluate de pe carosabil - diminuarea efectelor de secţionare a habitatului - fluidizarea circulaţiei în localităţi - înlocuirea autovehiculelor depăşite fizic si moral - construirea de rute ocolitoare , care să preia traficul greu şi de tranzit - construirea de rute ocolitoare ale ariilor protejate - construirea de pasaje denivelate la intersecţiile dintre liniile de cale ferată şi

drumurile naţionale - reabilitarea parcului rulant rutier şi feroviar - construirea de rute industriale în afara zonelor rezidenţiale - refacerea spaţiilor verzi urbane şi periurbane, atât cantitativ, cât şi calitativ - atenuarea zgomotului prin plantarea de perdele de protecţie vegetală - extinderea spaţiilor verzi intravilane şi periurbane

- crearea spaţiilor tampon pentru zonele urbane intens afectate de urbanism.

Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului conform cu PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI îl constituie restructurarea sistemului naţional de transport şi asigurarea funcţionării acestuia, în vederea realizării

Page 353: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

345

unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii, la coridoarele pan-europene.

Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în vedere următoarele acţiuni generale:

- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor; - asigurarea interconectării şi interoperabilităţii între reţelele şi modurile de transport; - realizarea reţelelor pan-europene de transport; - utilizarea transportului ecologic; - utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru toate tipurile de transport; - implementarea tehnologiilor de depoluare specifice; - aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării; - extinderea transporturilor combinate şi intermodale.

9.4.3. Situaţia parcului auto

Tab.9.4.3.1. Situaţia parcului auto

Total autovehicule

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Arad 78176 78355 82472 83636 83279

83293

84986

90124

Caraş-Severin 76148 80287 79969 84066 8781

3 8836

2 7599

2 -

Hunedoara - - - - - - 7748

2 8163

3

Timiş - - - - - - - 70239

Indicatorul de dezvoltare durabilă, Automobile proprietate personală pe cap de locuitor - prin acest indicator se urmăreşte monitorizarea dependenţei transportului de pasageri de automobil. Acesta se calculează raportând numărul total anual de automobile proprietate personală la populaţia totală. Pentru judeţul Caraş-Severin, acest indicator este prezentat în tabelul 9.4.3.1.

Tab.9.4.3.1. Automobile proprietate personală pe cap de locuitor

Caras Severin 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Numărul de automobile la

1000de locuitori 145.35 152.09 158.31 167.70 173.57 178.55 168.55 169.24

Page 354: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

346

Transportul urban de pasageri, pentru Regiunea Vest, în perioada 2000-2004, de la Institutul Naţional de Statistică, este prezentat în tabelul 9.4.3.2.

Tabelul 9.4.3.2. Transportul urban de pasageri

Pasageri transportaţi (mii pers.) Anul

Tramvaie Autobuze Troleibuze

2001 93828 55124,6 25564

2002 87862 49119,4 22927

2003 92649 49293,9 26214

2004 82791 43900,1 25558

9.5. Turismul

La nivelul judeţului Arad a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 6/16.01.2006, Strategia de Dezvoltare Turistică a judeţului Arad în perioada 2005-2006.

Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitate promovarea turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat.

În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de turism practicate se pot clasifica astfel:

1. Turism cultural-istoric 2. Turism balnear, curativ-recreativ 3. Turism religios 4. Turismul rural

5. Turism ecologic, de agrement. Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt: - Valea mureşului

- Valea crişului alb - Zona montană codru-moma - Podgoria arădeană - Ştrandurile termale - Lunca mureşului

- Municipiul arad În anul 2006 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti dintre care aproape 80.000

de turişti străini, majoritatea fiind însă în tranzit. Judeţul Caraş-Severin dispune de un bogat potenţial turistic care ar putea constitui baza dezvoltării viitoare a regiunii. Aici pot fi practicate toate tipurile de turism:

Turismul montan ü Frumuseţea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade,

abrupturi şi stâncării, peşteri şi importante zone propice practicării sporturilor de iarnă, în special schiul - formează seria de motive pentru alegerea zonei ca o destinaţie splendidă de vacanţă.

Page 355: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

347

ü În zona montană funcţionează staţiunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu (Muntele Semenic), Poiana Mărului şi Muntele Mic.

Agroturismul

ü Localităţi cu pensiuni turistice: Gărâna, Brebu Nou, Zăvoi (Poiana Ursului), Sasca Montană, Teregova, Zona Turnu Ruieni.

ü Localităţi cu posibilităţi de practicare a agroturismului: Vermeş, Berzovia, Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudanoviţa, Ciclova Română, Cărbunari, Berzasca, Schieviţa, Armeniş, Socol, Pojejena, Prigor, Lăpuşnicel, Bozovici, Eftimie Murgu, Mehadia.

Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv ü În munţii Banatului se întâlnesc majoritatea speciilor de vânat, începând de la

vânatul mic, cu pene, până la vânatul mare cu păr şi pene. Patrimoniul cinegetic cunoscut se compune din: cerbi, lupi, pisici sălbatice, raţe sălbatice, fapt ce a dus la conturarea unui număr de 79 fonduri de vânătoare.

ü Reţeaua de ape care brăzdează Munţii Banatului este bogată, în ea regăsindu-se o mare varietate de specii de peşti, în comparaţie cu alte regiuni ale ţării.

ü Pentru turismul de vânătoare Direcţia Silvică Caraş - Severin dispune de un număr de 12 cabane de vânătoare (cu un număr total de 113 paturi): Poiana Mărului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dunării, Valea Radimna, Cheile Nerei, Valea Miniş, Semenic, Valea Bârzavei, Lacul Secu, Iersig, care au curent electric, reţea de alimentare cu apă rece şi caldă şi posibilităţi de servire a mesei.

Turismul cultural şi religios ü Parcul Monumentelor de Sculptură din Gărâna - este un sit cultural dinamic (la

fiecare ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură sunt adăugate cinci noi creaţii).

Obiective religioase: ü Mânăstirea Almăj – Putna, cu hramul "Schimbarea la faţă"; ü Mânăstirea Brebu, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"; ü Schitul Teiuş – Caransebeş, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"; ü Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş, cu hramul "Sf. Iosif cel Nou de la

Partoş"; ü Aşezământul monahal - social Băile Herculane, cu hramul "Naşterea Maicii

Domnului"; ü Aşezământul monahal - social Glimboca, cu hramul "Sf. Treime", ü Schitul Poiana Mărului, cu hramul "Înălţarea Domnului"; ü Aşezământul Monahal Social Ruschiţa, cu hramul "Buna Vestire"; ü Schitul Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Sicheviţa; ü Schitul Sf. Nectarie Feneş, cu hramul "Sf. Nectarie" - 9 noiembrie. ü

Turismul industrial şi urban ü Muzeul de Locomotive, Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate în

Reşiţa ü Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier. ü Turismul balneo - climateric este principala formă de turism practicată în judeţ,

datorită valorii resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cură, localizaţi în staţiunea Băile Herculane.

ü Izvoarele termale (45 - 54) existente aici, conţinând sulf şi calciu sunt benefice pentru tratamentul bolilor sistemului periferic şi al celui nervos, precum şi ale

Page 356: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

348

afecţiunilor stomacului, aparatului respirator, ginecologie, de metabolism, a stărilor de stres prelungit şi cură profilactică.

ü Renumele staţiunii balneoclimaterice de interes internaţional, Băile Herculane se datorează apelor sale termominerale cu multiple proprietăţi terapeutice. La acestea, se adaugă un topoclimat deosebit, cu efecte sanatogene recunoscute.

Turismul de croazieră ü Se desfăşoară pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Baziaş -

Turnu Severin, cunoscut sub numele de Defileulul Dunării. În punctul cel mai sudic al Banatului, Dunărea formează unul din cele mai impunătoare defileuri din Europa, cu cele două "cazane".

Turismul sportiv ü Cadrul natural al judeţului Caraş - Severin oferă condiţii favorabile practicării

turismului sportiv; zona montană a judeţului cu baza tehnico - materială a turismului existentă permite desfăşurarea activităţilor sportive.

ü În sezonul de iarnă se pot practica "sporturile albe" (Munţii Semenic, Muntele Mic, Lacul Crivaia, Trei Ape, Văliug), iar în sezonul de vară sunt condiţii prielnice practicării sporturilor nautice.

Speoturismul ü Are mari posibilităţi de dezvoltare în zona carstică bănăţeană, unde se

întânesc peste 1024 de peşteri şi avene, forme specifice endocarstului, cu formaţiuni concreţionare dintre cele mai interesante, şi cu o faună cavernicolă relictă.

ü Majoritatea peşterilor se află în sectorul de chei ale văilor, cu accesibilitate bună: Gaura cu Muscă (Defileul Dunării), Dubova (Cheile Nerei), Tolosu, Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraşului).

Turismul de aventură ü În Caraş- Severin se organizează concursul de motociclism montan, cunoscut

sub numele de ENDUROMANIA, în care sportivi din toată lumea se întrec în escaladarea pe motocicletă a celor mai dificile poteci din Munţii Ţarcu şi Semenic. Căutătorii de adrenalină pură găsesc în relieful Caraş - Severinului, suficiente condiţii pentru formarea acesteia.

Turismul extrem şi de escaladă Valea Cernei constituie una dintre cele mai întinse zone calcaroase din ţară,

având un potenţial turistic extrem de bogat. Climatul acestei regiuni, împreună cu relieful uşor accesibil, vegetaţia bogată şi diversificată, peşterile şi pereţii abrupţi sunt doar câteva din elementele de atracţie pentru turiştii şi alpiniştii din ţara noastră sau străinătate.

Judeţul Hunedoara, renumit prin frumuseţea peisajului şi bogăţia folclorică şi etnologică, dispune de numeroase obiective turistice. În judeţ se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaţi.

Turismul montan - . în Munţii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porţii sau crestele Stănişoara şi Pintenul Slaveiului. Cabanele din Retezat şi Parâng (Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacă, Valea de Peşti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas şi de agrement.

Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în Munţii Retezat, în Parâng, Godeanu, Ţarcu şi Şurianu.

Cascadele, repezişurile, bulboanele de la Izvorul Crişului, Bulzeşti, Bampotoc, Sibişel, Munţii Retezat, etc, dau un farmec deosebit peisajului.

Page 357: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

349

Principalele zone turistice etno-folclorice ale judeţului Hunedoara sunt: Ţara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervaţia naturală), oraşul Brad (Muzeul Aurului).

Valea Mureşului cuprinde principalele obiective turistice: - Satul Aurel Vlaicu – fost Binţinţi, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se află şi casa memorială a acestuia. - Oraştie – oraşul unde în 1582 a apărut “Palia de la Oraştie”, locul unde a trăit marele umanist Nicolaus Olahus şi unde există o veche şcoală românească, din 1731. - Costeşti, Blidaru, Gradiştea de Munte – unde se păstrează ruinele principalei aşezări a regatului dac – Sarmisegetusa Regia. Aici se află ipoteticul munte sfânt al dacilor, Kogion, aşa cum îl numeşte Strabon. Turdaş – aşezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice.

- Simeria – oraş, nod de cale ferată, aici se află renumitul parc dendrologic care adăposteşte colecţii de arbori din toată lumea.

Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara. Aici se află Castelul Corviniştilor, cel mai important laic de arhitectură gotică din România. Împrejurimile municipiului Hunedoara prezintă interes turistic prin aşezările: Teliucu Inferior (mine de fier datând din antichitate, lacul de acumulare şi baza de agremente Cinciş).

Principalele obiective turistice din zona sunt: - Călan Băi (staţiunea de ape termale din anticul Aquae). - Castelul Sântămărie – Orlea este o construcţie barocă din sec. XIX şi adăposteşte - Cetatea şi biserica Colţ, a aparţinut familiei de cneji Candea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara acum un complex turistic. - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetuza, capitala Daciei romane, se află pe valea râului Zeicani - Peşterile Ciclovina, Ohaba Ponor şi Tecuri – situate pe un versant al Munţilor

Şurianu, conţin urme de locuire din paleolitic. Peşterile prezintă interes şi sub aspect geologic, prin unicitatea configuraţiei rocilor.

Turismul în judeţul Timiş este reprezentat de un potenţial natural diversificat, etajat, de la culmile pleşuve ale Munţilor Poiana Ruscă până la Câmpia Timişului. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calităţile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol bogat, precum şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor asigură oferte de turism.

Judeţul Timiş adăposteşte câteva rezervaţii naturale, cu un mare număr de specii de plante şi animale rare. De ex., în perimetrul localităţii Satchinez, se găseşte o importantă rezervaţie ornitologică, iar la Rădmăneşti se află o rezervaţie paleontologică. La Bazoş se află cunoscutul parc dendrologic, care conţine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timişoara.

Ariile protejate ale judeţului Timiş însumează 0,76% din suprafaţa sa. Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995 următoarele situri naturale se află sub regim special de protecţie: Lunca Pogănişului (Fritilaria meleagris - laleaua pestriţă, specie ocrotită), Movila Sisitak, Mlaştinile Satchinez (rezervaţie ornitologică), Mlaştinile Murani, Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş (parc dendrologic), Pădurea Bistra, Pădurea Dumbrava, Pădurea - parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile Diniaş,

Page 358: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

350

Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie paleontologică), Pajiştea cu narcise Băteşti, Parcul Banloc, Lacul Surduc şi Beba Veche.

La cele menţionate, se adaugă şi alte atracţii naturale:

- peşteri: Româneşti (în care sunt susţinute anual concerte), Pietroasa - vulcanul noroios de tip “grifon” de la Forocici, vulcanul stins Dealul Roşu, conul

vulcanic Şumig

- mlaştinile, bălţile, lacurile, de la Satchinez, Murani, Surduc, Româneşti, Moşniţa,

Ianova, Dumbrăviţa, Pişchia

- munţii Poiana Ruscă, cu o altitudine de peste 600 m, o zonă cu un potenţial turistic deosebit, datorită cadrului natural şi peisagistic adecvat pentru recreere şi drumeţii.

Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş, municipiul Timişoara, oraşul Deta, dar şi alte localităţi cum ar fi Călacea, Teremia Mare, Lovrin

Important centru arhitectural, Timişoara deţine multe clădiri de o mare valoare istorică şi arhitecturală : ansamblul Secession, Casa Contelui Mercy, Casa prinţului Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor. De asemenea, şi în judeţ se regăsesc astfel de obiective antropice deosebite : Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul contelui Mercy de la Carani, Ciacova - unde se poate admira “Cula Ciacovei”.

Impactul turismului asupra mediului.

Atât timp cât cei ce se bucură de frumuseţile naturii respectă prin conduita lor regulile de bază de curăţenie şi menţinere a integrităţii peisajului natural, zonele vizitate nu au de suferit de pe urma turismului. Dacă acest comportament adecvat este dublat de organizarea unor acţiuni periodice de ecologizare şi evaluare a calităţii ambientale a zonelor de interes turistic şi uneori chiar de pază organizată în jurul unor obiective de mare importanţă, putem spera că şi generaţiile viitoare se vor bucura de ceea ce are de oferit natura în Regiunea Vest.

În judeţul Hunedoara există o serie de probleme în ceea ce priveşte turismul şi agrementul, printre acestea se numără: - practicarea turismului în condiţii improprii din punct de vedere al protecţiei mediului; - amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico – sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului; - lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan,a agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific.

În vederea soluţionării acestor probleme se are în vedere, ca obiectiv general: organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile. Ca obiective specifice, în funcţie de problemele existente, enumerăm:

- îmbunătăţirea managementului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului;

- eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement;

Page 359: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

351

- conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement. Pentru identificarea tuturor unităţilor turistice şi de agrement amenajate

necorespunzător sub aspectul evacuării apelor uzate şi deşeurilor menajere, se are în vedere:

- identificarea construcţiilor particulare din zonele turistice şi de agrement şi impunerea condiţiilor de evacuare a apelor uzate şi eliminarea deşeurilo;

- introducerea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu activităţi turistice şi de agrement;

- îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor prin serviciile de salubritat ; - elaborarea unor norme pentru stabilirea suprafeţelor şi localităţilor turistice în

funcţie de solicitarea antropică. La nivelul judeţului Timiş, în cadrul Planului local de acţiune, sunt prevăzute o

serie de acţiuni de reabilitare atât a monumentelor de artă, a siturilor arheologice, într-un cuvânt a obiectivelor antropice, cât şi a celor naturale. Astfel au fost identificate ca fiind în stare de degradare o serie de habitate naturale ca:

- rezervaţie ornitologică de la Satchinez - Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele de la Igriş - Lunca Pogănişului - zona de luncă a Mureşului Lipsa de cunoştinţe privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturile şi obligaţiile,

dar şi responsabilităţile persoanelor fizice şi a grupurilor comunitare, pe de-o parte şi lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice, pe de altă parte, duc la dezvoltarea unui turism necontrolat, distructiv. campanie de educare a populaţiei, în paralel cu atragerea de capital în turism ar determina dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de potenţialul natural şi antropic al regiunii şi implicit la o dezvoltare durabilă a regiunii de vest a României.

9.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

9.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului

Tab. 9.6.1. Poluări accidentale în Regiunea Vest

Nr. crt.

Data/ora Localiza

re fenomen

Agentul poluator Cauza

poluării

Factorii de

mediu afectaţ

i

Modul de manifestare

al fenomenului

Măsuri luate Sancţiun

i/ Observa

ţii

JUDEŢUL ARAD (evenimente de mediu)

Page 360: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

352

1 11.07.2006

Groapa de gunoi de pe str. Câmpul Liniştii

incendiu aerul

fumul degajat masiv, cu

miros specific, s-a propagat

în zonele învecinate în

funcţie de direcţia

curenţilor de aer

stingerea incendiului

2 23.07.2006

Punctul de

trecere a frontierei Nădlac

scurgeri de mercur solul -

recuperarea mercurului

scurs pe sol

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

3. 21.02.2006

Cursul de apă – Sebeş Canalul de fugă al CHE Ruieni

SC Hidroelectrica Sucursala Hidrocentrale Caransebeş

apă

-inundarea centralei, pe suprafaţa apei din centrală apărând o peliculă de ulei provenită de la agregatele acesteia.

-realizarea de baraje din material absorbant pe cursul de apă din aval şi colectarea peliculei de ulei din centrală. -evacuarea apei din centrală concomitent cu recuperarea peliculei de ulei.

-Durata :24h -Nu au fost pagube -Nu au fost utilizatori afectaţi de poluare

JUDEŢUL HUNEDOARA

Page 361: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

353

4. 01.02.2006 ora 13

SC Ecosid SA Hunedoara – Perimetru fostei Uzine Cccsochimice

SC Ecosid SA Hunedoara

Sol, apă

- fisura unui rezervor de acid sulfuric

- neutralizarea substanţei acide poluante din apa existentă în canalul colector, cu var - acoperirea cu nisip şi var a terenului contaminat în jurul rezervorului - decopertarea ariei contaminate din jurul rezervorului - monitorizarea continua a calităţii apei şi solului prin laboratoare atestate - construirea unei cuve de retenţie în jurul rezervorului

5. 26.02.2006 ora 9,30

SC Ecosid SA Hunedoara – Perimetru fostei Uzine Cccsochimice

SC Ecosid SA Hunedoara

Sol, apă

- fisura unui rezervor de acid sulfuric

- sudarea unor petece metalice pentru a stopa scurgerea de acid - transvazarea acidului sulfuric într-un spaţiu betonat şi neutralizarea lui cu var

Page 362: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

354

6

18.12.2006 ora 15,10

Valea Boholt

SC Apollo SA

Apă, sol

Pete de produse

petroliere pe Valea boholt – s-a constatat

că în zona platformei (rampa de

maşini) existau scurgeri

accidentale de uleiuri

- stoparea scurgerii - înlăturarea cantităţii de sol infestat

JUDEŢUL TIMIŞ

7. 05 iunie ora 945

Comuna Orţişoara extravilan la 500 m de Parcul de extracţie Calacea

S.C.Petrom S.A. – Sucursala Timişoara Secţia Calacea

solul deversarea a 3 tone de ţiţei pe sol

1.colectarea ţiţeiului deversat 2.transportarea solului poluat la depozitul de şlam Turnu

-

8..

02 martieora 1730

Râul Timiş Grăniceni

ANIF Sucursala Mureşul Inferior

luciul de apa

Uleiuri minerale, vaselină

1.oprire staţie 2.baraj 3.reţinere poluant

1000

În Regiunea Vest n-au avut loc accidente majore de mediu.

9.6.2. Poluări cu efect transfrontier

În Regiunea Vest nu s-au înregistrat poluări ale factorilor de mediu cu caracter transfrontier. In decursul lunii noiembrie a fost semnalat de către ANPM un accident survenit la Combinatul petrochimic de la Pancevo din Republica Serbia. În perioada 16 - 20 noiembrie 2006 s-a efectuat o monitorizare continuă a imisiilor din aer, atât în Arad, Reşiţa, Timişoara cât şi în zona de frontieră.

În Timişoara au fost efectuate şi determinări ale calităţii aerului cu Laboratorul mobil ce aparţine de Ecoind Bucureşti. I În total au fost efectuate următoarele analize:

- . Laboratorul APM Timiş : Ø măsuratori ale concentraţiei în amoniac (analize medii de scurta durata -30 min)

Page 363: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

355

Ø măsurători ale concentraţiei orare pentru NO2 (utilizând analizorul automat); prelevarea probelor de aer s-a efectuat pe b-dul Mihai Viteazul;

- Laboratorul mobil al ECOIND SA Bucuresti: Ø măsurători ale concentraţiei in benzen Ø compuşi organici volatili exprimaţi sub formă de carbon organic total Ø măsurători ale concentraţiei în hidrogen sulfurat Ø măsurători ale concentraţiei în dioxid de sulf.

În zona de frontieră cu Republica Serbia s-a deplasat Laboratorul mobil al APM Mehedinţi şi a efectuat următoarele analize:

Ø măsurători pentru amoniac cu analizorul APNA 360 Ø măsurători pentru compuşi cu sulf Prezenţa COV nu a fost sesizată de aparatura din dotare.

Toate valorile înregistrate s-au aflat sub limitele impuse de legislaţia în vigoare.

9.7. Concluzii

Activităţile antropice, respectiv cele din domeniile principale de ocupaţie a

populaţiei (agricultura, industria, transporturile, turismul) sunt surse de poluare a mediului înconjurător.

Administratorii activităţilor mai sus menţionate trebuie să-şi propună, pe orice cale, reducerea influenţelor negative asupra mediului, respectând principiile dezvoltării durabile. Astfel se vor putea reduce şi chiar elimina polările accidentale. Dealtfel se constată o scădere continuă a incidenţei poluărilor accidentale de la an la an.

Page 364: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

356

CAPITOLUL 10 – Instrumente ale politicii de mediu în România

10.1 Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsura economică a răspunsului

dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă. Cheltuielile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului şi care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia. Activităţile caracteristice protecţiei mediului sunt grupate astfel: ♦ Prevenirea şi reducerea poluării:

• protecţia calităţii aerului; • protecţia calităţii apelor; • gospodărirea deşeurilor; • protecţia calităţii solului şi a apelor subterane; • reducerea zgomotelor şi a vibraţiilor.

♦ Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii: • protecţia speciilor; • arii protejate; • remediere şi reconstrucţie ecologică; • refacerea mediului acvatic; • prevenirea fenomenelor naturale periculoase.

♦ Alte activităţi: • cercetare – dezvoltare; • administrare generală a mediului; • protecţia împotriva radiaţiilor; • educaţie, instruire, informare.

Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din:

♦ investiţii, din care: § pentru facilităţi adăugate “end-of-pipe” (staţii de epurare, filtre, coşuri

de dispersie, etc); § pentru facilităţi integrate în procesele de producţie (instalaţii cu

“tehnologii curate”).

♦ cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu din care:

• cheltuieli curente interne (pentru activităţi proprii);

• cheltuieli curente externe (pentru activităţi cumpărate de la terţi).

Page 365: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

357

Tabel 10.1.1. Situaţia investiţiilor de mediu realizate de Consiliile Judeţene şi Locale în Regiunea Vest, anul 2006

Nr. Crt Consilii Judeţene/Locale

Plan de investiţii de mediu pentru anul 2006

(mii RON)

Realizat în anul 2006 (mii RON)

1. Consiliul Judeţean CS 855,000 1.505,000 2. Consiliile Locale CS 10.130,750 15.807,305 3. Consiliile Locale HD 9.026,000 2.164,309 4. Consiliul Judetean HD 24.368,760 8.005,800 5. Consiliul Judeţean AR 30. 887,0 7.015.0 6. Consilii Locale AR 37.891,0 22.401,0 7. Consilii Locale TM + Cons. Jud. TM 99.806,0 39.782,0 TOTAL 212.964,51 96.680,414

10.2. Cheltuielile şi resursele pentru protecţia mediului realizate de către agenţii economici

Tabel 10.2.1. Situaţia investiţiilor de mediu realizate de agenţii economici în Regiunea Vest, anul 2006

Nr. Crt Agent economic

Plan de investiţii de mediu pentru anul 2006

(mii RON)

Realizat în anul 2006 (mii RON)

1. S.C. TERMOELECTRICA S.A. – SE

PAROŞENI 22.851,27

9.350,353

2. S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A.

SUCURSALA DEVA 540,00

513,3

3. S.C. MARMOSIM S.A. SIMERIA 6,0 38,9 4. S.C. UPSROM S.A. CRAIOVA Punct de

Lucru Petroşani Vulcan 10,0 0

5. S.C. OMYA CALCITA S.R.L. VAŢA 46,392

62,296

6. S.C. CHIMICA S.A. ORĂŞTIE 17,7

7,7

7. S.C. “CARPAT AGREGATE” S.A. BUCUREŞTI ZONA DE VEST DEVA

5,725

5,725

8. S.C. HIDROELECTRICA S.A. SUCURSALA HIDROCENTRALE HAŢEG

1.605,47

6.154,483

9. SC ELECTROCENTRALE SA DEVA 1.510,0

1.651,0

Page 366: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

358

10. SC MICK PECO COM SRL HAŢEG 9,62

0

11. S.C. EUROIL S.R.L. SALISTE 12,25

12,25

12. MITTAL STEEL HUNEDOARA SA 4.500

559,183

13. SC CARMEUSE HOLDING SRL BRAŞOV-PCT.LUCRU CHIŞCĂDAGA

140.941,164 140.941,164

14. RAAC Arad 40.220,0 14.458,0

15. SC TAKATA PETRI ROMANIA SRL Arad 346,0 134

16. SC CET ARAD SA 12.480,0 2.400,0

17. SC BINALIA SA Arad 70,0 0

18. SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL Arad 2.548,0 2.015,0

19. COMBINATUL AGROINDUSTRIAL CURTICI 1.756,0 1.452,0

20. SC FERONERIA PROD SA Arad 1.962,0 1.910,0

21. SC ASTRA VAGOANE ARAD SA 520,0 520,0

22. SC AZUR SA Timişoara 244,0 149,0

23. RA AQUATIM Timişoara 30.532,0 35.140,0

24. CBR Sucursala Timişoara 332,0 1.579,0

25. SC MERIDIAN 22 SA Lugoj 192,0 192,0

26. PETROM Sucursala PECO Timiş 500,0 500,0

27. SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara 2.630,0 294,0

28. SC COLTERM SA Timişoara 19.749,0 10.470,0

29. SC MONDIAL SA Lugoj 108,0 123,0

30. SC RSG SA Timişoara 575,0 209,0

31. SC AGROSAS SRL Gătaia 239,0 239,0

32. SC DETERGENŢI SA Timişoara 170,0 153,0

33. SC GENERAL BETON SA Timişoara 118,0 118,0

34. SC SPUMOTIM SA Timişoara 900,0 1.136,0

35. SC SOROCAM SRL Săcălaz

27,0 27,0

Page 367: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

359

36. SC CONPET SA 723,0 723,0

37. SC LUXTEN L CO SA 517,0 394,0

38. SC WERZALIT SA 52,0 52,0

39. SC TANNERY EXPORT SA 213,0 190,0

40. SC MULLER GUTTENBRUNN RE SA 308,0 308,0

41. PETROM SA SCHELA TIMIŞOARA

200,0 175,0

42. SC SOLECTRON RO SA 199,0 132,0

43. SC COCA COLA HBC SA 120,0 120,0

44. AGENŢI ECONOMICI DIN JUDEŢUL Caraş-Severin

9.784,989 13.881,303

TOTAL 300.610,58 246.674,65

10.3.Fondul pentru Mediu Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico-financiar destinat

susţinerii şi realizării proiectelor de protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

Manualul de operare prezintă categoriile de proiecte de protecţia mediului care sunt finanţate de Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie care răspunde de gestionarea fondului pentru mediu, în conformitate cu O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt următoarele:

a) prevenirea poluării; b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; c) reducerea nivelurilor de zgomot; d) utilizarea de tehnologii curate; e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru

comunităţi locale; g) gospodărirea integrată a zonei costiere; h) conservarea biodiversităţii; i) administrarea ariilor naturale protejate; j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului; k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite

în condiţiile legii; o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;

Page 368: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

360

p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.

Tabel 10.3.1. Proiecte de mediu finanţate de Administraţia Fondului de Mediu în Regiunea Vest, anul 2006

Nr. crt.

Denumire solicitant

Localitatea Denumire proiect

1. Fundaţia Universitară „Vasile Goldiş”

Arad Conservarea biodiversităţii în câteva arii protejate din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Arad.

2. Consiliul Local al Oraşului Ineu

Ineu Modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate – oraş Ineu, jud.Arad

3. Consiliul Local al Municipiului Deva

Deva Lăsaţi generaţiilor viitoare un oraş mai curat

4. Consiliul Local Petrila

Petrila Pro-mediu – educarea şi conştientizarea cetăţeanului privind protecţia Mediului

5. Liceul Teoretic Traian Vuia Reşiţa

Reşiţa Protecţia şi conservarea biodiversităţii din Rezervaţia Naturală Ezerişel

6. Asociaţia Română pentru Ştiinţele Vieţii ”PROBIOS” Bucureşti

Bucureşti Inventarierea şi cartografierea speciilor şi cenozelor din Parcurile Naţionale Semenic-Cheile Caraşului şi Cheile Nerei Beuşniţa în vederea protecţiei şi conservării biodiversităţii.

7. SC Elba SA Timişoara Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV)

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

Programul PHARE

Programul Phare este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democrată şi o economie de piaţă.

Programul PHARE este un instrument de pre-aderare, un sprijin instituţional ce se concretizează pe patru domenii cheie :

- investiţii mari ; - investiţii în implementarea aquis-ului comunitar; - dezvoltare regională ; - sprijinirea inteprinderilor mici şi mijlocii.

În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente active în direcţia protecţiei mediului – PHARE „Naţional”, PHARE „Cooperare trans-frontalieră” şi PHARE „Coeziune economică şi socială”. Obiectivele naţionale pentru fiecare an de funcţionare progresează de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar la aspecte practice de implementare. PHARE CBC (cooperarea transfrontalieră)

Page 369: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

361

reprezintă un instrument ce contribuie la dezvoltarea cooperării între state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare în regiunile respective şi pentru stingerea de conflicte generate de anumite situaţii care pot să apară în context transfrontalier (ex. cazuri de poluare accidentală).

Tip de proiecte ce pot fi finanţate: • Acţiuni de protecţie a mediului • Fluidizarea liberei circulaţii a persoanelor, serviciilor şi bunurilor în punctele de

trecere a frontierei • Dezvoltarea regională socio - economică

ProiectuL PHARE de înfrăţire instituţională RO2004/IB/EN/03 se desfăşoară

în cadrul ARPM Timişoara în perioada ianuarie 2006 – decembrie 2007, fiind o înfrăţire franco-româno-poloneză. Are ca scop sprijinirea ARPM Timişoara, APM-urilor de pe teritoriul Regiunii Vest, GNM – Comisariatul Regional şi Comisariatele Judeţene de pe teritoriul regiunii, în implementarea « acquis-ului comunitar », în acest mod instituţiile mai sus menţionate beneficiind de asistenţă tehnică din parte Uniunii Europene.

Obiectivele acestui proiect sunt: • Întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local, eficientizarea

managementului instituţiilor şi a performanţei personalului angajat. • Instruirea personalului implicat în activităţi de autorizare, monitorizare şi

inspecţie (ARPM Timişoara, APM-urile judeţene, Garda de Mediu) • Revizuirea, îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi raportare pentru

Planul Regional şi Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu ( incluzând Planul Regional/Local de Gestiunea Deşeurilor, Planurile privind îmbunătăţirea calităţii aerului etc.)

• Evaluarea instalaţiilor IPPC existente în regiune şi autorizarea sau respingerea autorizării pentru acestea.

• În plus acest proiect va ajuta ARPM Timişoara să acţioneze ca Punct Focal, pentru celelalte agenţii de mediu din ţară, în domeniul protecţia naturii şi a biodiversităţii în vederea aducerii sistemului naţional de arii protejate la cerinţele Directivelor Europene ” Păsări” şi „Habitate”, precum şi înfiinţarea reţelei de Situri Natura 2000.

Experţii din Statele Membre vor sprijinii personalul angajat la autorităţile regionale şi locale de protecţia mediului în îndeplinirea a două tipuri de activităţi:

§ Activităţi zilnice § Activităţi tehnice focusate pe protecţia naturii

ACTIVITĂŢI ZILNICE 1. Capacitate instituţională 2. Planificare şi Politici de Mediu 3. IPPC 4. Gestiunea deşeurilor 5. Calitatea aerului 6. Biodiversitate şi protecţia naturii 7. Chimicale 8. Legislaţie orizontală

ACTIVITĂŢI PUNCT FOCAL BIODIVERSITATE, NATURA 2000 1. Pregătirea unei baze de lucru în vederea implementării reţelei NATURA 2000 2. Întocmirea unui Manual de interpretare pentru specii şi habitate. 3. Testarea şi corelarea acestuia la realităţile României. 4. Elaborarea unui manual metodologic pentru întocmirea planurilor de

management pentru siturile NATURA 2000

Page 370: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

362

5. Elaborarea planurilor de management pentru 5 situri NATURA 2000 pilot Regiunea Vest

6. Pregătirea la nivel naţional a unui sistem de instruire pentru diferiţi factori implicaţi în procesul de înfiinţare a reţelei NATURA 2000

Care vor fi realizarile concrete ale proiectului ? • Pregătirea Planurilor de Protecţie a Mediului (regional sau locale); • Protecţia calităţii aerului; • Controlul gestionării deşeurilor; • Controlul instalaţiilor industriale pentru ca acestea să respecte noile

norme de mediu; • Monitorizarea studiilor de impact asupra mediului a noilor construcţii, a

planurilor şi proiectelor; • Controlul produselor chimice periculoase pentru mediu;

Realizarea a numeroase instrumente pilot pentru ansamblul agenţiilor din România în domeniul protectiei naturii si implementarea reţelei de situri Natura 2000 :

• Definirea unei strategii de gestionare a reţelei de situri naturale; • Definirea metodelor de monitorizare ştiinţifică şi de evaluare; • Punerea la punct a instrumentelor metodologice pentru responsabilii siturilor naturale; • Elaborarea planurilor de gestionare coordonate pentru cele 5 situri pilot (înfrăţite cu situri din Franţa).

Tabel 10.4.1. Proiecte de mediu finanţate prin programul PHARE în Regiunea Vest, anul 2006

Denumire

proiect Localitate Perioada

derulării Valoare proiect ( Euro)

Beneficiar Fonduri europene (granturi)

1. Parteneriat ONG-autorităţi locale din România şi Serbia Muntenegru destinat protecţiei mediului în zona de frontieră a microregiunii Dunăre-Nera”

În România: comunele Pojejena si Socol si orasul Moldova Nouă În Serbia: Comunele Bela Crkva, Veliko Gradiste si Vrsac

2005-2006

36.000

Beneficiar GEC Nera - Primăria Moldova Nouă

PHARE CBC

2. Contribuţii la îmbunătăţirea managementului ariilor naturale protejate din zona de frontieră a microregiunii Dunare – Nera - Caraş

În România: Comunele pe al caror teritoriu se află Parcul Natural Portile de Fier si Parcul National Cheile Nerei-

2006-2007

41.000 GEC Nera- ADSE CS, Primăria Moldova Nouă / Asociaţia SKOLA PLUS Bela Crkva, Organizaţia

PHARE CBC

Page 371: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

363

Beuşniţa In Serbia: comunele Golubac, Veliko Gradiste, Bela Crkva, Vrsac

Turistică a comunei Veliko Grădiste, Societatea Ecologică EKO BREG Vrsac-Serbia

3. Parteneriat ONG-autorităţi locale pentru implementarea Aquis-ului Comunitar de mediu la nivelul gospodariilor ţărăneşti din zona rurală a parcurilor naturale din Banatul de Sud

Comunele de pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier si Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

2006-2007

26.000 GEC Nera- APM CS, Instituţia Prefectului CS

PHARE- Consoli- darea societăţii civile în România

4. Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii balneo-climaterice Moneasa

Moneasa 2006-2007

4.078.660 CJ Arad CL Moneasa

PHARE

5. Infrastructura pentru turism durabil în zona Parâng-Petroşani

Petroşani 2005- 2006

5.900.000

Primăria Petroşani/ Comunitatea local

PHARE

6. Reabilitarea zonei urbane ”Dealul Cetăţii” monument al naturii si istoric, cu valoare turistică ridicată, din municipiul Deva

Deva 2005- 2006

207.600.000

Consiliul Judeţean Hunedoara

PHARE

7. Protejarea şi dezvoltarea Luncii Râului Mureş

Pecica Cenad

2001-2006

2.670.000 Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

PHARE

8. Dezvoltarea infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii, cu maxim 50.000 locuitori

Curtici Pecica Pâncota Lipova Nădlac Sântana

2006-2007

8. 875.666

Consiliul judeţean Arad şi consiliile locale ale celor 6 oraşe

PHARE

Page 372: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

364

implicate 9. Ecologizare zone montane din Valea Jiului-Straja, Lupeni, si Parang-Petroşani

Petroşani Lupeni

2006-2007

911.675 Primaria Petroşani Primaria Lupeni

PHARE CES 2004

10. ECO BRAD-Proiect pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a deşeurilor în oraşul Brad si localităţile partenere, Crişcior si Ribiţa.

Brad Crişcior Ribiţa

2006- 2007

850.000 Primaria Brad/ Primaria Ribiţa

PHARE CES 2004

11. Sistem de colectare selectivă şi depozitare deşeuri în Ţara Haţegului -Staţie de transfer în oraşul Haţeg

Haţeg 2006- 2007

847.033

Primăria Haţeg

PHARE CES 2004

12. Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de pe raza municipiului Vulcan

Vulcan 2006- 2007

871.687 Primăria Vulcan

PHARE CES 2004

13. Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecu Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecu Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara

2006-2007

493.358 Consiliul Local Satchinez

PHARE CES 2004

14. Sistem de gestionare a deşeurilor menajere din zona turistică Lipova; oraşul Lipova şi comunele Ghioroc, Păuliş

oraşul Lipova şi comunele Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani, judeţul Arad

2006-2007

825.920 Consiliul Local Lipova

PHARE CES 2004

Page 373: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

365

şi Zăbrani

15. Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului Arad

Socodor, Pilu, Grănicei

2006-2007

479.423 Consiliul Local Socodor

PHARE CES 2004

16. Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic

Văliug, Brebu Nou, Semenic, Crivaia, Trei Ape, Garana

2006-2007

430.423 Consilul Local Văliug

PHARE CES 2004

17. Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Băile Herculane

Băile Herculane, Topleţ, Iablaniţa, Mehadia, Mehadica, Cornea, Cornereva, Luncaviţa

2006-2007

1.000.000 Consiliul Local Băile Herculane

PHARE CES 2004

18. Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Oraviţa

Oraviţa, Berlişte, Vărădia, Vrani, Răcăşdia, Sasca Montană, Ciuchici, Ciclova Română, Cărbunari, Grădinari, Ciudanoviţa, Naidaş

2006-2007

881.665 Consiliul Local Oraviţa

PHARE CES 2004

19. Sistem de gestionare a deşeurilor în municipiul Caransebeș

Caransebeş 2006-2007

707.615 Consiliul Local Caransebeş

PHARE CES 2004

20. ECO - INEU Ineu, Apateu, Beliu, Craiva, Cernei, Seleus, Sicula, Tarnova

2006-2007

784.369 Consiliul Local Ineu

PHARE CES 2004

Page 374: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

366

21. ECO - CIACOVA

Ciacova Jebel Liebling Pădureni Ghilat Giera

2006-2007

623.214 Consiliul Local Ciacova

PHARE CES 2004

22. Lugoj un oraş european mai curat ”Reabilitarea sistemului de gestionare a deşeurilor în oraşul Lugoj”.

Lugoj 2006-2007

590.424 Consiliul Local Lugoj

PHARE CES 2004

Programul SAPARD

PROGRAM SPECIAL DE ADERARE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ (SAPARD) care furnizează o contribuţie financiară a Comunităţii Europene, a fost stabilit prin reglementarea Comisiei Europene (CE) nr.122268/1999 din 21 iunie 1999 privind sprijinul Comunităţii Europene pentru măsurile de preaderare din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în ţările candidate din Centrul şi Estul Europei. Este conceput în exclusivitate pentru dezvoltarea rurală în ţările candidate. Programul se va derula timp de 7 ani acordând Romaniei o finanţare anuală nerambursabilă de 150 milioane de euro.

Tabel 10.4.2. Proiecte de mediu finanţate prin programul SAPARD în Regiunea Vest, anul 2006

Obiectiv

Denumire proiect Localitate Perioada

derulării Valoare proiect (Euro)

Beneficiar Fonduri europe

ne 1. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com.Pui

Pui 2004 2006 707.241 Consiliul

Local Pui Sapard

2. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com. Bretea Română

Bretea Română 2006 1.078.000

Consiliul Local Bretea Română

Sapard

3. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com.Totesti

Totesti 2006 696.662

Consiliul Local Totesti

Sapard

4. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com. Rachitova

Rachitova 2006 766.467

Consiliul Local Rachito va

Sapard

Page 375: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

367

5. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com.Romos

Romos 2006 1.184.336

Consiliul Local Romos

Sapard

6. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com.Veţel

Veţel 2006 1.032.830

Consiliul Local Veţel

Sapard

7. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com.Turdaş

Turdaş 2006 970.589

Consiliul Local Turdaş

Sapard

8. Alimentare cu apă în sistem centralizat, com. Bucuresci

Bucuresci 2006 1.188.971

Consiliul Local Bucuresci

Sapard

9. Canalizare menajeră şi staţie de epurare Armeniş

Armeniş 2004-2006 983.000 CL

Armeniş Sapard

10. Alimentare cu apă comuna Cornea Cornea 2004-

2006 978.000 CL Cornea Sapard

11. Canalizare menajeră şi staţie de epurare Domaşnea

Domaşnea 2003-2006 998.000 CL

Domaşnea Sapard

12. Alimentare cu apă a localităţilor Prigor, Borlovenii Vechi, Patas

Prigor 2003-2006 864.000 CL Prigor Sapard

13. Alimentare cu apa Borlova, Zerveşti, Turnu Ruieni

Turnu Ruieni

2004-2006 865.000 CL Turnu

Ruieni Sapard

14. Canalizare menajeră a localităţilor Coşteiu, Ţipari şi Păru, şi staţie epurare – Coşteiu

Coşteiu, Ţipari

2004-2006 1.000.000 CL

Coşteiu Sapard

15. Canalizare apă menajeră cu evacuarea apelor uzate în reţeaua mnicipală de canalizare Timişoara”

Ghiroda 2004-2006 911.424 CL

Ghiroda Sapard

Page 376: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

368

16. Canalizare ape menajere pentru localităţile Giera şi Toager şi realizarea unei staţii de epurare

Giera 2004-2006

999.895

CL Giera Sapard

17. Alimentare cu apă potabilă a localităţilor Grabaţ şi Bulgăruş

Grabaţ, Bulgăruş

2004-2006 676.558

CL Lenauheim

Sapard

18. Extindere şi modernizare staţie de tratare apă potabilă şi reţele de distribuţie

Nădrag 2004-2006

1.173.470 CL Nădrag Sapard

19. Retehnologizarea staţiei de epurare şi reabilitare reţea de canalizare

Tomeşti 2004-2006

1.102.470

CL Tomeşti Sapard

20. Reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă potabilă a localităţilor Variaş, Gelu şi Sânpetru Mic

Variaş 2004-2006 955.000 CL Variaş Sapard

Programul ISPA

Programul ISPA este un instrument pentru Politici Structurale de pre-aderare,

este un instrument de finanţare nerambursabilă cu ajutorul căruia se asigură sprijin al ţărilor candidate în pregătirea lor pentru aderare la UE. ISPA oferă sprijin financiar pentru investiţii în domeniul protecţiei mediului şi al transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislaţiei ţărilor candidate cu normele europene în aceste două sectoare. Pentru acţiunea MEDIU, programul asigură alinierea standardelor de mediu ale ţărilor candidate la cele ale UE pe următoarele domenii :

- alimentarea cu apă potabilă ; - tratarea apelor reziduale ; - administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase ; - poluarea aerului.

Page 377: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

369

Tabel 10.4.3. Proiecte de mediu finanţate prin programul ISPA în Regiunea Vest, anul 2006

Denumire proiect Localitate Perioada

derulării Valoare proiect (Euro)

Beneficiar Fonduri europene (granturi)

1. Reabilitare staţie de epurare-treapta biologică Danutoni

Petroşani (Danutoni)

2002- 2006

8.635.516

Consiliul Judeţean Hunedoara/ RAAVJ Petroşani

ISPA

2. Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului ISPA în sectorul de mediu pentru oraşele Deva şi Hunedoara- Reabilitare şi extindere reţele de apă şi canalizare pt. municipiile Deva şi Hunedoara.

Deva Hunedoa- ra

2005- 2009

82.940.000

Consiliul Judeţean Hunedoara/ Consiliul Local Deva/ Consiliul Local Hunedoara

ISPA

3. Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului ISPA în sectorul gestionării deşeurilor în Valea Jiului.

Valea Jiului

2005- 2007

Consiliul Judeţean Hunedoara

ISPA

4. Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului ISPA pentru extinderea sistemului de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara

Oraşele din centrul şi nordul judeţului

2005- 2007

Consiliul Judeţean Hunedoara

ISPA

5. Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului ISPA pentru extindere şi modernizarea sistemului de epurare a apelor şi tratarea nămolului în Valea Jiului.

Valea Jiului

2005- 2007

Consiliul Judeţean Hunedoara

ISPA

6. Reabilitarea Facilităţilor de tratare a apelor uzate pentru protejarea Râului Mureş în Arad

Arad 2006 14.418.258 CJ Arad ISPA

7. Reabilitare reţea de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate in judeţul Caraş-Severin ( 8 oraşe )

( 8 oraşe ) 2006-2010

52.840.000 Consiliul judeţean + 8 consilii locale

ISPA

Page 378: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

370

8. Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara

Timişoara 2004-2008

27.766.980 CL Timiş ISPA

Prin intermediul Programului LIFE-Natura sunt finanţate proiecte ce vizează

conservarea naturii. În cadrul acestui program APM Caraş-Severin în parteneriat cu Direcţia Silvică Reşiţa derulează proiectul intitulat ” Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reţelei NATURA 2000”. Bugetul proiectului se ridică la suma de 820.000 euro.

Inundaţiile din regiunea Banatului, cu efecte catastrofale atât în plan regional, cât şi transfrontalier, au arătat necesitatea stringentă a protejării pe termen lung a pădurilor şi întărirea capacităţii de supraveghere şi control a administraţiei celor 4 parcuri existente în Banat. Pentru aceasta este necesară înainte de toate o evaluare a stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice din zonă şi cartarea siturilor de importanţă internaţională precum cele cu Pin Negru de Banat. Această activitate deficitară trebuie corelată cu începerea, sub presiunea Directivelor europene, a sistematizării datelor ştiinţifice într-un format compatibil cu sistemul Natura 2000 din Europa.

Proiectul „Pădurile cu Pin negru de Banat – parte a reţelei NATURA 2000“ are ca principal obiectiv conservarea pe termen lung a pădurilor sub-mediteraneene cu Pinus nigra banatica incluse în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei şi desemnarea ca Sit de Importanţă Comunitară, în acord cu art. 4 din Directiva 92/43/EEC.

Rezultatele aşteptate în urma derulării acestui proiect sunt legate de desemnarea pădurilor cu Pinus nigra banatica situate în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei ca sit Natura 2000. Situl va fi inventariat, cartat, şi pe suprafaţa acestuia se va aplica un plan de management creat pentru el în concordanţă cu obiectivele Natura 2000. Specialiştii interesaţi, precum şi publicul larg vor fi informaţi asupra importanţei pe care o are reţeaua Natura 2000, astfel încât această experienţă să poată fi multiplicată şi în alte potenţiale situri din România.

Page 379: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

371

Păduri cu pin negru de Banat

10.5. Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PRAM

Demararea procesului de elaborare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu, document care va sta la baza unei politici şi strategii de mediu la nivelul Regiunii Vest a avut loc in iulie 2004, iar în noiembrie 2004 a avut loc instituţionalizarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu sub egida Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest

Instituţionalizarea procesului de elaborare a PRAM în Regiunea Vest s-a realizat în baza Hotărârii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest nr.9/03.11.2004, privind aprobarea constituirii Comitetului de Coordonare şi a Grupului Regional de Lucru.

În anul 2005 au avut loc trei întâlniri ale Grupului Regional de Lucru în urma cărora s-au elaborat matricile de acţiune şi matricile de implementare a acţiunilor.

Începând din ianuarie 2006, ARPM Timişoara a beneficiat de sprijin pentru elaborarea şi implementarea PRAM Regiunea Vest în cadrul proiectului de Twinning RO/IB/EN/03 „Implementarea şi aplicarea acquis-ului de mediu cu accent pe protecţia naturii”. În acest context, Grupul Regional de Lucru împreună cu experţii francezi au revizuit etapele parcurse precum şi altele noi conform metodologiei din Manualul pentru elaborarea şi implementarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu aprobat de MMGA, finalizându-se astfel documentul PRAM. Etapele parcurse au fost următoarele:

- analiza stării mediului la nivelul regiunii; - identificarea problemelor şi aspectelor de mediu; - evaluarea problemelor de mediu; - ierarhizarea şi prioritizarea problemelor/aspectelor de mediu, în funcţie de

efectele pe care le au asupra mediului, sănătăţii umane şi a calităţii vieţii; - elaborarea planului de acţiune pentru problemele/aspectele de mediu; - elaborarea planului de implementare a acţiunilor; - elaborarea matricei de monitorizare. Pe parcursul procesului de elaborare al PRAM pentru Regiunea Vest au avut loc

5 întâlniri ale Grupului de Lucru şi 3 întâlniri ale Comitetului de Coordonare, ultima finalizându-se cu validarea documentului PRAM în data de 13.07.2006, conform procesului verbal nr. 3831/13.07.2006.

Varianta finală a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest a fost aprobată de către Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) în cadrul şedinţei din data de 23.11.2006, prin Hotărârea nr.18/2006. ARPM Timişoara a difuzat presei spre publicare un comunicat cu privire la adoptarea PRAM al Regiunii Vest de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională.

Page 380: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

372

PLAM-ul judeţului Arad a fost elaborat în perioada 2004 – 2005 fiind rezultatul unei iniţiative locale a APM Arad, Prefectura Arad şi Consiliul Judeţean Arad. PLAM Arad a fost lansat oficial la data de 26.08.2004. În vederea derularii procedurii de elaborare a fost emis Ordinul de Prefect nr. 630/18.08.2004 privind constituirea Comitetului de Coordonare a PLAM şi a grupului de lucru. Procesul de elaborare a PLAM Arad a inclus următoarele etape: - stabilirea unui grup de iniţiativă cu reprezentanţi ai principalelor organizaţii din judeţ implicate în protecţia mediului;

- asistarea Grupului de iniţiativă pentru identificarea problemelor de mediu; - trecerea în revistă a cauzelor şi a principalilor agenţi economici cu impact

poluator şi a zonelor poluate intens; - stabilirea de criterii; - ierarhizarea problemelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe evaluarea

riscului ecologic; - elaborarea de propuneri de proiecte pentru cele mai grave cazuri prin utilizarea

unei abordări logice de către Comitetul de Coordonare; - finalizarea şi decizia asupra PLAM. Documentul s-a finalizat în septembrie 2005 şi a intrat în implementare în luna

decembrie 2005, odată cu emiterea Ordinului de Prefect nr. 955/28.12.2005 privind implementarea controlul şi supravegherea PLAM.

PLAM-ul judeţului Caraş-Severin a fost elaborat în perioada 2002-2003 şi aprobat prin Hotărârea nr. 5/24.07.2003 a Comisiei Consultative a Judeţului Caraş-Severin. Dintre activităţile prevăzute în PLAM au fost realizate în avans o serie de măsuri având ca termen anul 2006 sau chiar 2007; întârzierile sau devansările termenelor stabilite în PLAM sunt corelate cu schimbările „ţintelor” survenite în urma asumării angajamentelor României rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu şi cu noile strategii naţionale de restructurare economică. Cele mai multe din măsurile prevăzute în PLAM sunt parte a programelor de conformare negociate de agenţii economici cu APM CS şi sunt monitorizate în cadrul procesului de reglementare (autorizare/vize) şi de către GNM în cadrul activităţii de inspecţie.

În luna iulie 2006 a fost demarată etapa de revizuire a PLAM-ului, pe baza rezultatelor procesului de evaluare a obiectivelor şi a acţiunilor în raport cu prevederile PLAM. Comitetul de Coordonare, cel căruia îi revine responsabilitatea privind coordonarea etapei de revizuire a PLAM, a luat în discuţie pentru fiecare problemă de mediu prioritară (pentru care a fost stabilit un plan de acţiune şi de implementare) elemente precum acţiunile implementate şi cele care nu au fost implementate, în raport cu acţiunile şi termenele propuse în PLAM-ul iniţial, cu indicarea cauzelor care au generat nerealizarea implementării sau respectarea termenelor, dar şi propuneri privind actualizarea, în concordanţă cu noile realităţi, a problemelor prioritare, obiectivelor şi ţintelor, planurilor de acţiune, de implementare şi de monitorizare. În decembrie 2006 varianta revizuită a PLAM-ului judeţului Caraș-Severin a fost finalizată.

PLAM-ul judeţului Hunedoara a fost elaborat în perioada martie 2001-mai 2002 şi publicat în luna mai 2002 cu sprijin din partea Centrului Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est şi al Agenţiei de Protecţia Mediului a S.U.A. Implementarea PLAM a început imediat după publicare.

Conform PLAM iniţial, revizuirea se face o dată la 4 ani, prin urmare, în iunie 2005 a avut loc prima întalnire a Grupului de Lucru.

În perioada iunie 2005-ianuarie 2006 Echipa de Monitorizare şi Evaluare a parcurs procedurile de monitorizare şi evaluare a problemelor de mediu şi acţiunilor, în vederea elaborării Raportului de evaluare a rezultatelor. În data de 27.01.2006 a avut loc a doua întalnire a Grupului de Lucru şi a Echipei de Monitorizare şi Evaluare.

În perioada februarie – mai 2006 Comitetul de Coordonare al PLAM format din reprezentanţii Compartimentului Planuri, Proiecte, Programe a elaborat Matricea Plan

Page 381: Starea Mediului .Reg vest

Raport privind starea factorilor de mediu la nivelul Regiunii Vest în anul 2006

373

de Monitorizare şi Evaluare pentru perioada 2002-2004, a corelat obiectivele generale şi specifice din PLAM iniţial cu angajamentele judeţului Hunedoara rezultate la încheierea cap.22 Mediu. Pentru monitorizarea şi revizuirea PLAM Hunedoara 2002-2005, s-a folosit Manualul PLAM – Implementarea aquis-ului de mediu, transmis de ANPM.

În data de 25.05.2006 a avut loc analiza finală a PLAM Hunedoara revizuit, în cadrul şedinţei de lucru a Echipei de Monitorizare şi Evaluare, a Grupului de Lucru şi a Comitetului de Coordonare

În data de 05.06.2006 s-a înaintat forma finală a PLAM revizuit şi acceptat în cadrul şedinţei de lucru din 25.05.2006, Consiliului Judeţean Hunedoara în vederea adoptării prin Hotărâre a Consiliului

În luna iulie 2006, PLAM Hunedoara a fost supus aprobării organelor judeţene, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara aceasta fiind obţinută prin Hotararea nr.134/2006, iar în luna decembrie a fost tipărit şi distribuit instituţiilor implicate.

PLAM-ul judeţului Timiş. În anul 2001, în cadrul proiectului PHARE RO 9804.04.2001 ”Întarirea Capacităţii Instituţionale şi Administrative de Gestionare a Politicilor de Mediu în conformitate cu Aquis Communitaire”, s-a elaborat de catre APM Timiş, alături de alte instituţii ale judeţului Timiş „Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului în judeţul Timiş (PLAM)” derulat cu asistenţă din partea firmei EPTISA INTERNATIONAL.

Documentele elaborate în anul 2001 au stat la baza acţiunii de actualizare a Planului Local de Actiune pentru Protecţia Mediului, început în anul 2006 prin reîntregirea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru, în baza Ordinului Prefectului nr. 846 din data de 07.09.2001, instituţiile implicate desemnând câte o persoană care să ia parte la revizuirea acestui PLAM.

În perioada aprilie - mai 2006, au avut loc întalniri de lucru cu reprezentanţii primăriilor şi a altor instituţii din Comitetul de Coordonare, pentru elaborarea matricii de acţiune a PLAM în conformitate cu precizările manualului pentru elaborarea şi implementarea planurilor locale de acţiune pentru mediu, solicitându-se celor implicaţi, analizarea documentului realizat în anul 2001 şi compararea problemelor identificate atunci cu problemele actuale şi transpunerea lor în matricea plan de acţiune şi matricea plan de implementare.

APM Timiş este în curs de finalizare a Draft-ului PLAM Timiş, care va fi supus spre consultare instituţiilor implicate şi va fi transmis spre aprobare instituţiilor administraţiei publice locale. În urma aprobării PLAM Timiş se vor realiza etapele de implementare a acţiunilor şi măsurilor din plan, cât şi monitorizarea acestora de catre instituţiile implicate. În cadrul proiectului de Twinning PHARE RO 2004/IB/EN/03 “Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis focussed on nature protection in West Region” se asigură asistenţă tehnică pentru actualizarea şi finalizarea PLAM Timiş.