Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

1

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

1.1. DATE GENERALE

1.1.1 Aşezare, relief, clima, geologie Aşezare.

Regiunea este situată în partea de vest a României la graniţa cu Ungaria şi Republica Serbia, fiind formată din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.

Extremitatea nordică se află în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea sudică a regiunii o reprezintă localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică, iar extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică,

Suprafaţă Regiunii Vest este de 32.034 km2, reprezentând 13,42% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional şi 27,3% din teritoriul Regiunii Vest)), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional şi 26,5 din teritoriul Regiunii). Judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional şi 24,2% din Regiune), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional (22,1% din Regiune).

Relief.

Regiunea 5 Vest are un relief variat şi este distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

In judeţul Arad pot fi întîlnite următoarele forme de relief: - Munţii Bihorului - cu versantul sud-vestic al Muntelui Găina, unde se găsesc cele

mai mari altitudini din judeţ: Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra Aradului-1429 m. - Munţii Codru-Moma sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului şi se prezintă

sub forma unei culmi de înălţime mijlocie alcătuită din mai multe vârfuri (Vârful Pleşu -1112 m, Vârful Izoi -1098 m, Vârful Momuţa-930 m);

- Munţii Zărandului - sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusa (Măgura Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m);

- Piemontul Codrului – se află la partea de vest a Munţilor Codru-Moma; - Piemontul Zărandului - aflat la poala nordică a Munţilor Zărandului; - Depresiunea Zărandului – reprezintă în sens larg, aria depresionară dintre Munţii

Codru-Moma şi Zărand; - Depresiunea Almaş-Gurahonţ - se considerată ca un sector al depresiunii

Zărandului (în sensul larg arătat mai sus) sau ca o subunitate naturală distinctă; - Depresiunea Hălmagiu – face legatura cu depresiunile Brad (pe Crişul Alb) şi

Beiuş (peste şaua de la Groşi); - Dealurile Lipovei - un piemont de eroziune, situate la sud de Mureş. Ele sunt

legate de Munţii Zărandului şi de acţiunea Mureşului. - Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - aici predominană Valea Mureşului, cu relieful

creat de ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. - Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei “câmpii a glacişurilor”, situată în

continuarea piemontului Codrului şi mărginită la sud de valea Teuzului.


2

- Câmpia Crişului Alb - cuprinde relieful coborât, dintre Teuz şi Crişul Alb. Este o regiune joasă cu o dezvoltare largă a luncilor.

- Câmpia înaltă a Aradului - cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă o deltă a Mureşului, situată la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova.

- Câmpia Vingăi - este situată la sud de Mureş, fiind o câmpie înaltă, care reprezintă tot o veche deltă continentală a Mureşului (anterioară deltei ce formează Câmpia Aradului).

Teritoriul judeţului Arad este cuprins între altitudinile absolute de 80 m la Zerind şi 1486 m la Vârful Găina.

Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, şi are o suprafaţă de 8.514 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Relieful judeţului este foarte diversificat: 65,4% din suprafaţă o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile şi 7,3% câmpiile. Regiunea muntoasă este cuprinsă de:

- Munţii Banatului (Munţii Semenicului, cu înălţimea maximă de 1.447 m în vârful Piatra Goznei, reprezintă sectorul cel mai înalt din Munţii Banatului).;

- în partea de vest a Carpaţilor Meridionali se află Munţii Cernei (vârful Dobrii 1.928 m), Munţii Mehedinţi (cu vârfurile Colţul Pietrei 1.229 m şi Domogled 1.105 m), Godeanu (cu vârful Gugu, cel mai înalt din Banat - 2.291 m), situaţi;

- Munţii Apuseni – Munţii Poiana Ruscăi cu vârfurile Padeş (1.374m) şi Rusca (1.344m), reprezentând partea sudică. După configuraţia reliefului se pot deosebi trei subunităţi :

- masivul Petreanu, cu cea mai mare înălţime în vârful Pietrii (2.192 m) ; - masivul Ţarcu cu vârful Ţarcu (2.190 m) şi - masivul Muntele Mic cu înălţimea de 1.892 m. Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României. Aici

predomină relieful muntos. Munţii Retezat şi Parâng depăşesc înălţimea de 2500 m. Grupa Carpaţilor Meridionali cuprinde: Munţii Godeanu (vf. Gugu-2290 m), Munţii Ţarcu (vf. Petril-2190 m), Munţii Vâlcan (vf. Straja-1870 m), Munţii Retezat (vf.Peleaga-2509 m), Munţii Parâng (vf.Parângul Mare-2519 m), Munţii Şureanu (Vf.lui Pătru - 2130 m). Carpaţii Occidentali sunt reprezentaţi prin: Munţii Poiana Ruscă, Munţii Zarand, Munţii Metaliferi. În partea de nord a judeţului sunt prinse terminaţiile sudice ale Munţilor Apuseni (Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău). Din depresiunile judeţului Hunedoara le amintim pe cele de la Petroşani, Brad, Ţara Haţegului şi culoarele depresionare Strei-Cerna (Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam).

În judeţul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale (în Munţii Retezat (80), în Parâng (8), în Şureanu (2)), dar şi antropice (Gura Apelor, Cinciş, Ostrov, Păclişa, Haţeg, Subcetate).

În judeţul Hunedoara, au fost declarate 46 arii naturale protejate de interes naţional şi 20 de situri propuse de România pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, cuprinzând teritorii în care sunt ocrotite formaţiuni vegetale, fenomene geologice şi monumente ale naturii. Suprafaţa totală a acestora este de: 222370,560 ha. Ca întindere se remarcă :

- Parcul Naţional Retezat, cu o suprafaţă de 38 138 ha; - Parcul Naţional Defileul Jiului, cu o suprafaţă de 11 127 ha (din care doar 4,8%

sunt pe teritoriul judeţului Hunedoara); - Parcul Naţional Grădiştea Muncelului - Cioclovina, cu o suprafaţă de 38184 ha; - Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele - Râu de Mori, cu o suprafaţă de 1 800 ha; - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, cu o suprafaţă de 102 392 ha. Judetul Timiş este situat în vestul ţării, unde România se învecinează cu

Republica Serbia şi cu Ungaria. La est se mărgineşte cu judeţul Hunedoara, la sud-est cu judeţul Caraş-Severin şi la nord cu judeţul Arad.


3

Relieful este cuprinde o varietate de forme morfologice: munţi, dealuri, depresiuni şi

câmpii, succesionate altitudinal de la est la vest, forma de relief predominanta find câmpia, care acoperă partea vestică şi centrală a judeţului.

Munţii Poiana Ruscă sunt cei mai înalţi din judeţ (Vf. Padeş 1374 m, Vf. Rusca 1355 m).

Munţii mai mici sunt: Druja (Vf. Druja 958 m), Masivul Brăianu (Vf. Brăianu Mare), Masivul Pleşa Jdioarei (623 m).

Între zona montană şi cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea-Hăuzeşti.

Dealurile cu înalţime între 200-400 m sunt: Frăgulii, Lăpugiului, Lugojului, Făgetului, Lipovei, Sacoşului, Silagiului

Câmpiile care se întind în partea centrală şi vestică sunt cele de la: Gătaia, Vinga, câmpiile Arancăi şi Timişului.

Altitudinile medii ale principalelor localităţi din Regiune, sunt prezentate în tabelul 1.1.2.1.

Tab. 1.1.1.1. Altitudinile medii ale principalelor localităţi din Regiune

Judeţul Localitatea Altitudinea (m) Nădlac 90 Arad 108 Lipova 130 Săvârşin 153 Chişineu Criş 351 Sebiş 431 Ineu 451 Brad 455 Gurahonţ 515

Arad

Hălmagiu 650 Bocşa 189 Moldova Nouă 200 Caransebeş 201 Reşiţa 260 Oţelu Roşu 500 Oraviţa 500 Anina 645

Caraş-Severin

Băile Herculane 1600 Municipiul Deva 187 Oraşul Simeria 201 Municipiul Brad 206 Municipiul Orăştie 210 Oraşul Călan 230 Municipiul Hunedoara 278 Oraşul Haţeg 310 Oraşul Geoagiu 321 Municipiul Petroşani 615 Oraşul Aninoasa 650 Oraşul Petrila 675 Municipiul Vulcan 680

Hunedoara

Municipiul Lupeni 700


4

Oraşul Uricani 750 Jimbolia 82 Deta 89 Timişoara 90 Lugoj 125 Buziaş 128

Timiş

Făget 159 Cursuri de apă si lacurile naturale. Reţeaua hidrografică a regiunii este bogată şi complexă si cuprinde : râuri, lacuri

alpine, bălţi, precum şi importante zăcăminte subterane (acvifere), ea este structurată în mai multe bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega, Timiş, Caraş, Cerna, Nera, fluviul Dunărea, Mureş, Jiul, Criş, Aranca, Strei

Lacurile naturale situate in Regiunea Vest sunt: - iezerul Ţarcu, Pietrele Albe (lacuri glaciare în Munţii Ţarcu) - iezerul Mare şi Iezerul Mic (lacuri glaciare în Munţii Şurianu) - Ochiul Bei (în Munţii Aninei); - Lacul Dracului (lac carstic în Cheile Nerei); -Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara,

Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; - Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng;

iezerul Mare şi Iezerul Mic, - lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Niţchidorf, Cebza, Obad) formate în

braţele părăsite şi parţial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timiş; - lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa

freatică, din ploi. - lacurile relicte (cele de la Satchinez şi Becicherecu Mic) sunt resturi din mlaştinile

care au acoperit o mare parte din câmpie ; Lacurile artificiale (Văliug, Breazova, Secu Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia,

Deta, Diniaş, Urseni, Nădrag, Bazoşu Vechi, Partoş), au apărut in urma unei acţiunii de extragere a argilei.

Lacurile de baraj sunt: Surduc, Giarmata, Satchinez, Mănăştur Lacurile antropice sunt: Porţile de Fier (pe Dunăre); Gozna, Breazova, Secu (pe

râul Bârzava); Trei Ape (pe râul Timiş); Poiana Mărului (pe râul Bistra); Surduc (pe râul Bega); Herculane (pe râul Cerna); Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului, lacul de baraj de la Tauţ, două lacuri de la Oraviţa (Lacul Mare şi Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi şi Lacul Mare), Lacul Buhui, Lacul Mărghitaş.

Clima.

În Regiunea Vest predomina un climat moderat, cu influenţe mediteraneene. Pe teritoriul judeţului Arad sunt amplasate 5 staţii meteorologice care

monitorizează parametrii meteorologici. În toate staţiile temperatura minimă absolută a fost mult mai scăzută decât cea din anul precedent, valoarea minimă absolută de -15,2 oC înregistrându-se la Gurahonţ în data de 17.02.2008. Temperaturile maxime absolute au fost mai scăzute decât în anul 2007, situându-se în jurul valorilor de 37-38 oC, iar cea mai mare valoare de 38,5 oC, s-a înregistrat la Arad în data de 15.08.2008. Pe teritoriul judeţului Arad predomină un climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice. În anul 2008 temperatura medie anuală s-a situat în intervalul 10,8 – 11,80 oC, ceea ce reprezintă valori uşor mai scăzute decât în anul 2007.


5

Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin clima este continental moderată, încadrându-se subtipului bănăţean, cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală ajunge în zona de deal şi câmpie de 10-11ºC iar in zona montană de 4-9ºC.

Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe submediteraneene la sud de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin). Temperatura medie anuală a aerului în anul 2008 a avut valori cuprinse între 4,7 °C (staţia Parâng) şi 10,9 °C (staţia Deva), valori mai mici cu aproape 0,5°C faţă de anul 2007. Faţă de anul 2007 însă, putem vorbi de o vară cu temperaturi maxime mai scăzute cu 3-4°C în 2008, mai apropiate de cele ale anului 2006. Iarna 2008 a avut temperaturi mai scăzute cu 0,5 - 6,6 oC decât în aceeaşi perioadă a anului 2007 (-15,0°C la staţiile Parângşi Petroşani, -10,8 oC la staţia Ţebea şi -8,4 oC la staţia Deva), fără a atinge, însă, valorile extreme din anul 2006 (-23,4 oC). Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1000 - 1200 mm în zonele montane înalte.

Judeţul Timiş este dominat de un climat temperat continental moderat, caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Temperatura medie anuală variază, în funcţie de altitudinea treptei de relief, între 100 şi 110 în zona de câmpie, 90 şi 100 oC în zona dealurilor joase, 80 şi 90 oC în zona dealurilor înalte, iar în zona montană între 40 şi 70 oC.

Datele privind temperaturile medii, maxime şi minime absolute ale aerului, înregistrate la principalele staţii meteorologice din Regiunea Vest, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie, sunt redate în Tabelul 1.1.4.1.

Tab. 1.1.1.2. Temperaturile medii, maxime şi minime anuale din Regiunea Vest în anul 2008 Judeţ Staţia

meteorologica Temp.

medie anuală (oC)

Temp. maximă absolută (oC)

Temp. minimă absolută (oC)

Arad 11,8 38,5 -12,1 Vărădia 10,8 36,8 -14,3 Gurahonţ 11,3 37,2 -15,2 Chişineu Criş 11,7 37,2 -14,6

Arad

Şiria 11,6 34,4 -12,2 Reşiţa 11,7 40.0 - 2007 -28,5 -

1947 Oraviţa 12,6 41.8 - 2007 -23.6 -

1942 Caransebeş 11,7 40.3 - 2007 -32,2 -

1929 Bozovici 10,0 41.8 - 2007 -30.8 -

1985 Moldova Nouă 13,0 44.0 - 2007 -23.7 -

1963 Băile Herculane 11,7 43.0 - 2007 -23.0-

1947 Semenic 4,7 29.4 - 2007 -24.5 -

1963

Caraş-Severin

Cuntu 5,3 29.5 - 2007 -25.4 - 1963


6

Vf. Ţarcu 0,3 23,1 - 2007 -34.4 - 1979

Ţebea 10,3 35,1 -17,4 Deva 10,9 36,1 -14,7 Petroşani 8,9 34,6 -15,4 Hunedoara

Parâng 4,7 24,3 -19,2 Banloc 12,2 38,8 -14,0 Jimbolia 12,2 39,4 -13,0 Lugoj 12,1 37,7 -13,0 Sânnicolau Mare 12,2 38,6 -12,4

Timiş

Timişoara 12,3 38,3 -11,8

Precipitaţii atmosferice.

Datele referitoare la nivelul precipitaţiilor din Regiunea Vest (tabel 1.1.1.3) evidenţiază faptul că în anul 2008 acestea au fost cantitativ inferioare anului 2007 (în aproape toate staţiile).

Tab. 1.1.1.3. Precipitaţii atmosferice - cantităţi anuale, mm/m2

Judeţ Staţia meteorologică Cantitate totală de

precipitaţii Arad 560,7 Vărădia 822,3 Gurahonţ 779,4 Chişineu Criş 629,5

Arad

Şiria 780,0 Reşiţa 835,8 Oraviţa 895,3 Caransebeş 730, 8 Bozovici 576,8 Moldova Nouă 536,4 Băile Herculane 966,6 Semenic 1184,5 Cuntu 919,9

Caraş-Severin

Vf. Ţarcu 879,4 Ţebea 778,3 Deva 581,2 Petroşani 832,9 Hunedoara

Parâng 1159,5 Banloc 511,0 Jimbolia 452,4 Lugoj 806,1 Sânnicolau Mare 506,6

Timiş

Timişoara 589,6


7

Geologia

Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul judeţului, este alcătuit din şisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) şi formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) În falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) s-au acumulat formaţiuni: tortoniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato – piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline. Cuvertura sedimentară este alcătuită din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene şi sarmato-pliocene.

Fundamentul din Munţii Highiş este constituit din paragnaise, calcare şi dolomite cristaline cu intruziuni sin-orogene de roci granitoide.

Depresiunea Zărand reprezintă un compartiment alungit pe direcţia est-vest, coborât tectonic în timpul neozoicului şi conturat ca unitate de sine stătătoare la sfârşitul pliocenului şi începutul cuaternarului.

Un sistem de falii profunde, neogene delimitează compartimentul depresionar al Zărandului faţă de cristalinul din Masivul Highiş şi Codru-Moma, unde au avut loc fenomene vulcanice neogene.. Dealurile şi piemonturile ce se găsesc la baza Munților Codru-Moma, Găina, Zărand sunt alcătuite din roci sedimentare (marne,argile cenuşii, nisipuri uşor cimentate,etc.). Astăzi periferia acestor dealuri este marcată de argile, nisipuri variate, pietrişuri şi bolovănişuri depuse sub forma unor vaste conuri de dejecţie cuaternare. Sincrone acestora sunt depozitele loessoide cu intercalaţii de soluri fosile.

Fundamentul zonelor de câmpie a judeţului se compune din blocuri de şisturi cristaline, acoperite de sedimentar cretacic, peste care se află umplutura neogenă specifică depresiunii. Cuaternarul acoperă toată câmpia, inclusiv culoarele şi se compune din depozite fluvio-lacustre, pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri, depozite loessoide, nisip eolian, depozite de mlaştină şi turbă.

Aproape tot teritoriul judeţului Caraş-Severin aparţine ca structură geologică orogenului Carpaţilor Meridionali, constituit din două unităţi geotectonice: Autohtonul Danubian şi Cristalinul Getic care suportă cuverturi sedimentare.

Autohtonul Danubian situat în partea sudică şi sud-estică a judeţului, suportă către partea superioară trei zone de sedimentare: zona Drencova, zona Svinecea-Sviniţa şi zona Presacina.

Cristalinul Getic se întâlneşte în zona nordică, centrală şi nord-estică a judeţului, fiind constituit din două serii cristaline: seria mezocatazonală de Semenic şi seria epizonală de Locva-Poiana Ruscăi.

Zona Reşiţa - Moldova Nouă, orientată NNE-SSV, este constituită în special din calcare jurasice şi cretacic inferior, iar în carbonifer şi liaşic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magmatismul laramic, este reprezentat prin banatite – întâlnite la Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oraviţa, Ciclova, Ilidia, Sasca Montană şi Moldova Nouă.

Grefate pe o mare diversitate de forme de relief, de roci parentale şi condiţii climatice, în judeţul Caraş Severin a evoluat o serie completă de soluri, de la cernoziom la soluri complete: Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri, Spodisoluri, Pelisoluri, Hidrisoluri, Histosoluri, Antrisoluri.

În structurile geologice ale judeţul Timiş, se regăsesc depozite cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - până la cca 600 m adâncime - şi cele daciene în facies lacustru şi de mlaştină, care au favorizat formarea a


8

numeroase straturi de lignit. Urmează formaţiunile ponţianului şi sarmaţianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului cristalin. Se exploatează zăcăminte de lignit, bazalt, argilă, mangan, nisip pentru sticlă, ţiţei şi gaze

Drept consecinţă a alcătuirii petrografice a formaţiunilor de suprafaţă, pe teritoriul Timişoarei se produc şi fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos. 1.1.2. Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

Temperaturile medii, maxime şi minime anuale din Regiunea Vest în anul 2008, sunt date tabelul 1.1.1.2. În general, temperaturile maxime erau cu 2-3 grade mai mici faţă de anul trecut, aşa că nu s-au înregistrat secete.

Dar, ca urmare a precipitaţiilor sub formă de ploaie cu caracter de aversă, căzute în perioada 01.03.2008-11.03.2008 pe arii extinse în întreg judeţul Caraş-Severin, pe fondul saturaţiei solului din topirea zăpezilor, a precipitaţiilor anterioare şi a lipsei vegetaţiei, s-au format viituri, îndeosebi pe râul Bistra, pr. Rusca, râu Pogăniş, râul Bârzava, pr. Ciornovat, râul Caraş, pr. Ciclova depăşindu-se cotele de apărare. Apele Române prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin au monitorizat fenomenul pe toată perioada fiind gata pentru eventualele intervenţii în vederea limitării pe cât posibil a pagubelor şi supravegherea comportării lucrărilor de apărare.

În perioada 18.05.2008 -19.05.2008 pe raza oraşului Băile Herculane şi comunei Mehadia au cauzat cantităţi importante de precipitaţii, acestea s-au concentrat într-un timp scurt fapt ce a determinat producerea unor scurgeri importante de pe versanţi şi ieşirea din albie a pârâului Valea Mare. Cantităţile maxime de apă căzute au fost : 72.0 l/mp la Băile Herculane şi 77.0 l/mp la Mehadia. La staţia hidrometrică Mehadia pe râul Belareca s-a înregistrat o creştere de la 89 cm în data de 18.05.2008 ora 18 la 103 cm în 19.05.2008 ora 6, nivelul fiind sub cota de atenţie (C.A.= 200 cm).

1.2 Resurse naturale ale Regiunii Vest

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

În Regiunea Vest întâlnim o mare varietate de resurse naturale precum şi activităţi

productive legate de exploatare şi valorificare a acestora, care din păcate au condus la poluarea intensă a unor zone. Folosirea resurselor neregenerabile de tipul metalelor, mineralelor, asociată cu producerea deşeurilor, are un impact important asupra mediului şi asupra sănătăţii umane.

În substratul judeţului Arad se găsesc importante rezerve de: roci de construcţie (pentru consolidarea drumurilor, pentru taluzare, lucrări de terasamente feroviare, etc.), minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim:

- granitele şi granodioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; -calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,

Căprioara, Galşa; -andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa,

Tălagiu, Aciuţa; - zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa şi Vărădia de Mureş; - zăcămintele de nisip cuarţifer şi pietriş şi roci vulcanice rulate, cantonate în

depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale Mureşului. - structurile petroliere din câmpia Aradului, prin a căror exploatare se obţine ţiţei şi a

gaze de sondă. - izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona

Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice.


9

- izvoarele minerale de la Moneasa, Lipova, Dezna (recunoscute pentru efectele lor medicale). De asemenea, mai există izvoare termale bicarbonate – sulfurate, în zona aferentă bazinului Crişurilor, izvoare carbogazoase feruginoase (Dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice (în zona Mureşului).

În judeţul Caraş-Severin resursele naturale neregenerabile ale sunt: - minereuri (fier, fier-mangan, molibden, cupru, cupru sărac (banatită), minereuri

auro-argentifere, minereuri polimetalice, - cărbuni (lignit, huilă de cocs, cărbune brun, huilă energetică, şist cărbunos, şist

bituminos; - roci utile (rocă cu talc, rocă de azbest, feldspat, cuarţ, andezit de construcţie,

granit ornamental, granit pentru construcţii, calcar ornamental, calcar industrial şi de construcţii granodiorit, marmură, cuarţit, argilă comună, argilă refractată, nisip industrial siderurgic şi metalurgic, nisip pentru materiale de construcţii, nisip şi pietriş, gnais, pegmatit cu mică, marnă.

Cele mai importante resurse neregenarabile din judeţul Hunedoara sunt: - huila – în Depresiunea Petroşani, - cărbunele brun – exploatări istorice în Depresiunea Brad (la Ţebea); - piritele – în zonele Boiţa-Haţeg şi Deva; - minereurile complexe neferoase – din Munţii Metaliferi (cu exploatări istorice la

Băiţa, Săcărâmb, Hondol, Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscă (Muncelul Mic) şi Munţii Zarand (Ciungani, Căzăneşti, Almaş Sălişte);

- minereurile auro-argintifere –la Gurabarza, Săcărâmb, Brad, Certej; - zăcămintele de fier – la Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii, Ciungani – Căzăneşti; - travertinul – la Geoagiu, Cărpiniş, Bampotoc; - calcarul –la Crăciuneşti, Lăpugiu, Ardeu, Roşcani, Zlaşti şi Băniţa; - bauxita – la Ohaba-Ponor; - talcul – Lelese, Cerişor; - bentonita – la Gurasada, Dobra; - dolomita – Teliuc, Zlaşti; - gipsul – Călanu Mic; - nisipurile cuarţoase : Baru Mare şi Uricani; - marmura: Alun, Bunila; - andezitele şi dacitele: Deva, Băiţa, Crişcior, Ormindea şi Valea Arsului; - apele geotermale – Geoagiu-Băi, Vaţa, Călan-Băi; - apele minerale – Boholt, Băcia, Bampotoc, Chimindia; - dioxidul de carbon – Ocolişu Mare În Depresiunea Petroşani au fost închise total exploatările miniere Aninoasa, Valea

de Brazi, Câmpu lui Neag, Petrila Sud, restul restrângându-şi activitatea (prin închiderea unor sectoare subterane şi/sau incinte de suprafaţă – în cazul exploatărilor miniere Lupeni, Vulcan, Uricani). De asemenea, a încetat activitatea de exploatare a dioxidului de carbon de la Ocolişu Mare şi la exploatările miniere de cărbune brun, minereuri de fier, minereuri complexe de neferoase – cuprifere, bauxită şi auro-argintifere.

Resursele neregenerabile din judeţul Timiş sunt reprezentate de petrol şi gaze naturale, cărbuni, roci utile, substanţe nemetalifere (Luncani, Tomeşti).

- argilele comune exploatate la Jimbolia, Cărpiniş, Biled, Timişoara, Şanoviţa-Lucareţ, Lugoj.

- granodiorit (Jdioara), - andezit (Drinova, Coşteiul de Sus), - calcare şi calcare dolomitice (Tomeşti, Luncani, Baloşeşti, Jdioara, Nădrag), -

zăcământ de marmură (Valea Topla, la Luncani); - pietriş şi nisip (din albiile râurilor Timiş, Bega, Mureş).


10

- hidrocarburi lichide şi gazoase (la Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi); - zăcămintele de nisip cuarţos din zona Făgetului

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, lemnul, biodiversitatea şi stocurile

de peşte, se află sub o presiune puternică pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice se transformă în solicitări crescute de astfel de resurse. Necesarul de resurse creşte în mod evident, de aceea, prin exploatare continuă se pot depăşi posibilităţile de resurse ale mediului.

În judeţul Arad principalele resurse naturale regenerabile sunt resursele de apă de suprafaţă şi subteran şi pădurile

Resursa naturală de apă a judeţului constă în apele de suprafaţă din cele două bazine hidrografice: Mureş şi Crişul Alb şi în apele subterane cantonate, în principal, în conul aluvionar al Mureşului şi Crişului Alb.

Suprafaţa ocupată de păduri este 177540,7 ha reprezentând 22,89% din suprafaţa totală a judeţului. Cele mai mari suprafeţe împădurite se găsesc în zonele de: munte 58,5% şi deal 32,7%; în zona de câmpie pădurile reprezintă doar 8,8% din suprafaţa împădurită. Speciile de arbori care predomină în judeţul Arad sunt cele de foioase (88%) şi răşinoase (12%).

Cea mai importantă resursă regenerabilă din judeţul Caraş-Severin o constituie apa (de suprafaţă şi subterană). Râurile Timiş, Caraş, Cerna, Nera şi afluenţii lor, precum şi ai fluviului Dunărea, formează principalele artere hidrografice. Lacurile ocupă un loc important în hidrografia judeţului, cele mai însemnate find cele de origine carstică. Dintre lacurile antropice (de baraj) care sunt destinate producerii energiei electrice, alimentării cu apă a localităţilor etc, amintim lacurile de la Oraviţa (Lacul Mare şi Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi şi Lacul Mare), Lacul Buhui de la Anina, Lacul Mărghitaş, tot pe pârâul Buhui utilizat iniţial pentru o microcentrală. Lacuri cele mai importante rămân cele de pe Bârzava şi Timişul superior, având ca scop alimentarea cu apă a municipiului Reşiţa, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Crăinicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Bârzava sunt amenajate lacurile Gozna, Văliug şi Secu, iar pe cursul superior al Timişului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”.

Resursele regenarabile ale judeţului Hunedoara le constituie: - râurile: Mureş, Jiu şi Criş cu principalii săi afluenţi (Strei, Râu Mare şi Cerna)

contribuie substanţial la menţinerea rezervelor de apă ale aglomerărilor umane; - lacurile: Tăul Mare, Tăul Mic, Tăul Porţii, Bucura, Zănoaga, Tăul Negru, Judete,

Slăveiul, Stânişoara, Ţapului, Galeşul (în Retezat); în Parâng – Gălcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, etc. şi în Şureanu – Iezerul Mare şi Iezerul Mic. Importante sunt şi lacurile antropice Cinciş şi Valea de Peşti.

- solurile, de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri şi cernoziomuri se regăsesc pe văile râurilor, iar în depresiuni, pe terase şi pe dealurile piemontane se întâlnesc cernoziomuri, luvosoluri, pelisoluri şi preluvosoluri roşcate. În zona munţilor scunzi (până la 1000–1200m), se regăsesc solurile din clasele eutricambosoluri şi districambosoluri. Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în agricultură.

- vegetaţie forestieră: păduri de conifere, păduri de foioase (făgete, păduri amestecate de fag şi gorun, cer, gârniţă), precum şi zăvoaie, ( pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite, arin, plop, etc.

- fauna: cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: mamifere (ursul carpatin, cerbul, mistreţul, vulpea, lupul, capra neagră, iepurele) şi păsări, reptile şi amfibieni. Lacurile şi râurile abundă în speciile piscicole (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somn ş.a.).


11

Resursele naturale regenerabile ale judeţului Timiş sunt: - râurile: Mureş, Bega, Bega-Veche, Aranca, precum şi afluenţii acestora: Bacin,

Surduc, Niarad, Apa Mare; - apele de adâncime (necesare consumului public), precum şi apele hipotermale şi

mezotermale; - lacurile: pe teritoriul orasului Timişoara, se găsesc şi numeroase lacuri, fie

naturale(cum sunt cele de lânga colonia Kuntz, de lânga Giroc, Lacul Şerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Moşnita, Mehala, Ştrandul Tineretului, etc.)

- apele termominerale pentru cura balneară şi agrement din staţiunea Calacea, Timişoara, Sânnicolau Mare, Teremia Mare.

- apele minerale carbogazoase sunt prezente la Buziaş, Sacu Mare, Pişchia, Fibiş; - apele de adâncime de la Timişoara, Arad, Oradea şi Satu Mare au un caracter

termal, unele având şi săruri apele bicarbonate (de la 1 Mai, Felix şi Tinca); - izvoarele termale de la staţiunea Buziaş; Băile Calacea; - apele geotermale de la Lovrin; - lacurile cu apă caldă (peste 20 0C) şi minerală de la Româneşti şi la vulcanul

noroios Forocici; - păduri, păşuni impădurite din preajma oraşului Făget; - păduri de gorun, păduri de fag, în amestec cu carpen, păduri de molid în amestec

cu brad (în masivul Poiana Ruscăi).

1.3. Date demografice şi organizarea administrativ teritorială

Caracteristicile demografice (număr total populaţie, densitate, structura pe vârste), joacă un rol important în starea mediului. Consumul determină nevoia de resurse, bunuri şi servicii influenţând în mod direct presiunile care se exercită asupra mediului.

Din punct de vedere administrativ teritoriul judeţul Arad se împarte astfel: un municipiu (Arad) şi 9 oraşe (Chişineu Criş, Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Ineu, Sebiş).

Judeţul Caraş – Severin are două municipii (Reşiţa Caransebeş) şi oraş (Bocşa, Oraviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu, Anina, Herculane).

Judeţul Hunedoara are 7 municipii (Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petroşani, Vulcan) şi 7 oraşe (Aninoasa Călan Geoagiu Haţeg Petrila Simeria Uricani).

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Timiş are 2 municipii (Timişoara şi Lugoj) şi 8 oraşe: Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, Deta, Ciacova, Recaş şi Gătaia.

Organizarea administrativă a Regiuniii Vest este dată în tabelul 1.2.3.1 Tab.1.3.1. Organizarea administrativă a Regiunii Vest

Judeţ

Suprafaţa totală km2

Densitate populaţie loc/km2

Nr. oraşe şi

municipii

Nr. municipii

Nr. comune Nr. sate

Arad 7754 59 10 1 68 270 Caraş - Severin 8520 38,1 8 2 69 287 Hunedoara 7062 66,3 14 7 55 457 Timiş 8697 77,4 10 2 87 313 Regiunea Vest 32034 60,2 42 12 279 1327


12

În Regiunea Vest, în ultimii ani se poate observa o creştere a numărului de locuitori din municipii şi oraşe. În ceea ce priveşte spaţiul rural, acesta se caracterizează din punct de vedere demografic, printr-o densitate redusă a populaţiei, declin demografic datorat migraţiei şi îmbătrânirii populaţiei, rata mortalităţii relativ ridicată şi o capacitate scăzută de reînnoire demografică. O altă cauză este şi numărul mare de persoane care au plecat la muncă în străinătate, în special în Italia sau Spania. Acest lucru cel mai bine se observă în judeţul Hunedoara, unde doar din Petroşani au plecat în străinătate peste 30.000 de persoane având ca drept consecinţă diminuarea numărului de şomeri din zonă.

Tab. 1.3.2. Repartiţia populaţiei din Regiunea Vest (date din Breviar Regiunea Vest 2009)

Judeţ Nr.total de persoane

Sex masculin

Sex feminin

Urban (ambele sexe)

Rural (ambele sexe)

Arad 457713 220355 237358 253437 204276 Caraş - Severin 327579 159654 167925 184693 142886 Hunedoara 472284 229400 242884 362732 109552 Timiş 666866 319587 347279 418541 248325

La nivelul Regiunea Vest locuiesc 1.924.442 de persoane, din care în mediul urban locuiesc 1.219.403 persoane, ceea ce reprezintă 63,3%, iar în mediul rural locuiesc 705.039 persoane, ceea ce reprezintă 36,7%.


13

CAPITOLUL 2. ATMOSFERA

Atmosfera, cuvânt de origine greacă (athmos = aer şi spherein = sferă, înveliş), denumeste învelişul gazos, de aer, al Pământului. Atmosfera planetei noastre este practic gazoasă, conţinând însă şi urme de substanţe solide, prezente în stare fin divizată. Ea conţine azot (sau nitrogen) bimolecular - N2 în proporţie de aproape 4/5 (78,2 % volume), oxigen bimolecular - O2 (20,5 % volume), argon - Ar (0,92 % volume), bioxid de carbon - CO2 (0,03 % volume), ozon, oxigen trimolecular - O3 şi alte gaze, praf, fum, particule în suspensie, etc. Atmosfera este un înveliş subţire (aproximativ 1000 km), alcătuită din mai multe straturi distincte, diferite prin compoziţie şi temperatură:

• Troposfera: situată între 0 şi 15 km, cu o descreştere a temperaturii până la –60o C. La nivelul acestui strat are loc cea mai mare parte a fenomenelor meteorologice. În general, dispersia poluanţilor are loc în stratul de jos al troposferei, numit stratul limită planetarsituat între 0 şi 3 km altitudine;

• Stratosfera: situată între 15 şi 50 km altitudine cu o creştere a temperaturii până la 0oC. La nivelul acestui strat, între 25 şi 30 km, ozonul are concentraţia maximă ;

• Mezosfera: între 50 şi 85 km, cu o descreştere a temperaturii care ajun ge până la –100oC;

• Termosfera : de la 85 km în sus, temperatura creşte în permanenţă până la 1000oC.

Fenomenele de poluare atmosferică care ne interesează au loc aproape exclusiv în troposferă şi, în mod deosebit, în stratul limită al acesteia.

Un aer curat este o componentă esenţială a unei vieţi de înaltă calitate. Strategia Naţională pentru Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr.731/2004,

descrie situaţia până în prezent în ceea ce priveşte calitatea aerului în România, precum şi obiectivele de urmărit în vederea îmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului ambiental până în anul 2013. Strategia este structurată pentru două perioade de timp:

- 2004 – 2006: perioada de pre-aderare a României la Uniunea Europeană; - 2007 – 2013: perioada în care România este deja stat membru al UE.

Obiectivele principale ale strategiei sunt următoarele: 1. menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 2. îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 3.adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier; 4.îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu. Principalii poluanţi atmosferici sunt următorii :

- Compuşii acidifianţi: oxizii de sulf şi de azot - Compuşii oxidanţi: dioxid de azot, ozon - Compuşii din particule: particule de tip PM10 şi PM2,5 - Compuşii organici: COVNM cu impact asupra păturii de ozon sau direct asupra

sănătăţii umane, cum ar fi benzenul - Compuşii contaminanţi: metale grele, anumiţi compuşi organici, compuşi azotaţi


14

- Compuşii cu efecte la nivelul planetei: gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, în principal, dar şi ozon, protoxid de azot, metan, anumiţi compuşi halogenaţi) sau care au impact asupra stratului de ozon (clorofluorocarburi, hidroclorofluorocarburi).

În continuare, aceştia vor fi analizaţi din punct de vedere al prezenţei lor în aer ca emisii şi ca şi constituenţi ai aerului înconjurător, din datele furnizate de agenţiile locale pentru protecţia mediului din regiunea Vest: APM. Arad, APM. Caras Severin, APM. Hunedoara şi APM Timiş. 2.1. EMISII DE POLUANTI ATMOSFERICI 2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant Poluanţii cu efect acidifiant sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul. Acidifierea este fenomenul ce apare ca urmare a faptului că aceşti poluanţi atmosferici sunt transformaţi în substanţe cu caracter acid, sub influenţa umidităţii din aer şi a luminii solare, ceea ce determină scăderea pH-lui depunerilor atmosferice, a solului. Produşii reacţiilor mai sus amintite au efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole. Pe lângă aceasta, oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea fenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic. Problematica acidifierii atmosferei este reglementată la nivel internaţional în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. Acesta impune reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic prin limitarea plafoanelor naţionale de emisii ale unora dintre poluanţi. Protocolul a fost adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 şi a fost ratificat de ţara noastră prin Legea nr.271/23.06.2003. Ulterior a fost emisă HG nr.1879/2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, privind plafoanele de emisie ale acestor poluanţi care transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici. România are obligaţia să respecte plafoanele naţionale de emisie în anul 2010. Calculul cantităţilor emise de poluanţi s-a realizat în conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 524/2000, utilizând aplicaţia CORINVENT şi metodologia CORINAIR. Emisii de dioxid de sulf

Dioxidul de sulf provine în mare măsură din sectorul energetic. Arderile combustibililor fosili, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, (judeţele Caras Severin şi Hunedoara) industria alimentară, etc, contribuie la emisiile de SO2. O altă sursă importantă de poluare o constituie instalaţiile mici de ardere din zonele rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se adaugă arderile din industria de prelucrare. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, comparativ cu anul 1990, considerat ca an de referinţă. Din totalul emisiilor pe regiune, 75% provin din judeţul HD unde este concentrată industrie metalurgică şi de prelucrare, pe lângă cea energetică.


15

Tab. 2.1.1.1. Emisii anuale de SO2 (t/an)

Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

AR 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11666 10981

8635,095 CS 20400 20076 19400 19972 19857 19832 19517 2951 874,4114 HD 62800 403300 154400 79900 54100 43400 41600 45600 39687,27 TM 10900 8610 9246 4373 3973 3333 3900 3550 3686,876 Regiunea Vest

109936 447932 194756 118354 91239 78398 76683 63052 52883,65

0

100000

200000

300000

400000

500000

tone

/an

2000 2002 2004 2006 2008

Emisii dioxid de sulf

16%2%

75%

7%AR

CS

HD

TM

Fig. 2.1.1.1. Evoluţia emisiilor de SO2 Fig. 2.1.1.2. Contribuţia judeţelor la emisiile de SO2 - 2008

Pe baza calculelor efectuate cu modelul CORINVENT, după realizarea inventarului de emisii pe anul 2008, s-au centralizat datele respective la nivelul regiunii. Activităţile sunt clasificate pe grupe pe baza codurilor SNAP.

Tab. 2.1.1.2. Emisii totale de SO2 în Regiunea Vest (t/2008)

Grupa Activitate SO2 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 49573,627 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 893,142 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 967,153 GRUPA 4 Procese de producţie 1,248 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 1401,963 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 46,242 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,227 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. GRUPA11 Alte surse 0,043 TOTAL 52883,647 Ponderea grupelor de activităţi la totalul emisiilor de SO2 este redată în tabelul 2.1.1.2. Începând din anul 2001, cantităţile de emisii de SO2 sunt în descreştere, motivaţia fiind restrângerea activităţilor industriale. Grupa 1: Arderi în energii şi industrii de


16

transformare contribuie cu 90% la emisiile de SO2 în 2007. In 2008 acest procent a crescut la 93,7%. Emisii de oxizi de azot (NOx)

Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de arderile energetice, industriile de transformare şi traficul rutier. Pentru anul 2008, la nivelul regiunii, principala contribuţie o are judeţul HD, cu 53,5%, procent mai mic decât cel din 2007. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere, la nivel naţional, a emisiilor de oxizi de azot cu 20%, comparativ cu nivelul de emisii al anului 1990, considerat ca an de referinţă.

Tab.2.1.1.3. Emisii anuale de NOx (t/an)

Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 6893 6075 3710 7514 10013 4839 5806 1001 4811,345

Caras Severin 5984 3275 3756 4336 3884 3951 3353 2297

2432,754 Hunedoara 707300 488300 151400 91000 14800 14800 14200 15826 13523,96 Timiş 5120 3120 4149 1291 1380 1320 2967 3358 4500,939

Regiunea Vest

725297 500770 163015 104141 30077 24910 26326 22482 25269

0100000200000300000400000500000600000700000800000

tone/an

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii oxizi de azot

19%

9%

53%

19%ARCSHDTM

Fig. 2.1.1.3. Evoluţia emisiilor de NOx Fig. 2.1.1.4. Contribuţia judeţelor la emisiile de NOx – 2008

Tab.2.1.1.4. Emisii totale de NOx în Regiunea Vest (t/2008)

Grupa Activitate NOx GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 12002,416 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 1866,835 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 2053,861 GRUPA 4 Procese de producţie 39,694


17

GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 0,834

GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 2,548 GRUPA 7 Transport rutier 8602,569 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 664,244 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 5,603

GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 30,204

GRUPA 11 Altele 0,189 TOTAL 25269,007

Aportul principal la aceste emisii îl au grupele de activiţăţi1 şi 7. Grupa 1: Arderi în

energii şi industrii de transformare a scăzut ca pondere în 2008 faţă de 2007 , de la 59,8% la 47,5%, iar grupa 7: Transport rutier s-a dublat ca pondere: de la 14% la 34%.

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de amoniac

cu 30% comparativ cu nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă. Principala sursă de poluare cu amoniac o constituie agricultura, mai ales prin

depozitarea şi fermentarea dejecţiilor provenite de la animale. In cadrul procesului de fabricatie a amoniacului se produc şi emisii nedorite. In judeţul Arad acest fenomen s-a întâlnit la SC Archim SA, dar operatorul nu mai funcţionează. De asemenea, managementul defectuos al deşeurilor, în anumite condiţii de umiditate şi temperatură, constituie o sursă de emisii de amoniac. Tab. 2.1.1.5. Emisii anuale de NH3 (t/an) Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 4625 4953 5055 5261 4795

4798,557

Caras Severin 3042 3712 3789 5951 5236 5805 5349 3851 3894,842

Hunedoara 593000 661400 3400 900 500 1000 801 4962 4585,617

Timiş 6270 5020 4864 9295 4834 5179 5238 6295 6408,569

Regiunea Vest

20771 15523 17039 16659 19903 19687,59


18

05000

10000150002000025000

tone/an

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii amoniac

25%

20%23%

32% ARCSHDTM

Fig. 2.1.1.5. Evoluţia emisiilor de NH3 Fig. 2.1.1.6. Contribuţia judeţelor la emisiile de NH3 – 2008 Tab.2.1.1.6. Emisii totale de NH3 în Regiunea Vest (t/2008) Grupa Activitate NH3 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 0,385 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 110,581 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 0,809 GRUPA 4 Procese de producţie GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,087 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 1512,740 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 18062,938 GRUPA 11 Alte surse 0,043 TOTAL 19687,583 Faţă de anul 2007 se înregistrează o uşoară scădere a nivelului emisiilor de amoniac, dar tendinţa crescătoare ce începe din anul 2004 se menţine. Cauza poate consta în defectuoasa gospodărire a dejecţiilor din agricultură şi a deşeurilor. Ponderea grupei 10 de activităţi: Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite, de 91%, se menţine în ultimii ani analizaţi. 2.1.2. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili nemetanici influenţează valoarea concentraţiei de ozon troposferic, dăunător pentru sănătatea umană şi vegetaţie. Alături de NOx, aceştia sunt substanţe precursoare ale ozonului la nivelul solului. Sursele principale ale emisiilor de compuşi organici volatili sunt: utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi folosirea benzinei şi motorinei, depozitarea carburanţilor şi distribuţia acestora de la terminale la staţiile de benzină. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 presupune o reducere a emisiilor de compuşi organici volatili cu 15% faţă de nivelul de emisii aferent anului 1990, considerat ca an de referinţă.


19

Tab.2.1.2.1. Emisii anuale de COV nemetanici (t/an)

Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 12380 5137 3471 14974 14419 7804 8157 5563

7646,447

Caras Severin 9450 8450 7880 7440 13720 23620 23690 15895 16558,92

Hunedoara 7000 5200 5100 10110 12445 7733,929

Timiş 30200 1450 1416 4032 2076 2509 3906 4075 5489,381

Regiunea Vest 33446 35415 39033 45863 37978 37428,68

01000020000300004000050000

tone

/an

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii compuşi organici volatili nemetanici

20%

44%

21%

15%ARCSHDTM

Fig. 2.1.2.1.. Evoluţia emisiilor de COVNM Fig.2.1.2.2. Contribuţia judeţelor la emisiile de COVNM – 2008 Tab.2.1.2.2. Emisii totale de COV nemetanici în Regiunea Vest (t/2008) Grupa Activitate COVNM GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 1538,783 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 6864,827 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 324,726 GRUPA 4 Procese de producţie 374,675 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 1008,438 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse 5516,251 GRUPA 7 Transport rutier 6957,238 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 109,256 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 36,635 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 74,759 GRUPA 11 Alte surse 14623,085 TOTAL 37428,679 Cantitatea anuală de emisii este în uşoară descreştere.

2.1.3. Emisii de metale grele Legea nr. 271/2003 ratifică şi protocoalele Covenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi care au fost adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 referitoare la poluanţi organici persistenţi (POPs) şi metale grele (Hg, Cd şi Pb).


20

Anul de referinţă pentru reducerea emisiilor totale de POPs şi metale grele este 1989.

Metalele grele reprezintă acele metale sau, în unele cazuri, metaloizi şi compuşii lor care sunt stabili, au o densitate mai mare de 4,5 g/m3. Printre acestea, plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cele mai toxice.

Mercurul se utilizează la fabricarea bateriilor, a echipamentelor de măsură şi control, a aparatelor electrice, a becurilor electrice, în industria farmaceutică, în domeniul dentar. Dintre procesele de recuperare, distrugere, reciclare, în urma incinerării ajung cele mai mari cantităţi de mercur în aerul ambiental.

Cadmiul provine din activitatea :Instalaţii de ardere neindustriale şi, mai ales 62%, din Arderi in industria de prelucrare.

Emisiile acestor metale sunt transportate, prin intermediul pulberilor, ele putând deteriora ecosistemele de importanţă economică şi ecologică sau având efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, în urma bioacumulării.

Sursa poluării cu metale grele o constituie arderile în industria de prelucrare : Pb în proporţie de 44,8%, Cd în proporţie de 83,8% în 2007 şi 62,3% în 2008, iar Hg -75,8% în 2007 şi 79,5% în 2008. Tab. 2.1.3.1. Emisiile totale de mercur şi cadmiu în Regiunea Vest (kg/an)-2008

Grupa Activitate Mercur Cadmiu GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 52,440 1,516 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 14,280 18,039 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 298,166 52,937 GRUPA 4 Procese de producţie 0,0486 0,973

GRUPA 5 Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse

GRUPA 7 Transport rutier 4,118 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,103 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 10,257 7,260

GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

Grupa 11 Alte surse TOTAL 375,193 84,956

Tab.2.1.3.2 Evoluţia emisiilor de cadmiu şi mercur, kg/an

Judeţul 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 76,25 91,01 95,06 79,26 67,39

Caras Severin 97,79 97,24 585,12 89,00 31,83

Hunedoara 818,35 241,18 315,23 398,24 342,17

Timiş 44,51 23,41 30,51 26,21 18,73

Regiunea Vest 1036,9 452,84 1025,92 592,71 460,12


21

0

200

400

600

800

1000

1200

kg/a

n

2004 2005 2006 2007 2008

Emisii cadmiu şi mercur

Fig. 2.1.3.1. Evoluţia emisiilor de cadmiu şi mercur

2.1.4. Emisii de plumb

Tab. 2.1.4.1. Emisiile totale de plumb în Regiunea Vest (kg/an)-2008

Grupa Activitate Plumb GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. 12,182 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 153,006 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1910,733 GRUPA 4 Procese de producţie 243,395



GRUPA 7 Transport rutier 6378,594 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 0,002 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 83,567


Grupa 11 Alte surse TOTAL 8781,489

În proporţie de 72,6% cantitea de Pb din atmosferă provine din transportul rutier.

Următoarea activitate cu pondere în emisia de plumb în atmosferă o constituie arderile in industria de prelucrare, cu 21,75%.


22

Tab.2.1.4.1 Evoluţia emisiilor de plumb, kg/an

Judeţul 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 35412,65 95,56 96,66 64,33 56,15

Caras Severin 18303,28 18302,36 4133,39 9293,39 6155,25

Hunedoara 7546,49 7035,94 3383,91 2697,17 2122,56

Timiş 223,82 97,25 432,22 387,33 447,52

Regiunea Vest

61486,24 25531,11 8046,18 12442,22 8781,48

Emisiile de plumb scad pe măsura folosirii pe scară tot mai largă a benzinei fără plumb, ceea ce şi rezultă din analiza evoluţiei acestor emisii pe perioada 2004 – 2008.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

kg/a

n

2004 2005 2006 2007 2008

Emisii plumb

Fig. 2.1.4.1. Evoluţia emisiilor de plumb

La nivelul regiunii Vest, în anul 2008 emisiile de plumb în atmosferă au scăzut faţă de 2007 cu aproximativ 30%.

Figura următoare indică contribuţia celor 4 judeţe ale regiunii Vest la emisiile de plumb ale anului 2008.


23

1%

70%

24%

5%

ARCSHDTM

Fig.2.1.4.2. Contribuţia judeţelor la emisiile de plumb – 2008 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi (POP) sunt substanţe organice care prezintă caracteristici toxice, au capacitatea crescută de bioacumulare în tesuturile grase, fiind liposolubile. Pot avea efecte negative importante asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, atât în apropierea sursei, cât şi la distanţe mari. Aceşti compuşi sunt: hidrocarburile policlice aromatice (HAP), hidrocarburile policlorurate bifenilice (PCB) şi dioxina.

Prin Legea nr. 261/2004, în România s-a ratificat Convenţia de la Stockholm care se ocupă de calitatea mediului şi a sănătăţii umane în contextul existenţei poluanţilor organici persistenţi. Aceştia rezistă degradării în condiţii naturale indiferent de mediul în care se află (atmosferă, apă) şi au timp de înjumătăţire de la câteva zile în aer, la mai multe luni în sol. Tab. 2.1.5.1. Emisiile totale de POP în Regiunea Vest -2008

Grupa Activitate HAP (Mg) PCB (kg) Dioxina (g)

GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 1,01971E-05 8,99179E-08 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 1062,443348 GRUPA 4 Procese de producţie 0,006903784 1,553578



GRUPA 7 Transport rutier GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 2,53024E-05 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 0,0013624 0,065790112



24

Grupa 11 Alte surse TOTAL 0,006939284 0,0013624 1064,06271

Dioxina a provine mai ales din arderile în industria de prelucrare – 99,9% . Evoluţia cantitaţilor de dioxină în regiune este indicată în tabelul 2.1.5.1 Tab.2.1.5.2. Evoluţia emisiilor de dioxină, (g/an) Judeţul 2005 2006 2007 2008 Arad 0,479 13,707 1297,984 1046,507 Caras Severin 1,377 1,295 2,297 1,068 Hunedoara 0,773 0,801 0,589 0,485 Timiş 19,864 20,174 2,072 16,002 Regiunea Vest 22,493 35,977 1302,942 1064,062

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

PAH–rile sunt emise în proporţie de, practic, 100% în procesele de productie. Contribuţii infime au şi grupele de activităţi :Instalaţii de ardere neindustriale şi Alte surse mobile şi utilaje. Arderea incompletă a combustibililor solizi duce la degajarea de HAP. De asemenea, procesele din metalurgia feroasă, de la fabricarea aluminiului pot produce HAP. In gazele de eşapament ale autovehiculelor alimentate cu benzină se găsesc, de asemenea.. Sunt extraordinar de persistenţi, se descompun fotochimic, chimic şi biologic în perioade foarte lungi de timp (ani de zile). Aceasta le oferă posibilitatea de transportare la distanţe mari, sub formă gazoasă şi aerosoli.

Tab.2.1.6. Evoluţia emisiilor de HAP (kg/an)

Judeţul 2005 2006 2007 2008

Arad 7,370 4,506 0,055 0,055

Caras Severin 8,407 2,788 8,449 2,170

Hunedoara 2,436 2,232 5,624 4,713

Timiş 0,0 0,0 0,0 0,0

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

Această clasă de compuşi (PCB) derivă din bifenil şi conţine orice substanţă chimică care conţine molecula de bifenil cu diferite grade de substituţie cu clor(posibil până la 10 atomi de clor). În funcţie de numărul atomilor de clor din moleculă, diferă stabilitatea şi starea de agregare. Clasa este constituită din peste 200 de compuşi. Au proprietăţi speciale în ceea ce priveşte conductivitatea, care este redusă, reacţionează greu cu solvenţii organici, acizii şi bazele. PCB sunt utilizaţi la fabricarea transformatorilor electrici cu rol de lichid izolant şi de răcire, a diferitelor tipuri de condensatori. Sunt folosiţi ca fluide de transfer de căldură, lubrifianţi, etc. Utilizările deschise ale uleiurilor cu PCB nu mai sunt acceptate în statele membre ale UE începând din 1973.


25

Principala sursă de poluare cu PCB, în regiunea Vest, este tratarea şi depozitarea deşeurilor . În ultimii ani , numai în judeţul HD au fost înregistrate emisii de PCB.

Tab.2.1.7. Evoluţia emisiilor de PCB (kg/an)

Judeţul 2005 2006 2007 2008

Arad 0 0 0 0

Caras Severin 0,0015 1,52x10-9 0 0

Hunedoara 0,0027 0,0026 0,0053 0,0013

Timiş 0,0026 0,0047 0 0

Tendinţa descrescătoare a emisiilor de PCB este evidentă: în anul 2008 acestea s-au diminuat faţă de 2007 cu 24,5%. 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

Hexaclorbenzenul (HCB) este un compus obţinut din benzen, prin substituirea atomilor de hidrogen cu clor. Este foarte stabil din punct de vedere chimic, rezistent la biodegradare, în consecinţă persistă îndelungat în factorii de mediu. În aer, remanenţa sa este până la 6 ani, în apă se adiţionează la sedimente şi suspensii, iar în sol, în apa freatică poate exista până la 10 ani. De asemenea, se acumulează în organismele vii.

Este utilizat ca fungicid în agricultură, aceasta este una dintre sursele principale de emisie. Alte utilizări sunt: incinerarea deşeurilor, topitorii de metale neferoase, producerea cimentului, arderea combustibililor, etc.

Tab.2.1.8.1. Emisii de HCB (kg/an)

Judeţul 2008

Arad 40,24

Caras Severin 0

Hunedoara 0

Timiş 0,69

Tab. 2.1.8.2. Emisiile totale de HCB în Regiunea Vest -2008

Grupa Activitate GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transf. GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 40,934265 GRUPA 4 Procese de producţie



GRUPA 7 Transport rutier


26

GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor


Grupa 11 Alte surse TOTAL 40,934265

2.2. Calitatea aerului ambiental În decursul anului 2008 s-a generalizat monitorizarea automată a calităţii aerului în toată ţara, inclusiv în cele 4 judeţe ale regiunii Vest. Aceasta se încadrează în procesul de transpunere a legislaţiei europene în România în ceea ce priveşte gestionarea calităţii aerului înconjurător. În consecinţă, poluanţii monotorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia europeană, iar prin OM nr.592/2002 se impun valorile limită (VL), stabilite în aşa fel încât să se prevină şi să se poată reduce efectele negative ale poluării aerului asupra sănătăţii umane şi a mediului. Staţiile sunt prevăzute cu senzori meteorologici pentru înregistrarea acelor parametri meteorologici care influenţează dispersia poluanţilor şi ajută la explicarea anumitor fenomene de poluare.

Staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului din regiunea Vest, care fac parte din reţeaua naţională, sunt următoarele:

Judeţul Arad: - Staţie de trafic /industrie– staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu

trafic intens; - Staţie de fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta

Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială

Judeţul Caras Severin: - Staţia CS1- amplasată în municipiul Reşiţa – staţie de tip industrial 1, - Staţia CS2 - amplasată în oraşul Oţelu Roşu - staţie de tip industrial 1, - Staţia EM2 - amplasată pe muntele Semenic - staţie de tip EMEP, nepusă în

funcţiune în cursul anului 2008. Judeţul Hunedoara

- Staţia HD 1- staţie fond urban – Deva str. Carpaţi - Staţia HD 2 - staţie fond industrial 1– Deva, Calea Zarandului; - Staţia HD3 - staţie fond industrial 1- Hunedoara, str.Bicicliştilor; - Staţia HD4 - staţie fond industrial 1- Călan, str.Furnalistului

Judeţul Timiş - 2 Staţii de trafic – amplasate în două zone de trafic greu, respectiv TM1

– Calea Şagului şi TM 5 - Calea Aradului. - Staţie industrială TM 4 – amplasată în apropierea zonei industriale din

- sud-estul aglomerării Timişoara, pe str. Astrelor. - Staţie de fond urban TM2 - amplasată în zona centrală a oraşului, în

- Piaţa Libertăţii, la distanţă de surse de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană

- Staţie de fond suburban TM 3 – amplasată în localitatea Carani. Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p – xilen ) şi parametrii meteo.


27

Poluanţii monitorizaţi în staţiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO,O3, PM10 automat (light scattering), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen),parametrii meteo. Poluanţii monitorizaţi în staţiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili ( benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen). - Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen) şi parametrii meteo. În tabelul următor se redă situaţia centralizată privind numărul de analize, captura de date brute şi validate din staţiile automate de monitorizare din regiunea Vest. Tab.2.2.1. Situaţia centralizată a capturii datelor de la staţiile de monitorizare automată

Date brute/an

Date validate/an Punct de prelevare

Tipul staţiei

Tip poluanţi analizaţi

Nr. analize

Captură date%

Nr. analize

Captură date%

AR1 Pasaj

MIcalaca

Trafic/ind NO2 SO2 CO

PM10 COV Ozon

4586 1327 4730 3539

0 4655

74,72 90,35 86,43 75,37

0,00 76,01

4017 1286 4114 3255

0 4187

67,98 87,70 79,71 62,91

0,00 70,97

AR2 Str. Fluieraş

nr.10

Fond urban

NO2 SO2 CO

PM10 Ozon PM 2,5

6483 8142 8284 7225 7958

537

78,32 90,51 92,06 87,45 88,57 72,50

5201 6518 7870 6914 6495

537

59,17 74,19 89,55 85,90 73,94 72,10

HD – 1 Deva,

str. Carpaţi

fond urban

NOx/NO2 SO2 CO O3

PM10 COV Pb

7038 6197 6506 6926 6380 3535

0

80,1 70,5 74,0 78,8 72,6 40,2

0

2341 3498 5716 4859 5323 1174

0

26,6 39,8 65,0 55,3 60,5 13,3

0

HD - 2 Deva, Calea Zarandului

fond industrial

NOx/NO2 SO2 CO O3

PM10 Pb

7616 7902 7902 6947 7917

0

86,7 89,9 89,9 79,0 90,1

0

6263 7492 6909 3005 7396

0

71,3 85,2 78,6 34,2 84,1

0

HD-3 Hunedoara,

str.Bicicliştilor

fond industrial

NOx/NO2 SO2 CO O3

PM10 Pb

6870 7035 7125 7105 6249

0

78,2 80,0 81,1 80,8 71,1

0

3833 4837 5993 5286 5623

0

43,6 55,0 68,2 60,1 64,0

0


28

HD-4 Călan,

str.Furnalistului

fond industrial

NOx/NO2 SO2 CO O3

PM10 Pb

8107 8169 6023 8150 7484

0

92,2 92,9 68,5 92,7 85,2

0

7693 6630 4887 7015 7076

0

87,5 75,4 55,6 79,8 80,5

0

TM1 Calea Şagului

trafic NOx/NO2 SO2 CO

PM10 COV- Benzen

3767 4127 4113 3874 2202

42,89 46,85 46,82 44,14 24,92

2386 3182 2935 3304 134

27,34 34.99 33,46 37,66 1,50

TM2 P-ţa Libertăţii

fond urban

NOx/NO2 SO2 CO

PM10 Ozon

COV- Benzen

4746 4734 4662 4585 3398 3958

54,08 53,93 53,13 53,44 24,05 44,86

3702 4262 3376 4390 2689 514

42,18 48,43 38,33 50,08 30,44 5,75

TM3 Carani

fond suburban

NOx/NO2 SO2 CO

PM10 Ozon

COV- Benzen

3110 3387 3393 3054 3139 3273

35,52 38,68 38,73 34,88 50,47 37,38

2395 2776 2981 3025 2480 822

27,37 31,79 34,09 34,57 28,27 9,29

TM4 Str. I. Bulbuca

Industrial NOx/NO2 SO2 CO

PM10 Ozon

COV- Benzen

2620 2478 1044 2445 1728 2662

29,63 28,05 11,7

27,57 19,42 30,11

1814 1965 831

2439 1343 1181

20,53 22,28 9,30

27,50 15,10 13,31

TM5 Calea Aradului

trafic NOx/NO2 SO2 CO

PM10 COV- Benzen

1387 3229 2776 2965 3242

28,92 36,94 18,79 33,73 36,89

663 2974 2331 2637

0

7,48 34,03 26,68 30,02

0

Aceeaşi situaţie pentru staţiile din judeţul CS este următoarea: Tab.2.2.2. Situaţia capturrii datelor prelevate de la staţiile de monitorizare tip industrial 1 din judeţul CS

Captura de date (%) Staţia automată Brute Validate

Total date validate Observaţii

CS1 – Reşiţa NO2

76,90 48,50 4260 Date

validate pe 1 h

CS1 – Reşiţa SO2

61,20 41,40 159 Date

validate pe 24 h

CS1 – Reşiţa PM10

81,10 53,00 194 Date

validate pe 24 h


29

CS1 – Reşiţa

CO 60,90 46,40 178

CS2 – Oţelu Roşu

NO2 54,90 44,10 3881

Date validate pe

1 h CS2 –

Oţelu Roşu SO2

51,60 42,60 163 Date

validate pe 24 h

CS2 – Oţelu Roşu

PM10 50,50 37,90 139

Date validate pe

24 h CS2 –

Oţelu Roşu CO

22,60 19,50 72

La majoritatea staţiilor captura de date a fost insuficientă, mult sub valorile impuse de legislaţia în vigoare, pentru ca interpretarea lor să se facă corect, coerent şi complet. Cauza principală constă în faptul că staţiile nu funcţioneaza corespunzător, chiar dacă personalul care se ocupă de ele este bine instruit şi conştiincios.

În regiunea Vest au continuat şi măsurătorile care au la bază metodele specificate în STAS 12574/87, metode bazate pe absorbţia poluanţilor în soluţii caracteristice, ulterior analizate spectrofotometric.

Analizoare automate pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatură cu reţeaua de monitorizare recent înfiinţată, există în următoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – ozon; - A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 (şi NH3) ; - A.P.M. Hunedoara – PM10; - A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10. Reţeua de monitorizare a calităţii aerului care funcţionează şi furnizează datele în

Regiunea Vest este compusă, în prezent, din următoarele staţii şi puncte de prelevare permanente:

- judeţul Arad : 2 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile. - judeţul Caraş Severin : 4 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru SO2, NOx, O3 (Ord.592/2002) 1 analizor automat NH3 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). 13 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) - judeţul Hunedoara : 9 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 12 puncte prelevare pulberi in suspensie ( STAS 12574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002).


30

- judeţul Timiş : 2 staţii de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 2 prelevatoare PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile. Din cauze tehnice acestea nu au funcţionat permanent. În tabelul 2.2.3. sunt centralizate datele rezultate din acest sistem de monitorizare a

calităţii aerului, pe perioada anului 2008, la nivelul regiunii Vest.

Tab.2.2.3. Tabel centralizator al analizelor de calitatea aerului efectuate în 2008

Nr. crt. Indicat. UM

STAS 12574 sau O.M. 592

Nr. total probe

Nr. probe ce dep. CMA/VL/praguri♦

Minima masurat

ă

Maxima masurat

ă

Conc. medie

Obs.

1. NO2 mg/m3 STAS 12574

2863 0 0,00 CS. 0,044 TM ianuarie

0,0105 AR,CS, HD, TM

2. SO2 mg/m3

“

2863 0 0,0 HD 0,013 HD decemb.

0,002 AR,CS, HD, TM

3. NH3 mg/m3

“ 782 0 0,001

HD,TM 0,097 TM august

0,019 CS, HD,TM

4. NOx µg/m3 O.M. 592

7812 0 0,0 CS 195,4 TM noiemb.

24,12 CS,TM

6. SO2 µg/m3 “ 13336 0 0,0 CS,TM

131 CS ianuarie

2,34 CS, TM

7. CO mg/m3 “ 7743 0 0,0 5,6

noiemb. 0,59 TM

8. O3 µg/m3

“ 12920 0 0,25 CS 179,2

TM mai

41,17 TM CS

9. Pulberi in suspen-sie

mg/m3 STAS 12574

2932 182 (6,2%)

0,0 HD 0,261 (174,4%) TM octomb.

0,99 AR,CS, HD,TM

10. PM10 µg/m3 O.M. 592

740 192 (25,9%)

7,2 HD 154,48 (308,9%) TM octomb.

41,43 CS, HD, TM

11. Pulberi sedimen-tabile

g/m2/ luna

STAS 12574

927 80 (8,6%)

0,69 TM 58,87 (346,3%) HD

9,0 AR, CS, HD, TM


31

2.2.1. Dioxidul de azot

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de azot, s-a efectuat în anul

2008, astfel: - prin monitorizare continuă automată conform cu Ord.592/2002. Din tabelele nr.

2.2.1. şi 2.2.2 se poate deduce că funcţionarea staţiilor nu a asigurat o captură suficientă de date pentru a se putea aprecia corect datele de calitatea aerului înregistrate, prin compararea cu valorile limită din OM 592/2002. Astfel, în judeţul AR s-au putut calcula medii orare lunare doar pentru 5 luni la staţia AR 1 şi pentru 8 luni la staţia AR2. In judeţul CS captura datelor validate (48,5% la CS1 şi 44,1% la CS2) având valoare mică, situaţia este asemănătoare cu cea din judeţul AR. In judeţul HD, la staţia HD 1 captura de date, de asemenea, nu a fost suficientă pentru calculul unei medii anuale. La staţiile HD2, 3 şi 4 aceste medii au putut fi calculate şi se sitează mult sub VL (VL = 46,7 µg/mc/an). In judeţul TM, pentru perioadele de funcţionare continuă şi corespunzătoare, s-au înregistrat 15 depăşiri ale VL orare (VL orară - 233,33 µg/mc pentru 2008) la staţia TM2 şi 33 depăşiri ale VL orare la staţia TM5.

- prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987 – pe parcursul anului 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA (STAS 12574/87).

În tabelul 2.2.1.1. sunt prezentate concentraţiile medii anuale de NO2, exprimate în mg/m3 (STAS 12574/87), ale probelor de 24 ore, în judeţele regiunii,

Tab.2.2.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2, mg/m3

AR CS HD TM 1996 0,009 0,007 0,006 1997 0,010 0,009 0,010 1998 0,011 0,010 0,005 1999 0,015 0,011 0,010 0,005 2000 0,013 0,012 0,008 0,006 2001 0,010 0,013 0,007 0,006 2002 0,007 0,019 0,009 0,004 2003 0,007 0,016 0,006 0,003 2004 0,008 0,013 0,006 0,002 2005 0,011 0,014 0,006 0,004 2006 0,010 0,015 0,006 0,005 2007 0,011 0,016 0,005 0,011 2008 0,010 0,018 0,006 0,010


32

Concentraţii dioxid de azot

00,0020,0040,0060,0080,01

0,0120,0140,0160,0180,02

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

mg/

mc

ARCSHDTM

Fig. 2.2.1.1. Evoluţia concentraţiilor de dioxid de azot 2.2.2. Dioxidul de sulf

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu dioxid de sulf, s-a efectuat în anul

2008, astfel: - prin monitorizare continuă automată conform cu Ord.592/2002. Discuţia

referitoare la captura de date de la „dioxidul de azot” – cap. 2.2.2. este valabilă şi la acest poluant. In judeţul AR s-au putut calcula medii lunare la AR1 pentru 2 luni, iar pentru AR2 pentru 7 luni. În judeţul CS, captura de date brute pentru CS1 a fost 41,4% date brute, iar la CS2 a fost de 42,6%. In judeţul HD s-a înregistrat depăşirea VL orare (350 µg/mc ), dar nu şi cea a numărului de depăşiri permise într-un an. In judeţul TM, la nici unul din analizoarele automate pentru SO2 (cele 5 staţii şi la punctul de prelevare amplasat pe Bv. Mihai Viteazul) nu s-au întegistrat depăşiri ale valorilor limită pentru acest poluant.

- - prin prelevare de probe medii de lungă durată (24 de ore), conform cu STAS 12574/1987 – pe parcursul anului 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA .

În tabelul 2.7.1 sunt prezentate concentraţiile medii anuale ale probelor de 24 de ore, de SO2 în judeţele regiunii, exprimate în mg/m3.

Tab. 2.2.2.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2, mg/m3

AR CS HD TM 1996 0,004 0,0043 0,0110 1997 0,003 0,0047 0,0106 1998 0,003 0,0056 0,0073 1999 0,0012 0,0028 0,0038 0,0093 2000 0,0014 0,0038 0,0034 0,0086 2001 0,0003 0,0033 0,0018 0,0076 2002 0,0001 0,0036 0,0021 0,0036 2003 0,0001 0,0069 0,0024 0,0023 2004 0,0003 0,0082 0,0020 0,0046 2005 0,0010 0,0070 0,0020 0,0023 2006 0,0005 0,0063 0,0018 0,0030


33

2007 0,0003 0,0058 0,0019 0,0020 2008 0,00028 0,0055 0,0023 0,0012

Concentraţii dioxid de sulf

00,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,0090,01

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

mg/

mc

ARCSHDTM

Fig. 2.2.2.1. Evoluţia concentraţiilor de dioxid de sulf 2.2.3. Pulberi în suspensie

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu pulberi în suspensie, s-a realizat în

anul 2008 prin monitorizare continuă automată conform cu Ord.592/2002, aplicându-se metoda continuă nefelometrică şi cea prin determinare gravimetrică. PM10 sunt particule cu diametrul mai mic de 10 µ.

În judeţul AR s-a înregistrat o captură mai bună la staţia AR2. Staţia AR1 a funcţionat abia din luna aprilie 2008 şi s-au înregistrat depăşiri ale VL în lunile ianuarie, februarie, octombrie. In judeţul CS, în condiţiile unei capturi scăzute de date validate, s-a înregistrat o frecvenţă a depăşirilor VL de 10,31% la staţia CS1 şi 8% la CS2. In judeţul HD, în perioada în care s-a îndeplinit o captură suficientă, la staţiile HD2,3 şi 4 – staţii de fond industrial, depăşirea VL s-a întâmplat de mai multe ori decât numărul anual de depăşiri permise (35). VL anuală pentru sănătatea umană (40 µg/mc) a fost depăşită la staţia HD4 în oraşul Călan cu 1,5%. In judeţul TM s-au înregistrat depăşiri ale VL zilnice la toate staţiile:

- staţia TM1 – 40 depăşiri (captură de date: 39,8%) - staţia TM2 – 30 depăşiri (captură de date: 52,7%) - staţia TM3 – 19 depăşiri (captură de date: 36%) - staţia TM4 – 43 depăşiri (captură de date: 28,9%) - staţia TM5 – 46 depăşiri (captură de date: 31,4%) - punct de prelevare în afara reţelei automate Mihai Viteazul – 136 depăşiri

(captură de date: 90,71). Valoarea maximă zilnică înregistrată în Timişoara a fost de 154,48 µg/mc – 308,96% faţă de VL.

Acest indicator a mai fost determinat şi în alte puncte de prelevare situate în afara reţelei automate şi în judetele CS şi HD (pe lângă cel din TM, menţionat mai sus). Valoarea maximă orară pe regiune a fost înregistrată în 2008 în luna octombrie, la Timişoara şi a fost de 154,48 µg/mc (308,9% fata de VL din OM 592/2002 = 50 µg/mc). În


34

anul 2007 această maximă s-a înregistrat tot la Timişoara şi a avut valoarea de 222,32 µg/mc (444,4% faţă de VL ), în acelaşi punct de prelevare: Mihai Viteazul.

0

10

20

30

40

50

60

70

%

ian mar mai iul sept noi

PM10 - frecventa depasiri lunare

20072008

Fig.2.2.3.1. Frecvenţa depăşirilor lunare – PM10

Datele care stau la baza graficului din fig. 2.2.3.1. sunt măsurătorile PM10 din afara reţelei automate de monitorizare (date de la CS, HD şi TM) Măsurătorile de pulberi în suspensie conform STAS 12574/87 au continuat în paralel cu cele de PM10. În anul 2008 au fost analizate un număr de 2932 de probe de 24 de ore, din care 182 (6,2%) au depăşit concentraţia maximă admisibilă din STAS 12574/87. Maxima anuală a acestor probe a fost înregistrată la Timisoara, într-o zonă cu trafic intens şi activitate industrială – 0,261 mg/mc (174,4% faţă de CMA). Concentraţia medie anuală pe regiune a fost de 0,99 mg/mc. Altă evaluare a poluării atmosferei cu pulberi este determinarea pulberilor sedimentabile, conform cu STAS 12574/87. In regiune sunt 77 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile (11 - judeţul AR, 15 – judeţul CS, 27 – judeţul HD, 24 – judeţul TM). Au fost prelevate şi analizate 927 probe de pulberi sedimentabile, din care 80 (8,5%) au avut valori care au depăşit CMA. Maxima a fost înregistrată în judeţul Hunedoara – 58,87 g/mp/lună (346,3% faţa de CMA), în zona Zlaşti, în apropierea operatorului SC Talc Dolomită SA. Media anuală pe regiune a fost de 9 g/mp/lună.

La pulberi, depăşirea CMA se înregistrează mai frecvent în lunile de vară, din cauza timpului secetos şi a temperaturilor ridicate. Acest fapt este bine ilustrat de graficele din figurile de mai sus.

2.2.4. Metale grele

Metalele grele se determină din probele de pulberi reţinute pe filtrele folosite la determinarea pulberilor – PM10, prin mineralizarea substanţei solide şi analiza prin spectroscopie cu absorbţie atomică (AAS) a metalului.

În laboratoarele aparţinând de APM Arad şi APM Caraş Severin nu s-au efectuat determinări de metale grele.

La APM Hunedoara a fost analizat plumbul şi cadmiul din probele de PM10 prelevate la sediul APM HD. Valoarea maximă zilnică a plumbului a fost de 0,056 µg/mc, iar media anuală a fost calculată la 0,0013 µg/mc (VL 0,5 µg/mc). Cadmiul nu a fost depistat în probele de pulberi prelevate la Hunedoara.


35

La APM Timiş se analizează plumb în probele de PM10 prelevate pe Bv. Mihai Viteazu, începând cu anul 2005. Valorile medii anuale sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tab.2.2.3.1. Determinări de plumb în atmosferă la A.P.M. Timiş

Plumb Valoarea medie anuală, µg/m3

VL anuală cf. Ord.592/2002

% din VL anuală

2005 0,0490 0,833 5,84 2006 0,0302 0,666 4,53 2007 0,0293 0,500 5,86 2008 0,0237 0,500 4,74

Valorile se situează mult sub VL din OM 592/2002. 2.2.5. Monoxidul de carbon

În regiunea Vest monoxidul de carbon (CO) a fost determinat în cadrul monitorizării continue din reţeaua de supraveghere a calităţii aerului, deci există date numai din anul 2008. La A.P.M. TM există un analizor Environnement care a funcţionat din anul 2006, amplasat la punctul de prelevare de pe Bv. Mihai Viteazul. În judeţul AR, dintre cele 2 staţii automate, AR1 a intrat în funcţiune doar din aprilie 2008, deci captura la aceasta este prea mică (46,8% date validate). Staţia AR2 a înregistrat o captură corespunzătoare. Valorile sunt mai ridicate în lunile de iarnă, dar nu depăşesc VL din OM 592/2002 (10 mg/m3 valoare maximă zilnică a mediilor mobile pe 8 ore). În judeţul CS, în condiţiile unei capturi necorespunzătoare la ambele staţii, valoarea maximă a mediilor mobile pe 8 ore s-a înregistrat la staţia CS1 – 1,8 mg/m3 fiind mult sub VL de 10 mg/mc. În judeţul HD, concentraţiile medii anuale ale mediilor mobile de 8 ore calculate pe baza înregistrărilor de la cele 4 staţii indică valori care se situează mult sub VL. Intervalul în care se situează aceste valori este: 0,144 – 0,322 mg/m3, cea mai mare medie a fost calculată pentru staţia HD1 amplasată în Deva. În judeţul TM, CO a fost monitorizat în cele 5 staţii ale reţelei şi, în continuare, la punctul de prelevare de pe Bv. Mihai Viteazul. În cadrul reţelei, valoarea maximă a mediilor mobile pe 8 ore a fost înregistrată într-o staţie de trafic – 5,79 mg/m3 ceea ce reprezintă 57,9% din VL a OM 592/2002. Este valoarea maximă pe regiune pentru anul 2008. 2.2.6 Benzenul

În Regiunea Vest, benzenul a fost analizat prin reţeaua automată numai în judeţele HD şi TM. În judeţul AR staţia de trafic AR1, dotată cu analizor pentru benzen şi precursori organici ai ozonului, din motive tehnice nu a efectuat măsurători, iar în judeţul CS nu se fac aceste determinări în cadrul reţelei de monitorizare a calităţii aerului. În judeţul HD, din determinările efectuate la staţia de fond urban HD1, VL pentru protecţia sănătăţii umane din OM 592/2002 (6 µg/mc/an în 2008 ) nu a fost depăşită, valoarea respectivă fiind 4,012 µg/m3/an (66,9% din VL). În judeţul TM, în condiţiile unei capturi foarte mici, (1,53% la staţia TM1 până la 13,44% la TM4), media anuală maximă calculată este de 5,51 µg/m3/an (91,8% din VL) la staţia de fond industrial TM4.


36

2.2.7 Amoniacul Analizele de amoniac (NH3) au respectat prevederile STAS 12574/87. Determinarea amoniacului (NH3) a fost organizată în mod diferit în judeţul AR şi judeţele CS, HD, TM. În judeţul AR s-au efectuat determinări de amoniac în sistem de probe de scurtă durată (30 minute). Au fost realizate 176 analize, toate în municipiul Arad, în 5 puncte de prelevare, nu s-a înregistrat nici o depăşire a CMA. În judeţele CS, HD şi TM au fost analizate probe de 24 ore. În Reşiţa, la cele 2 staţii amplasate la CSR şi UCMR, mediile lunare şi cele anuale pentru anii 2007 şi 2008 indică o uşoară îmbunătăţire a situaţiei în timp: media anuală pe 2007 a fost 0,034 mg/m3, iar pentru 2008 - 0,032mg/m3. În ceea ce priveşte media anuală 2008 la cele 2 puncte de prelevare, aceasta a fost cam aceeaşi: 0,033 mg/m3. În judeţul HD, amoniac s-a analizat în municipiul Hunedoara. Media anuală a determinărilor zilnice a fost de 0,0048 mg/mc (în scădere faţă de anul 2007), valoarea maximă anuală fiind de 0,042 mg/m3 , mult sub CMA – 0,1 mg/m3. În judeţul TM s-a prelevat amoniac în Timişoara, în zona industrială Calea Stan Vidrighin. Valoarea maximă zilnică pentru anul 2008 a fost de 0,097 mg/m3 (97% din CMA) în luna august. Mediile lunare au luat valori între 0,01 şi 0,07 mg/m3. Poluarea cu amoniac nu constituie o problemă în regiunea Vest, valorile măsurate situându-se mult sub concentraţia admisibilă indicată de STAS 12574/87. 2.2.8. Ozonul

Ozonul se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV care este dăunătoare organismelor vii. Are molecula formată din 3 atomi de oxigen (O3) şi ia naştere în cadrul unor reacţii fotochimice care au loc între anumiţi poluaţi emişi în atmosferă (precursori) şi oxigenul din aer.

Dintre precursori, cei mai prezenţi sunt oxizii de azot. În atmosferă NO2 se descompune şi unul dintre produşii de reacţie, foarte reactiv, reacţionează cu oxigenul din aer, rezultând ozonul. Aceste reacţii au loc în prezenţa componentei ultraviolete a radiaţiei solare. Rezultă de aici, că poluarea cu dioxid de azot este dăunătoare din două puncte de vedere: cel al efectului NO2, deja menţionat, şi cel al producerii de O3. Alta clasă de precursori sunt compuşii organici volatili. Sursele de emisie pentru precursorii ozonului sunt, în general: arderea combustibililor, în surse fixe şi mobile, depozitarea şi distribuţia benzinei, utilizarea solvenţilor organici, etc. Dacă se înregistrează depăşiri ale pragurilor din OM nr.592/2002 referitoare la ozon, se vor studia sursele de emisii ale substanţelor precursoare ale acestuia.

Fiind un compus a cărui formare depinde de prezenţa razelor solare concentraţia lui creşte în timpul în timpul zilei sub influenţa razelor solare, iar pe parcursul anului cele mai mari valori ar trebui să se înregistrează în timpul verii.

În judeţul Arad, ozonul a fost monitorizat în ambele staţii AR1 şi AR2, dar captura de date nu a fost satisfăcătoare:

- AR1 captura 52,9% captură date brute, 47,6% date validate (timp de funcţionare 4 luni),

- AR2 90,5% captura date brute şi 73,9% date validate. Staţia AR1 a funcţionat 4 luni, iar AR2 – 9 luni.

Din datele furnizate de APM AR se trage concluzia ca luna cu cele mai mari valori a fost luna iulie, când mediile lunare ale valorilor medii orare au fost cele mai mari: 58,6 µg/m3 în staţia AR1 şi 79,3 µg/m3 la staţia AR2, situate mult sub pragurile din OM 592/2002.


37

În judeţele CS şi TM monitorizarea ozonului a fost realizată şi în cadrul staţiilor iniţiale de prelevare a probelor de aer. In judeţul CS media anuală a probelor de 24 h analizate în această reţea a fost de 85,11µg/mc.La staţiile CS1 şi CS2 din reţeaua de monitorizare automată, în condiţiile unei capturi mici, la staţia CS2 au fost înregistrate 23 probe cu concentraţii ce depăşeau nivelul valorii ţintă. Maxima mediilor de 8 ore pe an a fost 112 µg/m3 la CS1 şi 154,1 µg/m3 la CS2 (128,4% din valoarea ţintă).

În judeţul TM concentraţiile măsurate în zona centrală, în punctul de pe Bv. Mihai Viteazul, cea mai mare concentraţie medie orară a fost de 166,2µg/m3, în luna august, în intervalul orar 15:00 – 16:00, ce reprezintă 92,3% din valoarea pragului de informare. Dintre staţiile reţelei automate, TM2 (fond urban), TM3 (fond suburban), TM4 (fond industrial) la staţia TM3 s-au înregistrat valoare maximă orară - 124,64 µg/mc şi valoarea maximă a mediilor de 8 ore - 103,1 µg/m3 (85,92% din valoarea ţintă recomandată de OM 592/2002).

În judeţul HD din cele 4 staţii de monitorizare automată a calităţii aerului s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor din OM 592/2002 referitoare la ozon. La staţia din oraşul Călan, de fond industrial – HD4 – s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă.

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului

Evoluţia în timp a calităţii aerului ambiental în regiunea Vest se poate realiza, în acest moment, numai pe baza analizelor efectuate în vechiul sistem manual de prelevare şi analizare. Datele din reţeaua de monitorizare automată a calităţii aerului sunt de dată recentă, incomplete şi insuficiente pentru a se putea trasa o evoluţie.

De aceea, la analiza care urmează, s-au avut în vedere mai ales valorile stabilite pe baza metodelor indicate prin STAS 12574/87.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale CMA la indicatorii SO2 şi NO2 în ultimii ani. La indicatorul NO2 se observă o tendinţă de creştere a concentraţiilor medii anuale în toate judeţele, una din cauze poate fi numărul de autoturisme care este în creştere.

Concentraţii medii anuale dioxid de azot

Regiunea Vest

00,005

0,010,015

2001

2003

2005

2007

mg/

mc

Concentraţii medii anuale dioxid de sulfRegiunea Vest

0

0,001

0,002

0,003

0,004

0,005

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

mg/

mc

Fig. 2.2.9.1. Evoluţia concentraţiilor medii Fig.2.2.9.2. Evoluţia concentraţiilor medii

anuale de SO2 anuale de NO2 Tendinţa concentraţiei de dioxid de sulf este descrescătoare, în concordanţă cu faptul că se înlocuiesc în măsură tot mai mare combustibilii fosili cu conţinut ridicat de sulf. Aceeaşi tendinţă o au şi emisiile de dioxid de sulf la nivelul regiunii Vest. În ceea ce privesc pulberile: în suspensie, PM10, sedimentabile maxima anuală a concentraţiilor acestora este în scădere, chiar dacă acest fapt nu este evident.


38

Tab.nr.2.2.9.1. Concentraţia maximă anuală a diferitelor categorii de pulberi în regiunea Vest

UM 2006 2007 2008 Pulberi în suspensie mg/m3 0,356 0,332 0,261

PM10 µg/m3 252,5 222,32 154,5 Pulberi

sedimentabile g/m2/lună 69,97 72,13 58,87

Pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile au fost analizate conform STAS 12574/87, iar PM10 conform OM 592/2002. Bineînţeles, că metoda cea mai modernă şi pe baza căreia se determină concentraţia cea mai apropiată de realitate este cea de determinare a PM10. Rezultatele analizelor efectuate cu această metodă provin în majoritate din judeţul TM. Studierea mediilor anuale pe regiune indică o situaţie mai apropiată de realitate – tabelul nr. 2.2.9.2. Nivelul pulberilor este în creştere, mai ales din cauza traficului în judeţele AR , CS, TM şi din cauza industriei ceramice în judeţul HD.

Tab.2.2.9.2. Concentraţia medie anuală a diferitelor categorii de pulberi în regiunea Vest

UM 2007 2008 Pulberi în suspensie mg/m3 0,1 0,99

PM10 µg/m3 40,15 41,43 Pulberi

sedimentabile g/m2/lună 9,93 9,0

0

24

68

10121416

%


Pulberi in suspensie - frecventa depasiri lunare

200620072008

010203040

%


Pulberi sedim entabile - frecventa depasiri lunare

2006

2007

2008

Fig.2.2.9.3. Frecvenţa depăşirilor Fig.2.2.9.4. Frecvenţa depăşirilor lunare la lunare la pulberi în suspensie pulberi sedimentabile Reprezentările grafice din fig.2.2.9.3. şi 2.2.9.4. indică o frecvenţă semnificativă a depăşirilor de CMA la categoriile de pulberi în suspensie şi sedimentabile în ultimii 3 ani, mai ales pe perioada verii. Din evaluarea calităţii aerului ambiental, realizată de laboratoarele APM-urilor în 2007, unele depăşiri ale CMA la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile, a VL la PM10, au fost cauzate de activitatea insuficient controlată a unora dintre operatori. De exemplu, în judeţul HD, în 2 din punctele de prelevare a pulberilor sedimentabile


39

amplasate în localitatea Zlaşti s-au înregistrat depăşiri ale CMA din cauza Fabricii de var ce aparţine de SC ArcelorMittal SA. Situaţia este asemănătoare în cazul punctului de prelevare pulberi sedimentabile amplasat în Hunedoara, str. Voinii, depăşirile fiind cauzate de prezenţa în apropiere a aceleaşi fabrici şi a unei cariere de piatră. O altă sursă de poluare, menţionată de toate APM-urile o constituie traficul rutier. Alături de poluarea aerului, nivelul zgomotului este mult mărit din această cauză O serie de probleme sunt cauzate de deponeurile de deşeuri menajere (Reşiţa, Caransebeş Bocşa , Oţelu Roşu – judeţul Caraş Severin, Parţa . judeţul Timiş) sau industriale (halda de cenuşă CET Timişoara , halda de steril Moldova Nouă), unele chiar radioactive (Ciudanoviţa, judeţul Caraş Severin). În judeţul Caraş Severin, mai există problemele create de exploatarea cărbunelui, de prezenţa staţiilor de mixturi asfaltice. 2.10. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului (se vor face referiri şi la aspecte privind poluarea aerului în zonele urbane) Rezolvarea poluării produse de traficul rutier este, în mare măsură, de competenţa primăriilor şi a poliţiei, pentru că o primă rezolvare ar fi devierea, mai ales, a traficului greu, cu evitarea centrului localităţilor şi a zonelor de locuinţe. În faza următoare se impune construirea de centuri, pentru a se impune circulaţia pe la periferia oraşelor, în zone mai puţin populate. În judeţul Arad, s-au dat în folosinţă 2 tronsoane din centura care urmează să înconjoare municipiul Arad.

CONCLUZII Calculele emisiilor de poluanţi efectuate de câţiva ani indică o diminuare a emisiilor

de SO2, începând din anul 2004, mai pregnant în judeţele CS şi TM, ceea ce denotă modificări însemnate în sistemul de încălzire domestic, fiind preferat combustibilul gazos. Valorile medii anuale înregistrate la măsurarea SO2 reflectă această realitate. În acelaşi timp, concentraţiile medii anuale de NO2 au tendinţă de creştere începând din anul 2004, ca o dovadă a creşterii parcului rutier şi intensificării traficului. Acest aspect se reflectă şi în valorile semnificative ale pulberilor, determinate pe diferite categorii. Din determinările de calitate a aerului efectuate până în prezent, principalul poluator al aerului este praful provenit din activităţi industriale şi trafic.

Odată cu funcţionarea permanentă şi controlată a reţelei de monitorizare a calităţii aerului în conformitate cu legislaţia impusă de UE, datele de calitate a aerului vor fi mult mai pertinente şi comparabile între judeţe. Interpretarea datelor având în vedere şi datele meteorologice măsurate concomitent va oferi rezultate corecte în ceea ce priveşte poluarea atmosferei.


40

CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE 3.1. Cadru general Manifestări ca: frecvenţa tot mai mare a inundaţiilor, creşterea temperaturii medii a atmosferei, apariţia procesului de deşertificare oferă o imagine a ceea ce poate deveni o stare generală a ambientului nostru. Cauza o constituie efectul de seră, iar rezultatul este încălzirea globală. Gazele cu efect de seră au proprietatea de a absorbi selectiv radiaţia termică emisă de suprafaţa Terrei şi a o redirecţiona, parţial, spre Pamânt, ajungându-se final la încălzirea stratului atmosferic inferior. Această încălzire determină încălzirea planetei şi producerea efectelor nedorite enumerate mai sus.

Domeniul este deosebit de complex prin diversitatea aspectelor şi a implicaţiilor, iar luarea măsurilor nu mai poate fi amânată. Pe baza principiului precauţiei măsurile trebuie să fie imediate şi eficiente. În ultimii ani au fost înregistrate evenimente meteorologice deosebite în întreaga lume: valuri de căldură, inundaţii, uragane, perioade de secetă prelungită. Nici România nu a fost ocolită. Trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variaţii mari de temperatură.

Prezenţa gazelor cu efect de seră în atmosferă au efecte în diverse domenii: agricultură – influenţează culturile de cereale, silvicultură - scăderea productivităţii pădurilor, gospodărirea apelor - efecte probabile asupra volumului precipitaţiilor, aşezări umane – sectorul industrial, comercial, rezidenţial, etc.

La nivel internaţional în 1992, a fost adoptată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite referitoare la Schimbările Climatice (UNFCCC). Ulterior, Protocolul de la Kyoto din 1997 (pe care România l-a ratificat prin L.nr.31/2001) a impus atenţiei limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în statele membre ale UE şi semnatare ale respectivului Protocol, începând cu emisiile de CO2.

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de seră: CO2, CH4, N2O, PFC, HFC şi SF6 sunt specificate în anexa

A a Protocolului de la Kyoto. Natura surselor de poluare este diversă: arderea combustibililor fosili, transportul rutier, activităţile agricole, transportul gazului natural, fermentarea deşeurilor, diferite procese industriale, agricultura.

În momentul de faţă, se iau în considerare emisiile de CO2, iar pentru celelalte gaze cu efect de seră se calculează echivalenţa faţă de acesta.1 tonă de CO2 echivalent este unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potenţialul global de încălzire (GWP) a celor 6 gaze cu efect de seră. CO2 este gazul de referinţă. Puterea de încălzire pe care o manifestă celelalte gaze se calculează prin înmulţirea cantităţilor de emisii cu coeficienţi care indică potenţialul acestora de încălzire în comparaţie cu cel al CO2. Valoarea astfel calculată se va exprima în tone CO2 echivalent. GWP diferă mult de la gaz la gaz. De exemplu, CH4 are GWP 21, iar SF6 23900, în timp ce pentru CO2 se consideră ca GWP este 1.


41

Tab. 3.2.1.. Evoluţia emisiilor anuale de gaze cu efect de seră (mii t/an CO2 Eq.)

Jud. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

AR 3823 4081 3737 3691 3334 3916

CS 1610,2 1769,8 3173,7 3204,6 3630,0 4260,0 3013,1 3213,8

HD 904107,7 32302,9 6042,8 8039,4 7434,8 9060,6 11070,4 8993,7

TM 2199,5 1482,9 697,8 1417,3 1300,5 1519,3 1618,7 1803,9 Reg. Vest 13737,3 16742,3 16102,3 18530,9 19036,2 17927,4

0

5000

10000

15000

20000

mii

to/a

n

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii CO2 echivalent

Gaze cu efect de sera - pondere 2008

0%2%

98%

CO2

CH4

N2O

Fig. 3.2.1. Evoluţia emisiilor de Fig.3.2.2. Gaze cu efect de seră – CO2 echivalent 2008 Din datele inventarelor judeţene de emisii care au la bază aplicaţia CORINVENT au fost extrase emisiile principalelor gaze cu efect de seră.

Tab.3.2.2. Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră în Regiunea Vest,

Anul CO2, mii tone/an CH4, tone/an N2O, tone/an 2000 916968,19 158920,50 29620,23 2001 895725,92 343541,20 190597,65 2002 28944,65 300833,30 4684,50 2003 11370,58 87820,60 2745,83 2004 12289,32 362803,94 3605,94 2005 11498,37 162386,54 2640,56 2006 13010,99 237209,50 2132,92 2007 12544,60 253206,60 4000,32 2008 12424,24 274378,84 4181,63

Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, ponderea cea mai mare o are CO2, după cum se ilustrează în figura 3.2.2.

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon Prin centralizarea datelor din inventarele de emisii judeţene, pe activităţi, au rezultat valorile din tabelul 3.3.1.


42

Tab.3.3.1. Emisii de CO2 în Regiunea Vest, mii t/an

Grupa Activitate CO2 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 5988,938108 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 4212,198203 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 979,0393604 GRUPA 4 Procese de producţie 1,849562 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 0,041901132 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 1124,9661 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 54,3172315 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 62,89074121 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. GRUPA 11 Alte surse Total 12424,24121

Sursele principale de CO2 sunt activităţile din grupa 1 „arderi în energii şi industria de transformare” (48,2%) şi din grupa 2 „instalaţii de ardere neindustriale” (34%). Tab.3.3.2. Evoluţia emisiilor de CO2, mii t/an

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

AR 1194,7 1058,8 110,4 2763,3 2884,6 2263,0 2450,70 1809,8

2285,6

CS 1115,89 647,39 672,06 2775,74 2603,38 2624,06 3317,71 1939,2 2150,2

HD 913148,4 893073,1 25931,3 4914,3 5803,0 5707,81 6205,5 7713,1 6783,2

TM 1510 947 1231 917 454,81 900,38 1037,19 1082,4 1205,1 Reg. 916968,99 895726,29 28944,76 11370,34 11745,79 11495,25 13011,10 12544,5 12424,2

Reducerea cea mai importantă a emisiilor de dioxid de carbon a avut loc în perioada

2001 – 2002. Tendinţa emisiilor de CO2 este în descreştere, dar eforturile trebuie continuate şi generalizate. Se impune creşterea eficienţei instalaţiilor energetice, dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei, economisirea acesteia. Procesele industriale fiind cel mai important consumator de energie, constituie şi sectorul cu cel mai mare potenţial de economisire a acesteia prin: modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor, îmbunătăţirea gospodăririi energiei. În ceea ce privesc măsurile în domeniul transporturilor se impune creşterea performanţelor vehiculelor rutiere, dezvoltarea transportului public urban şi interurban, folosirea combustibililor alternativi, renunţarea la mijloacele auto. 3.4. Emisii anuale de metan Emisiile de metan provin în principal din extragerea şi distribuţia combustibililor fosili (47,8%) şi din tratarea şi depozitarea deşeurilor (35,1%). Altă activitate cu pondere este agricultura -15%.


43

Tab.3.4.1. Emisii totale de CH4 în regiunea Vest, t/an

Grupa Activitate CH4 GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 59,432 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 4593,427 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 175,941 GRUPA 4 Procese de producţie 481,957 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale 131279,322 GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 148,437 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 2,953 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 96446,802 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 41167,379 GRUPA 11 Alte surse 23,188 Total 274378,842 Managementul corect al deşeurilor prin igienizarea spaţiilor de depozitare, construirea de deponii corespunzătoare dpdv al legislaţiei în domeniu, captarea şi valorificarea emisiilor de metan vor determina reducerea emisiilor de CH4 în atmosferă. Tab. 3.4.2. Evoluţia emisiilor de CH4 în Regiunea Vest, mii t/an

Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

AR 0,51 0,77 1,40 27,49 38,13 47,36 50,82 61,20 131,41

CS 40,13 43,00 49,35 15,84 25,19 43,74 40,66 41,95 41,23

H 99,40 240,80 238,70 40,50 76,30 71,56 124,41 131,3 80,40

TM 18,90 59,00 11,36 203,77 223,17 222,33 21,32 18,75 21,33

Regiune 158,94 343,57 300,81 287,60 362,79 384,99 237,21 253,20 274,37

Faţă de anul 2007 se înregistrează o creştere a emisiilor de metan cu 8% la nivelul întregii regiuni.

Emisii metan

050

100150200250300350400450

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

mii

tone

/an AR

CSHTMRegiune

Fig.3.4.1. Evoluţia emisiilor de CH4


44

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot Tab.3.5.1. Emisii totale de N2O, în Regiunea Vest, t/an

Grupa Activitate N2O GRUPA 1 Arderi în energii şi ind. de transformare 731,967 GRUPA 2 Instalaţii de ardere neindustriale 306,467 GRUPA 3 Arderi in industria de prelucrare 24,033 GRUPA 4 Procese de producţie 0,034 GRUPA 5 Extracţia si distrib. combustib.fosili si a energ. geotermale GRUPA 6 Utilizarea solvenţilor si a altor produse GRUPA 7 Transport rutier 55,480 GRUPA 8 Alte surse mobile şi utilaje 16,296 GRUPA 9 Tratarea si depozitarea deşeurilor 20,527 GRUPA10 Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd. 1843,685 GRUPA 11 Alte surse 1183,138 Total 4181,627 Activităţile din agricultură, silvicultură, păduri contribuie cu 44% la totalul emisiilor de N2O, iar alte surse cu 28%. 17% este contribuţia activităţii arderi în energii şi industrii de tranformare.

Tab. 3.5.2. Evoluţia emisiilor de N2O în Regiunea Vest, mii t/an

Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

AR 0,080 0,089 0,049 1,157 1,279 1,644 0,596 0,915 1,132

CS 0,130 0,193 0,198 0,209 0,233 0,210 0,295 0,622 0,636

HD 29,272 19,283 4,383 0,910 2,045 0,720 0,783 2,005 1,740

TM 0,047 0,043 0,043 0,066 0,072 0,069 0,459 0,458 0,486

Regiune Vest 29,529 19,608 4,673 2,342 3,629 2,643 2,133 4,000 4,184


45

Emisii protoxid de azot

05

101520253035

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

mii

tone

/an

ARCSHDTMRegiune Vest

Fig.3.5.1. Evoluţia emisiilor de N2O Faţă de anul 2007, în anul 2008 s-a înregistrat o creştere a acestor emisii cu 4,6%, creştere nesemnificativă faţă de cea din 2006 în 2007.

3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră România este semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru schimbări climatice pe care a ratificat-o prin elaborarea Legii nr.24/1994. Principalul obiectiv urmărit este acela de a se stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină dereglări de natură antropogenă a sistemului climatic. În noiembrie 2006 a fost înfiinţată Comisia Naţională pentru Schimbări Climatice, din cadrul ministerului cu atribuţii în protecţia mediului . Ţara noastră, ca parte semnatară a Convenţiei, a fost prezentă la negocierile privind schimbările climatice de la Berlin în 1995, când s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în anul 2000 la nivelul anului 1989 şi s-au stabilit obiectivele pe termen mediu şi lung, şi la Kyoto, în 1997, când s-au stabilit măsurile concrete şi mijloacele de realizare a obiectivelor. România a ratificat şi legiferat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, fiind printre primele state care s-au angajat la o reducere a emisiilor de CO2 cu 8% faţă de 1989 - an de bază, în perioada 2008 – 2012. Obiectivele de bază ale Protocolului de la Kyoto sunt:

- respectarea angajamentelor de reducere a emisiiilor de gaze cu efect de seră (8% în cazul României în perioada 2008-2012 faţă de 1989)

- adoptarea unui set de mecanisme de piaţă în cooperare cu alte ţări state membre.

Principalele măsuri ce trebuiesc luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului sunt: - industria să devină mult mai eficientă din punct de vedere al consumului de

energie trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune) la combustibili săraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

- industria energetică, de la extracţie până la consum, trebuie restructurată astfel încât să devină mai eficientă şi mai puţin poluantă;

- transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse de combustibil;

- construcţiile să fie eficiente energetic şi să tindă spre utilizarea surselor de energie regenerabilă;

- echipamentele şi produsele să fie din cele cu consum redus de energie; - pădurile vor fi protejate şi, chiar, vor fi extinse.


46

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor de gaze cu efect de seră Protocolul de la Kyoto prevede posibilitatea utilizării a 3 mecanisme flexibile, în vederea reducerii costurilor pentru acţiunile de limitare şi diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea sunt:

- Implementare în Comun (JI) prin care o ţară inclusă în Anexa I a UNFCC obţine unităţi de reducere a emisiilor prin sprijinirea finanţării proiectelor care generează reduceri nete de emisii de gaze cu efect de seră în altă ţară industrializată (inclusiv ţări cu economie în tranziţie),

- Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) are ca scop asistarea ţărilor în curs de dezvoltare în realizarea dezvoltării durabile prin permiterea ţărilor industrializate să finanţeze proiectele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările în curs de dezvoltare şi primirea creditelor în acest mod,

- Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET) prin care părţile cu angajamente de reducere a emisiilor pot comercializa unităţi ale cantităţii atribuite cu alte părţi, scopul fiind acela de a îmbunătăţi flexibilitatea şi eficienţa economică a realizării reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră.

Acestea au fost proiectate pentru a ajuta părţile aflate pe Anexa B a Protocolului să reducă costurile privind îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, profitând de oportunităţile de reducere a acestora în alte ţări sau de creşterea capacităţii de sechestrare a gazelor cu efect de seră care implică costuri mai mici decât în propria ţară. Ele oferă, de asemenea, beneficii şi ţărilor gazdă prin asigurarea finanţării pentru proiectele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În anul 2008 a fost publicat OM nr. 297/21.03.2008 pentru aprobarea Procedurii Naţionale privind utilizarea mecanismului „Implementarea în comun (JI)” pe baza Modulului I, în conformitate cu prevederile art.6 din Protocolul de la Kyoto. Acesta stabileşte modalitatea de aprobare a proiectelor JI pe baza Modulului I, precum şi modalitatea de monitorizare şi verificare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră generate de proiectele în cauză.

În Regiunea Vest se derulează două proiecte de tip JI la SC COLTERM Timisoara SA, unde funcţionează 2 instalaţii 1.1.a (Anexa 1 din HG nr.780/2006).

Unul dintre ele este proiectul „Realizarea unei centrale de cogenerare de la CET Timişoara Sud” şi este parte a Programului Suedez de Investiţii Climatice. România este ţara gazdă şi Suedia ţara investitoare. Cele două au semnat un acord bilateral, Memorandum de Întelegere, ce permite părţilor să implementeze proiecte de tip JI. Scopul proiectului este de a promova procesul de cogenerare la CET Timişoara Sud şi anume, electricitatea consumată pentru producerea de căldură şi prin distribuţia apei calde va fi acoperită de noua capacitate de cogenerare. Pentru perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2007 până în 2012 reducerile de emisii de gaze cu efect de seră sunt estimate să ajungă la aproximativ 35.000 to CO2/an.

3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS) reprezintă instrumentul principal utilizat de către Uniunea Europeană în cadrul modului de abordare a schimbărilor climatice. Prevederile Directivei se aplică, deocamdată, numai pentru emisiile de CO2. Scopul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră îl reprezintă promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către operatorii care generează astfel de emisii, astfel încât îndeplinirea angajamentelor


47

asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto să fie mai puţin costisitoare. Acest sistem este primul sistem internaţional de comercializare a emisiilor de CO2.

În ţara noastră această Directivă a fost transpusă prin HG nr.780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Anexa 1 a acestei Hotarâri cuprinde următoarele „Categorii de activităţi şi instalaţii”: 1. Activităţi în domeniul energetic: instalaţii de ardere , pentru rafinarea ţiţeiului, cuptoare de cocs 2. Producţia şi prelucrarea metalelor feroase: instalaţii de prăjire şi sinterizare a minereului metalic, pentru producerea fontei sau a oţelului 3. Industria mineralelor: instalaţii pentru producerea cimentului, a varului, a sticlei, a produselor ceramice 4. Alte activităţi: instalaţii pentru producerea celulozei, hârtiei, cartonului.

Schema EU-ETS prevede alocarea şi comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Alocarea se realizează în baza Planurilor Naţionale de Alocare (PNA) prin care se determină, la nivel naţional, cantitatea totală de emisii de CO2 pe care operatorii care, se regăsesc în Anexa 1 a HG 780/2006, au permisiunea să o producă într-o anumită perioadă de timp. PNA a fost elaborat pentru 2007 şi perioada 2008 – 2012 şi au fost aprobate prin HG nr.60/2008. La sfârşitul perioadei avute în vedere, după ce a fost întocmit şi verificat raportul de monitorizare a emisiilor de CO2, acestea pot fi comercializate: vândute sau cumpărate, după cum cantitatea de emisii a respectat sau nu alocarea din PNA. Un certificat reprezintă dreptul acordat unei instalaţii de a emite 1 tonă de CO2. PNA reprezintă singurul document cu valoare legală prin care se stabileşte numărul de certificate la nivel de instalaţie, potrivit art.10, alin. (1) din HG nr.780/2006. Pentru ca acest mecanism să poată fi pus în aplicare este obligatoriu ca operatorii a căror activităţi se regăsesc pe Anexa 1 a HG nr.780/2006 să obţină autorizatia de emitere a gazelor cu efect de seră, care cuprinde, pe lângă altele, cerinţe de monitorizare şi raportare a emisiilor. În anul 2007 autorizaţiile au fost emise în baza OM nr.1008/2006 şi OM 1175/2006. Aceste Ordine au fost abrogate de OM 1897/2007, în baza căruia se emit autorizaţiile pentru perioada 2008-2012. În anul 2008, în Regiunea Vest au obţinut autorizatii de emitere a gazelor cu efect de seră un număr de 2 instalaţii, din care 20 sunt instalaţii IPPC. Repartizarea acestora pe tipuri de activităţi, conform Anexei 1 din OM nr.1897/2007 este redată în tabelul următor: Tab.3.6.2.1 Autorizaţii GES autorizate în anul 2008

Activităţi - instalaţii IPPC Non - IPPC

1. Activităţi în domeniul energetic 1.1.a Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20MW 1.1.b. Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20MW, din alte sectoare decât cel energetic

7

1

1

5

2. Producţia şi prelucrarea metalelor feroase

2.2 Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului

4


48

3. Industria mineralelor 3.1.Instalaţii pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate mai mare de 500to/zi, instalaţii pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie mai mare de 50 to/zi 3.3 Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere,.în special a ţiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, plăcilor de gresie sau de faianţă cu o capacitate de producţie mai mare de 75 to/zi; şi/sau cu o capacitate a cuptorului mai mare de 4m3 şi cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare de 300kg/m3.

4

4

Pentru instalaţiile care sunt sub incidenţa OUG nr.152/2005 (IPPC) autorizaţiile au fost emise de ARPM Timişoara, pentru cele care nu îndeplinesc condiţii pentru încadrare în situaţia de a fi IPPC, autorizaţiile au fost emise de APM-ul în raza căruia se află operatorul respectiv. Planurile de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră au fost verificate şi aprobate de ANPM.

Instalatii GES

15,40% - 3.3.

15,40% - 3.1.

15,40% - 2.2. 23% - 1.1.b.

31% - 1.1.a.

1.1

Fig.3.6.2.1 Repartiţia instalaţiilor GES pe activităţi conform Anexei 1 din OM nr.1897/2007

Cele mai multe instalaţii care emit gaze cu efect de seră sunt instalaţii de ardere. 23% din instalaţiile autorizate GES în regiunea Vest sunt IPPC.


49

Tab.3.6.2.2. Instalaţii autorizate din punct de vedere al emisiilor de GES în Regiunea Vest

Nr.crt. Instalaţia Activitatea conf.

Anexei 2 la OM

nr.1008/2006

Instalaţie IPPC da/nu

0 1 2 3

.1 SC CET Arad SA - lignit 1.1.a da

2. SC CET Arad SA - hidrocarburi 1.1.a da

3. SC CET Energoterm Reşiţa SA 1.1.a da

4. SC TERMOELECTRICA SA – SE Paroşeni 1.1.a da

5. SC ELECTROCENTRALE Deva SA 1.1.a da

6. SC ACVACALOR SA Brad 1.1.a nu

7. SC COLTERM SA Timişoara – CET Centru 1.1.a da

8. SC COLTERM SA Timişoara – CET Sud 1.1a da

9. UCM Reşiţa – Punct de lucru Platforma ABC 1.1.b nu

10. UCM Reşiţa – Punct de lucru Platforma Câlnicel 1.1.b nu

11. SC CONTINENTAL AP SRL Timişoara 1.1.b nu

12. Petrom SA_Membru OMV Grup – Centrala termică dezbenzinare Călacea

1.1.b nu

13. SC MONDIAL SA lugoj 1.1.b nu

14. S.C.URSUS BREWERIES S.A. Bucuresti – Sucursala

Timişoara 1.1.b. da

15. SC TMK SA Reşiţa - oţel 2.2 da

16. SC DUCTIL STEEL SA – punct de lucru Oţelu Roşu 2.2 da

17. UCM Reşiţa – Punct de lucru Platforma Mociur 2.2 da

18. SC ARCELORMITTAL Hunedoara SA - oţel 2.2 da

19. SC TMK SA Reşiţa - var 3.1. da

20. SC CARMEUSE

HOLDING SRL Braşov-punct de lucru Chişcădaga

3.1 da

21. SC ARCELORMITTAL Hunedoara SA - var 3.1 da


50

22. SC CARPATCEMENT

HOLDING SA- Sucursala Deva

3.1 da

23. SC REFRACERAM SRL

Baru – Punct de lucru Reşiţa

3.3 da

24. SC REFRACERAM SRL Baru 3.3 da

25. SC DUNAV

INTERNAŢIONAL SA Lugoj

3.3 da

26. SC LASSELSBERGER SA – Punct de lucru Lugoj 3.3 da


51

CAPITOLUL 4. APA 4.1.Iintroducere

“Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o moştenire care trebuie păstrată, protejată şi tratată ca atare” – aceasta este o noua strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor la nivel european. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.Este cunoscut faptul că resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice regionale mai ales dacă sunt în mare deficit faţă de cerinţele societăţii.

4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale Regiunii Vest sunt constituite din apele de suprafaţă –râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane. Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest aduc un important aport de debite şi în acelaşi timp au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari acvifere, conurile aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii.

Tab. 4.2.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru Regiunea Vest

Resurse de suprafaţă (mil. m3) Resurse subterane (mil. m3) Judeţ Teoretice Utilizabile Teoretice Utilizabile Arad 3560 745 lipsa date lipsa date Caraş- Severin 98 177 10 7,5

Hunedoara 340,588 38,61 4,75 1,089

Timiş 215 400 375 500 TOTAL REGIUNE 4213,588 1360,61 - -

4.2.2 Prelevările de apă

Tab. 4.2.2 Realizarea balanţei de apă pe destinaţii conform HG 1001/1990 Captări pe bazine hidrografice din Regiunea Vest în anul 2008 (mii. m3)- realizat

Nr.

crt

.

Destinatii b.h.

CrisulAlb

b.h. Mures

b.h.Bega-

Timis- Caras

b.h.Nera- Cern

a

b.h. Dunar

e

b.h. Bega- Timis

b.h. Aranc

a

b.h.Crisuri

b.h. Jiu


52

1 Unităţi industriale 61 991 11447 103 2145 0 22,1

2

Unităţi de gospodărie comunală pt. industrii

7899 751 10405 0 112

3

Unităţi de gospodărie comunală

pt. populaţie

458 0 9335 530 22199 0 685 22,1

4 Termocentrale 13098 0 2858 0 72,3

5 Irigaţii 0 6400 6602 0

6 Pisci- cultură 1617 800 1338 0 4735 0

7 Păstră- vării 1989 5818 1400 0

8 Alte activităţi 12 20 32 0 0

Total ape de suprafata 2136 8191 45118 7222 32 50340 0 797 116,5

1 Unităţi industriale 60 3190 137 0 4684 144 15

2 Unităţi de construcţii

montaj 3.4 76 0

3

Unităţi agrozootehnice de

tip industrial

193 579 112 1584 317

4

Unităţi de gospodărie comunală pt. industrii

296 1415 270 110

5

Unităţi de gospodărie comunală

pt. populaţie

2163 16055 665 106.4 22827 2101 254 973

6 Termocentrale 33 0

7 Irigaţii 8 0

8 Unităţi de transport 13 86 0 4

9 Servicii 4 143 0 6


53

10 Alte activităţi 46 400 350 0

Total surse din subteran 2416 19824 1276.4 506.4 31206 2832 364 998

4.3. Ape de suprafaţă 4.3.1. Starea râurilor interioare JUDEŢUL ARAD

Judeţul Arad se întinde pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Starea de calitate este prezentată centralizat în tabelul 4.3.1.1.

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:

- secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş - secţiuni de ordinul II:

- pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul Mureş - pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu. - Petriş - Pârâul Mare - Dorgoş

Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:

- râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand - Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti - Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş - Valea Hălmăgel – Sârbi - Tăcăşele – Avram Iancu - Negrişoara – amonte Neagra - Cigher – Zărand - Musteşti – Bonţeşti - Gut – Şicula - Sodom – Seleuş - Matca – Zărand - Valea Nouă Chişer – Sintea fermă - Beliu – Cermei – Tăut - Teuz – Tămaşda -

Tab.4.3.1.1. Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate I II III IV V Bazinul

hidrografic Număr total

secţiuni Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Mureş 7 0 0,0 5 71,42 1 14,29 1 14,29 0 0 Crişul Alb 18 4 22,22 11 61,11 1 5,56 2 11,11 0 0


54

B.h. Crişul Alb Tab. 4.3.1.2 Încadrarea secţiunilor de supraveghere în categorii de calitate, în anul 2008

Clasa de calitate Nr. Crt. Cursul de apă Secţiunea de

supraveghere RO Nutrienţi Ioni generali Poluanţi toxici Alţi indicatori chimici Caract.globală

1 Crişul Alb Gurahonţ I I I II - I 2 Crişul Alb Ineu I I I II I I 3 Crişul Alb Vărsand I I I I II II 4 Hălmăgel Sârbi I I I I II II 5 Tăcăşele Avram Iancu I I I I II II 6 Negrişoara am. Neagra I I I I II II 7 Musteşti Bonteşti I I I I - I 8 V. Sebiş Prăjeşti I I I I II II 9 V. Sebiş Sebiş I I I I II II

10 Gut Şicula II I I II - II 11 Sodom Seleuş II II II II - II 12 Cigher Zărand II I I II - II 13 Matca Zărand II II II III - III 14 V. Nouă Chişer Sintea - fermă IV II I II - IV 15 Can. Morilor Seleuş I I I I - I 16 Can. Morilor Vărşand II IV I I II IV 17 Beliu – Cermei Tauţ II II I II - II 18 Teuz Tămaşda II I I II - II


55

B.h. Mureş

Tab.4.3.1.3.Starea ecologică şi starea chimică a râurile din bazinul hidrografic Mureş aferente judeţului ARAD – 2008

STAREA ECOLOGICĂ Elemente de calitate

biologice Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice Râul Secţiunea

MZB FPL mFB

Încadr. biol. RTA RO NUTR SAL PTS AICR Încadr.

chim.

Încadrare stare

ecologică

Starea chimică

Mures Săvârşin III II II III I II II II I II II III P(Co, Cu) Şoimoş** II II II III I II II II I II II III P(Co,Cr,Cu) Am. Arad III II II III I II II II I II II III P(Co,Cr,Cu) Nădlac** II II II II I II II II I II II III P(Cr,Cu)

Petriş Petriş II - II II I II I I I I II II B Canal Mureş

Mort Pecica IV IV III IV I V V III II II V IV P(Cu,Ni)

Canal Ier Turnu III III III III I IV IV III II II IV III P(Cu,Ni)

Observaţie: În cazul secţiunilor Şoimoş şi Nădlac, deşi indexul saprob pentru fitoplancton s-a încadrat în clasa a II-a de calitate, la nivelul acestor secţiuni, respectiv pe tronsonul Şoimoş – frontieră) încadrarea s-a făcut pentru clasa a III-a de calitate, deoarece în lunile iulie, august şi septembrie s-a regăsit inflorire algală, cu densităţi de ordinul a 11,8 – 20 milioane de alge/l în care a dominat specia de diatomee „Cyclotella” cu valoarea saprobă de 2,5. De asemenea indexului saprob pentru microfitobentos a realizat valori medii anuale apropiate de limita clasei III de calitate.


56

JUDEŢUL CARAŞ- SEVERIN

Tab. 4.3.1.4 Secţiunile monitorizate în anul 2008 în b.h.A-TIMIŞ-CARAŞşi b.h. NERA-CERNA

Râul Secţiunea Tip program Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ

Sadova S CBSD, VP Timiş Am.cf. Timişana S O Pârâul Rece Am.cf. Hididel S R, VP, IH

Sebeş Acumularea Zerveşti P Av.cf.Pârâul Lupului S R, VP, IH Bistra Obreja S O

Bistra Mărului Loc.Crâşma S P, VP, IH Crivaia S VP, HS Moniom S O

Loc.Berzovia S O, IH Bârzava

Partoş S O Secul Am.cf.Bârzava S CBSD

Moraviţa Moraviţa- pod Gherman S ZV Caraşova S VP

Am.cf.Lişava S IH Caraş Vrani CI

Buhui Buhui acumulare P Nermed Am.cf.Gelug S R Gârlişte Am.cf. Caraş S O, IH

Jitin Am.cf. Caraş S O, IH Oraviţa Am.cf.Lişava S O, IH Lişava Am.cf.Caraş S O, IH Ciclova Am.loc.Ciclova S IH

Bazinul hidrografic NERA-CERNA Amonte. cf. Pătăşel S VP

Amonte cf. Bănia pod auto Bozovici S CBSD

Sasca Română S P, CBSD Nera

Naidăş S CBSD Prigor Amonte loc. Putna S R, VP Şteier Amonte cf. Miniş S O, IH Tăria Tăria acumulare P Miniş Amonte cf. Tăria S O, IH Beu Amonte 1 km păstrăvărie S VP

Cerna Topleţ S Bela Reca Amonte cf. Cerna S VP

Globu Amonte cf. Slătinic S VP Sverdinul Mare Amonte priză apt. Mehadia P, VP

Valea Mare Amonte priză capt. Orşova S P Bazinul hidrografic DUNĂRE

Dragostele Amonte confluenţă Berzeasca S S, IH Valea Mare Amonte confluenţă Boşneag S R , IH

Notă: Tipuri de supraveghere:


57

1. Monitoringul de supraveghere - Elemente de calitate biologice, chimice şi fizico – chimice în apă (S)

2. Monitoringul operaţional (O) 3. Monitoringul pentru potabilizare (P) 4. Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi (ZV) 5. Monitoringul pentru secţiunile de referinţă (R) şi CBSD 6. Monitoringul pentru ihtiofaună (IH) 7. Monitoringul pentru convenţii internaţionale (CI) 8. Monitoringul pentru viaţa piscicolă (VP).

Tab. 4.3.1.5 Determinarea stării ecologice şi a stării chimice pentru râuri pentru tipul

de monitoring de supraveghere 2008

Starea ecologică Elemente de calitate

biologice Elemente de calitate

fizico-chimice

Râul Secţ iunea

FPL

mFB

MZB

Înca

dr.

biol

ogie

RO

NU

TR

SAL

PTS

AIC

R

Înca

dr.

chim

ie

Inca

drar

e fin

ală

Starea chimică

Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ

Timiş Sadova - 2,12 2,03 II I I I I I I II

Nec (Cu,

Ni,Pb)

Pârâul Rece

Am.cf.Hididel - - - - I I I I I I I

Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Av.cf.Pârâul Lupului - 2,05 1,7

7 I I I I I I I I Nec (Cu,

Ni,Pb) Bistra

Obreja - 2,05 1,9 II I I I I - I II Nec (

Cr, Cu, Ni,Pb)

Bistra Mărului

Loc. Crâşma - 2,08 1,9 II I I I I I I II

Nec (Cu,

Ni,Pb)

Crivaia - 1,93 1,85 II I I I I - I II

Nec (Cu,

Ni,Pb)

Moniom 2,1 - 2,11 II II II I II II II II

Nec ( Cd, Cu, Ni,Pb)

Bârzava

Loc. Berzovia

2,17 - 2,1

3 II II II I II II II II Nec (

Cd, Cu, Ni,Pb)

Secul Am.cf.Bârzava - 1,95 1,8

7 II I I I I I I II Nec (

Cr, Cu, Ni,Pb)

Caraş Caraşova - 2 1,94 II II I I I - II II

Nec (Cu,

Ni,Pb)


58

Am.cf.Lişava 2,1 - 2 II II I I I I II II

Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Nermed Am.cf. Gelug 2,1 - 1,9

4 II II I I I I II II Nec (Cu,

Ni,Pb)

Gârlişte Am.cf.Caraş - 2,09 1,9

6 II I I I I - I II Nec (Cu,

Ni,Pb)

Jitin Am.cf. Caraş - 2,03 1,9

3 II I I I I - I II Nec

(Cr, Cu, Ni,Pb)

Oraviţa Am.cf. Lişava

2,14 - 2,0

7 II I I I I - I II Nec (

Cr, Cu, Ni,Pb)

Lişava Am.cf. Caraş

2,17 - 2,0

7 II II II I I - II II Nec (

Cr, Cu, Ni,Pb)

Ciclova Am.loc. Ciclova - 2,11 2,0

8 II I I I I - I II Nec (Cu,

Ni,Pb) Bazinul hidrografic NERA-CERNA

Am.cf. Pătăşel - 1,95 2,0


(Cu,Ni,Pb)

Am.cf. Bănia pod auto Bozovici

- 2,08 2,07 II I I I I I I II

Nec (Cr,

Cu,Ni,Pb)

Sasca Română - 2,05 2,0

8 II I I I I I I II Nec

(Cu,Ni,Pb)

Nera

Naidăş 1,98 2,02 2 II I I I I I I II Nec

(Cu,Pb)

Prigor Am.loc.Putna - 1,95 1,9


(Cu,Ni,Pb)

Şteier Am.cf.Miniş - 2,11 2,11 II I II I I - II II

Nec (Cu,Ni,

Pb)

Miniş Am.cf.Tăria - 2,02 1,92 II I I I I - I II

Nec (Cr,Cu,Ni,Pb)

Beu Am.1 km. Păstrăvărie - 1,96 1,6

8 I I I I I - I I Nec

(Cu,Ni,Pb)

Cerna Topleţ - 2 2,06 II I I I I I I II

Nec (Cu,Ni,

Pb)

Bela Reca

Am.cf.Cerna - 2,07 2,0


(Cd,Cu,Ni,Pb)

Globu Am-cf-Slătinic - 2,07 2,0

7 II II I I I - II II Nec

(Cu,Ni,Pb)

Valea Am.priză - 1,97 1,8 II I I I I I I II Nec


59

Mare capt.Orşova

4 (Cu,Ni,Pb)

Bazinul hidrografic DUNARE

Valea Mare

Am.cf.Boşneag

2,07 - 2 II I I I I - I II

Nec (Cu,Ni,

Pb)

Dragostele

Am.cf. Berzeasca - 2,06 1,8


(Cu,Ni, Pb)

Calitatea globală a apei, pe cursurile de apă din judeţul Caraş-Severin, sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu, se prezintă astfel:

Tab. 4.3.1.6 Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate în anul 2008

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate I II III IV V Bazinul hidrografic

Număr total


Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 17 2 11,8 12 70,6 2 11,8 1 5,88 - -

Bazinul hidrografic NERA-CERNA 9 1 11,1 8 88,9 - - - - - -

Bazinul hidrografic DUNĂRE 2 2 100 - - - - - - - -

Total 28 5 17,9 20 71,4 2 7,14 1 3,57 - -


60

JUDEŢUL HUNEDOARA

Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.

Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea, de pe teritoriul judeţului Hunedoara, în anul 2008 se prezintă în tabelul următor: Tab. 4.3.1.7 Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea

Starea ecologică Starea chimică Nr. crt. Râul

Lungime în jud.

Hunedoara FB –

Clasa I B –

Clasa II

M –Clasa

III

S –Clasa

IV

P – Clasa V

B – Bună

P – Proastă

1. MUREŞ 109 0 109 0 0 0 109 0 2. STREI 93 62 31 0 0 0 93 0 3. CERNA 73 63 0 10 0 0 73 0 4. GEOAGIU 41 0 41 0 0 0 41 0 5. ARDEU 25 0 0 0 0 25 0 25 6. GALBENA 34 0 34 0 0 0 34 0 7. ORAŞTIE 51 44 7 0 0 0 51 0 8. ZLATA 18 18 0 0 0 0 18 0 9. CERTEJ 18 0 0 0 0 18 0 18

10. BREAZOVA 29 29 0 0 0 0 29 0

11. SÂRBI 24 0 24 0 0 0 24 0

12.

CRIŞUL ALB

(izvor confluenţă V. Ribiţa)

30 0 30 0 -- -- -- --

13.

CRIŞUL ALB (conflu

enţa Bucureşci - limită jud. HD – AR)

44 34 10 -- -- -- -- --

14.

V. RIBIŢA (Izv. –

Confluenţă Criş Alb)

20 0 20 -- -- -- -- --

TOTAL 609 250 306 10 0 43 472 43

Notă: FB – foarte bună; B – bună; M – moderată; S – slabă; P – proastă; Starea chimică: metale grele concentraţia fracţiunii dizolvate (medii aritmetice). Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate în anul 2008 se prezintă în tabelul de mai jos:

Tab. 4.3.1.8 Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate I II III IV V

Bazin hidrografic

Nr. total secţiuni

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Mureş 16 8 50,0 5 31,25 1 6,25 -- -- 2 12,5


61

Criş 16 8 50,0 5 31,25 1 6,25 -- -- 2 12,5 Jiu 16 8 50,0 5 31,25 1 6,25 -- -- 2 12,5

Încadrarea calităţii cursului de apă din punct de vedere global, în anul 2008, se prezintă asfel:

Tab. 4.3.1.9 Repartiţia procentuală pe clase de calitate

Repartiţia pe clase de calitate (%) Bazinul hidrografic

Lungime (km) I II III IV V

Mureş 515 65,43 31,07 0 0 3,50 Criş 94 36,1 63,8 0 0 0

Se constată că în B.H. Mureş toate grupele de indicatori se clasifică în limitele claselor I-III de calitate, iar în B.H. Crişuri toate grupele de indicatori se clasifică în limitele claselor I-II de calitate , starea ecologică, pe ansamblu, fiind bună.

JUDEŢUL TIMIŞ

Stabilirea stării de calitate biologice şi chimice a apelor curgătoare de suprafaţă, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006, s-a efectuat prin evaluarea ponderată a efectului tuturor indicatorilor la formarea calităţii apei într-o secţiune de monitoring, pe baza mediei aritmetice.

În tabelul 4.31.10 este prezentată calitatea apei râurilor, în secţiunile monitorizate, pe cele 5 grupe principale: regim de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici de origine naturală, alţi indicatori chimici relevanţi, încadrarea după elementele de calitate biologice precum şi starea chimică a apei.


62

Tab. 4.3.1.10 Starea ecologică a râurilor monitorizate

STAREA ECOLOGICĂ Elemente de calitate

biologice Elemente de calitate fizico-chimice Râul Secţiunea

FPL mFB MZB Încadr

. biolog

ie

RO NUTR SAL PTS AICR

Încadr.

chimie

Încadra

re finală

Starea chimică

Pişchia 2,30 - 2,25 II II II II I II II II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb) Bega

Veche Cenei 2,35 - 2,40 III III II III I II III III Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Av.cf.Slatina 2,26 - 2,48 III III II II I - III III Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb) Apa Mare Becicherecu Mic

pod Biled 2,39 - 2,52 III III II II I - III III Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Canal Bega Veche

Loc. Sânmihaiu German 2,39 - 2,54 III IV II II I - IV III Nec ( Cr, Cu,

Ni,Pb)

Am. loc. Luncani - 1,72 1,58 I I I I I II II I Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Balinţ 2,10 - 2,03 II II I I I - II II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Am. Timişoara 2,16 - 2,19 II I I I I I I II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Bega

Otelec 2,43 - 2,58 III III III I I II III III Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Hăuzeasca Am.loc.Fârdea - 1,82 1,71 I I I I I I I I Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Cladova Am.loc.Cladova 2,38 - 2,42 III III II II II II III III Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Săraz Loc. Săceni - 2,2 2,11 II III II I II I III II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Biniş Loc. Coştei pod Ţipari 2,42 - 2,12 II III I I I II III III Nec ( Cr, Cu,

Ni,Pb)


63

Sadova - 2,12 2,03 II I I I I I I II Nec ( Cu, Ni,Pb) Av.cf.Potoc 2,04 - 2,00 II I I I I - I II Nec ( Cu, Ni,Pb)

Lugoj 2,12 - 1,94 II II I I I - II II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Am.cf.Timişana 2,06 - 2,06 II II II I I - II II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Şag 2,11 - 2,09 II II II I I II II II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Timiş

Grăniceri 2,21 - 2,04 II II II I II II II II Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Nădrag Am.loc.Jdioara - 1,75 1,80 I II I I I II II I Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)

Spaia Găvojdia 2,20 - 1,95 II III III I I - III III Nec ( Cr, Cu, Ni,Pb)


64

B.H. BEGA – TIMIS Tab. 4.3.1.11 Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice

în raport cu calitatea înregistrată la grupa globală

Nr.

Lung. km

crt. Cursul de apa Tronsonul TOTAL I II III IV V Izv.-am.Făget 42 42

Am.Făget-am.canal alimentare 40 40

am.canal alimentare-av.Timişoara 54 54

1 Bega

Aval Timişoara-frontieră 34 34 TOTAL BEGA 170 54 82 34 - -

2 Hăuzeasca Izvoare-cf.Riu 9 9 3 Cladova Izvoare-cf. Bega 19 19 4 Săraz Izvoare-cf.Glaviţa 27 27 5 Biniş Izvoare-cf-Glaviţa 19 19

Izvoare-am.cf.Apa Mare 74 74 6 Bega Veche Am.cf.Apa Mare-frontieră 26 26

TOTAL BEGA VECHE 100 - 74 26 - - Izv - av .cf . Slat ina 32 32

7 Apa Mare Av .cf .Slatina-cf .Bega Veche 41 41

TOTAL APA MARE 73 - - 73 - -

8 Canal Bega Veche Izv oare-cf -Bega Veche 35 35

Izv -amonte Lugoj 117 117 9

Timiş Amonte Lugoj-frontieră 118 118

TOTAL TIMIŞ 235 117 118 - - - 10 Nădrag Izvoare- cf.Timiş 31 31 11 Spaia Izv oare- cf .Timiş 17 17 12 Şurgani Izv oare- cf .Timiş 31 31 13 Pogăniş Izvoare- cf.Timiş 107 107 14 Lanca Birda Izvoare- cf.Timiş 51 51

Izv.-amonte Reşiţa 45 45 15

Bârzava

Amonte Reş i ţa-

f ront ieră 95

95

TOTAL BÂRZAVA 140 45 95 - - - 16 Birdanca Izvoare-cf-Bârzava 22 22 17 Moraviţa Izvoare-frontieră 46 46

TOTAL B.H. BEGA –TIMIŞ 1132 225 507 343 57 - B.H.ARANCA Tab. 4.3.1.12 Determinarea stării ecologice şi a stării chimice pentru râuri pentru tipul de

monitoring de supraveghere

STAREA ECOLOGICĂ Râul Secţiunea Elemente de calitate

biologice Elemente de calitate fizico-chimice Incadr.

Starea

chimi


65

FPL

mFB

MZB

Încadr.

biologie

RO

NUTR

SAL

PTS

AICR

Încadr.

chimie

finală că

Am.loc.Sânnicolau Mare

2,38 - 2,5

0 III II II III I II III III

Nec (Cr,Cu

, Ni, Pb) Aran

ca

Valcani 2,41 - 2,3

9 III III III III I II III III

Nec (Cr,Cu

, Ni, Pb)

Tab. 4.3.1.13 Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea globală

Nr.

Lung. km

crt. Cursul de apă Tronsonul TOTAL I II III IV V Izv.Mureş – Sânnicolau

Mare 68 - - 68 - - 1 Aranca Sânnicolau Mare -

frontieră 36 36 -

TOTAL ARANCA 104 - - 104 - -

Calitatea globală a apei canalului Aranca de la izvoare şi până amonte Sânnicolau Mare pe o lungime de 68 km, se încadrează în clasa a III-a de calitate, iar pe 36 km din secţiunea Amonte Sânnicolau Mare şi până în frontieră se încadrează tot în clasa a III-a de caliate, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici din cauza surselor de poluare difuză precum şi a debitelor de diluţie scăzute, iar starea ecologică din punct de vedere al indexului saprob după macrozoobentos, este moderată.

În concluzie, în anul 2008 calitatea apelor curgătoare de suprafaţă de pe teritoriul

Regiunii Vest, s-a prezentat în felul următor:


66

Tab. 4.3.1.14. Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate,în anul 2008, în Regiunea Vest

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

I II III IV V Bazinul hidrografic

Număr total


Mureş 7 0 0 5 71,4 1 14,3 1 14,3 - - Crişul Alb 18 4 11 1 2

Bega –Timiş – Caraş

17 2 11,8 12 70,6 2 11,75 1 5,88 - -

Nera –Cerna 9 1 11.11 8 88,88 - - - - -

Dunare 2 2 - - - - - - Bega – Timiş 27 2 7,4 12 44,45 12 44,45 1 3,7 -

Aranca 2 2 100 Mureş 16 8 50,0 5 31,25 1 6,25 -- -- 2 12,5 Criş 16 8 50,0 5 31,25 1 6,25 -- -- 2 12,5 Jiu 16 8 50,0 5 31,25 1 6,25 -- -- 2 12,5

Total Regiune 130 35 27 63 48,5 21 16 5 3,9 6 4,6


67

2 7 % c a t e g or i a I

4 8 ,5 % c a t eg o r i a I I

1 6 % c a t e g or i a I I I

3 , 9 % c a t e go r i a I V

4 , 6 % c a t e go r i a V

12345

Fig.4.3.1.1 Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate în 2008 – Regiunea Vest 4.3.2 Starea lacurilor În anul 2008 au fost monitorizate un număr de 18 lacuri din Regiunea Vest . JUDEŢUL ARAD

Bazinul hidrografic Mureş Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş

doar pentru lacul Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelele 4.3.2.1. şi 4.3.2.2. Se menţionează că lacul Ghioroc are două părţi: partea de nord şi partea de sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.

Tab. 4.3.2.1. Îndicatori ai gradului de eutrofizare

Indicatori ai gradului de eutrofizare

Lacul Timp retenţie

Fosfor total

mg P/l

Azot mineral mg N/l

Biomasă fitoplanctonică

maximă din zona fotică/

Biomasă medie anuală mg/l

Clorofila „a”

mg/l

Încadrare globală

Ghioroc (Partea sudică+ partea nordică)

- 0,0108 mezotrof

1.995 hipertrof

1.90 oligotrof

3.16 mezotrof Mezotrof


68

Tab. 4.3.2.2. Calitatea lacurilor din judeţul ARAD

Lacul Calitatea apei

Nr. Crt. Denumire Tip

Apa pe care este amplasat

lacul

Volumul total

milioane mc

Folosinţă principală

Nutrienţi azot total şi fosfor total

Biologie

1 Ghioroc Sud 13,00 Apă

sortare N t = 1.995 Pt = 0,0108 oligotrof

2 Ghioroc Nord

Antropic Bazin Matca III-1,10, 39 6,66 Agrement

Bazinul hidrografic Crişul Alb În cursul anului 2008 s-au monitorizat următoarele lacuri: lacul Tauţ (în secţiunile:

coadă, mijloc şi baraj) şi lacul Ineu1 Rovine. Încadrarea, după caracterizarea globală, în clasa a II-a şi a III-a de calitate rezultă şi

din tabelul 4.3.2.3.

Tab. 4.3.2.3. Încadrarea în clase de calitate şi elemente biologice

Nr. crt. Denumire lac Caracterizarea globală

după indicatorii fizico-chimici Gradul de trofie

1 Tauţ II eutrof 2 Ineu1 Rovine III eutrof 3 Ghioroc II mezotrof


Tab. 4.3.2.4. Lacurile – Subsisteme incluse în sistemul bazinal de monitoring a calităţii apelor

Nr. crt.

Acumularea Râul Tip program


1 Gozna Bârzava supraveghere, operaţional, ihtiofauna

2 Secu Bârzava supraveghere, operaţional, potabilizare, ihtiofauna

3 Trei Ape Timiş supraveghere, operaţional, ihtiofauna

4 Poiana Mărului Bistra Mărului supraveghere, operaţional 5 Greoni Caraş supraveghere, operaţional Bazinul hidrografic NERA-CERNA

1 Valea lui Iovan pe râul Cerna

supraveghere, operaţional, ihtiofauna

2 Herculane pe râul Cerna

supraveghere, operaţional, potabilizare, ihtiofauna

Bazinul hidrografic DUNĂRE - Nu e cazul.


69

Tabel 4.3.2.5 Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din judeţul CS

Lacul Calitatea apei

Nr Denumire Tip


lacul

Volumul

total mil. m3.

Folosinţa principală

Nutrienţi (azot total şi fosfor

total (mg/l)

Încadrare

globală


1 Trei Ape Anrocamente Râul Timiş 6,34

Alimentare cu apă şi producere de energie electrică

0.37-0.85/ 0.26-0.084

mezotrof

2 Gozna Anrocamente

Râul Bârzava 10,10


0.65-0.86 /

0.026-0.074

mezotrof

3 Poiana Mărului

Anrocamente

Râul Bistra Mărului

16,91


0.202-0.964/ 0.025-0.060

mezotrof

4 Secu Arc Râul Bârzava 15.00 Alimentare

cu apă

0.302-0.819/ 0.022-0.038

mezotrof

5 Greoni Pământ Râul Caraş Piscicultură 0.02/0.118 eutrof

Bazinul hidrografic NERA-CERNA

1 Valea lui Iovan

Anrocamente

Râul Cerna 124.00

Producere de energie electrică

0.328-0.612/ 0.023-0.066

oligotrof

2 Herculane Arc Râul Cerna 14,70


0.183-0.78/

0.035-0.060

mezotrof

Bazinul hidrografic DUNĂRE

Tabel 4.3.2.5. Centralizator privind starea trofică a apei principalelor lacuri

Criterii (indicatori) pentru stabilirea stării trofice

Substanţe biogene

Nr. crt.

Denumirea Acumulării

Cursul de apă Oxigen dizolvat /

saturaţia oxigenului Ntot Ptot

Biomasa fitoplanctonică

Încadrare globala


1 Trei Ape Râul Timiş 7.5-11.8 mg/l / 76-89 %. mezotrof eutrof mezotrof mezotrof

2 Gozna Râul Bârzava

7.4-11.7 mg/l / 75-88 %. eutrof eutrof oligotrof mezotrof


70

3 Poiana Mărului Râul Bistra Mărului

7.1-11.65 mg/l / 82-90 %. oligotrof eutrof mezotrof mezotrof

4 Secu Râul Bârzava 7.8-11.9 mg/l/ 83-91%. mezotrof eutrof mezotrof mezotrof

5 Greoni Râul Caraş 11.4 mg/l / 82 %. eutrof hipertrof mezotrof eutrof


1 Valea lui Iovan Râul Cerna

7.6-11.6mg/l / 74-90 %. mezotrof eutrof oligotrof oligotrof

2 Herculane Râul Cerna

7.3-11.5 mg/l / 70-90 %, mezotrof eutrof oligotrof mezotrof

JUDETUL HUNEDOARA

Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din judeţ, în anul 2008, se prezintă

în tabelul de mai jos: Tab. 4.3.2.6. Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din judeţul HD

Lacul Calitatea apei Nr crt Denumire Tip


lacul

Volumul total (mil. mc)

Folosinţa principală

Nutrienţi, azot total, fosfor total (mg/l)

Biologie

1. Gura Apelor

acumulare permanentă

, lac de acumulare

artificial

Râu Mare

235,50

Producere energie

electrică, atenuare undă de viitură

Ø Nutrienţi: - Amoniu-0,014 - Azotiţi-0,003 - Azotaţi-0,343 - Azot Kjeldahl-

0,465 - Azot total-

0,811 - Ortofosfaţi-

0,0177

- Fitoplancton-66445 ex/l - Biomasă

fitoplanctonică-0,10 mg/l

(ultraoligotrof) - Clorofila „a”-

1,02 µg/l (oligotrof)

2. Haţeg


, lac de acumulare

artificial

Râu Mare

16,46

Producere energie

electrică, alimentare

cu apă


0,379 - Azot total-


0,0129


fitoplanctonică-0,26 mg/l

(ultraoligotrof) - Clorofila „a”-

3,47 µg/l (mezotrof)

3. Cinciş


, lac de acumulare

artificial

Cerna

42,5

Alimentare

cu apă potabilă a localităţii

Hunedoara, atenuare undă de viitură


0,525 - Azot total-


0,0223

- Fitoplancton-4907754 ex/l

- Biomasă fitoplanctonică-

19,24 mg/l (hipertrof)

- Clorofila „a”-11,67 µg/l

(eutrof)

4. Subcetate Ø Nutrienţi: - Fitoplancton-


71


, lac de acumulare

artificial

Strei

6,84

Producere de energie electrică, atenuare undă de viitură

- Amoniu-0,088 - Azotiţi-0,012 - Azotaţi-0,679 - Azot Kjeldahl-

0,346 - Azot total-


0,0187

2709453 ex/l - Biomasă

fitoplanctonică-3,40 mg/l (mezotrof)


(eutrof)

5. Bucura

lac natural

Pârâul

Bucura, afluent al

râului Lăpuşnicu

Mare (Râul Mare)

0,49*

-


0,070 - Azot total-


0,0054


fitoplanctonică-1,64 mg/l (oligotrof)


(mezotrof)

6. Valea de Peşti

acumulare

Pârâul Valea de

Peşti

4,2

Alimentare cu apă

potabilă a Văii Jiului

-

- Fitoplancton: 427500 ex/l (coadă lac); 265208 ex/l (mijloc lac); 277031 ex/l

(baraj); - Biomasă

fitoplanctonică:1,70 mg/l

(coadă lac); 0,95 mg/l

(mijloc lac); 0,82 mg/l

(baraj) (oligotrof)

- Clorofila „a”: 1,85 µg/l (coadă

lac); 1,33 µg/l (mijloc lac);

1,20 µg/l (baraj) (oligotrof)

Calitatea lacurilor, aferente bazinului hidrografic Mureş, în raport cu gradul de troficitate, se prezintă în tabelul de mai jos: Tabel nr. 4.3.2.7 Calitatea lacurilor în raport cu gradul de troficitate

Indicatori pentru stabilirea stării trofice

Nr. crt.

Denumirea acumulării Oxigen

dizolvat, (mg/l)

Azot mineral

total (mgN/l)

Fosfor total

(mgP/l)

Biomasă fitoplanctonică

maximă din zona

fotică/biomasămedie anuală

(mg/l)

Clorofila „a”

(mg/l)

Încadrare globală


72

1. Gura Apelor 9,50

0,360 oligotrof

0,0236 mezotrof

0,28 ultraoligotrof

1,02 oligotrof Oligotrof

2. Haţeg 10,30 0,480 mezotrof

0,0385 eutrof

0,78 ultraoligotrof

3,47 mezotrof

Oligotrof– Mezotrof

3. Cinciş 9,53 0,779 eutrof

0,0319 eutrof

11,16 hipertrof

10,85 eutrof

Eutrof

4. Subcetate 9,79 0,395 oligotrof

0,0305 eutrof

109,22 hipertrof

11,67 eurotrof

Mezotrof-eutrof

5. Bucura 9,66 0,119

ultraoligotrof

0,0099 oligotrof

0,50 mezotrof

3,0 mezotrof Oligotrof

6. Valea de Peşti

- - -

- coadă lac: 1,70 - mijloc lac: 0,95

- baraj: 0,82 oligotrof

- coadă lac: 1,85

µg/l; - mijloc

lac :1,33 µg/l;

- baraj: 1,20 µg/l

Oligotrof

Calitatea lacurilor, aferente bazinului hidrografic Mureş, în raport cu chimismul apei,

se prezintă în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 4.3.2.8. Calitatea lacurilor în raport cu chimismul apei

Indicatori chimici

Lacu

l

Tim

p de

re

tenţ

ie

Cl (

mg/

l)

SO4

(mg/

l) Ca

(mg/

l)

Mg

(mg/

l) N

a (m

g/l)

As

(µg/

l)

Cd

(µg/

l)

Cr t

otal

(µ

g/l)

Cu

(µg/

l) Fi

er

tota

l (m

g/l)

M

n to

tal

(mg/

l)

Ni (

µg/l)

Zn (µ

g/l)

Cla

sa d

e ca

litat

e gl

obală

Gura Apelor

15 1,9 7,1

12,8

1,3

1,9 0

4,52

0,90

5,69

0,08

0,02

5

1,34

9,50

I

Haţeg 8,6 2,2 10,9

13,3

1,8

2,5

0

0,49

1,65

3,21

0,06

0,00

9

1,01

10,6

7

I

Cinciş 2,1 2,4 16,6

17,7

5,3

4,2 0

0,42

1,07 3,46

0,08

0,01

2

1,49

15,5

4

I

Subcetate 97 3,8 14,7

20,0

3,2

4,5

0

0,34

0,81

2,79

0,05

0,02

0

1,05

19,9

2

I

Bucura - - - -

-

0

0,11

0,88

2,63

0,01

0,01

6

0,24

24,0

I


73

JUDEŢUL TIMIŞ

În judeţul Timiş există lacuri numai în bazinul hidrografic Bega-Timiş iar pentru

fiecare dintre cele două lacuri de acumulare existente (Surduc şi Murani) s-au efectuat campanii de recoltare conform Programului de activitate al A.N. „Apele Române”. Prelevările s-au făcut din zona baraj, mijloc, coadă şi din afluenţii principali. În funcţie de amplasamentul secţiunii, prelevările s-au efectuat pe mai multe adâncimi iar probele.

LACUL DE ACUMULARE SURDUC

Tab. 4.3.2.9 Valori medii ale indicatorilor şi stării de eutrofizare T=2,11

Luna

de

rec

Sect Trans-paren

ţa

m

Temp 0 C

pH OD

(mg/l)

Sat. O2

(%)

CBO5

(mg/l)

CCOMn/O2 (mg/l)

Ntotmin

(mg/l)

Ptot

(mg/l)

Densitatea expl/l

Biomasa

fito(mg/l)

MEDIA

B 1,2 7 7,7 11,6 3,82 5,1 0,528 0,045 226667 2,32

M 1,2 8,7 7,6 11,14 3,55 5,0 0,558 0,04 181667 1,24

Riul - 7 7,6 11,86 2,29 4,03 0,998 0,068 185000 1,21

IV

Munişel - 7 7,1 11,31 3,71 8,38 0,747 0,166 500000 4,25

2,25

B 1,2 19,7 8 8,89 3,31 4,3 0,24 0,061 516667 2,71

M 1,2 20 8 9,41 3,23 4,64 0,28 0,056 426667 2,21

Riul - 20 7,8 9,37 4,51 10,56 0,318 0,056 210000 1,55

VI

Munişel - 23 7,3 8,42 3,14 9,92 0,423 0,092 220000 2,36

2,21

B 1,5 19,3 7,6 7,21 3,46 5,83 0,841 0,124 516667 2,87

M 1,5 19,7 7,8 7,63 3,29 5,39 0,28 0,106 493333 2,27

Riul - 20 8 8,61 2,85 4,66 0,136 0,08 150000 1,32

IX

Munişel - 21 7,4 5,02 4,17 7,0 0,202 0,184 220000 2,19

2,16

B 1,2 12 7,7 7,89 3,7 5,82 0,769 0,094 276667 2,74

M 1,2 12,7 7,5 9,38 2,57 4,95 0,611 0,095 340000 1,53

Riul - 8 8 8 2,79 3,43 0,769 0,112 170000 1,19

XI

Munişel - 8,5 7,3 10,69 3,2 8,65 0,324 0,151 160000 1,87

1,83


74

LACUL DE ACUMULARE MURANI Tab. 4.3.2.10 Valori medii ale indicatorilor şi stării de eutrofizare T=5,1

În concluzie, starea generală a calităţii lacurilor din judeţul Timiş, se prezintă după

cum urmează:

Tab. 4.3.2.11 Calitatea apei lacurilor din Timiş

CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STĂRII TROFICE

Substanţe biogene

Nr. Crt.

Denumi- rea

Acumulă- rii

Cursul de apă

Ntot Ptot Clorofila

„a” Biomasa

fitoplancto- nică

Încadra- re

globală

Observa- ţii

1 Surduc r. Gladna

mezotrof eutrof mezotrof oligotrof mezotrof staţionar

2 Murani Măgheruş

mezotrof hipertrof eutrof eutrof eutrof staţionar

4.3.3. Starea fluviului Dunărea

1.Ape de suprafaţă – afluenţii fluviului Dunăre (sector Baziaş – amonte confl.Cerna)

În cursul anului 2008 au fost în urmărire un număr de 2 secţiuni de supraveghere a calităţii apei pe afluenţii fluviului Dunăre:

- Dragostele amonte confluenţă Berzeasca - Valea Mare amonte confluenţă Boşneag.

Pârâul Valea Mare (8,181 km) afluent de ordinul 2 al Dunării, este monitorizat în secţiunea amonte confluenţă Boşneag amplasată la 7,81 km de la izvoare, ecoregiunea Munţii Carpaţi, tipul corpului de apă este RO30b, iar cele două campanii de recoltare pentru macrozoobentos şi fitoplancton au fost în lunile mai şi decembrie. Numărul total de taxoni pe unitatea de suprafaţă pentru macrozoobentos pentru cele două campanii de recoltare este de 7 pentru campania I, 7 campania II. Macrozoobentosul este dominat de următoarele specii: Baetis rhodani, Seratella ignita, Gammarus roesseli, Heptagenia sulphurea, Hydropsyche pellucidula, Rhyacophila dorsalis, Ephemera danica.

Luna

de rec

Sect. Trans-

parenţa

m

Temp 0 C

pH OD

(mg/l)

Sat.

O2

(%)

CBO5

(mg/l)

CCOMn/O2

(mg/l)

Ntotmin

(mg/l)

Ptot

(mg/l)

Densitate

expl/l

Biomasa

fito(mg/l)

MEDIA

III Intrare - - - - - - - - - 340000 3,94 3,94

Mijloc - 25 7,9 6,47 - 12,03 16 0,816 0,064 550000 6,4 VI

Intrare - 24 7,9 8,22 - 18,75 17,92 0,5 0,10 540000 5,76

5,58

Mijloc - 24 7,4 5,11 - 10,15 12,4 0,163 0,232 520000 5,23 XII

Intrare - - - - - - - - - 600000 5,84

5,53


75

În urma interpretărilor rezultatelor obţinute în laborator şi ţinând cont de valorile medii ale indicelui saprob al macrozoobentosului, care a fost de 2,0 secţiunea se încadrează în clasa a II -a de calitate biologică. Numărul total de taxoni pe unitatea de suprafaţă pentru fitoplancton este 13 pentru campania I, 12 pentru campania II. Fitoplanctonul este reprezentat în special de diatomee: Amphora ovalis, Cymbella lanceolata, Cymbella ventricosa, Diatoma vulgarae, D. Elongatum, Gomphonema acuminatum, Hantzschia amphzoxus, Navicula gastrum, N. Cuspidata, Synedra ulna, S. acus. Dintre Clorophytele sunt reprezentate de Closteroim venus, Scenedesmus quadricauda. În partea superioară, la izvoare, neexistând surse de poluare punctiformă, apa se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în clasa I-a de calitate. Starea chimică a fost necorespunzătoare la cupru, nichel şi plumb. Pârâul Dragostele (6,85 km) afluent de ordinul 2 al Dunării, este monitorizat în secţiunea amonte confluenţă Berzeasca, amplasată la 6,47 km de la izvoare, ecoregiunea Munţii Carpaţi, tipul corpului de apă este RO30b, iar cele două campanii de recoltare pentru macrozoobentos şi microfitobentos au fost în lunile mai şi decembrie. Numărul total de taxoni pe unitatea de suprafaţă pentru macrozoobentos pentru cele două campanii de recoltare este de 8 pentru campania I, 7 pentru campania II. Macrozoobentosul este dominat de următoarele specii: Seratella ignita, Gammarus roesseli, Heptagenia sulphurea, Hydropsyche pellucidula. În urma interpretărilor rezultatelor obţinute în laborator şi ţinând cont de valorile medii ale indicelui saprob al macrozoobentosului, care a fost de 1,83 secţiunea se încadrează în clasa a II -a de calitate biologică. Numărul total de taxoni pe unitatea de suprafaţă pentru microfitobentos este 12 pentru campania I, 15 pentru campania II. Microfitobentosul este reprezentat de: Amphora ovalis, Coconeis pediculus, Cymbella lanceolata, Cymatopleura solea, Diatoma elongatum, Diatoma vulgarae, Gomphonema acuminatum, Hantzschia amphyoxus, Navicula cuspidata, Navicula gastrum, Nitzschia sigmoidea, Synedra acus, Synedra ulna şi clorofite (Closterium venus). În partea superioară, la izvoare, nu există surse de poluare, apa se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în clasa I-a de calitate. Starea chimică a fost necorespunzătoare la cupru, nichel şi plumb. Surse de poluare Potrivit prevederilor programului de activitate aprobat de AN Apele Române, au fost programate un număr de 60 prelevări şi 1.052 analize de apă la 9 guri de evacuare. Prelevările de apă au fost efectuate conform indicaţiilor primite de la AN Apele Române, numai la descărcare în receptori nu şi la apele brute intrate în staţiile de epurare. Frecvenţa analizelor de apă s-a stabilit funcţie de importanţa sursei de poluare, de la lunar la semestrial, astfel ca toate sursele de poluare să cuprindă cel puţin 2 analize de apă pe an, aceasta pentru a se putea aplica prevederile H.G. 472/2000 şi OUG 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG 107/2002. 4.4. Ape subterane

JUDEŢUL ARAD

Bazinul hidrografic Mureş

Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de


76

poluare a mediului (SC ARCHIM S.A. şi CET pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.

În anul 2008 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 31 foraje a căror concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 4.4.1. Tab. 4.4.1.Concentraţii de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în apele subterane (conform Legii 458/2002 şi STAS 1342/91)

Concentraţia medie, mg/l Nr. Crt.

Denumirea forajului

NH4+

CMA=0,5

NO2-

CMA=0,5 PO4

3-

CMA=0,1 Mn

CMA=0,05

Indicatori depăşiţi

1 Păuliş F3 0,4450 0,8750 0,0625 0,0020 NO2-

2 Păuliş F7 MA 0,6750 0,0000 0,6500 0,0230 NH4+, PO4

3- 3 Arad F7 0,0480 0,0000 0,0310 0,2950 Mn 4 Aradul Nou Sud F1 0,0195 0,0000 0,0210 0,0025 5 Arad F2 0,0600 0,0080 0,1300 0,7260 Mn, PO4

3- 6 Arad F4 0,0700 0,0000 0,1750 0,2950 Mn, PO4

3- 7 Arad F5 0,0075 0,0000 0,0535 0,4120 Mn 8 Arad F1 0,0000 0,0000 0,0260 0,0300 9 Arad F6 0,0365 0,0000 0,0250 0,3870 Mn

10 Semlac F1 0,0200 0,0020 0,1015 0,0000 PO43-

11 Semlac F2 0,0075 0,0000 0,1175 0,0000 PO43-

12 Semlac F3 0,0100 0,0180 0,0300 0,1260 Mn 13 Semlac F4 0,0410 0,0190 0,1500 0,6030 PO4

3-, Mn 14 Semlac F5 0,0630 0,0025 0,3300 0,0000 PO4

3- 15 Semlac F9 0,0570 0,0360 0,1350 0,0075 PO4

3- 16 Archim Arad F17 0,0200 0,0760 0,2000 0,0253 PO4

3-

17 Archim Arad F18 0,7170 0,0070 0,0210 0,0140 NH4+

18 Archim Arad F23 571,000 0,9000 0,0950 1,0200 NH4+,NO2

- , Mn 19 Bodrogul Vechi F6 0,0050 0,0025 0,0665 0,2845 Mn 20 Bodrog F3 0,3860 0,0320 0,0480 0,2400 Mn 21 Bodrog F3A 0,9260 0,0140 0,0970 2,2800 NH4

+, Mn 22 Bodrog F2 0,6720 0,0330 0,0000 0,0033 NH4

+ 23 Ghioroc F1A 2,7800 0,0400 0,1335 0,3765 PO4

3-, NH4+, Mn

24 Horia F1 – ord.II 0,0000 0,0065 0,0665 0,2455 Mn 25 Macea NV F1 0,0000 0,0225 0,0745 0,0000 26 Rovina NV F1 0,0000 0,8750 0,1200 0,0020 PO4

3-, NO2-

27 Odvoş F6 0,3020 0,0000 0,0150 0,4800 Mn 28 Odvoş F4 0,1150 0,0000 0,0000 0,8200 Mn 29 Peregu F1 0,0000 0,0050 0,0710 0,2400 Mn 30 Pecica F1– ord. II 0,0280 0,2200 0,1400 0,2500 PO4

3- 31 Sederhat F1 0,0740 0,0060 0,1200 0,0100 PO4

3-

Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă.


77

Bazinul hidrografic Crişul Alb

În judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-au monitorizat un număr de 36 foraje, din care 18 foraje au fost recoltate prin pompare.

În tabelul 4.4.2. sunt prezentaţi indicatorii cu depăşiri semnificative şi raportul de depăşire al acestora, faţă de limita admisă din Legea 458/2002 completată cu Legea 311/2004 şi a STAS-ului 1342/1991.

Tab. 4.4.2.Indicatorii analizaţi – raport de depăşire faţă de Legea 458/2002

Indicatorii analizaţi – raport de depăşire faţă de

Legea 458/2002

NO2 NO3 NH4 PO4 CCO-Mn Mn Ca O2

Nr. crt.

Staţia hidrogeo-

logică

Denu-mire râu

Cod foraj

0,5 mg/l

50 mg/l

0,5 mg/l

0,1 mg/l

5 mg/l

0,05 mg/l

100 mg/l

>6

SUBBAZINUL HIDROGRAFIC CRISUL ALB 1 Zarand Cigher F6 4.7 22.3 1.2 2 Siria Matca F1 1.9 1.2 3 Siria Matca F3 1.2 4 Chier Cigher F1 4.8 5 Chier Cigher F2 10.6 6 Chier Cigher F3 4.0 1.2 7 Chier Cigher F5 2.2 1.4 8 Bocsig Cr. Alb F2 3.1 1.4 9 Bocsig Cr. Alb F3 14.6 4.6

10 Bocsig Teuz F5 3.8 4.4 13.7 1.4 1.6

11 Chisineu Cris Cr. Alb F1 2.3 3.8 8.0

12 Chisineu Cris Cr. Alb F3 1.5 1.8 19.2 1.1

13 Chisineu Cris Cr. Alb F4 2.4 7.0

14 Masca Cr. Negru F1 1.4 1.3 1.2

15 Pancota Sodom F1 2.9 1.4 16 Seleus Cigher F1 1.7 1.2 17 Cintei Cigher F1R 2.8 2.4 20.6 1.2 1.1

18 Santana Sat Canal Militar F1 3.6 10.9 1.9

19 Curtici Budieru F1 1.7 2.6 2.2 20 Siclau Budieru F1 6.8 2.6 18.6 1.3 1.3 21 Olari Rit F1A 15.4

22 Varsand Canal Morilor F1 2.9 1.2 35.8 1.3

23 Varsand Cr. Alb F3 9.3 2.4 3.7 6.0 24 Varsand Cr. Alb F5 3.5 1.3 219 1.3 25 Berechiu Cr. Alb F1 1.2 10.4 1.1 26 Cherelus Cr. Alb F1 1.9 23.8 27 Gurba Cr. Alb F1 16.2 28 Misca Cr. Alb F1 3.9 3.9 18.6 29 Sepreus Cr. Alb F1 1.2 8.8 2.1 30 Sepreus E Cr. Alb F1 16.6 1.4


78

31 Sepreus E Cr. Alb F1A 2.5 16.0 32 Sepreus S Cr. Alb F1A 1.2 23.8 1.1 33 Susag Cr. Alb F1 14.2 1.3 34 Sicula Cr. Alb F1 8.9 8.2 1.2 35 Vanatori Cr. Alb F1 3.0 14.8

36 Vanatori N Cr. Negru F1 2.0 1.4 21.2

În cursul anului 2008, în judeţul Arad, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat din punct de vedere cantitativ şi calitativ, Izvorul 2 – Dezna, care nu prezintă depăşiri, la nici un indicator, faţă de Legea 458/2002 completată cu Legea 311/2004 şi a STAS-ului 1342/1991.


Ape subterane – subsistem inclus în sistemul bazinal de monitoring al calităţii apelor cuprinde în :

- Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ - foraje din freatic din care 81 de ordinul I, 70 de ordinul II, 7 foraje de poluare, 1 foraj ape minerale şi 10 foraje staţii experimentale; 30 foraje de adâncime.

- Bazinul hidrografic NERA-CERNA - 5 foraje hidrogeologice de ordinul I şi 5 izvoare.

- Bazinul hidrografic DUNĂRE - 1 foraj hidrogeologic de ordinul II şi 2 izvoare.


1. Calitatea apelor subterane în anul 2008 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic prezintă o îmbunătăţire faţă de anul anterior, înregistrându-se totuşi depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei. Zonele critice de poluare sunt zone în care s-a constatat depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise conform prevederilor Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă) la: substanţe organice, amoniu, mangan, fosfaţi. Aceste zone sunt situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă: BH TIMIŞ: - pe râul Timiş superior în zonele oraşelor Lugoj, Caransebeş, Timiş aval Coştei - frontieră, cu provenienţă a poluării de la gospodării comunale datorită lipsei staţiilor de epurare a apelor menajere precum şi din poluare difuză.

BH BÂRZAVA: - pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienţă a poluării remanente de la complexele zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa şi Deta) şi din poluare difuză. Se menţine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităţi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise. În Spaţiul hidrografic Banat prin

Fig. 4.4.1 Acumularea Gura Golumbului


79

sistemele centralizate de alimentare cu apă, 22,46% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime. Bazinul hidrografic NERA-CERNA Din datele prezentate mai sus se observă ameliorarea apelor din stratul freatic, neînregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform Legii 311/2004).

Calitatea apelor subterane în B.H. Dunăre este urmărită în foraje de ordinul II din

frontul de captare a alimentării cu apă potabilă a oraşului Moldova Nouă. Număr de foraje din reţeaua tehnologică de stat şi frecvenţa recoltărilor de probe - în strat freatic.

În cursul anului 2008, în BH Dunăre a fost în observaţie 2 foraj şi 3 izvoare din care s-au recoltat probe în perioada cu precipitaţii bogate din primăvară şi în perioada de secetă (vară-toamnă). Reţeaua de puncte (foraje) de monitoring instituită în BH Dunăre are drept scop monitorizarea nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor subterane freatice. Forajul monitorizat în anul 2008, este amplasat pe malul stâng al fluviului Dunăre, având adâncimea de 25 m.

Tab. 4.4.3 Foraje monitorizate

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I - 2. - ordin II 2 3. - poluare - 4. - izvoare 3 TOTAL – în BH DUNĂRE 5

Calitatea în stratul freatic: La cele 2 probe de apă prelevate din forajele de la Moldova Nouă s-au determinat

indicatorii fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice a zonei, respectiv: temperatură, pH, conductivitate/rez. fix, CCOMn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mg2+, Cl-, SO42-, PO43-, HCO3- ,NO2-, NO3-, NH4+, fenoli, precum şi alte substanţe periculoase conform HG 351/2005 (Zn, Cu, Pb, Ni). În caracterizarea calităţii apei subterane freatice, s-a avut în vedere compararea valorilor indicatorilor determinaţi cu limitele admise din Legea 311/2004 (Legea pentru completarea şi modificarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile), comparare efectuată pe bază de program pe calculator PC. Programul întocmit de AN Apele Române – Direcţia Apelor Banat, semnalează depăşirile limitelor admise. În urma interpretării analizelor pe anul 2008, în BH Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri conform Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă).

JUDEŢUL HUNEDOARA

În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Mureş s-au monitorizat un număr de 12 foraje hidrogeologice: 1 la Deva, 1 la Aurel Vlaicu, 1 la Geoagiu, 1 la Şoimuş, 1 la Orăştie, 1 la Călan, Izvor Dumbrăviţa, Izvor Gorgan, Izvor Răchitova, Izvor Ghelari, Izvor Fizeşti, Izvor Bejan.

Astfel din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele:


80

Tab. nr. 4.4.4 Caracterizarea calităţii apei subterane - valori ale indicatorilor monitorizaţi

Indicatori

Nr. crt.

Secţiune de prelev

are

pH (unitpH)

Conductiv.

(us/cm la

200C)

Reziduu fix

(mg/l)

Amoniu

(mg/l)

Azotiţi (mg/l)

Azotaţi (mg/l)

Fe diz

(mg/l)

Mn diz

(mg/l)

Cu diz

(mg/l)

Zn diz (mg/l)

Pb diz (mg/l)

Cr tot (mg/l)

Sodiu

(mg/l)

Sulfaţi (mg/l)

Cloruri (mg/l)

Duritate tot. (0G)

Oxigen diz (mg/l)

CCO -Mn (mg/l)

CBO5 (mg/l)

Susp (mg/l)

Ni (mg/l)

1. Aurel Vlaicu

7,46 997 645 0,084 0,0082 1,4244 0,008

0,1095 0,0037 0,005 0,0037 0,0003 63 147,11 100,32 23,22 2,275 2,79 2,71

355,5

0,0012

2. Deva 7,34 1531,5 1123,5

0,490 0,0256 3,8987 0,021

0,9905 0,0073 0,005 0,0022 0,0018 50,075

428,90 102,12 42,87 3,1 1,96 - 194 0,002

3. Orăştie

7,42 1811,5 1113

0,056 0,0058 4,4816 0 1,3145 0,0050 0,0205 0,0047 0,0004 194,25

117,52 342,77 27,61 2,52 4,965 - 100,5

0,0050

4. Călan 7,29 919 689,5

0,0207 0,0138 13,1815

0,0055

0,0135 0,0102 0,045 0,0022 0,0006 38,65

163,27 32,835 26,32 2,945 2,215 - 11,5 0,0006

5. Geoagiu

7,48 848,5 622 0,018 0,0150 15,1385

0,0295

0 0,0136 0,033 0,0025 0,0011 13,96

74,06 26,535 24,40 6,455 0,74 - 10,5 0,0011

6. Şoimuş

7,2 1872,5 1444,5

0,052 0,0136 166,83 0 0,758 0,0063 0 0,0018 0,0006 79,85

288,31 115,43 44,79 7,62 2,53 2,89

109 0,0045

7. Izvor Dumbrăviţa

7,43 221 133 0,017 0,0299 4,7334 0,03 0 0,0031 0,056 0,0006 0,0004 5,6 24,688 7,02 5,56 9,95 7,67 1,7 14 0,0004

8. Izvor Gorga

n

7,1 110 64 0,004 0,0246 0,1732 0,027

0,012 0,0032 0,033 0,0079 0,0003 13,5 16,298 18,95 2,08 9,99 5,59 1,05

10 0,0009

9. Izvor Bejan

6,75 997 704 0,002 0 1,9362 0,007

0 0,0014 0 0 0,0001 36,9 98 14,32 28,58 2,71 0,7 0,39

10 0,0017

10. Izvor Fizeşti

7 617 430 0 0,0231 0 0,022

0 0,0058 0,0025 0,0013 0 6,9 39,56 3,35 18,96 8,04 0,33 0,38

10 0,0013

11. Izvor Ghelar

i

6,76 157,8 105 0,013 0,0213 2,1744 0,212

0 0,002 0 0 0,0011 3,35 8,93 4,53 - 4,63 1,04 0,37

14 0,0005

12. Izvor Răchit

ova

7,27 452 308 0,017 0,0194 7,0986 0,008

0,0012 0,0036 0,025 0,0006 0,0006 15,6 32,029 25,62 10,2 4,9 0,98 1,05

15 0,001


81

JUDEŢUL TIMIŞ

Forajele hidrologice din reţeaua de stat care investighează stratul freatic ocupă în

special zonele de câmpie ale Spaţiului Banat, urcând numai pe luncile râurilor pe cursurile lor superioare. Calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I, II şi poluare în strat freatic şi în foraje de adâncime.

În teritoriul B.H. BEGA-TIMIŞ a fost instituită o reţea de puncte (foraje) de observaţie care au scop stabilirea regimului de variaţie a nivelurilor piezometrice, temperaturilor şi a chimismului apelor subterane freatice. Forajele monitorizate calitativ sunt de ordinul I, II şi foraje de poluare. Distribuţia forajelor monitorizate în anul 2008 în spaţiul B.H. BEGA-TIMIŞ se prezintă astfel : Tab. 4.4.5 Calitatea apelor subterane B.H. BEGA-TIMIŞ

Nr. crt. Tipul forajului

Număr foraje

1. - ordin I 7 2. - ordin II 1 3. - poluare 1

TOTAL – în bh Bega 9

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 4 2. - ordin II 22 3. - poluare 3

TOTAL – în bh Bega Veche 29

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 5 2. - ordin II 4 3. - poluare 2 TOTAL - bh. Bârzava 11

Nr. crt. Tipul forajului 1. - ordin I 5 2. - ordin II 6 3. - poluare TOTAL - bh. Moraviţa 11

Nr. crt. Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 19 2. - ordin II 12 3. - poluare 4. - ape minerale - staţii experimentale 1

TOTAL – în bh TIMIŞ (Timiş) 32

Izvoare

6

TOTAL GENERAL b.h. BEGA – TIMIŞ

98


82

Calitatea apei în strat acvifer freatic Analiza probelor recoltate în anul 2008, s-a făcut în Laboratoarele Timişoara şi Reşiţa a Direcţiei Apelor Banat. Pentru forajele de studiu de ordin I, II şi poluare s-au determinat următorii indicatori fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice şi indicatori specifici de poluare a zonei respective: temperatura, pH, conductivitate/rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO4

2-, PO43-, HCO3

-, NO2-, NO3

-, NH4+,

fenoli, precum şi alţi indicatori conform HG 351/2005 (Pb, Zn, Cu, Ni). În caracterizarea calităţii apei subterane freatice s-a avut în vedere compararea valorilor indicatorilor determinaţi cu limitele admise din Legea 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), compararea efectuată pe bază de program pe calculator PC. Programul întocmit de A.N.A.R. – Direcţia Apelor Banat Timişoara semnalează depăşirile indicatorilor fizico-chimici peste limitele admise. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise conform Legii 311/2004, este prezentată în tabelul de mai jos: Tab. 4.4.6 Situaţia concentraţiilor de poluanţi

Denumire indicator

Nr. de ori de depăşiri a limitei admise în mod

excepţional

Denumire bazin hidrografic - foraj

1 2 3 max. 1,4-18,2 Timiş – Cruceni, Voiteg - azotiţi max. 1,5 Bârzava – Birda max. 2,7 Bega – Giarmata max. 2,1 Timiş – Cruceni max. 1,3-14 Bega Veche – Fibiş, Sânandrei, Satchinez, Biled,

Checea, Lenauheim max. 1,4-4,5 Bârzava – Măureni, Şemlacu Mare

- azotaţi

max. 1,2-6,9 Moraviţa – Butin, Moraviţa, Şemlac - cloruri max. 1,4-3,8 Bega Veche- Sânandrei, Lenauheim, Lunga,

Jimbolia (poluare) max. 1,5-2,9 Bega Veche – Checea, Gottlob max. 1,5-6,7 Timiş – Sîlha, Hitiaş, Cruceni, dragşina, Voiteg,

dolaţ, Toager, Grăniceri

-fier

max. 4,1 Bârzava – Birda (poluare) max. 2,1-2,3 Bega – Şuştra, Margina, Uivar max. 1,2-8,4 Bega Veche – Remetea Mică, Fibiş, Vinga,

Cernăteaz, Orţişoara, Satchinez, Iecea Mare, Checea, Comloşu Mic, Lunga

max. 1,8-3,8 Timiş – Hitiaş, Cruceni, Buziaş, Dragşina, Voiteg, Toager

max. 2,6-5,1 Bârzava – Birda (poluare)

- oxidabilitate

max. 2,1-3,8 Moraviţa – Butin, Moraviţa max. 1,8-15,8 Bega – Răuţi, Margina - mangan max. 1,6-15,8 Bega Veche - Jimbolia (poluare), Remetea Mică,

Sânandrei, Iecea Mare, Iecea Mică, Checea, Lenauheim, Comloşu Mic,


83

max. 1,6-35,8 Timiş – Sîlha, Hitiaş, Cruceni, Glimboca, Duleu, Vermeş, Otveşti, Ionel, Diniaş, Foeni, Dragşina, Voiteg, Dolaţ, Toager, Grăniceri

max. 4,2-4,5 Bârzava – Partoş, Şemlacu Mare max. 2,4-9,0 Moraviţa – Gaiu, Butin, Moraviţa max. 1,2-7,1 Bega – Otelec, Margina Răuţi, Şuştra max. 2,6-4,1 Bega Veche - Comloşu Mic, Checea, Jimbolia

(poluare) max. 1,5-6,0 Timiş – Sîlha, Hitiaş, Cruceni, Glimboca, Ionel,

Foeni, Cerna, Toager, Grăniceri, Diniaş max. 1,4-3,4 Bârzava – Birda (poluare)

- amoniu

max. 4,6-14,7 Moraviţa – Butin, Moraviţa, Gaiu, Jamu Mare max. 1,6-5,4 Bega Veche – Remetea Mică, Cernăteaz,

Checea, Jimbolia (poluare) max. 1,4-2,7 Bega – Margina, Uivar max. 1,4-10,1 Timiş – Cruceni, Otveşti, Foeni, Voiteg, Dolaţ,

Toager, Grăniceri max. 3,6-102 Bârzava – Birda (poluare)

- fosfaţi

max. 4,6-14,7 Moraviţa – Gaiu, Şemlac

Calitatea apei în stratul acvifer de adâncime În anul 2008 au fost monitorizate 29 foraje din stratul de adâncime. Măsurătorile de

calitate s-au efectuat pentru indicatorii aferenţi balanţei ionice: temperatură, pH, conductivitate/rezidiu fiz, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe, Mn, Cl, SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2, NO3, NH4, precum şi alţi indicatori conform HG 351/2005 (Pb, Zn, Cu, Ni). Din măsurători se constată că toţi indicatorii au valori ale concentraţiei mai mici decât limitele admise conform Legii 311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile), cu excepţia următorilor indicatori: NH4, PO4, oxidabilitate, fier, mangan, azotaţi şi cloruri. Situaţia depăşirii concentraţiilor de poluanţi admise conform Legii 311/2004 se prezintă astfel : -amoniu: max. 1,2 – 19,6: Orţişoara (1,4), Jimbolia (1,6), Bethausen (17,6), Pustiniş (1,5), Coştei (1,6), Diniaş (1,4), Giulvăz (1,2), Petroasa Mare (2,8), Chevereşul Mare (19,6), Liebling (1,3), Răcăjdia (18,8), Beregsăul Mare (1,9), Giera (2,2), Gătaia (3,5), Voiteg (1,2), Denta (5); - oxidabilitate: max. 1,2 – 8,4: Jimbolia (3,49), Pustiniş (1,8), Petroasa Mare (1,2), Chevereşul Mare (8,4), Liebling (1,6), Beregsăul Mare (7,6), Gătaia (1,2), Denta (2,3); -fosfaţi: max. 1,1 – 3,2: Orţişoara (1,7), Carani (1,3), Bărăteaz (1,4), Jimbolia (1,8), Bethausen (1,4), Timişoara Nord (1,5), Pustiniş (1,8), Diniaş (3,2), Chevereşul Mare (1,9), Sacoşu Turcesc (1,8), Liebling (1,9), Voiteg (1,4), Variaş (2,0), Maşloc (1,4), Beregsăul Mare (1,4), Giera (1,1), Gătaia (1,2), Denta (1,2); -azotaţi: Maşloc (2,9 ori); -mangan: max. 1,2 – 12,1; Orţişoara (1,4), Carani (3,0), Bărăteaz (12,1), Lenauheim (2,5), Timişoara Nord (3,7), Coştei (1,6), Diniaş (4,8), Giulvăz (2,8), Petroasa Mare (2,0), Chevereşul Mare (1,2), Sacoşu Turcesc (1,3), Liebling (4,2), Voiteg (4,2), Variaş (3,4), Beregsăul Mare (2,1), Voiteg (1,3); -fier: max. 1,5 – 4,3; Orţişoara (6,4), Carani (3,7), Jimbolia (1,5), Bethausen (1,8), Pustiniş (1,3), Diniaş (1,2), Giulvăz (3,3), Chevereşul Mare (7,9), Liebling (3,8); -cloruri: max.Chevereşul Mare (1,9ori).


84

Calitatea globală a apelor subterane din b.h. Aranca

B.H. Aranca este situat în extremitatea Nord-Vestică a Spaţiului hidrografic Banat. Această zonă este ocupată de câmpii care reprezintă partea de maximă dezvoltare a Câmpiei de Vest pe teritoriul românesc cât şi sectorul Sud-Estic al depresiunii panonice.

Calitatea apelor subterane a fost urmărită în foraje de ordin I şi II- strat freatic şi în foraje de adâncime. În B.H. ARANCA au fost analizate 10 foraje din care s-au recoltat probe conform programului de monitoring. Tab. 4.4.7 Calitate apelor subterane - B.H. Aranca

Nr.crt Tipul forajului Număr foraje 1. - ordin I 5 2. - ordin II 5 3. - poluare TOTAL – în b.h.ARANCA 10

În B.H. ARANCA au fost analizate 2 foraje de adâncime de la Teremia Mare din patrimoniul A.N.A.R. Direcţia Apelor Banat şi foraj Primăria Lovrin. Starea globală a calităţii apelor subterane

Calitatea apei în stratul acvifer În anul 2008 au fost monitorizare 10 foraje de ordin I şi II de la care s-au recoltat 13 probe la care s-au determinat următorii indicatori fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice şi indicatori specifici de poluare a zonei respective: temperatură, pH, conductivitate, rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO4

2-, PO43-,

NO2-, NO3

-, NH4+, fenoli, precum şi alte substanţe prioritare conform HG 351/2005.

În caracterizarea calităţii apei subterane freatice s-a avut în vedere compararea valorilor indicatorilor determinaţi cu limitele admise conform Legii 311/2004 (Legea pentru completarea şi modificarea legii 458/2002 privind calitatea apei potabile), compararea efectuată pe bază de program pe calculator PC. Programul întocmit de A.N.A.R.– Direcţia Apelor Banat Timişoara semnalează depăşirile indicatorilor fizico-chimici peste limitele admise. Din valorile obţinute se constată următoarele : - în anul 2008, în B.H. ARANCA se observă o uşoară ameliorare a parametrilor analizaţi, scădere faţă de ani anteriori a nivelul poluării observându-se în tot bazinul. În forajele de la Teremia Mare şi Sânnicolau Mare se observă o încărcare organică. - depăşirea limitei admise conform legii 311/2004 la indicatori este evidenţiată în tabelul următor: Tab. 4.4.8 Limite indicatori

Denumire indicator

Număr de ori de depăşire

a limitei admise excepţional

Denumire foraj – zona

-oxidabilitate max 1,2 – 3,5 Sânpetru Mare, Sânnicolau Mare - amoniu max 1,3 - 100,0 Sânnicolau Mare, Teremia Mare - mangan max 1,50 – 18,,8 Sânnicolau Mare, Teremia Mare

azotiţi max 1,5-4,4,3 Teremia Mare, Tomnatic


85

În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise conform Legii 311/2004 la metalele monitorizate din Lista II, conform HG 351/2005 (Zn, Cu, Pb, Ni).

Modificările de calitate a apei din freatic, cantonată la 40 m adâncime sunt produse de:

- lipsa canalizării şi a staţiilor de epurare în unele localităţi din bazinul hidrografic; - evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate din zona agroindustrială

Sânnicolau Mare; - depozitările gunoiului menajer pe suprafeţe neamenajate din zonele rurale; - împrăştierea pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor fără

a ţine cont de perioadele optime de administrare a acestora; Calitatea apei în stratul de adâncime

În cele 2 foraje de adâncime din B.H. ARANCA măsurătorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balanţei ionice: temperatură, pH, conductivitate, rezidiu fix, CCO-Mn, Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+, Cl-, SO4

2-, PO43-, NO2

-, NO3-, NH4

+, fenoli precum şi alte substanţe prioritare conform HG 351/2005. În anul 2008 cele două foraje de adâncime monitorizate au fost urmărite conform programului de monitoring. În urma monitorizării forajelor de adâncime se constată depăşiri ale concentraţiilor admise conform Legii 311/2004 la următorii indicatori :

amoniu :-Teremia Mare depăşire de 3,0 ori. - Lovrin depăşire 1,5 ori

mangan:-Teremia Mare depăşire de 4,0 ori - Lovrin depăşire 3,0 ori fier: - - Lovrin depăşire 2,7 ori

Din datele prezentate mai sus se pot trage următoarele concluzii:

1.Cu toate că se observă o îmbunătăţire a calităţii apelor freatice, nivelul poluării în forajele executate în stratul acvifer freatic este prezent, înregistrându-se depăşiri ale limitei admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin 2 indicatori de caracterizare a calităţii apei (amoniu şi substanţe organice). Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori conform prevederilor Legii 311/2004 sunt la: substanţe organice, amoniu şi fosfaţi, astfel: - pe canalul Aranca, zona Sânnicolau Mare, poluare cu: substanţe organice cu provenienţă din zona agroindustrială Sânnicolau Mare cât şi din canalizarea oraşului şi canalele secundare de desecare. - în zona Teremia Mare şi Valcani poluare cu amoniu, fosfaţi şi substanţe organice datorită inexistenţei reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, precum şi a nerespectării perioadelor optime de fertilizare a terenurile agricole. 2. În stratul acvifer de adâncime calitatea apei este necorespunzătoare (cu toate că faţă de anii anteriori calitatea apelor de adâncime este mai bună), în cele 2 foraje investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei admise la indicatorul amoniu de până la 3,0 ori, şi la mangan de până la 4,0 ori.

3. Faţă de anul anterior se observă o uşoară tendinţă de scădere impurificării apelor subterane datorită inceperii realizării utilităţilor la canalizare, interesului pentru prelevarea apelor subterane conform normativelor de prelevare, reducerea poluării din agricultură precum şi reabiliatrea instalaţiilor (conducte, traversări, etc.), ale Petrom în zona extrem vestică a bazinului.


86

4.5. Apa potabilă

JUDETUL ARAD

Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta satisface calitativ.

Există 4 captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi Moneasa care totalizează un volum de 564 mii m3/an.

Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea S.C. Compania de Apă Arad SA.

Pe lângă municipiului Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele localităţi: Mândruloc-Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Şaguna, Şofronea, Sânpaul, Curtici, Dorobanţi, Macea, Sânmartin, Şimand, Sântana, Olari, Zădăreni, Fântânele.

Sursa de apa pentru municipiul Arad este sursa subterana si anume - frontul de captare Nord: cu 92 foraje pe raza localităţilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand.

Apa potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi în cantitate suficientă.

Conform informaţilor SC Compania de Apă Arad, în anul 2008 populaţia (numărul locuitorilor) racordată la reţeaua de canalizare este de aprox. 127 839 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 77% din locuitorii existenţi în municipiu.

Apa uzată menajeră este colectată printr-o reţea de canalizare cu lungimea totală de 457 km, apă uzată fiind descărcată în staţia de epurare. Emisarul pentru staţia de epurare este Râul Mureş.

SC Compania de Apă Arad mai are în exploatare şi operare şi alte localităţi de pe teritoriul judeţului Arad, şi anume: Vinga, Iratoş, Vărşand, Gurahonţ, Pâncota, Bocsig, Moneasa, Hălmăgel, Tauţ şi Căsoaia, Lipova, Pecica, Nădlac,

Lungimea reţelelor de distribuţie a apelor potabile şi a sistemul de canalizare exploatate de SC Compania de Apă Arad este redat în tabelul 4.6.1. (datele au fost preluate de la SC Compania de Apă Arad).

Tab. 4.5.1.Reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare

Reţele alimentare cu apă potabilă Reţele canalizare

Nr. crt.

Staţie de tratare

apă

Nr. localităţi deservite

Lungime reţea, km

Volum apă distribuită,

mii mc

Populaţie racordată Nr. loc.

Sursa de apă

Lungime reţea, km


1 Arad 15 655,82 11152,288 172132 458,45 129610

2 Curtici 3 50.1 253,500 5757

Front captare N Arad 8 208

3 Vinga 2 29,34 116,345 3318 Apă subteran

4 Iratos 2 17.2 5,725 306 Apă subteran

5 Vărşand 2 17.3 34,779 251 Apă subteran

6 Gurahonţ 14 50,33 177,733 5513 Apă subteran 3,4 573

7 Pâncota 1 21.8 661,902 3791 Apă 7,8 1229


87

subteran

8 Bocsig 9 51,90 237,917 4837 Apă subteran

9 Moneasa 4 19.6 98,563 2062

Apă suprafaţă

pârâul Băilor

4,2 364

10 Hălmăgel 3 11.749 36,110 1252

Apă suprafaţă

Valea Găinii

11 Tauţ 3 6.567 16,617 920 Apă subteran

12 Căsoaia 1 1.006 1,137 6

Apă suprafaţă

Valea Mare

0,5 1

13 Lipova 1 32,5 409,688 5905 Apă subteran 14,8 863

14 Pecica 1 26,00 239,684 3305 Apă subteran 5,3 462

15 Sântana 2 66,00 389,759 7122 Apă subteran 6,2 180

16 Nădlac 1 47,00 258,733 4099 Apă subteran 36,2 476

Total 64 1104,21 14090,480 220576 544,85 133466

Din punct de vedere calitativ nu toată apă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare cu prevederile Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. Situaţia este centralizată, pentru anul 2008 în tabelul 4.6.2.

Tab. 4.5.2.Calitatea apei potabile deservite prin reţeaua SC Compania de Apă Arad

Legea 458/2002 Nr.

crt. Localitatea Nr. total probe analizate

Nr. probe conforme % conformitate

1 Uzina apă 2 Arad 366 349 95,36 2 Uzina apă Curtici 8 0 0,00 3 Uzina apă Vinga 5 4 80,00 4 Uzina apă Iratos 8 0 0,00 5 Uzina apă Vărşand 9 0 0,00 6 Uzina apă Gurahonţ 6 5 83,33 7 Uzina apă Pâncota 10 0 0,00 8 Uzina apă Bocsig 10 0 0,00 9 Uzina apă Moneasa 7 6 86,00

10 Uzina apă Hălmăgel 10 3 30,00 11 Uzina apă Tauţ 5 1 20,00 12 Uzina apă Căsoaia 3 0 0,00 13 Uzina apă Pecica 11 9 81,82 14 Uzina apă Sântana 5 2 62,00 15 Uzina apă Lipova 6 6 100,00 16 Uzina apă Nădlac 8 7 87,50


88

Evoluţia populaţiei cu acces la surse de apă potabilă din sistemul deservit de SC Compania de Apă Arad este prezentată în tabelul 4.5.3. şi graficele din fig.4.5.1.-4.5.2. Accesul efectiv al locuitorilor la apa potabilă este permanent, programul de distribuţie este 24h din 24.

Tab. 4.5.3.Evoluţia numărului de locuitori deserviţi cu apă potabilă

Populaţia deservită 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Populaţia deservită 166757 173850 180289 185735 190894 193742 195930 220576

% de acces la apa potabilă

66,77 69,61 72,19 74,37 76,44 77,58 77,34 73,76

0

50000

100000

150000

200000

250000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ani

număr

locu

itori

Fig. 4.5.1. Populaţia deservită cu apă potabilă

60626466687072747678

%

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ani

Fig. 4.5.2.Accesul populatiei la apă potabilă

Din datele prezentate în tabelul 4.5.3.şi graficele 4.1.1.şi 4.2.2. se observă faptul că an de an a crescut numărul de locuitori racordaţi la sistemul centralizat de distribuţie al apei potabile (operat de SC Compania de Apă Arad). În primii ani ai intervalului considerat, rata de creştere a fost mai mare, după care s-a diminuat şi datorită faptului că au fost preluate noi localităţi în exploatarea acestui operator.


89

În judeţul Arad sunt şi alţi operatori ai sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare:

- SC Aquavest SRL - SC Termo-Construct SRL - SC Urbiserv SA - SC Apoterm Nădlac SA O parte a localităţilor (oraşe şi comune) din judeţul Arad au ca operator al

infrastructurii de apă canal, serviciul public organizat în cadrul primăriilor locale. Astfel: - Serviciu Public aflat în subordinea Consiliului Local Chişineu Criş: furnizează

servicii de alimentare cu apă şi canalizare în oraşul Chişineu Criş şi asigură alimentarea cu apă pentru localităţile Socodor, Nădab, Sintea Mare.

- Serviciu Public aflat in subordinea Consiliului Local Ineu: furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare în oraşul Ineu, asigură alimentarea cu apă pentru localităţile Mocrea, Şicula şi Gurba.

Un număr de 22 comune au în exploatare şi întreţinere proprie sistemul de alimentare cu apă (şi canalizare), în afara de cele care sunt în operarea şi exploatarea operatorilor de pe teritoriul judeţului Arad. Alţi operatori care au ca şi activitate servicii de alimentare cu apă şi canalizare sunt:

- SC AQUAVEST SRL: servicii de alimentare cu apă din aria administrativă a comunelor Apateu, Covasânţ, Păuliş, Ghioroc, Şiria.

- SC TERMO-CONSTRUCT SRL: servicii de alimentare cu apă şi canalizare din

aria administrativă a oraşului Sebiş şi servicii de alimentare cu apă din aria administrativă a comunelor Bârsa, Buteni, Chisindia.

- SC URBISERV SA: servicii de alimentare cu apă din aria administrativă a

comunelor Zăbrani, Radna. În tabelul 4.5.4.prezintă situaţia centralizată a reţelelor de apă potabilă şi canalizare şi a localităţilor (oraşelor) care au ca operator al infrastructurii de apă - canal, serviciul public organizat în cadrul primăriilor locale. Datele au fost primite de la primăriile oraşelor respective.

Tabel 4.5.4.Reţele de apă potabilă şi canalizare

Reţele alimentare cu apă potabilă Reţele canalizare Nr. crt

Staţie de

tratare apă

Nr. localităţi deservite

Lungime reţea, km


Sursa de apă

Lungime reţea, km


1 Ineu 5 67 8 220 Subteran 9,5 4 000

2 Chişineu Criş 2 50,60 4 920 Subteran 14,6 2000

3 Sebiş 10 75,9 5 357 Captare r. Dezna 10,0 1 131


90

JUDETULCARAŞ – SEVERIN

Tab. 4.5.5 Reţele de alimentare cu apă

Reţele apă potabilă Reţele apă menajera

Judeţ Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi


Caraş-Severin 733.4 11182,6

3 8+31 184407 733.4 16872 8+31 18440

7 Mediu urban 8 16524

3 8 165243

Mediu rural 31 19164 31 19164

Tab. 4.5.6.Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane -2008

Localitatea Tipul sursei Număr probe recoltate 2008

Număr zile de monitorizare

2008

Număr de zile/2004 în care s-a depăşit CMA

Reşiţa suprafaţă 494 199 1 Bocşa subteran 67 19 3

Anina suprafaţă

25% subteran

70 21 4

Oraviţa suprafaţă

40% subteran

100 şi 328 pentru clorului

rezidual liber

33 şi 241 pentru rezidual liber

10 zile şi 127 zile clor absent

Moldova Nouă subteran 63 32 7

Caransebeş suprafaţă 368 259 11 Oţelu Roşu suprafaţă 150 75 1 Herculane suprafaţă 29 14 2

JUDEŢUL HUNEDOARA

Judeţul Hunedoara, din punct de vedere administrativ, este sistematizat în 14 localităţi urbane (7 municipii şi 7 oraşe) şi 55 de comune şi 457 de sate, cu o populaţie de aproximativ 468318 locuitori. Ca structură după mediul de rezidenţă, populaţia este distribuită astfel: în mediul urban în număr de 359023 locuitori, iar în mediul rural în număr de 109295 locuitori.

Din totalul populaţiei un procent de 81,41% (396585 locuitori) este racordată la reţeaua de apă potabilă.

Staţiile de tratare a apei sunt în număr de 37, ele tratează în vederea potabilizării apa provenind din următoarele surse: - de suprafaţă 21 staţii (56,75%);


91

- de profunzime 13 staţii (35,13%); - surse mixte (apă de suprafaţă cu apă de profunzime - 3 staţii (8,10%)). Analizele efectuate în cursul anului 2008 la apa brută, în cadrul monitorizări de control efectuată de către producătorii de apă şi cu ocazia expertizării tehnico-sanitare pe treptele de tratare efectuate în staţii cu ocazia vizării anuale ale autorizaţiilor sanitare de funcţionare, au relevat faptul că apa care provine din sursele de suprafaţă şi care este tratată în vederea potabilizării se încadrează în condiţiile prevăzute de NTPA 013/2005 într-un procent de 100% din cazuri în condiţiile prevăzute în categoria 1.

Staţiile de tratare a apei aferente judeţului Hunedoara, în anul 2008, sunt: Dealul Martin, Staţia Orlea, Staţia Batiz – în conservare, Staţia Baniu, Staţia Certej, Staţia Folorât, Staţia Boiu, Staţia Crişcior, Staţia Rişculiţa, Staţia Hobiţa, Staţia Petrosu, Staţia Dealul Mic, Staţia Sibişelul Nou, Staţia Vaţa de Jos, Staţia Spital Neuropsihiatric Zam, Staţia Sânpetru, Staţia Boş, Staţia Cinciş, Staţia Boşorod, Staţia Retişoara, Staţia Valea de Peşti, Staţia Braia, Staţia Aninoasa, Staţia Zănoaga, Staţia Taia, Staţia Jieţ, Staţia Pârâul Rece, Staţia Topliţa, Staţia Herţa, Staţia Morişoara, Staţia Drenuri Jieţ, Staţia Sterminos, Staţia Sohodol, Staţia Crividia, Staţia Maleia Sud, Staţia Jupâneasa, Staţia Voievodu.

Din totalul de 37 de staţii de tratare a apei 25 (67,56%) sunt autorizate sanitar, 1 (2,70%) este în conservare, iar restul de 11 nu îndeplinesc condiţiile de autorizare conform legislaţiei sanitare în vigoare. Pentru profilaxia îmbolnăvirilor cu transmitere hidrică Autoritatea de Sănătate Publică Hunedoara monitorizează şi staţiile de tratare a apei neautorizate sanitar.

Calitatea apelor de suprafaţă utilizate în scop potabil (încadrarea efectuându-se conform H.G. 100/2002 (NTPA – 013)), la nivelul b.h. Mureş, pe raza judeţului Hunedoara, în anul 2008 se prezintă astfel: Tab. 4.5.7 Ape de suprafaţă utilizate în scop potabil

Râul Priza Încadrarea Indicatorii ce au

determinat încadrarea Râuşor Orăştie A1 - Sibişel Orăştie A1 - Bărbat Hunedoara A1 - Canal Cârlete Haţeg A2 Amoniu, CCO Râul Mare (ac. Haţeg) Deva A1 - Ritişoara Ghelari A1 - Certej (ac. Făerag) Certej A2 CCO, CBO5

Astfel, accesul la apa potabilă în municipiul Orăştie, administrat de către S.C. Activitatea Goscom S.A. Orăştie, se face de la sursele de apă de suprafaţă - captare râu Sibişel şi captare pârâu Râuşor. Apa este transportată din munte 15 km prin reţeaua de aducţiune de 400-500 mm în staţia de tratare a municipiului Orăştie, apoi în reţeaua de distribuţie pentru consum.

Municipiul Orăştie este beneficiar a lucrărilor din programul SAMTID prin care s-au înlocuit reţelele vechi cu altele noi în lungime de 18 km, iar totalul reţelelor care au fost înlocuite în ultimii 5 ani este de aproximativ 25 km. Pe această lungime s-au executat branşamente noi şi în procent de 96% din consumatori sunt contorizaţi individual, contorizate care la încheierea programului în luna IV 2009 va fi de 100%. Municipiul Orăştie este alimentat în totalitate cu apă potabilă, nu mai există nici o stradă fără reţea de apă potabilă, toate gospodăriile sunt racordate la reţea şi apa corespunde din punct de vedere sanitar. Sistemul de alimentare cu apă pe zona Valea Jiului, monitorizat de S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani, situat la nivelul b.h. Jiu, cuprinde următoarele:


92

• Surse de suprafaţă: - lacul de acumulare Valea de Peşti – un baraj amplasat pe pârâul Valea de Peşti amonte 300 m de confluenţa cu râul Jiul de Vest (volum de acumulare 4,5 mil. mc); - sursa Braia – un baraj din beton armat amplasat pe pârâul Braia cu priză de vară şi de iarnă şi cu deversor lateral; - sursa Aninoasa are o priză tiroleză pe pârâul Aninoasa; - sursa Taia are un prag de fund cu priză laterală; - sursa Jieţ cu un baraj deversor cu priză laterală; - sursa Polatişte are un prag de fund cu priză laterală amplasate pe pârâul Polatişte; - sursa Stoinicioara amplasată pe pârâul Stoinicioara; - sursa Izvorul are un prag de fund cu priză laterală amplasate pe pârâul Izvorul. • Surse subterane: - Morişoara – Vulcan are 3 camere de captare izvor; - Herţa – Vulcan cu o cameră de captare izvor; - Topliţa – Uricani are o cameră de captare izvor; - Drenuri Jieţ I şi II cu 2 drenuri amplasate pe malul stâng al pârâului Jieţ. • Staţii de tratare: - staţia de tratare Valea de Peşti are o capacitate de 1200 l/s, 10 filtre rapide, 4 filtre cu dublu flux, staţie de clorinare a apei, laborator de analize fizico – chimice; - staţia de tratare Braia are o capacitate de 120 l/s, 6 filtre rapide şi staţie de clorinare a apei, laborator de analize fizico – chimice; - staţia de filtre Aninoasa are o capacitate de 12 l/s, 2 filtre lente şi staţie de clorinare a apei; - staţia de tratare Zănoaga are o capacitate de 300 l/s, decantor cu D=24 m, 8 filtre rapide, staţie de clorinare a apei, laborator de analize fizico – chimice; - staţia de tratare Jieţ are o capacitate de 300 l/s, decantor, 8 filtre rapide, staţie de clorinare a apei, laboratoare de analize fizico – chimice; - staţia de tratare Taia are o capacitate de 300 l/s, 2 decantoare radiale cu D=24 m, 8 filtre rapide, staţie de clorinare a apei, laborator de analize fizico – chimice. Situaţia conductelor de aducţiune pe zona Valea Jiului se prezintă astfel: • Conducte principale de aducţiune Dn 200 – 800 mm, total 111,4 km:

- Petrila – 23,1 km; - Petroşani – 39,2 km; - Aninoasa – 4,8 km; - Vulcan – 10,1 km; - Lupeni – 14,1 km; - Uricani – 20,1 km.

Astfel, staţiile de tratare enumerate mai sus şi sursele subterane amintite anterior alimentează cu apă potabilă toate cele 6 localităţi ale Văii Jiului: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Toate sursele furnizează apă potabilă încadrându-se în limitele admise de legislaţia în vigoare privind potabilitatea apei. În ceea ce priveşte calitatea apei, verificarea indicatorilor de calitate ai apei se realizează pe toate treptele de tratare: apa brută, apa decantată, apa filtrată şi apa de reţea livrată consumatorilor. Fiecare dintre staţiile de tratare menţionate mai sus au un laborator propriu unde se efectuează analizele fizico-chimice ale apei pe trepte de tratare. Rezultatele de laborator sunt evidenţiate într-un registru special şi sunt transmise Dispeceratului central al Apa Serv o dată la două ore, sau ori de câte ori apar neconformităţi privind calitatea apei. În cadru S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani funcţionează un laborator central în cadrul căruia se efectuează analizele fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile de pe reţeaua de distribuţie, rezervoarele de înmagazinare a apei pe oraşe şi săptămânal se


93

efectuează analizele fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile la ieşirea din staţia de tratare. Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică Petroşani atât la staţiile de tratare, cât şi la rezervoarele de înmagazinare a apei pe oraşe şi reţeaua de distribuţie. Conform rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile destinate consumului uman, aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare privind calitatea apei. În anul 2008 nu au fost probleme deosebite privind calitatea apei potabile distribuite. Aproximativ 95% din apa care este supusă tratării provine din surse de suprafaţă, iar restul de 5% provine din surse subterane. Există şi zone neacoperite privind alimentarea cu apă potabilă cum ar fi de exemplu Cimpa şi Răscoala care sunt alimentate din reţelele E.M. Lonea. Pentru acoperirea acestei zone ar fi necesară o microstaţie de tratare. O altă zonă ar fi zona turistică din masivul Parând şi Straja. În mod excepţional unele zone îndepărtate rămân deservite de sisteme independente de alimentare cu apă din consideraţii de ordin economic sau tehnic. Resursele de apă sunt gestionate de Compania Naţională „Apele Române”, ele sunt utilizate de S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani în anumite condiţii, inclusiv cu unele restricţii în perioadele secetoase, pentru ca în cursurile de apă să existe o scurgere minimă.

Sistemul de alimentare cu apă, monitorizat de S.C. Apa Prod S.A. Deva, situat la nivelul b.h. Criş şi Mureş, cuprinde următoarele:

- Captarea apei din sursele: lacul hidrocentralei Haţeg pe Râul Mare; sursa Râul Bărbat, puţuri subterane, lacul Cinciş; râul Crişul Alb, dren pe malul Crişul Alb; sursa subterană, puţul Folorit; sursa subterană, izvorul Baniu; lacul Făerag;

- Tratarea apei în staţiile de tratare: Sântămărie Orlea; Staţia Sânpetru-Hunedoara; Staţia de tratare Crişcior-Brad; Staţia de pompe Folorat-Geoagiu; Staţia Roşcani; Staţia de tratare Certej;

- Sistemul de transport al apei potabile; - Distribuţia apei în localităţi, organizate ca Centre Operaţionale: CO

Deva (cu sector Dobra, Ilia), CO Hunedoara, CO Haţeg, CO Călan, CO Simeria, CO Brad, CO Geoagiu (cu sector Certej).

- Staţia de tratare a apei Sântămărie Orlea captează apa din lacul hidrocentralei Haţeg şi o supune procesului de tratare urmărind cu stricteţe fluxul tehnologic. Din staţia de tratare Sântămărie Orlea se alimentează cu apă potabilă oraşele: Deva, Haţeg, Călan, Simeria, comunele: Sântămărie Orlea (sat Sântămărie Orlea, sat Subcetate), Bretea Română (Bretea Română, Bretea Strei, Plopi, Ruşi), Băcia (Băcia, Tîmpa, Petreni), Călan-distribuţie (Batiz, Călanu Mic, Strei, Crişeni Strei, Sângeorgiu, Strei Săcel, Nădăştia de Sus, Nădăştia de Jos); Simeria-distribuţie (Simeria Veche, Sântandrei, Bârcea Mare, Săuleşti);

- Staţia de filtre Sânpetru Hunedoara, captarea principală este asigurată dintr-o sursă de suprafaţă, din Râul Bărbat prin intermediul barajului Hobiţa. Captarea de rezervă se asigură din lacul Cinciş, precum şi din captarea apei din 4 puţuri subterane amplasate în zona staţiei de tratare Sânpetru. Din această sursă de apă se alimentează municipiul Hunedoara;

- Staţia de tratare Crişcior Brad, sursa de apă este amplasată în localitatea Crişcior pe râul Crişul Alb, la 6,8 km de municipiul Brad, cu o capacitate de 100l/s, cu staţie de tratare, staţie de pompare şi conductă de aducţiune Dn 300 mm, precum şi rezervoare amplasate în Dealul Lia, de unde se alimentează gravitaţional reţeaua de distribuţie. Din această sursă se alimentează oraşul Brad şi comuna Crişcior.

- Sursa de apă de la Folorat-Geoagiu, sursa de apă o constituie puţurile de mică adâncime, unde apa se clorinează, iar prin staţia de pompare se refulează apa în


94

două rezervoare (Geoagiu-Băi 1000 mc şi oraş Geoagiu 300 mc), iar apoi în reţeaua de distribuţie care asigură apa la consumatori în Geoagiu-Băi şi Geoagiu-oraş.

- Staţia de captare a apei izvor Baniu, reprezintă o sursă de apă de profunzime, izvorul Baniu fiind captat într-un rezervor subteran. Această sursă are o singură treaptă de tratare: dezinfecţia cu clor azotos. După dezinfecţia şi aducţiunea într-un rezervor de 300 mc din Dobra, este distribuită în comunele Dobra şi Ilia.

- Sursa de apă de la Certej, este apă de suprafaţă ce provine din Tăul Făerag captată în amonte de localitate, la cc. 2,8 km. Apa potabilă este acumulată într-un rezervor de 500 mc, iar apoi este distribuită populaţiei din comuna Certej.

Reţele de alimentare cu apă la nivelul judeţului Hunedoara: Situaţia reţelelor de alimentare cu apă, la nivelul judeţului Hunedoara, în anul 2008,

este prezentată în tabelul de mai jos: Tab. 4.5.8 Reţele de alimentare cu apă

Reţele apă potabilă Reţele apă menajeră Judeţ

Hunedoara/ Localitate

Lungime (km)

Volum distribuit (mii m3)

Număr localităţi


Lungime (km)


Număr localităţi


Deva 110,26 6588,57 1 67430 75,25 8069,57 1 67300 - Ilia 9,7 67,396 1 2487 5,2 23,43 1 1960 - Dobra 12,2 56,032 3 2688 1,7 4,6 1 303 Hunedoara

187,375 4060 1 55650 93,58 3615,5 1 52220

Simeria 51 776,16 5 12688 21,6 529,91 1 6533 - comune 15 88,75 3 1294 - - - - Călan 28,9 481,609 1 10037 25,4 482,973 1 9127 - comune 13 36,840 3 1103 - - - - Haţeg 30,91 593,032 1 10350 15,087 614,258 1 9098 - comune 21,756 82,106 3 2121 - - - - Brad 41,9 729 1 11309 25 751 1 8698 - comuna Crişcior

5,8 477 1 1911 6,5 44 1 810

Geoagiu 22 183 2 2450 11 155 2 1398 Certej 6,8 60 1 1060 3 23 1 780 Orăştie 59,33 1153 1 19216 31,16 932 1 18255 - comuna Beriu

21,91 35 5 986 - - - -

Zona Valea Jiului: Petrila 53,223 1 12,70 1 Petroşani 102,994 1 56,00 1 Aninoasa 20,119 1 5,00 1 Vulcan 52,079 1 46,60 1 Lupeni 64,073 1 46,90 1 Uricani 26,499

12340

1

99969

12,10

12011,688

1

87290

TOTAL 956,828 27807,495

39 302749 493,777 27256,929

19 263772

Date privind consumurile lunare de apă potabilă, pentru diferite localităţi ale

judeţului Hunedoara, precum şi pierderile de apă sunt prezentate în tabelul următor:


95

Tab. 4.5.9 Consumuri şi pierderi (%) de apă potabilă

Pierderi de apă

potabilă (%)

Consumuri lunare de apă potabilă (m3/persoană)

Judeţ Hunedoara/ Localitate

2008 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Deva 43,00 - - - - - - 9,72 8,85 8,66 8,14 - Ilia 25,59 - - - - - - 1,29 2,42 2,36 2,28 - Dobra 25,59 - - - - - - 0,6 1,45 1,73 1,74 Hunedoara 21,0 - - - - - - 5,47 5,67 5,53 6,07 Simeria 10-15 - - - - - - 5,93 5,19 4,48 5,15 Călan 63,96 - - - - - - 3,2 3,4 3,1 2,95 Haţeg 30,1 - - - - - - - 5,27 4,82 4,51 Brad 28,7 - - - - - - 6,2 5,5 4,9 4,8 Geoagiu 42 - - - - - - - 6,36 7,66 3,2 Certej 34 - - - - - - - - - 2,8 Orăştie 23 6,69 6,10 5,69 5,20 4,75 4,80 4,50 4,65 4,20 4,46 Valea Jiului - 6,76 4,70 3,83 3,89 3,94 3,73 3,42 2,98 2,69 3,25

JUDEŢUL TIMIŞ

Apele curgătoare care se regăsesc în zonele urbane ale judeţului Timiş sunt:

- Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega,

- Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, - Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, - Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, - Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, - Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, - Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova,

Ca surse de alimentare cu apă sunt utilizate râurile: Bega, Timiş şi Aranca, precum şi apele subterane, captate prin foraje.

În spaţiul hidrografic Banat, 43,5% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.

În mediul urban al judeţului Timiş, o pondere de 99,71 % din populaţie are acces la apa potabilă, distribuită prin sisteme autorizate sanitar.

Localitatea Buziaş dispune de 32,9 km reţea de alimentare cu apă, care deservesc 5.735 persoane, respectiv aproximativ 50% din populaţia oraşului. Alimentarea cu apă potabilă a oraşului se efectuează în vecinătatea comunei Hitiaş, aproape de pârâul Timişina. Sursa de apă o constituie apa de adâncime medie, captată din terasa interioară a râului Timiş, pe malul stâng al acestuia, pe o lungime de 10 km, începând de la confluenţa cu pârâul Timişina Nouã, în amonte.


96

Tab. 4.5.10 Reţele apă potabilă din Buziaş

Reţele apă potabilă Anul Lungime (km) Volum distribuit

(mii m3) Populaţie racordată

1999 27 532,65 4936 2000 27 520,17 5064 2001 27 497,03 5135 2002 27 476,34 5215 2003 27 409,40 5302 2004 27 353,76 5461 2005 28 336,80 5532 2006 29,5 336,93 5645 2007 32,9 345,39 5700 2008 32,9 316,74 5735

Localitatea Ciacova dispune de o reţea de alimentare cu apă întinsă pe o lungime

de 20 km şi alimentată din foraje, care deserveşte 2.470 de locuitori.

Tab. 4.5.11. Reţele apă potabilă din Ciacova



1999 20 200 2470 2000 20 210 2470 2001 20 240 2470 2002 20 220 2470 2003 20 238 2470 2004 20 240 2470 2005 20 240 2470 2006 20 250 2470 2007 20 250 2470 2008 20 260 2470

Localitatea Deta beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă, cu

L=22.60 km care deserveşte 4.800 persoane. Alimentarea se face prin captare subterană (5 foraje situate la Deta şi Jebel), sistemul fiind realizat din tronsoane de azbociment, oţel şi PE-HD, cu diametre cuprinse între 100 şi 300 mm şi este echipat cu cămine de vane, cişmele stradale şi hidranţi de incendiu.

Tab. 4.5.12 Reţele apă potabilă din Deta



1999 11.79 234 1770 2000 11.79 251 1770 2001 11.79 276 2006 2002 13.04 291 2596


97

2003 14.94 291 3304 2004 18.49 277 3610 2005 18.64 460 3528 2006 20.39 450 3773 2007 21.64 630 4200 2008 22.60 575 4800

Localitatea Făget beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă, sursa constituind-o apa de adâncime captată prin 5 foraje. Reţeaua de apă deserveşte un număr de 3.294 persoane, este realizată din tronsoane de azbociment, polietilenă PE-HD şi oţel şi este echipată cu cămine de vane, cişmele stradale şi hidranţi de incendiu. Conductele au Φ=80-250 mm. Lungimea reţelei de alimentare cu apă este de 17,5 km. Se urmăreşte înfiinţarea de alimentări cu apă în satele aparţinătoare, Jupâneşti şi Bunea Mare, respectiv extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă a oraşului. Tab. 4.5.13 Reţele apă potabilă din Făget

Reţele apă potabilă

Anul Lungime (km) Volum distribuit (mii m3)


1999 16,4 201,30 3332 2000 16,4 199,80 3289 2001 16,4 175,88 3273 2002 16,4 177,28 3290 2003 16,4 174,63 3384 2004 16,4 167,01 3301 2005 17,5 159,41 3277 2006 17,5 141,86 3155 2007 17,5 141,22 3254 2008 17,5 497,5 3294

Gătaia dispune încă din anii 1974-1975 de un sistem centralizat de alimentare cu

apă, care nu acoperă însă întreaga localitate, existând străzi întregi fără acces. Reţeaua de distribuţie a apei potabile este întinsă pe o lungime de 35,2 km, apa fiind adusă din adâncime, prin 4 foraje. Reţeaua este fabricată din tuburi de oţel şi polietilenă şi deserveşte 5030 de persoane.

Studiile de fezabilitate pentru extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi canal şi epurarea apelor uzate s-au finalizat în aprilie 2006 urmând implementarea proiectului. Execuţia lucrărilor are termen de încheiere trimestrul IV al anului 2008, proiectul fiind finanţat de la Bugetul Local şi din Fonduri Externe, conform angajamentelor cuprinse în “Capitolul 22 - Mediu”.

Se are în vedere şi realizarea a 2 foraje în localitatea aparţinătoare, Butin. Tab. 4.5.14 Reţele apă potabilă din Gătaia



1999 21 126 2840 2000 21 129 2840 2001 21 130 2840


98

2002 21 130 2840 2003 21 130 2840 2004 22,5 140 3100 2005 26 148 3250 2006 31 150 3305 2007 35 158 3400 2008 35,2 158 5030

În localitatea Jimbolia, reţeaua de distribuţie a apei potabile (uzată într-un procent

mai mare de 50%) are o lungime de 67.8 km, deservind un număr de 8890 persoane. Captarea apei se face prin 8 foraje, cu adâncimi de 250 m şi este dirijată de acolo pe o lungime de 3,2 km către uzina de apă. Rezervorul de colectare a apei are o capacitate de 1.000 m3. 60% dintre conductele de apă potabilă sunt confecţionate din oţel, 30% din fontă şi 10% din azbociment, diametrele lor variind între 250 mm şi 1,1/4 ţoli. Pe reţelele magistrale există hidranţi.

Tab. 4.5.15 Reţele apă potabilă din Jimbolia



1999 - - 8960 2000 - - 9140 2001 - - 9450 2002 - - 9520 2003 - - 9870 2004 - - 9917 2005 62 1120 8535 2006 64.3 1050 8610 2007 67.8 970 8720 2008 67.8 775 8890

În Municipiul Lugoj reţeaua de apă potabilă este administrată de firma SC.

Meridian 22 Lugoj. Lungimea reţelei de apă potabilă este de 104 km. şi deserveşte 40.350 persoane. Alimentarea se face din râul Timiş şi din subteran (29 de foraje din care 26 sunt funcţionabile). Municipiul posedă 3 uzine de tratare a apei potabile:

Uzina nr. 1, dotată cu instalaţii de deferizare şi clorurare a apei, electropompe de captare din foraj (Hebe, Goulds, Wilo, Sublines, Grunfos, cu Q=150-500 l/min şi putere – 5,5-10 KW), instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei (conductă de aducţiune cu Φ=150-350 mm şi L=10 km, 2 rezervoare subterane de 500 m3, respectiv 1.000 m3 şi un rezervor semi-îngropat, cu capacitatea de 4.000 m3), staţie de pompare treapta II, conducte de distribuţie din uzină (Φ=200-400 mm).

Uzina nr. 2, alimentată din priza de mal, prin două vane (Φ=1.000 mm fiecare), amplasate în braţul de acumulare al râului Timiş, pe malul drept. Uzina este dotată cu instalaţii de captare (3 electropompe Brateş, Q=53-600 m3/h, H=17 mCA, n=1.500 rot/min şi puterea = 37 KW), instalaţii de tratare (cameră de amestec, bazin de reacţie, preclorinatoare, decantoare orizontale, staţie de dispersie ozon, filtre rapide deschise şi postclorinatoare), instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei (3 conducte de aspiraţie cu Φ= 400 mm, şi rezervor compartimentat, cu capacitate de 7.00 m3), reţea de ditribuţie (staţie de pompare, treapta II şi conducte de distribuire pe o lungime de 105 km, de tip inelar).


99

Uzina nr. 3, dotată cu instalaţii de captare (electropompe cu Q= 200-300l/min, putere = 3,7-10 KW), de tratare (dezinfecţie cu clor gazos), de aducţiune şi înmagazinare a apei (conductă de aducţiune cu Φ=150-200 mm şi rezervor suprateran circular, din beton, cu capacitatea de 300 m3), respectiv cu reţea de distribuţie a apei (staţie de pompare treapta II şi conductă de ditribuţie cu Φ=300 mm) Tab. 4.5.16 Reţele apă potabilă din Lugoj



1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 103,9 3980 40280 2007 103,9 4002 40280 2008 104 3890 40350

Localitatea Recaş deţine ca dotări tehnico-edilitare reţele de alimentare cu apă

potabilă vechi şi distruse în proporţie de 70%. Populaţia cu acces la apa potabilă era de 4.870 de locuitori în anul 2008. Alimentarea cu apă potabilă se face din subteran, prin 12 foraje de adâncime. Apa captată nu se tratează, ci doar se face periodic o declorinare a ei.

Se află în derulare Proiectul “Tehnologii noi pentru un oraş nou”, finanţat din Fondul de Modernizare al Administraţiei Publice şi proiectul SAPRD de modernizare şi extindere a reţelelor de apă în Recaş şi localităţile aparţinătoare, Izvin şi Bazoşu Vechi.

Tab. 4.5.17 Reţele apă potabilă Recaş



1999 2000 2001 2002 2003 2004 17,8 147,76 3200 2005 19 153,0 3300 2006 23 210,0 3500 2007 30 278,64 4750 2008 42 460.25 4870

Localitatea Sânnicolau Mare deţine o reţea de distribuţie a apei potabile care

deserveşte un număr de 3.249 de persoane şi se alimentatează din râul Aranca şi din puţuri forate. Reţeaua este realizată din oţel, PVC şi azbociment, are o lungime de distribuţie de 58 km şi cuprinde: captarea de la Sâmpetru Mare, 9 puţuri forate, cu adâncime de100 m şi debit mediu/puţ de 35-40 m3/h, o aducţiune prin coloană de oţel şi


100

prin coloană de azbociment pe distanţa de 19 km, respectiv uzina de apă, dotată cu un bazin circular semi-îngropat (500 m3), un bazin paralelipipedic semi-îngropat (200 m3), 3 pompe de 125 şi 5 pompe de 100. Se are în vedere extinderea şi reabilitarea coloanei de apă potabilă. Serviciile de apă se află în administrarea SC. Gosan SRL.

Tab. 4.5.18 Reţele apă potabilă din Sânnicolau Mare

Reţele apă potabilă

Anul Lungime (km) Volum distribuit (mii m3)


1999 48 690 2950 2000 48 600 2956 2001 48 620 2961 2002 48 640 2970 2003 48 640 2985 2004 50 642 3105 2005 50 634 3130 2006 50 660 3144 2007 57 600 3159 2008 58 619 3249

Pentru Municipiul Timişoara alimentarea cu apă este de suprafaţă - din Râul Bega

şi subterană - din 56 de foraje. Alimentarea din subteran reprezintă 33% din totalul sursei de apă utilizate. Lungimea reţelei de alimentare cu apă este de 616.8 km şi deserveşte consumatorii casnici (323400 persoane), instituţiile publice şi agenţii economici din aria administrativă a municipiului Timişoara.

a) Uzina de apă nr.1 (Sursa 1), situată în extremitatea de S-E a municipiului Timişoara şi alimentată din două fronturi de captare, care sunt amplasate astfel :

- Frontul de captare Timişoara Sud - Est (frontul vechi) pus în funcţiune în anul 1914 cu o capacitate de 63 l/s, care apoi s-a extins, atingând în prezent o capacitate proiectată de 200 l/s. Este amplasat în zona Giroc-Urseni şi captează apa de la adâncimi cuprinse între 60-80 m, prin 16 foraje organizate în 4 grupuri de fântâni, la care se mai adaugă 3 foraje aflate în incinta uzinei de apă nr. 1.

- Frontul de captare Timişoara Est (frontul nou) executat între anii 1985-1990, este amplasat pe direcţia Moşniţa Nouă-comuna Bazoşu Vechi, între Canalul Bega şi râul Timiş; captează apa de la adâncimi cuprinse între 110 m-160 m, prin 40 foraje, cu un debit proiectat de 600 l/s.

b) Uzina de apă nr.5 (Sursa 2), amplasată în extremitatea de N-V a municipiului Timişoara, este alimentată dintr-un front constituit din 6 foraje executate în anul 1987, care captează apa de la adâncimi cuprinse între 130-200 m.

Capacitate proiectată este de 34 l/s, debitul actual de exploatare fiind de aproximativ 20 l/s. Forajele sunt amplasate la o distanţă cuprinsă între 500 – 1000 m faţă de uzină, în zona cartierului Ronaţ al oraşului.

Alăturat Uzinei de apă nr. 2, prin extinderea incintei spre amonte, în 1980 s-a pus în funcţiune Uzina de apă nr.4 cu capacitatea proiectată de 900 l/s. Pentru asigurarea unei ape industriale de calitate în reţeaua de distribuţie existentă în acest scop, în amonte de Uzina de apă nr. 4, există instalaţiile de tratare a apei industriale – tratare-decantare (fără filtrare) pentru o capacitate totală proiectată de 340 l/s.

Captarea apei pentru Uzina de apă 2-4 se face prin două prize de mal din cursul râului Bega, una în funcţiune şi una de rezervă având o deschidere totală de 6,50 m.


101

Apă potabilă este distribuită consumatorilor prin intermediul a trei staţii de pompare, care pot însuma un debit maxim de peste 3.200 l/s, volumul total al rezervoarelor de înmagazinare a apei însumând în prezent 54.000 mc. Rezervoarele sunt amplasate în incintele staţiilor de tratare.

Tab. 4.5.19 Reţele apă potabilă din Timişoara

Reţele apă potabilă Anul Lungime (km) Număr

branşamente Populaţie racordată

1999 553,6 2000 554,1 2001 567 2002 595,5 2003 599 284174 2004 601,1 21480 284559 2005 606,5 22293 304222 2006 610,7 22869 307610 2007 615,6 23311 316800 2008 616,8 23797 323400

Tab. 4.5.20 Reţele urbane de apă potabilă în judeţul Timiş

Reţele de apă potabilă Anul Lungime

(km) Volum

distribuit (mii m3)

Nr. oraşe Populaţie racordată

2008 1016.80 31348.49 10 402088

Calitatea apelor urbane potabile Au fost supravegheate următoarele categorii de surse de apă: 16 instalaţii centrale

din mediul urban şi 113 din mediul rural, 208 probe de apă din reţeaua de distribuţie a municipiului Timişoara şi 40 probe din municipiul Lugoj, din surse locale (80 fântâni publice în Timişoara, 26 în Lugoj), efectuându-se 460 probe.

Calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă din mediul urban şi rural s-au încadrat într-un procent de 100% în Legea 458/2002 modificată. La fântânile publice din mun. Timişoara s-a constatat un procent de 7.7% din probe necorespunzătoare pentru indicatorul fier, 8.2% la turbiditate şi 3,7 % bacteriologic. Tab. 4.5.21 Situaţia analizelor bacteorologice şi chimice

Total probe

Bacteriologic Chimic Analize

bacteriologice Analize chimice

Zona/ an

Probe recoltate

Ne- cores.

% cores.

Probe recoltate

Ne- cores.

% cores.

Analize efectua

-te

Ne- cores

Analize efectua-

te

Ne- cores.

2005 2 655 525 80,33 2 655 525 80,23 12 276 525 29 349 713 2006 1 179 125 89,4 1 179 135 88,55 4 925 125 12 969 216 2007 1 365 94 93,1 1 365 120 91,3 4 095 94 17 750 728 2008 1 511 75 94,5 1 511 181 88,03 4 553 75 19 643 333


102

4.6. Apele uzate

Apele uzate sunt apele deja folosite, provenite din industrie şi gospodării sau din scurgerea apelor meteorice. 4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008

Apele uzate conţin materii organice în descompunere, substanţe toxice şi microbi patogeni. Astfel de ape sunt interzise a fi deversate în bazinele naturale de apă (râuri, fluvii, lacuri etc. ) înainte de a fi purificate în prealabil . Purificarea apei constă dintr-o serie de tratamente: fizice, chimice, electrochimice şi biologice, ca atare s-au combinate. Epurarea apelor uzate este o operaţie complexă, datorită atât diversităţii produselor utilizate în procesele de producţie cât şi modificărilor intervenite în fluxul tehnologic în funcţie de sorturile care se prelucrează; aceşti factori determină fluctuaţii mari în ceea ce priveşte caracteristicile fizico – chimice ale apelor uzate.

JUDEŢUL ARAD În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului Arad a fost de 9 771 mii m3. Un volum de 494 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2008 a fost de 1 850 mii mc. Din acestea 818 mii mc au fost epurate insuficient, în timp ce doar 3 mii mc au fost epuraţi suficient.

Tab. 4.6.1.1 Surse de poluare a apelor şi gradul lor de epurare în anul 2008

Nr. crt. Denumirea sursei

Volum evacuat (mii m3)

Emisar Felul staţiei

Modul de epurare Depăşiri ale CMA

Bazinul Hidrografic Crişul Alb

1 RAAC Arad – Staţia de epurare Gurahonţ

27 Crişul Alb M Insuficient Suspensii Detergenţi

2 RAAC Arad – Staţia de epurare Moneasa

78 Valea Moneasa M+B Insuficient CBO5 , Detergenţi

3 RAAC Arad – Staţia de epurare Pâncota

55 Canal Matca M+B Insuficient

Suspensii, Fosfor total, Amoniu, CCOCr, Detergenţi

4 SC Termoconstruct SA - Staţia de epurare Sebiş

102 Valea Sebiş M Insuficient Azot total, Sulfuri,

Crom total

5 Consiliul Local Ineu – Staţia de epurare 248 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total

6 Consiliul Local Chişineu Criş- Staţia de epurare

252 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total

7 Consiliul Local 39 Canal M+B Insuficient CBO5 ,CCOCr


103

Sântana Morilor Amoniu, Azot total, Fosfor total

8 SC Laurul Gurahonţ 5 Valea

Sighişoara M Insuficient CBO5, CCOCr

9 SC A&A Vesa SRL Sebiş 1 Iaz de

decantare M Insuficient

CCOCr, Rez.fix, Crom total, CBO5, Extractibile, Azot total, Detergenţi

10 SC Bertina SRL 1 Crişul Alb M Insuficient Azot total, Rez.fix, Crom total,

11 Spitalul de recuperare neurologică Dezna

11 V. Sebiş M Insuficient Detergenţi, Azot total, Fosfor total

12 SC Constar SA Arad 3 Crişul Alb M Suficient -

Bazinul Hidrografic Mureş

Nr. crt. Denumirea sursei

Volum evacuat mii m3

Emisar Felul staţiei

Modul de epurare Depăşiri ale CMA

1 RAAC Arad - Lipova – Staţia de epurare 115 Valea Drauţ M Insuficient Amoniu,

2 RAAC Arad - Lipova – evacuare directă (2 evacuări)

118 Mureş - Nu se epurează

Suspensii CBO5 Extractibile Amoniu

3 RAAC Arad – Staţia de epurare Arad 8 710 Mureş M+B Insuficient Azotiţi

4 RAAC Arad – evacuare directă SP1

376 Mureş - Nu se epurează

CBO5 CCOCr Amoniu Suspensii, Detergenţi,

5 RAAC Arad staţie ep. NV 166 Canalul

Mureş Mort M Suficient

6

SC Real Estate Group SRL Bucureşti (fosta Archim)

9 Mureş M Insuficient Suspensii

7 CET hidrocarburi – ape conv. curate 51 Canal

Mureşel - Nu se epurează -

8 RAAC Arad - Nădlac – Staţia de epurare

41 Mureş M Insuficient CBO5 Suspensii CCOCr

9 Staţia de epurare Pecica 80 Ier M+B Insuficient Amoniu

10

Combinatul Agroindustrial Curtici – ferma porci Macea

94 Canal desecare M+B Insuficient

Suspensii, Amoniu CBO5, Fenoli, CCOCr, Extractibile Reziduu fix, Azotaţi,

11 APEMIN Lipova 11 Valea Şiştarovăţ M Insuficient Suspensii

CBO5

12 RAAC Arad-oraşul Curtici 51 Canal

Hathaz M+B Suficient

13 SC Astra Vagoane SA Arad – apa tehn.+pluv

325 Canal Mureşel - Nu se

epurează CBO5


104

Tab. 4.6.1.2. Funcţionarea principalelor staţii de epurare în anul 2008 pe bazine hidrografice

Staţii de epurare existente Funcţionare

corespunzătoare Funcţionare

necorespunzătoare Nr. Crt.

Bazin hidrografic Total

Nr. % Nr. %

In construcţie

1 Mureş 9 2 22,22 7 77,78 - 2 Crişul Alb 12 1 8,33 11 91,67 -

JUDETUL CARAŞ – SEVERIN

Surse de poluare - Subsistem inclus în sistemul bazinal de monitoring a calităţii apelor

- Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ - Din totalul surselor de impurificare din bazinul Bega-Timiş-Caraş, funcţie de debitul de ape uzate deversate şi a cantităţilor de nocivităţi evacuate, s-a selectat un număr de 7 surse de poluare:

- Bazinul hidrografic NERA-CERNA - Din totalul surselor de impurificare din bazinul Bega-Timiş-Caraş, funcţie de debitul de ape uzate deversate şi a cantităţilor de nocivităţi evacuate, s-a selectat un număr de 7 surse de poluare:

- Bazinul hidrografic DUNĂRE - Din cele 5 surse de poluare existente în bazinul hidrografic al fluviului Dunăre administrat de Direcţia Apelor BANAT, 3 surse sunt mai importante. Prelevările de apă au fost efectuate conform indicaţiilor primite de la AN Apele Române, numai la descărcare în receptori nu şi la apele brute intrate în staţiile de epurare. Frecvenţa analizelor de apă s-a stabilit funcţie de importanţa sursei de poluare, de la lunar la semestrial, astfel ca toate sursele de poluare să cuprindă cel puţin 2 analize de apă pe an, aceasta pentru a se putea aplica prevederile H.G. 472/2000 şi OUG 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG 107/2002.

Tab. 4.6.1.3. Surse majore de poluare în judeţul Caraş Severin

Surse de poluare Domeniu

de activitate

Emisar

Volum ape

uzate evacuate ( mil. m3

)

Poluanţi specifici

Grad de

epurare -%-

0 1 2 3 4 5 Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ SC AQUACARAŞ SA Exploatare Reşiţa

Gospodărire comunală

Râul Bârzava. 12.450

Suspensii, CBO5, Amoniu, Fenoli

insuficient

epurate

SC TMK (C.S.R.) Reşiţa

Industrie siderurgică

Râul Bârzava, Valea Mare şi Ţerova

5.707 Suspensii, CBO5, Amoniu, Fenoli

suficient epurate

SC AQUACARAŞ SA Exploatare Caransebeş

Gospodărire comunală Râul Timiş 1.692


insuficient

epurate

Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa

Industrie constructoare de maşini

Râul Bârzava 0.641 Suspensii, CBO5, Amoniu

suficient epurate



105

Surse de poluare Domeniu

de activitate

Emisar

Volum ape

uzate evacuate ( mil. m3

)

Poluanţi specifici

Grad de

epurare -%-

SC AQUACARAŞ SA Exploatare Băile Herculane

Gospodărire comunală Râul Cerna 0.641 Suspensii,

CBO5, Amoniu

Insuficient epurate

Primăria Bozovici Gospodărire comunală Pârâul Miniş 0.024 Suspensii,

CBO5, Amoniu Neepurate

Primăria Mehadia Gospodărire comunală

Râul Bela Reca 0.042 Suspensii,

CBO5, Amoniu

Neepurate

Bazinul hidrografic DUNARE SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă Ø mina Vărad Ø mina Suvarov Ø mina Florimunda

Minerit fluviul Dunăre 0.355 Suspensii,

insuficient epurat

SC AQUACARAŞ Exploatare Moldova Nouă

Gospodărire comunală fluviul Dunăre 0.164


Neepurate

Tab. 4.6.1.4. Volume de ape uzate evacuate în anul 2008

Volume de ape uzate – mil m3/an Din care:

Bazine hidrografice Total evacuat

Nu necesită epurare

Nu se epurează

Se epurează

insuficient

Se epurează suficient

BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 23,807 2,566 4,728 1,748 14,765 NERA-CERNA 0,76 0 0,066 0 0,694 DUNARE 0,78 0,355 0,394 0 0,031

Total 25,347 2,921 5,188 1,748 15,49

Se epurează suficient61%

Nu necesită epurare12%

Nu se epurează20%

Se epurează insuficient

7%

Fig. 4.6.1.1. Volume de ape uzate evacuate în anul 2008


106

Tab. 4.6.1.5. Funcţionarea principalelor staţii de epurare in anul 2008 pe bazine hidrografice

Staţii de epurare existente

Funcţionare corespunzătoare

Funcţionare necorespunzătoar

e

Nr. Crt. Bazin hidrografic Tota

l Nr. % Nr. %

In construcţie

1 BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 37 31 83,8 6 16,2 0

2 NERA-CERNA 7 7 100 0 0 0 3 DUNARE 1 1 100 0 0 0

Total 45 45 86,67 6 13,33 0

Functionare corespunzatoare

87%

Functionare necorespunzatoare

13%

Fig. 4.6.1.2. Funcţionarea principalelor staţii de epurare pe bazine hidrografice

Concluzii - În cursul anului 2008 au fost evacuate ape uzate cu un volum total de

25,347 mil m3/an din care ponderea cea mai mare o au apele din bazinul BEGA-TIMIŞ-CARAŞ – 93,92%.

- Apele care nu necesită epure au avut un volum de 4,46 mil m3/an, adică 11,52%

- Apele care nu se epurează au avut un volum de 6,016 mil m3/an, adică 20,47%

- Apele insuficient epurate au avut un volum de 1,748 mil m3/an, adică 6,9%

- Apele suficient epurate au avut un volum de 15,49 mil m3/an, adică 61,11%

JUDETUL HUNEDOARA

Situaţia privind funcţionarea principalelor staţii de epurare, în anul 2008, pe bazine hidrografice:


107

Tab. nr. 4.6.1.6. Funcţionarea principalelor staţii de epurare


Corespunzătoare Necorespunzătoare

Nr. crt.

Bazin hidrografic

TOTAL

Nr. % Nr. %

În construcţie

1. Criş 10 2 20 8 80 - 2. Mureş 39 22 56,41 17 43,59 - 3. Jiu 2 2 100 - - -

Descrierea staţiilor de epurare administrate de S.C. Apa Serv S.A. Petroşani, în

bazinul hidrografic Jiu: - Staţia de epurare Dănuţoni (pentru oraşele Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni) funcţionează în prezent cu treapta mecanică. În dorinţa de a îmbunătăţi calitatea apei evacuate în emisar şi pentru a fi conformă cu standardele Europene, staţia existentă de epurare a apei va fi extinsă cu treaptă biologică şi tratarea suplimentară a nămolului. Treapta biologică urmează să fie pusă în funcţiune (2009). Staţia de epurare are laborator propriu care efectuează analizele fizico-chimice ale apei uzate şi ale apei epurate. Nămolul de la staţia de epurare este pompat pe paturile de uscare de la Dănuţoni.

Volumul de apă uzată epurată în 2008 a fost în medie de 952201 mc/lună. - Staţia de epurare Uricani (pentru oraşul Uricani) este o staţie nouă cu treaptă biologică care a fost pusă în funcţiune în octombrie 2002 pentru oraşul Uricani. Staţia are un laborator propriu care efectuează analizele fizico-chimice ale apei uzate, apei epurate şi nămolului. Nămolul de la staţia de epurare este transportat cu o autospecială pe paturile de uscare de la staţia de epurare Dănuţoni.

Volumul de apă uzată epurată în anul 2008 a fost în medie de 48773 m3/lună. Sursele majore de poluare în judeţul Hunedoara, în bazinele hidrografice Mureş şi

Criş, se prezintă după cum urmează:

Tabel nr. 4.6.1.7. Sursele majore de poluare în judeţul Hunedoara

Surse de poluare Domeniu de activitate Emisar

Volum ape

uzate evacuate (mil. m3)

Poluanţi specifici

Grad de epurare

BAZIN HIDROGRAFIC MUREŞ

S.C. APA PROD S.A. – Suc. Simeria-staţie

epurare

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Mureş 0,737

Suspensii, CBO5, CCO-

Cr, fosfor total, NH4, NO2, NO3,

reziduu filtrat, detergenţi sintetici, subst.

extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – Suc. Simeria-Canal

Batiz


Canal Batiz 0,065


Cr, fosfor total, NH4,

Nu se epurează


108

NO2, NO3, reziduu filtrat,

detergenţi sintetici, subst.

extractibile

S.C. APA PROD S.A. – CED Hunedoara-

Buituri, Canal direct


Cerna 9,504

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2,

fosfor total, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi,

fenoli, detergenţi sintetici, subst.

extractibile

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. – CED Hunedoara-staţia

Buituri


Cerna 3,341


Cr, fosfor total, NO2, NO3, NH4,

reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi,

fenoli, detergenţi sintetici, subst.

extractibile, cadmiu şi compuşi, mercur şi compuşi

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Hunedoara-staţia

Sântuhalm


Cerna 3,953


Cr, fosfor total, NO2,

NH4, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fenoli,



Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – staţie epurare


Mureş 1,891



Suficient epurată


109

NH4, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fenoli,



S.C. APA PROD S.A. Deva – Canal Colector


Mureş 5,921



NH4, reziduu filtrat, fenoli, detergenţi sintetici, subst.

extractibile

Nu se epurează

S.C. REVA S.A. SIMERIA – sector II

vagoane Transporturi Strei 0,010


Cr, NH4, reziduu filtrat,

subst. extractibile

Insuficient epurată

CNCAPF S.C. MINVEST – Devamin-

uzina de preparare

Industria extractivă Mureş 0,357

Suspensii, CCO-Cr,

reziduu filtrat, sulfaţi, fier ionic total,

mangan total, arsen, cupru, zinc, cianuri

totale, cadmiu, mercur, plumb


S.C. ACTIVITATEA GOSCOM S.A. Orăştie


Orăştie 1,266


fosfor total, reziduu filtrat,

detergenţi sintetici,

fenoli, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. MARMOSIM S.A. Simeria

Industria extractivă Mureş 0,015

Suspensii, reziduu filtrat,

calciu

Suficient epurată

S.C. Construcţii Râul 0,001 Suspensii, Suficient


110

HIDROCONSTRUCŢIA S.A. Bucureşti – Suc.

Râul Mare Retezat

Mare reziduu filtrat epurată

S.C. ARCELOR MITTAL HUNEDOARA

S.A. – canal P15

Industrie metalurgică şi construcţii

de maşini

Cerna 23,489


magneziu, fier ionic total, mangan total, CBO5, CCO-

Cr

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. Deva, CED Haţeg,

com. Bretea Română


Strei 0,006


Cr, NH4, reziduu filtrat

Suficient epurată

Depoul de locomotive CFR Marfă Simeria Transporturi Canal

Batiz 0,020



subst. extractibile


S.C. CARPATCEMENT

HOLDING S.A.

Industria extractivă Căian 0,282


Cr, NH4, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi,

subst. extractibile,

nichel şi compuşi

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Călan – staţie epurare Oraş Nou


Strei 0,413




extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Călan – staţie epurare Oraş Vechi


Strei 0,074



NH4, reziduu filtrat,


extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – pct. Lucru Certej, ape uzate

menajere ep.


Pr. Făerag 0,024


Cr, fosfor total, NH4,

Suficient epurată


111

reziduu filtrat, detergenţi sintetici, subst.

extractibile

Consiliul Local al Comunei Baru Mare


Strei 0,009


Cr, NH4, fosfor total,

reziduu filtrat, subst.

extractibile

Nu se epurează

S.C. BERE MUREŞ S.A. – Fca îmbuteliere

apă mină Băcâia

Industrie alimentară Băcâia 0,016



fier total, mangan total

Suficient epurată

S.C. AGROCOMPANY S.R.L. Deva

Industrie alimentară

Pr. Nojag 0,016




extractibile, detergenţi sintetici

Insuficint epurată

S.C. AVIS 3000 S.A. Mintia Zootehnie Mureş 0,068





Insuficint epurată

Consiliul Local al Comunei Băcia


Canal Batiz 0,027

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficint epurată

CNCAPF MINVEST S.A. – Filiala Certej-

mina Bocşa

Industria extractivă Certej 0,091

Suspensii, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fier ionic total, mangan total, cupru, zinc,

cadmiu, plumb

Nu se epurează

S.C. CHIMICA S.A. Orăştie

Prelucrări chimice Mureş 0,19


sulfaţi, fier

Suficint epurată


112

total, crom total, cupru,

plumb şi compuşii,

zinc, CBO5, CCO-Cr,

NH4,

S.C. DAVAR DEO S.R.L.

Industrie alimentară Pr. Sălaş 0,011

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, NO3, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficint epurată

S.C. APA PROD S.A. –CED Deva, punct de

lucru Dobra


Pr. Dobra 0,005




extractibile, detergenţi sintetici

Suficint epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Geoagiu –

evacuare 2 –staţiunea Geoagiu


Pr. Clocota 0,138


NO3, fosfor total, reziduu

filtrat, azot total, subst. extractibile, detergenţi sintetici,

H2S+sulfuri

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Geoagiu – evacuare 1-loc.

Geoagiu


Geoagiu 0,017



cubst. extractibile, detergenţi sintetici

Suficint epurată

PRIMĂRIA Ghelari


V. Tăului – R.

Cerna 0,023

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficint epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Haţeg


Galbena 3,042


Cr, NO2, fosfor total,

NH4, reziduu filtrat,

Insuficint epurată


113



S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. Bucureşti – Centru

conf. Brazi

Învăţământ şi sănătate

Râul Mare 0,001


NO3, fosfor total, reziduu filtrat, subst. extractibile

Suficint epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – Ilia-ape

menajere


Mureş 0,023



subst. extractibile, detergenţi sintetici

Insuficint epurată

S.C. MACON S.A. Deva Construcţii Cerna 0,145


sulfaţi, fier ionic total,

mangan total, cobalt, crom total, cupru,

fenoli

Insuficint epurată

SANATORIUL PNEUMOFTIOLOGIC

Geogiu


Valea Poienii 0,035



subst. extractibile, detergenţi

sintetici, clor rezidual liber

Insuficint epurată

Consiliul Local al Comunei Teliucul

Inferior


Cerna 0,021



subst. extractibile

Nu se epurează

SPITALUL de neuropsihiatrie Zam

Învăţământ şi sănătate Almaş 0,032


NO3, azot total, fosfor

total, reziduu filtrat,

detergenţi

Insuficint epurată


114

sintetici, subst.

extractibile, clor rezidual

liber

S.C. REFRACERAM Baru Mare Alte activităţi Strei 0,004

Suspensii, CCO-Cr,

reziduu filtrat, zinc, cadmiu,

mercur, nichel, plumb şi compuşii

neepurate

CNCAF MINVEST S.A. – Filiala Certej, Mina

Băiaga

Industria extractivă

Pr. Băiaga 0,016


cadmiu, plumb

neepurate

CNCAF MINVEST S.A. – Filiala Certej, Mina

Săcărâmb



cadmiu, plumb

neepurate

S.C. Electrocentrale Deva S.A.-ape de

răcire

Energie electrică şi

termică Mureş 505,331 -

Nu necesită epurare

S.C. Electrocentrale Deva S.A.-canal ape

menajere

Energie electrică şi

termică Mureş 0,062



subst. extractibile

Suficint epurată

S.C. ECOSID S.A. Hunedoara

Ind. metalurgică

+ c-ţii de maşini

Cerna 0,158

Suspensii, NH4, reziduu filtrat, cianuri, fenoli, subst. extractibile

neepurate

CNCAF MINVEST S.A. – Filiala Certej



cadmiu, plumb,

cianuri totale, mercur şi

Insuficient epurate


115

compuşi

CNCAF MINVEST S.A. Deva – Boiţa Haţeg

Industria extractivă Galbena 0,104

Suspensii, reziduu filtrat, sulfaţi, calciu, fier ionic total, mangan total, H2S+sulfuri,

cadmiu, cupru, crom

total, plumb şi compuşii,

zinc

Insuficint epurată

S.C. Cilindrul S.A.

Ind. metalurgică

+ c-ţii de maşini

Strei 0,052

Suspensii, reziduu filtrat, fier ionic total, mangan total, cupru, crom total, cadmiu şi compuşii,

plumb şi compuşii

neepurate

BAZIN HIDROGRAFIC CRIŞ

Filiala Bradmin S.A. Brad

Industria extractivă

Crişul Alb 0,056

Suspensii, sulfaţi, zinc, cupru, fier,

mangan

Insuficint epurată

S.C. KEY SAFETY SYSTEMS S.R.L.

Ribiţa

Industria mijloacelor

de transport

Crişul Alb 0,014 Azot total,

fosfor total Insuficint epurată

S.C. ATELIERELE CENTRALE S.A.

Crişcior

Industria mijloacelor

de transport

Crişul Alb 0,040 Subst.

extractibile Insuficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – Suc. Brad

Captare şi preluări apă

pentru alimentare

Crişul Alb 1,119 Azot total Insuficient

epurată

Consiliul Local Vaţa de Jos



fosfor total Suficint epurată

Sanatoriul de pneumoftiziologie Brad

Învăţământ şi sănătatea


fosfor total Insuficint epurată

Unitatea de Asistenţă medico-socială Baia de

Criş

Învăţământ şi sănătatea

Crişul Alb 0,010

Suspensii, azot total,

fosfor total, CBO5, CCO-

Cr, detergenţi, substanţe extractibile

Insuficint epurată

BAZIN HIDROGRAFIC JIU


116

S.E. Paroşeni Energie

electrică şi termică

Jiu de Vest 17,235 Suspensii,

cloruri, sulfaţi 15

S.C. APASERV Petroşani-Dănuţoni

Captare şi prelucrare

apă

Jiu de Vest 11,206


Cr, NH4, NO2,NO3,

Fosfor total, Sulfaţi,

Detergenţi

85%

S.C. APASERV Petroşani-Lonea


apă

Jiu de Vest 0,035


Cr, NH4, NO2,NO3,


Detergenţi

-

S.C. APASERV Petroşani-Uricani


apă

Jiu de Vest 0,577


Cr, NH4, NO2,NO3,


Detergenţi

98%

JUDEŢUL TIMIŞ

Structura apelor uzate generate în 2008 în bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ şi

bazinul hidrografic ARANCA, pe activităţi economice şi conţinutul de nocivităţi al acestora este redată în tabelele următoare


117

Tab. 4.6.1.8. Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate in anul 2008, in bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ, pe activităţi economice

Volume evacuate (milioane m3/an) Necesită epurare

Se epurează Nr crt.

Activitatea din

economia naţională

Nu nece

- sită epur

a- re

%din tot. gen.

%din col. 17

Nu se

epu- rează

% din tot. gen

% din col

. 14

insufi-

cient

% din

total gen.

%din col 14

suficient

%din total gen

% din col 14

Total

% din tot. gen

% din col 17

Total evacuat

% din tot gen

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 Zootehnie - - - - - - 0,011 0,02 100,0 - - - 0,011 0,02 100,0 0,011 0,0

2 2 Irigaţii - - - - - - - - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - - - - - - - -

5 Ind.extractivă 2 - - 0,012 3,6

8 1,33 0,211 0,39 23,31 0,682 9,24 75,36 0,95 1,4

5 100,0 0,905 1,44

6 Ind. alimentară 2 - - - - - 0,537 0,98 62,15 0,327 4,43 37,85 0,864 1,3

8 100,0 0,864 1,38

7 Ind. uşoară 2 - - - - - 0,233 0,43 100,0 - - - 0,233 0,37 100,0 0,233 0,3

7

8 Ind. preluc.lemn 0,004 1,50 100,0 - - - - - - - - - - - - 0,004 0,0

1

9 Poligrafie edituri - - - - - - - - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice 0,120 45,11 87,59 - - - - - - 0,017 0,23 100,0 0,017 0,0

3 12,41 0,137 0,22

11

Ind. metalurgică

+ c-ţii de maşini

0,131 49,25 100,0 - - - - - - - - - - - - 0,131 0,21

12 Mec. fină eletrotehnică - - - - - - 0,032 0,06 31,37 0,070 0,95 68,63 0,102 0,1

6 100,0 0,102 0,16


118

+ electronică

13 Ind mijloace

de transport

- - - - - - - - - - - - - - - - -

14 Prod.mobilă,

activ ind. neclas

- - - - - - - - - - - - - - - - -

15 Energie electr. si termică

0,011 4,14 100,0 - - - - - - - - - - - - 0,011 0,02

16 Captare,prel

ucrapă ptr.aliment.

- - - 0,314 96,3

0,52

53,600 97,91 89,09 6,252 84,69 10,39 60,16

6 96,3 100,0 60,16

6 95,9

17 Construcţii - - - - - - - - - - - - - - - - -

18 Comerţ,

servicii ptr populaţie

- - - - - - 0,007 0,01 100,0 - - - 0,007 0,01 100,0 0,007 0,0

1

19 Transporturi - - - - - - 0,017 0,03 100,0 - - - 0,017 0,0

3 100,0 0,017 0,03

20 Comunicaţii - - - - - - - - - - - - - - - - -

21 Cercetare- dezvoltare - - - - - - - - - - - - - - - - -

22 Admin. Publică - - - - - - - - - - - - - - - - -

23 Invăţămint şi sănătate - - - - - - 0,87 0,16 100,0 - - - 0,087 0,14 100,0 0,087 0,14

24 Alte activităţi - - - - - - 0,011 0,02 24,44 0,03

0,46 75,56 0,045 0,07 100,0 0,045 0,07

Total general 0,266 - 0,42 0,326 - 0,52 54,74

6 - 87,66 7,38 - 11,82 62,45

4 - 99,58 62,720 -


119

Tab. 4.6.1.9. Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate( tone/an)

Materii in suspensie

CBO5

CCO-Cr Azot total (N) Fosfor total (P)

Nr.crt.

Activitatea din economia naţională

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 Zootehnie 0,811 0,01 1,111 0,01 2,332 0,01 0,066 0,01 0,037 0,02 2 Irigaţii - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - 5 Industria extractivă 277,479 2,96 2,769 0,03 8,236 0,05 0,366 0,03 0,077 0,03 6 Industria alimentară 13,451 0,14 14,071 0,15 54,907 0,31 3,712 0,33 0,874 0,36 7 Industria uşoară 8,330 0,09 2,496 0,03 17,623 0,10 2,227 0,20 0,708 0,29 8 Ind. prelucrare lemn 0,040 0,00 0,025 0,00 0,094 0,00 0,017 0,00 0,003 0,00 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice 7,489 0,08 - - 1,005 0,01 - - 0,002 0,00 11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini 0,917 0,01 - - - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică 6,645 0,07 2,270 0,02 7,994 0,05 0,798 0,007 0,151 0,06

13 Ind mijloacelor de transport - - - - - - - - - -

14 Prod. mobilier + alte act ind. neclasif. - - - - - - - - - -

15 Energie electrică şi termică - - - - - - - - - -

16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare

9025,740

96,35

9484,111

99,61 17586,749 99,2

3 1103,26

8 99,02 240,801 99,02

17 Construcţii - - - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie 1,055 0,01 - - - - - - - - 19 Trasporturi 7,273 0,08 4,628 0,05 17,169 0,10 0,899 0,08 0,148 0,06 20 Comunicaţii - - - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - - -


120

22 Administraţie publică - - - - - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate 15,356 0,16 8,862 0,09 24,611 0,14 2,605 0,23 0,363 0,15 24 Alte activităţi 3,134 0,03 1,246 0,01 3,040 0,02 0,237 0,02 0,008 0,00

TOTAL GENERAL

9367,72

0

100,

0

9521,58

9

100,

0

17723,760

100,0

1114,19

5

100,00

243,172

100,00

Azotiţi (NO2) Azotaţi (NO3) Amoniu (NH4) Reziduu filtrabil Cloruri (Cl)

Nr.crt.


tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1 Zootehnie - - - - - - - - 0,204 0,00 2 Irigaţii - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - 5 Industria extractivă - - - - - - 284,030 1,00 - - 6 Industria alimentară 0,175 0,60 6,411 4,94 0,951 0,08 - - - - 7 Industria uşoară 0,050 0,17 4,189 3,23 1,189 0,09 277,018 0,97 79,804 1,68 8 Ind. prelucrare lemn 0,002 0,01 0,017 0,01 0,005 0,00 - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - - - 0,005 0,00 6,862 0,02 - - 11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică 0,070 0,24 1,694 1,31 0,114 0,01 13,902 0,05 3,414 0,07




16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare 28,670 98,4

0 116,741 90,02 1254,748 99,5

3 27852,432 97,87 4654,047 98,21

17 Construcţii - - - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - - - 6,054 0,02 - -


121

19 Trasporturi 0,003 0,01 0,023 0,02 1,123 0,09 - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate 0,163 ,056 0,563 0,43 2,427 0,19 - - - - 24 Alte activităţi 0,002 0,01 0,045 0,03 0,090 0,01 17,147 0,06 1,276 0,03

TOTAL GENERAL 29,135

100,

0

129,683

100,0

1260,752

100,

0

28457,445

100,0

4738,745

100,0

Sulfaţi (SO4) Calciu (Ca) Magneziu (Mg) Fier total (con. tot) Cianuri totale (CN)

Nr.crt.


tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 Zootehnie 0,251 0,01 - - - - - - - - 2 Irigaţii - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - 5 Industria extractivă - - - - - - - - - -

6 Industria alimentară - - 1,591 74,59 0,655 62,0

3 - - - -

7 Industria uşoară 28,224 1,09 - - - - 0,078 0,38 0,003 0,75 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - 0,542 25,41 0,401 37,9

7 - - - -

11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică 0,735 0,03 - - - - - - - -




122


16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare

2549,465

98,87 - - - - 20,599 99,59 0,398 99,25

17 Construcţii - - - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - - - - - - - 19 Trasporturi - - - - - - - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate - - - - - - - - - - 24 Alte activităţi - - - - - - 0,007 0,03 0,000 0,00

TOTAL GENERAL

2578,67

5

100,

0

2,133

100,0

1,056

100,

0

20,684

100,0

0,401

100,0

)

Fenoli Detergenţi sintetici

Substanţe extractibile

Cadmiu şi compuşi Crom total

Nr.crt.


tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 1 Zootehnie 0,000 0,00 0,002 0,00 0,149 0,01 - - - - 2 Irigaţii - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - 5 Industria extractivă - - 0,030 0,02 10,009 0,91 - - - - 6 Industria alimentară - - 0,002 0,00 0,324 0,03 - - - - 7 Industria uşoară 0,001 0,08 - - - - - - 0,008 0,48 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - 0,002 0,00 2,564 0,23 - - 0,000 0,00 11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - 1,520 0,14 - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică - - 0,006 0,00 0,573 0,05 - - - -


123



15 Energie electrică şi termică - - - - 0,105 0,01 - - - -

16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare 1,263 99,9

2 127,947 99,97 1083,162 98,5

6 0,135 100,00 1,672 99,46

17 Construcţii - - - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - 0,135 0,01 - - - - 19 Trasporturi - - - - - - - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate - - - - - - - - - - 24 Alte activităţi 0,000 0,00 - - 0,415 0,04 0,000 0,00 0,001 0,06

TOTAL GENERAL

1,264

100,

0

127,989

100,0

1098,956

100,

0

0,135

100,00

1,681

100,00

Tab. 4.6.1.9 - continuare

Cupru Nichel şi compuşi

Plumb şi compuşi Zinc

Nr.crt.


tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 42 43 44 45 46 47 48 49 1 Zootehnie - - - - - - - - 2 Irigaţii - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - 5 Industria extractivă - - - - - - - - 6 Industria alimentară - - - - - - - - 7 Industria uşoară - - - - 0,007 0,49 0,045 0,95 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - -


124

10 Prelucrări chimice - - - - - - 0,003 0,06 11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică - - - - - - - -

13 Ind mijloacelor de transport - - - - - - - -

14 Prod. mobilier + alte act ind. neclasif. - - - - - - - -

15 Energie electrică şi termică - - - - - - - -

16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare 2,524 100,

0 1,419 99,93 1,426 99,4

4 4,687 98,88

17 Construcţii - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - - - - - 19 Trasporturi - - - - - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate - - - - - - - - 24 Alte activităţi - - 0,001 0,07 0,001 0,07 0,005 0,11

TOTAL GENERAL

2,524

100,

0

1,420

100,0

1,434

100,

0

4,740

100,00


125

Tab.4.6.1.10. Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2008, în b.h. ARANCA, pe activităţi economice

Volume evacuate (milioane m3/an) Necesită epurare

Se epurează Nr crt.

Activitatea din

economia naţională

Nu nece

- sită epur

a.

% din

tot.

gen.

% din

col.

17

Nu se

epu- rează

% din tot. gen

% din col. 14

insufi-

cient

% din

total gen.

% din col 14

sufi

cient

% din

tot.

gen

% din col 14

Tota

l

% din tot. gen

% din col 17

Total

evacuat

% din tot gen

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 Zootehnie - - - - - - - - - - - - - - - - 2 Irigaţii - - - - - - - - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - - - - - - - -

5 Ind.extractivă - - - - - - - - - - - - - - - - -

6 Ind. alimentară - - - - - - - - - - - - - - - - -

7 Ind. uşoară - - - - - - - - - - - - - - - - -

8 Ind. preluc.lemn - - - - - - - - - - - - - - - - -

9 Poligrafie edituri - - - - - - - - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - - - - - - - - - - - - - - - -

11

Ind. metalurgică

+ c-ţii de maşini

- - - - - - - - - - - - - - - - -


126

12

Mec. fină eletrotehnic

ă + electronică

- - - - - - 0.022 3.06 100.

0 - - - 0.022 2.44 100.

0 0.02

2 2.44

13 Ind

mijloace de transport

- - - - - - - - - - - - - - - - -

14 Prod.mobilă, activ

ind. neclas - - - - - - - - - - - - - - - - -

15 Energie electr. si termică

- - - - - - - - - - - - - - - - -

16 Captare,pre

lucrapă ptr.aliment.

- - - 0.182

100.0

20.68

0.698

96.94

79.32 - - - 0.88

0 97.5

6 100.

0 0.88

0 97.5

6

17 Construcţii - - - - - - - - - - - - - - - - -

18 Comerţ,

servicii ptr populaţie

- - - - - - - - - - - - - - - - -

19 Transportur

i

- - - - - - - - - - - - - - - - -

20 Comunicaţii - - - - - - - - - - - - - - - - -

21 Cercetare- dezvoltare - - - - - - - - - - - - - - - - -

22 Admin. Publică - - - - - - - - - - - - - - - - -

23 Invăţămint şi sănătate - - - - - - - - - - - - - - - - -

24 Alte activităţi - - - - - - - - - - - - - - - - -

Total general - - - 0.182 - 20.1

8 0.72

0 - 79.82 - - - 0.90

2 - 100.0

0.902 -


127

Tabel 4.6.1.11. B.h. ARANCA Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate

Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate( tone/an) Azotiţi (NO2) Azotaţi (NO3) Amoniu (NH4) Reziduu filtrabil Cloruri (Cl)

Nr.crt.


tone/an

%

tone/a

n

%

tone/an

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1 Zootehnie - - - - - - - - - - 2 Irigaţii - - - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - - - 5 Industria extractivă - - - - - - - - - - 6 Industria alimentară - - - - - - - - - - 7 Industria uşoară - - - - - - - - - - 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - - - - - - - - - 11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică - - - - - - 17.479 100.00 - -




16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare 0.274 100.00 1.251 100.00 15.434 100.00 - - - -

17 Construcţii - - - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - - - - - 19 Trasporturi - - - - - - - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - - - - -


128

23 Învăţământ şi sănătate - - - - - - - - - - 24 Alte activităţi - - - - - - - - -

TOTAL GENERAL

0.274

100.00

1.251

100.00

15.434

100.00

17.479

100.00

0.000

100.00

Tabel 4.6.1.11. -continuare

Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate( tone/an)

Sulfaţi (SO4) Fenoli Detergenţi sintetici

Substanţe extractibile

Nr.crt.


tone/a

n

%

tone/a

n

%

tone/an

%

tone/an

%

0 1 22 23 24 25 26 27 28 29 1 Zootehnie - - - - - - - - 2 Irigaţii - - - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - - - 5 Industria extractivă - - - - - - - - 6 Industria alimentară - - - - - - - - 7 Industria uşoară - - - - - - - - 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - - - - - - - 11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - - - - 12 Mecanică fină eletroteh.+

electronică - - - - - - 0.203 100.00

13 Ind mijloacelor de transport - - - - - - - - 14 Prod. mobilier + alte act ind.

neclasif. - - - - - - - -

15 Energie electrică şi termică - - - - - - - - 16 Captare,prelucrareapă

ptr.alimentare - - - - - - -

17 Construcţii - - - - - - - - 18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - - - - -


129

19 Trasporturi - - - - - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate - - - - - - - - 24 Alte activităţi - - - - - - - -

TOTAL GENERAL

0.000

100.00

0.000

100.00

0.000

100.00

0.203

100.00


130

4.6.2. Poluanţi în apele uzate JUDEŢUL ARAD Aportul de poluanţi evacuaţi în râul Mureş este semnificativ la suspensii, substanţe organice, detergenţi, fenoli proveniţi în special din gospodărirea comunală şi industria alimentară (tab. 4.6.1.5., 4.6.1.6. şi fig. 4.6.1.2). Tab. 4.6.2.1 Principalele substanţe poluante evacuate, în râul Mureş

- tone/an -

Ramura economică Substanţa poluantă

Total judeţ

Ind. alim. Zootehnie Gospodărire

comunală Alte

ramuri

Materii în suspensie 415 29 71 309 6 Subst. organice (CBO5) 394 19 85 277 13 Subst. organice (CCOCr) 1063 49 248 717 49 Azot total 360 7 15 338 - Fosfor total 69 1 - 64 4 Tab. 4.6.2.2.Evoluţia principalelor substanţe poluante evacuate în râul Mureş

- tone/an - Substanţa poluantă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Materii în suspensie 1331 807 810 1215 756 901 754 722 415

Subst. org. (CBO5)

995,7 1121 846 1160 950 607 651 673 394

Subst. org. (CCOCr) - - - 4430 2767 1998 2028 2071 1063

Azot total - - - - 346 324 321 278 360 Fosfor total - - - - 41 36 40 26 69

Evoluţia evacuărilor de nocivităţi

0200400600800

100012001400

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ani

t/an

Materii în suspensie CBO5

Fig. 4.6.2.1 Evoluţia evacuărilor de nocivităţi

Conţinutul de substanţe organice, exprimat prin CBO5 a scăzut semnificativ faţă de

anul precedent (41,4%), cantitatea cea mai mare înregistrându-se la ramura captare şi prelucrare apă pentru alimentare (gospodărirea comunală).


131

La indicatorul materii în suspensie se observă că începând cu 2005 tendinţa este de scădere, uşoară. In anul 2008, faţă de anul 2007 scăderea a fost cu 307 tone, respectiv 42,5%.

Cantitatea de poluanţi evacuată în râul Crişul Alb este semnificativă la suspensii şi substanţe organice, provenite în special din gospodărirea comunală şi industria alimentară (tab. 4.6.1.7)

Tab. 4.6.2.3 Principalele substanţe poluante evacuate în râul Crişul Alb

- tone/an - Ramura ec.

Subst. poluantă

Total judeţ

Ind. alim.

Ind. uşoară


Gospodărire comunală

Materii în suspensie 94,262 0,065 1,124 0,271 92,802 Reziduu fix 560,692 2,010 16,494 4,154 538,034 Subst. organice (CCOCr) 213,242 0,875 0,695 0,935 210,737 Subst. organice (CBO5) 89,088 0,500 0,423 0,233 87,932 Substanţe extractibile 9,266 0,050 0,042 0,110 9,064 Azot total 28,864 0,004 0,092 0,397 28,371 Fosfor total 3,401 0,000 0,004 0,063 3,334 DAA 1,669 0,000 0,013 0,012 1,644

JUDEŢUL CARAŞ – SEVERIN

Tab. 4.6.2.4 Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008

Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate- tone/an Bazine hidrografice

Suspensii CBO5 CCOCr NH4 NO2 BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 1.028,652 440,519 1.284,616 293,443 3,664 NERA-CERNA 25,757 9,774 32,203 7,834 0,204 DUNARE 45,737 13,754 43,225 6,166 0,066

Total 1.100,146 464,047 1.360,044 307,443 3,934

0.00200.00400.00600.00800.00

1,000.001,200.001,400.00

Suspensii CBO5 CCO Cr NH4 NO2

Suspensii CBO5

CCO Cr NH4

NO2

Fig. 4.6.2.2 Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008


132

Tab. 4.6.2.5. Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008

Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate- tone/an Bazine hidrografice

NO3 Azot total Fosfor total

Reziduu filtrat Cloruri

BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 25,194 244,898 36,625 3.354,341 390,666 NERA-CERNA 1,467 5,274 1,025 0,000 DUNARE 0,891 5,035 1,271 226,988 0,000

Total 27,552 255,207 38,921 3.581,329 390,666

0500

1000150020002500300035004000

NO3 Azot total Fosfor total Reziduuf iltrat

Cloruri

NO3

Azot total

Fosfor total

Reziduu filtrat

Cloruri

Fig. 4.6.2.3. Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008

Tab. 4.6.2.6. Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008 – tone/an

Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate- tone/an

Bazine hidrografice

Sulfaţi Ca Mg Fe ionic total

Crom total

BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 493,558 9,014 2,352 4,985 0,096

NERA-CERNA 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 DUNARE 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

Total 493,558 9,014 2,352 4,985 0,096


133

0

100

200

300

400

500

Sulfaţi Ca Mg Fe ionictotal

Crom total

Sulfaţi

Ca

Mg

Fe ionic total

Crom total

Fig. 4.6.2.4 Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008


Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate– tone/an Bazine hidrografice

Cu Zn CN Detergenţi sintetici Fenoli

BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 0,482 0,848 0,000 17,642 0,155

NERA-CERNA 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

DUNARE 0,003 0,000 0,000 0,000 0,000

Total 0,485 0,848 0,000 17,642 0,155

050

100150200250300

Cu Zn Extractibile Detergenţis intetici

Fenoli

Total tone/an

Figura 4.6.2.5. Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008


Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate– tone/an Bazine hidrografice Sub.

extractib Cd Ni Pb Tricloretilenă

BEGA-TIMIŞ-CARAŞ 256,586 0,015 0,162 0,182 0.000

NERA-CERNA 0,259 0,015 0,162 0,182 0,000 DUNARE 1,832 0,015 0,162 0,182 0,000 Total 258,677 0,015 0,162 0,182 0.000


134

Fig. 4.6.2.6. Cantităţi de nocivităţi conţinute în apele uzate în anul 2008

050,000

100,000150,000200,000250,000300,000350,000

Sub.extractib

Ni Tricloretilenă

Sub. extractib

Cd

Ni

Pb

Tricloretilenă

Concluzii Din punct de vedere a cantităţilor de nocivităţi situaţia se prezintă astfel:

- Suspensii -1100,146 tone/an se datoreşte activităţii de captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- CBO5 , -464,047 tone/an se datoreşte activităţii de captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- NH4, - 307,443 tone/an se datoreşte activităţii de captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- NO2, - 3,934 tone/an se datoreşte activităţii de captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- NO3, - 27,552 tone/an se datoreşte industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini

- Azot total, -255,207 tone/an se datoreşte activităţii de captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- Fosfor total, -38,921 tone/an se datoreşte activităţii de captare şi prelucrare apă pentru alimentare

- Activitatea de captare şi prelucrare apă pentru alimentare este principalul responsabil şi pentru celelalte nocivităţi.

JUDEŢUL HUNEDOARA

Situaţia cantităţilor de nocivităţi evacuate în anul 2008 în bazinele hidrografice Criş şi Mureş sunt prezentate în următoarele tabele:

Tab. nr. 4.6.2.9. Principalele substanţe poluante evacuate în apele b.h. Criş Substanţa poluantă

(t/an)

TOTAL Industria extractivă

Industria mijloacelor de transport


Construcţii

Captări şi preluări apă pentru alim.

CBO5 18,391 0,057 0,769 1,8 - 15,765

CCO-Cr 58,244 0,378 1,918 4,169 - 51,779 Suspensii 43,537 5,525 0,739 2,301 1,266 33,706 Rez. fix 574,502 92,736 15,356 9,794 1,578 455,038 P tot. 2,598 0,020 0,027 0,060 - 2,491 N tot. 19,095 - 0,308 0,507 - 18,280 DAA 0,835 - 0,019 0,178 - 0,638 NH4 5,619 - - - 5,619


135

Extract. 10,731 - 1,276 0,261 0,060 9,134 Cl- 35,992 0,527 1,12 0,248 - 34,097 SO4 158,689 57,649 0,975 0,170 - 99,895 Ca 13,831 13,831 - - - Mg 4,579 4,579 - - - Fe 1,843 1,843 - - - Mn 0,694 0,694 - - - Cu 0,071 0,071 - - - Zn 0,252 0,252 - - - Fenoli 0,000 0,000 - - - Cd 0,001 0,001 - - - Pb 0,001 0,001 - - - Tab. 4.6.2.10. Principalele substanţe poluante evacuate în apele bazinului hidrografic Mureş


136

Nr. crt

Activitatea

economică

t/an

SO4

Ca

Hg

Cl

Cu

Pb

Sus-

pensii

CBO5

CCO- Cr

NH4

NO2

Fier ioni

c tota

l

Mg

NO3

Cr

total

Cr Hexav

al.

Azot

tot.

Fosfor

tot. Rez.

Filtrat

1 Zootehnie - - - - - - 127,38

7 12,662 504,544

40,628 0,104 - - - - - - 5,37

3 -

2 Industrie extractiv

ă 804,33 59,2

3 0,430 46,692

0,158

0,004 66,543 0,890 38,135 0,183 - 1,81

3 3,79

3 - 0,001 - - - 2007,5

11

3 Industrie alimentar

ă - - - - - - 1,290 1,625 6,844 0,616 0,006 - - 0,01

4 - - - - 14,910

4 Prelucrări chimice 4,772 - - - - - 4,939 0,584 1,933 0,283 - 0,02

8 - - - - - - 21,804

5

Industrie metalurgi

că + construcţ

ii de maşini

- - 262,66 - - 0,00

3 476,87

6 1,020 5,742 1,007 - 2,247

0,906 - 0,00

5 0,180 - - 5568,228

6

Energie electrică

şi termică

- - - - - - 1,008 0,836 2,378 0,142 - - - - - - - - -

7

Captare şi

prelucrare apă pentru

alimentare

118,94 - 0,001 86,198 - - 2156,4

96 1980,8

67 6125,8

51 486,3

79 458,6

79 - - 3,276 - - 1,64

5 57,218

772,352

8 Construcţii 152,53 - - - 0,00

1 - 9,712 - - - - - 0,004 - 0,00

1 - - - 165,049

9 Învăţămâ

nt şi sănătate

- - - - - - 5,059 4,945 15,657 0,887 0,005 - - 0,045 - - 0,54

3 0,12

7 -


137

10

Alte activităţi - - - - - - 0,048 - 0,127 - - - - - - - - - 0,852

Total 1080,572

59,23

263,091

132,89

0,159

0,007

2849,358

2003,429

6701,211

530,125

458,794

4,088

4,703

3,335

0,007 0,180 2,18

8 62,718

8550,706


138

JUDEŢUL TIMIŞ

Bazinul hidrografic Bega-Timiş

Din totalul surselor de impurificare din bazinul Bega-Timiş, funcţie de debitul de ape uzate deversate şi a cantităţilor de nocivităţi evacuate, am selectat un număr de 3 surse de poluare: Tab. 4.6.2.11. – Surse de poluare

Poluanţi specifici (tone/an) Nr. crt.

Sursa de poluare Domeniu de activitate

Vol. tot.ev. (mil.m3/an) Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

1 SC AQUATIM Timişoara 52.706 8396.388 8966.614 1102.868 1.263 2 MERIDIAN 22 Lugoj 5.940 466.020 388.098 111.637 0.076

3 SC AQUATIM SA Sucursala Deta 0.312 47.764 44.741 11.768 0.006

T O T A L 58,114 8.829,617 8.735,861 1.284,445 1,390

În tabele anexate sunt redate volumele de ape uzate evacuate şi cantităţile de nocivităţi defalcate pe ramurile economiei naţionale.

În cursul anului 2008 au fost evacuate ape uzate cu un volum total de 86,385 mil.m3/an din care ponderea cea mai mare o au apele din ramura alimentării cu apă pentru populaţie cu un volum de 75,937 mil.m3/an reprezentand circa 87,91 % din total, precum şi industria metalurgică şi construcţii de maşini cu un volum de 7,105 mil.m3/an reprezentând circa 8,22 %. Apele neepurate cu cea mai mare pondere, respectiv 99,76 % din totalul apelor neepurate, sunt de provenienţă tot din ramura alimentării cu apă pentru populaţie (gospodării comunale).

Apele insuficient epurate sunt reprezentate de ramura alimentării cu apă pentru populaţie, ce reprezintă circa 97,83 % din total . Nocivităţile evacuate, defalcate pe principalele ramuri ale economiei, din SH Banat se prezintă astfel :

Tab. 4.6.2.12. Nocivităţi evacuate Suspensii CBO5 Amoniu Fenoli

Nr. crt.

Ramura economiei naţionale

TOTAL tone/an

% din total

general TOTAL tone /an

% din total

general TOTAL tone/an

% din total

general TOTAL tone/an

% din total

general 1. Zootehnie 4,112 0, 40 9,281 0,09 6,216 0,40 0,000 0,0

2.


pentru alimentare

cu apă

9785,140 94,14 9851,01 98,88 1539,747 99,07 1,418 99,93

3. Ind.metalurg. 234,671 2,26 64,225 0,64 1,984 0,13 - -

4. Ind.alimen tară 14,708 0,14 14,723 0,15 1,132 0,07 - -

Impactul produs de evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate a condus la menţinerea calităţii mai slabe a apei pe :

- canalul Bega aval deversare SC AQUATIM SC Timişoara; - pârâul Birdanca aval evacuare SC AQUATIM SA Sucursala Deta;


139

- pârâul Şurgani aval evacuare Consiliul Local Buziaş;

Tab. 4.6.2.13. Funcţionarea principalelor staţii de epurare, pe activităţi din economia natională în bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ :


Funcţionare

corespunzătoare


e Nr

Activitatea din economie naţională

Total Nr.

Nr. % Nr. %

În constru

cţie număr

0 1 2 3 4 5 6 7 1 Zootehnie 1 - - 1 100.0 - 2 Irigaţii - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - 5 Industria extractivă 8 5 62.5 3 37.5 - 6 Industria alimentară 4 2 50.0 2 50.0 - 7 Industria uşoară 1 - - 1 100.0 - 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - -

10 Prelucrări chimice 2 2 100.0 - - -

11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică 4 2 50.0 2 50.0 -

13 Ind mijloacelor de transport - - - - - -

14 Prod. mobilier + alte act ind. neclasif. - - - - - -

15 Energie electrică şi termică - - - - - -

16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare 7 2 28.6 5 71.4 -

17 Construcţii - - - - - -

18 Comerţ, servicii ptr populaţie 1 - - 1 100.0 -

19 Trasporturi 1 - - 1 100.0 - 20 Comunicaţii - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate 3 - - 3 100.0 - 24 Alte activităţi 3 1 33.3 2 66.7 -

TOTAL GENERAL 35 14 40,0 21 60,0 -

Bazinul hidrografic ARANCA La subbazinul Aranca sunt în evidenţă următoarele surse de poluare: S.C. GOSAN

Sannicolau Mare ce evacuează apele uzate în canalul Mureşan, afluent al canalului Aranca, S.C. ZOPPAS INDUSTRIES cu evacuare în canalul Mureşan şi Primăria Lovrin cu evacuare în Galaţca.. Din punct de vedere al încarcărilor apelor uzate evacuate în emisar, acestea au valori cu impact asupra calităţii apei de suprafaţă din cauza debitului de diluţie redus.


140

Tab. 4.6.2.14. Funcţionarea principalelor staţii de epurare, pe activităţi din economia naţională în bazinul hidrografic ARANCA :


Funcţionare

corespunzătoare


e Nr

Activitatea din economie naţională

Total Nr.

Nr. % Nr. %

În constru

cţie număr

0 1 2 3 4 5 6 7 1 Zootehnie - - - - - - 2 Irigaţii - - - - - - 3 Silvicultură - - - - - - 4 Piscicultură - - - - - - 5 Industria extractivă - - - - - - 6 Industria alimentară - - - - - - 7 Industria uşoară - - - - - - 8 Ind. prelucrare lemn - - - - - - 9 Poligrafie , edituri - - - - - -

10 Prelucrări chimice - - - - - -

11 Ind. metalurgică + c-ţii de maşini - - - - - -

12 Mecanică fină eletroteh.+ electronică 1 1 100.0 - - -

13 Ind mijloacelor de transport - - - - - -

14 Prod. mobilier + alte act ind. neclasif. - - - - - -

15 Energie electrică şi termică - - - - - -

16 Captare,prelucrareapă ptr.alimentare 1 - - 1 100.0 -

17 Construcţii - - - - - -

18 Comerţ, servicii ptr populaţie - - - - - -

19 Trasporturi - - - - - - 20 Comunicaţii - - - - - - 21 Cercetare-dezvoltare - - - - - - 22 Administraţie publică - - - - - - 23 Învăţământ şi sănătate - - - - - - 24 Alte activităţi - - - - - -

TOTAL GENERAL 2 1 50.0 1 50.0 - 4.6.3. Reţele de canalizare JUDEŢUL CARAŞ – SEVERIN Raportat la lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei, lungimea reţelei de canalizare acoperă doar 43,5%. Astfel există numeroase străzi şi localităţi care deşi au reţele de distribuţie a apei, nu au reţele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori deversate în cursurile de apă şi/sau la suprafaţa solului, producând fenomenul de poluare.


141

Tab. 4.6.3.1. Reţele de canalizare

Reţele de canalizare

Judeţ Lungime (km)


Număr localităţi


Caraş-Severin 323 16872 29 123189 Mediu urban 258 - 8 114081 Mediu rural 65 - 11 9108

JUDEŢUL HUNEDOARA

Lungimea reţelelor de canalizare, în unele oraşe ale judeţului Hunedoara, se prezintă după cum urmează:

Tab. 4.6.3.2 Lungimea reţelelor de canalizare

JUDETUL TIMIŞ Sistemele de colectare a apelor uzate, dotările tehnico-edilitare ale oraşelor din

judeţ diferă în funcţie de gradul de dezvoltare al fiecăruia. Municipiul Timişoara Reţeaua de canalizare din Timişoara este o reţea unitară, care transportă apele

uzate şi meteorice la staţia de epurare, aceasta fiind amplasată în extremitatea vestică a oraşului.

Sistemul centralizat de canalizare din municipiul însumează o lungime totală a canalelor şi conductelor de canalizare de 499,91 km, deservind 316800 persoane. Cele patru colectoare magistrale sunt situate, două la nord şi două la sud de canalul Bega. Apa uzată menajeră colectată provine de la populaţia racordată, precum şi de la agenţi economici, ale căror staţii de pre-epurare au, în cea mai mare parte, o funcţionare necorespunzătoare. Reţeaua de canalizare va fi extinsă cu 12,4 km.

Nr. crt.

Denumire localitate Reţele de canalizare (km)

1. Petrila 12,70 2. Petroşani 56,00 3. Aninoasa 5,00 4. Vulcan 46,60 5. Lupeni 46,90 6. Uricani 12,10 7. Brad 16,5 8. Crişcior 4,8 9. Vaţa de Jos 4,8

10. Baia de Criş 2,1 11. Orăştie 49


142


Reţele de canalizare

Anul Lungime (km)

Volum evacuat (mii m3)


1999 391,67 - - 2000 393,47 73.020 274.822 2001 397.0 58.609 280.806 2002 458,8 62.230 286.620 2003 461.0 56.459 292.043 2004 461.0 52.234 293.180 2005 470,5 50.839 294.512 2006 475,58 49.547 301.134 2007 489,46 51.410 310.200 2008 499.91 52.661 316.800

Municipiul Lugoj Sistemul de canalizare (la care sunt racordaţi un număr de 36.683 locuitori) are ca

scop preluarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate provenite atât din activitatea gospodăriilor populaţiei cât şi din activitatea agenţilor industriali, a instituţiilor din municipiul Lugoj. Sistemul de preluare al apelor uzate de pe raza municipiului are o lungime totala de 77.0 km.


Reţele de canalizare Anul Lungime

(km) Volum evacuat


2006 76,7 6173 36593 2007 76,7 6106 36650 2008 77,0 5939 36683

4.7. Zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafată şi subterane

JUDEŢUL ARAD

Bazinul hidrografic Crişul Alb

Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Santana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.

Din datele de monitorizare primite de la Direcţia Apelor Crişuri Oradea, la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2008, se prezintă în tabelul 4.7.2.1.


143

Tab. 4.7.1.Valorile de concentraţie ale indicatorului nitraţi

Nr. crt. Localitate Foraj Conc. NO3-,

mg/l 1 F2 17,26 2 F3 0,61 3

Bocsig F5 217,90

4 Zărand F6 1,25 5 F1 9,67 6 Şiria F3 59,78 7 F1 3,87 8 F3 3,19 9

Vărşand F5 1,42

10 Sântana, sat F1 181,06 11 Olari F1 A 1,46 12 Mâsca F1 71,09 13 Cintei F1 R 1,61 14 F1 1,68 15 F3 2,78 16

Chişineu Criş F4 2,03

Bazinul hidrografic Mureş

• Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.) Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă

“zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.

În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503 000 m3 apă infestată.

În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă) .

• Zona CET pe lignit În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze: - halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri,

sodiu şi calciu; - staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin

reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH.

- depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu.


144

Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.

• Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad

(str. Poetului şi 6 Vânători).

Această zonă este în supravegherea APM Arad deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:

- este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA pentru ape potabile;

- în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;

- în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului.

Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabel 4.7.2.2.).

Tab. 4.7.2. Analize pentru zona ropilor de gunoi a municipiului Arad

Zona contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului

Fântână Indicatori UM

Negoiu nr.6

Moldovei nr. 5

Toth Arpad nr. 4

Data 23.07.2008

Legea 458/2002

pH unit.pH 7,40 7,26 7,13 6,5 – 9,5 OXIDABILITATE mg/l O2 2,370 1,580 0,390 5,000

CONDUCTIVITATE µS/cm 856 633 723 2500 NH4

+ mg/l 0,000 0,000 0,000 0,500 NO2

- mg/l 0,180 0,010 0,012 0,500 NO3

- mg/l 332,57 196,74 259,03 50,00

Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Fântână

Indicatori UM

Cedrului nr. 29

Cedrului nr. 32

Livezilor nr. 5A

Data 23.07.2008

Legea 458/2002

pH unit.pH 7,36 7,33 7,63 6,5 – 9,5 OXIDABILITATE mg/l O2 0,390 0,390 1,190 5,000

CONDUCTIVITATE µS/cm 447 520 623 2500 NH4

+ mg/l 0,000 0,420 0,007 0,500 NO2

- mg/l 0,009 0,016 0,136 0,500 NO3

- mg/l 26,00 53,45 180,44 50,00


145


Din datele prezentate în capitolele anterioare privind stadiul calităţii globale a resurselor de apă la nivelul anului 2008 şi impactul surselor de poluare asupra calităţii apelor de suprafaţă şi a calităţii apelor subterane, rezultă următoarele concluzii: Ape de suprafaţă Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ Calitatea globală a apei de suprafaţă din b.h.Bega –Timiş- Caraş din punct de vedere a indicatorilor fizico-chimici s-a încadrat în general în limitele clasei I-II de calitate (73 %) conform Ordinului 161/2006. Secţiunile de frontieră au avut o calitate bună încadrându-se în clasa a II-a. Din punct de vedere al indicatorilor din grupa poluanţi toxici specifici de origine naturală (metale totale), se constată că aceştia s-au încadrat în general în limitele clasei a

II-a de calitate. Referitor la substanţele periculoase relevante şi prioritare /prioritare periculoase (metale dizolvate) în anul 2008 în toate secţiunile monitorizate starea chimică a fost necorespunzătoare în special la crom, cupru, nichel şi plumb. Starea ecologică a râurilor din punct de vedere a indexului saprobic după macrozoobentos a fost în general de la starea foarte bună la bună şi doar 27% a fost moderată. Bazinul hidrografic NERA-CERNA Calitatea globală a apei de suprafaţă din

bazinul Nera-Cerna se prezintă în felul următor: - calitatea apei râului Nera din punct de vedere biologic s-a încadrat în clasa a II-

a de calitate având starea ecologică bună, iar din punct de vedere fizico-chimic, de la izvoare până în frontieră pe o lungime de 140 km calitatea apei a fost foarte bună.

- râul Cerna a avut o stare ecologică bună, încadrându-se în clasa a II- a de calitate biologică, iar din punct de vedere fizico-chimic, de la izvoare şi până la confluenţa cu Dunărea, calitatea apei a fost foarte bună. Starea chimică a fost necorespunzătoare la crom, cupru, nichel şi plumb.

Apa subterană Calitatea apelor subterane în anul 2008 în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer freatic prezintă o îmbunătăţire faţă de anul anterior, înregistrându-se totuşi depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei. Zonele critice de poluare sunt zonele în care s-au evidenţiat depăşiri de mai multe ori a limitei maxime admise conform prevederilor Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă) la: substanţe organice, amoniu, mangan, fosfaţi sunt situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă: BH TIMIŞ: - pe râul Timiş superior în zonele oraşelor Lugoj, Caransebeş, Timiş aval Coştei - frontieră, cu provenienţă a poluării de la gospodării comunale datorită lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi din poluare difuză.

Fluviul Dunărea


146

BH BÂRZAVA: - pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienţă a poluării remanente de la complexele zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa şi Deta) şi din poluare difuză. Se menţine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităţi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise. În Spaţiul hidrografic Banat prin sistemele centralizate de alimentare cu apă, 22,46% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adânc Bazinul hidrografic NERA-CERNA Din datele prezentate mai sus se observă ameliorarea apelor din stratul freatic, neînregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise (conform Legii 311/2004).

JUDEŢUL HUNEDOARA Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane nu sunt,dar în ceea ce priveşte

zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă, la nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Baia de Criş, unde indicatorii de calitate depăşesc limita reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor la: suspensii – 218,5 mg/l faţă de 60,0 mg/l reglementat, CBO5 – 175,0 mg/l faţă de 25,0 mg/l reglementat, CCO-Cr – 402,5 mg/l faţă de 125,0 mg/l reglementat, azot total – 39,45 mg/l faţă de 15,0 mg/l reglementat, fosfor total – 3,565 mg/l faţă de 2,0 mg/l reglementat, detergenţi – 17,67 mg/l faţă de 0,5 mg/l reglementat şi substanţe extractibile – 22,1 mg/l faţă de 20,0 mg/l reglementat.

Menţionăm că unitatea S.C. Filiala Bradmin S.A. Brad şi-a sistat activitatea de producţie începând cu luna mai 2006, dar apele de mină vor fi monitorizate în continuare indiferent de situaţia în care se află exploatarea minieră, până la efectuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a exploatării miniere. Apele uzate evacuate de la diferite folosinţe influenţează negativ calitatea apei râurilor. Sursele de poluare sunt dotate parţial cu instalaţii de epurare, iar multe din cele dotate au funcţionare necorespunzătoare. Acest fapt conduce la schimbarea calităţii apei în anumite secţiuni de control şi afectează unităţile ce folosesc apa şi sunt amplasate în aval.

JUDEŢUL TIMIŞ Cursul de apă Bega navigabil (sector aval mun. Timişoara-frontieră) pe o

lungime de 34 km suferă de o modificare majoră a calităţii apei comparativ cu sectorul amonte Timişoara (de clasa I a la clasa a III-a) fiind afectat de:

- evacuările de ape uzate de pe vatra municipiului Timişoara la un debit mediu de 1671 l/s, ape uzate epurate doar mecanic (din necesitatea renunţării la treapta biologică pentru construcţia staţiei reabilitate pe acelaşi amplasament)

- prevederile HG 352/2005 anexa 3 NTPA 001 art.4 alin.11 conform căruia utilizatorii care realizează capacităţi de epurare în conformitate cu programul de etapizare pot beneficia, pe o perioadă limitată de valori majorate ale indicatorilor admişi la evacuare ceea ce conduce la un procent teoretic mic de ape uzate insuficient epurate

- procesul accentuat de mineralizare a substanţelor organice din nămolul depozitat pe patul albiei canalului Bega (în cele două biefuri cu navigaţie întreruptă de circa 10 ani). În perioadele calde ale anului, nămolul putrescibil este pus în mişcare şi antrenat în apă, mineralizarea acestuia producându-se cu un consum mare de oxigen.

În anul 2008 oxigenul dizolvat în secţiunea Otelec situată în zona de frontieră (secţiune integrată în subsistemul de monitoring pentru ape curgătoare de suprafaţă atât în flux infornaţional lent cât şi cel rapid zilnic), s-a situat sub limita biologică în perioada de timp (aprilie - octombrie) de 201 zile reprezentând 55 % din zilele anului.


147

Cursul de apă Bega Veche (sector amonte confluenţă Apa Mare – frontieră) pe o lungime de 26 km este de clasa a III-a la indicatorii aferenţi grupelor regim de oxigen şi salinitate.

Calitatea apei în această secţiune a fost influenţată de aportul afluentului Apa Mare cu afluenţii aferenţi (având clasa a III-a de caliatate), care are un bazin hidrografic de 734 km2 şi traversează mai multe localităţi precum şi de poluarea din cadru natural.

Cursul de apă Şurgani este caracterizat printr-un debit de diluţie redus şi o scurgere redusă.

Calitatea globală a apei pe acest sector a fost de clasa a III-a, fiind afectată de evacuările de ape uzate insuficient epurate din oraşul Buziaş şi de sursele de poluare difuză din zona agricolă .

Cursul de apă Lanca Birda pe toată lungimea a fost de clasa a III-a. Apele uzate colectate de Lanca Birda sunt ape uzate provenite din surse de poluare difuză .

Cursul de apă Birdanca Calitatea apei în secţiune s-a încadrat în limitele clasei a IV-a. Sursele de poluare

care influenţează calitatea apei sunt apele uzate neepurate provenite din canalizarea oraşelor Deta şi Gătaia precum şi surse de poluare difuză.

Cursul de apă Moraviţa Pe acest curs de apă nu sunt surse de poluare organizate, poluarea fiind produsă

de sursele de poluare difuză şi din cadrul natural. Debitul de diluţie este zero, bazinul hidrografic fiind echipat cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Calitatea fizico-chimică a apei s-a încadrat în clasa a III-a de calitate.

Calitatea apelor subterane în majoritatea forajelor executate în stratul acvifer - freatic prezintă o îmbunătăţire faţă de anul anterior, înregistrându-se totuşi depăşiri ale limitei maxime admise (conform prevederilor legii 311/2004) la cel puţin un indicator de caracterizare a calităţii apei. Zonele critice de poluare, cu depăşirea de mai multe ori a limitei maxime admise conform prevederilor Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă) la substanţe organice, amoniu, mangan, fosfaţi sunt situate în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă:

- pe canalul Bega sectorul Balinţ – datorită lipsei canalizării precum şi a administrării incorecte de îngrăşăminte chimice pe terenurile agricole;

- pe canalul Bega aval Timişoara – frontieră în special poluare difuză. - pe râul Timiş superior în zona oraşului Lugoj, pe râul Timiş aval Coştei - frontieră, cu provenienţă a poluării de la gospodării comunale datorită insuficentei reţele de canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor menajere precum şi poluare difuză. - pe râul Bârzava sectorul aval Bocşa - frontieră, cu provenienţă a poluării remanente de la complexele zootehnice şi a complexelor de creştere a păsărilor (Bocşa), gospodării comunale (Bocşa şi Deta) şi poluare difuză. - pe cursul superior al râului Bega Veche şi afluenţii situaţi în bh superior al acestuia, cu provenienţă a poluării de la activităţi agrozootehnice şi bazinele de stocare a dejecţiilor de la fostele ferme de creştere a suinelor, cât şi din poluarea difuză. Se menţine ridicat nivelul poluării în stratul acvifer freatic şi în zonele în care anumite unităţi productive şi-au redus mult activitatea sau chiar au fost închise. În stratul acvifer de adâncime calitatea apei este necorespunzătoare în majoritatea forajele investigate, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise la indicatorul amoniu de până la 53 ori în zona Biled, la substanţe organice de până la 15 ori în zona Liebling, iar la mangan de până la 22,6 ori în zona Unip.

În Spaţiul hidrografic Banat prin sistemele centralizate de alimentare cu apă, 43,5% din totalul cerinţei de apă pentru nevoile populaţiei se asigură din foraje de medie şi mare adâncime.


148

Din totalul surselor de impurificare din bazinul Bega-Timiş, funcţie de debitul de ape uzate deversate şi a cantităţilor de nocivităţi evacuate, s-au selectat un număr de 3 surse de poluare: R.A. Apă Canal AQUATIM Timişoara, MERIDIAN 22 Lugoj, SC AQUATIM SA Sucursala Deta.

4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei JUDEŢUL ARAD

Judeţul Arad la ora actuală, nu stă bine la capitolul "extinderea reţelelor de utilităţi

publice". În conformitate cu datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Arad (date pe anul 2007), rezultă că în judeţul Arad s-au realizat doar 13 kilometri extindere, în ceea ce priveşte reţelele de canalizare. În anul 2007, lungimea totală a reţelei de canalizare a fost de 588 km în 26 localităţi din judeţ în timp ce alimentarea cu apă potabilă a dispus de o lungime a reţelei de 1787 km în 67 localităţi.

În multe zone fără reţea de canalizare lucrările de construcţie în acest scop sunt în curs de desfăşurare sau sunt planificate prin grija edililor locali.

Programul "SAMTID" a fost o soluţie pentru multe administraţii locale, confruntate cu o lipsă acută a fondurilor. Judeţul Arad va beneficia de un proiect de “Reabilitare şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Arad”. Prin acest proiect se va realiza introducerea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă - captare, tratare, alimentare, pompare - cât şi dezvoltarea, respectiv reabilitarea, sistemului de colectare şi epurare ape uzate - reţele de canalizare şi colectare ape pluviale, cât şi staţie de epurare ape uzate. În prezent s-au întocmit documentaţiile pentru investiţiile prioritare, cele ce vor fi realizate în perioada 2009-2013. Etapa a doua de realizare va fi în intervalul 2013-2018. Acest proiect va fi cel mai mare proiect al judeţului Arad finanţat din fonduri europene în sectorul sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare.

Este în curs de realizare un alt proiect, care va rezolva problemele de canalizare menajeră şi pluvială în cartierele Gai, Bujac şi Sînicolaul Mic.


1. Reducerea poluării apelor de suprafaţă datorată lipsei sau ineficienţei sistemelor de canalizare-epurare a apelor uzate menajere

- Extinderea, reabilitarea sau construirea sistemelor de epurare, canalizare din mediul urban şi rural cu respectarea termenelor prevăzute în Planul de implementarea a Directivei ape uzate

- Realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate cu prioritate în zonele turistice sau în cele cu potenţial turistic

- Separarea canalizării menajere de canalizarea industrială şi pluvială - Conştientizarea populaţiei asupra necesităţii realizării de sisteme individuale de

colectare/epurare a apelor uzate menajere pentru zonele necuprinse în planurile de implementare a Directivei privind epurarea apelor uzate

2 Reducerea riscului de producere a fenomenelor periculoase 2.1. Efectuarea lucrărilor specifice de prevenire a inundaţiilor, degradărilor de maluri, eroziunilor şi alunecărilor de teren

- Execuţia lucrărilor de refacere, apărare, amenajare împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă

- Execuţia lucrărilor de amenajare, regularizare şi consolidare maluri degradate pe cursuri de apă şi torenţi


149

- Execuţia de lucrări în perimetrele de amenajare cu probleme de ameliorare şi cu probleme de risc natural din judeţ

- Efectuarea acţiunilor de împădurire pe întregul judeţ - min.170 ha anual - Controlul acţiunilor de tăiere şi transport a masei lemnoase din fondul forestier.

Controlul şi monitorizarea activităţilor economice ce se desfăşoară pe terenurile din apropierea cursurilor de apă şi acumulărilor permanente

3.Creşterea nivelului de cunoştinţe privind protecţia mediului, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi ale persoanelor fizice, grupurilor comunitare, autorităţi etc.

- Organizarea de campanii de informare şi conştientizare privind rezolvarea unor probleme specifice de mediu

- Realizarea şi diseminarea de materiale educative şi informative privind protecţia mediului, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi ale persoanelor fizice, grupurilor comunitare, autorităţi.

JUDEŢUL HUNEDOARA

Principalele obiective privind aspectul poluării apei constau în: 1. îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de

alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zonele urbane şi rurale; 2. realizarea utilizării durabile a resurselor de apă prin promovarea unui management

integrat al apei; 3. îndepărtarea reziduurilor solide, a apelor reziduale, comunale şi industriale şi

protecţia sanitară a bazinelor naturale de apă. 4. având în vedere inundaţiile care au avut loc în anii 2005 şi 2006 este necesară

îmbunătăţirea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor pe baza unei Strategii pe termen lung.

5. Măsuri care se impun: 6. continuarea lucrărilor la obiectivele aflate în execuţie pentru crearea de noi surse de

apă; 7. îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării cauzate de substanţe periculoase

deversate în mediul acvatic prin modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, realizarea de noi staţii de epurare a apelor industriale, etc.;

8. economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de distribuţie, utilizarea eficientă a apei;

9. salubrizarea poate fi considerată ca fiind un ansamblu de măsuri ce urmăresc colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea reziduurilor.

10. în vederea protecţiei apelor ca factor natural al mediului înconjurător, a protecţiei împotriva oricărei forme de poluare şi refacerii calităţii apelor, Legea Apelor nr. 107/1996, ordinul nr. 161/2006 şi NTPA-001 stabilesc limite admisibile ale principalelor substanţe poluante din apele uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali. Pentru substanţele poluante valorile limită admisibile se stabilesc prin avizul sau autorizaţia emisă de organul de gospodărire a apelor competent pe baza standardelor de stat sau normelor tehnice interne, în funcţie de debitele de diluţie, de conţinutul celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi bazin hidrografic, de cerinţele satisfacerii folosinţelor de apă şi de condiţiile protecţiei mediului înconjurător.

11. pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor.


150

JUDEŢUL TIMIS

Starea de calitate a apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Bega-Timiş s-a menţinut în parametrii ultimilor ani.

Se constată o capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantităţi sporite de elemente potenţial poluatoare.

Se impune reevaluarea strategiei privind gospodărirea durabilă a Bazinului Hidrografic Bega-Timiş în contextul noilor dezvoltări economice şi al noilor evoluţii privind schimbările climatice.

Obiective

În cursul anului 2008, aşezările urbane din judeţul Timiş şi-au propus realizarea următoarelor obiective în scopul reducerii şi prevenirii poluării apelor:

- Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare din toate zonele urbane;

- Realizarea unor amenajări hidrotehnice intravilane la Buziaş, Bacova şi Silagiu, respectiv reabilitarea barajelor hidrotehnice deja existente la Buziaş;

- Reabilitarea canalului Bega din Timişoara – implementarea parteneriatului public-privat pentru elaborarea documentaţiei tehnice şi obţinerea fondurilor necesare pentru reabilitarea, ecologizarea şi refacerea navigabilităţii – proiect aflat în desfăşurare;

- Lucrari de reabilitare si modernizarel a statia de epurare a apelor uzate si la statiile de tratare a apei potabile ale municipiului Timisoara;

- Îmbunatatirea infrastrcturii de apa si de canalizare din Timisoara, Jimbolia si Deta.

Măsuri S-au continuat acţiunile planului judeţean de implementare a Aquis-ului comunitar în

2008, capitolul 22: protecţia mediului, referitor la apa de îmbăiere, efectuându-se de către DSP. acţiuni de informare, educare şi comunicare.

S-a derulat al trilea an al Programului Unitar de Măsuri “Timişoara ecologică”, strategie a Primăriei Timişoara în domeniul protecţiei mediului

În anul 2008 SC Aquatim SA a contractat si demarat o serie de lucrari care au termen de finalizare perioada 2009-2010 pentru imbunatatirea calitatii apei potabile din municipiul Timisoara : reabilitarea conductelor de apa si a bransamentelor, reabilitarea statiei de pompare treapta1 de la statia de tratare Bega, reabilitarea conductelor si caminelor de vane din incinta statiei de tratare a apei Urseni.

În scopul prevenirii şi ameliorării poluării industriale, Direcţia Apelor Banat a aplicat următoarele măsuri în 2008:

- contorizarea consumului de apă şi implicit reducerea volumului de apă uzată evacuată;

- implementarea unor programe de investiţii care să utilizeze cele mai bune tehnologii disponibile;

- acceptarea numai a investiţiilor care aplică pre-epurarea sau epurarea apelor uzate;

- impunerea monotorizării apelor uzate evacuate; - aplicarea de penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise de

poluanţi, în apele evacuate; - închiderea unităţilor care nu au respectat etapele de conformare impuse.


151

Concluzii

În anul 2008, din datele prezentate se constată o creştere a volumului de ape prelevate, atât din subteran cât şi din sursele de suprafaţă. Această situaţie se datorează factorilor economici, respectiv revigorării unor activităţi industriale. Un alt motiv în reprezintă factorii meteo, deoarece anul 2008 a fost relativ secetos, s-au utilizat volume mari de apă pentru irigaţii. Se mai constată an de an creşterea volumului de apă în scop industrial captată din subteran prin foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi economici, datorită costului tot mai ridicat al apei distribuite prin reţelele de alimentare. În ansamblu, se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă comparativă cu anul precedent. Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzător, deversate de către agenţii economici, din cauza modului de funcţionare a staţiilor de epurare existente, din cauza lipsei staţiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu. În ceea ce priveşte starea apelor subterane, se constată o continuă afectare a calităţii apei provenite din sursele individuale de profunzime. Cauzele sunt multiple: perimetre de protecţie sanitară a fântânilor necorespunzătoare, surse de contaminare provenite din gospodăriile individuale, neigienizarea anuală a fântânilor, construcţie sau amplasament necorespunzător.

La ora actuală sunt în curs de derulare prin diferite programe (ISPA, SAPARD) lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în municipiile, oraşele şi comunele din Regiunea Vest.


152

CAPITOLUL 5.SOLUL 5.1. INTRODUCERE

Deşi reprezintă cel mai complex factor de mediu, solul nu a constituit, până în prezent, subiectul unei directive europene, cu toate că protecţia solului se regăseşte în cadrul unor prevederi ale legislatiei comunitare referitoare la apă, deşeuri, chimicale, prevenirea poluarii industriale, protecţia mediului şi pesticide.

Solul este un strat natural, situat la suprafaţa scoarţei terestre, cu proprietăţi şi funcţii specifice, produs prin acţiunea îndelungată şi corelată a factorilor climatici şi biotici asupra rocilor de la suprafaţă, la care se adaugă din ce în ce mai mult acţiunea antropică.

Funcţiile ecologice şi socio-economice ale solului conferă acestuia calitatea de suport pentru dezvoltarea vieţii, dar în acelaşi timp funcţionează şi ca „reciclator” al materiei organice moarte şi a unor poluanţi. Contaminarea solului este frecventă în zonele cu activitate antropică intensă (agricultură, industrie, depozitare deşeuri). Spre deosebire de alţi factori de mediu, solul are o capacitare de autoepurare mai redusă, iar timpul de staţionare a contaminanţilor în sol este relativ mare, reprezentând un risc mărit de contaminare a apelor subterane, ape care reprezintă o importantă resursă de apă potabilă.

Principalele procese de degradare a solului sunt reprezentate de eroziune, degradarea materiei organice, contaminarea, salinizarea, compactizarea, pierderea biodiversităţii solului, scoaterea din circuitul agricol, alunecările de teren şi inundaţiile.

5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe

Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele ţării inclusiv cele de sub ape, construcţii şi căi de comunicaţie, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Fondul funciar prezintă diferite caracteristici în funcţie de zonele geografice ale ţării.

În anul 2008 terenurile agricole au reprezentat 1877243 ha (58,6%) din suprafaţa totală a Regiunii Vest.

Suprafaţa şi ponderea diferitelor categorii de terenuri agricole sunt prezentate în tabelul următor.

Tab. 5.2.1. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe

Nr. crt.

Categoria terenului agricol

Jud. Arad Suprafaţa

(ha)

Jud. Caraş-Severin

Suprafaţa (ha)

Jud. Hunedoara Suprafaţa

(ha)

Jud. Timiş

Suprafaţa (ha)

Regiunea Vest

Suprafaţa (ha)

1 Teren arabil 349 992 127.251 79629 530481 1087353 2 2 Fâneţe şi

pajişti naturale

25 502 74.342 82282 29482 211608

3 Păşuni 126 533 180.416 117510 125504 549963

4 Livezi 5 594 11.689 911 2975 21169 5 Vii 3 603 768 - 2789 7160 6 TOTAL

AGRICOL 511224 394.466 280322 691231 1877243


153

Repartitia terenurilor agricole pe tipuri de folosinte

59%11%

29%

1%

0%

arabilpajisti si fanetepasunilivezivii

Fig. 5.2.2. Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe la nivelul Regiunii Vest

La nivelul Regiunii Vest, cu o pondere mai mare in judeţele Arad şi Timiş, în anul 2008 au existat o serie de solicitări pentru scoateri de suprafeţe din circuitul agricol în vederea dezvoltării unor zone rezidenţiale sau industriale şi de servicii. În majoritatea cazurilor terenurile scoase din circuitul agricol au fost din clase inferioare de calitate a solului (IV-V). 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România

5.3.1. Îngrăşăminte

Îngrăşămintele sunt amestecuri de substanţe simple şi/sau compuse, de natură organică sau minerală, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă în sol, la suprafaţă, sau foliar în scopul sporirii fertilităţii solului şi a producţiei vegetale. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol, în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului. Utilizarea raţională a îngrăşămintelor constituie premisa menţinerii şi sporirii fertilităţii solurilor, în timp ce utilizarea lor necorespunzătoare, fără a ţine cont de natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor, le pot transforma în surse importante de poluare a mediului înconjurător şi în special a mediului acvatic.

Disiparea nutrienţilor aplicaţi în sol în alte compartimente ale mediului (în mod special în mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrăşământ utilizat. Astfel, în marea lor majoritate, îngrăşămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea ce creează posibilitatea pierderilor de nitraţi în anumite circumstanţe şi concentrarea lor în timp în apele subterane şi de suprafaţ[. În schimb, fosfaţii prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracţiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiţi de către rădăcinile plantelor, cantitatea antrenată prin mişcarea apei în straturile mai profunde ale solului fiind foarte redusă.


154

Tab. 5.3.1. Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice în anul 2008, în Regiunea Vest

Îngrăşăminte chimice folosite [tone substanţă activă]

Cantitate medie de substanţă

activă

Nr. crt. Judeţ

N P2O5 K2O Total [kg/ha] 1. Arad 18320 7 950 0 26 180 52,45 2. Caraş-

Severin 1325 12 0 1337 70

3. Hunedoara 1432 651 63 2146 - 4. Timiş 8384 1839 438 10661 - 5. Regiunea

Vest 29371 10452 501 40324 -

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Sortimentul actual de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substanţe active din diverse clase de compuşi chimici, sortiment care se completează şi se perfecţionează sistematic, în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun, şi anume: - realizarea de compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare

(g/ha) şi cu impact minim asupra mediului înconjurător; - reducerea numărului de stropiri, diminuarea riscului formării raselor rezistente,

creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune; - perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în

vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului înconjurător.

Situaţia utilizării produselor fitosanitare, în anii 2007 şi 2008, la nivelul Regiunii Vest, este redată în tabelul 5.3.2.

Tab. 5.3.2. Situaţia utilizării produselor fitosanitare în agricultură

Categorii produse fitosanitare erbicide fungicide insecticide Nr.crt Judeţ An

Suprafaţa (ha)

Cantitate (kg/s.a.)

Suprafaţa (ha)

Cantitate (kg/s.a.)

Suprafaţa (ha)

Cantitate (kg/s.a.)

2007 - 297615 48450 8474 1 Arad 2008 - 270300 5700 6200 2007 23641 30164 6226 13997 8583 3890 2 Caraş-

Severin 2008 23950 28648 6915 17251 7673 526 2007 24259 15950 13064 15320 9824 8200 3 Hunedoara 2008 24538 16010 12984 14820 9753 7900 2007 244307 387910 99690 82905 90508 50482 4 Timiş 2008 280953 312268 114644 47671 104084 11611 2007 731639 160672 71046 5 Regiunea

Vest 2008 627226 85442 26237

Se observă faptul că în anul 2008 comparativ cu anul 2007, la nivel de regiune, au scazut atât suprafeţele tratate cu produse fitosanitare cât şi cantităţile utilizate. Din datele furnizate de DADR-urile din Regiunea Vest se constată creşterea utilizării de capcane cu


155

feromoni pentru evaluarea corectă a tipurilor de dăunători specifici şi pentru stabilirea corectă a dozelor de aplicare a insecticidelor. 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agro-zootehnice au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Între producerea lor şi momentul aplicării în sol ca îngrăşământ, se pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienţi, în special de azot, care conduc pe de o parte la diminuarea valorii lor agronomice şi pe de altă parte la poluarea mediului, în special a apelor şi aerului. Este necesar, prin urmare ca aceste subproduse să fie gestionate de aşa manieră, încât aceste pierderi să fie pe cât posibil reduse la minim, cu păstrarea valorii lor fertilizante la parametrii iniţiali.

Prin Ordinul comun nr. 1552/743/2008 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a aprobat lista localităţilor, pe judeţele, unde există surse de nitraţi din activităţile agricole, s-a aprobat . Astfel in judeţul Arad există 63 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, în judeţul Caraş-Severin sunt 41 de localităţi, în judeţul Hunedoara 47 de localităţi , iar în judeţul Timiş 93 de localităţi.

În termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, şi va întocmi hărţile cu aceste zone. Principalele ameninţări pentru factorul de mediu sol rezultă din transportul şi depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor rezultate din activităţile zootehnice şi nerespectarea planurilor de fertilizare elaborate de OSPA.

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

În anul 2008 la nivelul judeţului Arad nu s-au executat lucrări majore de amenajări agricole, cu excepţia câtorva lucrări locale de combaterea eroziunii solurilor pe suprafeţe foarte restrânse. Lucrările existente, anterioare au început treptat să se degradeze datorită exploatării neraţionale şi a lipsei măsurilor de întreţinere curentă.

Având în vedere aceste aspecte, apreciem că la nivelul judeţului Arad se înregistrează o creştere a suprafeţelor degradate prin exces de umiditate, eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime, salinizare secundară şi soloneţizare (alcalinizare).

În judeţul Arad lucrările de îmbunătăţiri funciare organizate din sisteme hidroameliorative însumează 41200 ml lucrări de desecări pe Canalul Morilor: zona Ineu - Chişineu Criş şi pe Canalul Ier, pe tronsonul Arad-frontieră.

Până la 31.12.2008, în judeţul Caraş-Severin au fost executate o serie de lucrări de îmbunătăţiri funciare derulate de către Administraţia Naţională de Înbunătăţiri Funciare

R.A., cuprinzând lucrări de desecare pe 68.946 ha (831 ha prin drenaj), lucrări pentru combaterea eroziunii solului pe 41.957 ha, iar suprafaţele apărate prin indiguire şi desecare sunt de 1.067 ha. Nu s-au facut irigaţii.

Tot pe parcursul anului 2008, s-au amenajat: 1.218,177 km de canale, 1.116 podeţe, 6 stavilare, 889 căderi, 111,774 km drenuri, 42 praguri, 30 vaduri, 110,94 km văi, 4,1 km diguri, 19 baraje din piatră, 8 baraje din pământ, 453,787 km drumuri exploatare, 5 clădiri exploatare, 40 metri liniari de cleionaje, 500 metri liniari de gărduleţe de coastă, s-au făcut plantări silvice pe 4 ha şi 2 captări de izvoare.

La nivelul judeţului Hunedoara s-au întreprins acţiuni pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solului după cum urmează:


156

- Eliminarea excesului de umiditate - 458 ha: Aurel Vlaicu 78ha; Cigmau - Gelmar 49 ha; Bretea Mureşană 76 ha; Ciopeia 81 ha; Pricaz 82 ha.

- Combaterea eroziunii solului - 373 ha : Cinciş - Cerna 188 ha; Ardeu 79 ha; Bocşa Mică 106 ha.

- Corectarea reacţiei acide - SC SIGMA PLUS SRL - Merişorul de Munte 101 ha; Romos 34 ha; SC FULL SERVICE - Aurel Vlaicu şi Oraştie 577 ha.

Amenajările de îmbunătăţiri funciare la nivelul judeţului Timiş, realizate pe parcursul anului 2008, constau din infrastructura cuprinsă în amenajări de irigaţii, amenajări de desecare drenaj, amenajări de combatere a eroziunii solului, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de diguri la râurile interioare şi baraje.

Lucrările de ameliorare a fondului funciar agricol, în anul 2008, cuprind: rigole de scurgere a apelor pluviale, uniformizări în plenuri continui, lucrări de scarificare, refacerea drumurilor de exploataţie agricolă, amplasarea de podeţe, degajarea terenului de corpuri străine, vegetaţie, modelări de păşuni, supraînsămânţări ale păşunilor cu amestec de ierburi, administrarea de îngrăşăminte chimice, execuţia unui canal de desecare.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

Calitatea solurilor este afectată în mod diferit de poluarea produsă de diverse activităţi industriale.

În general, prin poluare, în domeniul protecţiei solurilor, se înteţelege orice dereglare care afectează calitatea solurilor din punct de vedere calitativ şi/sau cantitativ. Tipurile de poluare a solurilor sunt cele prevăzute în Metodologia elaborării studiilor pedologice vol. III -1987 şi în Sistemul Român de taxonomie a solurilor -2003 (tipuri de poluare-indicatorul 28 anexa 5.2), redate mai jos: - Cod. 01. Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi, balastiere,

cariere: dintre formele de poluare de acest tip, cea mai gravă este distrugerea solului pe suprafeţe întinse, produsă de exploatarea minieră “la zi” pentru extragerea cărbunelui (lignit). Ca urmare se pierde stratul fertil de sol, dispar diferite folosinţe agricole şi forestiere. Exploatarea agregatelor miniere în balastiere determină adâncirea albiilor apelor, producând scăderea nivelului apei freatice şi, ca urmare, reducerea rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase.

- Cod 02. Poluarea datorata halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare. Creşterea volumului deşeurilor industriale ridică probleme deosebite, atât prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante, cât şi pentru sănătatea oamenilor şi animalelor. Iazurile de decantare în funcţiune sau în conservare pot afecta terenurile înconjurătoare în cazul ruperii digurilor de retenţie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaţie. Cele mai mari suprafeţe se înregistrează în judeţele Caraş-Severin-629 ha şi Hunedoara 736 ha.

- Cod 03. Poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, materii anorganice, inclusiv metale, săruri, acizi, baze) din industrie (inclusiv industria extractivă).

- Cod 04. Poluarea cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.). Aceasta se produce în jurul unor surse industriale, cum sunt unităţile de metalurgie neferoase (Combinatul Siderurgic Hunedoara etc.), efectele unora fiind resimţite, chiar după sistarea activităţii. Solurile suferă de acidificare, care determină sărăcirea acestuia în elemente nutritive, se destructurează, se declanşează procese de pantă (eroziune şi alunecări), uscarea vegetaţiei etc. Spulberarea cenuşilor din haldele de termocentrale pe cărbune impurifică aerul, apoi se depun pe soluri “îmbogăţindu-le” în metale alcaline şi alcaline pământoase, putând ajunge în apa freatică în cazul amplasării acestor depozite pe terenuri cu nivelul redus al acestora.


157

- Cod 05. Poluarea cu materii radioactive - Cod .06. Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, uşoară şi

alte industrii afectează 339 ha din care excesiv 287 ha - Cod 19. Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol) sau asociată şi cu poluarea

cu ţiţei. Prin acest tip de poluare este dereglat echilibrul ecologic al solului şi apelor freatice. Conţinuturile ridicate de apă sărată, în cazul unor “erupţii”, schimbă drastic chimismul solurilor, în sensul pătrunderii sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice pentru plante, apărând flora specifică sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul terenurilor în pantă apar alunecări de teren. De asemenea, poate fi dereglată compoziţia apelor freatice, care alimentează puţurile din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul învecinat.

- Cod 20. Poluarea cu petrol de la extracţie, transport şi prelucrare. Procesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a petrolului constau în deranjarea stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate, reţea de transport rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau la suprafaţa solului etc.). Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări ale configuraţiei terenului datorate excavării şi, în final, reducerea suprafeţelor productive agricole sau silvice. Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul de argilă, acestea putându-se infiltra, în general, până la 70-80 cm şi chiar mai mult, îngreuind procesul de depoluare. Un indicator important care ilustrează reţinerea acestor produse în sol îl constituie raportul carbon/azot (C/N). În tab. 5.3.5. sunt redate numarul de situri poluate industrial la nivelul Regiunii Vest, repartizate pe fiecare judeţ în parte.

Tab. 5.3.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial

Nr.crt.

Tip de poluare industrială

Nr. de situri în

jud. Arad

Nr. de situri în jud. Caraş-

Severin

Nr. de situri în jud.

Hunedoara Nr. de situri în jud. Timiş

1. Petrolieră 25 40

2. Siderurgie 1 3

3. Exploatări miniere, balastiere, cariere 1 2

4. Chimică cu substanţe anorganice

1

5. Halda de zgură şi cenuşă 1 5 7 1

6. Iazuri de decantare 6 3

7. Halde de steril 7 20

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Schimbarea caracteristicilor fizice şi chimice ale solurilor din zona de influenţă a unor termocentrale se manifestă prin:

- poluarea în faza incipientă a solurilor cu cantităţi mici-moderate de metale grele;


158

- o acidificare slabă a solurilor sub impactul emisiei scăzute de SO2, ca urmare a utilizării lignitului, mai putin bogat în sulf;

- efectele poluării cu emisii de la termocentrale se extind pe un areal larg, dar cel mai afectat este solul din jurul unităţii, precum şi din zona haldelor de steril amplasate pe terenuri, depresionare. Aici este pericol de pătrundere în apa freatică a metalelor grele şi a noxelor acide, care prezintă o concentraţie mai ridicată în materialele depozitate. De exemplu, în zona de influenţă a SC Electrocentrale Deva -Mintia şi SC Termoelectrica Paroşeni sunt afectate moderat 3500 ha terenuri agricole.

Deşi, aparent, mai puţin poluante decât metalurgia neferoasă, la termocentralele pe cărbune impun o serie de măsuri, şi anume:

- monitorizarea în continuu a stării de poluare a solurilor şi vegetaţiei din zonele afectate;

- retehnologizarea unităţilor respective prin înlocuirea filtrelor uzate, desulfurarea cărbunilor, mai ales în cazul utilizării celor bogaţi în sulf, recultivarea haldelor etc.

În judeţul Arad sectorul energetic este reprezentat de o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.

Impactul major asupra mediului al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile de pulberi, SO2 şi NOx . Pulberile emise de SC CET Arad pe lignit provin de la arderea combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a SC CET Arad SA pe lignit.

În judeţul Caraş –Severin nu există termocentrale pe cărbune. În judeţul Hunedoara există 2 termocentralele pe cărbune, SC Electrocentrale SA

Mintia şi SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni. La SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni există doua iazuri de decantare: unul numit Căprişoara cu suprafaţă de 46 ha, iar al doilea este un iaz nou (pentru situaţii de avarie) cu suprafaţă de 10 ha. La SC Electrocentrale SA Mintia există două iazuri de decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaţă de 137 ha, iar al doilea pe malul drept al Mureşului (pentru situaţii de avarie) cu o suprafaţă de 50 ha.

La nivelul judeţului Timiş există centrala termică -, COLTERM S.A. Timişoara Sud cu un depozit de zgură şi cenuşă, în suprafaţă de 50 ha.

Prin monitorizarea calităţii solului se urmăreşte: - depunerea controlată a deşeului de zgură şi cenusă; - colectarea şi evacuarea controlată a apelor tehnologice din depozit; - efectuarea anuală a unui set de analize.

5.4. Calitatea solurilor

Calitatea solurilor reprezintă un indicator relevant în operaţia de apreciere a

resurselor. Pentru a evalua potenţialul natural al terenurilor agricole în vederea folosirii lor raţionale, solurile au fost împărţite în clase, tipuri şi subtipuri, în funcţie de diferite criterii cum sunt: troficitatea, cantitatea de microorganisme, oferta ecologică, capacitatea bioproductivă şi capacitatea de protecţie, de fertilitate sau productivitate ş.a. După criteriul productivităţii terenurile agricole, solurile se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte. clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Evaluarea calităţilor pe clase constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă.


159

5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Tab. 5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folosinţă ha % din

total folosinţă

ha % din total folosinţă




Judeţul Arad Total 83368 23,82 23204 6,63 128447 36,70 57049 16,30 57924 16,55

Judeţul Caraş-Severin Arabil 1232 14122 43008 40720 28169

Paşune şi fâneaţă 8509 32559 103132 61279 49279

Vii - - - 286 183 299

Livadă - - 958 3823 3963 2945

Judetul Hunedoara Arabil - - 6282 7,08 22001 24,79 40821 45,99 19647 22,14 Paşune şi fâneaţă - - 9149 03,58 37167 12,20 113472 44,40 101765 39,82

Vii 366 7.76 965 20.46 1878 39.83 973 20.63 534 11.32

Livadă - - 127 3,20 829 20,92 2237 56,45 770 19,43 Judetul Timiş Arabil 67117 12.71 141606 26.79 172196 32.58 109351 20.69 38219 7.23

Păşune 12166 9.33 32603 24.99 50836 38.97 23242 17.82 11603 8.89

Fâneţe 677 2.31 3473 11.87 8758 29.93 10369 35.44 5984 20.45

Vii 366 7.76 965 20.46 1878 39.83 973 20.63 534 11.32

Livezi 59 0.63 1738 18.6 2392 25.59 3949 42.25 1208 12.93

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Aceste restricţii sunt determinate, fie de factori naturali (climă, formă de relief,

caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale; în multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona împreună în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi a funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole sunt generate de: secetă, excesul periodic de umiditate în sol, eroziune hidrică, alunecările de teren, eroziunea eoliană, conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului, sărăturarea solului, deteriorarea structurii şi compactarea secundară a solului, poluarea fizico-chimică a solului cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd), petrol şi apă sărată de la exploatările petroliere


160

şi transport, distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare, acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide.

Faţă de cele menţionate, având în vedere particularităţile reliefului şi principalele însuşiri fizico-chimice ale solurilor generate de particularităţile procesului de pedogeneză, din datele primite de la OSPA, terenurile agricole au fost grupate, conform Metodologiei Elaborării Studiilor Pedologice (I.C.P.A. Bucureşti, 1987), respectiv Metodologiei de Bonitare cadastrală, astfel:

- Terenuri fără limitări sau restricţii, reprezentate prin cernoziomuri şi cernoziomuri cambice (tipice, freatic –umede, gleizate slab şi moderat), cu textură mijlocie, reacţie neutră. Pe aceste terenuri este necesară doar aplicarea agrotehnicii corespunzătoare sortimentului de plane cultivate şi al caracteristicilor reliefului şi de respectarea cu stricteţe a acestora .

- Terenuri cu limitări sau restricţii mici, datorate texturii luto–nisipoase, reacţiei slab acide şi alcaline, excesului de umiditate periodic. Necesită lucrări de prevenire şi combatere a excesului de umiditate periodic (pluvial sau freatic) aplicarea de îngrăşăminte organice semifermentate şi îngrăşăminte verzi la intervale scurte de 1-2 ani, amendare cu calcar şi dolomit, în funcţie de valorile indicilor agrochimici.

- Terenuri cu limitări sau restricţii mijlocii reprezentate prin soluri cu reacţie moderat şi puternic acidă, cu regim periodic stagnant de apă din precipitaţii sau afectate de eroziune de la slab la moderat: prezintă risc de acidifiere rapidă a solului, probabilitate de dereglare a nutriţiei cu azot şi fosfor în primăverile reci (datorită diminuării ritmului de absorbţie al fosforului la temperaturi scăzute) probabilitate de dereglarea nutriţiei cu molibden, în cazul aplicării unor doze mari sau unilaterale cu azot, probabilitate de toxicitate cu aluminiu la majoritatea plantelor şi de magneziu la plantele sensibile. Necesită amendare cu calcar şi dolomit în doze stabilite de indicii agrochimici cu interval de revenire o dată la 5-7 ani, îngrăşăminte organice semifermentate la intervale de 3-4 ani, fertilizări cu NPK., în condiţii de asigurare a unui mediu oxido-reducător favorabil prin ameliorarea regimului aero–hidric cu lucrări pedohidroameliorative adecvate (şanţuri, rigole, canale de coastă, desecări, drenări, etc.).

- Terenuri cu limitări şi restricţii mari,care include soluri hidromorfe şi hidrohalomorfe cu însuşiri fizice, hidrofizice şi fizico - chimice nefavorabile pentru utilizarea lor ca arabil. Este necesară aplicarea unui complex de măsuri ameliorative caracteristice: desecări, drenaje, amendări cu gips, agrotehnică specifică, sortiment de plante adecvate (sorg, orz , sfeclă, lucernă, etc.). Datorită restricţiilor mari la care sunt supuse aceste suprafeţe, vor rămâne în continuare ca folosinţă, pajişti naturale sau în perspectivă pentru o valorificare superioară vor fi transformate prin amenajări piscicole, orizicole, răchitării, etc.

- Terenuri cu limitări şi restricţii severe, ce înglobează soluri afectate de eroziune puternică şi excesivă şi alunecări. Prezintă risc de antrenare pe versant a îngrăşămintelor, probabilitate de dereglare a nutriţiei cu macro şi micro-elemente în funcţie de caracteristicile solului sau materialului parental. Necesită măsuri de fertilizare radicală, diferenţiate în funcţie de caracteristicile solului şi cerinţele plantelor cultivate (îngrăşăminte organice în doze mari, îngrăşăminte verzi, etc.). Pentru buna valorificare a acestor soluri, conservarea şi protecţia lor apare necesitatea unor lucrări de terasare, practicarea unor culturi în benzi înierbate şi perdele de protecţie, executarea de canale de coastă, consolidarea taluzurilor, etc.

- Terenuri cu limitări şi restricţii foarte severe, cu soluri erodate puternic şi excesiv, cu formaţiuni de eroziune în adâncime, sau cu roca dură la zi, situate pe versanţi foarte înclinaţi. Lucrările de împădurire se încadrează în complexul de lucrări şi măsuri de combatere a eroziunilor de adâncime sau a celor excesive de


161

suprafaţă, ce se pretează cel mai bine pe aceste soluri, de asemenea astfel de măsuri se recomandă şi în zonele de mal-dig din incintele îndiguite

Situaţia terenurilor cu restricţii din punct de vedere a calităţii solurilor la nivelul regiunii Vest, este redată în tabelele de mai jos.

Tab. 5.4.2.1. Situaţia terenurilor cu restricţii în judeţul Arad

Nr. crt. Specificare Suprafaţă (ha) 1 Terenuri fără limitări şi restricţii 40898 4 Terenuri cu limitări sau restricţii mici 197844 5 Terenuri cu limitări sau restricţii mijlocii 186392 6 Terenuri cu limitări sau restricţii mari 39364 7 Terenuri cu limitări sau restricţii severe 33230 8 Terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe 13496

Tab. 5.4.2.2. Situaţia terenurilor cu restricţii în judeţul Caraş-Severin*

Nr. crt. Specificare Suprafaţă (ha)

1 Terenuri cu eroziune de suprafaţă, de adâncime şi alunecări 142.948

4 Terenuri cu exces permanent de umiditate 69.054

5 Terenuri ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut 629

6 Terenuri cu poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi, balastiere, cariere etc.) 711

7 Terenuri cu alte degradări (compacte, litosoluri, vertisoluri) 64.707

8 Terenuri acide 119.300

* ) Sursa: I.C.P.A. şi O.J.S.P.A. Caraş-Severin, 2004-2007


162

Tab. 5.4.2.3. Situaţia terenurilor cu restricţii în judeţul Hunedoara*

Alunecări de teren Inundaţii Stagno -

gleizare Gleizare Eroziunea de suprafaţă

Eroziunea de adâncime

Aciditate Tasarea solului

Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 8411 13958 74332 32403 80284 9840 84324 5986

* ) Sursa: I.C.P.A. şi O.J.S.P.A. Hunedoara, 2004-2007 5.5. Monitorizarea calităţii solurilor

5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local

La nivelul judeţelor, se execută conform Legii nr. 444/2002, studii pedologice la

nivel de teritoriu comunal, determinându-se în principal clasele de calitate a solurilor, iar rezultatele se centralizează la fiecare judeţ şi se transmit la ICPA pentru Banca de date a unităţilor de sol-teren (B.D.U.S.T.). De asemenea, se transmit date privind diferite procese, cum sunt: alunecările de teren, terenurile inundabile, excesul de apă din stagnarea apei sau din apă freatică, terenuri erodate în suprafaţă şi în adâncime, alunecări etc. De asemenea, se stabilesc măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea deficienţelor întâlnite în fiecare teritoriu administrativ abordat.

Determinările efectuate în cadrul reţelei de nivel I (16x16 km) au permis realizarea unei dinamici a principalilor parametri de monitoring al solurilor din România. Indicatorii urmăriţi au fost caracteristicile fizice, chimice şi încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante a solurilor din reţeaua 16x16 km. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt:

- indicatori fizici - gradul de tasare (Gt) şi indicele de instabilitate structurală (IIS) pe trei straturi 0-25 cm; 25-35 cm şi 35-50 cm.

- indicatorii chimici - reacţia solurilor (pH în stratul agrochimici 0-20 cm şi maxima în stratul 0-50 cm); gradul de saturaţie în baze în straturile 0-20 cm şi 0-50 cm; conţinuturile de azot total, humus, fosfor şi potasiu mobil în straturile 0-20 cm şi 0-50 cm.

- încărcarea siturilor cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd), sulf solubil şi DDT şi HCH totali în stratul 0-20 cm.

5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I

Dintre caracteristicile fizice se prezintă doi indicatori, şi anume: indicele de

instabilitate structurală şi gradul de tasare (tab. 5.13). S-au efectuat analize din straturile de 0-25 cm, 25-35 cm şi 35-50 cm pentru

determinarea gradului de tasare (Gt) şi a indicelui de instabilitate(IIS) a solului, rezultând o clasificare pe următoarele clase de apreciere a unor caracteristici fizice:

- în funcţie de gradul de tasare (GT), solul poate fi: - necompactat - uşor compactat - moderat compactat - puternic compactat;

- în funţie de indicele de instabilitate (IIS), instabilitatea solul poate fi: - foarte mică - mică - mijlocie - mare


163

- foarte mare - extrem de mare.

La nivel naţional s-a efectuat dinamica acestor caracteristici fizice ale solurilor în anii 1995 şi 2004.

5.5.1.2. Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I în perioada 1995-2004

Pentru a repartiza siturile pe clase de apreciere a caracteristicilor chimice la nivel

naţional, în anii 1995 şi 2004 s-au efectuat determinări ai următorilor parametri: - Reacţia solului (pHH2O ) - se determină pH-ul în stratul agrochimic de 0-20 cm şi

pH-ul maxim în stratul 0-50 cm şi se apreciază reacţia solului ca fiind: foarte puternic şi puternic acidă, moderat acidă, slab acidă, neutră, slab alcalină,moderat alcalină sau puternic şi foarte puternic alcalină;

În general, cea mai mare parte a solurilor analizate sunt puternic acide - slab acide, o parte sunt soluri neutre, iar restul sunt slab şi moderat alcaline.

- Gradul de saturaţie cu baze(V 8,3, %) - se determină valoarea V8.3 în stratul 0-20 cm şi valoarea medie V8.3 în stratul 0-50 cm, apoi se încadrează solul într-unul din domeniile: extrem oligobazic, oligobazic, oligomezobazic, mezobazic, eubazic, saturat în baze;

Alte caracteristici chimice: - Conţinutul de humus total (Ht, %);

În stratul agrochimic (0-20cm), comparativ cu anul 1995 a crescut ponderea solurilor din domeniul mijlociu-foarte mare şi a scăzut în mod corespunzător participarea celor din intervalul extrem de mic-mic.

- Conţinutul de azot total (Nt, %); - Conţinutul de fosfor mobil (Pm, mg·kg-1);

În stratul de 0-20cm s-a produs o creştere a intervalului de valori extrem de mici- mici, ca urmare a scăderii cantăţilor de fertilizanţi aplicaţi.

- Conţinutul de potasiu mobil ( Km, mg·kg-1). 5.5.1.3. Dinamica repartiţiei siturilor de monitoring de nivel I, pe clase de încărcare a solurilor cu elemente şi substanţe potenţial poluante (ESPP)

S-a realizat repartiţia pe ţară a siturilor agricole de monitoring de nivel I pe clase de

încărcare cu metale grele totale, sulf solubil, DDT şi HCH totali. Pentru solurile arabile s-au analizat probe din stratul agrochimic ( 0-20 cm), iar pentru pajişti, din straturile 0-10 cm, şi 10-20 cm, iar ca rezultat s-a operat cu media celor două straturi.

Încărcarea solurilor cu metale grele (forme totale) Din cele 7 metale grele analizate în cadrul fiecărui judeţ, au fost luate în considerare

două elemente esenţiale pentru regnurile animal şi vegetal ( Cu şi Zn ) şi două elemente neesenţiale (Pb şi Cd), care pot influenţa negativ cele două regnuri în condiţiile depăşirii concentraţiei normale. În condiţiile acidificării solului are loc o reducere a efectivelor şi speciilor de bacterii, în special a celor amonificatoare şi, în paralel, o proliferare a ciupercilor microscopice.

Încărcarea cu reziduuri de insecticide organoclorurate: DDT şi HCH. Aceste substanţe nu se mai utilizează de peste 20 ani, dar se mai regăsesc în sol.


164

5.5.1.4.Monitorizarea solurilor afectate de diferite procese de poluare de nivel II

ICPA efectuează studii şi analize în diferite areale afectate de procese diverse de

poluare şi degradare (monitoring de nivel II). În cadrul acestor lucrări s-au efectuat studii privind procesele de pantă (eroziune şi

alunecări de teren ) în diferite zone ale ţării, precum şi procese de poluare cu metale grele şi oxizi ai sulfului. Din studiile privind eroziunea solului au rezultat pierderi importante de sol care se produc datorită proceselor de pantă şi s-au prezentat modalităţile de reducere prin măsuri adecvate:

- restructurarea folosinţelor; - aplicarea amendamentelor şi fertilizanţilor organici şi minerali etc.

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile

pedologice, executate de către Oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice, conform Legii 444/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi sol vegetaţie pentru silvicultură (Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 223 din 3.03.2002). În paralel ICPA efectuează studii şi analize în diferite areale afectate de procese diverse de poluare şi degradare (monitoring de nivel II).

Metodologia de lucru pentru realizarea obiectivelor menţionate a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 223 din 22.05.2002, iar programele informatice pentru toate lucrările executate în baza Legii 444/2002 sunt elaborate şi coordonate de I.C.P.A

Studiile pedologice sunt aprobate de comisii de avizare, din care fac parte şi specialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA).

Rezultatele studiilor pedologice constau în stabilirea claselor de calitate a solurilor în funcţie de indicatorii climatici, fizici şi chimici ai solurilor, de factorii restrictivi ai capacităţii productive şi cuprinde măsurile de ameliorare şi cuprind măsurile propuse pentru fiecare teritoriu analizat.

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

În judeţul Arad zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt reprezentate de arealele cu potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri.

Dintre acestea se pot menţiona: - alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ,

Minişel, Şilindia; - alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-

Nermiş, Crocna, Vârfuri. De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de

decopertări şi excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog).

În judeţul Caraş-Severin cea mai gravă dintre formele de poluare este distrugerea solului pe suprafeţe întinse produsă de exploatarea minieră “la zi”. Ca urmare se pierde stratul fertil de sol, dispar diferite folosinţe agricole şi forestiere. Distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare afectează circa 711ha, aceasta constituind forma cea mai


165

gravă de deteriorare a solului, întâlnită în cazul exploatărilor miniere la zi. Calitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scăzut cu 1-3 clase, astfel că unele din aceste suprafeţe au devenit practic neproductive. Suprafeţe importante sunt afectate de balastiere care adâncesc albiile apelor, producând scăderea nivelului apei freatice şi, ca urmare, reducerea rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase. Iazurile de decantare în funcţiune pot afecta terenurile înconjurătoare în cazul ruperii digurilor de retenţie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaţie, cu alte elemente în exces. Acelaşi efect îl au iazurile de decantare aflate în conservare unde se păşunează în condiţii de poluare a solurilor cu metale grele.

Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 600 ha de terenuri agricole. Creşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere ridică probleme deosebite, atât prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante, cât şi pentru sănătatea oamenilor şi animalelor.

Eroziunea de suprafaţă, de adâncime şi alunecări se manifestă pe aproape 142.948 ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone cu soluri nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Solurile respective au volum edafic mic, capacitate de reţinere a apei redusă şi suferă de pe urma secetei, având fertilitate scăzută. Deteriorarea structurii şi compactarea secundară a solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 64.707 ha.

0

500

1000

1500

2000

ha

Dejecţii animaleDeşeuri, reziduuri agricole şi forestiere Deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară şi alteDeponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc.Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi, balastiere, cariere etc.)

Fig. 5.6.1.1. Situaţia la nivelul judeţului Caraş-Severin a solurilor afectate de diferite activităţi industriale şi agricole1)

Tab. 5.6.1.2. Situaţia la nivelul judeţului Caraş-Severin a solurilor afectate de procese de pantă şi alte procese (Eroziune, alunecări, compactare şi colmatare) 1)

Suprafaţa ( ha ) şi gradul de afectare

Cod Denumire

Spec

ificaţii

şi

lo

caliz

are

slab

mod

erat

pute

rnic

Foar

te

pute

rnic

exce

siv

tota

l

0 1 2 3 4 5 6 7 8

10 Eroziune de uprafaţă, de CS 30666 36460 24830 50992 - 14294

8


166

adâncime şi alunecări

15 Compactare primară şi secundară

CS 30707 24000 10000 - - 64707

TOTAL GENERAL 61373 60460 34830 50992 - 207655

1) Sursa: I.C.P.A. şi O.J.S.P.A., 2004-2007

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

slab moderat puternic Foarte puternic excesiv

ha

Compactare primară ş i secundară

Eroziune de suprafaţă, de adâncime ş i alunecări

Fig. 5.6.1.3. Situaţia la nivelul judeţului Caraş-Severin a solurilor afectate de procese de pantă şi alte procese (Eroziune, alunecări ,compactare şi colmatare) 1)

Tab. 5.6.1.4. Situaţia la nivelul judeţului Caraş-Severin a solurilor afectate de diferite procese naturale şi/sau antropice

Suprafaţa (ha) şi gradul de afectare

Cod

Den

umire

Spec

ificaţii

si

lo

caliz

are

slab

mod

erat

pute

rnic

Foar

te

pute

rnic

exce

siv

Tota

l

0 1 2 3 4 5 6 7 8

12 Soluri acide CS 67476 50726 1098 - - 119300

13 Exces de apă CS 18607 44420 5137 890 69054

14 a Nt CS 65725 89256 48860 203841

14 b Pm CS 31013 48320 79333 14c Km CS 74723 7979 82702

14 d Ht CS 101096 28782 12987

8 2) La indicatorul 14 trebuie ţinut seama că aceeaşi suprafaţă poate suferi de pe urma deficitului celor 4 componente

(Ht, Nt, Pm, Km).


167

0

100000

200000

300000

400000

slab moderat puternic Foarte puternic excesiv

ha

Soluri acide Exces de apă Nt Pm Km Ht

Fig. 5.6.1.5. Situaţia la nivelul judeţului Caraş-Severin a solurilor afectate de diferite

procese naturale şi/sau antropice

La nivelul judeţului Hunedoara, această situaţie se prezintă conform tabelului de mai jos:

Tab. 5.6.1.6. Suprafeţe degradate la nivelul judeţului Hunedoara

Suprafaţa totală cu alunecări de teren

În brazde În valuri În trepte Prăbuşiri

ha ha ha ha ha 8358,2 5700 2549 27 82,2

Degradarea solului este un proces complex în care sunt implicaţi numeroşi factori. Unul din factorii care are o influenţă foarte mare asupra degradării solului este eroziunea. Fenomenele de eroziune naturală şi antropică sunt prezente în zonele de câmpie înaltă şi de deal, fiind influenţate de pantă, regimul hidric, structura culturilor, tehnologia de prelucrare a solului, alte activităţi umane, ca de exemplu păşunatul excesiv şi defrişarea pădurilor. Factorii care determină eroziunea hidrică pot fi: principali (precipitaţii atmosferice, activitatea antropică ) şi favorizanţi ( relieful, solul, roca, vegetaţia ).

În judeţul Timiş activităţile care generează sau pot genera poluarea solului sunt: - depozitarea deşeurilor menajere reprezientând o sursă de poluare a solului pe o

suprafaţă de cca. 60 ha în mediul urban şi cca. 158 ha în mediul rural; - presiunea asupra solului reprezentată de tratamentele de protecţie a culturilor:

utilizarea diferitelor produse fitosanitare cu grad de toxicitate ridicat, administrarea îngrăşămintelor chimice fără un studiu în prealabil a rezervelor de elemente fertilizante deja existente în sol;

- activităţile industriale, care pot constitui surse de poluare prin emisiile atmosferice sau prin depozitarea deşeurilor şi a nămolurilor rezultate.

În tabelul 5.6.1.7. este prezentat inventarul parţial efectuat în ultimii 4 ani al terenurilor afectate de procese de pantă (eroziune de suprafaţă, de adâncime, alunecări de teren şi colmatare) din judeţul Timiş.

Conform datelor din tabel, sunt afectate de diferite procese de : - eroziune de suprafaţă, de adâncime şi alunecări 24974 ha, din care foarte

puternic-excesive 10500 ha. - compactarea primară şi/sau secundară, afectată pe 208514 ha, din care excesiv

doar pe 31925 ha.


168

Tab. 5.6.1.7. Situaţia la nivel judeţean a solurilor afectate de procese de pantă şi alte procese (eroziune, alunecări, compactare şi colmatare)

Suprafaţa (ha) şi gradul de afectare Cod Denumire slab moderat puternic foarte

puternic excesiv Total

10

Eroziune de suprafaţă, de adâncime şi alunecări

- 6767 7707 4211 6289 24974

15 Compactare primară şi secundară 76009 50130 50450 - 31925 208514

TOTAL GENERAL 76009 56897 58157 4211 38214 233488 Sursa I.C.P.A. şi O.J.S.P.A., 2004-2007 5.6.2. Inventarul siturilor contaminate

Conform HG 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, identificarea preliminară a siturilor contaminate se realizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile din subordine, pe baza chestionarelor prevăzute în anexele nr. 1 si 2, a documentaţiei existente pentru actul de reglementare emis şi a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice.

În cursul anului 2008 au fost transmise chestionarele prevăzute în anexele nr. 1 si 2 ale HG 1408/2007, către operatorii economici şi autorităţile publice locale, cu obligativitatea acestora de a le completa şi transmite autorităţilor competente de mediu, în termen de 3 luni de la primirea lor. Gradul scăzut de completare a chestionarelor primite, precum şi nefurnizarea de către OSPA a rapoartelor anuale, a îngreunat semnificativ activitatea de inventariere a siturilor contaminate. Pentru fiecare sit posibil contaminat s-a efectuat o fişă de caracterizare, iar informaţiile au fost introduse într-o bază de date on-line, situată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

După finalizarea procedurilor, conform legislaţiei în vigoare, va fi aprobată: • Lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate; • Lista siturilor contaminate actual.

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

5.7.1. Modalităţi de investigare

Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului reprezintă obligaţia şi

responsabilitatea operatorului economic sau deţinătorului de teren care a desfăşurat ori desfăşoară activităţi poluatoare sau potenţial poluatoare pentru mediul geologic. Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se realizează în următoarele cazuri:

- la constatarea unei poluări potenţial periculoase pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

- la elaborarea bilanţului de mediu; - la stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al

terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului; - la identificarea unei surse potenţial poluatoare a solului şi subsolului;


169

- periodic, pentru urmărirea evoluţiei în timp a siturilor contaminate a căror remediere se realizează prin atenuare naturală, bioremediere sau metode de remediere de lungă durată;

- la monitorizarea siturilor după încheierea programelor sau proiectelor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică;

- la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, după îndepărtarea sursei şi poluanţilor deversaţi în mediul geologic.

La încetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului, operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic. Finanţarea lucrărilor de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic este suportată de operatorul economic sau de deţinătorul de teren, în cazul poluărilor actuale şi istorice. Pentru situri contaminate orfane şi abandonate aparţinând domeniului public al statului, lucrările de investigare şi de evaluare a poluării mediului geologic sunt finanţate de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor care le administrează sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri. Evaluarea intensităţii poluării într-un sit contaminat, se efectuează prin comparaţie cu fondul natural din zonele adiacente şi cu valorile de prag de alertă şi prag de intervenţie. Valorile de fond natural se stabilesc în funcţie de zona şi de formaţiunea geologică existentă. Valorile de prag de alertă şi de prag de intervenţie sunt prevăzute în reglementările specifice.

Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic pentru amplasament şi zonele adiacente parcurg următoarele etape:

- analiza şi interpretarea datelor existente; - investigarea şi evaluarea preliminară; - investigarea şi evaluarea detaliată. Scopul investigării şi evaluării preliminare este stabilirea existenţei şi intensităţii

poluării mediului geologic prin prelevări de probe, analize geologice, geochimice şi măsurători geofizice.

În cazul în care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi se situează peste pragul de alertă dar nu atinge valorile pragului de intervenţie, operatorul economic şi/sau deţinătorul de teren sunt obligaţi să asigure monitorizarea periodică a evoluţiei concentraţiilor de poluanţi în mediul geologic, stabilită de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. În cazul în care concentraţia unuia sau a mai multor poluanţi depăşeşte valorile pragului de intervenţie, operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să realizeze etapa de investigare şi evaluare detaliată, la solicitarea şi în condiţiile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Scopul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaţială a zonei poluate, clarificarea naturii şi intensităţii poluării identificate, relaţia poluanţilor cu matricea minerală a rocilor şi structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanţilor şi evaluarea riscului geologic, date necesare elaborării programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic.

În urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide dacă poluarea mediului geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sănătăţii oamenilor şi mediului şi solicită operatorului economic sau deţinătorului de teren elaborarea studiului evaluării de risc, conform legislaţiei specifice în vigoare.


170

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

Reconstrucţia ecologică, în sensul HG 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate se aplică în următoarele cazuri:

- poluarea mediului geologic, produsă de activităţi cu impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea oamenilor şi a mediului;

- a terenurilor în care ecosistemele terestre au fost afectate. Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate, constă în

aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic, constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităţilor de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraţiile de poluanţi.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:

- caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane;

- tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive;

- distribuţia poluanţilor în mediul geologic; - volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea,

adâncimea şi accesibilitatea acestuia; - obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru

atingerea acestora; - raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic; - destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării

acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor.

Operatorul economic sau deţinătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică la încheierea activităţii şi/sau la schimbarea destinaţiei terenului.

În cazul în care, ca urmare a refacerii mediului geologic, pe un amplasament sunt identificate noi situri contaminate, care nu au fost inventariate iniţial, pentru acestea se aplică prevederile legale privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.

La nivelul Regiunii Vest, pe parcursul anului 2008 s-au realizat mai multe acţiuni de reabilitare a terenurilor degradate, atât din sectorul agricol cât şi din cel industrial.

În judeţul Arad, în cursul anului 2008 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.

În judeţul Caraş-Severin, în anul 2008 au fost întreprinse acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate în perimetrul localităţilor Moldova Nouă, Coronini şi Sicheviţa. Astfel:

- S.C. Moldomin S.A. a executat lucrări de reconstrucţie în perimetrul Uzinei de preparare nr.1, pe o suprafaţă de 6 ha;


171

- S.C. Pajiştea S.R.L. a executat lucrări de reconstrucţie ecologică în perimetrul Halda Veche – Valea Mare, pe o suprafaţă de 5, 876 ha;

- S.C. OVIDAN FOREST S.R.L. a executat lucrări de reconstrucţie ecologică în trei perimetre:

1. Insula Ostrov- Moldova Veche, pe o suprafaţă de 10 ha; 2. Pescari – Comuna Coronini, pe o suprafaţă de 0,388 ha; 3. Gavrini – Comuna Sicheviţa, pe o suprafaţă de 0,948 ha.

În total, în perimetrul celor trei localităţi s-au plantat 23,212 ha, folosindu-se un număr de 146.060 puieţi din speciile: salcâm, sălcioară, ienupăr, plop, pin, mojdrean, mălin, tuia, cătină, amorfă, anin.

Printre perimetrele miniere ecologizate până în anul 2008, din judeţul Hunedoara, se numără minele Petrila Sud, Câmpu lui Neag, Priboi, Valea Arsului (Vulcan), Firizoni, Lupeni Sud – subteran, Mesteacăn Vest – subteran (aflate în administrarea C.N.H. Petroşani) şi Boita – Haţeg, Ohaba Ponor, Muncel - subteran, Ruda Brad – subteran, Ghelar Central Superior, Ghelar Vest (aflate în administrarea C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva la care s-au executat atît lucrări pentru ecologizarea haldelor şi iazurilor de decantare, cât şi pentru tratarea apelor uzate de mină (ex. mina Boiţa – Hateg).


172

CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA

6.1. BIODIVERSITATEA ROMANIEI

România este una din ţările europene cu un capital natural deosebit de divers şi bine conservat datorită interferenţei pe teritoriul ţării a cinci regiuni biogeografice, respectiv Alpină, Continentală, Panonică, Stepică şi a Mării Negre. De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest. România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Ecosistemele naturale şi seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa ţării. Biodiversitatea înseamnă diversitatea formelor de viaţă sub toate aspectele – diversitatea speciilor, varietatea genetică în cadrul aceleiaşi specii şi a ecosistemelor. Pierderea continuă a biodiversităţii a fost unanim recunoscută ca fiind cea mai urgentă problemă de mediu cu care societatea de azi se confruntă. Bogăţia fondului natural şi a habitatelor reprezintă un element de mare valoare pentru calitatea vieţii noastre. Valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural care, în contextul dezvoltării durabile, trebuie folosit de generaţiile actuale fără a periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a mediului” ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate de orice activitate umană distructivă. Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivel internaţional. Însa, în ultimul timp, problema conservării biodiversităţii la nivel de ecosisteme, specii, populaţii şi chiar la nivel de gene devine din ce în ce mai acută din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest context, menţinerea biodiversităţii este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, deoarece ea pastrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii. Dezvoltarea durabilă, presupune corelarea politicilor de protecţie şi conservare a naturii cu politicile de dezvoltare socio-economice astfel încât resursele naturale să fie disponibile şi generaţiilor viitoare. 6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

6.2.1 Habitatele naturale

Habitatele din Regiunea Vest sunt caracterizate de o anumită compoziţie a florei şi a faunei, componente ale biocenozelor şi sunt influenţate de diferiţi factori climatici sau edafici. Influenţele climatice, oceanice din partea vestică a ţării, precum şi diferenţele climatice între câmpie si munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat apariţia unui mare număr de habitate. Alt factor care determină marea varietate de habitate este reprezentat de compoziţia chimică a rocilor din substrat (sol, subsol).


173

Noţiunea de "habitat natural”, asa cum este definită în Directiva Habitate nr.92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, se referă la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice si biotice, în întregime naturale sau seminaturale. Habitatele naturale si seminaturale, întâlnite la nivel naţional caracterizează mediul acvatic, terestru şi subteran:

- • habitate acvatice – habitate marine, costiere şi de apă dulce; - • habitate terestre – habitat de pădure, de pajişti şi tufărişuri, habitat de turbarii şi

mlaştini, habitat de stepă şi silvostepă; - • habitate subterane – habitat de peşteră.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural este aceea de a crea o reţea de arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatelor ce trebuie protejate. Tab. 6.2.1.1. Habitate la nivelul Regiunii Vest

La judetul Arad caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice

determină particularităţile floristice şi faunistice, astfel particularităţile floristice sunt puse în evidenţă atât de către specii rare, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în Provincia Est-Carpatică, Districtul Codru-Zărand-Trascău şi a Ţinutului Câmpiei de Vest.

Acţiunea de cartare a habitatelor în judeţul Caraş-Severin nu este finalizată, motiv pentru care nu sunt cunoscute suprafeţele decât pentru anumite habitate. În perimetrul Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa conform planului de management au fost identificate şi inventariate de specialişti următoarele habitate:

- 9070 Pășuni împădurite – 11,1 km; - 5130 Formațiuni cu Juniperus comunis în zone sau pajiști calcaroase - 5,3 km; - 7220 Izvoare petrifiante cu formare de travertin - 0,278415 km; - 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofitică - 54,27km; - 8240 Grohotișuri și lespezi calcaroase - 23,249km; - 8310 Grote nexploatate turistic - 27km.

Judeţ Nr. habitate de interes national

Suprafata habitatelor de

interes national

Nr. habitate de interes

comunitar

Suprafata habitatelor de

interes comunitar

Arad 12 - 24 - Caraş- Severin 63 - 57 -

Hunedoara 80 - 61 - Timiş 36 - 16 - Regiunea Vest 191 158


174

În cadrul Proiectului “Studiul şi protecţia habitatelor submediteraneene de şibleac aflate în pericol, în Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului” având drept coordonator Asociaţia Speologică Exploratorii în perioada 2006 – 2007 a fost identificat habitatul:

- 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmophitică cu suprafa•a 278,286 ha.

În cadrul Proiectului LIFE04 NAT/RO/000225 – Pădurile cu Pinus nigra ssp. Banatica – parte a reţelei NATURA 2000 s-a realizat cartarea sitului pinului negru de Banat cu suprafaţa de 3263,81 ha:

- 9530 Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. Banatica.

În judeţul Hunedoara în urma cercetărilor tipologice realizate în situl Pădurea

Bejan (2008) s-a ajuns la concluzia că cel mai răspândit tip de habitat de importanţă comunitară care se regăseşte aici este 91MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, deşi situl respectiv a fost propus pentru habitatele 91IO Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp şi 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen (care se regăsesc pe suprafeţe mai puţin extinse).

Trebuie subliniat faptul că o parte din ariile naturale protejate depăşesc limitele judeţului (de exemplu, situl Parâng se desfăşoară pe suprafeţe, aproximativ la fel de largi, din 3 judeţe, situl Defileul Mureşului inferior – la fel, situl Cheile Glodului, Cibului şi Măzii – pe 2 judeţe), în timp ce altele ating judeţul Hunedoara doar pe o suprafaţă foarte mică (de exemplu siturile Domogled-Valea Cernei, Frumoasa, Nordul Gorjului de Vest sau Defileul Jiului). Din această cauză, pe suprafaţa judeţulu nu se vor regăsi toate habitatele pentru care au fost declarate aceste arii protejate (de exemplu R4218 Păduri –rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. Banatica) cu Genista radiata, respectiv 9530* Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra sp.banatica). De asemenea se menţionează faptul că ariile naturale protejate specificate ca fiind incluse în


175

siturile Natura 2000 (sau invers), se referă doar la situaţia din judeţul Hunedoara, nefiind exclusă o situaţie similară în judeţele limitrofe pentru siturile care depăşesc limitele judeţului nostru. De asemenea menţionăm că, în cazul unor arii naturale protejate de interes naţional peste care se suprapun situri de importanţă comunitară (de exemplu Muntele Vulcan, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna), nu există studii concludente care să cuprindă explicit tipurile de habitate româneşti din zonele respective, iar APM Hunedoara nu are specialişti pentru identificarea lor.

Habitatele din judeţul Timiş sunt caracterizate de o anumită compoziţie a florei şi a faunei, componente ale biocenozelor şi sunt influenţate de diferiţi factori climatici sau edafici. Influenţele climatice, oceanice din partea vestică a ţării, precum şi diferenţele climatice între câmpie si munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat apariţia unui mare număr de habitate. Alt factor care determină marea varietate de habitate este reprezentat de compoziţia chimică a rocilor din substrat (sol, subsol). Până în prezent în siturile Natura 2000 declarate în judeţul Timiş prin Ordinul 1964/2007 au fost identificate un număr de: 4 habitate de ape dulci, 1 habitat de pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte seminaturale, 2 habitate de pajişti mezofile, 1 habitat de stepe continentale halofile şi gipsofile, 6 habitate caracteristice pădurilor temperate de foioase, 1 habitat caracteristic pădurilor mediteraneene de foioase cu frunze căzătoare şi 1 habitat caractersitic de tufărişuri temperate. Au fost identificate la nivelul judeţului (corespondente celor Natura 2000 descrise sau a căror prezenţă a fost specifictă în judeţ în „Habitatele din România” elaborată de Doniţă et al., 2005): 3 habitate corespunzătoare habitatelor de mlaştini, stepe tufărişuri şi păduri halofile, 6 habitate de ape stătătoare dulcicole, 1 habitat de ape stătătoare saline şi salmastre, 2 habitate de lande şi tufărişuri temperate, 2 habitate de pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri), 1 habitat de pajişti mezofile, 10 habitate de păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare, 6 habitate de păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştini şi 5 habitate caracteristice vegetaţie de margini de ape.

6.2.2. Flora şi fauna sălbatică

Componente ale cadrului natural, flora (vegetaţia) şi fauna au o incontestabilă importanţă economică şi turistică. În funcţie de latitudine, altitudine şi de particularităţile reliefului, vegetaţia are o evidentă dispunere etajată. Fauna, datorită particularitătii ei de a fi "mai putin fixă" în teritoriu, are o răspandire largă, însă există specii caracteristice etajelor de vegetaţie şi de relief şi care, în acelasi timp, constituie şi valori peisagistice deosebite.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, identificându-se o serie de specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind de importanţă internaţională, iar conform Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane, s-au identificat specii de interes naţional. Conform planurilor de management ale parcurilor naţionale şi naturale, precum şi a Ordinului Ministrului nr. 776/2007, la nivelul Regiunii Vest, flora şi fauna este redată în Tab. 6.2.2.1 şi Tab. 6.2.2.2 :


176

Tab. 6.2.2.1 Flora la nivelul Regiunii Vest

Judeţ Numar specii de flora salbatica de interes

national

Numar specii de interes comunitar

Nr. specii salbatice

valorificate economic

Arad 80 5 55 Caraş-Severin 218 18 10 Hunedoara 343 12 102

Tab. 6.2.2.2 Fauna la nivelul Regiunii Vest

Judeţ Numar specii de

fauna salbatica de interes national

Numar specii de interes comunitar

Nr. specii salbatice valorificate economic

Arad 226 145 32 Caraş-Severin 230 70 31 Hunedoara 227 78 32

Prin caracteristicile sale, Judeţul Arad dispune de un potenţial ecologic variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.

În zona de silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de extindere a culturilor agricole. Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, pelinita - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon gryllus etc.

Zona pădurilor de foioase ocupă Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahonţ şi versanţii sudici ai Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri de cer - Quercus cerris şi gârniţă - Quercus frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea transilvanica. La limita cu etajul pădurilor de foioase în lunca Teuzului se dezvoltă pe suprafeţe restrânse păduri de cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea. Etajul pădurilor de foioase este prezent de la altitudini de peste 500 m şi cele din păduri de gorun - Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri de gorun cu carpen - Carpinus betulus şi păduri de fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen, gorun, mesteacăn, ulm , paltin etc. Fragmentarea acestor păduri lasă loc dezvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziţie floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis.

Vegetatia intrazonală şi zonală. În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică alcătuită din păduri de stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti de iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaţii de sărătură.

Distribuţia vegetaţiei Unităţi zonale pe altitudine: - Pajişti montane de păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică; - Păduri montane de fag; - Pajişti secundare colinare de iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole; - Păduri de gorun şi gorun cu carpen;


177

- Păduri de amestec cu specii de stejar şi alte foioase (şleauri) în complex cu păduri de gorun sau stejar;

- Păduri de gorun cu cer.

Unităţi zonale pe latitudine: - Terenuri agricole şi pajişti secundare; - Păduri de cer şi gârniţă; - Păduri de stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri de stejar pufos; - Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în silvostepă.

Unităţi intrazonale şi azonale: - Păduri de stejar de depresiuni, terase şi piemonturi; - Complex de pajişti de păiuşul oilor sau iarbă de sărătură pe soluri slab-mediu

salinizate; - Terenuri agricole, pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din

regiunea de deal; - Păduri de stejar, frasin, ulm în luncile de câmpie; - Terenuri agricole şi pajişti de iarbă moale şi păduri de anin negru, în luncile din

regiunea din câmpie: a) cu frecventa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii de Trifolium şi Medicago în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense; b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrostideto-Festucetum;

- Păduri extrazonale de stejar pufos; - Tufărişuri de liliac transilvănean.

Specii din flora sălbatică de importanţă internaţională, conform Directivei

Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE, identificate în judeţul Arad sunt:

- cod: 4081 Cirsium brachycephalum, - cod: 1866 Galanthus nivalis, - cod: 1725 Lindernia procumbens, - cod: 2059 Salvinia natans, - cod: 2165 Trapa natans.

Specii din flora sălbatică de importanţă naţională, identificate în judeţul Arad

sunt: - Acer tataricum - Adonis aestivalis, - Adonis vernalis, - Agrostemma githago, - Allium ursinum, - Alnus glutinosa, - Apaseris foetida, - Aris tolochia pallida, - Arum maculatum, - Asarum europaeum, - Asplenium rutamuraria, - Asplenium scolopendrium, - Asplenium septentrionale,

- Asplenium trichomanes, - Atropa belladonna, - Blechnum spicant, - Carex liparocarpos, - Caledula oficinalis, - Cephalanthera longifolia, - Ceterach officinarum ssp officinarum, - Chenopodium rubrum, - Clematis vitalba, - Colchicum autumnale, - Cystopteris fragilis, - Dactyloriza sambucia, - Daphne mezereum,


178

- Dianthus carthusianorum, - Elatine alsinastrum, - Elatine triandra, - Epipactis helleborine, - Erithronium dens-canis, - Euonymus europeaus, - Festuca valesiaca, - Frittilaria orientalis, - Gallium odoratum, - Gladiolus imbricatus, - Gymnadenia conopsea, - Hepatica nobilis, - Hieracium praealtum ssp bauhinia, - Hupersia selago, - Hyoscyamus negir, - Juniperus communis ssp communis, - Lathyrus vernus, - Leucanthemella serotina, - Leucajum aestivum, - Lillium martagon, - Listera ovata, - Lotus angustissimus, - Lunaria ridiviva, - Lysimachia nummularia, - Menyanthes trifoliate, - Najas minor, - Neattia nidus-avis, - Nymphea alba, - Narcisus stelatus,

- Onosma arenaria, - Orchis militaris, - Paeonia officinalis, - Platanthera chlorantha, - Papaver sominferum, -Teucedanum oreaselinum, - Platanthera bifolia, - Poa nemoralis, - Ranunculus flamula, - Rorippa islandica, - Rumex aquaticus, - Ruscus hipoglossum - Scilla autumnalis, - Salix purpurea, - Sanicua europaea, - Sedum caespitosum, - Seslelia rigida ssp. Rigida, - Silene nutans, - Silene nutans ssp. Dubia, - Stratiotes aloides, - Tamus communis, - Trifolium angulatum, - Typha laxmannii, - Utricularia vulgaris, - Vaccaria hispanica, - Vitis vinifera ssp sylvestris, - Waldsteinia geoides, - Wolffia arrhiza.

Arbori, arbuşti şi subarbuşti identificaţi în decursul anului 2008 în judeţul

Arad: Afin - Vaccinum myrtillus, Agriş - Ribes-uva-crispa, Alun - Corylus avellana, Alun turcesc - Corylus colurna, Anin alb - Alnus icana, Anin de munte - Alnus viridis, Anin negru - Alnus glutinosa, Arţar american - Acer negundo, Arţar tătăresc - Acer tataricum, Brad - Abies alba, Castan bun - Castanea sativa, Castan sălbatic - Aesculus aa hippocastanum, Călin - Viburnum opulus, Cătina albă - Hippohae rhamnoides, Cer - Querqus cerris, Cetină de negi - Juniperus sabina, Cireş - Cerasus avium, Coacăz roşu - Ribes rubrum, Corn - Cornus mas,

Dracila - Berberis vulgaris, Drobiţa - Genesta tinctoria, Dud alb - Morus alba, Dud negru - Morus nigra, Fag - Fagus sylvatica, Frasin - Fraxinus excelsior, Gârniţă - Querqus frainetto, Ghimpe – Ruscus aculeatus, Gorun - Querqus petraea, Iasomie - Jasminum officinale, Iasomie de pădure - Philadelphus coronarius, Ienupăr - Juniperus communis, Jneapăn - Pinus mugo, Jugastru - Acer campestre, Lemn câinesc - Ligustrum vulgare, Lemn dulce - Glycyrrhiza echinata, Liliac transilvănen - Syringa josikaea, Măceş - Rosa canina Măceş de munte - Rosa pendulina,


179

Mălin - Padus avium, Măr pădureţ - Malus silvestris, Mături - Sarothamus scoparius, Merişor de munte - Vaccinium vitis-idaea, Mesteacăn - Betula pendula, Migdal - Amygdalus communis, Molid - Picea abies, Mur - Rubus fruticosus, Mur de mirişte - Rubus caesius, Nuc - Junglas regia, Nuc negru - Junglas nigra, Oţetar - Rhus typhina, Paltin de câmp - Acer platanoides, Paltin de munte - Acer pseudo-platanoides, Păliur - Paliurus spina-christi, Păr pădureţ - Pyrus pyrastes, Pin - Pinus sylvestris, Plop alb - Populus alba, Plop negru - Populus nigra, Plop tremurător - Populus tremura, Porumbar - Prunus spinosa, Răchită - Salix viminalis, Răchită roşie - Salix purpurea, Răchiţele - Vaccinium oxycoccos, Salcie - Salix alba, Salcie căprească - Salix capreea,

Salcie pletoasă - Salix babylonica, Salcâm - Robinia pseudacacia, Scoruş de deal - Sorbus domestica, Scoruş de munte - Sorbus aucuparia, Scumpie - Cotinus cogygria, Soc - Sambucus nigra, Stejar – Qercus robur , Stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora, Stejar roşu - Quercus rubra, Tei argintiu – Tilia tomentosa, Tei cu frunză mare - Tilia platyphillos, Tei pucios - Tilia cordata, Tisa - Taxus bacata, Ulm de câmp - Ulmus minor, Ulm de munte - Ulmus glabra, Velnis - Ulmus laevis, Verigariu - Rhamus catharticus-Poama cîinelui, Viţa de Canada - Parthenocissus quiquefolia, Viţa sălbatică - Vitis sylvestris, Zmeur - Rubus idalus, Zălog, Răchită puturoasă, Salcie sălbatică - Salix cinerea, Zîmbru - Pinus cembra, Zada - Larix decidua .

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la

implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, identificându-se o serie de specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind de importanţă internaţională, iar conform Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane, s-au identificat specii de interes naţional. Păsări din Anexa 1 a Directivei Păsări 79/409/CEE identificate în cursul anului 2008, pe teritoriul judeţului Arad: -cod:A293-Acrocephalusamelanopogon, - cod:A229-Alcedo atthis, - cod:A255-Anthus campestris, - cod:A091-Aquila chrysaetos, - cod:A089-Aquila pomarina, - cod:A404-Aquila heliaca, - cod:A029-Ardea purpurea, - cod:A024-Ardeola ralloides, - cod:A222-Asio flammeus, - cod:A060-Aythya nyroca, - cod:A104-Bonasa bonasia, - cod:A021-Botaurus stellaris, - cod:A215-Bubo bubo, - cod:A403-Buteo rufinus,

- cod:A224-Caprimulgus europaeus, - cod:A196-Childonias hibridus, - cod:A197-Childonias niger, - cod:A031-Ciconia ciconia, - cod:A030-Ciconia nigra, - cod:A081-Circus aeruginosus, - cod:A080-Circaetus gallicus, - cod:A082-Circus cyaneus, - cod:A084-Circus pygargus, - cod:A231-Coracias garrulus, - cod:A122-Crex crex, - cod:A239-Dendrocopos leucotos, - cod:A238-Dendrocopos medius, - cod:A429-Dendrocopos siriacus,


180

- cod:A236-Dryocopus martius, - cod:A027-Egretta alba, - cod:A026-Egretta garzetta - cod:A098-Falco columbarius, - cod:A511-Falco cherrug , - cod:A103-Falco peregrinus, - cod:A097-Falco vespertinus, - cod:A321-Ficedula albicollis, - cod:A320-Ficedula parva, - cod:A002-Gavia arctica, - cod:A001-Gavia stellata, - cod:A127-Grus grus, - cod:A075-Haliaeetus albicilla, - cod:A092-Hieraaetus pennatus, - cod:A131-Himantopusahimantopus, - cod:A022-Ixobrychus minutus, - cod:A339-Lanius minor, - cod:A338-Lanius collurio, - cod:A176-Larus melanocephalus,

- cod:A246-Lullula arborea, - cod:A068-Mergus albellus, - cod:A073-Milvus migrans, - cod:A023-Nycticorax nycticorax, - cod:A094-Pandion haliaetus, - cod:A072-Pernis apivorus, - cod:A151-Philomochus pugnax, - cod:A393-Phalacrocoraxapygmeus, - cod:A234-Picus canus, - cod:A034-Platalea leucorodia, - cod:A032-Plegadis falcinellus, - cod:A140-Pluvialis apricaria, - cod:A120-Poryana parv, - cod:A119-Porzana parzna, - cod:A132-Recurvirastra avosetta, - cod:A307-Sylvia nisoria, - cod:A193-Sterna hirundo, - cod:A220-Strix uralensis, - cod:A166-Tringa glareola.

Păsări care au fost semnalate pe teritoriul judeţului Arad conform anexelor Ordonanţei 57/2007, modificată prin OUG 154/2008:

Podiceps cristatus l - Corcodelul mare, Podiceps griseigenaena bodd - Corcodelul cu gât roşu, Podiceps nigricollis brehm - Corcodelul cu gât negru, Podiceps ruficollis pall - Corcodelul mic, Ardea cinerea l - Stârc cenuşiu, Ardea purpurea l - Stârc roşu, Egretta garzetta l - Egreta mică, Ardeola ralloides scop. - Stârc galben, Nycticorax Nycticorax l - Stârc de noapte, Ixobrychus minutus l - Stârc pitic, Ciconia ciconia l - Barza albă, Ciconia nigra l - Barza neagră, Anser anser l - Gâsca mare, Anas platyrhynchos l - Raţa mare Anas strepera l - Raţa pestriţă, Anas querquedula l - Raţa cârâitoare, Larus ridibundus l - Pescăruşul râzător, Chlidonias niger l - Chirighita neagră, Charadrius dubius scop.- Prundăraş de râu, Vanelus vanellus l. - Nagâţ, Limosa limosa bress - Sitar de mal, Tringa hypoteucos l. - Fluierar de munte, Otis tarda l. - Dropia ( în 2005, 2006, 2007, 2008 nu s-a observat această specie),

Fulica atra l. - Lişiţă, Gallinula chloropus l. - Găinuşa de baltă, Crex crex l. - Cârstei de câmp, Porzana porzana l. - Cresteţ pestriţ, Porzana parva scop. - Cresteţ mijlociu, Rallus aquaticus l. - Cârstei de baltă, Lyrurus tetrix l. - Cocoşul de mesteăcan, Perdix perdix l. - Potârniche, Coturnix coturnix l. - Prepeliţa, Phaseanus colchicus l. - Fazan, Columba palumbus l. - Porumbel gulerat, Columba oenas l. - Porumbel de scorbură, Streptopelia decaoeto friv - Guguştiuc, Streptopelia turtur l. - Turturică, Aquila heliaca sav. - Acvila de câmp, Aquila pomarina brehm. - Acvilă ţipătoare mică, Accipiter gentilis l. - Uliu porumbar, Accipiter brevipes sav. - Uliu cu picioare scurte, Buteo buteo l. - Şorecar comun, Circus aeruginosus l. - Erete de stuf, Milvus milvus l. - Gaie roşie, Hieraatus penuatus l - Acvila pitică, Cercaetus gallieus - Şerpar, Pernis apivorus l. - Viespar, Falco peregrinus - Şoim călător, Falco subbuteo l. - Şoimul rândunelelor,


181

Falco tinnunculus l. - Vânturel, Falco naumanni fteis - Vânturel mic, Falco vespertinus l. - Şoimuleţ de seară, Falco cherrung gray. - Şoim dunărean, Asio otus l. - Ciuf de pădure, Strix aluco l. - Huhurez mic, Atene noctua scop. - Cucuvea, Otus scop l. - Ciuf pitic, Tyto alba guttata - Strigă, Cuculus canorus l. - Cuc, Dendrocopos major l. - Ciocănitoarea pestriţă mare, Dendrocopos meduis l. - Ciocănitoarea pestriţă mijlocie, Dendrocopos minor l. - Ciocănitoarea pestriţă mică, Dendrocopos syriacus ehre.- Ciocănitoarea pestriţă de gradină, Picus viridis l. - Ciocănitoarea verde, Picus cauns gmel. - Ciocănitoarea sură, Dryocopus martuis l. - Ciocănitoare neagră, Jynx torquila l. - Capântortură, Caprimulgus europeaus l. – Caprimulg, Apus apus l. - Drepnea neagră, Coracias garrulus l. - Dumbrăveanca, Merops apiaster l - Prigoria, Alecedo atthis l. - Pescăruş albastru, Upupa epops l.- Pupăza, Muscicapa striata pall. - Muscar sur, Fricedula albicollis temm.- Muscar gulerat, Sylvia communis lath. - Silvia de câmp, Sylvia atricapila l. - Silvia cu cap negru, Sylvia nisoria bechs - Silvia porumbacă, Sylvia curruca l. - Silvia mică, Acrocephalus arundinaceus l. - Lăcar mare, Acrocephalus scirpaceus herm. - Lăcar mic, Acrocephalus schoenobaenus l. - Lăcar de rogoz, Acrocephalus palusris bechs. - Lăcar de stuf, Locustella luscinicoides savi. - Greuşel de stuf, Locustella fluviatilis wolf. - Greuşel de zăvoi, Lusciniola melanogopon tem. - Privighetoare de baltă, Hippolais icterina vieil. - Frunzariţa comună,

Hippolais pallida hemm/egr - Frunzariţa cenuşie, Phylloscopus collybita vieil - Pitulice mică, Phylloscopus sibilatrix bech. - Pitulice sfârâitoare, Phylloscopus trochilus l. - Pitulice fluierătoare, Turdus merula l. – Mierlă, Turdus philomelos brehm. - Sturz cântător, Oenanthe oenanthe l. - Pietrar mediteranean, Saxicola rubetra l. - Mărăcinar sur, Saxicola torquata l. - Mărăcinar negru, Luscinia megarhynchos brehm.- Privighetoare, Luscinia luscinia l.-Privighetoare de zăvoi, Phoenicurus phoenicurus l. - Codroş de gradină, Erithacus rusecula l. - Măcăleanu, Cinculus cinculus l. - Mierlă de apă, Lanuis collurio l. - Sfrâncioc roşiatic, Lanuis minor gmel. - Sfrâncioc mic, Parus major l. - Piţigoi mare Parus caeruleus l. - Piţigoi cu cap albastru, Parus palustris l. - Piţigoi sur, Parus montanus bold - Piţigoi de munte, Aegâthalos caudatus l. - Piţigoi codat, Remiz pendulinus l. - Piţigoi pungat, Hirundo rustica l. - Rândunica, Riparia riparia l. - Lăstun de mal, Delichon urbica l. - Lăstun de casă, Sitta europaea l. - Ţiclean, Certhia familiaris l. - Cojoaică de pădure, Fringila coelebs l. - Cinteză, Cardueles cardueles l. - Sticlete, Cardueles chloris l. - Florinte, Coccothranstes coccothranstes l. - Botgros, Emberiza citrinela l. - Presură galbenă, Emberiza cia l. - Presură de munte, Emberiza hortulana l. - Presură de gradină, Emberiza schoenielus l. - Presură de baltă, Miliaria calandra l. - Presură sură, Passer domesticus l. - Vrabie de casă, Passer hispaniolensis tem. - Vrabie negricioasă,


182

Passer montanus l. - Vrabie de câmp, Alauda arvensis l. - Ciocârlie de câmp, Galerida cristata l. - Ciocârlan, Motacilla alba l. - Codobatură, Motacilla cinerea tunst. - Codobatură de munte, Montacila flava l. - Codobatură galbenă, Montacila flava feldegg mich. - Codobatură cu cap negru, Anthus campestris l. - Fâsa de câmp, Anthus trivialis l. - Fâsa de pădure,

Oriolus oriolus l. - Grangur, Garrulus glandaruis l. - Gaiţa, Pica pica l. - Coţofana, Corvus frugilegus l. - Cioară de semănătură, Corvus cornix l. - Cioara grivă, Corvus monedula l. - Stăncuţă, Corvus corax l. - Corb, Turuns vsulgaris l. - Graur, Coccothraustes coccothraustes l. – Botgros.

Specii de mamifere de importanţă internaţională, identificate pe teritoriul

judeţului Arad în cursul anului 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE:

-cod:1352-Canis lupus, -cod:2644-Capreolus capreolus, -cod: 2645-Cervus elaphus, -cod1339- Cricetus cricetus, -cod: 2646-Dama dama, -cod:1363-Felis silvestres, -cod:1355-Lutra lutra, -cod:1357-Martes martes, -cod:1310-Minipterus schreibersi, -cod:1324-Myotis myotis,

-cod:1314-Myotis daubentonii, -cod:1341-Muscardinus avellanarius, -cod:2632-Mustela erminea, -cod:1317-Pipistrellus nathusii, -cod:1326-Plecotus auritus, -cod:1306-Rhinolophus blasii, -cod:1305-Rhinolophus euryale, -cod:1304-Rhinolophus ferrumequinum, -cod:1303-Rhinolophus hipposideros, -cod:1335-Spermophilus citellus.

Mamifere de interes naţional identificate conform anexelor Ordonanţei 57/2007, modificată prin OUG 154/2008, pe teritoriul judeţului Arad: Ordinul insectivorelor Familia TALPIDELOR - CÂRTIŢELOR Cârtiţa - Talpa europea,

Familia ERINACEIDELOR - ARICILOR Ariciul - Erinaceus europaeus Familia SORICIDELOR - CHIŢCANILOR Chiţcanul - Sorex aranus, Chiţcanul de gradină - Crocidura minuta, Chiţcanul de câmp - Crocidura leucodon, Chiţcanul de casă - Crocidura russula, Chiţcanul de apa - Veomys anomalus milleri, Ordinul chiropterelor - liliecilor Familia RHINOLOPHIDAE Familia VESPERTILIONIDAE Liliacul comun - Myotis myotis, Liliacul urecheat - Plecotus auritus,

Ordinul carnivorelor - fissipedia Familia PISICILOR FELIDELOR

Pisica sălbatică - Felis silvestris, Râsul - Lynx lynx,

Familia URSILOR URSIDELOR Ursul - Ursus arctos, Familia LUPILOR, CÂINILOR -aaaaaaaa CANIDELOR Lupul - Canis lupus, Vulpea roşie - Vulpes vulpes crucigera Vulpea negricioasă-Vulpes melanogaster, Familia JDERILOR - MUSTELIDELOR Bursucul - Meles meles, Jderul de piatră - Martes martes, Dihorul de stepa - Putorius eversmanni, Dihorul pătat - Vormela peregusna, Jderul de copac - Martes martes, Nevăstuica - Mustela nivalis, Hermelina - Mustela erminea,


183

Nurca - Putorius lutreola, Vidra - Lutra lutra,

Ordinul copitatelor - artiodactyla Familia MISTRETILOR - SUIDELOR Mistreţul - Sus scrofa, Familia CERBILOR - CERVIDELOR Căpriorul - Capreolus capreolus, Cerbul lopătar - Dama dama, Cerbul comun - Cervus elafus,

Ordinul rozătoarelor Familia IEPURILOR LOPORIDELOR Iepurele - Lepus europaeus, Iepurele de câmp - Lepus campensis, Iepurele de vizuină - Oryctolagus cuniculus, Familia VEVERIŢELOR SI Aaaaaaaaaaa POPÂNDĂILOR Veveriţa - Sciurus vulgaris, Veveriţa roşiatică - Sciurus vulgaris fuscoater, Veveriţa cafenie întunecată - Sciurus vulgaris carpathieus, Popândăul - Citellus citellus, Popândăul pestriţ - Citellus suslica, Familia SOARECILOR MURIDELOR

Şoarecele de gradină - Mus musculus spicilegus, Şobolanul de pădure, Guzganul - Rattus norvegicus, Şobolanul de casă - Rattus rattus, Şoarecele de casă - Mus musculus, Şoarecele de pădure - Arodemus sylvaticus, Şoarecele pitic - Micromys minutus, Familia ŞOARECILOR SCURMĂTORI - MICRTIDELOR Şoareci de câmp - Microtus arvalis, Bizamul - Ondatra zibethica, Şoarecele roşu scurmător - Clethrionomys glareolus, Şoarecele de câmp - Microtus angularis, Şoarecele subpământean - Pitymys subterraneus, Familia PIRSILOR -MUSCARDINIDELOR Pârşul de stejar - Eliomys quercinus, Pârşul roşu de alun - Muscardinus avellanarius, Familia TINCILOR PĂMÂNTULUIaaaa SPALACIDELOR Popândăul - Citellus citellus, Familia HIRCIOGILOR CRICITIDELOR Hârciogul - Cricetus cricetus.

Specii de Amfibieni de interes internaţional identificate pe teritoriul judeţului

Arad în anul 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE: - cod:2361-Bufo bufo, - cod:1201-Bufo viridis, - cod:1188-Bombina bombina, - cod:1193-Bombina variegata, - cod:1220-Emys orbicularis, - cod:1203-Hyla arborea, - cod:1197-Pelobates fuscus, - cod:1209-Rana dalmatina,

- cod:1213-Rana temporeria, - cod:2351-Salamandra salamandra -cod:2353-Triturus alpestris, - cod:2357-Triturus vulgaris, - cod:1166-Triturus cristatus, - cod:1993-Triturus dobrogicus, - cod:4008-Triturus vulgaris ampelensis.

Specii de Amfibieni de interes naţional, conform anexelor Ordonanţa 57/ 2007,

modificată prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judeţului Arad în anul 2008: Ordinul anurelor Familia RANIDELOR Rana ridibunda - broasca de baltă,

Rana esculenta - broasca verde, Rana avalis - broasca de mlaştină, Rana temporaria - broasca roşiatică, Rana dalmatina - broasca de pădure,


184

Familia HYLIDELOR - BROTĂCEILOR Hyla arborea – brotăcelul, Familia PELOBATIDELORaaaaaaaaaaaa BROAŞTELOR GHEBOASE Pelobates fuscus - broasca de câmp, Pelobates syriacus - broasca de pământ, Familia DISCOGLOSSIDELOR - BUHAII DE BALTĂ

Bombina bombina – broasca râioasă, Bombina variegata – buhai de baltă cu burta galbenă, Ordinul testudinelor Familia EMYDIDELOR Emys orbicularis - ţestoasa de baltă.

Specii de Reptile de interes internaţional identificate pe teritoriul judeţului

Arad în anul 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE: - cod:2432-Anguis fragilis, - cod:1283-Coranella austriaca, - cod:1281-Elaphe longissima, - cod:1261-Lacerta agilis, - cod:1263-Lacerta viridis,

- cod:2469-Natrix natrix, - cod:1292-Natrix tessellata, - cod1256- Podarcis muralis, - cod:1295-Vipera amnodytes, - cod:2473-Vipera berus.

Specii de Reptile de interes naţional, conform anexelor Ordonanţa 57/ 2007,

modificată prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judeţului Arad în anul 2008: Ordinul squamatelor - şerpii şi şopârlele Familia LACERTIDELOR - şopârlelor Guşterul - Lacerta viridis, Şopârla de câmp - Lacerta agilis, Şopârla de ziduri - Lacerta muralis, Şopârla de munte - Lacerta vivipara,

Familia ANGUIDELOR Şarpele orb - Anguis fragilis, Familia COLUBRIDELOR - şerpii Şarpele de casă - Natrix natrix, Şarpele de apă - Natrix tessellata, Familia VIPERIDELOR - şerpii veninoşi Vipera de stepa - Vipera ursini.

Specii de peşti de interes internaţional identificate pe teritoriul judeţului Arad

în anul 2008, conform Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE:

- cod:2487-Acipenser ruthenus, - cod:2500-Alburnoides bipunctatus, - cod:1130-Aspius aspius, - cod:1138-Barbus meridionalis, -cod1149-Cabitis taenia, - cod:1124-Gobio albipinnatus, - cod:2511-Gobio kessleri, - cod:1157-Gymnocephalus schraetzer,

- cod:2555-Gymnocephalus baloni, - cod:1145-Misgurnus fossilis, - cod:2522-Pelecus cultratus, - cod:1134-Rhodeus sericeus amarus, - cod:1146-Saba nejewia aurata, - cod:1159-Zingel zingel, - cod:1160-Zingel streber.

Specii de peşti de interes naţional, conform anexelor Ordonanţa 57/ 2007,

modificată prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judeţului Arad în anul 2008: - Carassius gibelio, - Cyprinus carpio carpio, - Cobitis elongatoides, - Esox lucius.


185

Specii de nevertebrate de interes internaţional identificate pe teritoriul judeţului Arad în anul 2008 conform Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/403/CEE: - cod:4056-Anisus vorticulus, - cod:1066-Apatura metis, - cod:4027-Arytrura musculus, - cod:4013-Carabus hungaricus, - cod:1088-Cerambyx cerdo, - cod:4057-Chilostoma banaticum, - cod:4045-Coenagrion ornatum, - cod:4032-Dioszeghyana schmidtii, - cod:1074-Eriogaster catax, - cod:1052-Euphydryas maturna, - cod:4035-Gotyna borelii lunata, - cod:1083-Lucanus cervus, - cod:1060-Lycaena dispar, - cod:4039-Nymphalis vaualbum, - cod:1037-Ophiogomphus cecilia, - cod:4020-Pilemia tigrina, - cod:4064-Theodoxus transversalis, - cod:1032-Unio crassus, - cod:1053-Zerynthia polyxen


186

Specii de nevertebrate de interes naţional, conform anexelor Ordonanţa 57/ 2007, modificată prin OUG 154/2008, identificate pe teritoriul judeţului Arad în anul 2008:

- Balea biplicata, - Cerambyx cerdo, - Coccinella septempuntata, - Helix lutescent, - Lucanus cervus cervus, - Ranatra linearis, - Coenagrion mercuriale , - Anax imperator.

În judeţul Timiş se evidenţiază existenţa unui număr ridicat de specii caracteristice arealelor mlăştinoase şi montane.

O importanţă semnificativă pentru biodiversitate, o au următoarele specii de floră prezente pe teritoriul judeţului: Ophioglosum vulgatum – limba şarpelui, Pteridium aquilinium – ferigă de câmp, Asplenium ruta-muraria - ruginiţă, Dryopteris filix-mas - ferigă, Salvinia natans - peştişoară, Alnus glutinosa – arin negru, Quercus cerris - cer, Quercus robur - stejar, Quercus virginiana, Populus alba – plop alb, Populus nigra – plop negru, Populus tremula – plop tremurator, Salix alba - salcie, Salix aurita - salcie, Salix caprea – salcie căprească, iovă, Salix cinerea - zălog, Salix daphnoides – salcie brumărie, Salix fragilis - răchită, Salix purpurea –răchită roşie, Salix rosmarinifolia – salcie târâtoare, Salix viminalis - mlaje, Ulmus glabra – ulm de munte, Ulmus minor – ulm de câmp, Hummulus lupulus - hamei, Urtica urens – urzică mică, Loranthus europaeus – vâsc de stejar, Viscum album – vâsc de foioase, Polygonum amphibium – sălcuţă, troscot de baltă, Polygonum aviculare - roscot, Polygonum hydropiper – piperul bălţii, Polygonum minus, Polygonum persicaria – iarbă roşie, ardeiul broaştei, Rumex acetosella – măcriş mărunt, Rumex aquaticus – ştevie de baltă, Rumex crispus - dragavei, Chenopodium album – lobodă, spanac sălbatic, Chenopodium bonus-henricus – spanacul ciobanilor, Chenopodium glaucum, Chenopodium rubrum , Atriplex litoralis - căpriţă, Atriplex patula, Atriplex rosea, Salsola kali - ciurlan, Amaranthus albus – ştir alb, Amaranthus crispus – ştir creţ, Amaranthus deflexus, Amaranthus retroflexus – ştir porcesc, Portulaca oleracea - graşiţă, iarbă grasă, Stellaria graminea - rocoţea, Stellaria holostea – iarbă moale, Stellaria media - rocoină, Stellaria nemorum - steluţă, Holosteum umbelaum - cuişoriţă, Sagina procumbens - grăşătoare, Arenaria procera - studeniţă, Silene alba - opaiţă, Silene bupleuroides, Silene noctiflora, Silene viscosa, Saponaria officinalis - odogaci, Euphorbia cyparisias –laptele câinelui, Euphorbia esula – laptele câinelui, Euphorbia falcata, Euphorbia lucida, Euphorbia salicifolia, Euphorbia segetalis, Euphorbia virgata, Caltha palustris – calcea calului, Nigella arvensis - negruşcă, Consolida orientalis, Anemone nemorosa – floarea paştilor, Ranunculus acris – piciorul cocoşului, Ranunculus arvensis – piciorul cocoşului de demănături, cornicei, Ranunculus bulbosus, Ranunculus ficaria – untişor, Ranunculus lateriflorus, Ranunculus sceleratus - boglari, Adonis aestivalis – cocoşei de câmp, Aristolochia clematis – mărul lupului, Glaucium corniculatum – mac cornut roşu, Chelidonium majus – rostopască, negelariţă, Papaver dubium – mac de câmp, Papaver rhoeas – mac roşu de câmp, Corydalis cava - brebenei, Corydalis solida - brebenei, Fumaria officinalis - fumariţă, Rorippa amphibia - gălbinea, Rorripa austriaca - gălbinea, Armoracia rusticana - hrean, Draba nemorosa - flămânzică, Viola arvensis – viorele de ogoare, Viola canina – voirele sălbatice, Viola elatior, Viola hirta – viorele nemirositoare, Viola odorata - toporaşi, Viola pumila, Viola tricolor – trei fraţi pătaţi, Sedum caespitosum, Pyrus pyraster – păr pădureţ, Malus silvestris – măr pădureţ, Rubus caesius – mur de mirişte, Fragaria vesca – fragi de pădure, Potentilla anserina – coada racului, Potentilla argentea - scrântitoare, Potentilla reptans – cinci


187

degete, Geum urbanum - cerenţel, Rosa canina - măceş, Rosa arvensis - măceş, Rosa gallica – răsură, trandafir de câmp, Medicago lupulina – trifoi mărunt, Medicago sativa - lucernă, Trifolium angulatum - trifoi, Trifolium arvense - papanaşi, Trifolium campestre - trifoiaş , Trifolium dubium - trifoi, Trifolium medium - trifoi, Trifolium pallidum - trifoi, Trifolium repens – trifoi alb târâtor, Trifolium pratense – trifoi roşu, Trifolium retusum - trifoi, Lotus angustissimus - ghizdei, Amphora fructicosa – salcâm pitic, Vicia cracca - măzăriche, Viciua hirsuta - coşiţă, Vicia pannonica – măzăriche ungurească, Vicia sativa – măzăriche de primăvară, Vicia sepium – măzăroi sălbatic, Geranium pratense – greghetin, Geranium pussilum - buchet, Acer campestre - jugastru, Acer tataricum – arţar tătăresc, Acer negundo – arţar american, Rhamnus cathartica – verigariu, spinul cerbului, Vitis sylvestris – viţă sălbatică, Cornus mas - corn, Cornus sanguinea - sânger, Eryngium planum – scai vânăt, Conium maculatum - cucută, Carum carvi - chimen, Oenante banatica, Oenante silaifolia - joiană, Angelica sylvestris, Limonium gmelini, Lysimachia nummularia - gălbăjoară, Lysimachia punctata – iarbă de lungoare, gălbinele, Lysimachia vulgaris - gălbinele, Monotropa hypopitys - sugătoare, Convolvulus arvensis - volbură, Cuscuta capestris - torţel, Heliotropium europaeum – vanilie sălbatică, Cerinthe minor - somnoroasă, Myosotis arvensis – nu-mă-uita, Myosotis caespitosa – nu-mă-uita, Myosotis sylvatica – nu-mă-uita, Verbascum blattaria – lumânărică, coada vacii, Veronica anagalloides - şopârliţă, Veronica agrestis - şopârliţă, Veronica hederifolia - doritoare, Veronica opaca - şopârliţă, Veronica polita - şopârliţă, Veronica serpylifolia - şopârliţă, Verbena officinals - sporici, Scutellaria galericulata - mirgău, Scutellaria hastifolia, Prunella vulgaris - busuioc de câmp, Salvia austriaca – coada lupului, Salvia nemorosa – şaleş de câmp, Salvia pratensis – salvie de câmp, Mentha pulegium – busuiocul cerbilor, izmă proastă, Plantago lanceolata – pătlagină cu frunze înguste, Plantago major – pătlagină mare, Plantago media - pătlagină, Plantago maritima - pătlagină, Vinca minor - sachiu, Fraxinus angustifolia - frasin, Fraxinus excelsior – frasin, Galium aparine – turişă, lipicioasă, Galium mollugo – sânziene albe, Galium palustre, Sambucus ebulus - boz, Sambucus nigra - soc, Vallerianella locusta - fetică, Valeriana officinalis - odolean, Dipsacus laciniatus - scaete, Scabiosa ochroleuca - sipică, Bryonia alba - mutătoare, Bellis perennis - bănuţei.

În judeţului Caraş -Severin flora este reprezentată până în prezent printr-un număr de 218 specii care se regăsesc pe listele roşii ale plantelor din România şi 2 specii de plante de interes na•ional (Cephalaria radiata şi Salix bicolor) •i 18 specii de plante de interes comunitar (Himantoglossum caprinum, Asplenium adulterinum, Campanula serrata, Cypripedium calceolus, Tozzia carpathica, Marsilea quadrifolia, Eleocharis carniolica, Agrimonia pilosa, Paeonia officinalis ssp. Banatica, Thlaspi jankae, Colchicum arenarium, Echium russicum, Gladiolus palustris, Pulsatilla grandis, Tulipa hungarica, Stipa danubialis, Ligularia sibirica, Draba dorneri), conform planurilor de management ale parcurilor naţionale, parcului natural şi rezervaţiilor naturale, OUG nr. 57/2007 modificată şi completată de OUG nr. 154/2008, Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 şi Directivelor Europene nr. 92/42 EEC “Habitate” şi 79/409 EEC”Păsări”).

În urma cercetărilor efectuate în perimetrul Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa s-au identificat 1086 specii de plante superioare, din care 108 specii rare şi 13 specii endemice.

Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând circa 1110 specii, de plante vasculare (superioare) din care 66 specii (aparţinătoare la 23 familii) sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici.

În Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului plantele inferioare sunt reprezentate de un număr de 270 taxoni aparţinând micofitelor şi 18 taxoni aparţinând grupului lichenilor. Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de


188

1277 de specii, răspândite în diferite biotopuri. În ansamblul ei, flora Parcului Natural Porţile de Fier este reprezentată prin toate cele cinci încrengături ale regnului vegetal, după cum urmează: Phycophyta, cu 71 familii, 171 genuri şi 549 specii; Lychenophyta, cu 34 familii, 67 genuri şi 375 specii; Fungi, cu 48 familii, 252 genuri şi 1077 specii; Bryophyta, cu 31 familii, 98 genuri şi 296 specii; Cormophyta, cu 67 de ordine cu 114 familii, 540 de genuri, 1395 de specii, 272 de subspecii şi 5 varietăţi.

Himantoglossum caprinum (ouăle popii) - specie de orhidee cu talie cuprinsă între 40 - 80 (100) cm. Prezintă două rădăcini tuberizate de formă ovoidală şi tulpina cu tentă pal - purpurie. Frunzele sunt în număr de 4 - 6, cele inferioare oval - alungite, adesea ofilite la înflorire. Florile verzi - pal cu pete sau dungi purpurii grupate întrun spic lung. La baza florii prezintă un pinten de 7 - 12 mm îndreptat în jos. Labelul este trilobat cu lobul median lung de 3 - 5 cm, despicat mai mult sau mai puţin la vârf şi spiralat la începutul înfloririi.

Pinus nigra ssp banatica (pinul negru de Banat) - Acest arbore are o înălţime de până la 50 m şi un diametru de 1 - 1,5 m. Ritidomul are culoarea cenuşie –negru şi se exfoliază sub formă de solzi (ritidom solzoşi). Frunzele sunt lungi de 8-14 cm rigide, grupate câte 2-3 în fascicole sau 5 pe un brachiblast, care la rândul lui este dispus pe un macroblast, au culoarea verde închis, formă aciculară şi sunt dispuse spiralat opus. Conurile sunt ovale, cu o lungime de până la 10 cm.

Ruscus aculeatus (ghimpe) - este un subarbust ce cre•te în zonele mai calde ale •ării, în păduri. Are ramurile lăţite, ovate, ţepoase asemănătoare frunzelor (filocladii). Fructele sunt bace roşii.

Campanula serrata (clopoţel) - plantǎ superioarǎ ierbacee ce creşte pe stâncǎrii în domeniul alpin, ameninţatǎ la nivel european.

Cypripedium calceolus (papucul doamnei) – plantǎ superioarǎ perenǎ din familia orhideelor, întâlnitǎ în locuri umbrite şi pǎduri. Se aflǎ şi pe Lista Roşie naţionalǎ, fiind rarǎ şi vulnerabilǎ.

Ligularia sibirica (curechiu de munte) – plantǎ superioarǎ ierbacee perenǎ aflatǎ şi pe Lista Roşie naţionalǎ, fiind rarǎ, creşte în fâneţe şi păduri de domeniul alpin şi subalpin.

Fauna Fauna ce se regăseşte pe teritoriul Judeţului Caraş - Severin constă întrun număr de 72 specii de interes naţional (care se regăsesc în Anexele 4B şi 5B din OUG nr. 57/2007) •i 156 de specii de interes comunitar din care 5 specii de interes prioritar (Callimorpha quadripunctaria, Austropotamobius torrentium, Nymphalis vaualbum, Canis lupus, Ursus arctos), conform planurilor de management ale parcurilor naţionale, parcului natural şi rezervaţiilor naturale, OUG nr. 57/2007 modificată şi completată de OUG nr. 154/2008, Ordinul Ministrului nr. 1964/2007, HG nr. 1284/2007 şi Directivelor Europene nr. 92/42 EEC şi 79/409 EEC). Din cercetările întreprinse până în prezent rezultă că fauna Parcului Natural Porţile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate şi 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenţă ridicată înregistrează clasa Aves, cu 205 de reprezentanţi, urmată de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanţi, cea mai slab reprezentată clasă fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni. În Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţei au fost identificate un numar de 1890 de taxoni de nevertebrate şi 124 de taxoni din cadrul vertebratelor. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele, întâlnindu-se aproape 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a ţării fiind concentrată aici.


189

În Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului s-a putut observa o diversitate faunistică importantă în ceea ce priveşte numărul de specii (671 – din care 509 de specii sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate) cât şi valen•a ecologică a acestora. Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice. *Canis lupus (lup) - Este un animal robust şi suplu, lung de până la aprox. 1,5 m, la care se adaugă o coadă de până la cca 0,8 m. Greutatea este variabilă, de obicei între 30 şi 50 kg, dar depăşind în unele cazuri 70 kg. Blana este de o culoare brun-cenuşie cu variaţii multiple. Este un animal digitigrad. Poate trăii 15 – 16 ani. Se împerechează o singură dată pe an, sezonul de împerechere decurge din luna februarie până în martie. Femela dă na•tere la 5-6 pui. Mărimea teritoriului haitei poate oscila între 18 km/haită şi 1300 km/haită. Datorită persecuţiei de către om, distrugerea habitatelor şi scăderea numărului animalelor ce i-au servit ca pradă au determinat ca astăzi să fie intâlnit pe mici fragmente din habitatul iniţial. *Ursus arctos (urs brun) – Este cea mai mare specie de carnivore din România, cu greutate între 150 - 200 kg. Blana este de culoare brună fiind un bun izolator în timpul iernii. Ursul este un animal plantigrad labele având un rol important în locomoţie, vânătoare, hrănire, săpat, apărare. Auzul este excelent, urşii aud în banda de ultrasunete 16-20 Mhz. Mirosul este fundamental pentru apărare şi atac. Somnul de iarnă poate dura până la cca 3 luni, durata este direct proporţională cu cantitatea de grăsime acumulată pe timpul toamnei şi invers proporţională cu cantitatea de hrană disponibilă în timpul iernii. Durata de viaţă este de 25-30 de ani. Datorită persecuţiei umane, a distrugerii habitatelor şi a exploatării resurselor naturale care asigurau hrana pentru urs, arealul acestuia s-a diminuat la o mică parte din cel iniţial. Aquila chrysaetos (acvila de munte) - Este una dintre cele mai mari răpitoare diurene din România. La fel ca majoritatea pasărilor de pradă, femelele sunt mai mari decât masculii, putând ajunge la un metru lungime de la cioc până la coadă şi doi metri envergura aripilor. Penajul este castaniu închis, schimbându-se în auriu pe cap şi gât, alb pe umeri şi în extremitatea cozii. Între indivizii tineri, albul este abundent mai mult decât cenuşiul, culori care se inversează cu vârsta. Rhinolophus ferrumequinum - este cel mai mare dintre Rhinolophidae, partea superioară a şei este scurtă şi rotunjită, iar cea inferioară are un profil ascuţit. Corpul fără coadă are lungimea de 57-71 mm, antebraţul are peste 53 mm lungime şi prezintă o greutate de 17-34 g. Spatele are o culoare gri-maroniu sau fumurie cu nuanţe cărămizii, iar burta este gri-albui sau alb-gălbui. În peşteri formează colonii mari de hibernare, de sute de exemplare, iar coloniile de reproducere se formează cel mai adesea în poduri. În ţara noastră are populaţii relativ mari. Myotis capaccinii (liliacul cu picioare lungi) - specie de talie medie, cu lungimea corpului de 47-53 mm, a antebraţului de 38-44 mm. Pintenul ajunge până la 2/3 din uropatagiului, iar plagiopatagiul se inseră la 1/5 inferioară a piciorului. Spatele are culoare fumurie, burta gri deschis, graniţa dintre ele fiind neclară. Specie cândva abundentă, prezintă o distribuţie sudică şi formează colonii de mai multe sute de indivizi. Trăieşte exclusiv în peşteri. Cobitis elongata (fâsa mare) - Lungimea masculilor este de 9 - 11,5 cm, iar a femelelor este de 15 - 18 cm. Buza inferioară prezintă o pereche de mustăţi ascuţite. Pe corp prezintă 9 -15 pete mari alungite dispuse regulat, atât ventral cât şi dorsal faţă de septul longitudinal intremuscular care se observă ca o dungă albăstrui - negricioasă. Specia este un relict terţiar. Callimorpha quadripunctaria - lepidopter cu aripile anterioare cu tonul fundamental negru cu nuanţa verzuie-metalică, trei benzi oblice şi marginea posterioară de culoare crem. Aripile posterioare sunt roşii, cu o pată marginală, două pete submarginale şi una mediană, toate negre. Atât aripile anterioare, cât şi cele posterioare cu franjuri. Toracele


190

este negru, cu două benzi longitudinale crem. Abdomenul roşu, cu un rând de puncte negre la partea sa dorsală. Anvergura aripilor este de 48-55 mm.

Judeţului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul 2008, sub aspectul compoziţiei sau a arealului de dezvoltare. Nici influenţele negative observate în anul 2007 - datorate fluctuaţiilor de temperatură şi ploilor abundente care s-au prelungit ca durată până în toamnă - nu au mai apărut în anul 2008.

În Depresiunea Haţegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile si mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca sulcata etc. Am observat o dezvoltare foarte bună la toate speciile de plante prezente în habitatele naturale străbătute (talie peste medie a speciilor prezente în stratul ierbos, populaţii viguroase aparţinând unei palete foarte largi de specii), fapt ce se datorează zilelor însorite şi călduroase din această vară, care au urmat unei perioade cu precipitaţii bogate; lepidopterele şi odonatele apar în număr mare pe toate pajiştile umede din zona montană sau submontană cât şi la liziera pădurilor din zonele verificate (“Fâneţele cu narcise Nucşoara”, “Vârful Poieni”, “Pădurea Bejan”, „Rezervaţia ştiinţifică Gemenele”, “Măgura Uroiului”, „Codrii seculari de pe văile Dobrişoarei şi Prisloapei”, „Arboretumul Simeria”, „Muntele Vulcan”, „Pădurea Slivuţ”). Ariile naturale din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, care se desfăşoară pe teritoriul judeţului Hunedoara au fost declarate pentru 13 specii de plante din flora sălbatică şi 94 de specii de faună sălbatică, toate de interes comunitar. Pe lângă acestea, pe suprafeţele hunedorene ale ariilor naturale protejate se conservă 166 de specii din flora sălbatică şi 135 specii din fauna sălbatică de interes naţional. 6.2.3.Specii de flora şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Flora sălbatică, care se valorifică este alcătuită din specii de ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, seminţe/conuri de arbori şi arbuşti care asigură baza materialului genetic. Faună sălbatică valorificată economic este cea din specii de vânat, gasteropode, reptile, specii de amfibieni, păsări, mamifere, crustacee.

Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor sălbatice ca şi a unor părţi şi produse din acestea, s-au desfăşurat în baza autorizaţiilor de funcţionare emise de Agenţia de Protecţia Mediului prin prevederile Ordinul MMDD nr.1108/2007 şi a Ordinului Ministrului Agriculturii, Apelor şi Mediului nr. 647 / 2001.

Cotele de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna terestră şi acvatică sau a unor părţi şi produse din acestea, pentru care s-au emis autorizaţiile de mediu, au fost stabilite prin studiile de evaluare şi impact a stării resurselor naturale, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor din cadrul Academiei Române. Pentru fiecare beneficiar, în studiile de evaluare elaborate de unităţi de cercetare ştiinţifică se precizează nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilă precum, şi pentru speciile din zonele în care se impune instituirea de interdicţii periodice de recoltare/capturare în scopul menţinerii potenţialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic. Agenţii economici, beneficiari ai autorizaţiilor de recoltare, achiziţie şi comercializare a acestor produse, au solicitat ulterior, de la MMGA, acord de mediu pentru export.


191

Cantităţile de plante şi animale sălbatice (melci), precum şi părţi şi produse din acestea, recoltate/capturate în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, pe teritoriul regiunii Vest, sunt detaliate în tabelul 6.3.1

Tab. 6.2.3.1 Privind cantităţile de plante şi melci recoltate în anul 2008 :

Cantitatea (kg) Specia

Arad Caraş Severin Hunedoara Timiş Total regiune

Melci (Helix sp.) 150000 60000 190000 40000 440000

Viermi acvatici – Tubifex tubifex - - - 25000 25000

Gălbiori (Cantharellus sp.) 167000 200000 320000 50000 737000

Hribi (Boletus sp.) 260000 200000 561000 85000 1106000

(Morchelaceae, Russulaceae, Pleurotaceae

Armillaria mellea)

- 29000 - - 29000

Nicoreti (Clitopilus sp.) - - 5000 - 5000

Ghebe (Armillaria mellea) 60000 80000 100000 20000 260000

Bureţi de rouă (Marasmius sp.) - - 6000 1000 7000

Bureţi ţepoşi (Hidnum repandum) 5000 - - - 5000

Bureţi de prun 1000 - - - 1000 Iuţari (Lactarius

deliciosus) - - 5000 - 5000

Bureţi de mai (Tricholoma sp.) - - 2000 - 2000

Flocoşei (Hydnum sp.) - - 6000 - 6000

Trâmbiţa piticului (Craterellus sp.) 2000 - 32000 3000 37000

Crăiţe (Amanita sp.) 9500 - 6000 2000 17500

Barbone (Allbatrellus pes-caprae) - - - - -

Troscot – iarbă (Polygonum aviculare)

- - - - -


192



Traista ciobanului – iarbă (Capsella bursa pastoris)

1000 - - - 1000

Trufe (Tuber aestivum) - - - - -

Pin – muguri (Pinus sylvestris) - - - - -

Nuc- frunze (Juglans regia) - - - - -

Frasin – frunze (Fraxinus excelsior) - - - - -

Mesteacăn – frunze (Betula pendula) - - - - -

Râşcovi (Lactarius sp.) - - 4000 3000 7000

Oiţe (Russula virescens) - - - - -

Sbârciogi (Morchella sp.) 8000 - 7500 6000 21500

Babiţa oilor (Albatrellus sp.) - - 2000 - 2000

Alte specii de ciuperci 23000 29000 - 52000

Afină neagră (Vaccinium myrtillus) 40400 210000 356000 15000 621400

Afină roşie (Vitis idaea) - - 145000 - 145000

Mure (Rubus sp.) 32000 50000 193000 40000 315000

Păducel (Crataegus monogyna) - - 60000 60000

Porumbele (Prunus spinosa) 85000 10000 365000 10000 470000

Măceşe (Rosa canina) 75000 370000 45000 490000

Cătină – (Hippophae rhamnoides) - - - 15000 15000

Zmeură (Rubus idaeus) 12000 26000 140000 10000 188000

Frăguţe (Fragaria vesca) 5000 - 9000 3000 17000


193



Soc flori – (Sambucus nigra) - - - 3000 3000

Sunătoare flori, iarbă – (Hypericum perforatum)

- - - 1000 1000

Tei flori – (Tilia sp.) - - - 1000 1000

Salcâm flori – (Robinia

pseudacacia) - - - 2000 2000

Păducel flori, fructe – (Crataegus monogyna)

- - - 1000 1000

Castan fructe – (Castanea sativa) - - - 2000 2000

Urzică frunze – (Urtica dioica) - - - 5000 5000

Coacăze (Rubes nigrum) 5000 - 15000 5000 25000

Merişoare - - - - - Alte fructe de pădure 40000 3000 - 12000 55000

Plante medicinale 129910 - - - 129910 Scoarţă (Rhamnus

frangula) - - - - -

Hypnum cupressiforme - - - - -

Pleurozium schreberi - - - - -

Brachythecium velutinum - - - - -

Numar de autorizatii de

mediu eliberate în anul 2008

7 20 44 18 89

Pe lângă speciile prezentate, pe teritoriul regiunii au fost capturate specii din

faună sălbatică de interes vânătoresc (căprior, mistreţ, cerb, urs, fazan, etc), autorizaţiile eliberându-se în baza cotelor de recoltă aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.


194

6.2.4 Specii deţinute in captivitate 6.2.4.1 Grădini zologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire

Pe teritoriul Judeţului Hunedoara există o grădină zoologică – înregistrată şi monitorizată ca atare – ca serviciu în cadrul Primăriei municipiul Hunedoara – şi încă 1 centru de îngrijire şi vizitare a zimbrilor – în Pădurea Slivuţ, în administrarea Direcţiei Silvice Deva, prin Ocolul Silvic Haţeg. În acest centru se aflau la finele anului 2008 doar 6 exemplare de zimbri (din care 4 adulţi).

În anul 2008 nu ne-au fost semnalate alte situaţii de specii sălbatice ţinute în captivitate.

În cursul anului 2008 s-au efectuat 2 controale la Grădina Zoologică din municipiul Hunedoara pentru verificarea cerinţelor privind asigurarea bunăstării animalelor sălbatice aflate în captivitate (stabilite prin legislaţie specifică, conform standardelor internaţionale).

În Judeţul Caraş-Severin grădina zoologică „Profesor Ion Crişan” Reşiţa este, în proprietatea Consiliului Local Reşiţa, Serviciul Public-Direcţia pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa. Această grădină zoologică s-a înfiinţat în anul 1965 şi are o suprafaţă totală de 56258 mp din care suprafaţa amplasamentelor este 3840 mp şi este autorizată doar pe două amplasamente (căprior şi păun) cu Autorizaţia de Mediu nr.174 emisă în 07.05.2008 data expirării fiind 07.05.2013 şi Autorizaţia Sanitar Veterinară nr.16 din 14.01.2009.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 292 din 30 octombrie 2007 privind Studiul de fezabilitate pentru modernizarea Grădinii Zoologice „Profesor Ion Crişan” Reşiţa se hotărăşte:

- Aprobarea Studiului de fezabilitate pentru modernizare; - Aprobarea amenajării grădinii zoologice, în conformitate cu cerinţele UE şi

asigurarea cofinanţării, pe toată durata de implementare a programului şi de realizare a obiectivului investiţii.

Grădina Zoologică „Profesor Ion Crişan” Reşiţa are numeroase colaborări cu grădinile zoologice din Bucureşti, Tg. Mureş, Hunedoara, Asociaţia Crescătorilor de Păsări şi Animale Mici şi cu Fazaneria Iersig din cadrul Ocolului Silvic Bocşa Română. Reprezentanţii grădinii zoologice au încheiat parteneriate cu liceele „Traian Vuia”, „Diaconovici Tietz” şi cu Casa Corpului Didactic.

În vedera diversificării hranei animalelor s-a încheiat un contract de sponzorizare cu SC Pludi Market SRL. În cadrul Judeţului Arad nu sunt grădini zoologice, acvarii publice, centre de reabilitare şi îngrijire şi nu se deţin informaţii despre specii aflate în captivitate. În Judeţul Timiş există 2 grădinii zoologice : Grădina Zoologică Timişoara şi Grădina Zoologică din cadrul S. C. Turism şi Tratament Aqva SRL Calacea, aflată în proprietate privată.


195

Tab. 6.2.4.1.1. Specii deţinute în captivitate, grădini zologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire

Nr.crt.

Specie Nr.

Exempla-re

Total Grădini zoologice Acvarii

publice

Centre de reabilitare şi/sau

îngrijire Judetul Hunedoara

1 Urs brun carpatin – Ursus arctos 4 Hunedoara -

În Pădurea Slivuţ, în

administrarea Direcţiei

Silvice Deva, prin

Ocolul Silvic Haţeg

2 Lup – Canis lupus 1 Hunedoara - 6 exemplare zimbri

3 Vulpe – Vulpes vulpes 4 Hunedoara - - 4 Leu – Panthera leo 2 Hunedoara - - 5 Tigru – Felis tigris 3 Hunedoara - -

6 Asin – Equus asinus 7 Hunedoara - -

7 Nutrie – Myocastor coypus 4 Hunedoara - -

8 Uliu şorecar – Circus pygargus 2 Hunedoara - -

9 Vânturel – Falco tinnunculus 1 Hunedoara - -

10 Găină domestică – Gallus domestica 5 Hunedoara - -

11 Porumbei – Columba livia domestica 43 Hunedoara - -

12 Broască ţestoasă acvatică – Emys

orbicularis 5 Hunedoara - -

13 Iepuri de casă – Oryctolagus cuniculus 14 Hunedoara - -

14 Cobai – Cavia porcellus 2 Hunedoara - -

15 Corb - Corvus Corax 1 Hunedoara - -

16 Caprior - Capreolus Capreolus 1 Hunedoara - -

17 Ponei - Equus caballus 1 Hunedoara - -

Total = 100 - Total = 6

Judetul Caraş-Severin


196

1 urs carpatin – (Ursus arctos) Grădina Zoologică

„Profesor Ion Crişan” - -

2 tigru bengalez – (Panthera tigris) Grădina Zoologică


3 lup – (Canis lupus) Grădina Zoologică „Profesor Ion Crişan” - -

4 nutrie – (Myocastor coypus) Grădina Zoologică


5 porc spinos – (Hystryx cristata) Grădina Zoologică


6 maimuţa babuin – (Papio cynochephalus) Grădina Zoologică


7 ponei – (Equis caballus) Grădina Zoologică


8 uliu păsărar – (Accipiter nisus) Grădina Zoologică


9 cucuvea – ( Athene noctua) Grădina Zoologică


10 fazani – (Phasianus colchicus) Grădina Zoologică


11 raţe mute – (Muscovy ducks) Grădina Zoologică


12 păuni – ( Pavo cristatus) Grădina Zoologică


13 bibilici – (Numida meleagridis) Grădina Zoologică


14 porumbei – (Columba livia) Grădina Zoologică


15 găini domestice – (Gallus domestica) Grădina Zoologică


16 barza – (Ciconia ciconia) Grădina Zoologică


17 iepuri – (Lepus europaeus) Grădina Zoologică


18 porci guineea – (Cavia procellus) Grădina Zoologică


19 broasca ţestoasă de

uscat – (Testudo hermanni)

Grădina Zoologică „Profesor Ion Crişan” - -


197

20 căprioară – (Capreolus capreolus)

Grădina Zoologică „Profesor

Ion Crişan” - -

21 leu – ( Panthera leo) Grădina Zoologică „Profesor Ion Crişan” - -

22 broască ţestoasă de

apă – (Emys orbicularis)

Grădina Zoologică „Profesor Ion Crişan” - -

23 guanac-(Lama guanicoe) Grădina Zoologică


Total = 141

Judetul Timiş

1 Cerb lopătar –Dama dama 8

Grădina Zoologică din cadrul Aqva SRL

Calacea - -

2 Cerb comun – Cervus elaphus 9


Calacea Grădina Zoologică

Timişoara

- -

3 Căprior – Capreolus capreolus 1


Calacea - -

4 Urs brun – Ursus arctos 3 Grădina Zoologică Timişoara - -

5 Maimuţe husar – Erithrocebus patas 2 Grădina Zoologică

Timişoara - -

6 Guanaco – Lama guanicoe 2 Grădina Zoologică

Timişoara - -

7 Cobai – Cavi purcellus 13 Grădina Zoologică Timişoara - -

8 Iepuri – Oryctolagus cunicularis 38



Timişoara

- -

9 Capre pitice – Capra aegagrus f. hircus 6 Grădina Zoologică

Timişoara - -

10 Ponei Shetland – Equus caballus 4 Grădina Zoologică

Timişoara - -

11 Ren – Rangifer tarandus 5 Grădina Zoologică Timişoara - -

12 Pisică sălbatică – Felis silvestris 1 Grădina Zoologică

Timişoara - -

13 Maimuţe macaci – Macaca fuscata 5 Grădina Zoologică

Timişoara - -

14 Ratoni – Procydon lotor 2 Grădina Zoologică Timişoara - -

15 Cangur pitic – Macropus rufogriseus 2 Grădina Zoologică

Timişoara - - 16 Oi – Avis sp. 1 Grădina Zoologică din - -


198

cadrul Aqva SRL Calacea

17 Leu – Panthera leo 3

Grădina Zoologică Timişoara pe un amplasament ce aparţine Direcţiei

Silvice Timişoara, în afara amplasamentului

grădinii zoologice.

- -

18 Raţe – Anas spp. 18



Timişoara

- -

19 Găini – Gallus spp. 38



Timişoara

- -

20 Păuni – Pavo cristatus 4



Timişoara

- -

21 Curcani – Meleagris gallopavo 16



Timişoara

- -

22 Bibilici – Numida meleagris 10



Timişoara

- -

23 Fazani – Phasianus colchicus 7


Calacea - -

24 Prepeliţe – Coturnix spp. – 6


Calacea - -

25 Porumbei – Columba spp. 6


Calacea - -

26 Papagali – Ara spp. 1 Grădina Zoologică din

cadrul Aqva SRL Calacea

- -

27 Emu – Dromiceius novaehollandiae 2 Grădina Zoologică

Timişoara - -

28 Struţi – Struthio camelus 4 Grădina Zoologică Timişoara - -

29 Lebede negre – Cygnus atratus 2 Grădina Zoologică

Timişoara - -

30 Raţe suliţar – Anas acuta 2 Grădina Zoologică Timişoara - -

31 Raţe călifar roşu – Tadorna ferruginea 2 Grădina Zoologică

Timişoara - -


199

32 Raţe fluierătoare – Anas penelope 1 Grădina Zoologică

Timişoara - -

33 Raţe – Aix sponsa 2 Grădina Zoologică Timişoara - -

34 Raţe – Aythya sp 2 Grădina Zoologică Timişoara - -

35 Broaşte ţestoase de apă – Emys orbicularis 13 Grădina Zoologică

Timişoara - -

36

Broaşte ţestoase cu tâmple roşii de Florida –

Chrysemys scripta elegans

7 Grădina Zoologică Timişoara - -

Total = 248 Judetul Arad

În cadrul judeţului Arad nu sunt grădini zoologice, acvarii publice, centre de reabilitare şi îngrijire şi nu se deţin informaţii despre specii aflate în captivitate. 6.3 Starea ariilor naturale protejate

Ca urmare a existenţei unor variate forme de relief, pe teritoriul Regiunii Vest se întâlneşte o mare varietate a tipurilor de habitate naturale şi seminaturale, motiv care a determinat conservarea diversităţii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.

6.3.1 Arii de interes naţional

Pe teritoriul regiunii 5 vest exista un numar de 8 parcuri naturale si nationale, 1 geoparc, 3 monumente ale naturii (in judetul Hunedoara) si 119 rezervatii naturale, o parte din aceste rezervaţii se regasesc în parcurile naţionale şi naturale din regiune, situaţia acestora este redată în tabelul.6.3.1.1:


200

Tab.6.3.1.1 Parcuri Nationale si Naturale

Nr. crt. Denumirea ariei naturale protejate

Localizare

1. Parcul Naţional Retezat Hunedoara 2. Parcul National Domogled – Valea Cernei Caras-Severin,

Mehedinti, Gorj 3. Parcul National Cheile Nerei Beusnita Caras-Severin, 4. Parcul National Semenic – Cheile Carasului Caras-Severin, 5. Parcul National Defileul Jiului Gorj, Hunedoara

6. Parcul Natural Portile de Fier Caras-Severin, Mehedinti

7. Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului Hunedoara 8. Parcul Natural Gradistea Muncelului-Ciclovina Hunedoara 9. Parcul Natural Lunca Muresului Arad, Timis Tab.6.3.1.2. Rezervaţii Naturale, Stiinţifice şi Monumente ale Naturii declarate conform Legii 5/2000 şi a Hotărârii nr. 2151/2004 Nr. Crt. Denumirea ariei naturale protejate Tipul Ariei

Judeţul Arad 1. Dosu Laurului Botanica 2. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanica 3. Baltele Gurahont Botanica 4. Balta Rovina Zoologica 5. Balta Soimos Zoologica 6. Stircii cenusii de la Sic Zoologica 7. Pestera cu Apa de la Moara Speologica 8. Pestera lui Dutu Speologica 9. Pestera Sinesie Speologica 10. Locul fosilifer Zabalt Paleontologica 11. Locul fosilifer Monorostia Paleontologica 12. Runcu -Grosi Forestiera 13. Rezervatia cu soluri saraturate de la Socodor Mixta 14. Padurea de stejar pufos de la Carand Forestiera 15. Arboretul Macea Stiintifica 16. a Prundu Mare Mixta 17. Padurea Lunca Colonie de Stirci Zoologica 18. Padurea Socodor Colonie de Stirci Zoologica Judeţul Caras - Severin 19. Domogled – Valea Cernei Mixta 20. Coronini – Bedina Mixta 21. Iauna – Craiova Mixta 22. Belareca Forestiera 23. Pestera Barzoni Geologica 24. Cheile Nerei – Beusnita Mixta 25. Valea Ciclovei – Ilidia Mixta 26. Cheile Susarei Mixta


201

27. Izvorul Bigar Mixta 28. Lisovacea Mixta 29. Ducin Forestiera 30. Izvoarele Carasului Mixta 31. Izvoarele Nerei Mixta 32. Cheile Garlistei Mixta 33. Buhui Mixta 34. Pestera Comarnic Speologica 35. Pestera Popovat Speologica 36. Pestera Buhui Speologica 37. Pestera Exploratorii Speologica 38. Balta Nera - Dunare Zonă Umeda 39. Rapa cu lastuni din Valea Divici Zoologica 40. Bazias Mixta 41. Pestera cu apa din Valea Polevii Speologica 42. Zona Umeda Calinovat Zoologica ( SPA) 43. Iardaştiţa Forestieră 44. Fâneaţa cu narcise Zerveşti Botanică 45. Locul fosilifer Soceni Fosiliferă 46. Cheile Globului Mixtă 47. Cheile Rudăriei Mixtă 48. Sfinxul Bănăţean Geologică 49. Râpa Neagră Geologică 50. Dealul Petolea – Cuptoare Geologică 51. Valea Greaţca Geologică 52. Ravena Crouri Geologică 53. Pădurea Ezerişel Forestieră 54. Locul fosilifer de la Apadia Paleontologică 55. Locul fosilifer de la Delineşti Paleontologică 56. Locul fosilifer de la Ezeriş Paleontologică 57. Locul fosilifer de la Globu Craiovei Paleontologică 58. Locul fosilifer de la Petroşniţa Paleontologică 59. Locul fosilifer de la Târnova Paleontologică 60. Locul fosilifer de la Tirol Paleontologică 61. Locul fosilifer de la Valea Pai Paleontologică 62. Locul fosilifer de la Zorlenţu Mare Paleontologică 63. Dăncioanea Mixtă 64. Pădurea Pleşu Forestieră 65. Rusca Montană Forestieră 66. Dealul Cărăula Mixtă Judeţul Hunedoara 67. Rezervatia stiintifică Gemenele Stiintifica 68. Pestera cu Corali Speologica 69. Pestera Zeicului Monument al naturii 70. Complexul carstic Ponoraci –Ciclovina Mixta 71. Piatra Crinului Botanica 72. Pestera Sura Mare Speologica 73. Pestera Tecuri Speologica 74. Depozitulul fosilifer Lapugiu de Sus Paleontologica 75. Locul fosilifer cu dinosauri de la Sanpetru Paleontologica


202

76. Pestera Cizmei Monument al naturii 77. Dealul Colt si Dealul Zanoaga Botanica 78. Fanetele Pui Botanica 79. Fanetele cu narcise Nucsoara Botanica 80. Mlastina Pesteana Botanica 81. Calcarele de la Fata Fetii Botanica 82. Varful Poienii Botanica 83. Magurile Sacarambului Mixta 84. Padurea Chizid Botanica 85. Padurea Bejan Forestiera 86. Punctul fosilifer Ohaba-Ponor Paleontologica 87. Muntele Vulcan Mixta 88. Podul Natural de la Grohot Monument al naturii 89. Padurea Slivut Botanica 90. Calcarele din Dealul Magura Mixta 91. Dealul Cetatii Deva Mixta 92. Magura Uroiului Geologica 93. Tufurile calcaroase din Valea Bobalna Geologica 94. Cheile Madei Mixta 95. Cheile Crivadiei Mixta 96. Dealul si Pestera Bolii Mixta 97. Arboretumul Simeria Peisagistica 98. Codrii seculari de pe Valea Dobrisoarei Forestiera 99. Padurea Pojoga Botanica 100. Calcarele de la Godinesti Mixta 101. Cheile Jietului Mixta 102. Cheile Ribicioarei si Uibarestilor Mixta 103. Cheile Cernei Mixta 104. Cheile Taia Mixta 105. Apele mezotermale Geoagiu-Bai Mixta 106. Rezervatia Boholt Mixta 107. Calcarele de la Boiu de Sus Mixta 108. Paleofauna reptiliana Tustea Paleontologica Judeţul Timiş 109. Pajistea cu narcise Batesti Botanica 110. Arboretumul Bazos Forestiera 111. Padurea Bistra Forestiera 112. Padurea Cenad Forestiera 113. Saraturile Dinias Pedologica 114. Mlastinile Murani Ornitologica 115. Lunca Poganisului Botanica 116. Locul Fosilifer Radmanesti Paleontologica 117. Mlastinile Satchinez Ornitologica 118. Movila Sisitak Botanica 119. Lacul Surduc Mixta 120. Beba Veche Ornitologica 121. Insulele Igris Mixta 122. Insula Mare Cenad Mixta


203

6.3.2. Arii de interes internaţional În judeţul Hunedoara există o singură Rezervaţie a Biosferei şi anume Parcul Naţional Retezat, în suprafaţă de 38138 ha, ce a fost desemnat în 1979 de către Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris. Scopul principal al Parcului Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea, se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţi educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat. Parcul Retezat este un loc unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor, aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din România. Parcul Natural Lunca Mureşului, declarat prin HG 2151/2004, în cursul anului 2006 a luat fiinţă administraţia parcului natural, are o suprafaţă de 17166 ha, include mai multe rezervaţii naturale, se întinde atât pe judeţul Arad cât şi pe Timiş, obiectivele principale de protecţie sunt o serie de habitate valoroase, asociaţii vegetale, specii ocrotite de legislaţia naţională şi internaţională, are o valoare peisagistică ridicată.

6.3.3 Arii de interes comunitar

Natura 2000 reprezintă piatra de temelie a conservării naturii în Uniunea Europeană. Înfiinţarea Reţelei Natura 2000 a fost iniţiată în 1992 prin adoptarea Directivei Habitate(92 /43 EEC). Împreună cu Directiva Păsări (79/402/ EEC), Directiva Habitate asigură un cadru comun pentru conservarea naturii şi a habitatelor în cadrul Uniunii Europene şi constituie cea mai importantă iniţiativă europeană pentru menţinerea biodiversităţii în Statele Membre. Natura 2000 este o reţea de arii de conservare la nivel european în scopul menţinerii şi refacerii habitatelor şi speciilor de interes comunitar. Pentru constituirea reţelei Natura 2000, Uniunea Europeană a fost împărţită în şapte regiuni Bio-geografice. În România se regăsesc 5, din cele 7 bioregiuni, şi anume: Panonică, Alpină, Continentală, Stepică şi Pontică. În judeţul Caraş-Severin se regăsesc bioregiunile Alpină şi Continentală. Pentru fiecare regiune, Statele Membre au înaintat comisiei o listă de situri, selectate pe baza criteriilor cuprinse în Directiva Habitate. Cu sprijinul Centrului Tematic European pentru Diversitate Biologică, al specialiştilor independenţi, al experţilor Statelor Membre şi al ONG-uri lor, Comisia analizează aceste propuneri în vederea realizării unei reţele complete, coerente şi semnificative de situri ecologice. Odată cu adoptarea de către Comisie a listelor cu situri Natura 2000, statelor membre le va reveni, după o perioadă de tranziţie, responsabilitatea de a lua toate măsurile necesare în vederea asigurării conservării siturilor şi prevenirii degradării lor. În scopul îndeplinirii responsabilităţii de a lua măsurile necesare de conservare, statele membre au obligaţia de a iniţia sau a continua investiţiile în infrastructură, activităţi, personal şi/sau instituţii. Pentru managementul eficient al siturilor sunt necesare o gamă largă de activităţi precum elaborarea planurilor de management, refacerea habitatelor şi măsuri active de management precum monitorizarea speciilor sau cositul. Pe lângă îmbunătăţirea eforturilor de conservare a naturii, înfiinţarea reţelei Natura 2000 poate aduce beneficii economice şi sociale considerabile. Printre acestea


204

se numără asigurarea serviciilor de ecosistem, furnizarea de produse alimentare şi lemnoase, crearea de noi locuri de muncă (în Eco-turism, de exemplu), diversificarea economiei locale, creşterea stabilităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai, ca şi reducerea problemelor locale de mediu cum ar fi poluarea apei. Natura 2000 reprezintă o contribuţie importantă la misiunea pe termen lung de protejare a resurselor biodiversităţii Europei. La nivelul Judeţului Arad siturile de importanţă comunitară sunt următoarele: 1.Codrul Moma –cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Archiş 6%, Dezna 6%, Hăşmaş 4%, Igneşti 4%, Moneasa 45%. Judeţul Bihor: Finiş 63%, Lazuri de Beiuş 53%, Lunca 29%, Rieni 40%, Şoimi 3%, Tărcaia 63%. 2.Crişul Alb-cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Chişineu –Criş 2%, Pilu 5%, Socodor 6%. 3.Crişul Negru- cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Mişca 2%, Zerind3%. Judeţul Bihor: Avram Iancu 5%, Batăr 55, Căpălna 7%, Ciumeghiu 2%, Cociuba Mare 2%, Şoimi 1%, Tinca 5%. 4.Defileul Mureşului Inferior-cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Bârzava 19%, Bata >99%, Birchiş >99%, Conop 6%, Petriş 20%, Săvârşin 46%, Ususău 11%, Vărădia de Mureş 62%. Judeţul Hunedoara: Burjuc 64%, Gurasada 24%, Lăpugiu de Jos14%, Zam 31%. Judeţul Timiş: Făget 25%, Mănăştiur 16%, Margina 61%, Ohaba Lungă 52%. 5.Drocea- cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Almaş 33%, Bârzava 35%, Brazi 24%, Buteni 11%, Chisindia 47%, Gurahonţ 3%, Săvârşin 7%, Vărădia de Mureş 1%. 6.Lunca Mureşului Inferior- cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Arad 7%, Felnac 30%, Nădlac 3%, Pecica 16%, Secusigiu 38%, Şeitin 11%, Semlac 9%, Zădăreni 17%. Judeţul Timiş: Cenad 12%, Periam 2%, Sânicolaul Mare 1%, Sânpetru Mare 9%, Saravale 3%. 7.Mlaştina Satchinez - cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Vinga 2%. Judeţul Timiş: Biled 1%, Orţişoara 1%, Satchinez 14%, Variaş 2%. 8.Rovina Ineu -cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Ineu 7%. 9.Solurile sărăturate Socodor- cuprinde localităţile: Judeţul Arad:Socodor 1%. Ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene „Natura 2000” (SPA) au fost declarate prin Hotărârea nr. 1248/ 24.10.2007 – hotărâre privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Ele sunt un număr de:

-108 la nivel naţional, cuprinzând o suprafaţă de 24.600 km2 ceea ce reprezintă 10,4% din suprafaţa tării; -15 la nivelul regiunii 5 Vest; -5 la nivelul judeţului Arad dintre care 1 se întind doar pe teritoriul judeţului Arad, iar 4 cuprind şi teritorii din judeţele vecine Timiş, Bihor, Hunedoara

La nivelul judeţului Arad ariile de protecţie specială avifaunistică sunt următoarele: 1.Câmpia Cermeiului- cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Apateu 12%, Beliu 34%, Bocsig 65%, Cărand 26%, Cermei 42%, Ineu 40%.


205

2.Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru - cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Chişineu – Criş 45%, Mişca 58%, Sintea Mare 42%, Socodor 33%, Şepreuş 20%, Zerind 35%. Judeţul Bihor:Avram Iancu 8%. 3.Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei -cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Bârzava 3%, Bata 11%, Birchiş 7%, Petriş 5%, Săvărşin 9%, Vărădia de Mureş 9%. Judeţul Hunedoara: Zam 2%. 4.Hunedoara Timişană-cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Şagu 5%, Vinga 5%. Judeşul Timiş: Orţişoara 3%. 5.Lunca Mureşului Inferior-cuprinde localităţile: Judeţul Arad: Arad 7%, Felnac 30%, Nădlac 3%, Pecica 16%, Secusigiu 38%, Şeitin 11%, Semlac 9%, Zădăreni 17%. Judeţul Timiş:Cenad 12%, Periam 2%, Sânicolaul Mare 1%, Sânpetru Mare 9%, Saravale 3%.

În Judeţul Timiş sunt 5 situri de importanţă comunitară: ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timişului, ROSCI0115 Mlaştina Satchinez, ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor.

Pe teritoriul judeţului Hunedoara au mai fost declarate şi următoarele 4 arii de protecţie avifaunistică: ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei (care ocupă 2% din suprafaţa comunei Zam), ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei (care ocupă mai puţin de 1% din suprafaţa comunei Râu de Mori), ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina (care se află în totalitate în judeţul Hunedoara, acoperind 41% din suprafaţa comunei Baru, 58% din suprafaţa comunei Băniţa, sub 1% din comuna Beriu, 42% din comuna Boşorod, 59% din comuna Orăştioara de Sus, 38% din comuna Pui şi sub 1% din municipiul Petroşani), Munţii Retezat (care ocupă 1% din suprafaţa comunei Pui, 52% din suprafaţa comunei Râu de Mori, 40% din suprafaţa comunei Sălaşu de Sus şi 17% din suprafaţa oraşului Uricani). Suprafaţa ocupată de SPA în judeţul Caraş-Severin este de 228.827,8 ha, iar de SCI de 253.376,93 ha. Pe unele suprafeţe SPA-urile se suprapun de SCI-uri. Toate siturile Natura 2000 SPA, SCI, se suprapun pe arii protejate deja existente. Limitele siturilor Natura 2000 sunt extinse, faţă de limitele ariilor protejate. Doar SCI - Munţii Ţarcu - este în afara ariilor protejate. Pentru judetul Caraş-Severin au fost declarate 9 SCI-uri şi 6 SPA-uri conform tabelului următor:

Tab. 6.3.3.1. Situri Natura 2000 în judeţul Caraş-Severin:

Nr. crt. Nume sit Tip Judeţe Suprafaţa totală

(ha)

Suprafaţa (ha) Caraş-

Severin 1. Cheile Nerei-Beuşniţa SCI CS 37.290 37.290

2. Semenic-Cheile Caraşului SCI CS 37.730 37.730

3. Domogled-Valea Cernei SCI CS, MH,GJ 62.014 39% ( 24 185,46

ha)

4. Porţile de Fier SCI CS, MH 124.293 59% ( 73 332,87 ha )

5. Retezat SCI CS, HD 43.198 20% ( 8 639,6)

6. Dăncioanea SCI CS 340 340


206

7. Rusca Montană SCI CS 12.720 12.720

8. Cheile Rudăriei SCI CS 299 299

9. Munţii Ţarcu SCI CS 58.840 58.840

10. Cheile Nerei-Beuşniţa SPA CS 37.189,6 37.189,6

11. Semenic- Cheile Caraşului SPA CS 36.196,9 36.196,9

12. Domogled-Valea Cernei SPA CS,MH,GJ 61 .91,5 (37,9%)

23.191,5785

13. M-•ii Almăjului Locvei SPA CS,MH 118.141,6 (59,3%) 70.057,9688

14. Retezat SPA CS,HD 38.009 (11%) 4.180,99

15. Cursul Dunării- Baziaş-Porţile de Fier SPA CS,MH 10.120,4 (56.9%)

5.758,5076

Administrarea parcurilor naţionale şi naturale este încredinţată prin contracte de administrare Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva. În judeţul Caraş Severin se găsesc 3 structuri de administrare a parcurilor naţionale: Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului are sediul administraţiei în Reşiţa, Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa are sediul administraţiei la Oraviţa, iar Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei are sediul administraţiei la Băile Herculane. Pentru Parcul Natural Porţile de Fier sediul administraţiei este la Orşova, judeţul Mehedinţi. În judeţul Caraş Severin sunt atribuite în custodie 6 rezervaţii naturale care se găsesc în afara parcurilor naţionale şi natural. Acestea sunt: Pădurea Ezerişel, Iardaştiţa, Cheile Rudăriei, Dealul Cărăula, Fâneaţa cu narcise Zerveşti, Pădurea Pleşu. Pentru implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, în judeţul Hunedoara au fost desemnate, ca arii naturale protejate, 17 situri de interes comunitar (prin Ord. MMDD nr. 1964/2007), care ocupă în jur de 19% din suprafaţa judeţului prezentate în tabelul nr. 6.3..3.1.

Tab. 6.3.3.1. Siturile de interes comunitar din judeţul Hunedoara

Nr. crt.

Denumirea sitului de interes comunitar

Localizarea Suprafaţa

totală/în jud. Hunedoara (ha)

Observaţii

0 1 2 3 4

1 ROSCI0028 Cheile Cernei

- Jud.Hunedoara (2% din com. Lunca Cernii de Jos, 3% din com.

Topliţa

535/535

Include rezervaţia

naturală „Cheile Cernei”

2 ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi

Măzii

- Jud. Hunedoara (2% din com. Balşa);

- jud. Alba 712/370,24

Din jud. Hunedoara

include rezervaţia

naturală „Cheile Madei”

3 ROSCI0054 Dealul - jud. Hunedoara (2% 109/109 Include


207

Cetăţii Deva din mun. Deva) rezervaţiile naturale „Dealul Cetăţii Deva” şi „Dealul Colţ şi

Dealul Zănoaga”

4 ROSCI0063 Defileul Jiului

- jud. Hunedoara (21% din oraşul Aninoasa,

2% din mun. Petroşani, 1% din

mun. Vulcan) - jud. Gorj

11156/892,48 include Parcul

Naţional Defileul Jiului

5 ROSCI0064

Defileul Mureşului Inferior

- jud. Hunedoara (55% din com. Burjuc, 24% din com. Gurasada, 29% din com. Zam)

- jud. Arad - jud. Timiş

Suprafaţa sitului a fost modificată

prin Ord. 1964/2007

Din jud. Hunedoara

include rezervaţiile

naturale „Pădurea Pojoga”,

„Calcarele de la Godineşti”,

„Calcarele de la Boiu de Sus”

6 ROSCI0069

Domogled-Valea Cernei

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Râu de

Mori) - jud. Caraş-Severin

- jud. Gorj - jud. Mehedinţi

7 ROSCI0085 Frumoasa

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Beriu,

10% din com. Orăştioara de Sus, sub 1% din oraşul Petrila,

sub 1% din mun. Petroşani) - jud. Alba - jud. Sibiu

-jud. Vâlcea

137115/2742,3

8

ROSCI0087 Grădiştea

Muncelului-Ciclovina

- jud. Hunedoara (62% din com. Băniţa, 41%

din com. Baru, sub 1% din com. Beriu, 42% din com. Boşorod,

59% din com. Orăştioara de Sus, 2% din oraşul Petrila, 5% din mun. Petroşani, 38% din com. Pui);

-jud. Alba

40009/40009

Din jud. Hunedoara

include Parcul Natural

Grădiştea Muncelului-Cioclovina

9 ROSCI0110 Măgurile Băiţei

- jud. Hunedoara (2% din com. Băiţa) 257/257

Include rezervaţia naturală


208

„Calcarele din Dealul Măgura”

10 ROSCI0121 Muntele Vulcan

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Blăjeni,

sub 1% din com. Buceş)

- jud. Alba

95/82,65


„Muntele Vulcan”

11 ROCI0129 Nordul Gorjului de Vest

- jud. Hunedoara (3% din oraşul Uricani, sub1% din mun.

Vulcan) - jud. Gorj

87321/873,21

Din jud. Hunedoara

include rezervaţia

naturală „Peştera cu Corali”

12 ROSCI0136 Pădurea Bejan

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Cârjiţi, 1% din mun. Deva)

99/99


„Pădurea Bejan”

13 ROSCI0188 Parâng

- jud. Hunedoara (18% din oraşul Petrila, 26%

din mun. Petroşani) - jud. Gorj

- jud. Vâlcea

29907/10766,52

Din jud. Hunedoara

include rezervaţiile

naturale „Piatra Crinului” şi

„Cheile Jieţului”

14 ROSCI0217 Retezat

- jud. Hunedoara (1% din com. Pui, 54% din

com. Râu de Mori, 40% din com. Sălaşu

de Sus, 17% din oraşul Uricani)

- jud. Caraş-Severin - jud. Gorj

43198/34558,4

În jud. Hunedoara se

suprapune Parcului Naţional

Retezat şi rezervaţiei naturale

„Calcarele de la Faţa Fetii”

15 ROSCI0236 Strei-Haţeg

- jud. Hunedoara (46% din com. Baru, sub 1%

din com. Bretea Română, 33% din

oraşul Haţeg, sub 1% din mun. Lupeni, 33% din com. Pui, 32% din com. Sălaşu de Sus,

4% din com. Sântămăria-Orlea, 9%

din com. General Berthelot)

23941/23941

Situl este inclus în „Geoparcul

Dinozaurilor Ţara Haţegului”

16 ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor

- jud. Hunedoara (10% din com. Bătrâna, 4% din com. Bunila, 6% din com. Cerbăl, sub 1% din com. Lăpugiu de Jos, 14% din com.

4318/3540,76

Din jud. Hunedoara

include rezervaţia naturală

„Codrii seculari


209

Lunca Cernii de Jos) - jud. Timiş

pe Valea Dobrişoarei şi

Prisloapei”

17 ROSCI0254

Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Rapoltu

Mare) 15/15

Include rezervaţia naturală „Tufurile

calcaroase din Valea Bobâlna”

Pe lângă acestea, pe teritoriul judeţului Hunedoara au mai fost declarate şi următoarele 4 arii de protecţie avifaunistică: ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei (care ocupă 2% din suprafaţa comunei Zam), ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei (care ocupă mai puţin de 1% din suprafaţa comunei Râu de Mori), ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina (care se află în totalitate în judeţul Hunedoara, acoperind 41% din suprafaţa comunei Baru, 58% din suprafaţa comunei Băniţa, sub 1% din comuna Beriu, 42% din comuna Boşorod, 59% din comuna Orăştioara de Sus, 38% din comuna Pui şi sub 1% din municipiul Petroşani), Munţii Retezat (care ocupă 1% din suprafaţa comunei Pui, 52% din suprafaţa comunei Râu de Mori, 40% din suprafaţa comunei Sălaşu de Sus şi 17% din suprafaţa oraşului Uricani). În judeţul Timiş există o singură zonă umedă de importanţă internaţională (Ramsar) declarată prin H.G.nr.1586/2006, respectiv Parcului Natural Lunca Mureşului cu o suprafaţă de 17.166 ha şi a fost declarat prin HG2151/2004. Se întinde pe teritoriul judeţului Timiş cu o suprafaţă de 3157.59 ha. În cadrul acestei suprafeţe , sunt incluse următoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad.

Tab. 6.3.3.2. Arii de interes comunitar

Situri Natura 2000

Nr.crt Denumire Localizare Suprafaţă (ha) Tip arie

1. Defileul Mureşului Inferior Margina 320,03 SCI

2. Lunca Mureşului Inferior

Cenad, Periam, Sânpetru Mare,

Saravale, Sânnicolau Mare

2962,76 SCI

3. Lunca Timişului

Buziaş, Chevereşu Mare, Ciacova, Foeni, Ghilad, Giera, Giroc,

Giulvăz ,Moşniţa Nouă, Pădureni,

Parţa, Peciu Nou, Racoviţa, Recaş, Remetea Mare,

Sacoşu Turcesc, Şag, Topolovăţu

Mare

9768 SCI

4. Mlaştina Satchinez Biled, Satchinez, 1991 SCI


210

Variaş 5. Ţinutul Pădurenilor Pietroasa, Tomeşti 777,2 SCI

6. Defileul Mureşului Inferior şi Dealurile

Lipovei Margina 19370 SPA

7. Hunedoara Timişană Orţişoara 352 SPA

8. Lunca Mureşului Inferior

Cenad, Periam, Sânpetru Mare,

Saravale, Sânnicolau Mare

3015 SPA

9. Mlaştina Satchinez Satchinez 268,3 SPA 10. Mlaştinile Murani Orţişoara, Pişchia 294 SPA

11. Pădurea Macedonia Banloc, Ciacova, Ghilad, Giulvăz 4625,3 SPA

TOTAL (ha):43743,63 - 6649,76 (suprapuneri cu alte arii) = 37093,87 ha

Arii de protecţie specială avifaunistică(SPA)

În judeţ sunt 6 arii de protecţie speciale avifaunistice (SPA): ROSPA0047 Hunedoara Timişană, ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior, ROSPA0078 Mlaştina Satchinez, ROSPA0079 Mlaştinile Murani, ROSPA0095 Pădurea Macedonia, ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior si Dealurile Lipovei

Situri de importanţă comunitară (SCI) În judeţ sunt 5 situri de importanţă comunitară: ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timişului, ROSCI0115 Mlaştina Satchinez, ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor

Zonele Ramsar sunt zone umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă. O zonă umedă poate fi inclusă pe Lista Ramsar dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

- criterii de evaluare a valorii zonelor umede reprezentative sau unice, - zonă umedă poate fi considerată importantă internaţional dacă reprezintă un

exemplu bun pentru un anumit tip de zonă umedă, caracteristic regiunii respective.

Criterii generale pentru utilizarea plantelor sau animalelor pentru identificarea zonelor umede de importanţă internaţională. O zonă umedă poate fi considerată importantă internaţional dacă:

- suportă populaţii apreciabile de specii sau subspecii de plante şi animale rare, vulnerabile sau periclitate, ori un număr apreciabil de indivizi ai categoriilor de specii mai sus menţionate;

- are o valoare specială pentru menţinerea diversităţii genetice şi a sistemelor ecologice a unei regiuni;

- are o valoare specială ca habitat al plantelor şi animalelor aflate într-un stadiu critic al ciclurilor lor biologice;

- are o valoare specială pentru speciile sau comunităţile sale de plante şi animale endemice.

Criterii specifice pentru utilizarea păsărilor de apă pentru identificarea zonelor umede importante. O zonă umedă poate fi considerată importantă internaţional dacă:

• suportă în mod regulat mai mult de 20.000 păsări de apă;


211

- suportă în mod regulat un număr substanţial de indivizi, aparţinând unor grupuri particulare de păsări de apă, indicatori ai productivităţii sau diversităţii;

- dacă suportă în mod regulat 1 % din indivizii unei populaţii aparţinând unei specii sau subspecii de păsări de apă.

Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca Habitat pentru Păsările de Apă, cunoscută sub numele de Convenţia Ramsar, adoptată la Ramsar, Iran în anul 1971. A intrat în vigoare la sfârşitul anului 1975 şi este un tratat interguvernamental, care asigură cadrul pentru cooperarea internaţională în domeniul conservării zonelor umede. Părţile Contractante ale Convenţiei Ramsar sunt obligate să:

- desemneze cel puţin o zonă umedă pentru a fi inclusă pe Lista Zonelor Umede de Importanţă Internaţională (Lista Ramsar);

- promoveze “utilizarea durabilă” a tuturor zonelor umede de pe teritoriul lor; - promoveze cooperarea internaţională în domeniul zonelor umede; - informeze Secretariatul Convenţiei asupra oricăror schimbări survenite în

caracterul ecologic al oricărui sit listat. Organisme Responsabile:

- Internaţional → Secretariatul Independent al Convenţiei Ramsar, administrat de IUCN şi IWRB (Internaţional Wetlands Research Bureau) reprezintă structura permanentă pentru suportul administrativ, ştiinţific şi tehnic. UNESCO este depozitarul Convenţiei.

- Naţional → Secretariatul Naţional Ramsar. Procedura de desemnare : Zonele sunt nominalizate de Părţile Contractante ( statele care au ratificat Convenţia) şi înaintate spre considerare şi aprobare de către Secretariatul Ramsar. Situaţia la nivel mondial -1600 zone Ramsar în lume, în Europa sunt 394. (IUCN, Parks for Life, 1994) Situaţia în România: La noi în ţară au fost desemnate cinci zone umede, conform Convenţiei Ramsar, şi anume:

- Rezervaţia biosferei Delta Dunării cu o suprafaţă de 580000 ha, - Insula Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17586 ha, - Parcul Natural Lunca Mureşului, judeţul Arad, cu o suprafaţă de 17166 ha şi

a fost declarat prin HG 2151/2004. Se întinde pe teritoriul judeţului Timiş cu o suprafaţă de 3157.59 ha. În cadrul acestei suprafeţe, sunt incluse următoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad. Prin Hotărârea nr.1586 din 8 noiembrie2006, hotărâre privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională, s-a declarat Parcul Natural Lunca Mureşului, zonă umedă de importanţă internaţională.

- Complexul piscicol Dumbrăviţa cu o suprafaţă de 413,5 ha, - Lacul Techilghiol cu o suprafaţă de 1462 ha.

Rezervaţiile biosferei au fost definite ca forma de conservare a unor spaţii întinse, terestre, costiere, marine sau îmbinări ale acestora, caracterizate prin biodiversitate şi geodiversitate recunoscute internaţional, în care se desfăşoară activităţi variate după un program care respectă anumite norme şi se află sub suveranitatea statului respectiv. Rezervaţiile biosferei reprezintă esenţa celei mai largi filozofii a conservării, în sensul că protejează natura fără a exclude prezenţa societăţii umane şi a formelor tradiţionale de utilizare a resurselor. Rezervaţiile biosferei au trei funcţii majore:

- conservarea diversităţii naturale şi culturale, - dezvoltarea economică şi socială, - suportul logistic pentru cele mai diverse activităţi.


212

Rezervaţiile biosferei sunt arii protejate, care îmbină conservarea, reprezentând ecosistemele majore ale globului şi dezvoltarea durabilă, servind ca model de dezvoltare pentru medii particulare. Ele formează o reţea mondială pentru cercetarea şi monitorizarea ecologică şi reprezintă zone pentru conştientizare, educaţie şi instruire în domeniul mediului. Rezervaţiile biosferei au o zonare particulară, cu diferite intensităţi ale managementului şi anume:

- zona strict protejată - pentru protecţia strictă a ecosistemelor naturale, care poate fi listată naţional drept categoria I, II, III sau IV IUCN;

- zona tampon - pentru a tampona efectele asupra zonei strict protejate, care poate fi listată naţional drept categoria IV, V sau VI;

- zona de tranzţie - pentru dezvoltarea activităţilor economice într-un mod durabil.

Procedura de desemnare a rezervaţiilor biosferei Ariile protejate declarate la nivel naţional care aparţin uneia din categoriile IUCN, care respectă criteriile de eligibilitate pentru a fi înscrise pe lista rezervaţiilor biosferei sunt înaintate Comitetului Naţional MAB al ţării respective, care le va analiza şi trimite Secretariatului Programului UNESCO - MAB (Paris) pentru aprobarea lor ca rezervaţii ale biosferei. În particular, fiecare rezervaţie a biosferei trebuie să îndeplinească trei funcţii complementare:

- de conservare a biodiversităţii - accentuând conservarea unui eşantion reprezentativ al unor ecosisteme majore;

- de dezvoltare - cu un accent asupra populaţiei umane în cadrul biosferei, subliniind un rol integrator pentru comunităţile locale;

- logistica - realizând combinarea între cercetarea, educaţia, instruirea şi monitorizarea în domeniul conservării.

În prezent, sunt în lume 324 rezervaţii ale biosferei, care formează o reţea mondială, dintre care 127 sunt în Europa. (IUCN, Parks for Life, 1994)

Situaţia în România: România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în

parte condiţiilor fizico-geografice, care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore, zone umede şi unul din cele mai vaste sisteme de deltă ale Europei (Delta Dunării). De asemenea, datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest.

În sfârşit, relativa stabilitate a populaţiei în ultimii 70 de ani, lipsa mecanizării în sectorul forestier şi dezvoltarea economică redusă, au determinat o exploatare mai redusă a resurselor decât în majoritatea altor zone din Europa.

Rezultatul general constă în diversitatea florei şi faunei, inclusiv în existenţa unor populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum şi în existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor; astfel valoarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor măsuri de protecţie a naturii. În România au fost declarate până acum trei rezervaţii ale biosferei, şi anume:

1. Delta Dunării – declarat prin HG 983/1990 şi Legea 82/1993; 2. Parcul Naţional Retezat - declarat la 10 ianuarie 1980; 3. Parcul Naţional Rodna - declarat la 10 ianuarie 1980.


213

Tab. 6.3.3.3. Situaţia ariilor naturale atribuite în custodie de pe teritoriul Regiunii Vest

Nr. crt Denumire Actul de

declarare Tipul ariei protejate Localizare Suprafat

a ariei Custode

Judeţul Arad

1 Dosul Laurului Gurahonţ

Legea 5/2000,

H1/1995 a comisiei de

pe lângă Prefectura

Arad, H 27/2000 a CJ Arad

Rezervaţie botanică

Comuna Gurahonţ , Sat Zimbru

32.2 ha DS Arad

2 Rezervaţia Runcu Groşi

Legea 5/2000,




Rezervaţie forestieră

Comuna Bârzava 261,8 ha DS Arad

3 Poiana cu Narcise Rovina

Legea 5/2000,




Rezervaţie botanică Oraşul Ineu 0.1 ha DS Arad

4 Rezervaţia

Stejarul Pufos de la Cărand

Legea 5/2000

Rezervaţie forestieră

Comuna Cărand 2,10 ha DS Arad

5 Rezervaţia Stârcii de la

Sîc

Legea 5/2000,




Rezervaţie zoologică

Comuna Cărand, Sat

Seliştea 17,8 ha DS Arad

6

Rezervaţia Botanică

Păliurul de la Radna

H 27/2000a CJ Arad

Rezervaţie botanică

Lipova, Cartier Radna

5 ha ONG Condor Club Arad

7 Peştera Sinesie

Legea 5/2000,

Rezervaţie speologică

Comuna Săvârşin 0,1 ha ONG

Speowest


214




8 Peştera

Speologică Duţu

Legea 5/2000,




Rezervaţie speologică

Comuna Săvârşin,

Sat Căprioara

0.1 ha ONG Speowest

9 Arboretul Macea

Legea 5/2000,




Rezervaţie ştiinţifică

Comuna Macea 20,5 ha UVVG Arad

Judeţul Caraş - Severin

10 Pădurea Pleşu HG 2151/2004 forestieră

Comuna Rusca

Montană 1980 O.S.Rusca

Montană

11 Dealul Cărăula HG 2151/2004 mixtă

Comuna Sasca

Montană 123 P.N.Cheile

Nerei-Beuşniţa

12 R.N.Fâneaţa cu narcise Zerveşti

Legea 5/2000 botanică Comuna

Turnu Ruieni 40,00 Primăria Turnu Ruieni

13 R.N. Iardaştiţa Legea 5/2000 forestieră Comuna

Mehadia 501,60 P.N.Domogled-Vl.Cernei

14 R.N. Cheile Rudăriei

Legea 5/2000 mixtă

Comuna Eftimie Murgu

250,00 P.N.Cheile Nerei-Beuşniţa

15 R.N. Pădurea Ezerişel

Legea 5/2000 forestieră Comuna

Ezeris 120,00 P.N.Semenic

-Cheile Caraşului

16 Dăncioanea

HG 2151/2004,

Aceasta conventie de

custodie este

reziliata, si este în curs

mixtă Comuna Băuţar 337 Composesorat

ul Bucova


215

de atribuire noului

custode- Composesoratul Bucova

Judeţul Hunedoara

17

Codrii seculari pe valea

dobrisoarei si prisloapei

L 5/2000 rezervaţie forestieră

comunele Batrana, Cerbal si

Bunila

139,30 Directia Silvica Deva

18 Padurea Pojoga L 5/2000 rezervaţie

botanică comuna

Zam 20,00 Directia Silvica Deva

19 Calcarele de la Godinesti L 5/2000 rezervaţie

naturală mixtă comuna

Zam 6,00 Directia Silvica Deva

20 Cheile Jietului L 5/2000 rezervaţie

naturală mixtă

oras Petrila 10,0 Directia Silvica Deva

21 Cheile

Ribicioarei si Uibarestilor

L 5/2000 rezervaţie

naturală mixtă

comuna Ribita,

respectiv Bulzestii de

Sus


22 Cheile Cernei L 5/2000 rezervaţie

naturală mixtă

comunele Lunca Cernii

de Jos si Toplita


23 Cheile Taia L 5/2000 rezervaţie

naturală mixtă

oras Petrila 2,00 Directia Silvica Deva

24 Calcarele de la Boiu de Sus L 5/2000

rezervaţie naturală mixtă

com. Gurasada 50,00 Directia Silvica

Deva

25 Dealul Colt si

dealul Zanoaga

L 5/2000 rezervaţie botanică

municipiul Deva 78,40 Directia Silvica

Deva

26 Piatra Crinului L 5/2000 rezervaţie botanică

municipiul Petrosani 0,50

Asociatia Schi Turism Montan „Pro-Parang“

27 Calcarele de la Fata Fetii L 5/2000

rezervaţie botanică

comuna Rau de Mori 3,00 Directia Silvica

Deva

28 Magurile Sacarambului L 5/2000


comuna Certeju de

Sus 13,00 Directia Silvica

Deva

29 Padurea Chizid L 5/2000 rezervaţie botanică

mun. Hunedoara 50,00 Directia Silvica

Deva

30 Padurea Bejan L 5/2000 rezervaţie forestieră


Deva

31 Muntele L 5/2000 rezervaţie comunele 5,00 Directia Silvica


216

Vulcan naturală mixtă

Buces si Blajeni (jud. Hunedoara),

comuna Ciuruleasa (jud. Alba)

Deva

32 Padurea Slivut L 5/2000

rezervaţie botanică

oras Hateg 40,00 Directia Silvica Deva

33 Podul Natural de la Grohot L 5/2000 monument al

naturii

com. Bulzestii de

Sus 1,00 Directia Silvica

Deva

34 Calcarele din dealul Magura L 5/2000


comuna Baita 120,00

Asociatia Nonprofit

Clubul Sporturilor Montane

Hunedoara in partaneriat cu Clubul Alpin

Roman-sectia Deva

35 Dealul Cetatii Deva L 5/2000



Deva

36 Cheile Madei L 5/2000 rezervaţie

naturală mixtă

comuna Balsa 10,00

Asociatia de turism montan

„Kogaion“ Orastie

37 Arboretumul Simeria L 5/2000

rezervaţie peisagistică şi dendrologică

oras Simeria 70,00

Institutul de Cercetari si Amenajari

Silvice – sectia Simeria-colectiv

cercetare Simeria

38 Magura Uroiului L 5/2000

rezervaţie geologică

partial oras Simeria, partial

comuna Rapolt

10,00

Asociatia “Abeona” Orastie in

parteneriat cu domnii

Alexandru Cornel si

Alexandru Florin

39 Tufurile

Calcaroase din Valea Bobalna

L 5/2000 rezervaţie geologică

comuna Rapolt 12,50

Asociatia “Abeona” Orastie in

parteneriat cu


217

domnii Alexandru Cornel si

Alexandru Florin

Judeţul Timiş

40 Pajiştea cu narcise Băteşti

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Botanică Făget, Băteşti 20 ha

PRIMARIA ORASULUI

FAGET

41 Arboretumul Bazoş

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Forestieră

Bazoşu Nou-

comuna Remetea

Mare

60 ha ICAS TIMISOARA

42 Sărăturile Diniaş

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Pedologică Comuna Peciu Nou 4 ha

SC CONSELECTR

IFICAREA INSTAL SRL

43 Mlaştinile Murani

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Ornitologică Comuna

Pişchia-sat Murani

200 ha SC OVEG MPS SRL

44 Locul Fosilifer Rădmăneşti

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Paleontologică Comuna Bara 4 ha

DIRECTIA SILVICA

TIMISOARA

45 Mlaştinile Satchinez

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Ornitologică Satchinez, Bărăteaz 236 ha

MUZEUL BANATULUI TIMISOARA

46 Lacul Surduc

Legea nr. 5/2000

H.C.J. nr. 19/1995

Mixtă Fârdea 362 ha CONSILIUL JUDETEAN

TIMIS

47 Parcul Botanic Timişoara

H.C.J. nr. 19/1995 Botanică Timişoara 8 ha

PRIMARIA MUNICIPIULUI

TIMISOARA 6.4. Mediul marin şi costier Nu este cazul

6.5. Starea pădurilor

Pădurea înseamnă viaţă: de la sămînţa abia încolţită în pămîntul reavăn, până la arborii seculari, de la fluturele multicolor, până la uriaşul urs al Carpaţilor. Acest uriaş şi complex organism viu, în necontenită transformare, se regăseşte în majoritatea ecosistemelor naturale. Bogăţia evantaiului faunistic şi floristic al pădurilor este favorizată


218

de poziţia geografică, de varietatea reliefului şi a vegetaţiei, de aspectul climatic, de bogata reţea hidrografică.

6.5.1. Fondul forestier

Fondul forestier naţional cuprinde pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele publice, indiferent de natura dreptului de proprietate. În conformitate cu Codul Silvic, aprobat prin Legea 26/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pădurile, în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, se încadrează în două grupe funcţionale:

- grupa I cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii;

- Grupa a II-a cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie în care se urmăreşte să se realizeze, în principal, masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu.

În tab. 6.5.1. este prezentată situaţia fondului forestier la nivelul Regiunii Vest, defalcată pe cele 4 judeţe componente ale regiunii.

Tab. 6.5.1 Suprafaţă fond forestier în Regiunea Vest:

Nr. crt. Suprafaţă totală fond forestier/

judeţ [ha]

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat Suprafaţă [ha]

Judeul ARAD 1. Direcţia Silvică Arad 124112 ha

2. Ocolul Silvic Privat „Dumbrava” Beliu

10422,7 ha

3. Ocolul Silvic Privat „Zărandul” Târnova

10013 ha

4. Ocolul Silvic Privat „Codrii Iancului” Hălmagiu 11479 ha

5. Ocolul Silvic Privat „Valea Mureşului” Bârzava 8974 ha

6. Ocolul Silvic Privat „Lungu Bălănescu” 5954 ha

7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin Nu s-au prezentat date

8. O.S.Codrii Zărandului

loc.Sebiş

Nu s-au prezentat date

9.

176743,7 ha

S.C. Ocolul Silvic Privat Nadăş S.R.L.

5789,0 ha

Judeţul CARAŞ-SEVERIN


219

10 Direcţia Silvică Reşiţa 325.956 ha 11. Ocolul Silvic Băuţar 11.619 ha 12. Ocolul Silvic Bănia 8.724 ha 13. Ocolul Silvic Caransebeş 17.768 ha 14.

386177 ha

Alţi deţinători 22.110 ha Judeţul HUNEDOARA 15. Direcţia Silvică Deva 178031 ha 16. Ocolul Silvic Valea Orăştiei 11568 ha 17. Ocolul Silvic Ţinutul Pădurenilor 7489 ha 18.

309895 ha

Ocolul Silvic Valea Haţegului 7503 ha Judeţul TIMIŞ 19. Direcţia Silvică Timişoara 83744 ha 20.

90663 ha Ocolul Silvic Privat Stejarul R.A. 7239 ha

(din care 6919 ha în jud. Timiş şi 320 ha în jud. Arad)

Total fond forestier /regiune = 963478,7 ha 6.5.2. Funcţia economică a pădurilor

Funcţia economică a pădurilor este reflectată prin capacitatea acestora de a furniza produse lemnoase şi nelemnoase specifice fondului forestier. În cele două categorii de produse se încadrează: produsele lemnoase rezultate din diferitele tipuri de tăieri (tăieri de regenerare, de îngrijire, produse rezultate în urma calamităţilor, precum şi produse de igenă), arbori şi arbuşti ornamentali, răchită, puieţi, vânatul din cuprinsul fondului forestier, peştele din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier, fructe de pădure, seminţe forestiere, ciuperci comestibile din flora spontană, plante medicinale şi aromatice, răşină şi alte produse.

Reglementarea acţiunilor privind valorificarea produselor pădurii se realizează prin amenajamentul silvic, astfel încât să nu fie afectată buna gospodărire a pădurilor, producţia de lemn şi funcţiile de protecţie ale pădurilor. Situaţia produselor fondului forestier, recoltate şi valorificate în cursul anul 2007, sunt redate în tab. 6.5.2.

Tab. 6.5.2. Funcţia economică a pădurilor

Produse valorificate

Nr. crt.

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat

Masă

lem

noa-

să [m

ii m

3 ]

Puieţi

[nr.]

Sem

inţe

fo

rest

iere

[to

ne]

Plan

te

med

icin

ale,

ci

uper

ci,

fruc

te

de

pădu

re [t

one]

Pom

i de

iarnă

[nr.]

Prod

use

cine

getic

e

Alte

pro

duse

Judeţul Arad

1. D. S. Arad 373200 66530 3,2 6,6 1700 - -

2. O. S. Privat

14860 - - - - - -


220

„Dumbrava” Beliu

3. O. S. Privat

„Zărandul” Târnova

30900 - - - - - -

4. O. S. Privat „Codrii

Iancului” Hălmagiu

34270 10810

00 - - 526 - -

5. O. S. Privat „Valea

Mureşului” Bârzava

26800 - - - - - -

6. O. S. Privat „Lungu Bălănescu”

13900 - - - 3500 - -

7. O. S. Regal

Săvârşin

21600 - - - - - -

Judeţul Caraş-Severin

1 D.S.Reşiţa 616,7 - - 13,5 3.750 100.445,0

2 O.S.Băuţar 19,9 - 2 3 - - - 3 O.S.Bănia 13,2 - - - - - - 4 Alţi deţinători - - - - - - - Judeţul Hunedoara 1 D. S. Deva 287200 - - - 2720 10 - cerb

7 – căprior 28 - capră neagră 4 – urs 100–mistreţ 3 - lup 39 – vulpe 13 - fazan

17,01 tone păstrăv

2 O. S. Valea Orăştiei

25300 30450

1,5 - - - -

3 O.S. Ţinutul Pădurenilor

15223 - - - 401 - -

4 O. S. Valea Haţegului

10600 - - - - - -

Judeţul Timiş Nu s-au furnizat date 6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Volumul de lemn ce se exploatează anual se clasifică în produse principale, secundare şi accidentale. Produsele principale sunt cele ce rezultă în urma tăierilor de regenerare potrivit normelor tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. Produsele secundare ce rezultă în urma aplicării lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor (curăţiri şi rărituri) în conformitate cu normele tehnice privind îngrijirea şi conducerii arboretelor. Produsele accidentale sunt acelea care rezultă în urma doborâturilor şi rupturilor produse de vânt sau zăpadă sau alte calamităţi, precum şi


221

cele rezultate prin defrişări pentru lucrări miniere, hidroenergetice, geologice, petroliere, electrice, drumuri forestiere, linii parcelare, etc. Situaţia masei lemnoase recoltateîn 2008, la nivelul Regiunii Vest este redată în tab. 6.5.3.

Tab. 6.5.3. Masă lemnoasă pusă în circuitul economic

Nr. crt. Judeţ

Masă lemnoasă atribuită agenţilor economici [mii m3]

Masă lemnoasă atribuită populaţiei [mii m3]

Produse principale [mii m3]

Produse secundare [mii m3]

Produse de igienă [mii m3]

1 Arad 41210 13849,5 20400 1100 - 2 Caraş-

Severin 604,7 45,1 562,5 59,1 28,2

3 Hunedoara 41444 7979 278505 38306 16412

4 Timiş volumul total pus în circuitul economic este de 226.400 m3 6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Tab. 6.5.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Nr. crt. Judeţ Zona de câmpie Zona de deal Zona de munte 1 Arad 321468 1148100 918480

2 Caraş-Severin

51078,72 185160,36 83002,92

3 Hunedoara 31299,4 127366,8 151228,8

4 Timiş 25.580 50474 7690

5 Regiunea Vest

429426,12 1511101,16 1160401,72

Din repartiţia pădurilor după formele de relief rezultă că cea mai mare suprafaţă

o deţin pădurile din regiunile de deal, urmate de vegetaţia forestieră din regiunile de munte şi de câmpie. 6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor este urmărită de către Institutul de Cercetări şi

Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene.

În cursul anului 2008, la nivelul judeţului Arad au fost afectate de factorii abiotici 3,1 ha de pădure (Ocolul Silvic Privat „Condrii Iancului” Hălmagiu), iar factorii biotici au afectat o suprafaţă forestieră de 105620 ha gestionate de D.S. Arad

În pădurile judeţului Caraş-Severin în anul 2008 nu s-a întocmit statistica bolilor şi dăunătorilor şi prognoza vătămărilor probabile care s-au produs. Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti nu mai dispune de informaţii statistice la nivel regional şi naţional, cu privire la starea de sănătate a pădurilor, întrucât activitatea de evaluare a pădurilor în reţeaua naţională de sondaje permanente (4x4 km) a fost suspendată.

Arboretele din judeţul Hunedoara sunt în majoritate păduri de amestec şi prezintă o rezistenţă crescută la acţiunea factorilor vătămători naturali biotici şi abiotici. Starea de sănătate a arboretelor este în general bună, acest fapt fiind evidenţiat şi în


222

urma analizei comparative a situaţiei din anii 2007 şi 2008. Ca urmare a lucrărilor de depistare şi prognoză efectuate în anul 2008 de către Direcţia Silvică, în arboretele din judeţul Hunedoara a fost semnalată prezenţa dăunătorilor şi bolilor pe o suprafaţă de 32 ha (faţă de 949,25 ha în anul 2007). În majoritatea suprafeţelor, dăunătorii se află în stare de latenţă (61% din totalul suprafeţei pe care au fost semnalaţi dăunători), densitatea populaţiilor de insecte menţinându-se sub nivelul de la care suprafaţa se consideră infestată. Această situaţie caracterizează principalii defoliatori ai speciilor de răşinoase şi de foioase.

Gradul de infestare sau de vătămare a arboretelor a fost în majoritate foarte slab sau slab (pe 80% din suprafaţa infestată). Principalii dăunători (de prognoză) care au fost semnalaţi în cuprinsul judeţului în anul 2008 sunt cei a căror prezenţă se constată în mod obişnuit în fiecare an şi anume: a) în zona montană, în pădurile formate din specii de răşinoase: defoliatorul Lymantria monacha; gândacii de scoarţă ai molidului (Ips typographus, Pityogenes chalcographus, Ips amitinus) s.a.; în plantaţii - insecta Hylobius abietis; b) în zona de deal şi câmpie, în pădurile alcătuite din specii de foioase: insectele defoliatoare (Tortrix viridana, Lymantria dispar si Geometridae sp), în special în pădurile de stejari. Sporadic, a apărut şi ciuperca foliară Microsphaera abbreviata. Comparativ cu anul anterior, nici în anul 2008 nu s-au produs fenomene care să aibă un impact deosebit din punct de vedere al stării de sănătate a pădurilor (doborâturi), dar, vor trebui menţinute sub supraveghere şi lichidate focarele de dăunători dezvoltate în anii anteriori.

În judeţul Timiş din informaţiile obţinute de la Direcţia Silvică Timişoara, în anul 2008, în fondul forestier s-au produs incendii pe suprafeţe mici, comparativ cu anul 2007: 1 ha la Ocolul Silvic Dobra (în timp ce în anul 2007 au fost afectate 78,6 ha pădure şi 12 ha plantaţii din 8 ocoale silvice

Nu au fost semnalate inundaţii în fond forestier; suprafaţa de pădure afectată de alte cauze a scăzut considerabil. Suprafaţa afectată de uscare în pădurile administrate de DST a fost evaluată în anul 2008 la 3151 ha din care 2947 în păduri de qvercinee.

Lucrările de teren s-au desfăşurat în perioada 15 iulie – 15 septembrie 2008, iar culegerea datelor, la nivelul Ocoalelor şi Direcţiei silvice, în perioada 25 septembrie – 10 noiembrie 2008. Principalii parametrii evaluaţi pentru supravegherea stării de sănătate a pădurilor au fost:

- defolierea; - decolorarea frunzişului coroanelor arborilor; - vătămările fizice, datorate acţiunii diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra

arborilor. 6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

Arborii forestieri formează obiectul principal al preocupărilor din silvicultură. Materialul lemnos se recoltează în momentul când pădurea şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, printr-o intervenţie directă care se numeşte „tăiere principală”. Principalele tipuri de tăieri executate în anul 2007 au fost: tăieri de regenerare, care cuprind: tăieri succesive, tăieri de regenerare în crâng, tăieri de substituiri (refacere a arboretelor slab productive şi degradate), tăieri de conservare; tăieri de regenerare în codru formate din: tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite şi tăieri rase. Aceste lucrări au urmărit:

- creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu, precum şi a producţiei de masă lemnoasă ;


223

- păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor; - conservarea şi ameliorarea biodiversităţii; - sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători. Situaţia suprafeţelor din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri în anul 2008,

la nivelul Regiunii Vest este redată în tab. 6.5.6. Tab. 6.5.6. Situaţie fond forestier în anul 2008

Nr. crt.

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat

Suprafeţe din fondul forestier

parcurse de taieri (ha)

Zone cu deficit de vegetaţie forestier şi

disponibilităţi de împădurire (ha)

Suprafeţe de teren scoase din fondul

forestier pentru alte utilizări (ha)

Judeţul Arad 1. Direcţia Silvică Arad 31894 - 7,3

2. Ocolul Silvic Privat „Dumbrava” Beliu

1950 - 0,7

3. Ocolul Silvic Privat „Zărandul” Târnova

1950 - -

4. Ocolul Silvic Privat „Condrii Iancului” Hălmagiu

- - -

5. Ocolul Silvic Privat „Valea Mureşului” Bârzava

150 - -

6. Ocolul Silvic Privat „Lungu Bălănescu

- - -

7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin

790 - 0,0215

Judeţul Caraş-Severin 1. Direcţia Silvică Reşiţa 28 021 184 9,72 2. Ocolul Silvic Băuţar 345 - - 3. Ocolul Silvic Bănia 273 - - 4. Ocolul Silvic Caransebeş 438 - - 5. Alţi deţinători - - - Jufeţul Hunedoara 1. Direcţia Silvică Deva 8007 - - 2. O.S. Valea Orăştiei 257 - - 3. O.S. Ţinutul Pădurenilor 1355 - - 4. O. S. Valea Haţegului 104 - - Judeţul Timiş 1. Direcţia Silvică Timişoara 13.986 383,35 2 6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Din datele furnizate de Direcţiile Silvice şi Ocoalele Silvice private se constată (tab. 6.5.6.) că zonele cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire fie au suprafaţă mică, fie nu au fost inventariate. 6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

În conformitate cu Codul Silvic, aprobat prin Legea 26/1996, cu modificările şi completările ulterioare, reducerea suprafeţei pădurilor proprietate publică şi privată este interzisă. Fac excepţie solicitările de scoatere din fond forestier pentru construcţii cu destinaţie militară, pentru căi ferate, şosele de importanţă deosebită, linii electrice de înaltă tensiune, mine, forări, sonde şi echipamente aferente acestora, conducte


224

magistrale de transport gaze şi petrol ori pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apă, obiective turistice, pentru care ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice, cu/fără defrişarea pădurii se aprobă potrivit legii.

Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier se face, în general pe bază de schimb. Terenurile preluate trebuie să fie apte a fi împădurite şi echivalente ca bonitate şi suprafaţă. Dacă beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul forestier nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va plăti deţinătorului de teren contravaloarea acestuia, taxa legală pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decît producţia silvică, precum şi contravaloarea pierderii de creştere, dacă terenul este acoperit de pădure.

Transmiterea temporară de terenuri din fondul forestier proprietate publică pentru folosire în alte scopuri decât producşie silvică, cu/fără defrişare, se aprobă potrivit legii.

Din tab. 6.5.6 se constată că, la nivelul Regiunii Vest, cererile de scoatere din fondul forestier au fost în număr redus. 6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008

Pădurea constituie o legătură vie între trecut, prezent şi viitor. Regenerarea pădurilor se realizează atât pe cale naturală cât şi artificială. Purtate de vânt, de apă sau de animale, seminţele asigură derularea procesului de regenerare naturală a pădurii. Odată ancoraţi prin rădăcinile lor, puieţii arborilor de mâine încep o îndelungată luptă pentru supravieţuire.

Regenerarea artificială a pădurilor se realizează prin colectarea şi semănarea seminţelor produse de arbori de certă valoare biologică şi prin creşterea asistată a puieţilor, în solarii şi pepiniere forestiere. Dacă regenerarea naturală a pădurii se realizează fără nici o intervenţie din partea omului, cea artificială (numită şi dirijată), este efectuată conştient, planificat şi consecvent. Aceasta constituie cel mai important act prin care se asigură succesiunea generaţiilor de arbori şi constă în refacerea unei păduri împădurite, exploatate sau distruse din diferite cauze. Situaţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivelul Regiunii Vest în anul 2008 comparativ cu 2007 este redată în tabelul 6.5.9. Tab. 6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate la nivelul Regiunii Vest în anul 2008 comparativ cu 2007:

Suprafeţe de păduri regenerate [ha] Nr. crt. Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat 2007 2008

Judeţul Arad 1. Direcţia Silvică Arad 139 204 2. Ocolul Silvic Privat „Dumbrava” Beliu 30 25 3. Ocolul Silvic Privat „Zărandul” Târnova 68 52 4. Ocolul Silvic Privat „Condrii Iancului”

Hălmagiu 47 48

5. Ocolul Silvic Privat „Valea Mureşului” Bârzava

5 7

6. Ocolul Silvic Privat „Lungu Bălănescu 17 28 7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin - -

Judeţul Caraş-Severin 1. Direcţia Silvică Reşiţa 733 691 2. Ocolul Silvic Băuţar 15 20 3. Ocolul Silvic Bănia 18 4


225

4. Ocolul Silvic Caransebeş 46 61 5. Alţi deţinători 316 26

Judeţul Hunedoara 1. Direcţia Silvică Deva 261 233 2. O.S. Valea Orăştiei 28 18 3. O.S. Ţinutul Pădurenilor 16 26 4. O. S. Valea Haţegului - -

Judeţul Timiş 1. Direcţia Silvică Timişoara 351 448

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Încă de la apariţia şi întinderea lor, pe cea mai mare parte a uscatului planetar, pădurile au exercitat şi vor continua să exercite un rol important în formarea şi conservarea scoarţei terestre, în dinamica formării solului şi frânării proceselor erozionale, în modelarea microclimatului din interiorul şi exteriorul pădurii.

Prin activitatea sa, omul poate crea pădurea, o poate conduce cât mai bine spre ţelul pentru care a creat-o, însă totodată o poate şi distruge. De-a lungul timpului, omul a influenţat permanent starea pădurii, modificându-i compoziţia, consistenţa, structura, întinderea etc.

Presiunile antropice exercitate asupra pădurilor constau în: - reducerea sau distrugerea prin incendiere a pădurilor; - păşunatul în păduri, pe terenurile degradate împădurite şi în perdelele

forestiere de protecţie; - tăierile ilegale de material lemnos; - braconajul; - poluarea industrială; - depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere; - desfăşurarea turismului necontrolat. În judeţul Caraş-Severin, prin fapte săvârşite fără drept, de persoane, s-au tăiat

arbori din fondul forestier domeniu public al statului în volum de 4 302 m3, cele mai mari pagube fiind înregistrate la ocoalele silvice: Rusca Montană, Moldova Nouă, Văliug. În pădurile proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice s-au tăiat arbori forestieri fără drept în volum de 2517 m3.

Prejudicii importante au fost constatate în anul 2008 în urma controalelor efectuate de organele silvice la agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare a lemnului, precum şi la reprimirea parchetelor de exploatare. Prejudiciile constatate la controale şi reprimiri de parchete au constat în arbori tăiaţi ilegal, vătămări produse arborilor prin zdrelirea scoarţei şi ruperea coroanelor la arborii nemarcaţi, destinaţi a rămâne pe picior, eroziuni de sol şi altele. Astfel au fost tăiaţi ilegal arbori în volum de 555 m3 şi s-au produs însemnate pagube prin vătămarea arborilor nemarcaţi.

Presiuni majore se aduc fondului forestier prin desfăşurarea turismului necontrolat, cu deosebire din zonele staţiunii balneo–climaterice Băile Herculane, ca şi din staţiunile climaterice Secu, Crivaia, Muntele Semenic, Poiana Mărului şi Muntele Mic. Prejudiciile ce se aduc biodiversităţii în general constau din parcarea autovehiculelor în locuri nepermise, pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea de deşeuri menajere la întâmplare , degradarea arborilor şi plantelor prin ruperea de flori, de ramuri, recoltări de plante din zone speciale de conservare, scrierea pe arbori,


226

deranjarea prin strigăte a faunei sălbatice, aprinderea de focuri în locuri nepermise şi lăsarea acestora aprinse la plecare etc.

În judeţul Hunedoara nu s-au constatat aspecte negative în modul de gospodărire a pădurilor, lucrările executate în pădure au satisfăcut în cea mai mare măsură necesităţile materiale ale oamenilor şi au îndeplinit în aceeaşi măsură rolul lor de protecţie. Totuşi în cursul anului 2008, au fost tăiaţi ilegal arbori din fondul ocoalelor administrate de Direcţia Silvică Deva, informaţii legate de infracţiuniile şi contravenţiile comise, precum şi volumul de lemn tăiat ilegal sunt prezentate în tabelul 6.5.10.

Tab. 6.5.10. Situaţia tăierilor ilegale în anul 2008 pe raza Direcţiei Silvice Deva

Infracţiuni Contravenţii Nejustificat de personal silvic

Total volum tăiat ilegal Nr.

crt. Ocolul Silvic Nr. Volum

(mc) Valoare

(lei) Nr. Volum (mc)

Valoare (lei)

Volum (mc)

Valoare (lei)

Volum (mc)

Valoare (lei)

1 Baia de Criş 9 50 7356 7 6 563 37 3553 93 11472

4 Dobra 8 74 26603 - - - 43 11873 117 38476 5 Geoagiu 7 41 7284 5 2 174 17 2846 60 10304 6 Grădişte - - - 3 6 660 - - - 660

8 Hunedoara 7 112 30240 30 53 6752 55 6612 220 43604

9 Ilia 1 2 468 4 1 171 31 3619 34 4258 10 Lupeni 4 57 8965 5 5 533 20 3044 82 12542

12 Petroşani - - - 1 1 249 63 8394 64 8643

13 Pui - - - - - - 38 5626 38 5626 14 Retezat - - - 4 4 479 42 5934 46 6413 15 Simeria 3 39 4867 2 2 319 52 6792 93 11978

TOTAL 39 375 85783 61 80 9900 398 58293 754 153976 Braconajul este un aspect relativ des întâlnit în fondurile de vânătoare. În cursul anului 2008 au fost înregistrate 2 cazuri de braconaj (faşă de 9 cazuri - în 2007 şi de 11 cazuri - în anul 2006). Trebuie specificat că aceste fapte au fost sancţionate, potrivit legii, de către Inspectoratul Silvic şi de Vânătoare Deva cu multă eficienţă.

În judeţul Timiş presiunile antropice exercitate asupra fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Timişoara sunt reprezentate în principal de sustragerile ilegale de arbori, păşunatul abuziv, propagarea în pădure a incendiilor de păşune, depozitarea necontrolată de deşeuri, braconajul şi poluarea industrială. Acest din urmă factor actionează cu precădere în zona limitrofă oraşului Timişoara, UP VII Pădurea Verde. Aici poluarea industriala cauzează uscări masive la multe exemplare. Sensibilizarea publicului

În vederea reducerii impactului asupra pădurii au fost întreprinse în anul 2008 un număr însemnat de acţiuni în scopul mediatizării importanţei protejării, protecţiei, conservării şi dezvoltării durabile a pădurilor în consens cu strategia naţională a statului privind asigurarea integrităţii şi conservării fondului forestier naţional. Conştientizarea şi educarea populaţiei, pe grupe de vârsta şi grupuri ţintǎ,în scopul :

- cunoaşterii şi protejǎrii pǎdurii, a florei şi faunei sǎlbatice; - cunoaşterii ariilor naturale protejate din judeţ, care, în cea mai mare parte se

regăsesc, nu întâmplator in fond forestier; - implicarii în măsura mai mare a administraţiei locale în conservarea şi

promovarea ariilor naturale protejate; - practicǎrii unui turism ecologic. În cadrul evenimentului ecologic „Luna Pădurii”, derulat în perioada 15 martie -

15 aprilie 2007, ARPM Timişoara a derulat acţiuni de educaţie ecologică în şcoli,


227

acţiuni de curăţire şi igienizare a pădurilor, acţiuni de plantare puieţi şi de asemenea s-au realizat afişe şi pliante privind importanţa protejării pădurilor.

Două acţiuni s-au derulat în mediul preşcolar fiind axate pe educaţie ecologică, concurs de desene pe tematica “Copiii-Prietenii naturii„ combinate cu acţiuni de plantare puieţi. De asemenea în cadrul Programului naţional de responsabilitate socială „Milioane de oameni, milioane de copaci”, s-a derulat o acţiune de plantare puieţi sub genericul “mai mulţi arbori – un mediu mai curat” , cu material săditor oferit de Direcţia Silvică Timişoara. Nu au lipsit acţiunile de ecologizare, derulate împreună cu APM Timiş, Selgros Timişoara şi Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timişoara.

APM Caraş-Severin, în cadrul ”Lunii Pădurii” în perioada 15 martie – 15 aprilie 2008 a realizat un număr de 4 emisiuni pe postul de televiziune locală Banat TV cu privire la starea de sănătate a pădurilor, importanţa lucrărilor silvice pentru gospodărirea mai bună a pădurilor, valorificarea durabilă a resurselor pădurii etc. De asemenea s-au realizat 10 emisiuni pe postul de radio Reşiţa şi radio Timişoara pe probleme de gospodărire a fondului forestier şi s-a publicat o foaie volantă în care s-au făcut publice acţiunile întreprinse de silvicultori în domeniul regenerării pădurilor, a reconstrucţiei ecologice a unor terenuri degradate, precum şi cu privire la respectarea regulilor silvice la exploatarea lemnului. Pentru conştientizarea şi sensibilizarea publicului s-au tipărit şi difuzat un număr 700 de calendare, afişe şi pliante privind diferite aspecte pe linie de protecţie a biodiversităţii, cu deosebire din ariile naturale protejate .

La nivelul judeţului Hunedoara, în anul 2008, s-au derulat acţiuni de sensibilizare a publicului, la acestea participând şi APM Hunedoara. S-a furnizat material săditor, de către DS Deva persoanelor fizice şi juridice interesate, cu asigurarea asistenţei tehnice de specialitate gratuite de către personalul silvic. Au fost implicaţi elevi, locuitori din mediul rural şi ONG-uri la plantarea puieţilor în zonele stabilite de comun acord cu ocoalele silvice, la conferinţe, mese rotunde pe tema: Rolul şi importanţa pădurilor, cunoaşterea legislaţiei silvice, prezentări de casete video cu “Aspecte din silvicultură”, drumeţii pentru cunoaşterea frumuseţii judeţului, cunoaşterea speciilor forestiere, a lucrărilor silvice necesare regenerării pădurii. S-a realizat mediatizarea importanţei pădurilor pe posturile de televiziune naţionale şi locale.

În judeţul Timiş, personalul APM Timiş a derulat o campanie de informare privind importanţa protecţiei mediului, cu accent pe rolul vegetaţiei forestiere şi a posibilităţilor de refacere a mediului înconjurător prin acţiuni concrete – în cadrul ”Lunii Pădurii” în perioada 15 martie – 15 aprilie 2008.

De asemenea, pentru a conştientiza populaţia de pericolul ecologic pe care îl reprezintă presiunea antropică asupra pădurii, personalul silvic a amplasat panouri de propaganda silvică, bariere pe traseele cele mai frecventate si au fost amenajate locuri pentru odihnă. 6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Pădurea, prin cele două funcţii de protecţie şi producţie, contribuie activ la protecţia mediului ambiant. Funcţia de protecţie se manifestă prin:

- Participarea pădurii la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin concentrarea în fitomasă a atomilor veniţi din atmosferă, din apă, din roca dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel cu excepţia zonei de stepă, solul s-a format sub pădure.

- Pădurea favorizează înmagazinarea apei, prevenind formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor,


228

împiedicând producerea inundaţiilor. În zonele cu relief accidentat contribuie la reglarea debitului izvoarelor şi la ameliorarea calităţii apei, influenţând în mare măsură potenţialul hidroenergetic.

- Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solurilor forestiere, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate urmările lor păgubitoare asupra mediului şi economiei în ansamblu.

- Apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci.

- Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic. Sub acest aspect, pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă în reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid de carbon, iar printr-o serie de substanţe pe care le degajă (fitoncid) distruge microorganismele, împiedicând întinderea unor boli infecţioase.

- Remarcabil şi inegalabil este, de asemenea, rolul igienic, estetic recreativ, turistic şi social-politic exercitat de pădure.

- Pădurea creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice, psihice şi intelectuale. Ea îndeplineşte astfel o importantă funcţie urbanistică, antipoluantă, sanitară şi peisagistică.

- Pădurea are un important rol antipoluant în cazul poluării fonice şi chimice.

Funcţia de producţie constă în furnizarea de material lemons, vânat, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, puieţi, seminţe forestiere şi alte produse. Pădurea a exercitat din totdeauna ambele funcţii, în prezent acestea fiind puse în operă prin amenajamente silvice care stabilesc funcţia pe care trebuie să o îndeplinească pădurea şi măsurile de gestionare durabilă, astfel ca funcţia stabilită să se realizeze la un nivel optim.

6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Omul prin activităţile sale, în timp, a dus la apariţia unor dezechilibre în mediu. Acestea s-au manifestat prin poluarea aerului, apelor de suprafaţă şi subterane, solului.

Prin activitatea sa, omul poate crea pădurea, o poate conduce cât mai bine spre ţelul pentru care a creat-o, însă totodată o poate şi distruge. De-a lungul timpului, omul a influenţat permanent starea pădurii, modificându-i compoziţia, consistenţa, structura, întinderea etc.

Presiunile antropice exercitate asupra pădurilor constau în: - reducerea sau distrugerea prin incendiere a pădurilor; - păşunatul în păduri, pe terenurile degradate împădurite şi în perdelele

forestiere de protecţie; - tăierile ilegale de material lemnos; - braconajul; - poluarea industrială; - depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere; - desfăşurarea turismului necontrolat.

La nivelul ariilor protejate din judeţul Arad în anul 2008, nu au fost semnalate infracţiuni care să genereze un impact antropic negativ asupra biodiversităţii din cadrul acestora.

În cursul anului 2008 au fost supuse analizei şi solicitate din partea APM Hunedoara de aprobări pentru proiecte în vederea desfăşurării unor activităţi economice în siturile Natura 2000 (Defileul Mureşului Inferior, Cheile Cernei, Strei-


229

Haţeg). Pentru fiecare caz s-au solicitat studii de evaluare a impactului asupra cadrului natural şi s-au impus condiţii speciifice pentru a diminua pe cât posibil efectele negative asupra habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatice de interes comunitar şi naţional din zonă.

La nivelul judeţului Caraş-Severin Presiuni cu impact negativ asupra ecosistemului şi a diversităţii biologice sunt exercitate prin degradarea terenurilor urmare a excavaţiilor şi a stocării sterilului fără a fi urmate de lucrări de reconstrucţie ecologică în activităţile de exploatare a resurselor minerale, în cariere de suprafaţă sau prin exploatări subterane, din zonele Moldova Nouă şi Ruschiţa.

Turismul necontrolat practicat intens în judeţul Caraş -Severin cu deosebire în zona balneo-climaterică Băile Herculane şi a staţiunilor climaterice Crivaia, Semenic, Trei Ape incluse şi în parcuri naţionale, creează impact negativ de intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, neliniştirea speciilor de animale, degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum şi prin campări şi focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri menajere oriunde şi oricum, etc.

Biodiversitatea în judeţul Caraş Severin, în unele zone, prezintă sensibilitatea ridicată datorită presiunii antropice dar în ceea mai mare parte se menţine într-o stare favorabilă de conservare în ariile protejate unde activităţile sunt reglementate şi în cea mai mare parte sunt respectate

Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură din care flora şi fauna sălbatică ocupă un loc important ceea ce va duce implicit la asigurarea în condiţii mai bune a măsurilor de protecţie şi conservare a acestora. În judeţul Timiş, în 2008, au fost efectuate un număr de 10 controale în teren de către personalul Compartimentului Protecţia Naturii Protecţie sol/Protecţie subsol din cadrul A.P.M. Timiş împreună cu GNM – CJ Timiş, constatându-se următoarele presiuni asupra siturilor protejate:

- rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice (pescuit, acces cu bărci, construcţii de locuinţe de vacanţă, turism neorganizat, amenajări hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, recoltări stuf, tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă, cosit, incendieri);

- rezervaţiile forestiere ameninţate datorită lipsei amenajarilor necesare, pierderi cauzate de boli şi dăunători, turism neorganizat, depozitare necontrolată de deşeuri;

- rezervaţiile botanice ameninţate de păşuntul excesiv, recoltarea speciilor protejate din flora şi fauna sălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;

- rezervaţiile pedologice ameninţate de păşuntul excesiv, eroziunea solului, depozitare necontrolată de deşeuri;

- rezervaţie paleontologică ameninţată de eroziunea solului datorată intensificării proceselor de levigare.

6.7. Biosecuritatea

Biosecuritatea reprezintă totalitatea măsurilor luate pentru a reduce sau a elimina riscurile potenţiale ce pot apărea ca o consecinţă a utilizării organismelor modificate genetic, care ar putea avea efecte adverse asupra sănătăţii umane şi asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice.


230

6.7.1. Reglementări în domeniul biosecuritaţii

Începând cu anul 1999 România dezvoltă un sistem pragmatic şi transparent de reglementări precum şi capacităţi instituţionale în domeniul organismelor modificate genetic, prin publicarea OUG 49/2000 aprobată cu modificările şi completările prin Legea 214/2002.

Legislaţia de mediu în domeniul biosecurităţii: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 49/2000 este primul act legislativ care

reglementează regimul de obţinere testare, utilizare şi comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. După doi ani, bazându-se pe noua experienţă achiziţionată în domeniu a UE dar şi a României, această ordonanţă a fost completată şi amendată prin publicarea Legii 214/2002;

LEGEA nr. 214/2002 pentru aprobarea OG nr.49/2000 privind regimul de obţinere testare, utilizare şi comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea;

ORDINUL MAPDR nr. 550/2002 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, ce cuprinde Norme Metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu pe etichetare în cazul alimentelor obţinute din OMG sau care conţin aditivi sau arome modificate genetic ori obţinute din OMG;

ORDINUL MAPDR nr. 462/2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic;

ORDINUL MMGA nr. 727/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor medicinale de uz veterinar, ce prezintă conţinutul cererii pentru autorizarea unui produs medicinal veterinar modificat genetic;

LEGEA nr. 161/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere;

HOTĂRÂREA GUVERNAMENTALĂ nr. 1719/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor;

LEGEA nr. 215/2004 pentru aprobarea OG nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare;

ORDINUL MMGA nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea Planului de monitoring;

ORDINUL MMGA nr. 923/2005 privind formularul de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a OMG, ca atare sau în produse;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi a hranei pentru animale obţinute din OMG;

ORDINUL MMGA nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic;

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;

HOTĂRÂRE nr. 49/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.946/2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic;


231

ORDINUL MMDD nr. 55/2007 pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei către Comisia Europeană;

ORDINUL MMDD nr.1829/2007 pentru aprobarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic;

ORDINUL MMDD nr. 466/2008 pentru stabilirea componenţei nominale a Comisiei pentru Securitate biologică;

ORDINUL MMDD nr. 98/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru Securitate Biologică;

LEGEA nr. 3/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a OMG.

ORDINUL nr. 973/2880 privind înfiinţarea Registrului activitaţilor de utilizare în condiţii de izloare a microorganismelor modificate genetic.

6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

Autoritatea naţională competentă, responsabilă pentru primirea notificărilor referitoare la utilizarea organismelor modificate genetic, în conformitate cu Ordonanţa Guvernamentală nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 214/2002, este Ministerul Mediului.

6.7.2.1. Cadrul instituţional

În România cadrul instituţional este asigurat de următoarele autorităţi: - Ministerul Mediului(MM), ca autoritatea responsabilă cu emiterea

autorizaţiilor/acordurilor şi controlul activităţilor reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.

- Comisia pentru Securitate Biologică, ca autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de către MMDD. Componenţa CSB precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia sunt reglementate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 98/2008;

- Ministerul Sănătăţii - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţiile

de Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, realizeză autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;

- Autoritatea Naţională Sanitar –Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rol în inspecţia şi controlul cultivatorilor de plante modificate genetic;

- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. 6.7.2.2. Procedura de autorizare

Înainte de introducerea în mediu sau pe piaţă a unui OMG, orice persoană juridică, trebuie să prezinte o notificare la MM, prin care să solicite obţinerea acordului şi/sau autorizaţiei privind activităţile care implică OMG. După primirea notificării, MM, pe


232

baza informaţiilor cuprinse în dosarul tehnic, poate să începă procedura de autorizare, care constă în:

- informarea şi consultarea publicului cu privire la notificarea primită - consultarea CSB - solicitarea avizelor autorităţilor publice centrale pentru agricultură, sănătate,

siguranţa alimentelor, protecţia consumatorilor. MM nu poate emite autorizaţia pentru intoducerea deliberată în mediu a unei plante de cultură modificată genetic făra ca aceasta să fie testată şi omologată de Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS). După primirea avizelor de la CSB şi celelate autorităţi implicate, precum şi după consultarea publicului, MM emite Acordul de import şi Autorizaţia privind activităţile care implică OMG. Titularii acordurilor de import pentru OMG şi ai autorizaţiilor privind activităţile cu OMG au obligaţia să se conformeze cerinţelor legale privind asigurarea trasabilităţii, etichetării, monitorizării şi să raporteze autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi altor autorităţi, dupa caz, rezultatele activităţii conform legislaţiei specifice în vigoare. 6.7.2.3. Evaluarea riscurilor

Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG ce le poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere.

Evaluarea trebuie realizată pentru a stabili dacă este necesară sau nu dezvoltatrea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, se vor preciza cele mai bune metode de aplicare a acestuia.

Procedura este reglementată prin Ordonanţa de Guvern nr. 49/2000, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 214/2002, care transpune Directiva 2001/18/EC.

6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

În conformitate cu O.U.G. nr. 49/2000, aprobată cu completări şi modificări prin Legea 214/2002, activităţile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de monitorizare asupra potenţialelor efecte negative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător. Activitatea de monitorizare se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere deliberată în mediu sau pe piaţă a organismelor modificate genetic. Datele colectate în urma monitorizării oferă noi informţii privind impactul introducerii unui nou organism modificat genetic în mediu sau pe piaţă. Dacă apar astfel de date noi , acestea trebuie să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului. PLANUL DE MONITORIZARE Obiectivele planului de monitorizare constau din:

- confirmarea faptului că existenţa şi impactul oricăror posibile efecte negative ale utilizării organismelor modificate genetic, evidenţiate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului sunt corecte sau nu sunt corecte;

- observarea apariţiei altor efecte negative ale utilizării organismelor modificate genetic asupra sănătăţii imane şi asupra mediului, care nu au fost anticipate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.


233

În acord cu Legea nr. 214/2002, planul de monitorizare trebuie să fie în conformitate cu următoarele cerinţe:

- să fie detaliat pentru fiecare caz, pe baza studiului de evaluare a riscurilor asupra medilui;

- să ţină seama de caracteristicile organismului modificat genetic, de condiţiile în care acesta va fi introdus;

- să includă în planul general de supraveghere a efectelor negative neanticipate şi evidenţa efectelor negative identificate în studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului ;

- să faciliteze observaţii referitoare la efectele asupra sănătăţii umane şi asupra mediului ;

- să prevadă stabilirea responsabilului / responsabililor cu realizarea sarcinilor prevăzute în planul de monitorizare;

- să prevadă stabilirea mecanismelor de identificare şi confirmare a oricăror efecte negative asupra mediului şi sănătăţi umane observate şi aplicarea măsurilor necesare protecţiei oamenilor şi a mediului.

Ordinul MMDD nr. 606/2005 aprobă Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă. Acest ordin transpune integral Decizia Comisiei nr.2003/701/CE, şi conţine proceduri clare:

- pentru fiecare notificare va fi transmis un raport final sau un raport final şi unul intermediar de monitorizare ,după caz;

- raportul final trebuie transmis după ultima recoltare a plantelor superioare modificate genetic;

- raportul final de monitorizare post – introducere se transmite după finalizarea monitorizării post-introducere;

6.7.3. Etichetarea şi trasabilitatea OMG

Conform H.G. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic, etichetarea şi trasabilitatea OMG se face astfel:

- în prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din organisme modificate genetic sau care conţin astfel de organisme, inclusiv în vrac, operatorii trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt transmise în scris operatorului care primeşte produsul:

- produsul conţine sau este constituit din OMG; - codul/codurile unice de identificare atribuit/atribuite acestor OMG. Pentru produsele constituite din/sau conţinând OMG, operatorii trebuie să se

asigure că: - pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie să

fie înscrisă pe etichetă menţiunea „Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau menţiunea „Acest produs conţine «numele organismului/organismelor» modificat/modificate genetic";

- b) pentru produsele nepreambalate, oferite consumatorului final, menţiunea „Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau menţiunea „Acest produs conţine «numele organismului/organismelor» modificat/ modificate genetic" trebuie să apară pe un afiş, care să însoţească expunerea la vânzare a produsului.


234

Trasabilitatea OMG reprezintă capacitatea de a urmări OMG şi produsele provenite din OMG în toate stadiile introducerii pe piaţă a acestora în cadrul lanţurilor de producţie şi de distribuţie

6.7.4. Controlul implementării legislaţiei

Controlul implementării legislaţiei este de o importanţă deosebită pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcţionarea unui corp de inspecţie de biosecuritate şi a unor laboratoare acreditate în detectarea şi cuantificarea OMG, sunt condiţii esenţiale pentru organizarea unui sistem funcţional în acest domeniu.

Autorităţile cu respnsabilităţi de inspecţie şi control în domeniul biosecurităţii sunt:

- MM prin Garda Naţională de Mediu (GNM) şi agenţiile locale pentru protecţia mediului care asigură suportul tehnic

- MADR prin Direcţiile Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în atribuţiile cărora intră controlul culturilor comerciale de plante superioare modificate genetic (PSMG), evidenţa agenţilor economici care cultivă PSMG

- ANSVSA, urmăreşte aplicarea cerinţelor privind asigurarea trasabilităţii alimentelor şi a hranei pentru animale obţinute din OMG

- ANPC, urmăreşte aplicarea cerinţelor referitoare la etichetarea produselor obţinute din OMG, în vederea informării corecte, complete şi precise a consumatorilor.

Pentru asigurarea funcţionării sistemului de control al organismelor modificate genetic şi coordonarea adecvată a activităţilor de catre autorităţile competente a fost incheiat un protocol de colaborare între Ministerul Agriculturii şi Dezvltării Rurale, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Garda Naţională de Mediu, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

6.7.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic în Romania Fermierii români au cultivat peste 10.000 de hectare cu porumb modificat genetic MON 810 în anul 2008, astfel suprafaţa cultivată cu porumb modificat genetic s-a triplat faţă de anul 2007. Suprafaţa cultivată a fost autorizată de către Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, conform legislaţiei în vigoare. Din categoria organismelor modificate genetic, singura plantă care este autorizată în România este porumbul modificat genetic MON 810, rezistent la Sfredelitorul porumbului. Judeţul Arad nu deţine date referitoare la acest subcapitol şi nici Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală nu deţine date referitoare la suprafeţele cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic. În judeţul Caraş-Severin, nu există suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic. În judeţul Hunedoara nu exista suptafeţe cultivate cu plante modificate genetic. La nivelul judeţului Timiş in anul 2008 s-au infiinţat culturi de porumb OMG conform datelor din tabelul 6.7.5.1 :


235

Tab.6.7.5.1Culturi porumb OMG – judeţul Timiş

NR. CRT.

DENUMIRE CULTIVATOR

SUPRAFATA CULTIVATA

ha

SUPRAFATA RECOLTATA

ha PRODUCTIA OBTINUTA(t)

PRODCUŢIA LIVRATĂ (t)

STOC (t)

1 SC MAXCENTER SRL 72,8 72,8 97,26 97,26 0

2 SC

MEGACONSTRUCT SRL

210,7 210,7 612 siloz 612 siloz 0

60,020 60,020 273,62 siloz 273,62 siloz 0 3 SC MAXAGRO SRL 141,540 141,540 187 187 0

4 SC SEMISLAND COMPANY SRL 45,0 45,0 247 247 0

5 SC POMITIM SRL 0 0 0 0 0

6 SC AGROMEC BULGĂRUŞ SRL 34,0 34,0 158,74 158,74 0

7 SC ADY SYNG SRL 36,0 Nerecoltat 0 0 0

8 JURCUT IOAN 80,0 80 250 0 250

9 STANCOV UROS 50,0 50 120 70 50

10 MIHA TRAIAN 18,0 18 51 51 0

11 SC TISCO ROMENA SRL 3,0 3 32,485 0 32,485

12 SC

MEGACONSTRUCT SRL

93,0 Desfiinţat 0 0 0

13 SCDA LOVRIN 0,088 Desfiinţat 0 0 0

14 USAMVB TIMIŞOARA 0,018 Nedesfiinţat 0 0 0

15 SCDA LOVRIN 0,112 Desfiinţat 0 0 0

16 USAMVB TIMIŞOARA 0,112 Nedesfiinţat 0 0 0

TOTAL 844,39 715,060

1143,485 885,62 SILOZ

811,00 885,62 SILOZ

332,485

6.7.6. Coexistenţa

Coexistenţa se referă la abilitatea fermierilor de a face o alegere practică între agricultura convenţional-ecologică sau cea care utilizează OMG, îndeplinind obligaţiile legale de etichetare şi/sau standarde de puritate. Abilitatea de a menţine diferite sisteme de producţie agricolă este o precondiţie pentru furnizarea unui înalt nivel de alegere a consumatorului. Conceptul de coexistenţă este legat de potenţialele pierderi economice şi impactul amestecării producţiei modificate genetic cu cea nemodificată genetic şi cele mai potrivite măsuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea.

Comisia Europeană consideră că măsurile de coexistenţă trebuie dezvoltate şi implementate de Statele Membre. Conform Recomandării Comisiei nr. 556/2003, măsurile de coexistenţă trebuie să fie: eficiente, specifice fiecărei culturi, să dea


236

prioritate măsurilor de management al fermelor şi să se bazeze pe practicile existente de separare, de exemplu cele privind seminţele.

Fermierii care cultivă plante modificate genetic trebuie să aibă în vedere următoarele:crearea unor zone tampon, eşalonarea în timp a semănatului, pentru prevenirea impurificării prin polenizare încrucişată a culturilor ecologice sau convenţionale aparţinând proprietarilor de terenuri situate în vecinătatea culturilor modificate genetic; luarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau convenţionale pe parcursul operaţiunilor de recoltare, transport, depozitare şi condiţionare a producţiei obţinute din culturile modificate genetic; depozitarea separată a producţiei, curăţarea maşinilor de semănat, a instalaţiilor de condiţionare, a mijloacelor de transport, conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind producerea seminţelor.

Direcţiile Agricole pentru Dezvoltare Rurală (DADR) sunt obligate să pună la dispoziţia cultivatorilor care dovedesc un interes legitim pentru prevenirea impurificării culturilor ecologice sau convenţionale, informaţii referitoare la tipul de agricultură practicat de proprietarii terenurilor cu care se invecinează. În cazul impurificării dovedite cu OMG a culturilor convenţionale sau ecologice, cultivatorii afectaţi vor depune plăngere, în scris, la instanţele competente de drept comun.

Analizele pentru stabilirea gradului de impurificare vor fi făcute de laboratoarele acreditate din ţară sau din Uniunea Europeană.

6.7.7. Perspective

Crearea, experimentarea si utilizarea organismelor modificate genetic, prin folosirea tehnicilor biotehnologiei moderne, sunt probleme de mare actualitate pe plan internaţional.

Întrucât domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, se impune dezvoltarea cercetării în domeniul biotehnologiilor pentru ca România să se ridice la nivelul ţărilor din regiune. Nevoia capacităţii de cercetare este impusă de presiunea exercitată tocmai de dezvoltarea fără precedent a acestor tehnologii la nivel mondial, şi cu precădere în spaţiul European. Folosirea instrumentelor biotehnologiei moderne poate constitui unul din factorii importanţi pentru dezvoltarea sistemelor socio- economice, cu condiţia aplicării cu stricteţe a principiului precauţiei, prin luarea în considerare a unor posibile efecte adverse asupra diversităţii biologice şi asupra sănătăţii umane.


237

CAPITOLUL 7. DEŞEURI

7.1. Date generale. Cadru legislativ Directiva Cadru privind deşeurile (75/442/CEE) adoptată iniţial în 1975 pentru a furniza cadrul pentru o gestionare eficientă a deşeurilor în UE a fost amendată prin Directiva 91/156/CEE. Datorită complexităţii la care se ajunsese în ultimii ani Comisia Europeană a luat hotărârea de a „codifica” Directiva Cadru privind deşeurile. Codificarea este procesul prin care texte legale revizuite de mai multe ori sunt transpuse într-unul singur, înlocuind toate versiunile precedente. Astfel, a apărut Directiva 2006/12/CE privind deşeurile. În noiembrie 2008 a fost aprobată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (Directiva 2006/12/CE împreună cu Directivele 75/439/EEC referitoare la eliminarea uleiurilor uzate şi 91/689/EEC referitoare la deşeuri periculoase). Directiva 2008/98/CE va intra în vigoare la 12.12.2010.

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor (prevenirea apariţiei deşeurilor – pregătirea reutilizării - reciclare – alte operaţiuni de valorificare, ex. energetică - eliminarea deşeurilor (în principal prin depozitare).

Directiva 2008/98/CE simplifică cadrul legislativ existent în domeniul gestionării deşeurilor prin:

- abrogarea Directivei 91/689/CEE privind deşeurile periculoase şi includerea de prevederi referitoare la aceste tipuri de deşeuri ca o consecinţă a necesităţii îndepărtării unor dispoziţii învechite, modificării anumitor dispoziţii referitoare la manipularea/deţinerea deşeurilor periculoase stabilite în Directiva 91/689/CEE în vederea unei mai mari clarităţi a textului; cât şi pentru clarificarea modului de aplicare al interdicţiei de amestecare a deşeurilor stabilite în Directiva 91/689/EEC şi a derogărilor de la această interdicţie care în plus ar trebui să satisfacă condiţia cu cele mai bune tehnici disponibile, în consecinţă

- abrogarea Directivei 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate dispoziţiile relevante fiind incluse în noua directivă. Gestionarea uleiurilor uzate trebuie să fie efectuată în conformitate cu ordinea de priorităţi a ierarhiei deşeurilor şi trebuie acordată prioritate opţiunilor care oferă cele mai bune rezultate globale din punct de vedere al protecţiei mediului.

Această Directivă impune adoptarea de măsuri energice în sensul favorizării opţiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara noastră este depozitarea deşeurilor. Aceasta presupune prevederi în domeniul prevenirii (adoptarea de indicatori pentru monitorizarea prevenirii, adoptarea unei politici de ecodesign, stabilirea de obiective de prevenire prin aplicarea celor mai bune practici, etc.) şi în domeniul reciclării deşeurilor.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii.

Legea cadru care reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în România este Legea nr. 27/2007 care aprobă Ordonanţai de Urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor.


238

Prin acest act legislativ sunt stabilite responsabilităţile privind gestionarea deşeurilor de la generare la eliminare, obiectivele prioritare în domeniul gestionării deşeurilor, obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean precum şi competenţele privind elaborarea şi aprobarea acestora.

În acest context a fost finalizat şi aprobat prin HG 1499 din 21 decembrie 2006 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest.

În cursul anului 2007 a început elaborarea/revizuirea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor de către Consiliile judeţene.

Planurile de gestionare a deşeurilor constituie suportul pentru accesarea finanţării din fonduri comunitare pentru proiectele din domeniul gestionării deşeurilor.

Cele mai importante obiective vizate sunt: - extinderea colectării deşeurilor in zonele rurale nearondate unor servicii de

salubritate, - închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică, - realizarea infrastructurii necesare gestionării deşeurilor (centre de colectare,

staţii de sortare, staţii de transfer, instalaţii de compostare, instalaţii de tratare mecano-biologică, depozite conforme)

- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite, - atingerea ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente

electrice şi electronice, vehicule scoase din uz. Anual, Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului inventariază operatorii economici care produc, depozitează, reciclează şi incinerează deşeuri, precum şi cantităţile de deşeuri aferente activităţilor acestora. Această inventariere se desfăşoară conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

Procesul de monitorizare al implementării PRGD s-a realizat pentru anii 2007 şi 2008 şi s-a concretizat printr-o primă variantă a Raportului de Monitorizare elaborată în ianuarie 2009 şi aflată în prezent în stadiul de completare şi finalizare. Raportul anual de monitorizare va fi publicat pe pagina de internet a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara (www.arpmv5.ro). Raportul de monitorizare nu recomandă revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest.

7.2. Deşeuri municipale

Deşeuri municipale şi asimilabile sunt totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Cantităţile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieţe, din grădini şi spaţii verzi). Evoluţia cantităţilor de deşeuri gestionate la nivelul localităţilor urbane si rurale din Regiune, conform raportărilor statistice ale agenţilor de salubrizare, este prezentată în tabelul următor:

http://www.arpmv5.ro


239

Tab. 7.2.1.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2003 – 2007 în Regiunea Vest, tone Nr.

crt.

Tipuri principale de

deşeuri

2003 t

2004 t

2005 t

2006 t

2007 t

1

Deşeuri municipale

şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care :

714870,1 794375,2 720315,9 697216,3 738984

1.1

Deşeuri menajere

colectate în amestec de la

populaţie

383135,5 432443,0 391936,5 377799,0 411323

1.2

Deşeuri asimilabile colectate în amestec din

comerţ, industrie, instituţii

179262,3 209282,0 196470,4 194418,0 184613

1.3

Deşeuri menajere colectate

separat, din care

2638,3 9287,3 1484,0 1657,1 1206

-hârtie şi carton 1277,9 5629,0 304,1 1254,0 680

-sticlă 40,8 94,0 0,6 3,2 0 -plastic 107,6 592,5 502,4 260,8 489 -metal 1076,9 42,8 586,3 10,1 10

-

biodegradabile

100,0 1440,0 0 42,0 0

-altele 35,0 1488,0 90,6 87,0 10

1.4 Deşeuri voluminoase 2499,0 3216,9 62,0 118,2 20467

1.5 Deşeuri

generate si necolectate

149834,0 140146,0 140056,0 123224,0 121392

2 Deşeuri din

servicii municipale

51143,7 55735,0 71698,0 71796,0 88178

2.1 Deşeuri din grădini şi parcuri

13772,7 12511,0 14204,0 16041,0 19189

2.2 Deşeuri din piete 7892,0 9141,0 10689,0 8380,0 6691

2.3 Deşeuri stradale 29479,0 34083,0 46805,0 47375,0 62298

3 Deşeuri din construcţii şi demolari

14403,0 5416,0 13355,0 27249,5 40997


240

4 Alte deşeuri 4956,0 3076,1 3826,7 2933,7 2347,4

TOTAL deşeuri generate

785372,8

858602,3

809195,6

799195,5

870506,4

Total deşeuri generate 2003-2007 4122872,6

Cantităţile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat luându-se în considerare coeficienţii de generare a deşeurilor de 0,9 kg/loc/zi în mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi în mediu rural.

Numărul populaţiei care nu a beneficiat in 2007 de servicii de salubritate în mediul urban este de 153400 iar în mediu rural este de 471488.

Fig. 7.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în Regiunea Vest în

perioada 2003 – 2007

Comparând situaţia pe judeţe, rezultă că generarea deşeurilor este direct proporţională cu numărul populaţiei. Cantităţile raportate de operatori sunt influenţate şi de modul de înregistrare la eliminare, de facilităţile de cântărire existente.

Tab. 7.2.1.2 Cantităţile de deşeuri generate în anul 2007, pe judeţe

Judeţul Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiunea

Vest Cantitatea de

deşeuri generată,

tone

210841 155967,4 189748 313950 870506,4

% din totalul pe Regiunea

Vest 24,24 17,91 21,79 36,06 100

În graficul următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale generate, pe judeţe.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2003 - 2007

2003 2004 2005 2007 2006

785373 870506,4 799195 809195 858602

0 200000 400000 600000 800000

1000000

anul

tone/an


241

Fig.7.2.1.2. Grafic comparativ privind cantităţile de deşeuri generate în judeţele Regiunii Vest

Comparând situaţia deşeurilor generate în fiecare judeţ al Regiunii rezultă că în

anul 2007 cele mai mari cantităţi de deşeuri de tip municipal au fost generate în judeţul Timiş.

Cantitatea anuală de deşeuri municipale generată pe cap de locuitor a avut o evoluţie descendentă pentru Regiunea Vest, după cum rezultă din tabelul următor:

Tab. 7.2.1.3 Evoluţia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an

Anul UM 2003 2004 2005 2006 2007 Populaţia locuitori 1946647 1939514 1930458 1927229 1923532

Cantitatea de deşeuri generată tone 714870 794375 720315 785419,7 851541

Indicatorul de generare tone/loc 0,367 0,409 0,373 0,362 0,439

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

2003 2004 2005 2006 2007

IG

Fig. 7.2.1.3 Evoluţia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an

Cantităţile de deşeuri generate în 2007 în judeţe

210841 155967,4

189748

313950

0 50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

Arad Caraş- Severin

Hunedoara Timiş

tone/an


242

Tab. 7.2.1.4 Compoziţia medie a deşeurilor menajere în Regiunea Vest în anul

2007, %

TIPUL DEŞEULUI

JUDEŢUL

Hârtie-carton

%

Sticlă

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Deşeuri biodegradabile

%

Altele

%

Total

% Arad 8,36 11,82 4,81 0,85 2,59 35,75 35,82 100

Caraş-Severin 9,0 8,0 3,0 11,0 - 55,0 14,0 100 Hunedoara 11,1 3,4 2,5 17,5 7,2 43,8 14,5 100

Timiş 8,7 10,2 9,0 6,8 - 48,7 16,6 100 REGIUNEA

VEST 7,2 9 6 8,3 2,1 46,1 21,3 100

Fig. 7.2.1.4 Compoziţia deşeurilor municipale în 2007

Dacă în anul 2006 numărul locuitorilor deserviţi de servicii de salubritate în Regiunea Vest era de 1237204 reprezând 64% din totalul populaţiei, în anul 2007 numărul acestora a crescut la 1301819 locuitori, ceea ce reprezintă 67,56 %. Aria de acoperire a serviciilor de salubritate diferă de la mediul urban la mediul rural. În mediul urban aria de acoperire cuprinde aproape 90% din populaţie (87,46 % ), in timp ce in mediul rural a crescut de la 19% în 2006 la 32,92 % în 2007.

7.2.2. Deşeuri biodegradabile

Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse, cum sunt:

- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării, - fracţii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi - alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieţe, curăţatul străzilor şi din parcuri şi

grădini Tratarea mecanică şi biologică (compostarea) a deşeurilor este condiţionată de

tipul deşeurilor şi modul de colectare. Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deşeurilor municipale prin

care materialele de origine casnică care au un potenţial de reciclare (hârtie, carton, sticlă, plastic şi metal) sunt recuperate şi dirijate spre filierele de reciclare.

Deşeurile de hârtie şi carton sunt biodegradabile şi contribuie la atingerea ţintei de reducere a biodegradabilului. Este însă indicată reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton şi nu introducerea acestora în materialul de compostat.

Compoziţia medie a deşeurilor menajere în 2007

Hârtie, carton 7% Sticlă

9% Metale

6%

Plastice 8%

Textile 2% Deşeuri

biodegradabile 47%

Altele 21%

Hârtie, carton Sticlă

Metale

Plastice

Textile

Deşeuri biodegradabile Altele


243

Pentru compostare sunt utilizate acele fracţii biodegradabile care sunt uşor de colectat separat, adică deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi nămolurile de la staţiile de epurare. Partea organică compostabilă din deşeurile menajere este reprezentată de deşeurile verzi (din grădină, livadă, grădina de legume,) deşeuri alimentare precum şi alte deşeuri de hârtie de calitate foarte proastă.

Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile (în sistem „U-U” sau „AP”) permite obţinerea unui material valorificabil prin compostare şi producerea unui material de calitate (compost).

Şi alte deşeuri pot fi colectate şi compostate, de exemplu deşeuri rezultate de la cantine, restaurante şi complexe comerciale.

Prin extindere şi nămolurile rezultate din staţiile de epurare care corespund unor criterii de calitate stabilite, pot fi asimilate ca „biodeşeuri” şi valorificate după compostare.

Scopul compostării este: - reducerea fluxurilor de deşeuri spre depozitare; - obţinerea unui material valorificabil, în funcţie de caracteristici, în agricultură

sau lucrări de îmbunătăţiri funciare (ameliorarea solului); În principiu, compostarea implică două faze principale şi anume:

- tratarea mecanică; - tratarea biologică (fermentarea).

În Regiunea Vest deşeurile biodegradabile nu sunt colectate separat, sunt depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deţinătorii de depozite le evidenţiază prin estimare ( volumetric acolo unde nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate sau masic acolo unde există sisteme de cântărire) deoarece majoritatea operatorilor nu au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor.

În 2007 cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în Regiune se estimează a fi conform următorului tabel:

Tab. 7.2.2.1. Cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în anul 2007, tone

Judeţul Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiunea

Vest Continutul deşeurilor în

materiale biodegradabile, %

35,75 55 44 48,7 43,5

Cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate,

tone 49200 72182 60386 139457,32 321225,32

Prima ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este în anul 2010,

când cantitatea depozitată trebuie să fie cel mult 75% faţă de cantitatea depozitată în anul 1995.

Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 ( 9,2 % ). Acest raport este aplicat apoi la cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone.

Până la prima ţintă (2010) trebuie organizată colectarea separată a deşeurilor compostabile din gospodării şi trebuie realizate cele 5 instalaţii de compostare prevăzute în PRGD.


244

Una din măsurile de reducere a biodegradabilului depozitat este colectarea separată şi valorificarea deşeurilor din hârtie şi carton. În anul 2006 au fost reţinute de la depozitare şi valorificate 27150 tone de deşeuri de hârtie şi carton.

7.2.3. Deşeuri de ambalaje

În deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, etc, colectate selectiv se regăsesc într-un procent semificativ deşeurile de ambalaje. Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu Directiva Parlamentului European şi Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE transpusă la nivel naţional prin HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată de HG 1872/2006.

Implementarea legislaţiei se realizează prin: - Ordinul MMGA nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare

la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; - Ordinul comun MMGA/MEC/MAI nr. 968/625/1462/2006 şi nr. 1229/731/2005,

pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje;

- Ordinul MMGA nr. 117/2004, republicat privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET post consum în vederea reciclării”.

- OUG nr. 196/2005 aprobată şi modificată de Legea nr. 105/2006 privind Fondul de Mediu;

- Ordinul nr. 549/2006 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia;

- Ordinul nr. 578 / 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate Fondului de Mediu;

- Ordinul MMGA nr. 1229/731/1095/2005 modificat de Ordinul MMGA nr. 194/360/1325/2006 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entităţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor respectiv ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje şi de Ordinul MMGA nr. 968/2006 privind autorizarea operatorilor pentru preluarea responsabilităţii privind reciclarea deşeurilor;

Principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu legislaţia privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje sunt următoarele:

- prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje; - reutilizarea ambalajelor; - reciclarea deşeurilor de ambalaje; - alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la

reducerea cantităţilor eliminate prin depozitare finală. Legislaţia în vigoare a creat în România o balanţă între responsabilitatea

producătorului şi competenţele/responsabilităţile autorităţilor publice locale, de aceea există o strânsă legătură între aceştia cu beneficii de ambele părţi (atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare), practic managementul deşeurilor de ambalaje trebuind să fie integrat în managementul deşeurilor municipale.


245

Operatorii economici sunt obligaţi să organizeze recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, conform obiectivelor naţionale. Astfel în anul 2008 procentul minim de reciclare din deşeurile de ambalaje introduse pe piaţă, este:

- 60% din greutatea hârtiei-cartonului - 50% din greutatea metalului. În urma analizei datelor la nivel naţional pentru anul 2006 deşeurile de ambalaje

se regăsesc într-un procent de 14,6 % în deşeurile municipale şi asimilabile şi au următoarea compoziţie:

- - sticlă: 21,8% - - plastic: 27,1% - - hârtie/carton: 31,4% - - metal: 5,6% - - lemn: 13,8%

În baza Ordinului MMGA nr. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, până la data de 25 martie 2008 au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2007. Analiza şi interpretarea datelor este efectuată în baza datelor raportate în 2009 după ce numărul de raportori identificaţi în Regiunea Vest a evoluat astfel:

Anul Raportori 2005 278 2006 282 2007 268 2008 240

A fost luată în considerare o rată de identificare globală de 95%, calculată in raport cu informaţiile statistice privind numărul agenţilor economici înregistraţi în Regiunea Vest care prin natura activităţii lor introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate. Totodată trebuie menţionat faptul că pentru o serie de agenţi economici SC Ecorom Ambalaje a preluat responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor respectiv ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Datele înregistrate la nivel regional privind gestionarea ambalajelor nu permit o evaluare reală a cantităţilor puse pe piaţă şi recuperate din Regiunea Vest, întrucât baza de date la nivel regional nu include cantităţile raportate de agenţii economici care au transferat responsabilitatea gestionării deşeurilor de ambalaje.

Situaţia detaliată se prezintă în tabelul alăturat: Tab 7.2.3.1 Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2007, tone

Materialul

Ambalaje corespunzătoare

produselor ambalate introduse pe piaţă de către producători şi

importatori

Deşeuri de ambalaje preluate în vederea valorificării de la

persoane fizice sau juridice de către agenţii economici

autorizaţi

Sticlă 820,37 11,23 Plastic 6810,8 6748,96

Hârtie şi carton 10463,51 18605,61 Metale 732,39 4437,77 Lemn 3677,88 0 Altele 90,98 0 Total 22595,93 27796,28


246

Cea mai mare cantitate de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenţi economici autorizaţi de tip REMAT.

Există unele progrese evidente în gestionarea deşeurilor de ambalaje şi la nivelul administraţiilor locale:

• la nivelul Regiunii este implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în 11 localităţi ce deservesc 469244 locuitori.

• capacităţile de sortare pentru deşeurile de ambalaje prevăzute a se construi pentru atingerea ţintelor din 2010 nu sunt încă finalizate; până în prezent la nivelul Regiunii funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de aprox. 9,5 tone/zi la Arad.

• în acest moment nu se poate face un bilanţ al capacităţilor de sortare proiectate la nivel regional întrucât nu sunt finalizate proiectele judeţene privind gestionarea integrată a deşeurilor.

Tab. 7.2.3.2.a) Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anii 2007 şi 2008

Judeţul Localităţi care au

implementat sistemul de colectare selectivă

a deşeurilor

Nr. locuitori arondaţi sistemului de

colectare selectivă / localitate

Fracţii de deşeuri colectate selectiv /

localitate

Cantităţi de deşeuri de ambalaje

colectate selectiv, [tone]

Chişineu Criş, Nădab Chişineu Criş, Nădab,

Sintea Mare, sat Ţipari, Şimand

(deservite de SC RER ECOLOGIC SERVICE

ORADEA SA)

1359 11816 PET, hârtie/carton -

17,231

carton/hârtie 0,737 15,530

Curtici, Frumuşeni, Fântânele

(deservite de SC ASA Servicii Ecologice SRL)

Vărădia de Mureş

10200 13337 folie/PET 0,104

Pecica, Turnu (deservite de SC G&E

Invest 2003 SRL) 12690 PET, hârtie/carton 0

ARAD, unităţi de învăţământ

(se realizează de către operatorul de

salubrizare SC POLARIS M HOLDING

SRL)

9000 PET, plastic, hârtie carton 282,490

Arad*

Primăria Ineu: în cursul anului 2007 nu s-a realizat colectare selectivă, urmând ca după finalizarea proiectului ECO Ineu în cursul anului 2008 să se realizeze colectarea selectivă a deşeurilor menajere. Primăria Sebiş: există în stadiu de execuţie reactualizarea unui studiu de fezabilitate care vizează în perspectivă o mai bună gestionare a deşeurilor prin colectare selectivă. Primăria Oraşului Lipova nu a răspuns notificării APM Arad nr. 10911 / 4. 12. 2007

Caraş - Severin

Nu sunt localităţi care au implementat sistemul de colectare selectivă a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. Valorificarea deşeurilor reciclabile se desfăşoară de către diferite persoane juridice şi fizice la firme autorizate în acest sens. Este în procedură de implementare "Sistemul de Colectare selectivă a Deşeurilor" în cadrul a 4 proiecte finanţate prin PROGRAMUL PHARE 2004 - Programul de Coeziune Economică şi Socială la care sunt arondate: 1 municipiu, 2 oraşe, 21 comune, inclusiv o staţiune turistică de interes naţional şi 3 staţiuni turistice de interes local.


247



a deşeurilor




localitate



Reșița (Contract încheiat cu SC LINEO DESIGN

SRL, în vederea reciclării și valorificării)

62000 PET 103,1

Caransebeș (Deșeurile sunt

transportate cu o autogunoieră

compactoare de către operatorul de salubritate SC

TRANSAL URBIS SRL)

28000 PET, hârtie - carton 0,8

Oravița (deșeurile sunt

transportate cu o autogunoieră de către

operatorul de salubritate SC

ECOLOGICA ORAVIȚA SRL)

13365

Contract nr. 38/11.09.2008

încheiat cu SC IMB MILOȘ SRL, în

vederea reciclării și valorificării PET

2,7

Băile Herculane

În curs de implementare Sistemul de management integrat pentru deşeuri, sistem care va fi aplicat pentru 1 oraş şi 7 comune

Băile Herculane si Topleț, Luncavița, Cornea, Cornereva, Iablanița, Mehadia, Mehadica

Moldova Nouă (deșeurile sunt

transportate cu un autocamion de operatorul de

salubritate SC IONELA SRL)

10000 PET, hârtie - carton 0,8

Oțelu Roșu (deșeurile sunt

depozitate temporar până când operatorul

de salubritate va încheia un contract cu o

firmă specializată)

11000 PET 17

Zona turistică SEMENIC

Văliug, Brebu Nou,

În curs de implementare Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic (dezvoltarea unui sistem de colectare şi transport de

deşeuri) 72200 68000 plastic + PET

85,386

Hunedoara în toate centrele de colectare unde sunt unităţi comerciale,

aprox. 15000 locuitori

hârtie/carton -

191,644

PET 18,6 Vulcan 29420

hârtie/carton - 3,6

Hunedoara

Deva 16000 PET 9,2


248



a deşeurilor




localitate



Timişoara (294036) Moşniţa Nouă (4404)

Ghiroda (4209)

302649 (deserviţi de SC RETIM SA prin implementarea

sistemului urban de colectare duală)

215.646 / 330.898 la data de 30.11.2008

hârtie-carton, PET, PE, metale, sticlă

386,47 177,584

Municipiul Lugoj + comuna Criciova cu

satele arondate: Jdioara, Criciova,

Cireşul

48500 + 1716 45.716 la data de

30.11.2008

PET, hârtie şi carton

96,411 21,094

Timiş

Făget şi comuna Margina

3200 3200 la data de

30.11.2008 Hârtie + PET 1

7,64

* Din anul 2007, în Arad funcţionează o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile

din deşeurile municipale de capacitate 9 tone / oră. Această staţie are capacitatea de a procesa, dacă este operată în 3 schimburi, o cantitate de deşeuri reciclabile care ar asigura atingerea ţintelor de reciclare/ recuperare pentru toate categoriile de materiale fixate pentru anul 2013. SC Polaris M Holding SRL intenţionează ca în viitor, pe măsură ce se va implementa sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Arad, în staţia de sortare să se sorteze deşeurile colectate selectiv. Deşeurile sortate pe categorii (predominant hârtie/carton) începând din primele 3 luni de funcţionare, sunt prezentate în tabelul 7.2.3.2.b

Tab. 7.2.3.2.b Deşeuri sortate pentru reciclare la SC Polaris SRL Arad, în tone

Materiale plastice Anul Hârtie/

carton PET Folie HDPE Total

plastice Material neferos

Material feros

Total materiale reciclabile

2007 99,34 25,94 28,18 12,59 66,66 1,98 5,88 173,78 2008 421,93 246,70 260,64 38,46 545,8 14,72 22,78 1005,23

Deseuri sortate pentru reciclare in 2008 de catre SC Polaris SRL Arad

0 200 400 600 800 1000 1200

Hârtie/ carton

PET

Folie

HDPE

Total plastice

Material neferos

Material feros

Total materiale reciclabile

Total materialereciclabileMaterial feros

Material neferos

Total plastice

HDPE

Folie

PET

Hârtie/ carton

Fig. 7.2.3.2.b Deşeuri sortate la SC Polaris SRL Arad în 2008, în tone


249

Prin implementarea acestor sisteme de colectare selectivă cantităţile de deşeuri

eliminate prin depozitare se reduc. Tendinţa este de a se generaliza acest sistem în întreaga Regiune Vest prin facilităţi şi dotări corespunzătoare şi în acelaşi timp se impune crearea şi dezvoltarea unor sisteme de sortare şi procesare a deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării.

În decursul anilor 2007 şi 2008 în Regiunea Vest s-au derulat proiecte – pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje care s-au desfăşurat pe perioade limitate de timp (6 – 10 luni), au vizat diferite segmente ale populaţiei ( gospodăriile populaţiei, unităţi de învăţământ, instituţii,etc) şi au permis tragerea unor concluzii şi apoi realizarea în sistem generalizat a colectării selective a deşeurilor.

Astfel, în 2006, în cadrul schemei de finanţare Phare CES 2004 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” au fost aprobate 14 proiecte care se află în proces de implementare. În anii 2007 respectiv 2008, în cadrul programelor PHARE CES 2005 „Schema de investiţii pentru sprijinirea inţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” s-au adăugat 3 proiecte cu focalizare pe gestiunea deşeurilor şi respectiv alte 3 proiecte au fost aprobate prin PHARE CES 2006 „Schema de investiţii pentru susţinerea initiaţivelor din sectorul public, cu prioritate în sectorul de mediu”.

Alăturat este prezentată situaţia centralizată pe Regiunea Vest a tuturor proiectelor din domeniul deşeurilor cu finanţare prin Phare CES 2004 – 2006 (inclusiv proiectele din cadrul schemelor de granturi pentru sectorul privat / IMM). Tab. 7.2.3.3. Proiecte Phare –CES 2004 – 2006 în Regiunea Vest

Judeţul Nr. proiecte Nr. localităţi implicate

Valoare totală (euro)

Arad 4 16 2.152.214 Caraş-Severin 6 29 3.043.628

Hunedoara 9 23 5.457.420 Timiş 7 27 2.715.622

Total Regiune 26 95 13.368.884

7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Deşeurile municipale colectate sunt depozitate fără tratare prealabilă. Singura fracţiune care este supusă tratării şi valorificării ulterioare este cea a deşeurilor de ambalaje colectate separat de operatorii de salubritate sau de către agenţii economici autorizaţi pentru preluarea deşeurilor reciclabile de la populaţie.

Deşeurile municipale reciclabile colectate selectiv de către operatorii de salubritate, sunt transportate la punctul de selectare, unde se realizează trierea materialelor iar apoi materialele valorificabile sunt livrate la diverşi agenţi economici valorificatori.

Conform raportărilor operatorilor de salubritate, cantităţile de deşeuri reciclabile colectate selectiv de la populaţie, sunt prezentate în tabelul 7.2.4.1:

Cantităţile de deşeuri colectate selectiv au fost predate agenţilor economici autorizaţi pentru valorificare.


250

Tab. 7.2.4.1 Cantităţi de deşeuri municipale valorificate, tone

Cantităţi de deşeuri municipale, tone Judeţul Anul

Colectate Valorificate Eliminate 2006 136022 412 135610

Arad 2007 135982 173 135809 2006 133679 14 133665 Caraş-

Severin 2007 126012 126012 2006 155718 61 155657

Hunedoara 2007 174695 684 174011 2006 248795 290 248035

Timiş 2007 198347 484 197863 2006 674214 777 673437 Regiunea

Vest 2007 634552 1341 633211 În tabelul de mai sus datele din 2006 sunt preluate din Raportul statistic privind

gestionarea deşeurilor, iar cele din 2007 au fost raportate lunar la APM-uri de către operatorii de salubritate.

Cantităţile de deşeuri colectate selectiv de către operatori au fost predate agenţilor economici autorizaţi pentru valorificare.

Prin agenţii economici autorizaţi pentru colectare-valorificare deşeuri reciclabile au fost valorificate cantităţi semnificative de deşeuri. Aceste deşeuri provin atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.

Tab. 7.2.4.2 Deşeuri reciclabile colectate-valorificate în cursul anului 2007:

Tipul de deşeu Cantitatea colectată în 2007, tone

Cantitatea valorificată în 2007, tone

Hârtie / carton 25089 25066 Ambalaje PET 1692 1752

Deşeuri polietilena 3285 3619

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Eliminarea deşeurilor în Regiunea Vest se face prin depozitare. Nici pentru urmatoarea perioadă nu sunt prevăzute în PRGD alte opţiuni pentru eliminare. Cantităţile de deşeuri eliminate în anul 2006 şi 2007 sunt evidenţiate în tabelul 7.2.4.1.

Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu şi care sistează depozitarea în perioada 2004 - 2017, în conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE. Singurul judeţ care face exceptie de la această situaţie este judeţul Arad, în care funcţionează un depozit conform (ecologic).

Progresul realizat în atingerea obiectivelor privind depozitarea controlată a deşeurilor este evidenţiat cu ajutorul unui indicator care se calculează ca raport între Numărul de depozite conforme şi Numărul total de depozite de deşeuri în funcţiune.


251

Tab. 7.2.5.1 Depozite de deşeuri conforme, % 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Numărul de depozite urbane în funcţiune 34 33 33 30 30 26

Numărul de depozite conforme 1 1 1 1 1 1

Procentul depozitelor conforme, % 2,9 3,0 3,0 3,3 3,3 3,8

Situaţia depozitelor urbane neconforme existente în Regiune este prezentată în tabelul următor:

Tab. 7.2.5.2. Situaţia depozitelor urbane neconforme

Denumirea depozitului

Anul închiderii, cf. HG 349

Situaţia funcţionării (depozitare sistată/în funcţiune)

Alternativa pentru

depozitare

Nr. aviz închidere/autorizaţie

de mediu

judeţul Arad

Depozit Câmpul

Liniştii Arad

Nu a fost inclus în

HG 349/2005

Depozitare sistată

Depozitul SC ASA Servicii

Ecologice SRL.

47/18.10.2007

Depozit Poetului Arad

Nu a fost inclus în

HG 349/2005

Depozitare sistată


Ecologice SRL.

52/18.11.2007

Pecica 2009 Depozitare sistată

Depozitul oraşului Nădlac

17/20.11.2006

Sântana 2009 Depozitare sistată - 18/01.02.2007

Curtici 2012 Depozitare sistată


Ecologice SRL.

40/11.06.2007

Nădlac 2012 În funcţiune -

Sebiş 2014 În funcţiune - În procedură de închidere

Pâncota 2016 În funcţiune - În procedură de închidere

Ineu 2016 În funcţiune - În procedură de închidere

Chişineu-Criş 2016 În funcţiune - În procedură de închidere

Lipova În funcţiune - În procedură de închidere


252




Alternativa pentru

depozitare


de mediu

Judeţul Caraş-Severin Depozit

orăşenesc Reşiţa

2009 în funcţiune Autorizaţie 171/20/07/2007

Depozit orăşenesc

Caransebeş 2009 în funcţiune Lucrare în procedură

de autorizare

Depozit orăşenesc

Băile Herculane

2009 în funcţiune Lucrare în procedură de autorizare

Depozit orăşenesc Oţelu Roşu

2011 în funcţiune -

Depozit mixt de deşeuri

industriale şi menajere

Anina

2011 în funcţiune -

Depozit orăşenesc

Bocşa 2011 în funcţiune Lucrare în procedură

de autorizare

Depozit orăşenesc

Oraviţa 2012 în funcţiune Lucrare în procedură

de autorizare

Depozit orăşenesc Moldova

Nouă

2012 în funcţiune

“Sistem integrat de

gestionare a deşeurilor în

judeţul Caraş-

Severin”

Lucrare în procedură de autorizare

Judeţul Hunedoara Depozit deşeuri

Municipiul Brad

2004 Depozitare sistata

Depozit Rapolt

Aviz de închidere nr.27/27.02.2007

Depozit deşeuri

Municipiul Hunedoara

2006 Depozitare sistata

Depozit Rapolt

În curs de emitere a avizului de închidere

Depozit deşeuri Oraş

Petrila 2008 Depozitare

sistata

Unul din depozitele în

funcţiune

HD-52/05.02.2008-cu program de conformare


Haţeg 2008 Depozitare

sistata


funcţiune

HD-603/12.12.2007 cu program de

conformare


253




Alternativa pentru

depozitare


de mediu


Geoagiu 2009 Depozitare

sistata Depozit Rapolt

Aviz de închiderte nr.25/09.02.2007


Călan 2009 Depozitare

sistata Depozit Deva

Aviz de închiderte nr.35/22.03.2007


Uricani 2009 În funcţiune


funcţiune

În derulare procedura de emitere a

autorizaţiei de mediu Depozit deşeuri

Municipiul Lupeni

2009 În funcţiune Unul din

depozitele în funcţiune


conformare

Depozit deşeuri Rapolt

2010 În funcţiune În derulare procedura

de emitere a autorizaţiei de mediu

Depozit deşeuri

Municipiul Orăştie



Depozit deşeuri

Municipiul Deva




Aninoasa 2016 În funcţiune


conformare Depozit deşeuri

Municipiul Vulcan

2016 În funcţiune HD-605/12.12.2007

cu program de conformare

Judeţul Timiş

Parţa-Sag 2008 Depozitare sistata

Jimbolia 2008 Depozitare sistata

Deta 2009 în funcţiune

Buziaş 2010 în funcţiune Aviz de închiderte nr. 7/09.07.2007

Sânnicolau Mare 2010 în funcţiune Lugoj 2010 în funcţiune Făget 2015 în funcţiune

Depozit judeţean Ghizela, parte a

proiectului „Sistem

integrat de gestionare a deşeurilor în

judeţul Timiş”

Pentru cele 34 de depozite municipale neconforme inventariate în Regiune în anul 2004, există bilanţuri de mediu depuse la APM-urile judeţene, în vederea obţinerii


254

avizului de închidere sau a autorizaţiei de funcţionare până la data prevazută pentru închidere.

Fig. 7.2.2. Depozitul neconform de la Parţa- Timiş

Până la sfarşitul anului 2008 au sistat activitatea depozitele Parţa-Sag, Jimbolia,

Petrila, Haţeg, conform calendarului de închidere negociat anexat Tratatului de Aderare, iar Geoagiu, Călan au sistat depozitarea benevol cu toate ca aveau termen de inchidere la sfarsitul anului 2009. Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate pe depozitele neconforme ale altor localităţi, care se menţin în funcţiune până la data planificată pentru închidere. Au rămas în funcţiune 26 depozite neconforme, care vor sista depozitarea până cel târziu în anul 2017.

Singurul depozit conform cu legislaţia este depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi care, conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, va deservi întregul judeţ Arad.

Pentru judeţul Caraş-Severin este în curs de realizare proiectul „Sistem de gestionare integrată a deşeurilor”, finanţat prin programul ISPA, prin care se va realiza şi un nou depozit judeţean de deşeuri.

În Valea Jiului (judeţul Hunedoara) este în curs de realizare proiectul pentru Depozitul ecologic Petrila, prin parteneriat public-privat.

În judeţul Timiş există acord de mediu pentru depozitul judeţean de la Ghizela. Acest depozit face parte din proiectul privind managementul integrat al deşeurilor în judeţul Timiş, pentru care se fac demersuri în vederea finanţării din fonduri structurale.

În mediul rural depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor.

Numeroase administraţii rurale înfiinţează sisteme de colectare cu operatori autorizaţi, având în vedere că depozitele rurale vor fi interzise incepând din luna iulie 2009.

Tab. 7.2.5.4 Situaţia depozitelor din mediul rural Număr

depozite rurale

existente

Din care: Număr

depozite rurale

închise

Nr. depozite cu aviz

de inchidere

Nr. localităţi rurale cu

servicii de salubritate*

Populaţia rurală

deservită de servicii de salubritate*

Observaţii

Judeţul Arad 121 2 52 7 40950 Din 64 de comune şi 2 oraşe noi 5


255

comune si cele 2 oraşe sunt cu operatori de salubritate privaţi, 4

comune au serviciul de salubritate organizat de primării, iar 55 nu au

serviciu de salubritate Judeţul Caraş-Severin

97 0 0 15 28837

Din 69 de comune 15 sunt cu operatori de salubritate privaţi, 48 au serviciul de salubritate organizat de

primării, iar 6 nu au serviciu de salubritate

Judeţul Hunedoara

15 8 0 3 5484

Din 55 de comune 3 sunt cu operatori de salubritate privaţi, 10 au serviciul de salubritate organizat de

primării, iar 42 nu au serviciu de salubritate

Judeţul Timiş

183 16 0 16 51480

Din 89 de comune şi 3 orase noi, 16 comune au operatori de salubritate

privaţi, 60 de comune si cele 3 orase noi au serviciul de salubritate organizat de primării, iar 13 comune

nu au serviciu de salubritate Regiunea Vest

416 26 52 41 126751 * efectuate de operatori privaţi Ca alternativă pentru depozitele rurale, consiliile locale se organizează în

asociaţii pentru gestionarea deşeurilor, care au şansa de a realiza sisteme de colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanţate din fonduri comunitare, în cadrul Programului PHARE - CES.

De asemenea, proiectele de gestionare integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş includ realizarea de sisteme de colectare a deşeurilor în mediul rural.

7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale Numeroase produse ce se găsesc în locuinţele noastre, sunt potenţiale deşeuri menajere periculoase. Datorită naturii lor chimice sunt adesea otrăvitoare, pot să corodeze metalele, să ia foc sau să explodeze la o manevrare incorectă. În tabeul de mai jos se pote observa o listă simplificată ce cuprinde cele mai de întâlnite deşeuri menajere periculoase: Tab. 7.2.6. Deşeuri menajere periculoase conform Catalogului European de Deşeuri

Referinţa CED Categorie

20 01 13* Solvenţi 20 01 14* Acizi 20 01 15* Baze 20 01 17* Substanţe chimice fotografice


256

La nivel regional, până la acest moment, administraţiile publice locale nu au organizat sisteme de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, majoritatea acestora ajung la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare a localităţilor, contaminând mediul înconjurător. În urma apariţiei legislaţiei specifice, pentru anumite tipuri de deşeuri s - au gasit următoarele soluţii:

- pentru uleiuri uzate există posibilitatea ca populatia care deţine uleiuri de motor uzate, să le predea comercianţilor de uleiuri, aceştia având obligaţia colectării acestor deşeuri - cu titlu gratuit - în limita cantităţii cumpărate de client;

- în cazul bateriilor şi/sau acumulatorilor auto funcţionează sistemul “depozit”, sistem prin care cumpărătorul, la cumpărarea unei baterii şi/sau acumulator auto, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când bateria şi/sau acumulatorul uzat cu electrolitul în el, este returnat persoanelor juridice care comercializează aceste produse;

- pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice cu conţinut de componenţi periculoşi, se organizează lunar la nivelul administraţiilor publice locale, campanii de colectare în prima sâmbătă a fiecărei luni, în fiecare judeţ din regiune fiind organizate puncte de colectare a acestor deşeuri în cadrul activităţilor desfaşurate de operatorii de salubritate.

Sistemele de colectare a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere pot fi organizate ca:

- puncte fixe de colectare, prin amenajarea unor spaţii pentru colectare, populaţia trebuind să sorteze în cadrul gospodăriei proprii aceste deşeuri şi să le transporte până la punctul de colectare,

- sau sistem de colectare mobilă cu ajutorul unor autovehicule speciale ce colectează intr-o anumită zi din lună aceste deşeuri, acest sistem fiind indicat şi pentru zonele rurale

La nivel local administraţiile publice trebuie să hotărască care dintre cele două variante de colectare este indicat a fi implementată. La ora actuală nu se colectează separat deşeurile menajere periculoase, acestea fiind amestecate cu deşeurile solide municipale şi eliminate împreună cu acestea, prin depozitare în depozite municipale neconforme sau spaţii de depozitare din mediul rural. Se poate aprecia însă, că mici cantităţi de deşeuri menajere periculoase sunt colectate: în majoritate uleiuri uzate şi acumulatori auto uzaţi (în staţiile service sau direct de către populaţie).

20 01 19* Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur 20 01 23* Echipamente cu conţinut de clorofluorocarbonaţi 20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele specificate în 20 01 25 20 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini conţinând substanţe periculoase 20 01 29* Detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi în 16 06 02 sau 16 06 03 şi baterii şi acumulatori nesortaţi ce conţin aceste baterii

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele menţionate în 20 0121 şi 20 01 23, ce conţin componente periculoase

20 01 37* Lemn cu conţinut de substanţe periculoase


257

Regiunea Vest beneficiază de facilităţi pentru tratarea deşeurilor periculoase prin incinerare la SC PRO AIR CLEAN SRL Timişoara, unde funcţionează un incinerator pentru deşeuri periculoase cu o capacitate de 2500 t/an, aflat în curs de extindere.

Legislaţia naţională specifică, armonizată cu cea comunitară, prevede înlocuirea sau reducerea de pe piaţă a substanţelor periculoase.

Exemple privind aceste restricţii sunt: - reducerea/eliminarea plumbului din combustibil şi vopsele, eliminarea

plumbului din ţevi; - eliminarea benzenului şi reducerea cantităţilor de alte substanţe aromatice

din vopsele; - soluţii de lipit; - reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline; - reducerea cadmiului şi a altor metale grele în masele plastice; - reducerea solvenţilor clorinaţi; - eliminarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire; - reducerea metalelor grele din tonerele pentru copiatoare şi imprimante; - interzicerea folosirii de insecticide cu DDT, POPs şi altele; - înlocuirea materialelor ce conţin azbest, PCB–uri (din transformatoare,

condensatori etc.).

7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări Deşeurile provenite din construcţii şi desfiinţări reprezintă deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor, deşeurile rezultate putând fi deşeuri nepericuloase sau deşeuri periculoase.

Deseurile din constructii şi demolari pot include beton, caramizi, ceramice, plastic, metal, lemn, sticlă, coloranţi, cabluri,resturi de balast (rezultate din activităţi de construire de noi structuri si demolări), asfalt, gudroane, substanţe cu lianţi bituminoşi ( rezultate din constructia si întreţinerea drumurilor), sol, pietriş, argilă, nisip, resturi vegetale (rezultate in timpul activităţilor de construire , dezafectare, dragare). Conform legislaţiei în vigoare privind gestiunea deşeurilor, responsabilitatea tratării, inclusiv a transportului deşeurilor din construcţii demolări revine generatorilor/deţinătorilor acestora, primăriile fiind obligate să indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport. Până la acest moment nu a apărut legislaţie specifică pentru aceste tipuri de deşeuri, fiind în dezbatere insă un proiect de Hotărâre de Guvern ce urmăreşte realizarea unui sistem funcţional de gestiune a acestor deşeuri, care să conducă la eficientizarea separării la locul de producere, valorificarea deşeurilor prin refolosire - în măsura în care acestea nu sunt contaminate şi diminuarea cantităţilor de deşeuri eliminate.

În prezent, deşi cantitatea colectată separat de deşeuri din construcţii şi demolări a crescut în 2007 faţă de 2006, doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este şi raportată deoarece în Regiunea Vest nu este organizat un sistem de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări şi nu există nici facilităţi de colectare / tratare / valorificare. Odată cu sistarea depozitării deşeurilor pe depozitele de deşeuri neconforme, deşeurile din construcţii şi demolări se pot folosi la realizarea stratului de susţinere pentru închiderea depozitelor, o parte din ele putând fi astfel reciclate.

O firmă din judeţul Hunedoara va investi şi va realiza o staţie mobilă. Pentru municipiul Hunedoara există în curs de implementare un proiect Phare 2005 CES pentru realizarea unei staţii mobile de reciclare a deşeurilor provenite din demolări.


258

Conform Master Planului judetului Arad, lângă Arad se va construi un centru de reciclare deşeuri din construcţii şi demolări, finanţat din fonduri structurale. Deasemenea, Planul local de gestiune a deşeurilor pentru oraşul Timişoara prevede realizarea unui asemenea centru de către administraţia locală.

7.3. Deşeuri de producţie

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri de producţie au obligaţia să asigure prevenirea producerii la sursă, manipularea, stocarea, colectarea, transportul, tratarea si eliminarea in siguranţă a deşeurilor, fără să fie afectate negativ sănătatea populaţiei şi mediul inconjurător.

Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu completările şi modificările ulterioare, producătorii de deşeuri au obligaţia întocmirii planurilor proprii de gestionare a deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reutilizarea şi/sau valorificarea acestora şi eliminarea deşeurilor ce nu pot fi valorificate prin procedee şi instalaţii autorizate. De asemenea, au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor.

Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate pe baza chestionarelor de anchetă statistică.

Tab. 7.3.1 Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate, în tone

Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007 Arad 363911 363911* 274219 365015 277538,96

Caraş-Severin 3338252 4252402 2242248 1562761 152663,5

Hunedoara 2275586 3072001 2937236 2424933 2363066 Timiş 151953 83262 352528 104722 95050

Regiunea Vest 6129702 7771576 5806231 4457431 2888318,46

Se constată o evoluţie descendentă a cantităţilor de deşeuri de producţie generate în Regiune în perioada 2003 – 2007, cauzele principale putând fi considerate:

- scăderea ponderii activităţilor industriale generatoare de cantităţi mari de deşeuri de producţie;

- minimizarea cantităţilor de deşeuri generate datorată retehnologizărilor. O influenţă de loc neglijabilă o are şi modul de alegere a lotului statistic de raportori.

Reprezentarea grafică a acestei evoluţii este sugestivă:


259

Cantităţlle de deşeuri de producţie raportate în Regiunea Vest în perioada 2003-2007

0100000020000003000000400000050000006000000700000080000009000000

2003 2004 2005 2006 2007

t/an

Fig.7.3.1. EvoluţIa cantităţilor de deşeuri de producţie generate 2003-2007

Judeţul cu cele mai mari cantităţi de deşeuri generate este Hunedoara unde există industrie minieră şi energetică.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

tone/an

Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

Distribuţia pe judeţe a cantităţilor de deşeuri de producţie generate în 2007

Fig. 7.3.2. Distribuţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în anul 2007 pe judeţe

7.3.1. Deşeuri periculoase

Tab. 7.3.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate, în tone

Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007 Arad 486 286 286 139 2583,6

Caraş-Severin 343 1378 2592 319 324,4 Hunedoara 2110 1388 248 305 956

Timiş 4389 4914 7681 3164 4653 Regiunea Vest 7328 7966 10807 3927 8517

Cantităţile de deşeuri de producţie periculoase generate sunt dependente de dezvoltarea industriilor prelucrătoare, iar cele raportate la APM-uri sunt în mare masură influenţate de lotul statistic ales.


260

Conform principiului “poluatorul plăteşte” producătorii de deşeuri periculoase sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor periculoase generate.

Din totalul deşeurilor de producţie generate la nivelul regiunii Vest în anul 2007, aproximativ 0,1 % reprezintă deşeuri periculoase. În figura 7.3.1.1 este prezentată evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate la nivelul Regiunii.

Evoluţia cantităţiilor de deşeuri industriale periculoase generate în perioada 2003 - 2007 în Regiunea Vest

486

286

286

139

2583,6

343

1378

2592

319

324,4

2110

248

305

956

4389

4914

7681

3164

4653

7328

7966

10807

3927

8517

1388

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

2003

2004

2005

2006

2007

Regiunea vestTimisHunedoaraCaras-SeverinArad

Fig. 7.3.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale periculoase în Regiunea Vest

7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

Deşeurile de producţie nepericuloase provin din: - explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din cariere; - agricultură, preparare şi procesarea alimentelor; - prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei; - industria textilă şi a pielăriei; - modelarea şi tratamentele de suprafaţă ale metalelor şi materialelor plastice; - procese termice; - construcţii şi demolări; - dezmembrari de vehicule uzate; - tratarea reziduurilor, apelor reziduale si potabilizarea apei; - ambalaje.

Tab. 7.3.2.1. Situaţia gestionării deşeurilor de producţie nepericuloase în

2007

Cantităţi (tone/an) Nr. Crt. Judeţ produse valorificate Eliminate/stocate

1 Arad 272930,64 18750,56 253494,36/ 765,44 2 Caraş - Severin 130695,22 111890,12 18805,09/ 0 3 Hunedoara 2362083 463830 1901001/ 64613 4 Timiş 90397,32 81369,78 6814,99/ 2211,55


261


TOTAL REGIUNEA VEST 2856106,18 675840,46 2180114,44/ 67589,99

Din datele prezentate de APM-uri rezultă că aproximativ 17% din deşeurile de

producţie generate sau aflate în stoc în Regiunea Vest în cursul anului 2006 au fost valorificate şi aproximativ 83% au fost eliminate. Cele mai mari cantităţi de deşeuri au rezultăt din activităţi de extracţie a mineralelor, procese termice, din agricultură, prepararea şi procesarea alimentelor, din prelucrarea lemnului. Analizând datele prezentate în tabel, rezultă că 91% din deşeurile de producţie generate în Regiune provin din activitatea minieră si din procese termice, deşeuri care în mare parte sunt eliminate, rata de valorificare fiind foarte scazută. Deşi există deja firme care au inceput exploatarea haldelor de zgură din siderurgie, semnificativă este doar utilizarea cenuşei de termocentrală în industria cimentului.

Cea mai mare rată de valorificare se înregistrează la deşeurile feroase provenite din prelucrarea suprafeţelor şi din dezmembrări de utilaje şi vehicule uzate.

De asemenea, 96% din deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului sunt valorificate energetic.

Alte domenii de valorificare sunt utilizarea deşeurilor din agricultură ca fertilizanţi pentru soluri, a celor din industria alimentară ca hrană pentru animale, reciclarea deşeurilor de ambalare.

Principalele tipuri de depozite de deşeuri industriale sunt depozitele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă şi iazurile de decanatare care afectează 4% din suprafaţa Regiunii. Cele mai întinse suprafeţe ocupate de deşeuri industriale se află în judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara. În judeţul Hunedoara o mare parte a haldelor de steril din industria minereurilor complexe şi industria extractivă a cărbunelui sunt în conservare, parţial stabilizate, împădurite, ecologizate sau în curs de ecologizare. Depozitele de zgură de la Călan şi Hunedoara au fost concesionate unor societăţi care exploatează şi valorifică zgura.

În judeţul Caraş-Severin lucrările de reconstrucţie ecologică sunt în curs de finalizare pentru iazurile de decantare aflate în conservare. Începând din ianuarie 2007 depozitarea sterilului în iazul Tauşani al SC Moldomin SA este sistată iar APM Caraş Severin a eliberat recent avizul de încetare a activităţii. Cele 3 depozite de deşeuri industriale nepericuloase din Regiune care îşi vor sista depozitarea deşeurilor lichide ( CET ARAD în 2013, Electrocentrale Deva – Bejan în 2009 şi Electrocentrale Deva Paroşeni – Căprişoara în 2010 ) intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC). Planurile de acţiune anexate autorizaţiilor integrate de mediu prevăd şi măsuri pentru conformarea depozitării deşeurilor.

Deşeurile de producţie periculoase provin din: - explorare minieră şi alte tratamente ale mineralelor din cariere - agricultură, preparare şi procesarea alimentelor - prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei - industria textilă şi a pielăriei - procese termice - modelarea şi tratamentele de suprafaţă ale metalelor şi materialelor plastice - ambalaje - construcţii şi demolări - dezmembrari de vehicule uzate


262

Tab. 7.3.2.2. Situaţia gestionării deşeurilor de producţie periculoase în anul 2007


1 Arad 2160,60 2066,33 89,25/ 8,28 2 Caraş - Severin 21968,28 18807,38 3160,91/ 0 3 Hunedoara 956 815 206/ 425 4 Timiş 4652,96 605,82 3553,46/ 494,68

TOTAL REGIUNEA VEST 29737,84 22234,53 7009,62/ 927,96

Conform raportărilor statistice privind gestiunea deşeurilor înregistrate de APM - uri în anul 2007, rezultă că în Regiune a fost generată în anul 2006 o cantitate de 3927,3 tone deşeuri periculoase, din care 54,6% sunt valorificate.Procedeele de valorificare utilizate au fost regenerarea solvenţilor, recuperarea uleiurilor uzate pentru rerafinarea şi reutilizarea lor, recuperarea bateriilor şi acumulatorilor cu plumb şi a fierului vechi rezultăt din demolări şi dezmembrări.

Singurul depozit de deşeuri de producţie periculoase din Regiune, depozitul Turnu din judeţul Arad pentru deşeuri petroliere, a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006, iar celulele ecologice sunt utilizate doar pentru depozitarea temporară a deşeurilor petroliere înaintea valorificării sau eliminării prin incinerare.

O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate prin incinerare sau stocare temporară în vederea incinerării (zaţuri de vopsele, filtre, deşeuri de la regenerarea solvenţilor, ambalaje contaminate, deşeuri uleioase).

În municipiul Timişoara funcţionează incineratorul de deşeuri medicale şi alte deşeuri periculoase al SC Pro Air Clean SA Timişoara. Cantitatea de deşeuri periculoase incinerate în anul 2006 - conform raportării statistice - a fost de 1457,2 t iar în 2007 de 2128,23 t, cantitate preluată atât din judeţul Timiş cât şi din alte judeţe ale ţării. Cele mai mari cantităţi de deşeuri incinerate au fost deşeurile de vopsele şi lacuri cu conţinut de substanţe periculoase, nămoluri de la vopsele şi lacuri cu conţinut de substanţe periculoase, ambalaje contaminate, deşeuri uleioase, deşeuri medicale.

Există fluxuri speciale de deşeuri periculoase al căror regim este reglementat prin prevederi legislative, cum sunt uleiurile uzate si acumulatorii uzaţi cu conţinut de plumb. Aceste fluxuri sunt monitorizate în mod special şi există informatii atât la nivelul APM - urilor cât şi la ARPM privind cantităţile colectate şi valorificate.

Tab. 7.3.2.1. Fluxuri speciale de deşeuri periculoase în anul 2008, tone

Categoria de deşeu Cantitatea colectata în anul 2008, tone

Cantitatea valorificata în anul 2008, tone

Uleiuri uzate 478,808 440,84 Baterii si acumulatori

uzati 1402,2 1334,9

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi

similari

În subcapitolul 8.7 se prezintă cadrul legal privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari denumiţi generic şi compuşi desemnaţi. În anul 2005 s-a intocmit Planul Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT şi s-a făcut inventarierea agenţilor economici


263

care deţin echipamente cu compuşi desemnaţi (PCB). Aceşti agenţi se monitorizează continuu, urmărindu-se respectarea planurilor de eliminare aprobate de către APM-urile judeţene. In tabelele de mai jos este centralizată situaţia echipamentelor cu PCB in Regiunea Vest, cu menţiunea că pentru anul 2005 s-au luat in considerare datele din Planul Regional de eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT, iar pentru anii 2006 şi 2007 s-au reactualizat planurile şi calendarele de eliminare ale agenţilor economici.

Tab. 7.3.3.1. Situaţia transformatoarelor cu PCB

Anul

Nr.

tota

l tra

nsfo

rmat

oare

cu

PC

B

Volu

m d

e ul

ei c

u PC

B, e

stim

at, l

Nr.

tota

l tra

nsfo

rmat

oare

cu

PC

B, s

coas

e di

n uz

Volu

m d

e ul

ei c

u PC

B, e

stim

at, l

Nr.

tota

l tra

nsfo

rmat

oare

cu

PC

B, in

fu

ncţiu

ne

Volu

m d

e ul

ei c

u PC

B, e

stim

at, l

2005 283 279340 50 51040 233 228300 2006 338 584339 52 56160 286 528179 2007 141 143329 28 54890 113 88439 2008 159 134629 31 54890 118 79739

Tab. 7.3.3.2. Situaţia condensatorilor cu PCB

Anul

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

PC

B

Volu

m d

e ul

ei

cu P

CB,

es

timat

, l

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

PC

B, s

cosi

di

n uz

Volu

m d

e ul

ei

cu P

CB,

es

timat

, l

Nr.

tota

l co

nden

sato

ri cu

PC

B, in

fu

ncţiu

ne

Volu

m d

e ul

ei

cu P

CB,

es

timat

, l

2005 14268 116901 7189 47055 7079 69846 2006 14898 80353 9597 43316 5301 37037 2007 13453 75139 8878 44990 4575 30149 2008 12414 64643,5 8478 35310 3936 29333,5

Pe parcursul anilor se constată o modificare a numărului total de echipamente cu PCB la nivelul Regiunii Vest, ca urmare a reinventarierii acestora, a introducerii de noi agenţi economici deţinători de echipamente cu compuşi desemnaţi, a clarificării situaţiei juridice a unor deţinători şi refacerii planurilor de eliminare. Din totalul echipamentelor cu PCB inventariate se estimează că unele este posibil să conţină PCB in cantităţi mai mici decât cele minimale (50 ppm la un volum de 5 dm3). Acestea vor putea fi scoase din Planurile de eliminare aprobate de Agenţiile Judeţene de Protecţia Mediului doar pe baza buletinelor de analiză doveditoare.

În urma reactualizărilor anuale ale Planurilor de eliminare se constată că: - în anul 2006 a crescut procentul echipamentelor cu PCB scoase din uz,

raportat la totalul echipamentelor cu PCB existente. Ponderea majoritară a echipamentelor cu PCB scoase din uz o reprezintă condensatorii. Numărul transformatorilor scoşi din uz a scăzut in anul 2006 datorită faptului că majoritatea celor inscrişi in această categorie sunt de fapt rezerve funcţionale.


264

- în anul 2007 se constată o scădere a numărului total de echipamente cu PCB ca urmare a conformării agenţilor economici deţinători la determinarea concentraţiei de PCB din echipamente prin analize de laborator care au infirmat prezenţa acestuia peste catitatea minimă de 500 ppm.

- în anul 2008 se menţine trendul descendent, agenţii economici respectând planurile de eliminare a echipamentelor cu PCB.

În contextul reactualizărilor anuale agenţii economici au modificat calendarele de eliminare prevăzute in anexa 7 a HG 173 / 2000 şi s-au reeşalonat termenele finale de eliminare.

Tab. 7.3.3.3. Calendarul eliminării echipamentelor cu PCB

Transformatoare eliminate Condensatoare eliminate Planificate Planificate

Anul Plan Regiona

l 2005

reactualizat 2006

reactualizat 2007

realizate Planul Regiona

l 2005

reactualizat 2006

reactualizat 2007

realizate

2005 0 3 0 363 456 8 20 2006 0 12 5 s-a inlocuit

parţial uleiul 1627 1696 752 733 2007 0 0 0 1369 1026 1575 2008 0 0 0 0 1431 1748

Ca urmare, în Regiunea Vest situaţia echipamentelor cu PCB la 31. 12. 2008 se prezintă astfel: Transformatori existenţi 159 bucăţi, din care:

- 31 bucăţi scoşi din uz cu plan de eliminare pentru 1 bucată în 2009 şi 28 bucăţi în 2010. Pentru 2 transformatoare analizele au confirmat prin buletin de analiză că nu conţin PCB;

- 118 bucăţi în funcţiune din care pentru 7 bucăţi s-a confirmat prin buletine de analiză inexistenţa compuşilor desemnaţi, 26 bucăţi se vor elimina în 2009 iar restul la sfârşitul existenţei lor utile.

Condensatori existenţi 12414 bucăţi, din care: - 8478 bucăţi scoşi din uz cu plan de eliminare reeşalonat: pentru 1349 bucăţi

planificate în 2008, 1363 bucăţi eliminate în 2008 şi 698 bucăţi planificate pentru 2009 şi 6508 în 2010.

- 3936 bucăţi în funcţiune. S-a propus reeşalonarea pentru 82 bucăţi in 2008, s-au eliminat 385 bucăţi. În 2009 sunt planificate spre eliminare 497 bucăţi, în 2010 sunt planificate 641 bucăţi şi 2556 bucăţi până la sfârşitul existenţei lor utile.

Deţinătorii de echipamente cu PCB scoase din uz au încheiat încă din anul 2006 contracte de prestări servicii de eliminare prin incinerare sau distrugere chimică cu operatori autorizaţi: SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara, SC SETCAR SA Brăila, SC IF TEHNOLOGII SRL Cluj Napoca.

7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Directiva 2006/66/CE Parlamentului European şi a Consiliului, privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori a fost transpusă în legislaţia naţionala prin HG nr.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

În tabelul de mai jos se pot observa categoriile de baterii şi acumulatori:


265

Tab. 7.4.1. Clasificarea bateriilor şi acumulatorilor pe tipuri

Utilizatori Tehnologie Utilizări Tipuri de baterii

Alk. Mn si ZnC Ceasuri, lanterne, audio, jucării

Li Echipament foto, telecomenzi

Pastilă (ZnA,AgO,MnO)

Calculatoare, ceasuri

Primare

NiCd Telefoane, scule, iluminat

NiMH Telefoane fără fir şi mobile

Li-Ion Telefoane mobile, laptopuri

Pb Acid Hobby

Portabile (< 1 kg) Gospodării

şi în scop profesional

Pb Acid Auto/Moto pornire, aprindere (SB)

Pb Acid pasive Sisteme de alarmă, comunicaţii

Pb Acid Stivuitoare, agitatoare

NiCd pasive Sateliţi, căi ferate

NiCd Autovehicule electrice

Industrie

NiMH Vehicule hibride

Mari Industriale

(> 1 kg)

Secundare (reîncărcabile)

Principalele prevederi ale HG nr.1132/2008 transpun integral prevederile

Directivei 2006/66/CE, aceasta făcându-se în mod unitar în toate statele membre UE şi vizează în principal:

- extinderea domeniului de aplicare pentru toate tipurile de baterii şi acumulatori, indiferent de forma, volumul, greutatea, materialele componente sau utilizare a acestora;

- introducerea unor rate minime de colectare pentru bateriile şi acumulatorii portabili - inclusiv baterii şi acumulatori integraţi în aparate (25% începând cu anul 2012, 45% începând cu anul 2016).

Rata de colectare se calculează ca procent din media vânzărilor calculată pe 3 ani anteriori anului considerat.

Persoanele fizice şi juridice nu pot introduce pe piaţă, după data de 26 septembrie 2008, decât baterii sau acumulatori care îndeplinesc cerinţele HG nr.1132/2008. Introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor se realizează numai de către producătorii înregistraţi.

Bateriile sau acumulatorii încorporaţi în echipamentele electrice şi electronice colectaţi împreună cu deşeurile de echipamente electrice şi electronice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 448/2005 sunt îndepărtaţi din respectivele deşeuri şi colectaţi separat pentru a fi predaţi operatorilor economici care execută activităţi de tratare şi/sau reciclare a acestora.

Producătorii de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să organizeze colectarea de deşeuri de baterii şi acumulatori în una dintre următoarele modalităţi: individual sau prin


266

transferarea responsabilitătilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit.

7.4.1. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili

Orice baterie sau acumulator, baterie tip pastilă, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual şi nu este nici baterie industrială sau acumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto, poartă denumirea de baterie sau acumulator portabil.

Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile sunt conţinute în echipamentele electrice şi electronice (EEE) şi 75% din totalul bateriilor portabile vândute sunt nereîncărcabile.

O medie de 20% din bateriile uzate disponibile pentru colectare sunt conţinute în DEEE. Producătorii de baterii şi acumulatori portabili, sau organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi:

- să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor portabili introduşi pe piată, ale deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili colectate, precum şi a punctelor de colectare organizate;

- să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de colectare.

- Sistemele de colectare trebuie: - să permită utilizatorilor finali să se debaraseze de deşeurile de baterii sau

acumulatori portabili la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora, ţinând seama de densitatea populaţiei;

- să impună distribuitorilor să primească gratuit înapoi deşeurile de baterii sau acumulatori portabili, atunci când aceştia furnizează baterii sau acumulatori portabili noi;

- să nu implice nici un cost pentru utilizatorii finali care se debarasează de deşeurile de baterii sau acumulatori portabili şi nici o obligaţie de a cumpăra o baterie nouă sau un acumulator nou;

- să poată fi utilizate prin corelare cu sistemele de colectare prevazute la art. 5 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 448/2005.

Dificultăţile de implementare a sistemului de gestionare a bateriilor portabile uzate în România sunt:

- lipsa infrastructurii de colectare (mai ales în mediul rural), - cantitatea mare de baterii contrafăcute, - cantitatea mare de baterii cu compoziţie chimică necorespunzătoare (Hg, Cd,

Pb peste limitele admisibile), - lipsa instalaţiilor de reciclare, - costurile ridicate de gestionare ale sistemului.

În prezent în Regiunea Vest nu există sisteme de colectare adecvate pentru pentru bateriile şi acumulatorii portabili.

7.4.2. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

Orice baterie sau acumulator, proiectat exclusiv pentru utilizare industrială ori profesională ori folosit în orice tip de vehicul electric poartă denumirea de baterie sau acumulator industrial.

Exista două categorii de baterii industriale: - baterii NiCd, - baterii Pb Acid.


267

Prin natura şi domeniul de utilizare, colectarea şi reciclarea bateriilor industriale este reglementată de practicile industriale şi de relaţiile furnizor-beneficiar.

Bateriile auto vândute cuprind baterii aflate în componenţa vehiculelor şi piese de schimb pentru înlocuirea celor uzate. Luând în considerare o durată de viaţă de 5 ani deşeurile de baterii auto disponibile pentru colectare 2008, au fost asigurate din piesele de schimb montate pe autovehicule în 2003 şi din VSU predate în 2008. Producătorii de baterii şi acumulatori auto sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi:

- să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto unui operator economic care desfăşoară, pe bază de contract, activităţi de tratare şi/sau reciclare;

- să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto introduşi pe piaţă, precum şi tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare;

- să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori auto de la utilizatorii finali sau de la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora, atunci când colectarea nu se desfăşoară în cadrul sistemelor la care se face referire în art. 9 din H.G. nr. 2406/ 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare.

Este interzisă eliminarea deşeurilor de baterii şi acumulatori industriali şi auto prin depozitare în depozite de deşeuri şi prin incinerare.

În tabelul de mai jos se pot observa cantităţiile de baterii şi acumulatori auto colectaţi şi valorificaţi în anul 2008 atât la nivel de judeţ cât şi la nivel de regiune.

Tab. 7.4.2.1. Cantităţile de baterii şi acumulatori auto colectaţi/valorificaţi, tone

Nr. crt. Judeţ Cantitatea colectată

în anul 2008, tone Cantitatea valorificată în

anul 2008, tone 1 Arad 816,97 893,76 2 Caraş - Severin 160 197 3 Hunedoara 221,177 223,943 4 Timiş 538,277 563,43

REGIUNEA VEST 1736,42 1878,13

7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale

Deşeurile rezultate din activităţile medicale reprezintă totalitatea deşeurilor periculoase şi nepericuloase, care se generează în unităţile sanitare.

Deşeurile nepericuloase medicale sunt în general deşeurile asimilabile celor menajere rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare, etc.; aceste deşeuri au fost colectate şi îndepărtate la fel ca deşeurile menajere fiind preluate de operatorii de salubritate. Deşeurile periculoase clasificate în: deşeuri anatomo-patologice, infecţioase, înţepătoare tăietoare, chimice şi farmaceutice au fost colectate separat şi au fost tratate termic înaintea eliminării sau eliminate prin incinerare la unităţi autorizate sau la crematoriile rămase încă în funcţiune ale unităţilor sanitare din Regiune.


268

Tab. 7.5.1 Gestionarea deşeurilor medicale în 2008

Judeţul

Cantitatea de deşeuri

medicale generată,

tone

Cantitatea de deşeuri medicale eliminată în instalaţii autorizate,

tone

Cantitatea de deşeuri medicale eliminată în instalaţii neconforme,

tone

Arad 115,61 674,60 0 Caraş-Severin 75,761 75,761 0

Hunedoara 151,4 0 151,4 Timiş 269,39 425,59 0

Regiunea Vest 612,16 1175,95 151,4

Conform datelor deţinute de Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului cantitatea de deşeuri medicale periculoase generate în Regiunea Vest în cursul anului 2008 este de 612,16 tone. Cantităţile eliminate în Regiune sunt mai mari decât cele generate, întrucât există două instalaţii autorizate pentru eliminarea deşeurilor medicale care au contracte şi cu unităţi medicale din alte regiuni.

Tab. 7.5.2 Situaţia instalaţiilor de eliminare a deşeurilor medicale

Judeţul

Nr. de instalaţii existente

neconforme în funcţiune

Nr. instalaţiilor de incinerare a deşeurilor

medicale autorizate

Alte instalaţii de eliminare autorizate

Arad 0 0 1 Caraş-Severin 0 0 0

Hunedoara 0 0 0 Timiş 0 1 0

Regiunea Vest 0 1 1 În Arad este în funcţiune o instalaţie de sterilizare termică a deşeurilor medicale

deţinută de SC ALVI SERV SRL. La Timişoara, SC PRO AIR CLEAN SA deţine o instalaţie care este autorizată

pentru preluarea în vederea incinerarii a deşeurilor medicale şi a altor deşeuri periculoase. Incineratorul are o capacitate de incinerare de 9,8 tone/zi.


269

Fig. 7.5.1 Incineratorul pentru deşeuri periculoase al SC Pro Air Clean SA Timişoara

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, România, în vederea implementării Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor, şi-a asumat angajamente în privinţa închiderii instalaţiilor neconforme de tratare a deşeurilor periculoase medicale (crematoriile spitaliceşti).

Ca urmare, în Regiunea Vest în perioada 2004 - 2008 s-au închis toate cele 38 de instalaţii prevăzute a se închide conform Calendarului de închidere a instalaţiilor existente de ardere a deşeurilor periculoase provenite din activităţi medicale anexat la HG 268/2005 şi încă 8 necuprinse în calendar. Suplimentar faţă de obligaţiile asumate, în anul 2007 au fost închise crematoriile spitalelor din Deva şi Zam, judeţul Hunedoara.

Cele 5 crematorii neconforme din judeţul Hunedoara care mai erau în funcţiune în anul 2008 s-au inchis până la finele acestuia.

Tab. 7.4.3. Situaţia închiderii crematoriilor pentru deşeuri spitaliceşti

ANUL 2004 2005 2006 2007 2008 Numărul crematoriilor

închise 22 8 7 3 5

Total 45

7.6. Nămoluri

Directiva Consiliului nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, este transpusă prin Ordinul comun 344/708/2004 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului, în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri. Aceste nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate vor fi folosite în agricultură, dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.


270

7.6.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Cantitatea de nămol provenit de la epurarea apelor reziduale orăşeneşti

generată la nivelul regiunii în anul 2007 a fost de 6678,76 t. Evoluţia Cantităţilor de nămol generate este aproximativ liniară, având în vedere

că proiectele de extindere sau modernizare a staţiilor de epurare orăşăneşti sunt în fază incipientă.

La majoritatea staţiilor de epurare Orăşeneşti nămolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare, după care aceste nămoluri sunt evacuate în depozitele de deşeuri menajere.

Deoarece localităţile urbane au sisteme de canalizare unitare, apele uzate industriale fiind evacuate, după preepurare, în staţiile de epurare orăşeneşti, nămolurile rezultate sunt improprii pentru compostare şi utilizare ulterioară pentru fertilizarea terenurilor.

Conform reglementărilor privind nămolurile de epurare, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului, să asigure tratarea acestuia pentru stabilizare şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii. În cazul în care Compoziţia nămolului nu permite împrăştierea acestuia pe terenuri, se va asigura eliminarea prin incinerare sau coincinerare.

În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.

7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Conform raportărilor statistice ale agenţilor economici, în Regiunea Vest în anul 2007 au fost generate 1115168,45 t nămoluri din activităţi industriale.

Cele mai important sectoare generatoare de nămoluri industriale sunt: - Industria de extracţie şi procesare metale feroase şi neferoase: SC

MOLDOMIN SA Moldova Nouă a depozitat în iazul de decantare Tăuşani o cantitate de 1051830 t/an în 2007 nămol cu umiditate 0,25%; în judeţul Hunedoara industria siderurgică şi cea minieră au generat 58736 tone nămol umed.

- Industria materialelor de construcţii; SC Mondial SA Lugoj a generat 1147 t. - Agricultura şi industria alimentară; SC Coca Cola Romania HBC Timişoara a

eliminat 1200 tone; staţia de epurare SC PINZGAU SRL din comuna Grădinari ce aparţine SC BARDEAU HOLDING ROMANIA SRL a eliminat cantitatea de nămoluri umede de 30 tone.

- Industria electrotehnică şi construcţii metalice; SC Solectron SA Timişoara a generat 10,6 tone de nămol, SC Feroneria Arad 4 tone respectiv SC AEM SA 55 tone.

- Industria chimică şi textilă; SC Eco Sistem Grup SRL Arad a generat 4 tone nămol, SC Azur SA Timişoara 9 tone şi SC Bega Chim SA 2 tonă.

Aceste nămoluri sunt depozitate în depozitele proprii (iazuri de decantare) sau stocate pe platforma proprie în vederea valorificării sau eliminării. Responsabilitatea gestionării acestor nămoluri revine generatorilor.


271

7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

În România Directivele UE care reglementează gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice 2002/96/EC şi respectiv 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice îşi găsesc transpunerea prin HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice şi HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice intrată în vigoare după aderarea României la UE. Aspectul legal este întregit de o serie de ordine care au intrat în vigoare în perioada 2005 – 2007:

- Ordinul 901/ 2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare

- Ordinul 1225/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

- Ordinul 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1 /03.01.2006)

- Hotărârea 816 / 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

- Ordinul 556/2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006.

- Ordinul 66/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

- Ordinul 910/2007 pentru modificarea Ordinului Ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al Ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

- Ordinul 706/2007 pentru modificarea Ordinului Ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al Ministrului economiei şi comerţului nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente

- Ordinul 1099/2007 pentru modificarea Ordinului Ministrului mediului şi gospodării apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare

- Ordinul 1226/2007 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.


272

- Directiva DEEE 2002/96/EC conduce la: - prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi

electronice şi promovarea reutilizării, reciclării şi a altor forme de recuperare pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

- îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi agenţi economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric şi electronic.

Obiectivele generale ale Directivei sunt: - crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună

DEEE fără încărcare la punctele de colectare; - colectarea DEEE la timpul livrării de noi EEE; - capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg / locuitor / an de DEEE până la 31

decembrie 2008 cu atingerea celor două obiective parţiale: o până la 31 decembrie 2006 a cel puţin 50% din obiectivul de colectare de

4kg / locuitor si an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE; o până la 31 decembrie 2007 a cel puţin 75% din obiectivul de colectare de

4kg / locuitor şi an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE - sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru ariile intens populate; Obiectivele de recuperare vizează următoarele aspecte: - îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 80% din greutatea

medie pe echipament şi 75% material recuperat pentru: o echipament electric menajer de dimensiuni mari o distribuitori automaţi

- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 75% din greutatea medie pe echipament şi 65% material recuperat pentru o echipament informatic şi de telecomunicaţii o echipamente de larg consum;

- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 70% din greutatea medie pe echipament şi 50% material recuperat pentru o echipamente menajere de dimensiuni mici.

7.7.1. Colectarea DEEE

În Regiunea Vest colectarea DEEE a început în anul 2005 prin stabilirea locaţiilor

unor puncte de colectare DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Primele activităţi de implementare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi privaţi de salubritate. Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori (Arad şi Timişoara) şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori (Reşiţa, Caransebeş, Deva, Petrila,Vulcan, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Lupeni şi Lugoj). Aceste locaţii, puse la dispoziţie de către Administraţiile Locale în variantele Punct Judeţean / oraş peste 100.000 de locuitori / oraş peste 20.000 de locuitori au devenit funcţionale şi majoritatea firmelor au obţinut în anul 2007 autorizaţii de colectare DEEE.

Situaţia firmelor autorizate să colecteze / trateze DEEE este prezentată mai jos:

Tab. 7.7.1. Situaţia firmelor de colectare autorizate la sfârşitul anului 2008

Judeţ Amplasament punct de colectare Situaţia autorizaţiei de mediu

ARAD SC REMAT SA ARAD, Campul Liniştii nr.1 Puncte de lucru:

Autorizaţie de mediu pentru colectare / valorificare DEEE 7438/04.08.2006, CJ Arad nr. 7376/07.12.2005


273

Judeţ Amplasament punct de colectare Situaţia autorizaţiei de mediu SEBIŞ, str. Gării nr. 42 LIPOVA, str. Timişorii nr. 110 ŞIMAND f.n. SC PRESCOM SA, Reşiţa, str. Fântânilor nr. 1

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE 171/20.07.2007 CARAŞ -

SEVERIN SC TRANSAL URBIS SRL, Caransebeş, str Gen. Moise Groza nr. 4

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE 216/ 23.06.2008/ 16.07.2009

Salubritate SA Deva punct colectare din Deva, Aleea Romanilor PT 8

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE HD-64/08.02.2007, cu valabilitate pe 5 ani

SC.Termoprest SA Petrila punct colectare din Petrila, str. Tudor Vladimirescu -CT nr. 8

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE HD-78/15.02.2007 cu valabilitate pe 5 ani

SC.Almaserv SA Vulcan punct colectare din Vulcan, str. Avram Iancu nr. 5

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE HD-185/16.04.2007

Primaria Hunedoara str. Rotarilor nr. 70


Serviciul Public de Gospodărie Comunală Orăştie, str. Plantelor nr. 2

Autorizatie de mediu pentru colectare DEEE HD 150/19.03.2008, valabila 5 ani

Gospodărie Prest Com SA, Petroşani, str. Stadionului nr. 4


HUNEDOARA

Primăria municipiului Lupeni, str. Stadionului nr. 42

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE HD-219/22.04.2008, valabila 5 ani

SC.MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL TIMIŞOARA Punct de colectare şi depozitare: Calea Şagului nr. 201, Chişoda

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE 7526/17.09.2004, revizuită la datele de 29.06.2005 şi 11.09.2007, cu valabilitate 17.09.2009

SC Retim Ecologic Service SA, Timişoara str. Oituz nr. 3A, pct de colectare: Calea Moşniţei 3

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE 8113//27.09.2005, cu valabilitate până în 27.09.2010

SC Salprest SA, Lugoj, str. Plopilor nr. 22 punct de colectare - str. T Vuia, colţ cu str. Salcâmilor

Autorizaţie de mediu pentru colectare DEEE 2369/RP/24.10.2007

SC Cuzman Company SRL, Lugoj, str. Ceahlăului nr. 25, punct de colectare: str. Bobâlna 11

Autorizaţie de mediu nr. 8316/31.05.2006, revizuită la data de 05.06.2007, cu valabilitate până în 31.05.2011

TIMIŞ

SC Erina Prest SRL, Lugoj, str. Ceahlăului nr. 25, punct de colectare/tratare: str. Herendeşti nr. 10

Autorizaţie de mediu nr. 7535/20.09.2004, revizuită la data de 30.07.2007, cu valabilitate până în 20.09.2009

În tabelul 7.7.2 se prezintă comparativ situaţia colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în Regiunea Vest în ultimii trei ani de când a început efectiv colectarea acestui tip de deşeuri.


274

Tab. 7.7.2. Situaţia colectării / tratării deşeurilor EEE în Regiunea Vest

Anul Cantitate totală

colectată, [tone]

Cantitate totală valorificată,

[tone]

Cantitate totală reciclată,

[tone]

Cantitate totală reciclată,

[tone] 2006 259,452 - - - 2007 276,85 153,018 2008 699,681 650,317

Se constată că în anul 2006 cantităţile de DEEE colectate au fost stocate, în timp

ce în anii 2007 şi 2008 (primele 11 luni) din cantitatea de DEEE colectată a fost valorificată o cantitate de 55,3% respectiv 66,78 %. Stocul de DEEE la nivelul Regiunii Vest a fost de 383,284 tone în 2007, respectiv 193,006 tone în 2008.

Parţial în Regiunea Vest Administraţiile Publice Locale au transferat operatorilor de servicii de salubritate activitatea privind colectarea DEEE.

În anul 2008, urmare a iniţiativelor Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile în Regiunea Vest s-au desfăşurat patru campanii în toate cele 12 oraşe cu puncte de colectare DEEE pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

Tab. 7.7.3. Situaţia campaniilor de colectare din Regiunea Vest în 2008, tone

Nr. crt. Campania

Cantitate în tone DEEE colectată

Observaţii

1 31.03.-13.04.2008 32,92 Campania de Curăţenie

Generală de Primavară ” în municipiul Timişoara

2 19. 04. 2008 34,85 35 localităţi participante 3 4. 10. 2008 56,23 44 localităţi participante 4 1. 11. 2008 36,43 34 localităţi participante 5 6. 12. 2008 37,33 36 localităţi participante

În anul 2008 s-au mai autorizat incă 2 organizaţii colective a producătorilor de

EEE, fiind în prezent 5 organizaţii colective : Asociaţia ECO TIC, Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, Asociaţia RECOLAMP, Asociaţia ENVIRON şi CCR LOGISTICS SYSTEMS RO S.R.L.

Ţintele naţionale care au fost stabilite pentru anul 2006, 2007, 2008 de 2, 3, respectiv 4kg / locuitor nu au fost realizate. Pot fi enumerate mai multe cauze care au determinat acest rezultat:

- neimplicarea producătorilor aşa cum este prevăzut în legislaţie; - o demarare anevoioasă a informării cetăţenilor cu privire la înfiinţarea

punctelor de colectare; - colectarea acestor deşeuri prin aport voluntar este anevoioasă atîta timp cât

consumatorii folosesc de regula aparatele mult peste perioada de viaţă estimată de producători;

- nu s-a efectuat campanii de conştientizare suficiente în ceea ce priveşte obligativitatea atingerii ţintelor de colectare şi valorificare a DEEE;

- nu s-a creat încă infrastructura necesară tratării / valorificării / reciclării DEEE.


275

Tab. 7.7.4. Realizarea ţintei naţionale de colectare/valorificare DEEE

Anul Populaţia, [locuitori]

Cantitate DEEE

colectată [kg]

Cantitate colectată /

locuitor

2006 1930458 259452 0,1343 2007 1927229 276850 0,1436 2008 1926700 699681 0,363

Sursa: Breviarul statistic al Regiunii Vest pe anul 2007 – Direcţia Regională de Statistică Timiş 2008

7.8. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

România a transpus Directiva 2000/53/CE cu privire la vehiculele scoase din uz în anul 2004 prin HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. În anii 2005 – 2007 s-au adus completări şi prin alte acte normative emise la nivelul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Transporturilor sau Ministerului de Interne şi Administraţiei Publice se reglementează regimul de gestionare al vehiculelor scoase din uz:

- Ordinul comun MMGA şi MEC nr. 88/110/2005 privind materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art. 4. alin. (1) din HG 2406/2004 privind vehiculele scoase din uz

- Ordinul comun MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 privind modelul certificatului de distrugere şi condiţiile pentru eliberarea acestuia pentru vehiculele scoase din uz;

- Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea procedurii şi condiţiilor de autorizare a entităţilor legale de asumare a responsabilităţilor pentru stabilirea ţintelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energetică a VSU;

- Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi eliberarea permiselor pentru entităţile juridice privind asumarea responsabilităţilor legate de ţintele anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energetică a VSU;

- OUG nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto

- Legea nr. 373/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto

- Ordinul nr. 579/2006 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto

- Ordinul MMGA nr. 979/2006 privind modificarea anexei la Ordinul MMGA 816/2006 pentru constituirea Comisiei de evaluarea şi autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energetică a VSU;

- Hotărârea 1313/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

- OUG nr. 4/2007 privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional

- Ordinul MMGA nr. 625/2007 privind aprobarea Metodologiei pentru urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la


276

art. 15 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

Totodată există şi o serie de acte normative colaterale care pentru implementarea Directivei Europene 2000/53 privind VSU.

7.8.1. Colectarea VSU

Regiunea Vest are o reţea de societăţi comerciale dispersate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare şi valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării.

7,8..2. Tratarea VSU

Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea valorificării materialului feros.

În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Tab. 8.7.1. Vehicule procesate în Regiunea Vest

Anul Vehicule colectate Vehicule tratate / dezmembrate 2005 1808 1307 2006 2236 970 2007 4376 4376

Pentru ca un agent economic să poată desfăşura activităţi de colectare şi tratare

vehicule scoase din uz, acesta trebuie să deţină 3 autorizaţii: autorizaţia de mediu în care sunt incluse condiţiile din Anexa 1 a HG 2406/2000, autorizaţia emisă de RAR şi autorizaţia emisă de Poliţie conform Ordinului 82/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă la începutul anului 2007 în Regiunea Vest erau înregistrate 16 societăţi care desfăşoară activităţi de colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz.faţă de 2006 când existau 11 astfel de societăţi, în anul 2008 mai existau 14 societăţi autorizate:

- 2 în judeţul Arad, rămase 2 în 2008 - 3 în judeţul Caraş – Severin, rămase 4 în 2008 - 5 în judeţul Hunedoara, rămase 4 în 2008 - 6 în judeţul Timiş, rămase 4 în 2008.

În Regiunea Vest cele 16 societăţi colectează şi dezmembrează VSU dar nu le procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder. Instalaţiile de dezmembrare şi reciclare au în general un nivel tehnic scăzut şi nu respectă condiţiile minime din Anexa I a Directivei VSU, tratarea VSU fiind de fapt o valorificare a componentelor reciclabile. Trebuie menţionat faptul că în 2006 SC PETROMSERVICE VEST SA Timişoara şi SC CASITO TRANSIMPEX SRL Hunedoara nu au colectat şi dezmembrat nici un vehicul scos din uz.


277

7.9. Uleiuri uzate

Conform HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, principalii factori implicaţi in colectarea, recuperarea şi reciclarea uleiurilor uzate sunt:

- staţiile de distribuţie a produselor petroliere şi alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie;

- producătorii şi importatorii de uleiuri; - generatorii de uleiuri uzate; - valorificatorii de uleiuri uzate

Acelaşi normativ stabileşte condiţiile de colectare şi asocierea în categorii de colectare a tipurilor de uleiuri uzate, condiţii ce trebuie avute în vedere de generatorii de uleiuri uzate. Principala opţiune privind valorificarea uleiurilor uzate este regenerarea, iar dacă regenerarea nu este viabilă din punct de vedere tehnic şi economic, valorificarea acestora se realizează prin coincinerare sau prin alte operaţii de valorificare. In cazul în care valorificarea nu este aplicabilă, se va opta pentru eliminarea prin incinerare. Situaţia preliminara a gestionării uleiurilor uzate în anul 2007 a fost realizată pe baza raportărilor lunare ale agenţilor economici generatori de uleiuri uzate. În anul 2007 întreaga cantitate de uleiuri uzate colectată a fost predată pentru valorificare prin rerafinare. Tab. 8.8.1 Uleiuri uzate colectate/valorificate în anul 2008, tone

Judeţul Cantitatea colectată în 2008 Cantitatea valorificată în 2008 Arad 231,56 199,17

Caraş-Severin 4,171 0 Hunedoara 17,27 10

Timiş 225,81 231,67 Regiunea Vest 478,81 440,84


278

7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Actualele practici de gestionare a deşeurilor municipale sunt necorespunzătoare,

generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora. Deşeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Majoritatea depozitelor existente sunt neconforme.

Principalele forme de impact şi risc identificate de evaluatori în bilanţurile de mediu depuse la APM-uri, determinate de depozitele neconforme de deşeuri sunt:

- poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt. - participarea la generarea efectului de seră prin descompunerea deşeurilor

biodegradabile, urmată de degajarea gazului de depozit compus în special din metan si bioxid de carbon (45-60% CH4 si 40-55% CO2), compuşi care ocupă locul II si III în ierarhia substanţelor care au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon.

- poluarea apelor subterane şi de suprafaţă prin levigat şi apele meteorice care spală suprafaţa depozitelor;

- modificări de peisaj şi disconfort vizual - scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri - modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

invecinate - modificarea biocenozelor din vecinătatea depozitului în sensul că în

asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate iar unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori). Un alt aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile sunt depozitate

împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic şi recuperarea lor este dificilă.

În rezumat, principalele problemele ridicate de depozitarea deşeurilor sunt următoarele:

- depozitele existente, neautorizate, sunt uneori amplasate în zone vulnerabile (în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă, a zonelor de agrement);

- depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;

- depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; drumurile principale şi secundare pe care circulă utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute, mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite;

- multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu zone de intrare amenajate corespunzător şi panouri de avertizare;

- nu există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit;

- nu există facilităţi pentru controlul biogazului produs; - terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri

degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole;


279

- prin depozitare se pierde o mare parte a potenţialului util din deşeuri datorită faptului că acestea sunt colectate şi eliminate în mod neselectiv.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că în gestiunea deşeurilor sunt necesare schimbări radicale constând în adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

În ceea ce priveşte depozitele industriale, pe lângă faptul că ocupă suprafeţe mari de teren, pot apărea pericole în caz de calamităţi naturale, cum ar fi inundaţiile şi/sau alunecările de teren. De pe suprafaţă, dacă straturile de deşeuri sunt uscate, vântul antrenează particulele mici, formând nori de praf care se depun apoi sub formă de pulberi. Poluarea cu metale grele a solului se datorează în mare parte compoziţiei deşeurilor industriale. Nici apele nu scapă de poluare, levigatul şi apele meteorice antrenând materiale şi substanţele din depozit cu care poluează apele de suprafaţă şi cele freatice.

De asemenea factorii de mediu mai pot fi afectaţi în cazul unor accidente care pot interveni în cursul transporturilor de deşeuri.

7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului În Regiunea Vest se află în implementare proiecte privind gestionarea deşeurilor care au ca surse de finanţare fonduri ISPA, Phare – CES, AFM, private, etc. Se prezintă mai jos o situaţie a stadiului proiectelor depuse de către Consiliile Locale şi Judeţene precum şi a sectorului privat în vederea accesării de fonduri europene şi naţionale.

Tab.8.10.1. Situaţia proiectelor de gestiunea deşeurilor în Regiunea Vest

A. Proiecte prin POS – FEDR

Denumirea proiectului Nr. localităţi implicate / populaţie arondată

Stadiul implementării

Sistem integrat de management al

deşeurilor în judeţul Arad

municipiul Arad, 9 oraşe şi 66

comune /

- S-a realizat Master Planul Judeţului Arad ( s-au asociat 76 CL) - Studiul de fezabilitate se va finaliza în octombrie 2008 - Proiectul se află în derulare şi presupune:

Construirea a 4 staţii de transfer în Ineu, Sebiş, Bârzava, Chişineu Criş şi o platformă de transfer în Lipova. Construirea a 4 staţii de sortare de dimensiuni mai mici - extinderea staţiei actuale de sortare de la Arad Construirea a 2 staţii de compostare la Ineu şi Arad 1 staţie TMB din 2013 în Arad Construirea unui depozit inert pentru eliminarea deşeurilor din C&D (Arad)


deşeurilor în judeţul Caraş-Severin

2 municipii, 6 oraşe, 69 comune /

331876 locuitori

- Stadiu de pre-fezabilitate - S-a realizat Master Planul şi s-a depus la MMDD în vederea avizării


280

Denumirea proiectului Nr. localităţi implicate / populaţie arondată

Stadiul implementării


deşeurilor în judeţul Timiş

2 municipii, 5 oraşe

comunele judeţului Timiş / 666866 locuitori

- ARPM Timişoara a eliberat acordul de mediu nr. 27/11.12.2007 care prevede realizarea depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela. - CJ Timiş a depus solicitarea în vederea obţinerii acordului de mediu pentru staţia de transfer a deşeurilor nepericuloase Timişoara (nr. inregistrare APM Timis 6200/27.11.2007). - s-au realizat SF, PT pt depozitul Ghizela şi se află în curs de lansare licitaţia pentru execuţia lucrărilor - s-a realizat Master planul pentru. managementul deşeurilor în jud. Timiş - este în curs de realizare Aplicaţia pt.cererea finanţării şi restul SF pt. centre de colectare şi transfer deşeuri din mun. Timişoara, Lugoj, oraşele Sânnicolaul Mare, Deta, Buziaş, Jimbolia, Făget şi închiderea depozitelor rurale neconforme Depozit deşeuri: 58,9 ha din care:- depozit propriu zis: 35,14 ha;- zona tehnică 23,76 ha;- capacitate totală depozit 5.515.656 mc;-volumul primei celule 699.359 mc- inălţimea totală a depozitului 20m - durata de funct cca 20 ani; Staţia de transfer a deşeurilor nepericuloase prevede selectarea, sortarea şi transferul deşeurilor nepericuloase. Capacitatea staţiei de transfer este de 160.000 tone deşeuri nepericuloase/an.

B. Proiecte prin Phare – CES

Denumirea proiectului Localităţi implicate / populaţie arondată Stadiul implementării

ECO-Ineu Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula, Târnova şi

Seleuş / 32639 locuitori

Proiectul face obiectul procedurii de mediu fără acord de mediu şi s-a emis fişa tehnică pentru acord unic cu ştampila B Proiectul se află în derulare şi presupune:

• construirea unei platforme de compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru procesarea deşeurilor biodegradabile,

• construirea unei staţii de transfer şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru deşeurile ne-biodegradabile

Gestionarea deşeurilor pentru zona turistică Lipova

Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani /

24678 locuitori


• platformă de transfer, • 142 de platforme de colectare, • achiziţionarea unei

autogunoiere de 18 m3, a unui transportor de 24 m3 şi a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l,

• achiziţionarea a 304 containere de 1100 l


281


Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a

judeţului Arad Socodor, Grăniceri şi Pilu /

6840 locuitori


• amenajarea unui punct de valorificare deşeuri reciclabile,

• achiziţionarea unei autogunoiere compactoare

Optimizarea reciclării deşeurilor - Serviciu pentru viitor - A.S.A.

Servicii Ecologice SRL

Arad Contract de grant acordat în luna noiembrie 2007 prin Phare CES 2005

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Oraviţa

Naidaş, Berlişte, Vărădia, Vrani, Răcăşdia, Sasca

Montană, Ciuchici, Ciclova Română, Cărbunari,

Gradinari, Ticvaniu Mare, Ciudanoviţa şi oraşul Oraviţa

/ 33 557 locuitori

• Va fi dezvoltat un sistem dual de colectare şi transport deşeuri • Se va realiza o staţie de transfer de la

Oraviţa, dotată cu facilităţi minime pentru transferul deşeurilor şi o instalaţie de sortare semiautomată.

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile

Herculane

Topleţ, Iablaniţa, Mehadia, Mehadica, Cornea,

Cornereva, Luncaviţa şi oraşul Băile Herculane /

25 757 locuitori

• Colectarea se va realiza în sistem de colectare dual, pe două fracţiuni: umedă (organic) şi uscată (reciclabil) şi va fi organizată prin intermediul punctelor de precolectare

• Se va realiza o staţie de transfer de la Băile Herculane, dotată cu facilităţi minime pentru transferul deşeurilor şi o instalaţie de sortare semiautomată

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică

Semenic

Văliug, zona Bolnovăţ (Crivaia), Semenic, Gărâna,

Brebu Nou / 2 729 locuitori

• Va fi dezvoltat un sistem de colectare selectivă multiplă şi transport deşeuri la nivelul zonei turistice Semenic. • Vor fi achizitionati recipienti pentru colectare • Se va realiza un punct de colectare centralizată la Văliug

Gestionarea deşeurilor în municipiul Caransebeş

Caransebeş / 28 000 locuitori

• Realizarea unui sistem de colectare selectivă multiplă pe patru fracţiuni la nivelul municipiului Caransebeş

• Achizitie utilaje pentru colectare si transport

• Achizitie recipienti pentru colectare selectiva

• presa pentru compactare si ambalare materiale reciclabile

• facilităţi pentru stocare temporară Proiectul este in faza finală de

implementare

ECO BRAD-Staţie de sortare, transfer şi platforma de

compostare deşeuri municipale Municipiul Brad

• Acord de mediu HD-7/20.03.2008 • Proiectul presupune realizarea unei

staţii de transfer, statie sortare cu capacitatea de 5.100 t/an şi compostare a 5000 t/an deşeuri biodegradabile;

Proiectul se află in faza de achiziţie lucrări


282


de construcţii; este în intârziere datorită schimbării locaţiei

Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor pe raza Municipiului Vulcan-staţie de

sortare Municipiul Vulcan

• staţie sortare cu capacitatea 30000 m3 / an;

• autocompactoare de 7 m3 şi 9 m3 • s-au achiziţionat containere de 1,1

m3 pentru colectare Proiectul este in derulare

Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de pe raza

municipiului Petroşani Municipiul Petroşani /

479551 locuitori Phare –CES 2006 ( anul contractării 2008)

Imbunatăţirea sistemului de gesrtionare a deşeurilor urbane

solide in orasul Petrila Oraş Petrila

Achiziţii utilaje şi echipamente pentru modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor municipale Procedurile de achiziţii sunt in derulare

Sistem de colectare selectiva şi depozitare deşeuri in Ţara

Haţegului-staţie de transfer in Oraşul Haţeg

Oraş Haţeg

• achiziţii mijloace de transport: autocompactor, masina transport deşeuri reciclabile, cap tractor cu carlig de remorcare

• containere de colectare si de transport si presa container

• execuţie platforma stocare temporara 50%

Proiectul este in derulare

Ecologizarea zonelor montane din Valea Jiului Straja-Lupeni şi

Parâng-Petroşani Zonele turistice: Straja-

Lupeni şi Parâng-Petroşani

• S-a încheiat contract pentru: achizitionarea de europubele (495 buc de 0.12 m3şi 55 buc de 0,24 m3) şi 112 buc containere de 1.1 m3, pentru deşeuri;

• s-au executat platforme precolectare;

Este în curs de incheiere contractul pentru achiziţionarea de autogunoiere compactoare

Implementarea sistemului de colectarea a deşeurilor de sticlă şi procesarea primară în vederea

reintroducerii în circuitul economic

Municipiul Hunedoara SC Proserv SA

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM

• a fost numită echipa de proiect; • s-au incheiat contractele de

servicii pentru promovare şi publicitate, proiectare;

• se vor achiziţiona direct serviciile de informare, mediatizare şi promovare a proiectului


283


Staţie mobilă de reciclare a deşeurilor provenite din

demolări Municipiul Hunedoara

SC Casito Trans Impex SRL

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM

• organizare licitaţie pentru achiziţie de produse şi servicii -luna martie 2008, reluare licitaţie;

- capacitate prelucrare 1 to/oră

Reabilitatea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor in comunele Băiţa,Luncoiul de Jos şi

Vălişoara

Consiliul Local Băiţa

Face parte din proiectele Phare CES 2006

• publicarea anunţurilor de participare pe SEAP în vederea organizării licitaţiei pentru achiziţionarea utilajelor

- capacitate prelucrare 25 to/oră

Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara. Staţie de sortare a deşeurilor în localitatea

Satchinez

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara /

25751 locuitori

• achizitie utilaje si echipamente pentru colectarea deşeurilor in doua fractiuni

• staţie de sortare pentru deşeuri reciclabile la Satchinez, cu capacitatea de 1,5 t/ora Proiectul se afla in implementare

Lugojul - un oraş mai curat, mai european, reabilitarea sistemului

de gestionare a deşeurilor în municipiul Lugoj

Lugoj / 48000 locuitori

• achiziţionare de europubele si utilaje de colectare-transport deşeuri de pe raza municipiului: 6000 buc de 120 l si 1125 l si 2 autocompactoare de mare capacitate • achiziţionarea a 3 containere open top de 20 m3. • autospecială cu macara pentru transport containere de 20 m3. • achizitionarea unui container autocompactor de 20 m3.

Proiectul a fost finalizat în 14. 01. 2009

Eco Ciacova - platformă de compostare, staţie de

compactare şi transfer a deşeurilor reziduale

Ciacova, Ghilad, Jebel, Pădureni, Liebling, Giera /

14237 locuitori

• sistem de colectare şi transport al deşeurilor

staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile cu capacitate de 2500 tone / an

staţie de compactare şi transfer a deşeurilor reziduale.

Proiectul se afla in intârziere

Sistem de colectare şi transport deşeuri în localităţile Giarmata şi

Pişchia Giarmata, Pişchia/ 7670

locuitori

Contract de grant acordat la data de 30 noiembrie 2007 prin Phare CES 2005

• achiziţie utilaje şi echipamente pentru colectarea deşeurilor în doua fracţiuni

Colectarea şi transportul deşeurilor in comunele Găvojdia,

Criciova, Nădrag şi Ştiuca

Găvojdia, Criciova, Nădrag, Ştiuca/

8560 locuitori

Contract de grant acordat in 2008 prin Phare CES 2006



284


Sistem de colectare şi transport deşeuri in comuna Cărpiniş

Cărpiniş / 5590 locuitori

Contract de grant aflat pe lista de asteptare / Phare CES 2006


Legenda: *Programul PHARE CES 2004 - Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor **Programul Phare 2005 CES - Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor ***Programul Phare 2005 CES "Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului privat al IMM în domeniul gestionării deşeurilor

C. Proiecte ISPA

Denumire proiect Locaţia Termen Valoare proiect

(mii Euro) Beneficiar

Fonduri europene (granturi)

Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului

Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul

Timiş.

Judeţul Timis 2008 31000 Consiliul Judeţean Timis ISPA

Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului pentru

extinderea sistemului de management integrat al

deşeurilor în judeţul Arad

Judeţul Arad 2008 Nu este estimata

Consiliul Judeţean Arad PHARE CES

Asistenţă tehnică pentru pregatirea proiectului Sistem integrat de management al deşeurilor solide in judeţul

Caraş - Severin

Judeţul Caraş-Severin

2008 24000 Consiliul judeţean Caraş- Severin ISPA

D. Proiecte prin AFM

Beneficiar Judeţul Localitatea Denumire proiect / Stadiu implementare

Consiliul Local al Municipiului Deva Hunedoara Deva Lăsaţi generaţiilor viitoare un oraş mai curat

Consiliul Local al oraşului Petrila Hunedoara Petrila

Centrul de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice/

FINALIZAT

Consiliul Local al Municipiului Timişoara* Timiş Timişoara

Staţie de sortare deşeuri municipale reciclabile, colectate de pe raza municipiului Timişoara

* finanţare: 58% SC Retim Ecologic Service SA şi 42% AFM SC Retim Ecologic SA a depus documentatia in vederea obţinerii acordului de mediu (nr. înregistrare APM Timis 1455 / 06. 03. 2008). Pentru realizarea acestei investitii a fost realizat proiectul tehnic.


285

Capacitatea de prelucrare a staţiei de sortare este de 625 tone/zi. In cadrul staţiei de sortare este prevăzut a se sorta atât Fracţia umeda cât şi Fracţia uscată, rezultând deşeuri sortate de tip hârtie/carton, materiale plastice, sticlă, metal, lemn şi fracţie reziduală (materiale recuperabile destinate incinerării).

7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor

Urmărirea evoluţiei în timp a datelor de generare a deşeurilor municipale, demonstrează următoarele tendinţe privind generarea deşeurilor:

- creşterea cantităţilor de deşeuri municipale generate datorită creşterii nivelului de trai al populaţiei şi implicit al consumului şi al extinderii reţelelor de salubritate în zonele rurale.

- creşterea cantităţilor de nămol generate datorită punerii în practică a unor proiecte privind construirea unor staţii de epurare în zonele rurale

- creşterea cantităţii de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări în urma extinderii zonelor rezidenţiale din intravilan prin realizarea de locuinţe individuale

- creşterea cantităţilor de deşeuri municipale colectate selectiv, ca urmare a introducerii sistemelor de colectare / valorificare pe fluxuri speciale de deşeuri: hârtie/carton, plastic (PET), deşeuri biodegradabile, deşeuri din echipamente electrice şi electronice, etc.

7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Factorii relevanţi care influenţează generarea deşeurilor sunt evoluţia

demografică, ponderea populaţiei urbane, densitatea populaţiei, câştigul salarial net, ponderea şomajului, dezvoltarea economică a zonei. Pe baza analizei acestor factori în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor a fost prognozată evoluţia generării deşeurilor în Regiune până în anul 2013.

În perioada 1999-2003, care a fost luată ca bază pentru planificare, evoluţia dezvoltării demografice în Regiune este descendentă. Evoluţia este diferită pe judeţe, astfel, în judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara scăderea este mai accentuată. Urmând tendinţa din ultima perioadă, se apreciază că reducerea populaţiei va continua.

Nivelul de trai al populaţiei a cunoscut o accentuată diferenţiere şi conform statisticilor, potenţialul de cumpărare al populaţiei nu va creşte semnificativ. Cu toate acestea, se apreciază că generarea de deşeuri urbane, considerată a fi un indicator al consumului populaţiei, va avea o evoluţie ascendentă în următorii ani, atât datorită dezvoltării reţelelor comerciale şi stimulării consumului de produse, cât şi datorită dezvoltării serviciilor de salubrizare şi extinderii lor şi în zonele rurale.

Referitor la schimbările în comportamentul consumatorilor se constată creşteri evidente în consumul produselor ambalate, fapt ce va conduce la generarea unor cantităţi mai mari de ambalaje şi deşeuri de ambalaje.

În plus, prin realizarea de noi staţii de epurare a apelor uzate menajere, volumele de nămol rezultate vor fi într-o continuă creştere.

Luând in considerare cele de mai sus, pornindu-se de la indicatorii de generare pe anul anul 2003, anul de baza pentru Planul regional de gestionare a deşeurilor şi opţiunea ANPM privind planificarea creşterii generării deşeurilor municipale solide cu o rată de 0,8 % / an, pentru deşeurile menajere această rată de creştere are următoarele efecte asupra mediei indicilor de generare zilnica pentru zone urbane şi rurale:


286

Tab. 7.12.1.1: Prognoza indicilor de generare a deşeurilor menajere

Indice anual de creştere 2003 2007 2010 2013 0.80 % indice urban 0.9 0.93 0.95 0.97 0.80 % indice rural 0.4 0.41 0.42 0.43

Aplicarea indicelui de creştere propus de ANPM generează următoarele creşteri

ale cantităţii de deşeuri municipale solide pentru perioada planificată în PRGD:

Tab. 7.12.1.2: Prognoza de generare a deşeurilor municipale solide,în tone

Nr. crt. Tip deşeu Indice anual

de creştere 2003 2007 2010 2013

urban 0.80% 391901 400992 404655 410176 1 Deşeuri menajere mixte rural 0.80% 109938 112279 113157 114629

2 Deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii* 0.80% 212221 220847 224394 229823

3 Deşeuri voluminoase 0.80% 5571 5797 5891 6033

4 Deşeuri din parcuri şi grădini 0.80% 23700 24663 25059 25666

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 16100 16754 17024 17435 6 Deşeuri stradale 0.80% 37400 38920 39545 40502

T O T A L 0.60% 796831 820254 829725 844265

7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate raportate la APM-uri variază de la an la an. Această variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:

- inconstanţa nivelului producţiei activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie;

- retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate;

- variaţia de la an la an a lotului selectat pentru cercetarea statistică privind generarea deşeurilor;

- variaţia procentului de răspuns la chestionarul statistic. Estimarea cantităţilor de deşeuri de producţie este dificilă, dar se poate considera

că tendinţa de descreştere se menţine datorită obligaţiei agenţilor economici de a adopta , încă de la faza de concepţie şi proiectare a produsului, soluţii de diminuare a producerii de deşeuri, să introducă « tehnologii curate », să optimizeze ambalajele astfel încât deşeurile de ambalaje rezultate să fie minime şi să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice.

7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor Conform Planului National de Gestionare a Deşeurilor, strategia de

management al deşeurilor are la bază promovarea următoarelor principii: - Prevenirea apariţiei deşeurilor;


287

- Promovarea reciclării şi reutilizării; - Optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi

valorificate. Prevenirea generării deşeurilor se va realiza prin: -aplicarea tehnologiilor „curate” care va determina reducerea cantităţilor de

deşeuri generate -utilizarea unor cantităţi mai mici de materiale pentru producerea aceleiaşi

cantităţi de bunuri -îmbunătăţirea concepţiei produselor conform cerinţelor noilor standarde de

producţie. Prevenirea generării deşeurilor va fi obţinută şi prin modificarea

comportamentului consumatorilor şi influenţarea pieţii în favoarea produselor şi serviciilor cu o durată de viaţă mai lungă.

Reciclarea va fi principala optiune de reducere a cantităţilor de producţie şi urbane care necesită eliminare. Reciclarea va fi axată, în principal, pe fluxurile clasice de deşeuri reciclabile (metale feroase-neferoase, hârtie-carton, sticlă, plastic) şi pe fluxurile specifice de deşeuri care sunt reglementate prin acte normative (ambalajele, uleiurile uzate, bateriile şi acumulatorii etc.).

Eliminarea deşeurilor prin depozitare trebuie să aibă în vedere faptul că, date fiind restricţiile naturale, este foarte probabil ca suprafeţele de teren disponibile pentru depozitarea deşeurilor să constituie, în viitor, o resursă limitată. Capacitatea viitoarelor depozite, amenajate şi exploatate în mod ecologic, va trebui păstrată pentru eliminarea acelor deşeuri pentru care nu există alte variante de eliminare avantajoase din punct de vedere tehnic sau economic. În legătură cu depozitarea deşeurilor, trebuie limitată emisia gazelor cu efect de seră (CH4 şi CO2). Aceste emisii vor fi controlate prin reducerea treptată a materialelor organice biodegradabile depozitate şi prin captarea şi utilizarea gazelor.

Un pas important pentru îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor îl constituie finalizarea şi aprobarea Planului regional pentru gestionarea deşeurilor şi ale Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.

Obiectivul major al PRGD este de a implementa acţiuni, proceduri şi de a estima efectiv costurile implementării. Aplicarea PRGD va insemna tratare integrată a gestiunii deşeurilor sustenabilă şi acceptabilă economic, cu impact pozitiv asupra mediului. PRGD este documentul de bază pentru accesarea finanţării internaţionale a unor proiecte integrate privind gestionarea deşeurilor, în primul rand din fonduri structurale.

O contribuţie importantă privind îmbunătăţirea practicilor în gestionarea deşeurilor o au schemele de investiţii pentru proiecte mici în domeniul gestionării deşeurilor prin Programul PHARE CES.

Proiectele vizeaza înfiinţarea de sisteme de colectare şi colectare selectivă în localităţile rurale, realizarea unor instalaţii pentru tratarea deşeurilor (sortare, compostare), realizarea unor staţii de transfer. Pe lângă aceste investiţii importante, proiectele au şi o componentă educativă, prin care asigură popularizarea noilor metode de gestionare a deşeurilor în randul populaţiei.


288

CAPITOLUL 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

8.1. Introducere

Noua politică a Comunităţii Europene referitoare la chimicale - substanţe, preparate şi articole - are ca obiectiv evitarea contaminării chimice a aerului, apei, solului şi mediului uman în scopul conservării biodiversităţii şi asigurării sănătăţii şi securităţii factorului uman implicat în mod direct sau indirect. Această politică încearcă să echilibreze beneficiile asupra sănătăţii şi mediului cu necesitatea susţinerii unei industrii europeane competitive, inovatoare şi generatoare de locuri de muncă şi funcţionarea corespunzătoare a pieţei interne. Domeniul chimicalelor este dominat încă din 1967 de peste 40 de acte legislative ( directive europene în vigoare ) care vizează stabilirea unor priorităţi la nivel de mediu şi politic bazate pe următoarele calităţi ale chimicalelor:

- risc acut - cantitate - bioacumulare - persistenţa la biodegradare - toxicitate În acest context s-a impus ca o necesitate o legislaţie precum REACH care să

permită integrarea într-un cadru comun şi unitar a tuturor substanţelor chimice (existente şi noi), evaluarea riscurilor acestora cu un instrument nou şi unic la nivel international. REACH se va aplica tuturor substanţelor (prognozate aprox. 30.000 ), iar pentru substanţele produse sau importate acelora care sunt în cantităţi mai mari de 1 tonă pe an. Vor fi introduse cerinţe speciale privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice. Regulamentul REACH nr. 1907 / 2006 din 18 decembrie 2006 introduce o nouă filosofie în abordarea responsabilă a domeniului substanţelor chimice, inducând modificări şi stabilind noi obiective:

- Stabilirea unui sistem coerent de înregistrare destinat să furnizeze informaţii de bază referitoare la pericol şi risc despre substanţele noi şi existente produse în sau importate în interiorul teritoriului UE;

- Inversarea responsabilităţii de a dovedi prin transferarea de la Autorităţile Statelor Membre către companiile producătoare sau importatoare care vor fi responsabile pentru a demonstra că substanţele pot fi utilizate în siguranţă;

- Introducerea responsabilităţii pentru utilizatorii din aval de a furniza informaţii despre utilizări şi măsurile corespunzătoare de administrare a riscului referitoare la substanţe;

- Menţinerea sistemului de restricţionare existent şi introducerea ca instrument nou al procedurii de autorizare pentru cele mai periculoase substanţe (CMR – cancerigene, mutagene şi reprotoxice, POP – produşi organici persistenţi, PBT – persistente, bioacumulative şi toxice, vPvB – foarte persistente, foarte toxice, etc.);

- Asigurarea unei mai mari transparenţe şi deschideri pentru public prin asigurarea unui acces mai uşor la informaţiile relevante despre chimicale;

- Înfiinţarea unei entităţi centrale Europene (Agenţia) care să faciliteze administrarea sistemului REACH şi care să se asigure că acesta se aplică în mod armonizat în cadrul UE.


289

8.1.1. Cadrul legislativ

Cadrul legislativ european în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice este dominat de Directive care au fost transpuse în legislaţia naţională şi, ca urmare a faptului că România este Stat Membru al Uniunii Europene începând cu 01. 01. 2007 prevederile Regulamentelor din Aquis-ul comunitar de mediu se aplică direct. Adoptarea Regulamentului CE nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (REACH) în decembrie 2006 impune aplicarea directă a acestuia şi în România începând cu 1 iunie 2007. Aceasta aduce restructurări fundamentale în politicile referitoare la chimicale, oferind o nouă şansă protecţiei sănătăţii şi mediului, contribuind la stabilizarea competitivităţii pieţei europene, conducând la transparenţă privind riscurile posibile pentru sănătate şi mediu. REACH, care aduce şi crearea Agenţiei Europene a Chimicalelor (European Chemicals Agency) amendează Directiva 1999/45/EC şi abrogă Regulamentul Consiliului European (EEC) nr. 793 / 93 şi Regulamentul Comisiei (EC) nr. 1488/94 precum şi Directiva Consiliului nr. 76/769/EEC şi Directivele Comisiei nr. 91/155/EEC, 93/67/EEC, 93/105/EC şi 2000/21/EC.

REACH – înseamnă: - Înregistrarea (Registration): Colectarea de date privind substanţele (>1

tonă/an), cu seturi de date de bază (>10 tone/an registru simplificat); pentru aproximativ 30.000 de substanţe

- Evaluarea (Evaluation) (inclusiv comportarea pe termen lung) a substanţelor (>100tone/an); pentru circa 5.000 de substanţe.

- Autorizarea şi restricţiile (Authorisation): Autorizarea utilizării unor substanţe cu risc în diferite domenii care va cuprinde în jur de 1.400 de substanţe.

- of CHemicals Dacă înainte exista deseori şansa ca autorităţile să nu poată controla regimul

chimicalelor, odată cu introducerea sistemului responsabilitatea se transferă industriei care îşi va pierde piaţa nefurnizând datele necesare înregistrării iar prin crearea Agenţiei Europene a Substanţelor Chimice (ECHA) cu sediul la Helsinki deciziile publice pentru substanţele chimice vor fi luate la nivel european în timp ce controlul şi evaluarea substanţelor chimice se vor realiza de statele membre.

Alăturat se prezintă ca o concluzie un tabel care ilustrează integrarea celor 40 de directive şi reglementări europene anterioare în cadrul REACH:

Tab. 8.1. Situaţia înainte şi după REACH (Regulamentul 1907 / 2006)

Substanţe noi (Directiva 79- 831/CEE – al 6-lea amendament al

67/548)

REACH Capitolul II Directiva 67/548/CEE

Clasificarea şi etichetarea preparatelor periculoase – FTS/

HG 1408/2008 (act normativ nou care include

prevederile Directivei 121/2006 CE a Parlamentului European şi a Consiliului

din 18 decembrie 2006 care amendează Directiva Consiliului

67/548/CEE., referitoare la clasificare, ambalare şi etichetare)

Clasificarea şi etichetarea

substanţelor periculoase

(Anexa I)

REACH Capitolul XI Directiva 67/548/CEE

(Anexa I) Regulament GHS UE

Directiva 76/769/CEE Se va revoca cu 1 iunie 2009

HG 347/2003 m.c.u.,de HG 932/2004, HG 646/2005 şi HG

882/2007, Ordinele: 1238/2007,

Restricţii la punerea pe piaţă şi utilizarea substanţelor şi

preparatelor periculoase

REACH Capitolul XI Directiva 67/548/CEE

(Anexa I) Regulament GHS UE


290

1461/2007, 718/2007 Regulament 793/93/CEE

Se va revoca cu 1 iunie 2008 HG nr. 2427/2004, Ordin

230/2005 şi Procedura din 18 martie 2005, HG 803/2007

Substanţe existente: evaluarea şi controlul

riscurilor REACH Capitolul VIII

Directiva 91/155/CEE abrogată şi modificată de Directivele 93/112/CE şi

2001/58/CE va fi revocată

Legea 360/2003 m.c.u. de Legea 263/2005

Substanţe periculoase – FTS REACH Capitolul IV

Directiva 99/45/CEE Amendamente:

Articolul 14 al Directivei 1999/45/CE (Fişele tehnice de

securitate) va fi şters Legea 324/2005 m.c.u de OUG

200/2000 şi HG 882/2007

Clasificarea şi etichetarea

preparatelor periculoase – FTS

REACH Capitolul IV Directiva 99/45/CEE Regulament GHS UE

*m.c.u. = cu modificările şi completările ulterioare

De la 1 ianuarie 2007 în România se aplică direct următoarele Regulamente: - Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului nr. 304 /2003/CE privind

exportul şi importul produşilor chimici periculoşi, cu modificările şi completările ulterioare,

- Regulamentul Consiliului nr. 793/1993/CEE, cu modificările şi completările ulterioare: 93/112/CE şin 2001/58/CE,

- Regulamentul Comisiei nr. 1488/94/CE privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 793/93/CEE,

- Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substanţele care diminuează stratul de ozon, cu modificările şi completările ulterioare,

- Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră,

- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 907/2006 de modificare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii, în vederea adaptării anexelor III şi VII la acesta

8.2. Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în

preparat conform Ordinului MMGA / MEC nr. 1001/552/2005

Directiva Consiliului 67/548/CEE a fost preluată in legislaţia naţională prin următoarele acte normative: OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea 451/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 22 noiembrie 2000; HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul


291

Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 28 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare. HG nr. 1300/2002 privind notificarea substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 849 din data de 10 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Directiva 2006/121/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006, care amendează Directiva Consiliului 67/548/CEE este transpusă în cadrul legislativ intern de HG 1408 /2008 care abrogă prevederile OUG nr. 200/2000, şi stabileşte la nivel naţional în mod unitar şi coerent prevederile pentru clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii acestora pe piaţă.

HG 1408 / 2008 abrogă în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare, din 14 decembrie 2008 următoarele acte normative: 1) HG nr. 490 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 28 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 2) HG nr 803 / 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/93 din 23 martie 1993 privind evaluarea şi controlul riscurilor substanţelor existente şi a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.488/94 din 28 iunie 1994 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 10 august 2007. 3) HG nr 2167/2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substanţelor notificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 5 ianurie 2005 se abrogă pe 1 august 2008; 4) HG nr 1300/2002 privind notificarea substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 849 din data de 10 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă pe data de 1 august 2008; 5) Ordinul nr. 1001/552/2005 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului privind procedurile de raportare, de către agenţii economici, a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 3 noiembrie 2005; 6) Art. 16, 17, 18 şi anexa nr. 5 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG nr. 92/2003, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Istoric, Regulamentul REACH a fost publicat în decembrie 2006, a fost modificat şi completat prin Corrigendum (1) în 2007, a fost modificat şi completat prin Corrigenda (2) în 2008, a fost publicat ca text consolidat în 2008 şi a fost modificat şi completat prin Regulamentul 987/2008 din 8 octombrie cu privire la Anexa IV şi Anexa V.

Prima etapă din Regulamentul REACH, cuprinsă în intervalul 1 iunie – 1 decembrie 2008 a fost preînregistrarea şi a constituit o oportunitate pentru potenţialii solicitanţi ai înregistrării de a beneficia de termene extinse, care pot ajunge până la 10 ani - în funcţie de intervalul cantitativ şi de proprietăţile substanţei pe care doresc să o înregistreze.

În principiu s-au preîntregistrat toţi producătorii, (care produc o substanţă în Uniunea Europeană), importatorii, (care importă o substanţă, ca atare, în preparat sau în articol), fabricanţii / importatorii de articole proiectate să emită substanţe chimice şi


292

reprezentanţii unici pentru producătorii non UE care produc sau importă în UE dacă cantitatea anuală este de o tonă sau mai mult.

Preînregistrarea s-a putut face doar electronic prin intermediul portalului REACH - IT de pe site-ul ECHA de către fiecare societate economică în parte.

Conform Ordinului MMGA nr. 1001/ MEC nr. 552/2005 operatorii economici producători, importatori, utilizatori sau distribuitori trebuiau să raporteze anual date şi informaţii, în funcţie de cantitatea acestora, despre substanţele şi preparatele chimice plasate pe piaţă în anul precedent.

În data de 09.01.2008 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a preluat toate atribuţiile şi responsabilităţile Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi preparate Chimice Periculoase privind implementarea, la nivel naţional, a legislaţiei din domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase, conform Legii nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice.

În acest context, în anul 2008, raportarea substanţelor chimice ca atare sau în preparat, conform Ordinului MMGA nr.1001/MEC nr. 552/2005, s-a făcut de către operatorii economici către Compartimentul pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Aceste date şi informaţii s-au transmis în format electronic şi au fost autentificate printr-un formular semnat de conducerea operatorului economic sau prin semnătură electronică. Au transmis la ANPM raportări operatori economici care sunt utilizatori de substanţe şi preparate chimice periculoase în cantităţi mai mici de 1000 de tone /an (raportări conform Anexei1 al Ordinului menţionat) cuprinzând date şi informaţii generale referitoare la substanţele şi preparatele chimice utilizate în anul 2007.

8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)

Regulamentul 304/2003/CE privind exportul şi importul de produse chimice periculoase a fost înlocuit de Regulamentul CE 689/2008.

În legislaţia naţională Regulamentul 304/2003/CE a fost transpus prin HG nr.697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului unor substanţe şi preparate chimice periculoase - Procedura PIC, completată de Ordinul comun MMGA/MFP/MS/MMSSF nr. 1234/1926/1428/908/2005 privind aprobarea Protocolului pentru controlul respectării Procedurii PIC, conform HG nr.697/2004. HG 305 / 2007 privind unele masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi abrogă HG 697/2004 şi este completat de Ordinul comun MMGA/MFP/MS/MMSSF 1239 / 1338/1460/753/2007 privind modalităţile de realizare a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici periculoşi.

Substanţele şi preparatele chimice periculoase aflate sub incidenţa HG nr. 697/2004 fac parte din următoarele categorii:

- anumite preparate chimice periculoase care sunt subiect al Procedurii PIC, prevăzute prin Convenţia de la Rotterdam;

- toate preparatele chimice care se exportă şi pentru care se aplică prevederile referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

- anumite preparate chimice periculoase care sunt interzise sau sever restricţionate şi care sunt enumerate în Anexa 1 a actului normativ.


293

În funcţie de domeniul de utilizare, acestea se clasifică în: A. pesticide:

- utilizate ca produse fitosanitare - alte pesticide deosebit de periculoase (ex. Biocide)

B. produse chimice industriale: - produse chimice pentru utilizare profesională - produse chimice pentru uzul populaţiei.

În perioada anilor 2005-2008 în Regiunea Vest au fost verificaţi o serie de agenţi economici importatori şi exportatori de substanţe chimice periculoase şi au fost solicitate Direcţiei Regionale Vamale Timişoara – Arad date referitoare la aceştia. În judeţele Arad, Caraş – Severin şi Hunedoara nu au fost identificaţi agenţi economici importatori sau exportatori de preparate chimice periculoase aflate sub incidenţa prevederilor Procedurii PIC. În judeţul Timiş în anul 2007 o serie de agenţi economici au importat o cantitate de substanţe şi preparate chimice periculoase. Substanţele chimice importate au fost utilizate cu precădere la fabricarea de compuşi chimici de sinteză în industria de lacuri şi vopsele, spume poliuretanice flexibile, materialelor de construcţii din plastic, în industria textilă şi de pielărie etc. Se constată o scădere a cantităţii importate de la circa 485 tone în 2006 la 98,64 tone substanţe chimice periculoase. În anul 2008 nu s-a realizat import sau export de substanţe şi preparate chimice periculoase.

8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Regimul azbestului în Uniunea Europeană este reglementat prin Directiva 87/217/CEE. Transpunerea acestei directive în legislaţia naţională s-a realizat prin H.G. 124 / 2003, modificată prin H.G. 734 / 2006 şi completată apoi de art. XI al HG 210/2007. În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest aceste Hotărâri de Guvern reglementează activităţile privind comercializarea şi utilizarea azbestului, prevederile referindu-se la:

- prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; - restricţii la comercializarea şi utilizarea azbestului şi a produselor care conţin

azbest; - etichetarea produselor care conţin azbest.

Deşi în prezent utilizarea azbestului este practic interzisă în Uniunea Europeană, acesta se mai găseşte încă răspândit în diverse locuri. Din această cauză, expunerea la azbest este încă posibilă. Inhalarea fibrelor de azbest poate avea efecte grave asupra sănătăţii, incluzând azbestoza, cancerul pulmonar şi mezoteliomul. Nu se cunoaşte un nivel de expunere la azbest care să poatã fi considerat inofensiv. Cu cât expunerea este mai de durată cu atât riscul de apariţie a unei maladii legate de azbest este mai mare. Intervalul de timp dintre expunerea la azbest şi primele semne de boală poate ajunge pânã la 30 de ani.

Azbestul s-a utilizat mult timp la: - materiale termoizolante, cum sunt învelişuri şi straturi de protecţie; - materiale textile, hârtie şi plăci „ignifugate"; - garnituri de ambreiaj şi de frână; - produse din azbociment; - materiale electroizolante; - echipamente individuale de protecţie.

În ceea ce priveşte prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest titularii activităţilor care implică prezenţa azbestului sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că:


294

- activităţile care implică lucrări cu produse ce conţin azbest nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare a mediului cu fibre sau praf de azbest;

- demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor ce conţin azbest şi indepărtarea azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare a mediului cu azbest;

- depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile locale, asfel încat să prevină poluarea mediului cu azbest;

În scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului de la 1 ianuarie 2007 se interzic toate activităţile de comercializare a azbestului şi a produselor care conţin azbest. Produsele care conţin azbest şi se află în funcţiune pot fi utilizate până la încheierea ciclului lor de viaţă. Atât în anul 2006 cât şi în 2007 au fost inventariaţi agenţii economici care desfăşoară activităţi cu azbest (producători, utilizatori finali şi deţinători de produse cu conţinut de azbest, inclusiv azbest conţinut în construcţia clădirilor sau a halelor industriale) în legătură cu prevederile legislative menţionate, precum şi cu necesitatea stabilirii următoarelor aspecte:

- modalitatea de înlocuire a azbestului şi a produselor cu azbest cu produse non-azbest

- modul de gestionare a deşeurilor cu conţinut de azbest. În Regiunea Vest nu sunt producători de produse cu azbest. În tabelul 8.3. se prezintă situaţia centralizată a deţinătorilor de produse cu azbest. Cantităţile de azbest menţionate în tabel sunt cuprinse în: materiale electroizolante şi termoizolante (învelişuri şi straturi de protecţie), materiale textile, hârtie şi plăci „ignifugate”, garnituri de ambreiaj şi de frână, produse din azbociment, echipamente individuale de protecţie.

Tab. 8.2. Situaţia deţinătorilor de produse cu azbest în anii 2007 – 2008

Cantităţi deţinute

Judeţul

Nr. deţinători

de articole

cu azbest

Clădiri, [m2]

Alte articole, [kg]

Cantităţi de deşeuri

generate/eliminate,

[tone]

2007

2008 2007 2008 2007 2008 2007 2008

Arad 6 6 8446 8446 1734 1734 0 0 Caraş - Severin 16 11 46095 34851 422746 40890

0 62,7445 15,911

Hunedoara 46 44 256630,

55 288805,

55 2002,8 5442 40,4 9,595

Timiş 6 5 8915,75 6926,43 262100,48 36 2940 1720

REGIUNEA VEST 74 66 320087,

3 339028,

98 688583,

28 41611

2 3043,14

45 1745,50

6

Pentru prevenirea contaminării cu azbest a populaţiei şi a mediului, azbestul şi toate produsele care conţin azbest se etichetează. Responsabilitatea etichetării azbestului şi a produselor care conţin azbest revine celor care produc şi/sau celor care comercializează azbest şi produse care conţin azbest. Plăcile de azbociment montate pe acoperişurile clădirilor vor fi utilizate până la deteriorarea lor.

Deşeurile de azbest deţinute de agenţii economici sunt depozitate controlat până vor fi preluate în vederea valorificării/eliminării. Eliminarea deşeurilor cu conţinut de


295

azbest se face cu firme autorizate în activităţi de colectare, transport, depozitare în spaţii special amenajate pentru deşeuri periculoase.

Dacă în anul 2007, în judeţul Caraş – Severin singura firmă care a eliminat deşeuri cu conţinut de azbest a fost U.C.M. Reşiţa S.A., aceasta eliminând 2,11 tone de deşeuri de materiale izolante cu conţinut de azbest în anul 2008 cele 15,911 tone eliminate au provenit de la 3 agenţi economici (3,111 tone de la UCM Resiţa SA, 11,9 tone de la Caromet SA Caransebeş şi 0,9 tone de la SC „C+C” SA Reşiţa). Transportul deşeurilor de azbest s-a efectuat prin intermediul firmelor autorizate S.C. Global Eco Center S.R.L. Iaşi şi SC Dunca Expediţii Timişoara eliminarea deşeului realizându-se prin depozitare pe depozitul autorizat pentru acest tip de deşeu de la S.C. Fibrocim S.A. Aleşd. Deşeurile firmei SC „C+C” SA Reşiţa rezultate de la decopertarea acoperişurilor din plăci de azbociment de la ferma de porci Bozovici au fost eliminate prin „inertizare” (înglobare în beton) în urma unor lucrări de modernizare. 8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993 România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon adoptată la Viena la 22 martie 1985, la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987 şi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.

Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal şi-au manifestat îngrijorarea pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător împotriva efectelor adverse rezultate sau care ar putea rezulta ca urmare a activităţilor umane, recunoscând faptul că emisiile de anumite substanţe la nivel mondial pot epuiza în mod semnificativ sau pot modifica stratul de ozon astfel încât acestea ar putea avea drept consecinţă apariţia unor efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Pentru eliminarea lor treptată a fost elaborat în 1995 Programul Naţional de Eliminare Treptată a Substanţelor care Epuizează Stratul de Ozon, cu asistenţă COWI Consult, a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) şi a Institutului ICPIAF Cluj-Napoca, în strânsă colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului şi cu întreprinderile producătoare şi consumatoare de substanţe care epuizează stratul de ozon. Pentru anii 2007 şi 2008 s-a efectuat pentru Regiunea Vest inventarierea agenţilor care desfăşoară activităţi cu substanţele reglementate prin Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului (CE) nr. 2037 / 2000 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea anumitor substaţe care distrug stratul de ozon.

Se constată o scădere a cantităţilor totale de ODS-uri utilizate în 2007 faţă de anii precedenţi şi că nu există societăţi comerciale autorizate în vederea importului şi exportului de ODS-uri în stare pură sau în amestec. În anii 2007 şi 2008 în Regiunea Vest nu s-au utilizat substanţele din grupele:

- (II) Alte clorofluorcarburi complet halogenate : alţi CFC - (III) haloni: CF2BrCl (halon 1211), CF3Br (halon 1301) respectiv C2F4Br2

(halon 2202) - (V) 1,1,1-tricloretan (metilcloroform) C2H3Cl3 - (VI) bromură de metil CH3Br - (VII) hidrobromofluorocarburi HBFC


296

Dacă în anul 2007 s-au identificat 52 agenţi economici care au vehiculat agenţi frigorifici, în anul 2008 au vehiculat agenţi frigorifici 54 agenţi economici. Dintre aceştia 29 au vehiculat agenţi ODS în 2007 şi 21 în 2008, restul înlocuindu-i cu agenţi non-ODS. În toate activităţile industriale au fost luate măsuri de înlocuire treptată a acestor substanţe cu altele nepoluante (spre exemplu: înlocuirea HCFC 141b cu alt agent de expandare nepoluat tip Solkane 365 / 227, înlocuirea CFC 12 cu HFC 134a prin promovarea instalaţiilor cu freon ecologic R 407c şi R 401a). În domeniul service, deşi s-au folosit cantităţi foarte mici, treptat se vor folosi numai agenţi ecologici. Tendinţa generală este de eliminare la utilizare a agenţilor frigorifici ODS, practic cantitatea vehiculată în anii 2007 şi 2008 menţinându-se constantă (aprox. 7000 kg). Dacă în 2007 s-au vehiculat 84,38 % agenţi non-ODS, în 2008 aceştia au atins 89,29 % din cantitatea vehiculată. Cantitativ, însă, agenţii frigorifici non-ODS vehiculaţi în 2008 faţă de 2007 au crescut de 1,56 ori. ( de la 37,730 tone la 58,960 tone ).

Tab. 8.3. Agenţi frigorifici vehiculaţi în 2007 şi 2008 în Regiunea Vest

2007 2008

Agenţi economici 52 / 29 Agenţi economici 54 / 21 Stoc la 1. 01. 2007 [kg]

- agenţi ODS 10639,195

1837,76 Stoc la 1. 01. 2008 [kg]

- agenţi ODS 29083,443 2275.747

Agent vehiculat în 2007 [kg] - agenţi ODS

44710,074 6981,61

Agent vehiculat în 2008 [kg] - agenţi ODS

66022,654 7065.02

Stoc la 1. 01. 2008 [kg] - agenţi ODS

25404,895 2312

Stoc la 1. 01. 2009 [kg] - agenţi ODS

49419,3 6962.09

Recuperat în 2007 [kg] - agenţi ODS

1664,88 260,4

Recuperat în 2008 [kg] - agenţi ODS

833,22 0

În Regiunea Vest s-au utilizat substanţe din grupul I [ Clorofluorocarburi (CFC):

R 11, R 12, R 13, 113, 114, 115 ] şi VIII [ Hidroclorofluorocarburi HCFC: R 22, R 123, R 124, R 141 b, R 142 b, R 500, R 502 ] care s-au înlocuit cu substanţe de tip non-ODS [HFC*, alţi HFC** (amestecuri), agenţi frigorifici fără halogeni***].

* HFC 23, HFC 32, HFC 134 a, HFC 125, HFC 143 a, HFC 152 a ** R 404 a, R 507 A, R 407 A, R 407 B, R 407 C, R 410A, R 508 A, R 508 B *** R 717 (amoniac), R 600 a (izobutan), R 290 (propan) Din 1999 producţia pe baza de ODS-uri a spumelor, aerosolilor cu excepţia

industriei de produse farmaceutice a fost interzisă, la fel şi folosirea ODS-urilor ca şi solvenţi în toate domeniile industriale, cu excepţia utilizării CCl4 în sisteme închise.

Ca urmare unităţile de producţie a spumelor au trecut la utilizarea tehnologiilor alternative care utilizează compuşi non-ODS producând spume flexibile şi folosind ca agent de expandare clorura de metilen, compus non-ODS.

În ceea ce priveşte utilizarea ODS-urilor din Grupul IV ca solvenţi începând cu anul 2003 s-a înlocuit tetraclorura de carbon cu tricloretilenă sau percloretilenă, care sunt compuşi non-ODS.

Încă din 2006 în Regiunea Vest 2 agenţi economici au avut pe stoc 273,5 kg CCl4, fără a utiliza tetraclorură de carbon. Cantitatea de 203,8 kg aflată pe stoc în judeţul Caraş-Severin (UCM Reşiţa) s-a distrus prin incinerare la Pro Air Clean Timişoara iar în procesul tehnologic solventul s-a înlocuit cu tricloretilenă. Restul de 70 kg CCl4 este stoc de solvent recuperat din 2006 aflat in recipiente metalice sigilate, depozitate în magazie la SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA.


297

În acest context doar 5 agenţi economici au raportat vehicularea de solvenţi cloruraţi înlocuind tetraclorura de carbon. 3 agenţi economici din judeţul Arad au utilizat percloretilenă în procese de degresare repere metalice sau curăţarea textilelor şi blănurilor şi 2 agenţi economici din judeţul Caraş-Severin au utilizat tricloretilenă în procese de degresare ( piese metalice şi instalaţii de producere oxigen)

8.6. Biocide (utilizare, import, export) Prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98 / 8 / CE modificată de Directiva 2008 / 31 / CE doar prin adaptări de natură tehnică (referitoare numai la procedura Comitetului şi care nu trebuie să fie transpuse de statele membre) sunt transpuse în HG 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. Această Hotărâre a fost modificată şi completată succesiv de HG 584 / 2006 şi HG 545 / 2008. Autoritatea competentă de reglementare fiind Ministerul Sănătăţii au urmat o succesiune de Ordine administrative care modifică şi reactualizează anexele 1 şi 3 ale HG 956/2005 (Ordinele 1173/2005 respectiv 1811/2006) precum şi Ordine care stabilesc,(aprobă), modifică şi completează Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. (Ordinele 1321/2007, 2164/2007 respectiv 1002/2008)

Pentru autorizarea şi înregistrarea produselor biocide pe teritoriul României funcţionează Comisia Naţională pentru Produse Biocide şi un grup de experţi care participă la evaluarea dosarelor, pentru eficacitatea, chimia, toxicologia şi ecotoxicologia produselor biocide (Ordinele 1182/2005 respectiv 697/2006).

Până la parcurgerea tuturor etapelor prevăzute pentru implementarea legislaţiei nu se poate prezenta o informare corectă asupra situaţiei existente. Până la sfarşitul anului 2005, conform legislaţiei mai sus amintite agenţii producatori şi importatori au avut obligaţia notificării la Comisia Naţională pentru Produse Biocide a produselor biocide pe care le produc şi le comercializează, în vederea întocmirii Registrului Naţional al produselor biocide. Autoritatea competentă realizează inventarierea la nivel naţional a tuturor produselor biocide care sunt plasate deja pe piaţă. Inventarierea produselor biocide s-a finalizat până la data de 31 iulie 2006.

Conform Directivei produsele biocide sunt substanţele active şi preparatele conţinând una sau mai multe substanţe active, condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri din următoarele grupe principale: a) grupa 1: Dezinfectante şi produse biocide în general; b) grupa 2: Conservanţi; c) grupa 3: Pesticide nonagricole; d) grupa 4: Alte produse biocide. Listele cu substanţele active existente sunt prevăzute în cuprinsul anexelor HG 956/2005.

Pe parcursul anilor 2007 - 2008 în Regiunea Vest s-au utilizat produse biocide încadrate în grupele 1 - 4 în special de către:

- unităţile din structura Autorităţilor de Sănătate Publică, Direcţiilor Sanitar – Veterinare – ( în special grupa 1 dezinfectante- tipurile de produse 1 - 3 produse biocide pentru igiena umană şi veterinară şi dezinfectante pentru spaţii private şi zone de sănătate publică),

- Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Unităţile Fitosanitare (în special grupa 3 – insecticide, fungicide, erbicide, acaricide, raticide, etc).


298

Din păcate, la nivelul Agenţiilor Judeţene de Mediu nu există o bază de date cu utilizatorii de produse biocide, cunoscându-se doar că acestea sunt utilizate sau comercializate în următoarele domenii: unităţi sanitare, sanitar-veterinare, unităţi de deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie, unităţile de gospodărie comunală care desfăşoară activităţi de asigurare a alimentării cu apă potabilă, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria pielăriei etc.

8.7. Poluanţii organici persistenţi

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice, ca atare sau prezente în preparate, care au proprietăţi toxice, sunt rezistente la degradare, se acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor de emisie, unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice. Datorită persistenţei şi bioacumulării POPs prezintă un real pericol pentru mediu şi sănătatea umană.

Principalele surse de emisie ale POPs se găsesc în 4 sectoare economice de bază: agricultură, industrie, transport şi energie, alături de care trebuie menţionate şi depozitele de deşeuri, crematoriile şi incineratoarele de deşeuri.

Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 şi ratificată de România prin Legea nr. 261 din 16 iunie 2004, stabileşte un set de măsuri pentru reducerea şi/sau eliminarea emisiilor şi evacuărilor de anumiţi poluanţi organici persistenţi din producţia şi utilizarea internaţională, precum şi din evacuările accidentale. Lista iniţială a POP reglementaţi prin Convenţia de la Stockholm:

- Pesticide: Aldrin, Heptaclor, Toxafen, Clordan, DDT, Mirex, Dieldrin, Endrin, Hexaclorbenzen (HCB)

- Produse secundare: PAH (hidrocarburi aromatice policiclice), PCDD/ PCDF (dibenzo-p-dioxine şi dibenzofurani policlorinaţi), PCB (bifenili policloruraţi), HCB (hexaclorbenzen)

- Alte substanţe chimice industriale: HCB, PCB/ PCT a fost completată şi cu alte tipuri de POP şi anume:

- Pentabromdifenil eter (PBDE) - Clordecon (Kepone) (C10Cl10O) - Hexabromodifenil (C12H4Br6) - gama - Hexaclorciclohexan (Lindan) (C6H6Cl6) - Perflorooctan sulfonat - Endosulfan (C9H6Cl6O3S) - Quintozen (Pentacloronitrobenzen) (C6Cl5NO2) - Creosot (amestec de PAH) - Pentaclorfenol (C6HCl5O) - Parafine clorurate – lanţ scurt (de la C10 la C13)

Lista POP include de asemenea şi produşii eliberaţi intenţionat (pesticide), produşii utilizaţi în controlul vectorilor de propagare a bolilor (DDT) dar şi produşii eliberaţi neintenţionat (ca rezultat al activităţilor umane) Legea nr. 271/2003 ratifică Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici persistenţi, iar una dintre obligaţiile României, este eliminarea într-un mod ecologic a substanţelor prevăzute în Anexa I a Protocolului.

Începând cu 1 ianuarie 2007, România devenind Stat Membru al UE aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE, acesta devenind instrumentul legal al implementării Convenţiei


299

de la Stockholm şi al Protocolul Convenţiei din 1979 (UNECE Protocol on POPs in the EU). Modificările aduse sunt:

- Regulamentul Consiliului (EC) No 1195/2006 din 18 Julie 2006; - Regulamentul Consiliului (EC) No 172/2007 din 16 Februarie 2007; - Regulamentul Comisiei(EC) No 323/2007 din 26 Martie 2007.

Articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 850/2004 prevede că statele membre trebuie să furnizeze Comisiei cu regularitate diverse date şi informaţii şi acest fapt se concretizează prin Decizia Comisiei nr. 639/2007 din 2 octombrie 2007 de stabilire a unui format comun pentru comunicarea datelor şi a informaţiilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la poluanţii organici persistenţi.

La nivel naţional cadrul legal de implementare al Regulamentului este dat de HG 561/2008.

Ca urmare a obligaţiilor care revin în temeiul Convenţiei de la Stockholm şi în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Regulament Planul naţional de implementare aferent perioadei 2008-2029,a fost adoptat în HG 1497 / 2008. În conformitate cu prevederile art. 7 din Convenţia de la Stockholm, prin proiectul "Activităţi pregătitoare în elaborarea Planului naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţti (POP) în România", finanţat de Facilitatea Globală pentru Mediu (GEF), a fost elaborat în anul 2005, cu suportul tehnic al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), Planul naţional de implementare a prevederilor Convenţiei de la Stockholm, aferent perioadei 2008-2029, care include o serie de acţiuni în domeniul POP. Realizarea acţiunilor prevăzute în Planul naţional de implementare duce la indeplinirea celor 11 obiective-cheie, identificate ca priorităţi naţionale, şi, implicit, la eliminarea POP existenţi în stocuri şi la reducerea sau eliminarea evacuărilor accidentale de POP. Planul naţional de implementare stabileşte un set de acţiuni care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie pentru implementarea prevederilor Conventiei de la Stockholm. Obiectivele-cheie sunt:

i. eliminarea stocurilor de pesticide şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu POP (cu excepţia bifenililor policloruraţi - PCB);

ii. eliminarea stocurilor existente de PCB; iii. eliminarea poluanţilor care prin proprietăţile lor pot fi incluşi în categoria POP; iv. interzicerea producerii de POP care urmează a fi incluşi în anexele la

Convenţia de la Stockholm; v. dezvoltarea durabilă a agriculturii; vi. dezvoltarea producerii şi utilizării substanţelor cu efecte reduse asupra

mediului, care vor fi folosite pentru combaterea vectorilor bolilor şi/sau a artropodelor care produc daune;

vii. îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul energetic; viii. îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul transporturi; ix. îmbunătăţirea managementului transporturilor în sectorul urban; x. îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul industrial; xi. reducerea efectelor asupra sănătăţii umane şi mediului generate de emisiile de

POP provenite de la incinerarea sau co-incinerarea deşeurilor. Principalele direcţii în domeniul produşilor organici persistenţi vizează:

- reducerea şi, unde este necesar, eliminarea a 12 POP care preocupă comunitatea internaţională

- managementul POP - problemă cauzată de producerea necontrolată, utilizarea şi emisiile de POP. Sursele emisiilor de poluanţi organici persistenţi sunt agricultura, industria, transportul, energia şi altele


300

(“zonele rezidenţiale” cu depozite/halde de deşeuri, instalaţii de incinerare pentru deşeurile de la spitale, instalaţii de co-incinerare, etc)

În perioada 1975 – 1980 în agricultura românească s-au aplicat toate tipurile de pesticide care apar în lista POP a Convenţiei de la Stockholm. În perioada imediat următoare, în intervalul 1980 – 1995 s-a renunţat în bună parte la utilizarea acestora (fiind aplicate doar cantităţi din ce în ce mici de HCB, heptaclor şi Toxafen). La nivelul anului 2004 s-a realizat Inventarul depozitelor de deşeuri de pesticide care a evidenţiat existenţa în Regiunea Vest a 24 de depozite de pesticide expirate (166 tone respectiv 92650 litri). Această cantitate de pesticide a fost eliminată în perioda decembrie 2004 – decembrie 2006 conform programului de eliminare a pesticidelor istorice din România al Ministerului Agriculturii, în cadrul unui proiect Phare. (“Disposal of pesticides (re-packing, collection and elimination of pesticide residues on the Romanian territory)–obsolete pesticides”), Întreaga cantitate s-a transportat în Germania în scopul incinerării.

În Regiunea Vest bifenilii şi trifenilii policloruraţi şi similari - PCB / PCT sunt prezenţi în echipamente electrice capsulate (condensatori) şi necapsulate (transformatori), precum şi ca ulei cu PCB extras din echipamentele electrice.

Aceşti compuşi şi echipamentele ce îi conţin se supun unei legislaţii specifice. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.173/2000, modificată prin HG nr. 291/2005, modificată şi completată prin HG 975/2007 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi a altor compuşi similari. Potrivit acestor reglementări operatorii economici deţinători de echipamente sau materiale cu PCB trebuie să-şi eşaloneze la eliminare aceste echipamente, conform Planurilor de eliminare aprobate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului. Termenele limită de eliminare reglementate sunt:

- 31. 12. 2010 pentru echipamentele scoase din uz (care nu mai pot fi folosite, fiind depăşite fizic şi moral)

- la sfârşitul existenţei utile, însă nu mai târziu de anul 2025- conform prevederilor Convenţiei de la Stockholm pentru echipamentele în funcţiune

Datele referitoare la compuşii PCB din Regiunea Vest sunt prezentate în capitolul 7.3.3.

Reducerea emisiilor de POP este prezentată în capitolul 2.1.5. Singurele trasee importante de emisie sunt aerul şi reziduurile, (în special cenuşa zburătoare). Totodată număr aproape infinit de procese pot să transforme POP în deşeuri sau reziduuri. Emisiile POP au scăzut foarte mult începând cu anul 1990 din cauza reducerii activităţilor economice, pe de o parte, şi a dezvoltării tehnologiei mai curate, pe de altă parte. Astfel, se pot evidenţia ca surse de emisii neintenţionate asupra cărora s-a acţionat la nivel naţional /regional/local: emisiile vehiculelor care utilizează benzină cu plumb (de la 1 ianuarie 2005 nu s-a mai comercializat benzină cu plumb), emisiile din industria metalelor neferoase, de la incinerarea deşeurilor (deşeuri spitaliceşti), de la arderea deşeurilor din sectorul agricol (nepermisă).

8.8. Produse pentru protecţia plantelor

Directiva 91/414/EC cu privire la plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 1559/2004, completată şi modificată de HG 628/2006 care reglementează procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României. Din iulie 2007 există propunerea de înlocuire a Directivei cu un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare


301

(fungicide, insecticide, erbicide şi altele, destinate agriculturii şi horticulturii) în vederea simplificării şi armonizării crescute a legislaţiilor statelor membre UE. Ca un aspect important trebuie menţionat faptul că „Lista pozitivă a substanţelor active” se stabileşte la nivel comunitar de către Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală. Autorizarea substanţelor active se efectuează pe baza unei serii de criterii clare, menite să asigure un nivel sporit de protecţie a omului, a animalului şi a mediului.

Autoritatea naţională desemnată pentru omologarea produselor de protecţie a plantelor pe teritoriul României este Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor. Se omologhează produsele de protecţie a plantelor care conţin substanţele active prevăzute în lista substanţelor active autorizate în Uniunea Europeană.

Produsele fitosanitare utilizate nu conţin substanţe chimice reglementate prin Convenţia de la Stockholm, Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional.

Substanţele şi produsele folosite în protecţia plantelor sunt cunoscute în general sub denumirea de pesticide şi sunt substanţe minerale, organice sau organo-minerale cu efecte preventive sau curative asupra bolilor, dăunătorilor, buruienilor şi altor agenţi ce pot afecta culturile agricole, se incadrează ca metode ale chimioterapiei la plante care alături de metodele fizico-mecanice, biologice şi agrotehnice alcătuiesc sistemul "luptei integrate", păstreazã intactă cantitatea şi calitatea producţiei agricole. După acţiunea fiziologică sau grupa de organisme pe care le combat, pesticidele se împart în:

- Fungicide - Insecticide - Erbicide - Acaricide - Redenticide - Moluscocide - Regulatori de creştere - Cu acţiune mixtă - Nesatocide şi sterilizaţi de sol

În Regiunea Vest pentru protecţia fitosanitară şi combaterea buruienilor s-au aplicat tratamente conform tehnologiilor de cultură. Din datele primite de la Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene se poate concluziona că erbicidarea a fost utilizată preponderent pentru culturile de grâu şi porumb şi, ca o remarcă generală se observă reducerea consumului produselor fitosanitare în anul 2008 faţă de 2007, mai ales că suprafaţa pe care s-au utilizat aceste produse a crescut. Situaţia detaliată a utilizării produselor fitosanitare este prezentată în capitolul 5.3.2.

8.9. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru protecţia plantelor

Substanţele chimice prezintă anumite proprietăţi care în timpul utilizării pot genera efecte negative asupra mediului şi a sănătaţii populaţiei. Orice substanţă sau preparat chimic care produce atfel de efecte negative sunt considerate periculoase. Din acest motiv, la nivel comunitar s-au impus unele măsuri de restricţionare privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase şi s-au stabilit principiile care trebuie respectate în activităţile care le implică:

- principiul precauţiei în gestionare; - principiul transparenţei faţă de consumatori; - principiul securităţii operaţiunilor de gestionare.


302

Riscul reprezintă posibilitatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact asupra anumitor obiective. Riscul poate fi generat de un eveniment, o acţiune sau absenţa unei acţiuni, consecinţele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale. Riscul de mediu se poate manifesta sub forma factorilor stresanţi generaţi de activitatea (sau inactivitatea) umană şi poate genera efecte adverse asupra mediului, precum şi degradarea sau pierderea durabilităţii.

Principala metodă de prevenire a efectelor negative asupra mediului ale biocidelor (capitolul 8.6) şi a produselor pentru protecţia plantelor (capitolul 8.8) constă în omologarea lor care are drept scop autorizarea producerii şi /sau comercializării diverselor produse din această categorie numai dacă sunt conforme unor norme şi standarde stricte. Cadrul legislativ care stabileşte în România omologarea şi plasarea pe piaţă a cestor produse a fost prezentat la capitolele respective.

Evaluarea riscului asupra mediului este parte integrantă a evaluării riscurilor din dosarul de omologare a produselor biocide sau pentru protecţia plantelor. Evaluarea riscului pentru mediu include evaluarea pericolelor şi a expunerii, respectiv caracterizarea riscului pentru mediu asociat substanţei active, ca atare şi în preparat - produs biocid sau produs pentru protecţia plantelor şi se efectuează în scopul protejării mediului, prin aplicarea de măsuri de reducere a riscului, măsuri de interzicere sau restricţionare a plasării pe piaţă şi a utilizării lor, după caz. Trebuie însă luat în considerare faptul că prevederile Regulamentului REACH au intrat în vigoare şi în România de la 1 iunie 2007 şi că acesta reprezintă noul instrument de evaluare a riscurilor substanţelor chimice, unic la nivel european, având stabilite cerinţele specifice pentru evaluarea riscurilor. Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile, iar pe site-ul acestui minister se regăseşte lista produselor pentru protecţia plantelor omologate până la data de 18.12.2008. Pentru îndeplinirea atribuţiilor privind autorizarea şi înregistrarea produselor biocide s-a înfiinţat Comisia Naţională pentru Produse Biocide (CNPB), care funcţionează pe lângă Ministerul Sănătăţii. Pe site-ul Ministerul Sănătăţii este afişată lista cu produse biocide permise plasării pe piaţă în România, actualizată până la data de 30.07.2008.

Responsabilii de plasarea pe piaţă a acestor produse furnizează utilizatorilor profesionali, industriali precum şi altor utilizatori fişa tehnică de securitate.

8.10. Metalele grele: mercur, nichel, cadmiu, plumb Mercurul este singurul metal lichid la temperatura camerei, condiţii în care deja prezintă emisii de vapori toxici, necesitând manipularea cu precauţie şi păstrarea în recipiente etanşe. Combinaţiile mercurului sunt considerate printre cele mai puternice otrăvuri minerale, atât pentru organismele superioare, cât şi pentru microorganisme. Toxicitatea mercurului variază în funcţie de forma sa chimică, compuşii organomercurici fiind cei mai toxici. Creierul este organul uman ţintă asupra căruia acţionează mercurul. Principalele utilizări ale mercurului sunt următoarele:

- în aparate de măsură (termometre, manometre); - ca electrod; - în practica stomatologică, sub formă de aliaje (denumite amalgame) de

argint, staniu, cupru; - în lămpi cu vapori de mercur, utilizate la sistemele de iluminat sau ca

sursă de radiaţii UV;


303

- în industria chimică: procese electrolitice, drept catalizator, extracţia aurului, etc.

Impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului al anumitor produşi chimici periculoşi care fac obiectul comerţului internaţional, între care şi cei ai mercurului, a impus necesitatea luării unui set de măsuri pentru gestionarea ecologică raţională a acestora, inclusiv prevenirea traficului internaţional ilegal cu acestea, măsuri adoptate prin Convenţia de la Rotterdam din 10 septembrie 1998. Având în vedere că mercurul şi compuşii săi sunt pe lista substanţelor prioritar periculoase este necesară realizarea unei situaţii cât mai clare asupra cantităţilor de mercur existente (materii prime, deşeuri etc.) şi a modului de gestionare a acestora precum şi urmărirea:

- evoluţiei pieţei, ca urmare a viitoarelor restricţii privind importul mercurului şi a compuşilor cu conţinut de mercur,

- modalităţilor de stimulare a utilizatorilor pentru a înlocui mercurul cu alte materiale nepericuloase,

- metodelor de reciclare şi valorificare etc. În domeniul problematicii gestionării metalelor grele (mercur, cadmiu şi plumb) s-au realizat primele inventare ale activităţilor economice ce implică utilizarea acestora, urmând ca propunerile legislative şi planurile de acţiune naţionale pentru mercur, cadmiu şi plumb să se dezvolte în paralel cu strategiile pentru metale grele, în curs de elaborare la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a adoptat un raport privind pericolele utilizării mercurului, propunând interzicerea exporturilor de mercur până în 2010 cel târziu şi măsuri consolidate de stocare a mercurului. Parlamentul European consideră că "este o obligaţie economică, politică şi morală" ca Uniunea să preia conducerea în gestionarea problemelor provocate de utilizarea mercurului având în vedere că UE este cel mai mare exportator. În anul 2007 în regiunea Vest au fost inventariaţi agenţii deţinători de mercur şi produse cu mercur, precizîndu-se stocul acestora la 1 ianuarie 2007.

Tab. 8.4. Situaţia deţinătorilor de mercur şi produse cu mercur

Deşeuri cu mercur sau compuşi cu mercur Judeţul

Numărul deţinătorilor 2007/2008

Cantităţi deţinute [kg]

2007/2008 Depozitate [kg]

Eliminate [kg]

Arad 6 / 6 357,012 / 336,12 Caraş - Severin 5 / 4 167,99 / 100,6 45,56 / - 45,45 / -

Hunedoara 12 / 11 671,53 / 515,452 61,7 / - 0,016 / -

Timiş 25 / 20 227,83 /215,79 9 / 53,35 8,62 / 120

REGIUNEA VEST 48 / 41 1424,37076 116,26 /

53,35 54,086 /

120

În Regiunea Vest există agenţi economici care desfăşoară activităţi ce implică gestionarea mercurului ca materie primă sau auxiliară, produs principal sau secundar şi/sau deşeuri rezultate din procesul tehnologic în special în industria extractivă, la procesarea minereurilor metalifere. (specific judeţului Hunedoara). Cantităţile de mercur existente la nivelul Regiunii reprezintă însă, în general stocuri cumulate, de-a lungul anilor, din aparatele de măsură scoase din uz, ale unor agenţi economici, laboratoarele chimice ale agenţilor economici sau provin din spargerile accidentale ale instrumentelor de laborator.


304

Cantităţi de mercur tehnic aflate în custodia unor agenţi economici au fost predate Inspectoratelor Judeţene de Poliţie. Deşeurile de mercur deţinute de unii agenţi economici s-au eliminat prin incinerare. Spre exemplu, 120 kg mercur metalic din judeţul Timiş, stocat în decursul anilor şi rezultat din aparate de măsură şi control scoase din uz s-a livrat la SC SETCAR Brăila.

Metalele grele sunt compuşi naturali ai scoarţei terestre. Ajung în corpul uman într-o cantitate foarte mică, odată cu mâncarea, apa potabilă şi aerul. Ca şi elemente esenţiale, unele metale grele (ex. cupru, seleniu, zinc) sunt vitale în menţinerea metabolismului corpului uman. Cu toate acestea, în concentraţii mari ele pot fi toxice. Efectul negativ al metalelor grele poate rezulta, de exemplu, prin intermediul apei de băut contaminate (ex. ţevi de plumb), niveluri ridicate în concentraţia aerului din jurul surselor emiţătoare, sau asimilarea prin intermediul lanţului trofic. Metalele grele sunt periculoase deoarece ele tind să se bioacumuleze

Plumbul, cromul, cobaltul, nichelul şi seleniul sunt recunoscuţi ca şi poluanţi cancerigeni. Sunt întâlniţi frecvent în mediul industrial dar prezenţa lor în aer a fost semnalată şi în zonele din apropierea centrelor industriale.

În atmosferă plumbul ajunge în special odată cu gazele de eşapament ale automobilelor dotate cu motoare cu benzină. Din atmosferă plumbul ajunge în sol şi ape. Plumbul din sol este absorbit de plante, in special de rădăcini. Plumbul din atmosferă poate ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunge la concentraţii destul de importante. Mamiferele erbivore reţin 1% din plumbul consumat. În apa de ploaie nu s-au determinat concentraţii de Pb

Omul preia plumbul atât prin respiraţie, dar mai ales prin alimente.(330 m g/zi). O parte importantă a plumbului reţinut în organism este acumulată în oase şi păr, iar o altă parte se acumulează în ficat.

Cadmiul are o puternică acţiune toxică asupra organismelor vii. Ell pătrunde în organism prin hrana şi prin suprafaţa corpului şi se acumulează selectiv in diferite ţesuturi, unde se leagă parţial de moleculele proteice.

Cobaltul se găseşte în ciment, cărămizi şi în pigmenţii albaştri din porţelan, sticlă şi ceramică.

Ca urmare a întocmirii, în anul 2008, a inventarului operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu metale restricţionate ( Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As ) şi compuşi ai acestora, situaţia, la nivelul Regiunii Vest este redată mai jos:

Tab. 8.5. Situaţia metale grele şi compuşii acestora în anul 2008

Cantităţi de metale restricţionate stoc 1. 01. 2008 (kg) Judeţul Metale restricţionate Compuşi ai Ni, Cd, Pb Ni Cd Pb Ni Cd Pb

Arad 4117,2 0 0 3592,5 0 0 Caraş-Severin 143,3 0,02 385 102,3 4 109,85

Hunedoara 3 agenţi economici utilizează aceşti compuşi : SCArcelor Mittal, SC Macon SRL, SC Reva SA

Timiş* 12415 - - 1112,3 0,55 798,45 REGIUNEA

VEST 16675,5 0,02 385 4807,1 4,55 908,3

* în judeţul Timiş s-au deţinut în stoc la 1. 01. 2008 1659 kg compuşi pe bază de cobalt şi 348 kg crom respectiv 5165,2 kg compuşi pe bază de crom.


305

8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 907/2006 de modificare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii, în vederea adaptării anexelor III şi VII la acesta a devenit direct aplicabil de la data aderării României la Uniunea Europeană. Aceast regulament stabileşte norme pentru realizarea liberei circulaţii a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi pe piaţa internă, asigurând în acelaşi timp, un grad înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane.

Principalele aspecte se referă la: - detergenţilor şi tensioactivelor care conţin biocide li se aplică

reglementările Directivei privind biocidele (98/8/EC), (Art.4). - tensidele ca atare şi detergenţii care sunt în mod evident biodegradabile

pot fi introduse pe piaţă fără restricţii - în scopul demonstrării caracterului complet biodegradabil tensidele

trebuie să treacă un program de testare conform Anexelor II şi III - toţi detergenţii trebuie să fie etichetaţi conform Art. 11. Dacă detergentul

conţine substanţe periculoase şi preparate trebuie aplicate Directivele 67/548/EEC şi 1999/45/EC.

În legislaţia românească stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentelor europene a fost realizată prin Hotărârea de Guvern nr. 658/27.06.2007. În scopul menţionat mai sus, se desemnează Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ca autorităţi competente pentru aplicarea Regulamentului (CE) privind detergenţii. În anul 2008 s-a realizat primul inventar al importatorilor / producătorilor şi ambalatorilor din sectorul detergenţilor. În urma acestei inventarieri, în judeţele Regiunii Vest s-au localizat agenţi economici angrenaţi în domeniul detergenţilor

- În judeţul Arad 2 agenţi economici deţin autorizaţii pentru fabricarea de detergenţi solizi şi lichizi (SC Ardival Lux SRL, SC Presto Elena Poleac SRL);

- În judeţul Caraş-Severin nu sunt operatori care să desfăşoare astfel de activităţi;

- În judeţul Hunedoara sunt 2 ageneţi economici importatori de detergenţi, săpunuri, agenţi tensioactivi 9SC Matex SA, SC Ecowash) şi 1 producător de detergenţi lichizi (SC Chimdet SRL);

- În judeţul Timiş sunt 2 agenţi economici importatori direcţi de materii prime destinate fabricării detergenţilor. Cele mai importante materii prime importate au fost:

- Alcooli graşi etoxilaţi( fracţii C12 – C14, C16 – C18, cu diferite grade de etoxilare )

- Amină grasă etoxilată - Polieteriglicoli ( Lauril eter sulfat de Na ) - Săruri de Na ale acizilor graşi proveniţi din grăsimi vegetale - Clorură de alchil –benzil amoniu - Liniaralchil benzen sulfonat de Na

Cantitatea de materii prime importată a fost de 290,57 tone, completarea necesarului de materii prime făcându-se cu produse achiziţionate de la diverse reprezentanţe din tară sau producători autohtoni. În judeţul Timiş sunt 7 agenţi economici care produc şi ambalează detergenţi solizi şi lichizi, (pentru rufe, veselă, gresie-faianţă, produse de cosmetică AUTO, de dezinfecţie, săpunuri lichide, spumante de baie, etc.). Cantitatea produsă şi ambalată


306

de către agenţii economici din judeţul Timiş, pe anul 2008, este de 67390,20 tone detergenţi.


307

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA 9.1.Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Radioactivitatea (lat. radius = rază, radiaţie) este un fenomen rezultat din dezintegrarea radioactivă a atomilor sau, mai bine zis, a nucleelor acestora, este procesul prin care nucleul unui atom se transformă spontan în altă specie de nucleu atomic. O specie de atomi - un izotop - care pot suferi dezintegrare radioactivă se numeşte izotop radioactiv. Radioactivitatea depinde fundamental de numărul de neutroni din nucleu, izotopii aceluiaşi element chimic comportându-se în general foarte diferit. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM), înfiinţată în 1962, s-a organizat şi funcţionează în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 195/2005 şi a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului. RNSRM face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului (MM) şi constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie. RNSRM realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MM privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. În anul 2008 au funcţionat 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) în cadrul agenţiilor de protecţia mediului, laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor de Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Din anul 2007, reţeaua de monitorizare a radioactivităţii a fost extinsă cu 39 de staţii automate de monitorizare a dozei gama în aer, cu transmiterea datelor în timp real. Echipamentele aflate în dotarea LR din cadrul ANPM funcţionează pe principii fizico – chimice şi permit efectuarea de analize alfa, beta şi gama spectrometrice. Procurarea de echipamente necesare pentru un sistem de monitorizare şi raportare adecvat s-a realizat în cadrul proiectului Phare 2003 – RO 2003-005-551.04.11.01/ Lot 1 şi 2. Principalele atribuţii ale SSRM sunt :

- supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu în condiţii normale; - supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu în cazul unor accidente sau

incidente nucleare; - supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu în imediata apropiere a unor

obiective nucleare în funcţiune sau scoase din uz; - efectuarea unor programe speciale de prelevări de probe, analize şi

măsurători în colaborare cu „Laboratorul de radioactivitatea mediului” din cadrul ANPM;

- urgenţe radiologice. În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat, se urmăresc factorii de mediu:

- aer – prin determinarea activităţii beta globale şi analiză gama spectrometrică a aerosolilor şi depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gama externă absorbită;

- apă – prin determinarea activităţii beta globale şi analiză gama spectrometrică a apelor principalelor cursuri, precum şi a apelor freatică şi potabilă;


308

- vegetaţie – (cu perioada de prelevare aprilie – octombrie), prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a vegetaţiei spontane şi comestibile;

- sol necultivat – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică.

Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor şi este stabilit astfel încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie interni, atât în situaţii de rutină cât şi în situaţii de urgenţă. În Regiunea Vest, Staţiile de Radioactivitate a Mediului şi-au început activitatea în perioada 1960 – 1970, excepţie face staţia de la Arad care şi-a început activitatea în anul 1987. În aceste staţii se efectuează măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gama absorbite în aer. Sunt bine stabilite atât fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare. De asemenea, se indică fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare/ avertizare/ alarmare. 9.2. Programul naţional standard de monitorizare a radioactivitaţii mediului În anul 2008, cele patru staţii de radioactivitate a mediului din Regiunea Vest ( Statia de Radioactivitatea Mediului Arad, Statia de Radioactivitatea Mediului Reşiţa, Statia de Radioactivitatea Mediului Deva, Statia de Radioactivitatea Mediului Timişoara) au derulat un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, iar în staţia de la Arad s-a derulat şi un program special de monitorizare a mediului pentru unele zone din bazinul Mureşului şi Crişului Alb. Programul Standard asigură supravegherea la nivelul teritoriului naţional, în scopul detectării eventualelor creşteri a nivelurilor de radioactivitate a mediului. În cadrul Staţiilor de Radioactivitatea Mediului de pe teritoriul Regiunii Vest se efectuează măsurători la probe de: vegetaţie, sol, aerosoli, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, apă brută, apă potabilă. La nivelul anului 2008 s-au efectuat în Regiunea Vest, un număr de 30539 analize beta gloabale şi doză gama absorbită. Ponderea numărului de analize pe factori de mediu monitorizaţi este prezentată în graficul următor:


309

Fig 9.2.1 Ponderea numărului de analize pe factori de mediu

9.2.1. Radioactivitatea aerului

Radioactivitatea aerului s-a urmărit prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi prin măsurarea continuă a debitului de doză gama externă absorbită şi a debitului de doză efectivă. De asemenea s-au măsurat precipitaţii atmosferice – prin prelevarea şi pregătirea probelor în vederea determinărilor de tritiu. 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici Probele de aerosoli atmosferici reprezintă principala metodă de monitorizare rapidă a radioactivităţii aerului, în acest sens efectuându-se doua aspiraţii zilnice în intervalele orare 02-07(03-08) şi 08-13(09-14). Probele de aerosoli atmosferici analizaţi s-au situat sub limita de alarmare de 200 Bq/m3, stabilită prin Ordinul 338/2002, aşa cum se observă şi din figurile următoare:

sol0.4%

vegetatie0.4%

apa12%

dep atm 9%

aerosoli24%

doza gama 54%


310

Aerosoli atmosferici - activitatea specifica beta globala aspiratia 02 - 07

050

100150200250

ianuari

e

februari

emart

ieap

rilie maiiun

ie iulie

augu

st

septe

mbrie

octombrie

noiembrie

dece

mbrieac

tivita

te s

peci

fica,

Bq/

m3

val medie val maxima lim de avertizare

Fig 9.2.1.1.1 Activitatea specifică a probelor de aerosoli atmosferici aspiraţia 02-07

Aerosoli atomsferici - activitatea specifica beta globala aspiratia 08 - 13

0102030405060

ianuari

e

februari

emart

ieap

rilie maiiun

ieiul

ie

augu

st

septe

mbrie

octomb rie

noiemb rie

dece

mbrieac

tivita

te s

peci

fica,

Bq/

m3

val medie val max lim de avertizare

Fig. 9.2.1.1.2 Activitatea specifică a probelor de aerosoli atmosferici aspiraţia 08-13

După un interval de 20-25 de ore şi respectiv 5 zile, se calculează pe baza măsurătorilor realizate valorile activităţilor Radon şi Toron. Din evoluţia scăderii activităţii aerosolilor atmosferici se determină o anumită componentă artificială a radioactivităţii. În figurile de mai jos sunt prezentate valoriile medii anuale pentru Radon şi Toron, pentru Regiunii Vest:


311

0

5

10

15

20

25

activ

itate

spe

cific

a,

Bq/m

3

Activitatea specifica a radonului

aspiratia 02-07 22.57 9.1 6.89 10.56

aspiratia 08-14 9.19 4.51 3.55 4.81

AR CS HD TM

Fig 9.2.1.1.3. Activitatea specifică a radonului în aer

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

activ

itate

spe

cific

a,

Bq/

m3

Activitatea specifica a toronului

aspiratia 02-07 1.32 0.19 0.14 0.3

aspiratia 08-14 0.4 0.11 0.07 0.13

AR CS HD TM

Fig.9.2.1.1.4. Activitatea specifică a toronului în aer

Se observă că concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron s-au situat în limitele specifice teritoriului fiecărui judeţ. 9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este un alt indicator important al radioactivităţii atmosferei. La nivelul Regiunii Vest nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 μGy/h, stabilit de legislaţia în vigoare (Ordinul 338/2002). În figura 9.2.1.2.1 sunt prezentate comparativ cu limita de atenţionare specifică valorile medii şi maxime lunare înregistrate la nivelul Regiunii Vest, pentru debitul dozei gama absorbită în aer :


312

Debitul dozei gama in aer

00.050.1

0.15

0.20.250.3

ianuari

e

febru

arie

martie

aprilie mai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octombrie

noiembrie

dece

mbrie

val medie val maxima lim de atentionare

Fig. 9.2.1.2.1. Debitul dozei gama în aer

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Probele de depuneri atmosferice se obţin prin colectarea zilnică a probelor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice şi sunt măsurate imediat, pentru determinarea activităţii beta globală imediată, cât şi după 5 zile de la colectare pentru determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale. Depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea radioactivităţii mediului, atât în situaţiile normale cât şi în cazul accidentelor şi incidentelor nucleare.

Depuneri atmosferice

0

50

100

150

200

250

ianua

rie

febru

arie

martie

aprilie mai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octom

brie

noiem

brie

dece

mbrieac

tivita

te s

peci

fica,

Bq/

m2 /z

i


Fig 9.2.1.3.1 Activitatea beta globală adepunerilor atmosferice


313

În figura de mai sus sunt prezentate comparativ cu limita de atenţionare specifică ( 200 Bq/m2/zi conform Ordinului 338/2002) valorile medii şi maxime lunare ale activităţii beta globale a depunerilor atmosferice la nivelul Regiunii Vest. Se observă că pe teritoriul Regiunii Vest nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare a activităţii beta globale a probelor de depuneri atmosferice. 9.2.2. Radioactivitatea apelor În scopul supravegherii radioactivităţii apelor se fac recoltări zilnice, săptămânale şi anuale de apă din principalele cursuri de pe teritoriul regiunii, precum şi de apă potabilă. Probele prelevate sunt măsurate imediat determinându-se activitatea globală imediată şi sunt măsurate şi după 5 zile de la prelevare, pentru determinarea radioactivităţii artificiale. 9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri În scopul supravegherii radioactivităţii apelor de suprafaţă, se recoltează probe de apă din principalele cursuri de pe teritoriul Regiunii Vest : râul Mureş (judeţul Arad), râul Bârzava (judeţul Caraş-Severin), râul Mureş (judeţul Hunedoara) şi râul Bega (judeţul Timiş). Se observă din graficul prezentat mai jos că nivelul radioactivităţii beta globale în principalele râuri din Regiunea Vest – valorile medii şi maxime lunare - înregistrate pentru măsurătorile imediate în anul 2008 se situează sub limita de atenţionare specifică (2000 Bq/m3 conform Ordinului 338/2002):

Activitatea beta globala a apei brute

0500

10001500

20002500

ianuari

e

februari

e

martie

aprili

emai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octombr

ie

noiem

brie

dece

mbrieac

tivita

te s

peci

fica,

Bq/

m3

val medie val max lim de atentionare

Fig 9.2.2.1.1 Activitatea beta globală a principalelor râuri din Regiunea Vest

Cele mai mari valori s-au înregistrat pe teritoriul judeţului Hunedoara, maximele înregistrate fiind de 1870,7 în luna martie şi de 1979,7 Bq/m3, măsurată în luna aprilie. Pentru râurile Crişul Alb, Jiul de Est şi Jiul de Vest, de pe teritoriul judeţului Hunedoara, se realizează prelevari si măsurători lunar.


314

Tab 9.2.2.1.1. Activitatea beta globală pentru apele de suprafaţă prelevate lunar

Luna Crisul Alb Jiul de Vest Jiul de Est

Ianuarie 354.6±28.4 245.4±26.3 245.4±26.3 Februarie 292.3±31.7 94.9±28.5 177±29.0

Martie 243.8±2.9 110.4±25.3 100.8±25.3 Aprilie 98.7±26.6 181.5±25.6 253.9±27.4

Mai 338.1±27.4 <73.9 71.9±23.9 Iunie <73.1 105.6±24.7 92.8±25.3 Iulie 195±26.5 <69.9 117.7±24.3

August 78.5±26.6 <75.7 136.7±26.7 Septembrie 83.4±23.4 111.5±24.7 82.6±25.0 Octombrie 313.4±28.0 <74.8 <74.8 Noiembrie 428.9±33.0 693.7±37.2 397.8±32.6 Decembrie 323.7±30.3 <85.1 104.5±29.3

Recoltarea probelor de apă potabilă s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al staţiilor de radioactivitate de pe teritoriul Regiunii Vest, efectuându-se o prelevare zilnic. Probele au fost prelevate din reţeaua de alimentare a municipiilor Arad, Reşiţa, Deva şi Timişoara.

Activitatea beta globala a apei potabile

0200400600800

10001200

ianuari

e

februari

e

martie

aprilie mai

iunie

iulie

augu

st

septe

mbrie

octombrie

noiembrie

dece

mbrieac

tivita

te s

peci

fica,

Bq/

m3


Fig 9.2.2.1.2 Activitatea beta globală a apei potabile din Regiunea Vest

Din figura 9.2.2.1.2. se poate observa că valoriile medii lunare ale apei potabile s-au încadrat în limita normală de 1000Bq/m3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Legea nr.458/2002 a apei potabile).

9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării Nu este cazul.


315

9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre Nu este cazul. 9.2.3. Radioactivitatea solului Probele de sol necultivat sunt prelevate saptămânal, în perioada aprilie – octombrie. Măsurătorile s-au efectuat la 5 zile de la recoltare. De asemenea, s-a prelavat o probă de sol în luna iunie dintr-un volum de 10x10x5 cm, pentru determinări gama spectrometrice la LR. Valorile înregistrate se încadrează în media multianuală caracteristică regiunii, aşa cum se reflectă şi în graficul alăturat, media anuală fiind de 424,08 Bq/kg la nivelul Regiunii Vest :

0

200

400

600

800

1000

activ

itate

spe

cific

a,

Bq/

kg

aprili

e

mai

iunie

iulie

augu

stse

ptembri

eoc

tombri

e

Radioactivitatea solului

val medii val maxime

Fig 9.2.3.1. Activitatea beta globală a probelor de sol la nivelul Regiunii Vest

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal în perioada aprilie – octombrie. Pentru determinarea activităţii beta globale, probele prelevate sunt măsurate la 5 zile de la ziua recoltării. A fost prelevată şi o probă de vegetaţie de pe 1 m2 , în luna iunie, pentru a fi analizată gama spectrofotometric la LR. Valorile activităţilor specifice beta globale ale vegetaţiei s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale, media anuală înregistrată fiind de 204,67 Bq/kg, la nivelul Regiunii Vest.


316

0

50

100

150

200

250

300

350

activ

itate

spe

cific

a, B

q/kg

aprilie mai

iunieiu lie

august

septem

brie

octombr

ie

Radioactivitatea vegetatiei

val medie val maxima

Fig 9.2.3.1. Activitatea beta globală a probelor de vegetaţie la nivelul Regiunii Vest

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone cu fondul natural modificat antropic În cursul anului 2008 Staţia de Radioactivitate a Mediului Arad a realizat recoltări, prelevări şi măsurători în zonele considerate cu fond natural modificat antropic din judeţul Arad: Valea Mureşului şi a Crişului Alb. Programul specific de monitorizare a zonelor cu fond natural modificat antropic a cuprins:

- recoltări de probe de apă de suprafaţă din bazinul Mureşului şi a Crişului Alb; - recoltări anuale de probe din zone cu radioactivitate naturală modificată din

judeţul Arad ( Valea Mureşului – Bârzava, Conop, Milova şi Valea Crişului Alb – Rănuşa, Valea Leucii, Luncşoara).

Probele au fost pregătite şi măsurate beta global la Staţia RA Arad, analizele gama spectrometrice fiind efectuate în cadrul laboratorului staţiei de Radioactivitate Arad. Motivul monitorizării din punct de vedere radioactiv al văii Mureşului îl constituie existenţa haldelor de steril din zonă, rămase în urma exploatărilor uranifere. S-au făcut recoltări de sol şi vegetaţie în zonele Bârzava, Milova şi Odvoş din bazinul văii Mureşului. Măsurătorile beta globale au evidenţiat valori normale în solul din grădina casei din imediata vecinătate a haldei de steril din comuna Bârzava (434Bq/kg) şi creşteri din vecinătatea mineu şi pe halda de steril, valoarea maximă fiind de 10535 Bq/kg. Activitatea beta globală a probelor de vegetaţie spontană recoltate în zona Bârzava se încadrează în limitele multianuale. Rezultatele măsurătorilor beta globale ale probelor de sol din zona Milova, Odvoş se situează între 686 şi 1623 Bq/kg. Măsurătorile gama spectrometrice au evidenţiat o creştere a concentraţiilor elementelor radioactive din seria 238U, respectiv subseria 226Ra, cu două ordine de mărime faţă de valori normale, pe haldă, în timp ce concentraţiile izotopilor naturali 232Th şi 40K au înregistrat valori încadrate în limitele mediei multianuale pe Pământ. Menţionăm că în solul din imediata vecinătate a haldei, în grădina casei cu nr. 280 comuna Bârzava, concentraţiile elementelor din seriile naturale s-au încadrat în limite normale. În zona Milova şi Odvoş au fost măsurate concentraţii crescute cu până la un ordin de mărime a elementelor radioactive din seria 238U, respectiv subseria 226Ra. În zonele monitorizate s-a identificat şi radionuclidul artificial de origine cernobâliană 137Cs, concentraţiile măsurate fiind între limita de detecţie şi 194,2 Bq/kg pentru zona Bârzava, şi între limita de detecţie şi 166,6 Bq/kg pentru zona Milova şi Odvoş. În ceea ce


317

priveste analiza spectrometrică a vegetaţiei au fost măsurate concentraţii semnificative ale descendenţilor 238U, deoarece probele de vegetaţie au fost recoltate direct de pe haldă. Concentraţiile 226Ra se situează în vegetaţia spontană crescută pe haldă între 86 Bq/kg şi 219 Bq/kg, valori crescute faţă de cele măsurate în restul probelor de vegetaţie spontană în care 226Ra se află în general sub limita de detecţie a aparaturii. Valori crescute prezintă şi izotopul 210Pb, în timp ce 40K se situează în limite normale. A fost identificat şi radionuclidul natural de origine cosmică Be-7 şi radionuclidul artificial 137Cs. Descendenţii de viaţă scurtă ai izotopului 232Th s-au aflat sub limita de detecţie a aparaturii. S-au făcut recoltări şi pe Valea Crişului Alb, la Rănuşa unde se află singura mină de explorări uranifere aflată în conservare la Arad. În solul recoltat de la baza haldelor de la Rănuşa concentraţia 238U şi 226Ra este aproape de normal, înregistrându-se în schimb un conţinut mai mare de 40K, raportat la mediile multianuale. Acest lucru nu este datorat prezenţei haldei de steril. Din programul special de recoltări face parte şi Luncşoara, măsurătorile efectuate asupra probelor din zona Luncşoara pun în evidenţă concentraţii ale izotopilor naturali care se încadrează în mediile multianuale de pe Pământ. Măsurătorile beta globale indică valori între 165,2 Bq/kg la Luncşoara şi 1008 Bq/kg la Rănuşa. Concentraţia descendenţilor de viaţă scurtă ai radionuclizilor primordiali 238U,

226Ra şi 232Th s-au aflat sub limita de detecţie a aparaturii în toate probele de vegetaţie prelevate atât pe valea Mureşului cât şi pe Valea Crişului Alb. Au fost identificaţi radionuclidul teluric 40K, cel cosmogenic 7Be şi 137Cs artificial. Este important de menţionat că în aceste locaţii recoltările de vegetaţie spontană s-au făcut în imediata vecinătate a haldelor, consistenţa pietroasă a acestora nepermiţând creşterea vegetaţiei. Concentraţii foarte mici de 137Cs au fost măsurate în probele recoltate de la Milova şi Odvoş (0,2 Bq/kg) şi Rănuşa Valea Creţului (0,42 Bq/kg În aceste zone cu fond natural modificat a fost urmărita si radioactivitatea apei de suprafaţă precum şi a apei din pânza freatică. Activitatea globală a apelor de suprafaţă s-a situat în limite normale, valorile fiind cuprinse între limita de detecţie a aparaturii şi 276,6 Bq/m3. Au fost identificate concentraţii semnificative ale izotopului de viaţă scurtă al 238U, (234Th) şi al izotopului radioactiv al potasiului 40K. Existenţa haldelor de steril uranifer în zonă, nu afectează calitatea apei din punct de vedere radioactiv, concentraţiilor izotopilor primordiali având valori apropiate de cele din râul Mureş. În unele ape de suprafaţă din judeţul Arad au fost găsite cantităţi mici de 137 Cs. Rezultatele sunt prezentate în următoarea figură:


318

0

2

4

6

ARAD

M

ures

Barz

ava

pârâ

u

Ranu

sa

Vale

a …

Ranu

sa

Zele

a …

Lunc

soa

ra

Milo

va

Odv

oş

Bq/m

3

Concentraţia Cs-137 în apa din afluenţii râului Mureş şi Crişul Alb

Fig. 9.3.1. Concentraţia 137Cs în apa din afluenţii râului Mureş şi Crişul Alb

În ceea ce priveşte radioactivitatea apei de pânză freatică , s-a identificat izotopul natural 238U cu o concentraţie relativ constantă (50.8 Bq/m3 şi 35.9 Bq/m3) în toate probele prelevate din cele trei fântâni aflate în localitatea Bârzava. Izotopul 40K prezintă variaţii mari (50,8 Bq/m3 şi 1060 Bq/m3) faţă de apa potabilă din municipiul arad ( 29,9 Bq/m3). Menţionăm că prezenţa 40K în apa freatică din comuna Bârzava nu este datorată prezenţei haldelor de steril.

9.3.1. impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului

Nu este cazul.

9.3.1.1.Programul de supraveghere radiologică a mediului Nu este cazul.

9.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă

Nu este cazul.

9.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului

Nu este cazul.

9.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Nu este cazul. 9.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona CNE Kozlodui

Nu este cazul.


319

9.3.2.3. Expunerea pupulaţiei în zona SCN – FCN Piteşti Nu este cazul.

9.3.2.4 Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele

Nu este cazul. Concluzii În cursul anului 2008 nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu

este similar celui din 2007, nefiind înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare/ avertizare/ alarmare stabilite prin legislaţia în vigoare (Ordinul 338/2002). Se constată o continuuă scădere a radioactivităţii factorilor de mediu faţă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobâl.

Principala sursă de contaminare artificială a regiunii o constituie procesele de suspensie de pe sol, importantă fiind contaminarea iniţială (din timpul accidentului de la Cernobâl) a regiunii.

În ceea ce priveşte programul special de recoltări din zonele cu radioactivitate naturală modificată nu au fost variaţii semnificative ale concentraţiilor radioizotopilor naturali în probele de ape şi vegetaţie, raportate la valorile de referiţă (cele din probele recoltate la staţia RA Arad, respectiv râul Mureş) sau valorile medii multianuale pe Pământ.

Concentraţii ridicate ale 226Ra si 238U au fost măsurate în probele recoltate din haldele de steril de pe Valea Mureşului (Bârzava, Odvoş, Milova), ceea ce era de aşteptat având în vedere materialul din haldă (roca este deşeu doar din punctul de vedere al conţinutului de uraniu, restul elementelor radioactive din seria uraniului sunt încă prezente). Nu au fost determinate modificări ale concentraţiei 226Ra, 238U, precum şi a celorlaţi izotopi naturali (232Th si 40K) în solul recoltat din localităţile respective, raportate la valorile medii multianuale pentru sol (UNSCEAR).


320

CAPITOLUL 10. MEDIUL URBAN

10.1. Aşezări urbane Dezvoltarea durabilă a mediului urban presupune un complex de măsuri specifice fiecărei localităţi, cu acţiune benefică pentru aşezările umane, care necesită în primul rând soluţionarea cauzelor factorilor perturbatori. Acest obiectiv general se va putea realiza prin atingerea simultană a următoarelor obiective specifice:

- stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată, - valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de

ocupare adecvat , - promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor

teritoriale. Stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată, este primul obiectiv specific şi se realizează preponderent prin implementarea a două priorităţi: Prioritatea 1: Creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru investitorii străini, se axează pe stimularea dezvoltării unor sectoare cheie. Prioritatea 2: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice şi asigurarea protecţiei mediului Valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de ocupare adecvat este obiectivul specific care se realizează prin prioritatea 3. Prioritatea 3: Creşterea gradului de ocupare, dezvoltarea resurselor umane şi combaterea excluderii sociale. Promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor teritoriale, ţinând cont de faptul că o concentrare a investiţiilor pe priorităţile sectoriale tinde, pe termen mediu, să exacerbeze, în loc să reducă disparităţile regionale. Acest obiectiv derivat se realizează prin implementarea a două priorităţi: Prioritatea 4: Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură. Această Prioritate va urmări şi scăderea dependenţei ridicate a zonelor rurale de agricultură, prin sprijinirea diversificării activităţilor economice în aceste zone. Prioritatea 5: Participarea echilibrată a tuturor localităţilor la procesul de dezvoltare socio-economică va sprijini o gamă largă de iniţiative regionale sau locale, pentru a căror implementare autorităţile locale vor deţine principala responsabilitate.

10.1.1. Amenajarea teritorială ( dezvoltarea zonelor comerciale, rezidenţiale )

În România cadrul legal de desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului este reglementat de legea 350/2001- cu modificările ulterioare privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care stabileşte:

- obligativitatea desfăşurării activităţilor de amenajarea teritoriului, în vederea gestionării teritoriului continuu şi de perspectivă, în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european;

- structura instituţională şi atribuţiile în domeniu ale administraţiei publice centrale, judeţene şi locale;

- -categoriile de documentaţii de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, competenţele de avizare şi aprobare ale acestora.

Suprafaţa totală a României : 238391 km2


321

Suprafaţa totală a Regiunii Vest : 32034 km2 (13,4% din suprafaţa României) Tab.10.1.1. Aşezările urbane în Regiunea Vest

Conform tabelului. 10.1.1. în Regiunea Vest există 42 oraşe, din care 12 municipii (28,5%), repartizate astfel: Judeţul Arad Municipii : ARAD. Oraşe : CHIŞINEU CRIŞ, CURTICI, INEU, LIPOVA, NĂDLAG, PÂNCOTA, SEBIŞ, PECICA, SÂNTANA. Judeţul Caraş-Severin Municipii : REŞIŢA, CARANSEBEŞ. Oraşe : ANINA, BĂILE HERCULANE, BOCŞA, MOLDOVA NOUĂ, ORAVIŢA, OŢELU ROŞU. Judeţul Hunedoara Municipii : DEVA, BRAD, HUNEDOARA, LUPENI, ORĂŞTIE, PETROŞANI, VULCAN . Oraşe : ANINOASA, CĂLAN, GEOAGIU, HAŢEG, PETRILA, SIMERIA, URICANI. Judeţul Timiş Municipii : TIMIŞOARA, LUGOJ Oraşe : SÂNNICOLAU MARE, JIMBOLIA, FĂGET, DETA, RECAŞ, CIACOVA, GĂTAIA, BUZIAŞ. Judeţul Arad ,cuprinde:oraşu Arad, municipiu reşedinţă de judeţ, 9 oraşe şi 68 de comune. Municipiul Arad constituie centrul polarizator al judeţului şi exercită o puternică influenţă economică, culturală în teritoriu. Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva – Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor favorizant al dezvoltării economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator de atracţie zonală şi regională. În cursul anului 2008, în municipiul Arad s-au deschis o serie de supermarket-uri, cum ar fi: Carrefour, Bricostore, Real, în zona periferică a oraşului, de asemenea şi în

Regiunea Vest Anii

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care municipii :

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

35 36 37 37 37 38 42 42 42 42 42

7 10 10 10 10 12 12 12 12 12 12


322

cartierele mari s-au dat în folosinţă o serie de spaţii comerciale şi industriale, pe fosta platformă a fabricii de textile UTA, în cartierul Aurel Vlaicu. Menţionăm că în anul 2008, în municipiul Arad, prin demolarea unor obiective industriale mari cum ar fi: SC IMAR, SC Sabina, ateliere ale staţiei CFR Arad s-au pus bazele şi s-au iniţializat acţiuni pentru construirea unor noi spaţii comerciale. Amenajarea teritorială reprezintă un ansamblu de activităţi complexe prin care se urmăreşte utilizarea raţională a spaţiului, a forţei de muncă, respectiv impunerea unui anumit mod de organizare a resurselor naturale. În judeţul Caraş-Severin sunt 2 municipii şi 6 oraşe. Întâietatea acordată industriei grele în epoca comunistă a marcat profund teritoriul judeţului. Dorind să obţină un profit cât mai mare din atuurile industriale ale zonei cu importantele sale bogăţii naturale, planificatorii comunişti şi-au concentrat aici investiţiile în dezvoltarea unor uriaşe industrii miniere, siderurgice şi de construcţii de maşini. Această recesiune economică acută în oraşele preponderent „ monoindustriale” a avut o serie de consecinţe sociale:

- rigoarea cu care s-a operat restructurarea în sectorul industriei grele a antrenat o scădere semnificativă a populaţiei localităţilor urbane şi a judeţului, în general;

- gravitatea şomajului industrial a provocat un fenomen de întoarcere la ţară şi o creştere a activelor în agricultură.

Judeţul Hunedoara, judeţ cu un grad ridicat de urbanizare (76,66%) cuprinde un număr de 7 municipii, 7 oraşe, 55 comune şi 457 sate, cu o populaţie de 468 318 locuitori din care 227367 sunt de sex masculin iar 240951 sunt de sex feminin. Din suprafaţa totală a judeţului Hunedoara de 706 267 ha, zona urbană ocupă 160 155 ha. Populaţia este distribuită în mediul urban în număr de 359 023 locuitori (76,66%) şi în număr de 109 295 locuitori (23,34 %) în mediul rural. Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Hunedoara, lungimea străzilor orăşeneşti însumează 892 km, din care 550 km modernizate. Liniile de cale ferată de pe teritoriul judeţului Hunedoara se întind pe 291 km, din care 221 sunt electrificate. Drumurile publice însumează 3120 km, din care:

- -383 km drumuri naţionale; - -2737 drumuri judeţene şi comunale.

Agenţii economici din judeţul Hunedoara, după tipul de capital, conform Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, se prezintă astfel:

- cu capital integral de stat: 38; - cu capital mixt (stat+privat): 92; - cu capital integral străin: 881; - cu capital integrat privat: 23433; - -cu capital autohton: 21827;

Municipiul Deva - este reşedinţa judeţului Hunedoara, localitate de rangul II – stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a „Reţeaua de localităţi”. Municipiul Deva cuprinde, în afara oraşului Deva, localitatea componentă Sântuhalm şi satele aparţinătoare Cristur, Bârcea-Mică şi Archia. Suprafaţa Municipiului Deva este de 5883,48 ha, iar intravilanul este de 1513,96 mp. Intravilanul satelor aparţinătoare Cristur, Bărcea-Mică şi Archia însumează o suprafaţă de 256,99 ha. Localitatea componentă Sântuhalm face parte din trupul principal al oraşului şi este situată în partea estică a municipiului, pe D.N. 7, la 2 km distanţă de acesta.


323

Tab. 10.1.1.3. Reţeaua de localităţi din Regiunea Vest în anul 2008

Judeţ Suprafaţa totală (km2)

Nr.municipii Nr. oraşe Nr.comune Nr. sate

Arad 7654 1 9 68 270 Caraş-Severin 8514 2 6 69 287 Hunedoara 7063 7 7 55 457 Timiş 8697 2 8 87 313 Regiunea Vest 31928 12 30 279 1327 Conform tabelului 10.1.1.3. în Regiunea Vest sunt 42 orase ( 12 municipii ), 279 comune si 1327 sate.

10.1.1.1. Procesul de urbanizare Urbanizarea judeţului Arad este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea şi dezvoltarea pe parcursul diferitelor etape de evoluţie. Din 1990 judeţul cunoaşte o dezvoltare economică şi socială benefică, ce face din Arad un important centru economic, cultural şi universitar. Este anul în care Aradul înregistrează un sold migratoriu pozitiv de 26,6 ‰, datorită unei explozii migraţionale care s-a manifestat la nivel naţional. Ulterior populaţia din mediul urban va creşte deoarece în anul 2003 este declarat oraş Sântana, iar în 2004 Pecica. În municipiul Arad este concentrată cca. 66% din populaţia urbană (36,8% din populaţia totală), restul reţelei urbane fiind constituită din aşezări mici (cu o medie sub 9000 de locuitori). Pe perioada 2000-2006 populaţia în mediul urban a avut diferite fluctuaţii, ajungând în final de la 245527 în 2000 la 254425 în 2006, unul din motivele principale fiind migraţia populaţiei înspre şi dinspre judeţ. Tab. 10.1.1.1.1. Populaţia stabilă a municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Arad

Nr. crt. Municipiul/Oraşul/Comuna Număr locuitori

URBAN 1. Municipiul Arad 167238 2. Chişineu Criş 8400 3 Curtici 8040 4. Ineu 9999 5. Lipova 11392 6. Nădlac 8154 7. Pecica 13011 8. Pîncota 8221 9. Sîntana 13130 10. Sebiş 6327

Rata de urbanizare este un indicator care se referă la procesul anual de creştere a populaţiei în zonele urbane ale unei zone.


324

Grad de urbanizare este ponderea populaţiei urbane în populaţia totală a unei ţări sau a unei unităţi teritorial administrative. Creşterea populaţiei urbane poate declanşa o adevărată explozie, proces cu multiple complicaţii în viaţa economică şi socială. Aceasta întrucât urbanizarea, pe lângă naşterea sau creşterea oraşelor şi a populaţiei urbane, înseamnă şi ansamblul mutaţiilor legate de această dezvoltare. Pe de altă parte un fenomen invers este descentralizarea urbană, definită ca o pierdere de activităţi suferită de un oraş particular, sau ca un trend de mişcare generală dinspre localităţile urbane spre cele non-urbane sau rurale.

Tab. 10.1.1.1.2. Locuinţe noi construite în judeţul Caraş Severin

Nr. locuitori mediu urban / Populaţia totală (%) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 total $ Caraş - Severin 152 136 163 130 134 715 100

Nr. locinte mediu urban 60 98 92 79 54 343 48

Nr. locinte mediu rural 92 78 71 51 80 372 52

LOCUINTE

mediu urban; 52

mediu rural; 48

Fig. 10.1.1.1.2. Locuinţe noi construite în judeţul Caraş Severin

Concluzii Rata de urbanizare şi gradul de urbanizare, definite mai sus, sunt negative pentru judeţul CS. Există o tendinţă de scădere a populaţiei, fenomen mai accentuat în mediul urban şi cel de–al doilea fenomen demonstrat este acela de depreciere a ruralului, în parte, din cauza investiţiilor din domeniul infrastructurii Alături de fenomenul – dezurbanizării ca fenomen de descreştere a populaţiei urbane, o altă tendinţă actuală, începută cu anul 1990, ca reacţie şi fenomen invers celui din etapa anterioară anului menţionat, este cel de disipare în teritoriu a zonelor construite, ceea ce poate constitui un fenomen invers procesului urbanizării, aşa-numitul proces de ex-urbanizare. Această caracteristică poate fi uşor demonstrată analizând evoluţia inventarului sau a numărului de autorizaţii de construire emise în afara intravilanului aprobat. Procesul de urbanizare se realizeză prin intermediul amenajării teritoriului şi al planului de urbanism (PUG; PUZ), care au rol să contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile componente ale judeţului Hunedoara. Procesul de urbanizare este rezultatul unor factori obiectivi cum ar fi dezvoltarea comerţului, a industriei şi a transporturilor. Gradul de urbanizare a judeţului Hunedoara, respectiv 76,66% populaţie urbană este mai mare decât media naţională (54,9%) şi are cea mai ridicată rată de urbanizare din ţară.


325

Din punct de vedere al distribuţiei populaţiei, din totalul de 468 318 locuitori ai judeţului Hunedoara, 76,66% locuiesc în mediul urban. În judeţul Timiş, localităţile Timişoara, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Ciacova, Deta, Făget, Buziaş, Recaş, Gătaia dispun de zone de agrement, parcuri, scuaruri, păduri, spaţii verzi, ştanduri, locuri de joacă pentru copii, stadioane. Zonele comerciale s-au dezvoltat prin amenajarea de spaţii comerciale private. Măsurile referitoare la conservarea şi protecţia zonelor verzi prevăd menţinerea şi revitalizarea spaţiilor verzi existente - în vederea utilizării lor pentru odihnă, recreere şi agrement - în condiţiile reconstrucţiei ecologice a zonei, precum şi extinderea zonelor verzi plantate pentru creşterea gradului de confort urban. Vor fi executate plantaţii în masive de arbori, vizând crearea unor perdele de protecţie, inclusiv pe malul Canalului Bega. Se intenţionează amplificarea valorificării potenţialului de ape geotermale, pentru sănătate şi agrement, prin construirea unui Complex Balnear. Zona de locuinţe şi funcţiunile complementare ocupă 2643,74 ha (53,15% din intravilan) deţinând ponderea cea mai mare a oraşului. Din totalul de 122.195 apartamente, 71,3% sunt clădiri colective de locuit, 28,7% sunt clădiri individuale, cu 334.089 persoane în 116.292 gospodării şi 112.262 locuinţe. Densitatea este 2,2 nr. camere/locuinţă şi 367,7 locuinţe/1000 loc. Vor apărea noi locuri de muncă, ceea ce va stimula migraţia populaţiei din zone rurale sau alte regiuni ale ţării spre Timişoara. Din punct de vedere al echipării tehnico-edilitare şi al reţelelor de circulaţie, situaţia este următoarea: 94,8% din locuinţele Timişoarei sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă, 99,5% au instalaţie electrică, 80,2% încălzire centrală prin termificare sau centrală termică proprie şi 3,1% încălzire cu sobe şi gaz. În ultima perioada de timp, se constată o tendintă de extindere a zonelor rezidentiale în comunele periurbane, principala cauză fiind construirea de locuinţe private de către o parte a populaţiei stabile a municipiului. Se preconizează o populaţie de 350.000 locuitori în 2010 si 400.000 în 2025 (max. 410.000). Se produce însă şi o extindere a zonelor de locuit pe teritoriile comunelor periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc. Densitatea limită a locuinţelor este 49,1 locuitori/ha în intravilanul existent şi densitatea netă de 126,37 loc/ha în zonele pentru locuinţe. Indicele de locuibilitate este 13,1 m2 suprafaţă locuibilă/locuitor. Suprafaţa locuibilă totală este 4.276.566 m2. Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este 13.003,87 ha. Suprafaţa agricolă 8229,51 ha. Suprafaţa terenului intravilan existent 6944,16 ha. Prin PUG se propune o densitate limită de 58,22 loc/ha şi o densitate netă de 121,96 loc/ha pentru o suprafaţă a teritoriului intravilan propus de 6870,21 ha. Pentru Municipiul Lugoj, în anul 2007, teritoriul administrativ al municipiului a fost de 9803 ha, din care 2034,6775 ha teren intravilan. Pe parcursul anului 2007 s-au dezvoltat zonele rezidenţiale în municipiul Lugoj, prin PUZ aprobat cu 8,03 ha. În Planul Urbanistic General al oraşului Jimbolia se prevede un intravilan de 903 ha cu o repartizare de:

- zona centrală şi alte funcţiuni – 4,28% - zona de locuinţe şi funcţiuni complementare – 37,97% - zona unităţii industriale – 12,57% - zona agricolă – 11,22% - zone neproductive şi ape etc – 7,25%.

În prezent, în oraşul Jimbolia, gradul de confort în zonele de locuinţe este de 19 mp locuibili/locuinţă şi zona centrală (4060 locuinţe, 3060 gosodării); 11 m2 locuibili/locuinţă în cartierul „Locul Tîrgului” şi 10 m2 în cartierul Ceramica. Este necesară gruparea locuirii în trupul principal al oraşului prin dezafectarea în timp a


326

zonei de locuit situată în afara lui şi care nu dispune de echipamente tehnico-edilitare şi de servicii sau instituţii publice corespunzătoare (cartierul Rapova şi Clarii Vii) din extinderea intravilanului. În oraşul Gătaia se află în faza de proiectare, studiu de fezabilitate următoarele proiecte:

- Zona industrială - prelungire Str. Barzavei sau Zona Industrială I (14 ha). - Zona industrială - Sculia sau Zona Industrială II (9 ha). - Zona civilă - constructii civile sau Zona Colonie – Gătaia – prelungire -

aplicarea legii 50/1991: Zona A sau Zona Civila III - constructii civile Zona Colonie - Gataia – prelungire - Zona Est (22 ha).

Zona Civilă - aplicarea legii 15/2003 privind stimularea construcţiilor civile, construcţiilor de case pentru tineret sau IV aplicarea legii 15/2003: Zona Est (15 ha). Zona Civilă - construcţii civile – Zona Colonie – Gătaia – prelungire - aplicarea legii 50/1991 sau Zona B – Zona Civila- constructii civile sau Zona Colonie- Gătaia: Zona Nord – Est (8 ha). Dezvoltarea Centrului localităţii Gătaia prin întocmirea unui PUZ al Centrului Civic. În oraşul Deta PUZ (25,50 ha) – Zona de locuinţe Termal cuprinde: - zona de locuinţe 47,92% (din care locuinţe de serviciu P+3 etaje 5,49% şi locuinţe P+M, P+M+1, P+1 42,43%);

-zona balneară 13,07%; -zona de parcuri şi spaţii verzi amenajate 14,29%; - zona circulaţie carosabilă 11,88%; - zona circulaţie pietonală majoră 4,12%.

PUG-ul oraşului Sânnicolau Mare este în faza de aprobare (obţinere avize şi acorduri), suprafaţa intravilan este de 919 ha, iar suprafaţa extravilan este de 13903 ha. În oraşul Făget PUG-ul este în curs de elaborare, iar la Colonia Mică PUZ-ul este în curs de elaborare, etapa a doua, extindere intravilan. Reţelele de alimentare cu apă potabilă cuprind 17,5 km lungime, iar cele de canalizare cuprind 6,5 km lungime. Pentru oraşul Buziaş, dintre datele pe anul 2007, privind amenajarea teritorială amintim:

- zona balneară, de parcuri şi spaţii verzi amenajate: 4,66% - zona de circulaţie carosabilă: 16,94% - zona de circulaţie pietonală majoră: 4,10% -

Tab. 10.1.1.1.3. Urbanizare din Regiunea Vest între anii 2003-2008

Nr.locuitori mediu urban/Populatia totală (%) Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Arad 50,53 55,62 55,53 55,49 54,94 55,47 Caraş-Severin

56,55 56,28 56,51 56,56 56,38 55,9

Hunedoara

68,92 76,87 76,72 77,36 76,80 76,66

Timiş 60,70 60,50 63,10 62,90 63,00 62,62 Reg. Vest 59,18 62,32 62,97 63,08 62,78 62,66

Conform tabelului nr.10.1.1.1.3. în Regiunea Vest se observă că procentul numărului de locuitori din mediul urban/populaţia totală este in creştere între anii 2003-2006, iar apoi în uşoară scădere.


327

10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale În municipiul Arad au fost aprobate în anul 2008, 10 Planuri Urbanistice Zonale şi 7 Planuri Urbanistice de Detaliu privind construirea blocurilor de locuinţe, spaţii comerciale şi birouri. În oraşul Ineu s-a creat o nouă zonă rezidenţială în suprafaţă de 23 ha, s-au construit 4 blocuri ANL, s-au distribuit 38 de locuri de casă în baza Legii 15/2003 şi s-au vândut 70 de locuri de casă. În anul 2008 în oraşul Sântana s-a extins reţeaua de apă cu 4 km şi s-a pietruit 20km de drum. Extinderea zonelor de locuit, a zonelor pentru agrement, conduc la reglementarea destinaţiei terenurilor sub forma zonării funcţionale. Tendinţa este de introducere a unor suprafeţe în intravilan, pentru satisfacerea nevoilor urbane. Fără a deţine date sistematizate pentru întregul judeţ, putem afirma că a crescut numărul de iniţiative private, pe când numărul de locuinţe – apartamente- din fonduri publice a rămas foarte scăzut, corespunzător unui procent de 5%. În toate oraşele judeţului există minim un magazin universal şi mai multe unităţi comerciale poziţionate pe marile artere de circulaţie. Zonele periferice ale oraşelor au unităţi comerciale foarte puţine. Aceste unităţi în mare parte nu au în dotare grupuri sanitare la standarde europene, nu realizează depozitarea selectivă a deşeurilor şi produc sporadic probleme acustice locuitorilor din vecinătatea lor. La nivelul judeţului Hunedoara,dezvoltarea zonelor rezidenţiale în Municipiul Deva: Un nou cartier rezidenţial şi parcele pentru tineri căsătoriţi, beneficiari ai legii 15/2003 în zona Zăvoi până la limita intravilanului, în suprafaţă totală de 58 ha; Zona rezidenţială de locuinţe NIDALAND – strada M. Sadoveanu – 19 locuinţe; Zona rezidenţială între strada I. Vulcan şi Cariera – 125 loturi; Ansamblul de locuinţe strada Retezat – 12 loturi; Zona cuprinsă între liniile C.F. şi râul Mureş – cu posibilităţi de dezvoltare (producţie, comerţ, turism, construcţii noi, utilităţi şi infrastructură; dezvoltare şi prin construirea unui pasaj denivelat peste calea ferată care va facilita legătura cu zona în curs de dezvoltare). În judeţul Timiş„ Zona Timişoara” este definită de municipiul Timişoara, metropola Timişului de localităţile periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc, Săcălaz, Moşniţa Nouă, Giarmata şi localităţile aflate în aria de polarizare socio-economică a acesteia: Remetea Mare, Şag, Peciu Nou, Jebel, Liebling, Sacoşu Turcesc, Sânandrei, Becicherecu Mic, Biled, Satchinez, Sânmihaiu Român, Orţişoara, Recaş, Topolovăţu Mare, Bogda, Maşloc, Pişchia. Tab.10.1.1.2.1. Dezvoltarea zonelor comerciale în judeţele Arad şi Hunedoara în 2008

Unităţi comerciale Unităţi alimentaţie publicǎ

Unităţi prestări servicii

Judeţ Existente

Noi apărute in 2008

existente Noi apărute in 2008

existente Noi apărute in 2008

Arad 9504 927 1261 158 9208 1887 Hunedoara 5368 682 1244 142 6036 762


328

10.1.1.3. Concentrările urbane În judeţul Arad,concentrările urbane sunt reprezentate de cele 9 oraşe şi de municipiul Arad. Municipiul Arad – 167.238 locuitori – situat pe malul de nord al râului Mureş este un important nod de căi rutiere şi de cale ferată. Legătura cu celelalte localităţi ale judeţului se realizează prin drumuri naţionale (DN7, DN79 şi DN69), drumuri judeţene (DJ790C Arad - Iratoşu, DJ790B Arad - Curtici, DJ709 Arad - Şiria, DJ682 Arad - Zăbrani şi DJ682 Arad - Zădăreni) şi pe cale ferată (Nădlac - Deva, Arad - Curtici, Arad - Brad, Arad - Oradea, Arad - Timişoara şi Arad - Secusigiu). Aradul reprezintă un centru urban major, cu influenţă asupra unui teritoriu extins din partea vestică a ţării, care, prin funcţiile sale economice şi rolul său teritorial, se află la nivelul centrelor medii ale ţării. Zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut vertiginos în ultimii 2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei industriale de Nord – Vest (35 unităţi industriale se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în curs de construcţie), a înfiinţării zonei industriale micălaca est, precum şi a Zonei libere Curtici – aeroportul Arad. Oraşul Chişineu Criş – 8.400 locuitori – se situează în Câmpia Crişurilor, de o parte şi de alta a Crişului Alb, pe drumul naţional – DN79 şi calea ferată Oradea – Arad – Timişoara. Oraşul se află la o distanţă de 42 km de municipiul Arad şi la 25 km de PCTF Vărşand. Pe raza teritorială a oraşului se află şi localitatea Nădab. În prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei industriale, ca urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al locuitorilor. Oraşul Curtici – 8.040 locuitori – se află la 17 km nord de municipiul Arad şi este punct de trecere a frontierei spre Ungaria, pe linia principală de cale ferată între Bucureşti - Budapesta - Paris. Localitatea se află pe drumul judeţean DJ 709B (Arad - Macea). În administrarea teritorială a oraşului Curtici se află şi localitatea Dorobanţi, care între timp a devenit comună de sine stătătoare. Societăţile Comerciale de pe raza oraşului Curtici asigură întreaga gamă de servicii către populaţie şi turişti. În oraşul Curtici, în ultimii ani s-au înfiinţat numeroase firme, orientate spre industria de prelucrare a lemnului, industria textilă, creşterea animalelor, comerţ şi transport de marfă. În anul 1999, pe o suprafaţă de 75 ha, s-a înfiinţat Zona Liberă Curtici - Arad, ceea ce a determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de şcolarizare a locuitorilor zone. Oraşul Ineu – 9.999 locuitori – este un vechi centru urban al judeţului. Se situează în Câmpia Zărandului, pe cursul mijlociu al râului Crişul Alb, la o altitudine medie de 110 m şi la 56 km de reşedinţa judeţului. Oraşul se află la intersecţia Drumului Naţional DN 79A (Vărşand - Deva), cu Drumul Judeţean DJ 792 (Ineu - Nădab) şi pe linia ferată Arad - Brad. Pe raza teritorială a oraşului Ineu se află localitatea Mocrea. Funcţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes local, cât şi de întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului. Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: industria (industria lemnului, industria alimentară, industria textilă) şi agricultura (cultura cerealelor, creşterea animalelor, piscicultura). Oraşul Lipova – 11.392 locuitori, (fiind al patrulea oraş ca mărime din judeţ, după municipiul Arad, Pecica şi Sântana)– este aşezat pe terasele joase ale Mureşului la ieşirea acestuia din defileul Şoimoş. Este situat de o parte şi de alta a râului Mureş, la 32 km de municipiul Arad. Oraşul se află pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac - Arad - Deva) şi tronsonul feroviar Arad - Bucureşti. Istoria oraşului este legată de cetatea Lipovei şi fortăreaţa Şoimoş, a căror urme se mai păstrează şi astăzi. . Resursele


329

naturale: apă minerală îi conferă şi o funcţie balneoclimaterică. Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: industria (industria alimentară, industria prelucrării lemnului, industria construcţiilor de maşini şi industria textilă) şi agricultura (cultura cerealelor, pomicultura, viticultura, creşterea animalelor). Oraşul Nădlac – 8.154 locuitori – este o aşezare urbană dezvoltată pe fondul unei aşezări rurale agricole de câmpie. Se situează în vestul judeţului Arad, pe malul drept al râului Mureş, acolo unde acesta atinge graniţa cu Ungaria, legătura cu acesta realizându-se prin Drumul European E68 (Bucureşti – Arad - Nădlac – Budapesta) şi prin calea ferată. Localitatea se găseşte la 47 km vest de municipiul Arad. În anul 1968 localitatea redevine oraş şi tot în acelaşi an este deschis şi Punctul de Trecere Frontieră - PCTF NĂDLAC. Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: agricultura (cultura cerealelor, creşterea animalelor) şi industria (industria prelucrării lemnului şi a cânepii). Oraşul Pecica – 13.011 locuitori – este o localitate multietnică, de câmpie, situată pe Mureş la 25 de km de municipiul Arad, pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac - Arad). Localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din anul 1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit răchită. Între ramurile industriale prezente în localitate predomină industria uşoară, în special cea de încălţăminte, pielărie şi confecţii. Configuraţia geografică a localităţii este propice tuturor sectoarelor agricole cu accent pe producţia vegetală (culturi de cereale, plante tehnice – floarea soarelui,cânepă, soia, legume şi zarzavaturi) şi creşterea animalelor. Oraşul Pâncota – 8.221 locuitori – se situează în partea centrală a judeţului, la 36 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792C şi DJ 709. În administrarea teritorială a oraşului Pâncota se află şi satul Măderat, situat la 2 km sud-est de acesta. Localitatea s-a dezvoltat în timp prin preocuparea locuitorilor pentru cultivarea pământului şi creşterea animalelor, devenind pe urmă un important târg pentru toate localităţile din jur. La începutul secolului XX s-a deschis o fabrică de mobilă, una de cărămidă şi alta de piele. Acest fapt a dus la răspândirea în zonă a meşteşugurilor în domeniul pielăriei, tâmplăriei, zidăriei şi croitoriei. Oraşul Sântana – 13.130 locuitori – este situat în zona de N -V a judeţului Arad, în câmpia Tisei. Este o localitate de şes, cu relief plat şi uşor denivelat. În anul 2003, comuna Sântana devine oraş, la 01.ian.2007. În Sântana există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor. Oraşul Sebiş – 6.327 locuitori – se situează în partea de nord a judeţului Arad, în Depresiunea Zărandului, lunca mijlocie a Crişului Alb, la aproximativ 80 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792B (Bârsa - Moneasa) şi DJ 793 (Sebiş - Sintea Mare). Oraşul Sebiş constituie principala poartă de intrare în Munţii Apuseni, din judeţul Arad. Din punct de vedere teritorial-administrativ, oraşul mai are în componenţă trei sate: Donceni (situat în partea de nord-est la 5km de oraş pe şoseaua Sebiş - Moneasa), Prunişor (situat în partea de nord-est la 5 km de oraş pe şoseaua Sebiş - Beliu) şi Sălăjeni (situat în partea de est la o distanţă de 4km de oraş). Oraşul Sebiş are rol important din punct de vedere al exploatării şi industrializării lemnului şi a prelucrări pieilor.


330

Tab.10.1.1.3.1. Concentrările urbane în judeţul Arad

Oraş Zona

urbană (ha)

Intravilan (ha)

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (loc/km2)

Arad 25285 6227 3,30 661,41 Chişineu Criş 11780 859 1,53 71,30 Curtici 7282 908 0,95 110,40 Ineu 11662 922 1,52 85,74 Lipova 13400 868,68 1,75 85,01 Nădlac 13315 1198 1,74 61,23 Pecica 23717 967 3,09 54,85 Pâncota 6696 435 0,87 122,77 Sântana 10810 1219 1,42 121,46 Sebiş 6597 396 0,86 95,90

Judeţul Caraş-Severin a rămas şi va rămâne, în conformitate cu Planul de Dezvoltare 2007-2013, fără mari concentrări urbane, în afara reţelei de mari concentrări urbane. Oraşul Caransebeş se află în categoria a IV-a de mărime. Într-o categorie inferioară se află celelalte localităţi urbane ( cele 6 oraşe). În cadrul acestora se constată o alterare a zonificării funcţionale rigide lăsând locul unui amestec de funcţiuni care să convieţuiască prietenos într-o structură policentrică şi cu ansambluri multifuncţionale. Populaţia judeţului Caraş-Severin, însumând 325269 locuitori în 2008 şi este grupată teritorial administrativ într-o reţea de aşezări care cuprinde 2 municipii – Reşiţa şi Caransebeş, 6 oraşe: Anina, Bocşa, Băile Herculane, Oraviţa, Moldova Nouă şi Oţelu Roşu şi 69 comune cu 287 sate Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului este situat de o parte şi de alta a râului Bârzava, construcţiile rezidenţiale şi obiectivele industriale ocupând atât patul cât şi o parte din versanţi văii. În vatra actuală s-au contopit vechiul sat românesc amintit ca aşezare în veacul al XV-lea, atestat ceva mai târziu sub denumirea de Reşiţa Română (1779) şi de colonia muncitorească din preajma uzinelor, purtând numele de Reşiţa Montană, spre a se deosebi de satul băştinaş Reşiţa din valea Domanului. Dezvoltarea Reşiţei ca centru industrial a început odată cu lucrările de construire şi lărgire pe locul actual al uzinelor cu muncitori aduşi şi de la Bocşa (1769), determinate de marile posibilităţi oferite de această reamplasare : păduri bogate pentru combustibil, cărbuni, căderi de apă pentru mişcarea instalaţiilor, etc. În anul 1771 era deja puse în funcţiune două furnale, trei fierării pentru drugi de fier, o fierărie pentru unelte, un canal de 1.723 m pentru alimentarea furnalelor cu apă. Pe terenuri inundabile şi noroioase din Lunca Pomostului şi Lunca Bârzavei, au fost ridicate în perioada de după 1960 blocuri de locuinţe. Centrul metalurgic bine conturat la începutul secolului al XIX-lea, municipiul Reşiţa se constituie ca un oraş-uzină – caracterizat prin alternanţa spaţiilor uzinale cu cele rezidenţiale. În Reşiţa pulsează viaţa întregului judeţ. Construcţiile noi, moderne cu caracter diferit îi întregeşte personalitatea civilizaţiei cu coordonate de cultură şi învăţământ, sănătate şi asistenţă tehnică. După 1950 aici s-a construit un teatru, Institutul de învăţământ superior „Eftimie Murgu”, muzeu, şcoli, licee, spitalul judeţean, lăcaşe de cult, etc.


331

Muncipiul Caransebeş, aşezat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, la confluenţa râului Bistra cu Timişul, şi-a extins vatra, străbătută de văile Potocului în nord şi Sebeşului în sud, pe lunca şi pe terasa de 5 – 6 m de pe dreapta Timişului. În această zonă joasă, înconjurat de Munţii Semenicului, Poiana Ruscă şi Muntele Mic, se dezvoltase la răscrucea drumurilor romane dinspre Dunăre şi Transilvania, municipiul roman Tibiscum (Jupa) şi tot aici a fost necesar să se constituie, ca punct de adunare a drumurilor comerciale şi de tranzit de mărfuri, medievalul oppidum Karan şi târgul Sebeş. Oraşul Caransebeş, a fost centrul unei intense activităţi politice, culturale şi sociale româneşti în perioada evului mediu, când a funcţionat şi ca reşedinţă a banului de Severin. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1564) el apărea, în aprecierile lui Giovan Andrea Gromo, ca oraş bănăţean de frunte, întărit, cu suburbii mari, alcătuite din case de lemn, arătoase şi bine înzestrate. Devastat de turci în 1738, devine sediul important al confiniului militar banatic până în 1872, şi mai apoi, pentru scurtă durată, capitală, cu rang de municipiu, a comitatului Severin, când îşi continuă vechile tradiţii de organizare a vieţii culturale bănăţene. Pe toată durata dezvoltării sale capitaliste dintre cele două războaie mondiale, oraşul Caransebeş nu a putut depăşi sub raport industrial cadrul unor modeste unităţi de cherestea şi mobilă, menţinându-se din punct de vedere comercial la nivelul unui târguşor al schimburilor dintre produsele montane şi cele ale şesului. Ca o consecinţă în această perioadă populaţia sa a crescut cu doar 2.000 de locuitori în aprox. 30 de ani. În prezent, astăzi în oraşul Caransebeş există întreprinderi, dar datorită situaţiei economice actuale, acestea au o producţie scăzută. Oraşul este un nod feroviar. Oraşul Bocşa, este alcătuit din două localităţi, odinioară distincte administrativ şi teritorial Bocşa Română şi Bocşa Vasiovei (Bocşa Montană), atestată în secolul al XVI-lea. Aşezat în valea Bârzavei, la circa 25 km avale de reşedinţa de judeţ, oraşul Bocşa a pornit pe calea dezvoltării industriale odată cu descoperirea minereurilor de fier din împrejurimi şi după construcţia primului cuptor înalt în 1719. Mai târziu în 1722, se construieşte al doilea cuptor, la care se adaugă instalaţiile pentru piese turnate din fontă pentru fabricarea muniţiilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Reşiţa preia întăietatea economică şi de atunci evoluţia economică, demografică şi edilitară a Bocşei s-a făcut într-o dependenţă şi colaborare strânsă cu progresul acestui oraş. Oraşul Anina, începe să se dezvolte ca aşezare după descoperirea zăcământului de cărbune superior (1790). Odată cu folosirea lor în industria metalurgică (1846), localitatea Anina se dezvoltă rapid : 837 locuitori în 1840, peste 9000 în 1872. Industria cărbunelui şi de prelucrare a lemnului dau principala funcţie economică a oraşului. Prin aşezarea sa la altitudine de circa 645 m, prin pitorescul cadrului

Municipiul Reşita Oraşul Băile Herculane


332

geografic înconjurător, în care se înscriu, cu frumuseţi inedite, peştera şi lacul Buhui, Anina, poate căpăta în perspectivă o importantă funcţie turistică. Oraşul Oraviţa ,este aşezat în lungul văii cu acelaşi nume, pe care, în desfăşurarea sa teritorială, aproape în lungul unei singure străzi, o urmăreşte pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Înconjurat de dealurile Tâlva Simeon, Colelie şi Dealu Mare, oraşul Oraviţa este, ca mai toate aşezările miniere din Banat, rezultatul evoluţiei şi contopirii a două localităţi : Oraviţa Română şi Oraviţa Montană. Oraviţa a fost un important centru de extracţie şi prelucrare a cuprului şi aurului în perioada organizării activităţii miniere din secolul al XVIII-lea. El a îndeplinit o remarcabilă funcţie culturală, îndeosebi după înfiinţarea teatrului orăşenesc în 1818 (cel mai vechi din ţară), alături de aceea politică şi administrativă în părţile Caraşului. Oraviţa posedă câteva unităţi industriale alimentare şi de prelucrare a lemnului. Oraşul Oţelul Roşu, aşezat pe râul Bistra, la circa 20 km nord-est de Caransebeş, porneşte pe calea dezvoltării industriale după înfiinţarea atelierului de la Ohaba – Bistra în anul 1804, devenind către sfârşitul secolului al XIX-lea unul din cele trei centre siderurgice importante ale Banatului (după Reşiţa şi Nădrag). Poziţia geografică favorabilă faţă de materiile prime locale (minereu de fier în valea Loznei – Varniţa, energia hidraulică a apelor Bistrei, lemnul pentru combustibil din masivele păduroase apropiate) şi faţă de cele două mari centre metalurgice Reşiţa şi Hunedoara a contribuit la dezvoltarea oraşului. Oraşul Moldova Noua, numit odinioară „Boşneag”, îşi datorează existenţa şi dezvoltarea ca centru minier şi mai târziu ca târg, graţie exploatării minereurilor de cupru, cunoscute şi valorificate pe vremea romanilor. În vatra actuală a oraşului existau, înainte de 1775, două localităţi : una pe valea Baronului şi alta pe Valea Mare, care s-au unit după această dată sub denumirea de Moldova Nouă. Oraşul Moldova Nouă ocupă o poziţie importantă în partea de vest a Defileului Dunării de la Porţile de Fier şi în viaţa din sudul judeţului. Redeschiderea vechilor exploatări miniere a dus la dezvoltarea acestui oraş, a reactivat activitatea industrială. S-a construit un cartier de locuinţe în vestul localităţii Moldova Veche. De asemenea s-a modernizat vechiul port, care servea la transportul minereului, a cherestelei, cereale, fructe, etc. Astăzi datorită regresului economic, oraşul se confruntă cu probleme. Oraşul Băile Herculane, este aşezat în valea Cernei, acolo unde aceasta, spintecând adânc masivele muntoase, a creat condiţii cât de cât propice pentru construcţii la poalele Domogledului, care apără staţiunea ca un adevărat paravan contra vânturilor dinspre nord-est. Climatul plăcute, pitorescul reliefului montan înconjurător, cu fenomene carstice variate şi de un farmec neobişnuit, au impus aceste locuri încă de pe vremea romanilor, care au cunoscut efectele terapeutice ale apelor termale (55oC) şi au organizat staţiunea cunoscută pe atunci sub denumirea de „Ad aquas Herculi sacras”. Judeţul Hunedoara are o suprafaţă de 706 267 ha, din care 22,68% ocupă zona urbană, respectiv 160 155 ha. În anul 2008, în judeţul Hunedoara s-a înregistrat o densitate a populaţiei de 66,3 locuitori/ km2.

Tab.10.1.1.3.2. Populaţia şi densitatea populaţiei la recensământ

Judeţul Hunedoara Numărul locuitorilor Locuitori / km2

29 decembrie 1930 319929 45,3 25 ianuarie 1948 306955 43,5 21 februarie 1956 381902 54,1


333

15 martie 1966 474602 67,2 5 ianuarie 1977 514436 72,8 7 ianuarie 1992 547950 77,6 18 martie 2002 485712 68,8

Tab.10.1.1.3.3. Situaţia concentrărilor urbane din judeţul Hunedoara

Judeţul Hunedoara

Zona urbană Suprafaţă (ha)

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană/km2

Deva 6003 0,85 113,8 Brad 7998 1,13 199,8 Hunedoara 9730 1,38 724,8 Lupeni 7773 1,10 378,5 Orăştie 3862 0,55 556,8 Petroşani 19556 2,77 222,2 Vulcan 8731 1,24 328,9 Aninoasa 3361 0,47 142,6 Călan 10155 1,43 126,4 Geoagiu 15569 2,20 36,8 Haţeg 6433 0,91 168,9 Petrila 30868 4,37 81,5 Simeria 4975 0,70 273,4 Uricani 25141 3,55 38,2 TOTAL 160155 22,65 4392,6

Se preconizează că prin revigorarea zonelor urbane caracterizate în prezent de activitate economică moderată, se va asigura, pe termen mediu şi lung, contextul economic necesar întreprinderilor să investească, să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă şi în oraşele mici. În judetul Hunedoara există 2 municipii, 8 oraşe şi 87 comune, de care aparţin 313 sate. Potrivit datelor primite de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis, situatia fondului funciar (anul 2004) al municipiului Timisoara se prezinta astfel:

- suprafata totala a municipiului Timisoara este de 12.926,83 ha, din care 7902, 61 ha teren agricol si 5024, 22 ha teren neagricol; - suprafata de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha pasuni; 223,25 ha fânete; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi. -suprafata de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha paduri; 317,31 ha ape, balti; 2920,36 ha constructii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv.

În municipiul Lugoj există concentrări urbane în cartierele cu blocuri: Cotu Mic, Micro I, II, II, IV şi V. Pentru o populaţie de 50.000 locuitori, necesarul de locuinţe este asigurat 85%: suprafaţa medie de locuinţă 33,8 m2, cu doar 10,76 m2/loc (faţă de 14 m2/loc normat). Se estimează mărirea fondului de locuit la 20.000 apartamente şi prin construcţii noi în zonele de lotizări propuse. Gradul de ocupare a terenului urban este 75-80% în zona centrală, 83-85% în zonele comerciale, 60-72% în zonele mixte, 10-50% în zonele rezidenţiale. Densitatea populaţiei în zona urbană este de 469,24 locuitori pe km2.


334

La nivelul oraşului Deta, densitatea populaţiei în zona urbană este de 1188,50 loc/km2. La nivelul oraşului Recaş, suprafaţa este de 376,55 ha, suprafaţă care s-a majorat cu 22 ha faţă de anul 2005, în urma extinderii intravilanului. Densitatea populaţiei în zona urbană este de 0,052 locuitori/km2. Oraşul Gătaia ,are o suprafaţa totala de 675 ha impreună cu satele aparţinătoare (Sculia, Semlacu - Mic, Semlacu - Mare, Butin, Percosova). Numărul total de locuitori este de 6252, iar teritoriul administrativ are o suprafată totală de 15.619 ha, din care arabil 14.440 ha. Densitatea populaţiei in zona urbană este de1275 loc/km2. La nivelul oraşului Buziaş, densitatea populaţiei în zona urbană este de 7646 loc/km2. Jimbolia face parte din categoria oraşelor mici, sub 20.000 locuitori, în judeţ ocupând locul IV ca număr de locuitori, deţinând 1,5 % din populaţia totală a judeţului şi 2,5 % din populaţia urbană a acestuia. Densitatea populaţiei în zona urbană este de 1228 loc/km2. Oraşul Făget, este situat în partea de est a judeţului Timiş şi are în componenţa administrativă şi 9 sate aparţinătoare. Suprafaţa oraşului Făget împreună cu cea a satelor aparţinătoare este de 18086,97 ha. Densitatea populaţiei în zona urbană este de 10,57 loc/km2. Concluzii Odată cu realizarea/reactualizarea PUG-urilor şi PUZ-urilor localităţilor urbane şi rurale, va fi posibilă alcătuirea unei imagini de ansamblu a amenajărilor teritoriale pentru judeţul Timiş.

10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement În conformitate cu Ordinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi

Locuinţelor nr. 1 549 din 4 decembrie 2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, spaţiile verzi în funcţie de destinaţie, se împart în:

a). spaţii verzi cu acces nelimitat: parcurile, plantaţiile de-a lungul căilor de circulaţie, păduri de recreere,etc; b). spaţii verzi cu acces limitat, aparţinând unităţilor industriale, culturale şi de învăţământ în incinta cărora sunt amenajate; c). spaţii verzi cu destinaţie specială: plantaţii antiincendiare, cele de protecţie a apelor, a căilor de circulaţie, staţiuni experimentale, pepiniere,etc.

Importanţa spaţiilor verzi este multiplă şi se poate concretiza în 3 funcţii: 1. funcţia sanitară

- influenţează pozitiv starea generală a organismului; - ajută la reducerea valorilor de temperatură în zilele călduroase de vară; - micşorează viteza de deplasare a aerului (protecţie împotriva vântului); - producerea oxigenului şi consumarea bioxidului de carbon; - îmbunătăţirea evidentă a compoziţiei aerului, ceea ce duce la menţinerea

vieţii în stare optimă; 2. funcţia recreativă – influenţează pozitiv starea de sănătate fizică şi psihică a oamenilor; crează cadrul adecvat practicării sportului, turismului şi a altor îndeletniciri recreative. 3. funcţia decorativă – spaţiile verzi imprimă spaţiului o deosebită valoare decorativă, apreciată prin satisfacţia ce o realizează omul faţă de vegetaţie şi dă impresia unui lucru bine organizat şi aerisit. În cadrul zonei de locuit aceste spaţii verzi sunt de două tipuri:


335

- de folosinţă generală ( în care sunt cuprinse şi amenajările necesare odihnei, recreerii şi sportului)

de folosinţă limitată ( terenurile din interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinaţii). Dezvoltarea oraşului Arad în ultimii ani s-a făcut fără a realiza noi spaţii verzi semnificative. Spaţiile verzi din cuprinsul unităţilor de locuit, respectiv ansamblurile de blocuri şi locuinţe, sunt amenajate şi întreţinute de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori, arbuşti, flori şi gazon. Aceste spaţii verzi amenajate îmbunătăţesc microclimatul local prin umbrire, absorbind zgomotul, praful şi noxele. Ca şi exemplu pot fi date cartierele mai vechi de blocuri: Aurel Vlaicu şi Micălaca III. Din păcate se remarcă faptul că în zona ansamblurilor construite recent spaţiul verde amenajat este mai redus (de ex. cartierul Alfa). Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului Arad. Cauza lipsei de spaţii verzi din unele zone ale municipiului este cauzată şi de teritoriul urban deosebit de aglomerat (construcţii de locuinţe, garaje, chioşcuri şi alte construcţii provizorii).

Tab.10.1.1.4.1. Spaţii verzi în mediul urban la nivelul judeţului Arad, în anul 2008

Judeţul Arad

Suprafaţa spaţii verzi/ suprafaţa mediului urban

(%) Municipiul Arad 0,38 Chişineu Criş 0,40 Curtici 0,19 Ineu 0,55 Lipova 0,17 Nădlac 0,26 Pecica 0,22 Pâncota 0,69 Sebiş 0,07 Sântana 0,04

Spaţii verzi la nivelul judeţului Arad în anul 2008

0,38

0,4

0,19

0,550,170,26

0,22

0,69

0,040,07Municipiul AradChişineu CrişCurticiIneu

LipovaNădlacPecicaPâncotaSebişSântana

Fig. 10.1.1.4.1


336

Principalele parcuri şi scuaruri la nivelul oraşelor din judeţul Caraş Severin sunt: 1. Parcuri Caransebeş: Jupa 7,42 ha, Teiuş 14 ha, Dragalina 0,38 ha; Anina: Centru 0,15 ha, Celnic Nord 0,1 ha, Steierdorf 0,5 ha; Oţelul Roşu: Central 0,9 ha, Clubul Copiilor- 2 ha; Băile Herculane: Central 0,04ha, Vicol 3,13 ha, Cinema ,,Hercules’’ 0,08 ha; Moldova Nouă: Poporului 1,6020 ha. Reşiţa: Cărăşana 1 ha, Grădina Zoologică zona verde 2,7 ha, Bernard Andrei 0,78 ha, Locomotive 1,2 ha, Copilului 2,42 ha, Tricolorului 2,28 ha, Copiilor (Siderurgistului) 1,73 ha. Bocşa: Bocşa Central 4,46 ha,Welitschek 1,14 ha. Oraviţa:Central 2,417 ha, Barieră 1,035 ha, 2. Scuaruri Caransebeş: în suprafaţă de 1,93 ha; Oţelul Roşu : în suprafaţă de 1,602 ha; Moldova Nouă: în suprafaţă de 3,25 ha; Reşiţa: în suprafaţă de 8,05 ha; Bocşa: în suprafaţă de 1,35 ha; Oraviţa: în suprafaţă de 1,893 ha. Majoritatea oraşelor din judeţ beneficiază de scuaruri amplasate în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-culturale, de învăţământ etc. În baza legislaţiei în vigoare autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31.decembrie 2010 şi de minimum 26mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2013. În momentul actual, în oraşele Reşiţa şi Oraviţa, suprafeţele de zone verzi se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din actele normative în vigoare. În cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi - Fondul pentru mediu, în anul 2008 au fost alocate fondurile necesare implementării Proiectului ,,Îmbunătăţirea calităţii mediului prin extinderea spaţiului verde în Iablaniţa” - Comuna Iablaniţa în valoare de 499.656,91 lei şi selectat în sesiunea 3-31 ianuarie 2008. De asemenea, trebuie luate măsuri ferme pentru protecţia şi conservarea speciilor monumente ale naturii din zonele verzi ale oraşelor şi în special arborilor: Liriodendron tulipifera, Sequoia giganteum, Ginkgo biloba, Taxus baccata, Thuya sp. supuşi în prezent unor presiuni de către persoane fără simţul dragostei faţă de natură. Spaţiul verde reprezintă zona verde din cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee). În judeţul Hunedoara există o suprafaţă totală de 545,5 ha spaţii verzi cu o medie de 18,83 mp/locuitor în zonele urbane, iar zonele de agrement aferente localităţilor totalizează 75,25 ha. Faţă de anul 2008 se observă o creştere a suprafeţei de spaţiu verde/locuitor în localităţile Deva , Hunedoara, Petroşani, Brad, Călan, Simeria, Orăştie şi Haţeg. Acest fapt se datorează reinventarierii suprafeţelor destinate spaţiilor verzi şi scăderii populaţiei urbane, sau, cum este cazul municipiilor Brad şi Orăştie, unde spaţiul verde s-a extins prin creşterea suprafeţei Parcului Tineretului cu 0,6 ha şi respectiv prin amenajarea mai multor străzi în Orăştie. Parcuri şi scuaruri: În municipiile şi oraşele judeţului Hunedoara parcurile ocupă o suprafaţă de 67,36 ha, iar scuarurile însumează 235,69 ha


337

Tab. 10.1.1.4.3. Distribuţia parcurilor şi scuaruri în zonele urbane

Municipiu/oraş Suprafaţa totală parcuri (ha)

Suprafaţa totală scuaruri (ha)

Municipiul Deva 2,33 1,39 Municipiul Hunedoara 7,83 134,19 Municipiul Petroşani 3,18 33,0 Municipiul Orăştie 17,82 6,82 Municipiul Brad 2,0 20,0 Municipiul Lupeni 4,5 5,3 Municipiul Vulcan 2,14 7,56 Oraşul Aninoasa 0 0,40 Oraşul Călan 2,66 1,43 Oraşul Haţeg 10,83 3,32 Oraşul Geoagiu 3,0 2,00 Oraşul Petrila 4,43 16,6 Oraşul Simeria 1,06 2,88 Oraşul Uricani 5,58 0,80

1. Parcuri Timişoara a fost considerat mereu oraşul parcurilor; acestea sunt amplasate în special de-a lungul canalului Bega, dar şi în centrul oraşului în zone locuite (32%). Deficit de parcuri există în zona de nord a oraşului şi în cartierele de blocuri (Cl. Aradului V si E, Circumvalaţiunii, Cl. Şagului, Dâmboviţa, Cl. Girocului, Zona Soarelui). Parcurile amenajate în zona centrală sunt: Parcul Central, Parcul Catedralei, Parcul Justiţiei, Parcul Copiilor, Parcul Poporului, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul Ilsa, Parcul Cetăţii, Parcul Studenţesc. Parcul Central este unul din cele mai mari parcuri din Timişoara. El se găseşte în centrul oraşului lângă Catedrala Ortodoxă având acces direct din Piaţa Victoriei (Piaţa Operei). Parcul este delimitat de străzile: Bulevardul Republicii, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul 16 decembrie 1989, Canalul Bega şi Strada Jiul. Parcul a fost înfiinţat în anul 1870 sub denumirea de Parcul Scudier. Poate cel mai frumos parc din Timişoara, parcul Alpinet (numele vechi este Arboretum) a fost creeat de către Mihai Demetrovici în anul 1924 şi conţine o colecţie de diverse specii alpine şi subalpine. Parcul este mărginit de canalul Bega, podurile Traian şi Episcopiei şi Splaiul Tudor Vladimirescu (ce se continuă cu Bulevardul Vasile Pârvan). În mijlocul parcului se găseşte Restaurantul Cina, sub podul Traian se află cunoscutul club de jazz Club 33 iar pe canalul Bega se afla un vapor restaurant foarte solicitat în timpul verii.


338

Parcul Rozelor a fost înfiinţat în anul 1891 când Timişoara a găzduit Expoziţia Universală (industrială, agrară şi comercială). Parcul este vizitat şi admirat şi de către împăratul Franz Josef, de altfel parcul se va numi Parcul "Franz Josef". Aranjamentele florale iniţiale sunt realizate de Mühle, Niemetz şi Agatsy (nume celebre în aceea vreme). După primul război mondial parcul îşi schimbă denumirea în Parcul "Rosarium", arh. Mihai Demetrovici definitivând aranjamentele florale. Tot în perioada interbelică se construieşte şi teatrul de vară din parc. Parcul Catedralei se află, aşa cum sugerează şi numele, în apropierea Catedralei Ortodoxe din centrul Timişoarei. Mai precis,parcul Catedralei este mărginit de Catedrala Ortodoxă, Bulevardul Regele Ferdinand, Canalul Bega şi Bulevardul 16 Decembrie 1989. Lanţul de parcuri organizat în lungul canalului, dominant pe malul nordic, are un aspect compact şi masiv. În partea de SE a municipiului mai exista Parcul Stadion şi Păduricea Girocului. În aceste parcuri se găsesc diferite specii de plante, arbori autohtoni, arbori exotici. Arborii se remarcă prin măreţia lor şi prin importanţa pe care o au în viaţa noastră. Lugojul deţine puţine locuri şi cu denumire improprie de parc. Parcul central şi malul râului Timiş sunt cele mai mari spaţii verzi amenajate. Pădurea - Parc Buziaş, aria protejată de 25,16 ha este rezervaţie mixtă (agrement şi protecţie a resurselor de apă minerală din intravilanul staţiunii). Parcurile din Jimbolia, Deta, Sânnicolau Mare, Făget, necesită reamenajări şi extinderi, cuprinse unele in PUG – urile deja elaborate. 2. Scuaruri Scuarurile reprezintă o categorie importantă de spaţii verzi cu acces nelimitat, intens frecventate sau traversate de vizitatori şi trecători, care sunt mai răspândite în cadrul oraşului şi răspund operativ nevoilor de odihnă şi lectură de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit. Scuarurile au mai multe intrări şi sunt întretăiate de numeroase alei. Scuarul are, de obicei, o compoziţie specifică, cu un ax de simetrie accesibil pietonal. Vegetaţia din cadrul scuarurilor este formată din arbori, arbuşti de marimea a 3-a, precum şi din plante decorative şi este dispusă în grupuri de-a lungul aleilor, ocupând o suprafaţă însemnată din întinderea lor. Normativul nr.112/1973 prevedea între 1 şi 4 m2 de scuar pentru fiecare locuitor. După modul de amplasare, se remarcă:

- scuaruri situate în pieţe, suprapunându-se total sau parţial cu suprafaţa acestora;

- scuaruri înconjurate de străzi, care prezintă avantajul că sunt uşor accesibile; - scuaruri aşezate în interiorul cartierelor de locuit, care sunt mai liniştite şi mai

puţin poluate. Municipiul Timişoara are o suprafaţă de 12,97 ha de scuaruri.

Parcul Alpinet Parcul Rozelor


339

Tab. 10.1.1.4.3.Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement la nivelul Regiunii Vest în anul 2008

Judeţ

Suprafaţa totală spaţii (ha)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Zone de agrement ( ha )

Arad 393,15 31,86 - Caraş-Severin 335,58 21,53 138,65 Hunedoara 545,41 18,55 75,25 Timiş 723,23 89,53 242,72 Regiunea Vest 1997,37 40,37 456,62

*este calculată ca medie aritmetică a datelor corespunzatoare pe localităţi. Conform tabelului 10.1.1.4.3 Regiunea Vest are 1997,37ha de spatii verzi, 23,4 m2/locuitor spaţiu verde si 456,62 ha zone de agrement ( totalul de 456,62 ha corespunde judeţelor( Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş ).

10.2. Zgomot . Zgomotul reprezintă expunerea oamenilor sau animalelor la sunete ale căror intensităţi sunt stresante sau afectează sistemul auditiv. Deşi sunetele puternice sau înspăimântătoare fac parte din natură, în ultimele două secole zonele urbane şi industriale au devenit extrem de zgomotoase. Avioanele aduc prejudicii sonore faunei şi florei regiunilor pe care le survolează, datorită undelor de şoc, fenomenului de reflexie şi de difracţie produs de denivelările terenului. Echipamentele de construcţie şiechipamentele din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare, unele aparate casnice, instrumente muzicale şi jucării pot fi la fel de zgomotoase ca şi pocnitorile şi armele de foc. Muzica ascultată la volum ridicat în căşti poate afecta urechea internă. Zgomotele de peste 65 db implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenţiei. La peste 90 db, se adaugă leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creşterea tensiunii arteriale intracraniene, diminuarea reflexelor, tulburări ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburări fiziologice ale aparatului digestiv, tulburări ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului şi ritmului respiraţiei. Efectele depind de natura persoanei, de complexitatea, natura şi intensitatea zgomotelor. Zgomote de intensitate foarte mare pot provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor, instrumentelor. Nivelele de zgomot s-au limitat în toate ţările, prin standarde. În România sunt valabile STAS 10009-88 pentru zgomotele din trafic, STAS 6161-82 pentru zgomotele exterioare clădirilor. 10.2.1. Hărţi strategice de zgomot Harta de zgomot reprezintă cartarea pentru o anumită zonă a datelor privind situaţiile existente sau prognozate referitoare la zgomot, în funcţie de un indicator de zgomot, şi care evidenţiază depăşirile valorilor limită în vigoare, numărul persoanelor afectate dintr-o anumită zonă ori numărul de locuinţe expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot. Harta strategică de zgomot este o hartă concepută pentru evaluarea globală a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o zonă dată sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectivă.


340

Principalele avantaje pe care le oferă realizarea hărţilor de zgomot în mediul urban:

-dezvoltarea de noi zone rezidenţiale; -pentru zonele urbane deja existente,

În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse: alimentarea cu energie electrică şi gaze; captarea şi distribuţia apei potabile; canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice; producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; transportul local public, administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat; colectarea, transportul, depozitarea şi eliminarea definitivă a deşeurilor menajere; realizarea hărţii acustice permite informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot. Cunoaşterea acestor parametrii are implicaţii în stabilirea cât mai corectă a preţului terenurilor sau construcţiilor;amplasarea zonelor de recreere se poate realiza pe baza acestor hărţi. În judeţul Arad s-a realizat harta strategică de zgomot pentru calea ferată principală 628+530 - 632+760, în conformitate cu prevederile HG nr.321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, republicata. Din analiza hărţilor de zgomot , folosind datele furnizate de autorităţile abilitate, se observă că zgomotul datorat traficului din zona gării nu are impact semnificativ asupra populaţiei, atât datorită reducerii vitezei în gară cât şi datorită existenţei unor clădiri cu scop industrial sau administrativ în vecinătatea complexului de linii, ce acţionează ca un ecran acustic. Aceste concluzii sunt valabile atât pentru zgomotul pe durata unei zile (24h) cât şi pentru zgomotul pe durata nopţii (intervalele orare 23 - 24 şi 00 - 07). Dacă se analizează populaţia expusă în raport cu limitele admisibile pentru calea ferată, existente în legislaţie, se constantă că:

-pe durata unei zile complete (24h), peste limita de 70 dB nu există locuitori afectaţi; -pe durata nopţii, peste limita de 60 dB există 10 locuitori afectaţi.

Concluzii: Având în vedere populaţia expusă valorilor Lzsn şi Ln pentru segmentele 60 - 65 dB şi 65 - 70 dB, precum şi Ln în intervalul 55 - 60 dB, coroborat cu posibilităţile de creştere a traficului în următorii ani, se vor elabora planuri de acţiune pe termen lung care să asigure o reducere a nivelului de zgomot ţinând cont de nivelul ţintă al valorilor maxime permise pentru anul 2012. Precizăm că Staţia CFR Arad este cuprinsă în Proiectul de reabilitare a coridorului pan-european IV, lucrare ce cuprinde şi măsuri de reducere a nivelului de zgomot. Aceste măsuri vor fi modificate şi/sau completate funcţie de dezbaterile publice ce vor avea loc pentru obţinerea acordului/ avizelor necesare începerii lucrărilor. În judeţul Hunedoara au fost elaborate hărţi de zgomot pentru sectorul de drum DN 7 km 384+640 – 386+200, care traversează localitatea Sântuhalm şi pentru tronsonul de cale ferată principală 470+012 – 473+522 Staţia Simeria Călători. Autorităţile responsabile cu întocmirea hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi planurilor de acţiune aferente acestora, conform Ordinului Ministerului Transporturilor, Costrucţiilor şi Turismului nr. 1258/2005, sunt: pentru căile ferate: Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R” iar pentru drumuri naţionale: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Analiza rezultatelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru Gara Simeria: -din analiza hărţilor de zgomot calculate folosind datele furnizate de autorităţile abilitate se observă că zgomotul datorat traficului din zona gării nu are impact semnificativ asupra populaţiei, atât datorită reducerii vitezei în gară cât şi datorită existenţei unor cladiri cu scop industrial sau administrativ în vecinătatea complexului de


341

linii, ce acţionează ca un ecran acustic. Aceste concluzii sunt valabile atât pentru zgomotul pe durata unei zile (24h) cât si pentru zgomotul pe durata nopţii (intervalele orare 23-24 si 00-07). Dacă se analizează populaţia expusă în raport cu limitele admisibile pentru calea ferată, existente în legislaţia română , se constantă că: pe durata unei zile complete (24h), peste limita de 70 dB este afectat 1 locuitor; pe durata nopţii, peste limita de 60 dB nu există locuitori afectaţi. Concluzii: Având în vedere populaţia expusă valorilor Lzsn şi Ln pentru segmentele 60-65 dB şi 65-70 dB, precum şi Ln în intervalul 55-60 dB, coroborat cu posibilităţile de creştere a traficului în următorii ani, se vor elabora planuri de acţiune pe termen lung care să asigure o reducere a nivelului de zgomot ţinând cont de nivelul ţintă al valorilor maxime permise pentru anul 2012. Precizăm că Staţia Simeria este cuprinsă în Proiectul de reabilitare a coridorului pan-european IV, lucrare ce cuprinde şi măsuri de reducere a nivelului de zgomot. Aceste măsuri vor fi modificate şi/sau completate funcţie de dezbaterile publice ce vor avea loc pentru obţinerea acordului/ avizelor necesare începerii lucrărilor. Analiza rezultatelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru sectorul de drum DN 7 km 384+640 – 386+200 Deva – Sântuhalm: -din analiza hărţilor de zgomot calculate folosind datele furnizate de autorităţile abilitate se observă că zgomotul datorat traficului de pe DN7 km 384+640 – 386+200 care traversează localitatea Sântuhalm are impact asupra populaţiei. Aceste concluzii sunt valabile atât pentru zgomotul pe durata unei zile (24h) cât si pentru zgomotul pe durata nopţii (intervalele orare 23-24 si 00-07). Dacă se analizează populaţia expusă în raport cu limitele admisibile pentru calea ferată, existente în legislaţia română , se constantă că: pe durata unei zile complete (24h), peste limita de 70 dB sunt afectaţi 300 locuitori; pe durata nopţii, peste limita de 60 dB sunt afectaţi 300 locuitori. Concluzii: având în vedere numărul de populaţie expusă valorilor Lzsn pentru segmentele 70-75 dB şi ≥75 dB, precum şi valorilor Ln în intervalele 60-65 dB şi 65-70 dB, coroborat cu posibilităţile de creştere a traficului în următorii ani, se vor elabora planuri de acţiune pe termen lung care să asigure o reducere a nivelului de zgomot ţinând cont de nivelul ţintă al valorilor maxime permise pentru anul 2012. În judeţul Timiş harta strategică de zgomot se realizează pentru aglomerarea Timişoara, cu mai mult de 250.000 de locuitori, conform HG nr. 321/2005 republicat privind evaluarea şi gestioanarea zgomotului ambiental. Autoritatea responsabilă de realizarea hărţilor de zgomot şi a planurilor de acţiune este Primăria Timişoara. Harta strategică de zgomot pentru aglomerarea Timişoara este alcătuită din următoarele componente : hărţile strategice de zgomot pentru IPPC-uri; hărţile strategice de zgomot pentru traficul feroviar şi tramvaie; hărţile strategice de zgomot pentru traficul aerian; hărţile strategice de zgomot pentru traficul rutier. Hărţile strategice de zgomot pentru IPPC Din analiza hărţilor strategice de zgomot se pot constata următoarele: - influenţa celor 3 întreprinderi industriale situate în zona Lunei din Timişoara (SC BEGA CHIM S.A., DETERGENTI, AZUR) din punct de vedere al zgomotului ambiental, se simte pe o suprafaţă mai extinsă, sarcina de zgomot depăşeşte valorile conflictuale de referinţă şi în împrejurimea locuinţelor situate lângă strada Torac; - sarcina de zgomot produs de către centrala termică CET CENTRU depăşeşte semnificativ valorile conflictuale de referinţă. Mai ales locuitorii străzilor Nischbach, Lonovici, Marinescu, Piaţa Romanilor sunt afectaţi de zgomotul centralei termice. În


342

următoarea etapă al cartografierii de zgomot, în planul de acţiune, este necesară abordarea problemei de reducere a nivelului de zgomot produs de către centrala termică; - zgomotul produs de către centrala termică CET SUD afectează câteva locuinţe din cartierul Chisoda; - zgomotul produs de către întreprinderile Smithfield Prod. SRL şi LINDE nu afectează clădirile ce trebuie protejate. Locuinţele din vecinatatea întreprinderilor Smithfield Prod. SRL şi LINDE sunt situate la distanţe relativ mari, din acest motiv valorile zgomotului produs de către operatori nu sunt măsurabile în ariile respective. Gradul de afectare a municipiului Timişoara conform directivelor DZA, de către zgomotul produs în întreprinderile IPPC, în urma prelucrării hărţilor strategice de zgomot este: - pentru Lzsn în intervalul 60-65 dB, numarul de locuitori afectati este 760; - pentru Lnoapte in intervalul 55-60 dB, numarul de locuitori afectati este 51. Hărţile strategice de zgomot a căilor ferate şi a tramvaielor din Timişoara Pe baza hărţii elaborate se vede că nu există „conflict”, care se datorează în primul rand valorilor limite destul de ridicate prescrise de ordonanţă (pentru Lzsn 70 dB, noaptea 60 dB). Zgomotul provenit din circulaţia tramvaielor poate avea un efect deranjator atăt pentru întreaga zi cât şi noaptea, (60-65 dB pentru întreaga zi, 55-60 dB noapte), însă nu cauzează conflict. După elaborarea hărţilor de zgomot s-a constatat că circulatia rutieră produce o sarcină a zgomotului care necesită intervenţie, de aceea si planul de acţiune se referă în primul rând la zgomotul produs de circulaţia rutieră. În fazele anterioare s-a constatat că din circulaţia feroviară si din cea a tramvaielor nu provine o sarcină de zgomot peste limita admisă, deci acestea nu necesită un plan de acţiune. Dintre unitătile IPPC, numai CET CENTRU produce o sarcină de zgomot care depăşeşte valoarea de conflict. Aceasta prezintă o sarcină de zgomot pentru locuitorii din străzile Nischbach, Lonovici, Marinescu, Piaţa Romanilor. In urma realizării hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerarea Timişoara, s-au delimitat zonele liniştite din aglomerare. Zona liniştită a oraşului este acea zonă delimitată de către primărie, unde pentru toate sursele de zgomot se îndeplinesc conditiile ca nivelul de zgomot maxim permis pentru Lzsn sa fie < 55 dB. Suprafaţa minimă a zonei linistite trebuie să fie de 4,5 ha. Următoarele zone pot fi propuse ca zone liniştite, in Timişoara: Pădurice,Pădurea Verde, În structura serviciilor de gospodărie comunală sunt incluse: alimentarea cu energie electrică şi gaze; captarea şi distribuţia apei potabile; canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice; producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; transportul local public, administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat; colectarea, transportul, depozitarea şi eliminarea definitivă a deşeurilor menajere. Parcurile din centrul oraşului:Parcul Civic,Parcul Botanic,Parcul Catedralei,Parcul Central Parcul Copiilor,Parcul Poporului. Toate se situează pe spaţii delimitate de drumuri principale, de aceea la limita lor nivelul de zgomot este destul de ridicat. Lzsn < 55 dB numai în interiorul zonelor respective. Menţinerea şi protejarea zonelor liniştite din municipiul Timişoara se va putea realiza prin devierea traficului, limitarea vitezei de circulaţie, măsură realizabilă în totalitate după finalizarea centurii ocolitoare a oraşului. În urma monitorizării zonelor liniştite şi efectuarea unor studii, pe baza rezultatelor obţinute se va avea în vedere montarea de


343

panouri fonice sau fonoabsorbante, dacă acest lucru se impune şi, după caz, plantarea masivă de vegetaţie. Principalele disfuncţionalităţi în configuraţia actuală a reţelei stradale din municipiul Timişoara, sunt:

-deficienţe în structura reţelei stradale; -lipsa unor artere colectoare cu 4 benzi de circulaţie; -capacitatea de circulaţie necorespunzătoare a intersecţiilor;

Traficul staţionar. În raport cu problemele şi deficienţele amintite mai sus, in planul de acţiune care s-a realizat pentru aglomerarea Timişoara, s-au propus următoarele dispoziţii pentru dezvoltarea circulaţiei oraşului:

-devierea unei proporţii mai mari a traficului rutier de transit pe trasee noi – centură; -despărţirea traficului local şi transit; -extragerea traficului de transit din centrul şi coloniile oraşului; -dezvoltarea transportului public; -dezvoltarea unor reţele de parcare pus în concordanţă cu reţeaua de transport public; asigurarea mijloacelor de transport bine amortizate; -extinderea semnificativă a trotuarelor în centrul oraşului; -rezolvarea parcărilor pe plan municipal – cu privire la diferenţele între zone.

În planul de acţiune, în concordanţă cu planul de dezvoltare a oraşului, s-a luat în considerare si următoarele: - schimbări ale stratului de astfalt, care se vor efectua în următorii 5 ani pentru 54 de străzi; - construirea pereţilor de ecranare a zgomotului - s-au studiat posibilităţile de construire a unor ziduri de ecranare a zgomotului pe teritoriul municipiului Timişoara.În primul rând s-a propus construirea unor astfel de ziduri pe lângă drumurile de intrare în municipiu, unde circulaţia vehiculelor de mare tonaj este intensă. În toate cazurile trebuie avut în vedere la accesul locuitorilor, asigurarea triunghiului vizual, etc. În cazul plasării unor astfel de ziduri în interiorul oraşului, totdeauna trebuie efectuate expertize separate. În afara celor de mai sus, s-a considerat o prioritate din punct de vedere al amplasării zidurilor protectoare, protejarea grădiniţelor, şcolilor, universităţilor. S-a propus amplasarea unor ziduri de ecranare a zgomotului, pe etape, pe următoarele artere: - Calea Aradului, Calea Buziaşului, Calea Şagului,Str. Gen.Dragalina, Bd. Cetăţii,Str. Gh. Adam Câteva din măsurile avute in vedere de către Direcţia de Drumuri si Transporturi în scopul reducerii zgomotului sunt: - realizarea planeitătii părtii carosabile, prin executarea lucrărilor de întretinere si reparaţii pe străzile care prezintă defecţiuni; - amenajarea şi respectiv modernizarea străzilor din pământ sau a străzilor aflate într-o stare avansată de degradare; - în cadrul lucrărilor de investiţii mai sunt cuprinse si lucrări de amenajare a spaţiilor verzi existente prin plantare de arbuşti,pomi; - limitarea vitezei de circulaţie la 30 Km/h, pe unele străzi. Planurile de acţiune pentru staţiile CFR Simeria si Arad şi pentru sectorul de drum DN 7 km 384+640 – 386+200, care traversează localitatea Sântuhalm sunt in curs de finalizare.


344

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008 Zgomotul urban este produs în special de circulaţia autovehiculelor mici şi mari şi a tramvaielor. Există şi alte surse de zgomot cum ar fi barurile, discotecile şi mai puţin instalaţiile tehnologice în mişcare pentru care s-a realizat în general protecţie antifonică. O sursă de zgomot în municipiul Arad o prezintă nerespectarea vitezei pe căile rutiere, iar trecerea (mai ales a maşinilor grele şi vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone produc depăşiri ale nivelului de zgomot stabilit pentru tipul de arteră de circulaţie. Prin programul de monitorizare al zgomotului efectuat periodic de APM Arad, se urmăreşte sistematic poluarea fonică produsă de autovehicule în zonele cu circulaţie intensă ( tabel 10.2.2.1).

Tab.10.2.2.1. Măsurători de zgomot în municipiul Arad, în anul 2008

Nr. crt. Locul măsurătorii CMA

dB Leq dB

Max. dB

Min. dB

1. Calea Iuliu Maniu 70 71,7 90,1 50,9 2. Intersecţia Podgoria 70 70,2 86,5 46,6 3. P-ţa UTA 70 69,3 91,6 52,1 4. Str. C. Brâncoveanu 65 66,0 83,2 43,0

5. P-ţa Mihai Viteazul (Limită de incintă) 65 65,9 88,8 40,1

6. Subcetate 1 70 73,6 96,7 45,7 7. Subcetate 2 70 72,3 89,4 47,2 8. Voinicilor 70 72,7 100,3 42,5

50

55

60

65

70

75

Calea I

uliu M

aniu

Str. C. B

râncove

anu

Subceta

te 1

Subceta

te 2

Voinicil

or

Determinări zgomot

Fig.10.2.2.1.


345

Din analiza tabelului 10.2.2.1. şi figurii 10.2.2.1. se constată că în general în majoritatea zonelor monitorizate traficul produce un zgomot peste limita admisă de normativele în vigoare. De asemenea prin efectuarea de măsurători se determină nivelul poluării fonice în diverse zone ale judeţului prin efectuarea determinărilor de zgomot pentru diverşi agenţi economici, în pieţe, restaurante în aer liber (ex. Ştrandul Neptun), incinte industriale, zone feroviare şi altele ( tabel 10.2.2.2.).

Tab.10.2.2.2. Măsurători de zgomot, la cerere în judeţul Arad anul 2008

Tip măsurătoare zgomot

Număr măsurători

Maxima măsurată (dB)

Depăşiri (%)

Pieţe, spaţii comerciale, restaurate în aer liber 40 88,8 75

Incinta industrială 29 77,8 6,89 Zone feroviare 4 80,7 50 Trafic 280 100,3 79

În ultima perioadă a anului 2008 în municipiul Arad s-au montat pe arterele de circulaţie intensă, în unele intersecţii, rezonatoare. În situaţia în care nu se iau măsuri de reducere a vitezei de rulare pe zonele respective, valorile de zgomot măsurate sunt uneori mult peste limita admisă pentru tipul de stradă considerat. În judeţul Caraş-Severin s-au efectuat măsurători în mai multe puncte. S-au prelevat câte 32 de probe în fiecare lună, la intervale de 30 de minute, pe parcursul perioadei diurne, între orele 6:00 - 22:00 pentru traficul rutier. La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru de tip integrator tip SIP 95, serie 10539 cu reţele de ponderare Lin.A; C. În urma unor sesizări primite la sediul APM Caraş-Severin, s-au efectuat măsurători ale nivelului de zgomot echivalent Lech în conformitate cu prevederile STAS-ului 6161/3-82 şi 10009/88 pe perioadă diurnă şi nocturnă pentru verificarea impactului activităţii anumitor firme, localuri asupra zonelor învecinate ce produceau poluare fonică. Începând din luna martie 2008 s-au făcut realizat un număr 70 determinări ale nivelului de zgomot echivalent Leq şi în alte zone cum ar fi : parcări auto, parcuri şi zone de recreere, pieţe şi spaţii comerciale, zone feroviare, incinte de şcoli, creşe şi spaţii de joacă pentru copii. Din măsurătorile obţinute anumite valori depăşesc valoarea admisibilă, în special în zona parcurilor şi a zonelor de recreere. S-au efectuat şi un număr de 16 expertize, unele fiind în regim de prestări servicii în număr de 10 şi altele ca urmare a unor sesizări, în număr de 6. Nivelul de zgomot a fost depăşit la toate cele 6 măsurători. APM Caraş-Severin efectuează periodic măsurători ale zgomotului în oraşul de pe Bârzava. O reducere semnificativă a poluării fonice s-a constatat cu ocazia acţiunii Săptămânii Mobilităţii Europene – „Aer curat pentru toţi”. În unele zone degradarea căilor de rulare a tramvaielor are efect negativ asupra poluării fonice. În urma monitorizării nivelului de zgomot s-a constatat că pentru 30 - 40% din numărul determinărilor, valorile înregistrate sunt mai mari decât limitele impuse de STAS 10009/88.


346

Tab.10.2.2.3. Locaţii de monitorizare a traficului rutier pe anul 2008

Luna Zona Strada Categoria tehnică a străzilor

Metoda de referinţă STAS 10009/88 6161/1-89 6161/3-82

1-2008 Microraion IV B-dul Republicii IV( de deservire locală)

>60dB

2-2008 Microraion I B-dul Republicii III( de colectare) >60dB 3-2008 Microraion II B-dul Republicii III( de colectare) >65dB 4-2008 Poliţie Str. A. Ioan Cuza II(de legătură) >70dB

5-2008 Microraion I B-dul Republicii III( de deservire locală)

>65dB

6-2008 Victoria B-dul Republicii II (de legătură) >70dB

7-2008 Universal-Autogară Str.Traian Lalescu II (de legătură) > 70dB

8-2008 Intim B-dul Republicii II (de legătură) > 70dB

9-2008 Universitatea Eftmie -Murgu

P-ţa Traian Vuia II (de legătură) > 70dB

10-2008 Pasaj CSR Str.Traian Lalescu II (de legătură) >70dB

11-2008 Centrul Civic P-ţa 1 Dec.1918 II (de legătură) >70dB

12-2008

Intersecţie Confecţii Str.Timişorii II (de legătură) >70dB

Notă: Determinările se efectuează în perioada în care instalaţiile funcţionează la capacitate maximă, atât ziua cât şi noaptea

Tab.10.2.2.4. Valori ale zgomotului din cauza traficului rutier, pe anul 2008

Valori - trafic rutier- anul 2008 LUNA Lech[dB] Lmin[dB] Lmax[dB] Ianuarie 60,67 39,1 86,6 Februarie 60,58 39,9 82,4 Martie 63,77 44,2 91,7 Aprilie 67,40 44,5 91,1 Mai 55,50 37,2 83,9 Iunie 69,20 50,0 94,7 Iulie 69,65 51,6 86,6 August 70,38 52,5 97,4 Septembrie 72,98 52,8 98,0 Octombrie 70,75 52,1 97,5 Noiembrie 67,22 46,3 91,0 Decembrie 65,01 44,1 88,0


347

Fig. 10.2.2.4. Reprezentarea grafică a zgomotului din cauza valorilor traficului rutier

Nivelul de zgomot Leq(dB)

FEBRUARIEMicroraion I

60,58dB

MARTIEMicroraion II

63,77dB

IANUARIEMicroraion IV

60,67dB

APRILIEPolitie67,4dB

MAIMicroraion I

55,5dB

IUNIEVictoria 69,2 dB

IULIEUniversal -Autogara

69,65dB

AUGUSTIntim

70,38dB

SEPTEMBRIEUniversitatea Eftimie -Murgu

72,98dB

OCTOMBRIEPasaj CSR

70,75dB

NOIEMBRIECentru Civ ic

67,22dB

DECEMBRIEIntersectie Confectii

65,01dB

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Leq(dB)

Niv

el d

e zg

omot

ech

ival

ent

În anul 2008 în judeţul Hunedoara s-au efectuat prin reţeaua de monitorizare 714 măsurători de zgomot, cu frecvenţă de măsurare lunară (22 puncte de monitorizare) şi săptămânală (9 puncte de monitorizare), în zonele cu trafic rutier intens, în zone industriale şi de locuinţe, parcuri şi şcoli, precum şi în zona pieţelor agroalimentare. La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238. În urma măsurătorilor efectuate pe teritoriul judeţului Hunedoara, s-au înregistrat depăşiri frecvente ale nivelului de zgomot, faţă de limita admisă conform STAS 10009/88, după cum urmează:

-în zonele rezidenţiale într-un număr de 4 puncte (str. Paroşeni din localitatea Paroşeni, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni, str. Atelierelor din localitatea Simeria, str. P-ţa Dacia

-cartier Aeroport din localitatea Petroşani şi în două puncte (casa nr. 15 şi casa nr. 111) din localitatea Chişcădaga; - pe străzi de diferite categorii tehnice într-un număr de 7 puncte:

- pe stradă de categorie tehnică I (magistrală) într-un număr de 3 puncte din localităţile Deva, Sântuhalm şi Simeria;

- pe stradă de categorie tehnică II, într-un singur punct punct din localitatea Bărbăteni; pe stradă de categorie tehnică IV (de deservire locală) într-un număr de 3 puncte, respectiv în localitate Deva - str. Gojdu şi în cartier Micro 15 şi în localitatea Călan – str. Independenţei;

-la limita zonelor funcţionale a pieţelor agroalimentare, într-un singur punct din localitatea Hunedoara – Piaţa Obor; -la limita funcţională a zonelor de recreere şi odihnă, într-un singur punct din localitatea Hunedoara – Parc Central; -la limita funcţională a zonelor industriale, într-un singur punct: Chişcădaga – la limita funcţională a S.C. Carmeuse Holding S.A.


348

Tab.10.2.2.5. Măsurătorile de zgomot, în anul 2008, în judeţul Hunedoara

Tip măsurătoare zgomot Număr măsurători

Maxima măsurată (dB)

Depăşiri %

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 12 73,4 33,3 Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 12 73,7 0

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 12 63,4 91,7 Incinta industrială 36 67,9 16,7 Zone feroviare - - - Aeroporturi - - - Parcaje auto 24 79,9 0 Stadioane, cinematografe în aer liber - - - Trafic 432 87,9 8,1 Altele - zone locuibile 186 69,8 90,9

În anul 2008 s-au efectuat în judeţul Timiş un număr de 48 măsurători ale nivelului de zgomot la sesizarea cetăţenilor care au reclamat disconfortul datorat zgomotului produs de activităţile industriale, activităţile productive ale unor persoane particulare sau datorat schimbării destinaţiei unor spaţii în care au fost amenajate restaurante, discoteci, baruri, etc. Măsurătorile au fost grupate după următoarele criterii:

Tab.10.2.2.6. Măsurători de zgomot în anul 2008 în judeţul Timiş

Tip măsuratori zgomot Număr masurători

Maxima masurată dB

Depăşiri

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 3 58,5

100

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 1 70

100

Stadioane, cinematografe în aer liber 7 90

57,14

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - -

-

Incinta industrială 28 74,1 38,46 Parcaje auto - - - Zone feroviare - - - Aeroporturi 1 74,1 - Trafic 120 75,2 94,45 Alte zone locuibile 19 72,3 95,55 Alte 13 73,2 93,20

S-au înregistrat depăşiri ale limitei maxime admise prevăzute de STAS 10009-88 în majoritatea punctelor de măsură pentru trafic. Cea mai mica valoare a nivelului de zgomot pe anul 2008 s-a înregistrat în cadrul unei societăţi, în situaţia înactivităţii


349

acesteia, valoare de 39,7 dB (47,2 dB în cazul activităţii). Pentru solicitări, valoarea maximă măsurată a fost de 74,1 dB (în cazul aeroportului). În cazul monitorizării de noapte, cea mai mica valoare a fost de 63,7 dB iar maxima nivelului de zgomot a fost de 70,3 dB. În cazul monitorizării nivelului de zgomot de zi, valoarea maximă a fost de 75,2 dB, valoarea minimă de 47,7 dB. În cazul masurărilor nivelului de zgomot din ordinul Institutiei Prefectului s-au înregistrat valoarea minimă de 54,7 dB si valoarea maximă de 97,5 dB. Pentru masurările efectuate la solicitarea Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţului Timiş valorea maximă a fost de 67,2 dB si valoarea minimă de 51,1 dB. Cu ocazia manifestărilor prilejuite de sărbătorirea “Zilei fără maşini” în cadrul Săptămânii Mobilităţii Europene, s-au efectuat determinări pe timp de zi ale nivelului de zgomot echivalent exterior clădirilor Lech în conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82. Oprirea temporară a traficului rutier pe bd. Vasile Pârvan a dus la o scădere semnificativă sub limita maximă admisă, a nivelului de zgomot echivalent (conform Tabel nr. 10.2.2.2.).

Tab.10.2.2.7. Măsurători comparative de zgomot la manifestările din cadrul “Zilei fără maşini” – 24.09.2008

Nr. crt. Zona Lech

[dBA]

Lech MA [dBA]

1 Vasile Parvan – UVT – cu trafic rutier 73,1 70 2 Vasile Parvan – UVT – fără trafic rutier 51,3 70

S-au efectuat determinări ale nivelului de zgomot echivalent Lech generat de traficul rutier de pe drumuri judeţene, în conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82, înregistrându-se depăşiri ale limitei maxime admise în majoritatea determinărilor. În urma solicitării unor societăţi s-au efectuat un număr de 20 măsurări pe timp de zi (Tabel nr. 10.2.2.7.) conform STAS 6161/3-82, ale nivelului de zgomot echivalent Lech şi un număr de 5 măsurări pe timp de noapte (Tabel nr. 10.2.2.8.). S-a înregistrat o depăşire de 38,46% din cazuri în aceste două situaţii, valorile variind între cea minimă de 39,7 şi cea maximă de 74,1. S-au efectuat 20 măsurători la solicitarea unor societăţi pe timp de zi,înregistrandu-se 6 depăşiri,valorile variind între minimă 47,9 şi maximă de 74,1.

Pe timp de noapte,la solicitarea unor societăţi ,s-au efectuat un număr de 5 măsurători, S-au înregistrat un număr de doua depăşiri,în Timişoara str.I. Nemoianu nr.8, respectiv Gătaia str. Libertătii nr.2 Ca răspuns la sesizările primite la sediul agenţiei şi la solicitarea Garzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţului Timiş, APM Timiş, a efectuat un număr de 13 măsurători pe timp de zi şi de noapte a nivelului de zgomot echivalent Lech, în conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 conform (Tabel nr. 10.2.2.5.). S-a înregistrat o depăşire de 86,67% din cazuri, valorile variind între cea minimă de 51,1 şi cea maximă de 67,2. Ca urmare a solicitării Instituţiei Prefectului, in lunile iunie şi iulie s-au efectuat 25 de determinări. S-a înregistrat o depăşire, valorile variind între cea minimă de 54,7 şi cea maximă de 97,5.

În luna mai 2008 au fost efectuate măsurători de acustică urbană pe timp de noapte, în cadrul acţiunii de actualizare a bazei de date. S-a înregistrat o valoare minimă de 63,7 dB şi o valoare maximă de 70,3 dB din cele 7 măsurători de monitorizare pe timp de noapte, depăşirile fiind în proporţie de 71,43%. Cele mai multe măsurări de acustică urbană pe timp de zi s-au efectuat în cadrul monitorizării în vederea completării bazei de date: dintr-un număr de 135 determinări


350

înregistrându-se depăşiri în proporţie de 97,54%, o valoare minimă de 47,7 dB şi o valoare maximă de 75,2 dB

Tab.10.2.2.14. Măsurători de zgomot efectuate în Regiunea Vest în anul 2008

Regiunea Număr

măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri

%

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor%

Sesizări rezolvate %

JUDEŢUL ARAD

404 100,3 42,17 LAeq 0 0

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

481 78,2 32 Leq 1,247 (6 det.) 100

JUDEŢUL HUNEDOARA

762 87,9 29,5 LAeq(dB)

6,3 100

JUDEŢUL TIMIŞ 195 97,5 97,15 Leq 13,84 100

Regiunea VEST 1842 100,3(AR

) 40,08 Leq 4,39 -

10.3. Mediu şi sănătate În cadrul interrelaţiilor între om şi mediul său ambiant, acesta din urmă exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este acţiunea asupra sănătăţii. Facem remarca că pe zona de SE a judeţului Caraş Severin reţeaua spitalicească suferă unele lipsuri – deoarece unitatea spitalicească este la Caransebeş şi Bozovici (Băile Herculane dispune doar de cabinete de consultaţie). Între Caransebeş şi Dr. Turnu Severin este o distanţă de cca. 230 km – orice caz de urgenţă poate fi dirijat la aceste 2 spitale. Se pot face aprecieri în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei pe baza unor indicatori specifici ca de exemplu:

- sporul natural - rata brută a mortalităţii

Starea de sănătate a populaţiei reprezintă factorul esenţial în activitatea cadrelor sanitare şi cuprinde în principal morbiditatea mai ales prin boli transmisibile, boli cu extindere în masă, boli cronice şi degenerative, fapt pentru care Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană Timiş (ASP Timiş) prin laboratoarele sale supraveghează protejarea populaţiei împotriva poluării aerului şi apei.

Tab. 10.3.1. Mişcarea naturală a populaţiei în anul 2008 în Regiunea Vest

Judetul Natalitate % Mortalitate % Spor natural % Arad 0,95 1,31 - 0,37 Caraş-Severin 0,88 1,28 -0,40 Conform tab.10.3.1. în anul 2008 în Regiunea Vest sporul natural al populaţiei este negativ ( datele corespund judeţelor Arad, Caraş- Severin).


351

10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Principalele surse de poluare în judeţul Arad sunt cele antropogene, legate de combustie,de starea deplorabilă a căilor rutiere şi de curăţenia necorespunzătoare a localităţilor. Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt: a)poluanţi cu acţiune iritantă: Pulberi (sedimentabile sau în suspensie) acţionează la nivelul căilor respiratorii (mucus, epitelii ciliate, etc) care pot fi afectate de inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite. Dacă acţiunea poluantului este de lungă durată pot apărea afecţiuni cronice ca bronho - pneumopatia cronică nespecifică. Oxizii sulfului, ce apar în aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritaţii ale căilor respiratorii, ce se traduc prin salivaţie, expectoraţie, spasme şi dificultăţi în respiraţie, care permanentizate duc la apariţia bronşitei cronice. Oxizii azotului, rezultă la fel ca cei ai sulfului, produc la nivelul căilor respiratorii blocarea mişcărilor cililor epiteliilor bronhice şi traheale. La nivel sangvin, se combină cu hemoglobina rezultând methemoglobina care împiedică transportul oxigenului către ţesuturi. Substanţele oxidante generate prin acţiunea radiaţiilor ultraviolete asupra unor produşi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru căile respiratorii, ceea ce facilitează suprainfecţiile cu diferiţi germeni. Plumbul, eliminat în atmosferă sub formă de vapori care se condensează relativ repede, poate pătrunde în organismul uman atât pe cale respiratorie (mai periculoasă pentru că ajunge direct în sânge) cât şi pe cale digestivă (ficatul are o mare putere de detoxificare a organismului). Acţiunea nocivă a plumbului se exercită la nivelul sângelui determinând apariţia de anemii, şi la nivelul sistemului nervos, provocând rămânerea în urmă a dezvoltării intelectuale la copii.

Poluanţii cu acţiune infectantă sunt reprezentaţi de diverşi germeni patogeni din atmosferă. Deşi majoritatea germenilor ce cauzează boli infecţioase cu poartă de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc., au o rezistenţă scăzută în aer, datorită unor factori ca: uscăciunea, temperatura scăzută, radiaţiile ultraviolete, contaminarea produsă prin aer este responsabilă pentru un număr mare de boli.

Poluanţii cu acţiune asfixiantă (CO) sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a ţesuturilor organismului. Monoxidul de carbon rezultat din arderile incomplete, combinându-se cu hemoglobina formează carboxihemoglobina şi produce în funcţie de concentraţie intoxicaţii cronice sau chiar moartea. Poluanţii cu acţiune fibrozantă (pulberi, mai ales cele cu densitate mare) produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator. Ei determină o scădere a elasticităţii pulmonare ca şi o reacţie la corp străin, cu formare de ţesut nou, ce stă la baza apariţiei fibrozei. Poluanţii cu acţiune cancerigenă pot fi organici (hidrocarburi policiclice aromatice, insecticide organoclorurate, monomeri folosiţi la fabricarea maselor plastice) sau anorganici (azbest, As, Se, Cr, Co, Be, Ni). Poluanţii cu acţiune toxică sistemică (Pb, Cd, Hg, pesticide organoclorurate şi organofosforice) sunt agenţii toxici care după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate se poate reflecta prin indicatorul “număr persoane decedate din cauza poluarii aerului” .


352

Tab.10.3.1.1. Numărul decedaţilor pe principalele cauze în judeţele Arad şi Timiş în anul 2008-număr persoane

Denumire Jude tul 2000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Boli infecţioase şi paralizie

AR TM

64 159

67 164

71 167

82 153

66 127

62 101

59 81

45 79

46 97

Tuberculoză AR TM

65 92

73 125

78 118

77 122

60 103

54 69

57 68

42 61

43 62

Tumori AR TM

1104 1262

1141 1474

1125 1500

1144 1557

1251 1543

1195 1598

1170 1600

1065 1552

1225 1550

Diabet zaharat AR TM

61 33

62 35

70 34

107 30

91 33

72 29

80 23

33 25

35 21

Tulburări mentale şi de comportament

AR TM 33

21 15 18

23 18

6 21

2 9

2 6

0 4

0 5

1 7

Boli ale sistemului nervos

Ar TM

39 59

43 55

45 48

41 49

42 50

45 64

0 65

0 57

13 88

Boli ale aparatului circulator

AR TM

4231 5109

4332 5106

4322 5155

4332 5422

4233 5318

4154 5258

4037 5308

3338 5059

3567 4739

Boala ischemică a inimii

AR TM

825 994

848 888

928 865

14 911

21 793

971 792

- 750

588 715

682 702

Boli celebro-vasculare

AR TM

1369 1584

1239 1606

1344 1707

1365 1750

1260 1762

1488 1705

1429 1757

1280 1587

1343 1323

Boli ale aparatului respirator

AR TM 196

289 164 248

167 228

208 242

236 222

332 245

435 202

391 227

437 240

Boli ale aparatului digestiv

AR TM 265

320 265 387

250 375

325 415

333 396

345 381

323 366

261 369

313 384

Boli ale aparatului genito-urinar

AR TM 56

58 60 38

59 37

60 49

55 40

63 61

91 56

75 45

95 41

Sarcină, naştere AR TM

1 4

1 1

0 2

2 2

0 1

0 1

0 -

0 -

0 -

Afecţiuni perinatale

AR TM

21 66

12 48

13 56

16 47

13 74

7 63

0 52

0 43

15 59

Malformaţii congenitale, deform.

AR TM 7

24 13 24

9 26

4 42

5 21

1 10

0 13

0 16

3 31

Leziuni traumatice, consecinţe cauze externe

AR TM 244

400 300 430

298 448

311 437

282 458

267 404

299 441

228 443

247 387

Alte cauze AR TM

7 285

6 159

5 129

6 102

7 121

5 137

0 760

0 137

10 387

Total AR TM

8588 8095

8641 8191

8807 8224

8100 8572

7957 8413

9063 8362

7980 8974

5480 8059

5984 7905


353

În anul 2008, în judeţul Arad se observă o creştere a numărului de persoane decedate faţă de anul 2007 cu 9,19%. Mortalitatea cauzată de poluarea atmosferică a scăzut in decursul anilor ajungând de la un număr de 8095 cazuri în anul 2000 la un număr de 7905, în anul 2008. Se observă o creştere a mortalităţii în anul 2008 faţă de anul 2007 prin afecţiuni respiratorii, prin boli infecţioase şi paralizie, prin boli ale sistemului nervos, a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv, prin afecţiuni perinatale, malformaţii congenitale şi din alte cauze. În afara acestor consecinţe deosebit de grave, poluarea atmosferică produce o modificare a întregii ambianţe, reducerea radiaţiilor solare, ultraviolete şi luminoase, favorizează ceaţă şi precipitaţii (mai puţin cantitativ). Ca urmare, vor fi favorizate bolile prin carenţă de radiaţii ultraviolete - rahitism, tulburări de osificare şi accidentele rutiere, navale, aviatice. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă (acţiune complexă şi nespecifică)

10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate

Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. In organisme ea îndeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism. Apa poate fi poluată cu metale grele şi cianuri. Plumbul se acumulează în sistemul osos, sânge şi urină; cadmiul se depune în rinichi şi ficat. Acţiunea toxică a Cr+6 se manifestă asupra ficatului, rinichiului. Arsenul acţionează asupra pielii, dând melanodermie şi cancer cutanat, dar poate acţiona şi asupra aparatului digestiv. Intoxicaţia cu mercur afectează sistemul nervos, analizorul vizual, aparatul digestiv, aparatul renal şi globulele roşii. Intoxicaţia cu cianuri se manifestă prin fenomene de asfixie internă şi tulburări nervoase. Acţiunea poluanţilor organici provoacă modificări organoleptice evidente. Dintre aceşti micropoluanţi, trei sunt consideraţi principali: pesticidele, detergenţii şi hidrocarburile. Pesticidele organoclorurate, datorită degradării lor biologice lente şi remanenţei prelungite în apă, se acumulează în ţesutul adipos al organismului şi acţionează asupra ficatului, sistemului nervos, asupra unor enzime, având acţiune cancerigenă. Efectele toxice ale detergenţilor se manifestă la concentraţii ridicate. Datorită activităţii tensioactive, ei acţionează în sensul favorizării toxicităţii altor substanţe chimice care se găsesc concomitent în apă şi în tubul digestiv. Hidrocarburile policiclice aromatice au o acţiune cancerigenă asupra organismului. Ele se dizolvă foarte lent în apă, însă solubilitatea lor poate fi favorizată de prezenţa detergenţilor anionici. Methemoglobinemia infantilă este o intoxicaţie a organismului produsă de o cantitate mare de nitraţi din apa de băut (40-60 mg/dm3). Mecanismul intoxicaţiei constă în reducerea nitraţilor la nitriţi, reducere ce poate avea loc exogen-în apă, dar mai ales endogen, în intestin şi blocarea hemoglobinei la methemoglobină. Se manifestă în special la copii în primul an de viaţă, alimentaţi artificial. Dintre afecţiunile infecţioase care se pot contracta prin consumul apei poluate, se pot aminti: hepatita, febra tifoidă, leptospiroza, tuberculoza.


354

În judeţul Arad localităţile în care s-au înregistrat distribuiri de apă potabilă necorespunzătoare din punct de vedere a calităţii sunt Lipova, Pâncota, Sebiş , Sântana şi Pecica. În anul 2008 nu s-au înregistrat cazuri de dizenterie, doar cazuri de morbiditate datorată hepatitei virale acute. Numărul acestor cazuri este mai mic decât în anul precedent cu 81,7%. În judeţul Caraş-Severin, aprovizionarea cu apă potabilă este asigurată prin sisteme centrale, din una sau mai multe surse în localităţile urbane (Reşiţa, Caransebeş, Oţelu- Roşu, Bocşa, Anina, Oraviţa, Moldova-Nouă, Băile-Herculane), sisteme proprii de aprovizionare, fântâni publice şi fântâni individuale în localităţile rurale. Monitorizarea apei distribuite, se face prin reţeaua M.S.P. la compartimentele Reşiţa şi Caransebeş conform legii 458/2002 pentru monitorizarea de audit; monitorizarea de control fiind în competenţa producătorului şi distribuitorului de apă. Cele mai frecvente abateri la parametrii indicatori, au fost la indicatorul turbiditate în perioada cu precipitaţii abundente. În cursul anului 2008, nu a fost semnalată nici o epidemie hidrică, în nici o localitate a jud. Caraş-Severin, care se alimentează cu apă în sistem centralizat şi nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de băut. Nu au fost poluări accidentale a surselor de apă potabilă. În cursul anului 2008 au fost prelevate în vederea supravegherii cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa din fântână un număr de 58 probe de apă de la fântâni publice de pe raza judeţului cu 294 determinări fizico-chimice şi microbiologice, dintre care 29 probe necorespunzătoare. Prin supravegherea de către Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara a cazurilor de methemoglobinemie acutã generate de apa din fîntânã, s-a constatat că nu a fost înregistrat nici un caz de methemoglobinemie acutã infantilã. S-a efectuat monitorizarea calitătii apei din 134 de fântâni publice sau izvoare raportate de Consiliile Locale, prin recoltarea şi analizarea chimicã şi microbiologicã a unui numãr de 268 probe, din care un numãr de 159 de probe au fost necorespunzãtoare. Monitorizarea de către Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara radioactivitãţii apei potabile: - s-au recoltat 12 probe de apã, prelucrându-se pânã la faza de rezidiu la Deva, iar prelucrarea finalã s-a realizat la laboratorul de Igiena radiaţiilor Reşiţa ; - nici una din probele recoltate nu a prezentat contaminare radioactivã.

În judeţul Timis, punctele de recoltare a probelor analizate de SC AQUATIM SA sunt: pentru Timişoara -31, Deta -5, Jimbolia -7. S-au recoltat în aceeasi zi probe din mai multe puncte ale reţelei de distribuţie. La analizele efectuate probelor prelevate, în cazul în care la unul dintre indicatori s-a depăşit CMA, s-a luat în considerare ca număr o zi depăşire, ceea ce nu înseamnă că apa este nepotabilă. Date de sănătate referitoare la poluarea apei pe anul 2008 au fost furnizate de către ASP Timiş. Au fost supravegheate următoarele categorii de surse de apă: 16 instalaţii centrale din mediul urban şi 113 din mediul rural, reţeaua de distribuţie 208 probe de apă din reţeaua de distribuţie a municipiului Timişoara şi 40 probe din municipiul Lugoj, surse locale (80 fântâni publice în Timişoara, 26 în Lugoj, efectuându-se 460 probe). S-au analizat un număr de 1511 probe de apă potabilă, din care s-au efectuat 4553 analize bacteriologice, 19643 analize chimice. Calitatea apei distribuite la consumatori prin uzinele de apă din mediul urban şi rural s-a încadrat într-un procent de 100%, în Legea 458/2002 modificată.


355

La fântânile publice din municipiul Timişoara s-a constatat un procent de 7.7% din probe necorespunzătoare pentru indicatorul fier, 8.2% la turbiditate şi 3.7 % bacteriologic. S-a evaluat incidenţa patologiei produse prin apă, rezultatele indicând o scădere semnificativă a numărului total de cazuri la hepatită virală acută în anul 2008 faţă de anii precedenţi, însă s-a observat o creştere a numărului de cazuri pentru boala diareică acută. A.S.P. Timiş a monitorizat cele 2 zone de îmbăiere (Şag şi Albina) de pe malul drept al râului Timiş şi ştrandurile şi bazinele de înot, în total 55 probe. Rezultatele monitorizării calităţii apei de îmbăiere celor 2 zone situate la o distanţă de 10 km (Sag şi Albina) de municipiul Timişoara , au evidenţiat faptul că probele prelevate au fost necorespunzătoare din punct de vedere bacteriologic şi chimic. Nu au fost înregistrate episoade de epidemii hidrice legate de zonele de îmbăiere. Tab.10.3.2.1. Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane în anul 2008

Judeţ Tipul sursei Nr. probe recoltate in 2008

Nr. zile de monitorizare in 2008

Nr. zile / 2008 în care s-a

depăşit CMA Arad subterana 572 365 16

Caraş-Severin Subterana şi suprafaţa 1341 259 39

Timiş Subterană şi foraje 3186 365 110

Tab.10.3.2.2. Probe apă în anul 2008

Total probe 2008 Bacteriologic Chimic

Analize bacteriologice

Analize chimice

Judeţ Probe recolta-te

Neco-resp.

%co-resp.

Probe recolta-te

Neco-resp.

%co-resp.

Analize efec-tuate

Neco-resp.

Analize efec-tuate

Neco-resp.

Arad 457 2 99,56 98 12 87,7

6 1312 0 924 17

Hunedoara 5298 64 98,7

9 5037 56 98,88 13423 92 15806 812

Timiş 1511 75 94,5 1511 181 88,03 553 75 19643 33

Regiunea Vest 7266 141 98,0

6 6646 249 96,26 15288 167 36373 862


356

Tab.10.3.2.3. Situaţia îmbolnăvirilor cu posibilă transmisie hidrică în anii 2006, 20072 008

Judeţ Nr. cazuri/2006

Nr. cazuri/2007

Incidenţa cazurilor/ 2006

Inciden ţa cazuri lor/2007

Boala Nr.ca zuri/ 2008

Inciden ţa cazuri lor -2008

Arad - 1217 - 265,43

Diareică- Acută Hepatită- Virală acută

756 35

160,85 7,44

Hunedoara 1402 1437 268,41 288,94 - - -

Timiş 681 665 140,22 136,92

Diareică- Acută Hepatită- Virală acută

951 43

142,6 6,44

Regiunea Vest 2083 3319 204,32 230,43 -

1785 158,66

Datele din tab.10.3.2.3. corespund judeţelor Arad, Hunedoara şi Timiş. Tab.10.3.2.4. Corelarea morbidităţii specifice cu probele apă necorespunzătoare

Nr. cazuri H.V.A. Nr. cazuri B.D.A. Nr. cazuri dizente

rie % probe necores.

bacteriologic Judeţ

2006 2007 2008 2006 2007 2008 Arad 43 63 11 0 0 0 0 0 Hunedoara 115 55 - 1265 1379 - 0 1,24 Timiş 31 88 43 649 577 951 0 90,73 Regiunea Vest 189 206 54 1914 1956 951 0 91,97

H.V.A. -Hepatită virală B.D.A.- Boală diareică acută Datele din tab.10.3.2.4. corespund judeţelor Arad, Hunedoara şi Timiş. În cursul anului 2008, la nivelul Regiunii Vest nu a fost semnalată nici o epidemie hidrică şi nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de băut.

10.3.3. Efectele gestionării deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei

Cele mai grave efecte ale managementului defectuos al deşeurilor solide municipale sunt considerate poluarea aerului şi contaminarea rezervelor de apă de băut. Efectele se răsfrâng, în cele din urmă, asupra populaţiei, afectând fie direct, fie indirect starea de sănătate a acesteia. De altfel, în aşezările urbane, agenţii patogeni din aer, apă, sol sau hrană s-au numărat întotdeauna printre cauzele majore de


357

îmbolnăvire, iar sănătatea locuitorilor a depins de abilitatea lor de a administra propriul mediu de viaţă. Unele boli infecţioase şi parazitare sunt în relaţie directă colectarea şi eliminarea inadecvată a deşeurilor menajere. Deşeurile urbane sunt, de cele mai multe ori, depozitate în rampe de gunoi care nu sunt prevăzute cu sisteme pentru protecţia mediului, prezentând pericol de contaminare a factorilor de mediu şi vectori importanţi în răspândirea bolilor infecţioase, datorită agenţilor patogeni conţinuţi: - depozitarea deşeului, mai ales în zone deschise, atrage rozătoare, insecte şi păsări, care, ulterior, răspândesc boli; - microbii patogeni pot fi direct inhalaţi din cauza vântului care transportă contaminanţii cu granulaţie fină; - chimicalele toxice pot constitui surse de îmbolnăvire. Ca urmare, ecologizarea localităţilor trebuie să fie parte integrantă a politicilor de mediu din ţara noastră, iar unele activităţi de igienizare , între care cele referitoare la eliminarea deşeurilor, intră sub jurisdicţia mai multor instituţii ale administraţiei centrale. La gestionarea deşeurilor menajere se observă o slabă mobilizare în mediul urban prin înlocuirea parţială a containerelor deteriorate, prin adăugarea de containere pentru colectarea selectivă şi realizarea de platforme betonate pentru acestea. Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale - s-a efectuat monitorizarea acestor deşeuri şi s-a urmărit respectarea normelor sanitare Ord.M.S.219/2002 privind colectarea, transportarea şi neutralizarea lor în unităţi autorizate În judeţul Hunedoara, deşeurile solide municipale sunt depozitate pe un număr de 7 gropi municipale de deşeuri şi multe alte gropi de gunoi mai mici situate în spaţiul rural. Există şi depozitări ilegale de deşeuri care produc poluarea apei şi a solului. Suprafaţa afectată de deşeuri este de aproximativ 33,5 ha, iar populaţia afectată este de cca. 10% din totalul populaţiei judeţului Hunedoara. Depozitele de deşeuri industriale - un număr de 147 de depozite de deşeuri industriale, fie în stare solidă sau semisolidă, şi în diferite stadii de folosinţă, ocupă o suprafaţă de aproximativ 1.100 ha şi afectează cca. 200.000 de locuitori din judeţ. Poluarea produsă de deşeuri asupra factorilor de mediu implică efecte negative şi asupra sănătăţii populaţiei:

- poluarea solului, apei, aerului cu deşeuri periculoase poate induce afecţiuni reproductive şi perturbaţii funcţionale, hepatite cronice şi ciroze hepatice, dereglări ale sistemului imunitar, handicapuri fizice şi retardări mintale; - poluarea atmosferei poate induce afecţiuni respiratorii virale şi bacteriale (pneumonia), astmul, malformaţii congenitale, cancerul pulmonar, faringian, etc.; - poluarea apei poate induce boli diareice acute, guşa endemică, caria dentară, diferite afecţiuni cardiovasculare, intoxicaţii. Efectele nocive ale bifenililor policloruraţi (PCB) se pot manifesta în urma contactului direct al persoanelor, împrăştierea în mediul înconjurător sau descompunerea termică. Dintre cele 209 tipuri de PCB-uri, 13 au o toxicitate similară dioxinei. Efectele expunerii vizează: ficatul, pielea, sistemul imunitar, aparatul genital, tubul digestiv, mucoasa gastrică, glanda tiroidă, atrofia timusului şi ganglionilor limfatici, măduva osoasă, tulburări de comportament. Deşi bifenil policloruraţii sunt priviţi ca substanţe extrem de toxice, efectele lor nu sunt foarte puternice şi rapide. PCB-urile constituie un pericol pentru sănătatea umană dacă expunerea decurge prin inhalarea, absorbţia sau ingestia acestora. De asemenea s-a constatat că produc efecte negative asupra sistemului imunitar, sistemului reproducător, sistemului nervos şi sistemului endocrin.


358

De asemenea, incendiile provocate la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în respiraţie. Rampele clandestine de deşeuri, pe lângă aspectul neplăcut, atrag purtătorii de boli infecţioase (insecte, rozătoare, etc.). Deficienţele grave în ceea ce priveşte colectarea, neutralizarea şi distrugerea cadavrelor de animale abandonate şi a altor reziduuri animaliere, favorizează înmulţire rozătoarelor şi a insectelor sarcofage, reprezentând o sursă de agenţi patogeni. Numărul de câini hoinari este cu mult mai mic în cartierele în care se practică colectarea gunoaielor în containere metalice închise.

Răspândirea tot mai accentuată a bolilor la animale este determinată şi de creşterea acestora ( porci, păsări) la periferia oraşelor, în apropierea gunoaielor menajere.

Tab.10.3.3.1. Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor – în Regiunea Vest - tone/cap de locuitor

Judeţul 2003 2004 2005 2006 2007 Arad 0,31 0,35 0,46 0,46 0,45 Caraş-Severin 0,86 0,88 0,84 0,84 0,476 Hunedoara 0,63 0,66 0,44 0,44 0,419 Timiş 0,41 0,43 0,54 0,60 0,471 Regiunea Vest 0,55 0,58 0,57 0,59 0,454

Conform tabelului 10.3.3.1. în Regiunea Vest se observă o scădere a cantităţii de deşeuri orăşeneşti generate pe cap de locuitor.

10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei Zgomotul ambiental este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fi zgomotul emis de traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie. Zgomotul este asociat cu multe activităţi umane, însă zgomotul produs de traficul rutier, feroviar şi aerian este cel care are cel mai mare impact. Aproximativ 75% din populaţia Europei trăieşte în oraşe, iar volumul traficului este încă în creştere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că aproximativ 40% din populaţia Uniunii Europene este expusă zgomotului din traficul rutier la niveluri care depăşesc 55 dB(A) şi că peste 30% din aceeaşi populaţie este expusă unor niveluri care depăşesc 55 dB(A) pe timpul nopţii. Mai multe ţări europene au avut ca scop, timp de mai mulţi ani, o limită a poluării fonice de 55 de decibeli pe locuinţă. Nivelul de zgomot ambiental este exprimat în decibeli (dB). Decibelul este unitatea de măsură (scară logaritmică) a nivelului de zgomot.

- între limite de 30 şi 60 dB se situează zgomotul produs de o convorbire; - 40 dB este zgomotul dintr-o casă normală; - 85 dB este nivelul mediu al unei melodii; -150 dB este zgomotul produs de avionul cu reacţie.

Nivelul de 20 – 30 dB este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fondul sonic normal. Zgomotul este dăunător sau deranjant în următoarele situaţii:

-expuneri la peste 45 dB duc la perturbarea somnului; -expuneri la peste 55 dB pertubă comunicarea; -expuneri la peste 65 dB prezintă risc de sănătate; -expuneri la peste 120 dB provoacă senzaţia de durere; -expunerea la 150 dB este insuportabilă.


359

Pragul cel mai de jos care poate fi perceptat este de 0 dB, iar pragul de durere este de 120dB. Dacă zgomotul este, în general, neplăcut, tot aşa absenţa sa totală este de nedorit. Astfel, liniştea desăvârşită poate avea - paradoxal - urmări nedorite, perturbări ale activităţii cerebrale normale. Modificările organice ce apar din cauza acţiunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp, duc la surditate de percepţie (surditate profesională). La intensităţi egale, zgomotele cu frecvenţa mai înaltă sunt mai nocive decât cele cu o frecvenţă joasă. Mărimea acestor efecte depinde de intensitatea sonoră, de banda de frecvenţă a perturbaţiilor sonore, de durata expunerii la perturbaţia sonoră, de existenţa unor sunete pure de frecvenţă înaltă suprapusă peste zgomote, de existenţa unor perturbaţii intermitente, de prezenţa suplimentară a vibraţiilor. Acţiunea dăunătoare a zgomotelor este mai accentuată dacă în condiţii identice de frecvenţă şi intensitate, perturbaţiile sonore acţionează sub formă de impulsuri, efectul dăunător fiind ca a unui zgomot cu 10 dB mai mare. Este cazul zgomotului cu apariţie şi durată neaşteptată, dacă are o bandă de frecvenţă mai largă, dacă în spectru conţine şi sunete pure, dacă zgomotul este însoţit de vibraţii mecanice. Fiecare individ interpretează zgomotul în mod diferit. Foarte mult depinde de varstă, temperament, starea de sănătate, factori externi. Sunetele de o intensitate mare afectează aparatul auditiv, centrii nervosi, pot produce reacţii dureroase si chiar şocuri. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teama si incomoditate, diminuează atenţia si siguranta. Oboseala auditiva este caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive; ea se accentuează în cazul măririi intensităţii, frecvenţei şi timpului de expunere la zgomot. Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92dB şi cu o frecventă cuprinsă între 500-800 Hz produce după 60 de minute de expunere o scădere temporară a audiţiei. Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic, chiar pentru un timp foarte scurt, poate cauza ruptura timpanului, lezarea organului Corti. Astfel de situaţii se intamplă în cazul unor explozii, împuşcături, erupţii intense de gaze din recipiente sub presiune. După vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 900 Hz.

10.4. OBIECTIVE ŞI MĂSURI Evaluarea problemelor de mediu are în vedere: - o analiză a problemelor-cheie de mediu; - stabileşte sistemul de referinţă faţă de care se va măsura eficienţa acţiunilor

de protecţie a mediului; - conştientizarea publicului în legătură cu aspectele de mediu crearea de

parteneriate între părţile direct interesate. Pentru rezolvarea problemelor de mediu se impun obiective şi masuri. 10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului La nivelul judeţului Arad, se impun câteva acţiuni strategice privind protecţia atmosferei şi anume:scăderea principalelor emisii de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi de azot, substanţe organice volatile, amoniac), reducerea sub limitele de emisie, a


360

evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe baza principiului ,,poluatorul plăteşte”, stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic. În scopul reducerii poluării atmosferice în mediul urban sunt necesare o serie de măsuri prioritare şi anume:

- fluidizarea traficului prin folosirea cu precădere a centurilor de ocolire, amenajarea unor spaţii de parcare subterane / supraterane, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente ;

- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto, întreţinerea corespunzătoare a acestuia;

- implementarea măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării; - implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi proveniţi din

instalaţiile mari de ardere; - implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili

proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii şi a celor rezultaţi din depozitarea, încărcarea/descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

- implementarea programelor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon;

- întocmirea programelor / planurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel local, adoptarea acestora;

- montarea de containere şi pubele de gunoi în toate zonele şi ridicarea sistematică a acestora;

- rezolvarea stabilităţii haldei de zgură şi cenuşă, aparţinătoare SC CET pe lignit, pe toată suprafaţa acesteia.

Tab.10.4.1.1. Axa strategică 7. Protecţia Mediului în judeţul Caraş Severin

Priorităţi Arii de intervenţie Activităţi 4. Calitatea aerului

4.1 . Reducerea emisiilor provenite din activităţi industriale şi producere a energiei

4.1.1. Consolidarea vegetativă în vederea împiedicării fenomenului de deflaţie din halde şi de pe iazuri pentru reducerea emisiilor de pulberi (în suspensie şi sedimentabile) 4.1.2. Conformarea instalaţiilor industriale la termenele prevăzute în Planurile de implementare ale directivelor UE

4.2. Reducerea emisiilor din trafic

4.2.1. Întreţinerea corespunzătoare a infrastrucurii rutiere şi menţinerea curăţeniei pe căile rutiere cu echipamente moderne şi performante 4.2.2. Realizarea variantelor de trafic ocolitoare


361

Tab.10.4.1.2. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului în judeţul

Caraş Severin

Problema Obiectiv general

Obiectiv specific Ţinta

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din activităţile agenţilor economici – industrii - instalaţii IPPC şi alteinstalaţii/ activităţi

Încadrarea concentraţiei de poluanţi proveniţi din activităţile de exploatare, producţie şi prelucrare în limitele permise de legislaţia în vigoare

Reducerea emisiilor de pulberi (în suspensie şi sedimentabile) din industria extractivă

Respectarea prevederilor: - Ordin Min. Mediului 462/1993-limite ale emisiilor în atmosferă - O 592-2002 limite imisii în aerul înconjurător

Reducerea emisiilor provenite din industria siderurgică

Respectarea prevederilor - Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării -Ordin Min. Mediului 462/1993-limite ale emisiilor în atmosferă - O 592-2002 limite imisii în aerul înconjurător

Reducerea emisiilor provenite din industria mineralelor

Respectarea prevederilor - Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării -Ordin Min. Mediului 462/1993-limite ale emisiilor în atmosferă - O 592-2002 limite imisii în aerul înconjurător


362

Reducerea emisiilor din industria energetică

Respectarea valorilor limită ale imisiilor de SO2, NO2, NOx, CO, PM10 pentru protecţia sănătăţii umane şi protecţia ecosistemelor prevăzute în Ord. MAPM 592/2002 modificat şi completat cu Ord. MMGA 27/2007

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din agricultură, zootehnie, creşterea pasărilor, etc.

Respectarea prevederilor Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării. Ordin Min.Mediului 462/1993-limite ale emisiilor în atmosferă

Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea şi controlul poluării generate de emisiile provenite din agricultura, zootehnie, creşterea păsărilor

Încadrarea concentraţiilor de poluanţi emişi în limitele Ord. 462/2003

Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în activităţi şi instalaţii de către agenţi economici.

Respectarea prevederilor Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenind din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. OMM 462/1993-limite ale emisiilor de poluanţi în atmosferă de la surse fixe.

Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în anumite instalaţii

Respectarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 1999/13/CE- Limitarea emisiilor de COV proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii conform HG nr. 1902/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili


363

Reducerea emisiilor de COV sub valoarea ţintă de referinţă de 0,01% în greutate din cantitatea anuală tranzitată pentru instalaţii de depozitare la terminale ( 1 terminal ) Reducerea emisiilor de COV sub valoarea ţintă de referinţă de 0,005% în greutate din cantitatea anuală tranzitată pentru instalaţii de încărcare şi descărcare a containerelor mobile la terminale

Poluarea atmosferei datorită emisiilor de compuşi organici volatili( COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie carburanţi.

Respectarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 94/63/CE- Limitarea emisiilor de COV rezultate din benzine conform HG 568/2001 modificată şi completată de HG 893/2005 şi a Ordinului 781/2004

Reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei si distribuţia sa de la terminale la staţiile service

Reducerea emisiilor de COV sub valoarea ţintă de referinţă de 0,01% în greutate din cantitatea anuală tranzitată pentru instalaţii de încărcare în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzina

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din trafic

Protecţia mediului şi a sănătăţii umane împotriva poluării generate de traficul rutier

Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea şi controlul poluării generate de traficul rutier

Încadrarea concentraţlor de poluanţi emişi în limitele Ord. 592/2002

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de la depozitele de deşeuri urbane (menajere)

Protecţia calităţii aerului din zonele depozitelor de deşeuri menajere

Îmbunătăţirea calităţii aerului în zona depozitelor de deşeuri urbane prin conformarea depozitelor şi monitorizarea indicatorilor de calitate specifici (amoniac, mirosuri)

Urmărirea gradului de contaminare a aerului în zona depozitelor de deşeuri menajere


364

Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din activităţile agenţilor economici – industrii instalaţii IPPC şi alte instalaţii/ activităţi

Optimizarea sistemului de monitorizare a calităţii aerului

Realibilitarea reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului prin dotarea APM CS cu 3 staţii automate de monitorizare

Monitorizarea tuturor indicatorilor prevăzuţi de Ord. MAPM 592/2002 până in 2007, conform standardelor UE

Eliminarea surselor majore de poluare sonoră din judeţ

Optimizarea sistemului de monitorizare a calităţii aerului

Executarea hărţi strategice de zgomot

Întocmiri hărţi strategice de zgomot în Reşiţa

În conformitate cu OM 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi

punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, la nivelul celor 4 judeţe se vor întocmi planuri şi programe judeţene. Odată cu funcţionarea corespunzătoare a reţelei de monitorizarea automată a calităţii aerului, depăşirile valorilor de prag se vor evidenţia în timp util, astfel încât masurile prevăzute în planuri/programe să poată fi aplicate. Conform prevederilor Ordinului MMGA nr. 35/2007 şi H.G. nr. 543/2004, s-au întocmit protocoale de colaborare cu autorităţile ce au responsabilităţi în elaborarea planului de gestionare/planului integrat de gestionare, pentru stabilirea fluxului de informaţii şi a persoanelor/ direcţiilor responsabile în vederea aplicării măsurilor/acţiunilor prevăzute în plan. Astfel, s-au încheiat protocoale de colaborare, cu următoarele instituţii: Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului, Primăria, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ,Consiliul Judeţean. La momentul actual, în toate judeţele s-au întocmit Comisiile tehnice formate din reprezentanţi ai autorităţilor mai sus menţionate, iar planurile/programele sunt elaborate în format cadru.

În judeţul Hunedoara, măsurile ce se impun pentru reducerea impactului asupra mediului cuprind măsuri tehnice privitoare la reducerea emisiilor:

- utilizarea proceselor tehnologice puţin poluante; - introducerea sistemelor de epurare a emisiilor; - evacuarea gazelor la înalţime pentru a favoriza dispersia şi diluţia; - folosirea unui sistem de combustie cu randament mare; - utilizarea unor combustibili puţin poluanţi; - folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puţin poluante şi reglarea

corectă a acestora pentru reducerea poluanţilor emişi; - realizarea de spaţii verzi în jurul întreprinderilor industriale care poluează

atmosfera, a căror dimensiune se stabileşte în funcţie de concentraţia poluanţilor în aer;

Implementarea unui sistem integrat de monitorizare, evaluare şi gestionare a calităţii aerului care să furnizeze date reale este necesar pentru:

- fundamentarea concretă şi exactă a politicilor şi strategiilor de mediu locale, a identificării şi evaluării clare a obiectivelor şi a celor mai bune căi şi mijloace de acţiune, pe baza datelor şi informaţiilor cantitative certe privind nivelul şi evoluţia calităţii aerului;

- crearea posibilităţii de aplicare corectă a principiului “poluatorul plăteşte”; - dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Calităţii Mediului;


365

- alertarea publicului în cazuri de poluări accidentale, implementarea măsurilor imediate de intervenţie pentru diminuarea emisiilor;

- îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi administrative a autorităţilor locale în managementul calităţii aerului;

- creşterea capacităţii de intervenţie a autorităţilor locale pentru protecţia populaţiei şi a mediului, inclusiv în situaţii deosebite;

- monitorizarea eficienţei măsurilor de reducere a emisiilor. Principala sursă de poluare în marile oraşe, inclusiv în Timişoara unde s-au înregistrat în anul 2008 depăşiri frecvente ale valorilor limită impuse pentru pulberile PM10, este traficul rutier. Se urmăreşte realizarea unui transport în comun atractiv, care să ducă la o reducere a utilizării mijloacelor proprii de transport. De asemenea, instalarea de sisteme de recuperare a vaporilor de hidrocarburi de la depozitele şi staţiile de distribuire a carburanţilor este o măsură esenţială pentru evitarea poluării aerului cu compuşi organici volatili. Direcţia Drumuri şi Transporturi din cadrul Primăriei MunicipiuluiTimişoara, propune ca obiective şi măsuri privind transporturile în mediul urban, care se vor reflecta în reducerea emisiilor de poluanţi şi implicit îmbunătăţirea calităţii aerului:

Tab.10.4.1.3. Măsuri privind transportul urban în judeţul Timiş

Problema Obiectiv general Ţinta Achiziţie mijloace de transport în comun

- Îmbunătăţirea condiţiilor de transport public local de călători; - Reducerea poluării fonice şi chimice.

- Satisfacerea publicului călător - Încurajarea renunţării la autovehiculele proprietate personală în vederea utilizării mijloacelor de transport în comun

Monitorizarea circulaţiei rutiere în municipiul Timişoara (întocmirea planului lunar de semnalizări rutiere pe orizontală şi verticală, verificarea lunară a lucrărilor de semnalizare rutieră, întocmirea şi urmărirea planului de semaforizare a intersecţiilor semaforizate, reorganizarea circulaţiei rutiere prin sensuri unice, semaforizarea intersecţiilor)

-Fluidizarea traficului rutier în municipiul Timişoara

-Decongestionarea traficului rutier, eliminarea aglomeraţiei de pe arterele publice, creşterea vitezei de deplasare, îmbunătaţirea calităţii aerului, reducerea consumului de carburanţi, limitarea zgomotului şi creşterea siguranţei tuturor participanţilor la trafic

Reabilitarea liniei cale

-Modernizarea reţelei de tramvai

-Reducerea şocurilor şi vibraţiilor provocate de tramvaie; -Dezvoltarea transportului public de tip ecologic.


366

Proiectul VISION TIMIŞOARA 2030

-Dezvoltarea infrastructurii transportului public local în Municipiul Timişoara pentru asigurarea mobilităţii şi accesibilităţii până în zonele centrale; -Realizarea infrastructurii transportului periurban pentru deservirea necesităţilor de deplasare din zona metropolitană; -Conectarea inteligentă a transportului urban, periurban şi extern; -Integrarea sistemului de management al transportului public la sistemul general de control al traficului urban.

- Stabilizarea traficului şi regenerarea urbană

În ceea ce priveşte situaţia drumurilor în municipiul Timişoara, sunt in curs de elaborare documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor: “Modernizarea Str. Cloşca, extindere 4 benzi, pe tronsonul Bv Cetăţii – Str.Ovidiu Balea”. În municipiul Lugoj, au fost demarate lucrările la centura ocolitoare a oraşului şi au fost incepute lucrările la podul peste Râul Timiş şi lucrările la viaductul peste DN6-E 70.

10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei

În ceea ce priveşte calitatea apelor folosite în scopuri potabile, în judeţul Arad ar trebui extinsă reţeaua de apă potabilă, deoarece sunt o serie de zone care nu au rezolvată alimentarea cu apă în sistem centralizat. O altă măsură ce s-ar impune în ceea ce priveşte calitatea apelor ar fi verificarea traseelor prin care este pompată apa la consumatori. În municipiul Arad a început o astfel de acţiune, ce ar trebui continuată şi extinsă în toată reţeaua de distribuţie a apei potabile, pentru evitarea pierderilor şi a deteriorării calităţii apei datorită poluării acesteia pe traseu. Această acţiune ar trebui corelată şi cu verificarea şi înlocuirea conductelor din canalizarea oraşelor, care în mare parte sunt depăşite ca termen de funcţionare.

Tab. 10.4.2.1. Axa strategică 7. Protecţia Mediului in judeţul Caraş Severin

Priorităţi Arii de intervenţie Activităţi Calitatea apelor 1.1. Reducerea

poluării apelor de suprafaţă datorată lipsei sau ineficienţei sistemelor de

1.1.1.Extinderea , reabilitarea sau construirea sistemelor de epurare, canalizare din mediul urban şi rural cu respectarea termenelor prevăzute în Planul de implementarea a Directivei ape uzate


367

canalizare - epurare a apelor uzate menajere

1.1.2. Realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate cu prioritate în zonele turistice sau în cele cu potenţial turistic 1.1.3. Separarea canalizării menajere de canalizarea industrială şi pluvială 1.1.4. Conştientizarea populaţiei asupra necesităţii realizării de sisteme individuale de colectare/epurare a apelor uzate menajere pentru zonele necuprinse în planurile de implementare a Directivei privind epurarea apelor uzate

Tab.10.4.2.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei în judeţul

Caraş-Severin



Îndeplinirea obiectivelor din Angajamente legate de calitatea apelor, prin implementa-rea unor Planuri de amenajare a bazinelor hidrografice

Implementarea Directivei Cadru 2000/60/EC in domeniul apei

Atingerea “stării bune” a apelor în anul 2015, asigurarea aceloraşi condiţii de viaţă din punct de vedere al resurselor de apă pentru toţi cetăţenii

Calitate cât mai bună pentru apele de suprafaţă

Epurarea insuficientă a apelor uzate industriale evacuate în emisar provenite din activităţile agenţilor economici (inclusiv ape impurificate cu substanţe prioritare/ prioritar periculoase).

Concentraţiile de poluanţi din apele uzate în limitele prevăzute de d 76/464/CEE si “Directivele fiice” referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunităţii

Reducerea poluării cu substanţe din Lista II in toată Uniunea Europeana si eliminarea poluării cu cele mai periculoase substanţe (prevăzute pe Lista I a Directivei).

Eliminarea poluării cu substanţe prioritare/ prioritar periculoase

Poluarea apelor de suprafaţă Datorată lipsei sist. de epurare canalizare –

Încadrarea concentraţiilor de poluanţi din apele uzate urbane evacuate în

Extinderea, reabilitarea sau construirea sistemelor de epurare, canalizare din mediul urban

50% din populaţia din mediul urban racordată la sisteme de canalizare pana in 2007, 100% pana in 2012, (conform HG


368

a apelor menajere din mediul urban

limitele prevăzute de D 91/271/CCE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusă în leg. românească.

188/2002 actualizată de HG 352/2005)

Poluarea apelor de suprafaţă datorată lipsei sist. de epurare canalizare – a apelor menajere din mediul rural

Încadrarea concentraţiilor de poluanţi din apele uzate urbane evacuate în limitele prevăzute de D 91/271/CCE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusă în legislaţia românească.

Realizarea reţelelor de canalizare si staţiilor de epurare in mediul rural

40% din populaţia rurala a jud. racordata la sisteme de canalizare pana in 2007, 80% pana in 2012, 100% pana in 2022, (conform HG 188/2002 actualizată de HG 352/2005)

Încadrarea concentraţiilor de poluanţi in condiţiile de descărcare a apelor uzate prevăzute de leg. În vigoare

Reducerea suspensiilor, produselor petroliere (extractibile), Fe şi altor metale din apele uzate din industria siderurgică

Încadrarea concentraţiilor de poluanţi în condiţiile de descărcare a apelor uzate prevăzute de HG 352/2005 privind modificarea HG 188/2002. privind condiţiile de descărcare a apelor uzate

Reducerea cantităţii de suspensii, produse petroliere, fosfaţi, metale grele, cianuri din apele uzate provenite din alte industrii şi agricultură

Reducerea cantităţii de suspensii, produse petroliere, fosfaţi, metale grele, cianuri din apele uzate provenite din alte industrii



369

Ferme zootehnice fără impact negativ asupra apelor de suprafaţă şi subterane



Încadrarea concentraţiilor de poluanţi in condiţiile de descărcare a apelor uzate prevăzute de leg. În vigoare



Poluarea apelor subterane şi a solului în zonele fără sisteme centralizate de canaliz. şi epurare

Realizarea infrastructurii de mediu în zone fără sisteme centralizate de canalizare a apei

Realizarea de sisteme de epurare la gospodăriile individuale a apelor

În judeţul Hunedoara, în anul 2008, au început prin programul ISPA, lucrările de modernizare şi reabilitare a reţelelor de canalizare şi apă din Deva şi Hunedoara în cadrul proiectului „Sisteme de tratare şi distribuţie şi cele de colectare şi tratare a apei uzate din Deva şi Hunedoara”. Scopul acestui proiect este îmbunătăţirea sectorului de apă şi apă uzată în Deva şi Hunedoara şi asigurarea conformităţii legislaţiei româneşti cu aquisul comunitar al Uniunii Europene. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 62,2 milioane de euro, la care se adaugă TVA, 75 % din fonduri sunt nerambursabile şi provin din programul ISPA. Lucrările trebuie finalizate până la 1 ianuarie 2010 şi vor consta în construirea celor două staţii de epurare a apei pentru Deva şi Hunedoara, reabilitarea şi modernizarea a 25 % din totalul reţelelor de canalizare şi apă din Deva şi Hunedoara şi realizarea staţiilor de tratare, a celor de pompe şi a bazinelor de retenţie din cele două oraşe. Abia după finalizarea acestor lucrări serviciile de canalizare şi apă ale celor două oraşe se vor apropia de normele impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea apei şi a mediului. S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani are preocupări majore pentru promovarea mai multor obiective de investiţii prin care să rezolve problemele de canalizare a apelor menajere şi pluviale a localităţilor din Valea Jiului:

- separarea canalelor de apă menajeră de cele de apă pluvială; - reabilitarea unor reţele existente de canalizare menajeră şi pluvială;


370

- extinderea reţelelor de canalizare a apelor menajere în zone deservite de apă potabilă, dar fără reţele de canalizare;

- finalizarea lucrărilor de extindere cu treaptă biologică la Staţia de epurare Dănuţoni.

- Reabilitarea sistemului de canalizare al oraşelor din Valea Jiului, constă în principal din reabilitarea reţelelor existente de canalizare menajeră şi pluvială.

Obiectivele şi măsurile privind reducerea poluării apei în judeţul Timiş transmise de Direcţia Apelor Banat sunt:

- atingerea „stării bune” a apelor de suprafaţă până în anul 2015; - contorizarea consumului de apă şi implicit reducerea volumului de apă uzată

evacuată; - propunerea de investiţii noi, prin diverse programe, care să utilizeze cele mai

bune tehnologii; - realizarea de investiţii numai cu epurarea sau preepurarea apelor uzate; - impunerea automonitorizării apelor uzate evacuate - aplicarea de penalităţi

pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate, conform legilor în vigoare ;

- închiderea unităţilor neconforme, după nerespectarea etapele impuse a conformării

- monitorizarea apelor subterane în vederea reducerii poluării cauzate de nitraţi proveniţi din surse agricole;

- respectarea planurilor de fertilizare a terenurilor agricole pentru evitarea poluării apei subterane.

În judeţul Timiş, SC. AQUATIM S.A. menţionează că în viitor se vor face investiţii în Deta şi Jimbolia în ceea ce priveşte tratarea apei şi alimentarea cu apă potabilă astfel: - în Jimbolia se află în derulare în fază de licitaţie PT cu DE investiţia „ Construcţie Staţie Tratare Apă Jimbolia” prin programul FARE-CES2006. - în Deta, conform Master Planului, se vor face reabilitări atât la Staţia de Tratare Apă cât şi la reţeaua de apă potabilă. 10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale Principalele documente legislative după care se ghidează procesul de gestionare al deşeurilor în România, inclusiv al deşeurilor menajere, până în anul 2010 sunt: Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc ordinea descrescătoare a priorităţilor, astfel:

- prevenirea apariţiei - prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;

- reducerea cantităţilor - prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;

- valorificarea - prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei; - eliminarea - prin incinerare şi depozitare.

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. Obiective specifice pentru judeţul Arad:

- îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor (tabel 10.4.3.1.);

- reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate (tabel 10.4.3.2.);


371

- alorificarea potenţialului util din deşeurile municipale (tabel 10.4.3.3.); - liminarea deşeurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare în scopul protejării

sănătăţii populaţiei şi a mediului (tabel 10.4.3.4.); - crearea unui sistem de colectare, tratare şi valorificare a deşeurilor din

construcţii şi demolări; - colectarea şi valorificarea vehiculelor scoase din uz; - organizarea unor centre de colectare pentru DEEE;

Tab.10.4.3.1. Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor

SUB-OBIECTIV ŢINTA TERMEN Extinderea colectării deşeurilor în mediu urban Rata de acoperire 100% 2009

Extinderea colectării deşeurilor în mediu rural Rata de acoperire 90% 2009

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de colectare şi transport deşeuri

- Permanent

Construirea staţiilor de transfer

- 2013

Creşterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediu urban

Coeficient colectare selectivă: 100% 2011

Implementarea şi creşterea coeficientului de colectare selectivă pentru mediu rural

Coeficient colectare selectivă: 100% 2011

Tab.10.4.3.2. Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate în

judeţul Arad SUB-OBIECTIV ŢINTA TERMEN

Separarea deşeurilor biodegradabile din deşeuri municipale colectate

Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitatea produsă în 1995

2010

Realizarea staţiilor de compost în vederea valorificării deşeurilor biodegradabile

Coeficient de reducere 50%, baza de calcul: cantitatea produsă în 1995

2013

Construirea unor staţii de tratare bio - mecanică

Coeficient de reducere 65%, baza de calcul:cantitatea produsă în 1995 2016

Tab.10.4.3.3. Valorificarea potenţialului util din deşeurile municipale în judeţul

Arad SUB-OBIECTIV ŢINTA TERMEN

53% din masa deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă 2011 Recuperarea materială sau

energetică a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje 60% din masa deşeurilor de ambalaje

introduse pe piaţă 2013


372

Reciclarea a 16% din masa deşeurilor din plastic Reciclarea a 15% din masa deşeurilor din lemn

2011

Reciclarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje Reciclarea a 55% din masa totală a

deşeurilor de ambalaje din care : -60% din masa deşeurilor din sticlă -22,55 din masa deşeurilor din plastic

2013

Tab.10.4.3.4. Eliminarea deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a

mediului în judeţul Arad

SUB-OBIECTIV ŢINTA TERMEN Închiderea etapizată a depozitelor urbane neconforme existente

Închiderea a 9 depozite neconforme 2017

Sistarea depozitării în locaţiile neautorizate în mediu rural

Interzicerea depozitării pe cele 121 locaţii neamenajate

2009

Reabilitarea locaţiilor de depozitare a deşeurilor din mediu rural - 2009

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Extinderea depozitului de deşeuri ASA Arad Începând din 2005

Tab.10.4.3.5 Axa strategică 7. Protecţia Mediului în judeţul Caraş Severin

Priorităţi Arii de intervenţie Activităţi Gestiunea deşeurilor

2.1. Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în judeţ, conform PJGD şi PRGD

2.1.1. Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor. Realizarea staţiilor de transfer şi a staţiilor de colectare zonală a deşeurilor 2.1.2. Amenajarea depozitului zonal de deşeuri al judeţului 2.1.3. Conştientizarea populaţiei privind implicarea în colectarea selectivă a deşeurilor 2.1.4. Conştientizarea populaţiei privind acceptarea realizării unor investiţii de mediu pe teritoriul localităţilor de domiciliu 2.1.5. Realizarea facilităţilor de compostare a deşeurilor bidegradabile 2.1.6. Realizarea investiţiilor necesare pentru sortarea deşeurilor 2.1.7. Atragerea unor investitori în vederea dezvoltării pieţei de deşeuri reciclabile (alta decât cea a deşeurilor metalice) 2.1.8. Intensificarea eforturilor


373

autorităţilor locale privind colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, privind gestionarea conformă a deşeurilor din construcţii 2.1.9. Închiderea depozitelor de deşeuri existente la termenele stabilite

2.2. Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor organice periculoase

2.2.1. Construirea / amenajarea de instalaţii pentru tratarea deşeurilor organice periculoase , respectiv a cadavrelor animaliere şi similare acestora, precum şi a materialelor cu risc biologic

Tab.10.4.3.6 Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale în

judeţul Caraş Severin



Conformare la: legislaţia specifică din domeniul deşeurilor Reducerea graduală a cantităţii de deşeuri depozitate pe depozitele municipale neconforme

Poluarea mediului datorată gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi industriale în localităţile din mediul urban şi rural

Reducerea poluării mediului datorată depozitării neconforme a deşeurilor

Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic

Atingerea obiectivelor de reciclare şi valorificare

Reducerea cantităţii deşeurilor medicale periculoase ce necesită eliminare prin incinerare

Conformare la: legislaţia specifică din domeniul deşeurilor periculoase

Respectarea normelor tehnice privind depozitarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

Asigurarea sănătăţii publice prin crearea unui sistem eco-eficient de gestionare a deşeurilor medicale

Reducerea cantităţii deşeurilor medicale nepericuloase ce necesită eliminare prin depozitare finală

Poluarea mediului Reducerea Reutilizarea/reciclarea Colectarea şi


374

datorită gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de echipamente electrice, electronice

impactului asupra mediului datorat poluării cu DEEE

şi valorificarea DEEE valorificarea de DEEE pentru a atinge rata medie de colectare de 4 kg/locuitor până în 2008

Poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz

Reducerea impactului asupra mediului datorat poluării cu VSU

Reutilizarea/reciclarea şi valorificarea VSU

Colectarea şi valorificarea de VSU pentru atingerea obiectivului de reutilizare şi valorificare a cel puţin 95% din masa VSU Atingerea obiectivului naţional de valorificare: 95% din masa VSU

Poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a echipamentelor şi materialelor cu PCB/PCT

Gestionarea echipamentelor /materialelor cu PCB/PCT conform prevederilor legislaţiei naţionale armonizată cu cea a UE

Eliminarea stocurilor de deşeuri cu PCB/PCT (echipamente cu PCB scoase din uz /deşeuri de materiale cu PCB )

Conformare la: legislaţia naţională specifică din domeniul gestiunii compuşilor desemnaţi, armonizată cu cea comunitară

Obiectivele în domeniul gestiunii deşeurilor sunt stabilite prin Strategia Naţională şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor şi preluate în Planurile Regionale şi judeţene care au fost întocmite la nivelul fiecarui judeţ si a Regiunii Vest :

- minimizarea generării deşeurilor la producători şi cetăţeni ; - dezvoltarea şi îmbunătăţirea unui sistem modern de colectare şi transport a

deşeurilor prin creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate, creşterea coeficientului de colectare selectivă, realizarea staţiilor de transfer;

- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate: faţă de anul 1995 (ca an de referinţă) cu 25% până în anul 2010, cu 50% până în anul 2013 şi cu 65% până în anul 2016;

- valorificarea potenţialului util din deşeurile municipale - prin valorificarea şi recuperarea materială şi/sau energetică a deşeurilor de ambalaje (după colectarea selectivă a acestora), după cum urmează: valorificarea din masa deşeurilor de ambalaje a 50% până în anul 2011 şi 60% până în 2013 şi reciclarea pe tipuri de deşeu, a 60% hârtie/carton şi 50% metal până în 2008, a 15% plastic şi 15% din lemn până în 2010, a 60% din sticlă şi 22,5% din plastic până în 2013;

- creşterea eficienţei tratării şi eliminării nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti;


375

- realizarea sistemului de colectarea a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi atingerea ţintelor de colectare de 4 kg/locuitor în anul 2008, precum şi a ţintelor de reutilizare, reciclare şi valorificare de 100% în 2008 din cantitatea colectată;

- înnoirea parcului naţional auto si realizarea ţintelor de reutilizare şi reciclare pentru vehiculele uzate colectate - de 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 şi 85% din masa celor fabricate după 1 ianuarie 1980;

- eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislative din domeniu - prin închiderea locaţiilor neconforme din mediul rural şi urban şi construirea a 2 depozite noi, conforme.

În ceea ce priveşte Gestiunea Deşeurilor şi a Substanţelor Chimice Periculoase în anul 2008 au fost stabilite următoarele obiective, necesare a fi îndeplinite: -dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor -creşterea eficienţei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor Minimizarea generării deşeurilor prin :

- Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor - Înnoirea parcului naţional auto prin valorificarea ecologic raţională a

vehiculelor uzate - Creşterea ratei de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi

electronice - Gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi desemnaţi - Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul

gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului. 10.4.4 .Obiective şi măsuri privind reducerea zgomotului

În judeţul Arad, obiectivul, în ceea ce priveşte zgomotul în mediu urban, este reducerea acestuia mai ales în perioadele de odihnă ale cetăţenilor. În acest sens măsurile stabilite sunt următoarele: -limitarea programului de funcţionare a barurilor şi discotecilor, cu precădere a acelora care vara funcţionează în aer liber, cel mult până la ora 24 şi autorizarea spectacolelor prin Hotărâri CLM.; - pentru zona în care calea ferată traversează cartierul Micălaca este necesară montarea de panouri antifonice de-a lungul acesteia, pe toată porţiunea unde există locuinţe; - pentru diminuarea zgomotului produs de circulaţia autovehiculelor grele se impune dirijarea în totalitate a acestora spre centurile ocolitoare ale municipiului Arad şi limitarea vitezei de circulaţie pe anumite tronsoane; - pentru reducerea zgomotului produs de instalaţiile de climă se va lua legătura cu Inspecţia în Construcţii pentru găsirea unor soluţii în vederea antifonării acestora, la clădirile deja construite.

Combaterea poluării fonice, din zonele rezidenţiale şi spaţiile de locuit şi a poluării din tranzit se poate realiza şi prin următoarele măsuri:

- întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea Parcului Auto; - reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate; - asigurarea fluenţei pe arterele principale de circulaţie, prin optimizarea ciclului

de semaforizare în intersecţii; - realizarea căilor de rulare care ocolesc localităţile;


376

- impunerea de restricţii de viteză în sensul reducerii impactului produs de traficul rutier;

- realizarea de sensuri giratorii, în locul intersecţiilor mari semaforizate; - amplasarea de panouri fonoabsorbante şi plantarea de perdele de vegetaţie; - impunerea aplicării unor sisteme de izolare fonică, la unităţi ce desfăşoară

activităţi productive sau de alimentaţie publică; - construirea de paravane de protecţie la străzi sau plantarea de pomi în

apropierea clădirilor, în scopul îmbunătăţirii confortului sonor; - eliminarea parcărilor neautorizate amplasate în zonele locuite; - restricţii de viteză la tramvai, în zonele în care calea de rulare este aproape

de zonele locuite; - interzicerea utilizării muzicii, în localurile unde nu sunt îndeplinite condiţiile de

izolare fonică; - izolarea fonică a surselor industriale de zgomot; - realizarea de perdele vegetale împădurite de-a lungul căilor de rulare; - construirea de căi rutiere ocolitoare a centrelor urbane.

În urma diferitelor măsurători de zgomot efectuate s-a ajuns la concluzia că în majoritatea zonelor de penetraţie în municipiul Reşiţa, nivelul de zgomot produs de mijloacele de transport depăşeşte valorile limită admise. Pentru aceasta se impune luarea unor măsuri de reducere a zgomotului generat de trafic, fie prin restricţii referitoare la compoziţia acestuia, fie prin micşorarea limitei maxime a vitezei de deplasare a autovehiculelor pe diferite artere de circulaţie. Reducerea nivelului de zgomot cu 2-3 dB se poate obţine prin eliminarea autocamioanelor din trafic în zonele de penetraţie: B-dul Republicii, B-dul Al.I.Cuza. Acest lucru ar fi posibil prin construirea unei artere care să ocolească municipiul Reşiţa, deoarece o mare parte din mijloacele de transport care pătrund în perimetrul municipiului se află în tranzit. Scăderea nivelului de zgomot se poate obţine prin folosirea unui zid protector sau crearea unor zone de protecţie (zone verzi) între arterele de circulaţie şi zonele locuite. Pentru a reduce zgomotul produs de tramvaie este necesară montarea şi sudarea porţiunilor de linie după o tehnologie avansată, iar între linia de rulare şi traverse să se monteze un strat izolator cât mai eficace. De asemenea, deoarece multe autovehicule au un grad mare de uzură, fiind importante surse de zgomot şi vibraţii este necesară o verificare permanentă a stării tehnice acestora şi admiterea lor în circulaţie numai în cazul când îndeplinesc toate condiţiile de funcţionare. APM Caraş-Severin are pe site-ul www.apmcs.ro, o pagină web http://www.apmcs.ro/Sabre_page10.htm, dedicată poluării fonice, numită Evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurător, în interiorul căreia sunt incluse noţiuni legislative în domeniu, cadrul legislativ şi baza de date ce cuprinde valori a nivelului de zgomot produs de traficul rutier din municipiul Reşiţa. CSR SA Reşiţa a fost unul dintre cei mai mari poluatori ai municipiului. Acum însă, după investiţiile grupului TMK S.A. Reşiţa, emisiile în atmosferă se încadrează exact sub limitele prevăzute de legislaţia în domeniul mediului. În cazul poluării fonice limita este cu mult depăşită, sursa majoră de poluare sonoră fiind oţelăria electrică, la care se adaugă compresoarele şi ventilatoarele de aer, podurile rulante sau mijloacele auto, TMK S.A. Reşiţa depăşind aici cu 10–20dB. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-au montat panouri fonoabsorbante la limita de sud a oţelăriei, panouri în valoare de 780.000 de lei.

http://www.apmcs.ro

http://www.apmcs.ro/Sabre_page10.htm


377

Tab. 10.4.4.1. Obiective şi măsuri privind reducerea zgomotului în judeţul Caraş Severin

Problema Obiectiv

general Obiectiv specific Ţinta

Reducerea nivelului de zgomot în oraşe datorat traficului rutier

Poluarea sonoră şi prin vibraţii în zonele urbane

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei din mediul urban prin reducerea expunerii la zgomot şi vibraţii

Reducerea nivelului de zgomot şi al vibraţiilor în limitele legislaţiei în vigoare Reducerea nivelului de

zgomot în oraşe datorat desfăşurării activităţilor economice

Tab.10.4.4.2. Axa strategică 7. Protecţia Mediului în judeţul Caraş Severin

Priorităţi Arii de intervenţie Activităţi 8. Reducerea poluării sonore

8.1. Elaborarea şi aprobarea hărţilor strategice de zgomot

8.1.1. Cuprinderea în bugetele autorităţilor locale a fondurilor necesare pentru realizarea cartării zgomotului, elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune pentru anul 2011 sau elaborarea unor proiecte pentru obţinerea finanţării din Fondul de Mediu în acest scop.

Judeţul Timis - Conform H.G. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, republicată, în baza hărţilor de zgomot, autorităţile care le întocmesc trebuie să elaboreze planurile de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestora, inclusiv măsurile de reducere a zgomotului. Conform Directivei de zgomot 2002/49/EC, publicul are posibilitatea de a comenta asupra propunerilor pentru planurile de acţiune şi de a participa la elaborarea şi revizuirea planurilor de acţiune. Informarea publicului se face prin: media, realizarea de broşuri, fluturaşi în care să fie cuprinse informaţiile din planurile de acţiune, afişe în locurile publice, manifestări publice, postarea pe pagina de Internet. Informarea publicului include hărţile de zgomot, hărţile de conflict şi hărţile de diferenţă. Participarea publicului la întocmirea planurilor de acţiune are multe avantaje: - obţinerea unei imagini mai reale asupra problemelor locale; - includerea aspectelor subiective; - date de intrare pentru planificarea acţiunilor; - o mai bună acceptare pentru planificarea urbană. Participarea publicului la elaborarea planurilor de acţiune se poate face prin organizarea de: seminarii, mese rotunde, chestionare sau forumuri pe internet. În municipiul Timişoara, deoarece o mare parte din mijloacele de transport care pătrund în perimetrul municipiului se afla în tranzit, prin construirea unei artere ocolitoare, o parte din poluarea fonică ar fi evitată. Deoarece starea deteriorată ca şi natura suprastructurii căii de rulare favorizează înregistrarea unor niveluri ridicate de zgomot, este indicată eliminarea neuniformităţilor prezente pe calea de rulare şi folosirea unui asfalt cu proprietăţi fonoabsorbante ridicate.


378

De asemenea, deoarece multe autovehicule au un grad mare de uzură, fiind importante surse de zgomot şi vibraţii este necesară o verificare permanentă a stării tehnice a acestora şi admiterea lor în circulaţie numai în cazul când îndeplinesc toate condiţiile de funcţionare. La ora actuală nivelul poluării fonice este reglementat printr-un act normativ vechi de zece ani. Nivelul maxim admis de zgomot, de 50 dB, este depăşit semnificativ în marile intersecţii şi aglomerări urbane. 10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

În conformitate cu OUGnr. 114/17.10.2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din data de 22.10.2007, la art. II, alin. (1) se precizează: ”Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013”. Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a întocmi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, un program în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a acestor obligaţii. Prin prezenţa ei vegetaţia contribuie la reducerea poluanţilor din natură, influenţează pozitiv starea de sănătate fizică şi psihică a oamenilor, creează un cadru propice practicării sportului, turismului şi a altor îndeletniciri recreative şi nu în ultimul rând înfrumuseţează peisajul. Ţinând cont de cele prezentate mai sus ar trebui să se realizeze o cunoaştere exactă a întregului fond vegetal al judeţului în scopul realizării unui adevărat management al spaţiilor verzi ( întreţinere, gospodărire şi dezvoltare), care să aibă ca finalitate protejarea şi extinderea spaţiilor verzi astfel încât acestea să îndeplinească cele trei funcţii pentru care au fost create:

- funcţia ecologică, - funcţia de utilitate publică, - funcţia complementară.

În vederea extinderii spaţiilor verzi s-a demarat un program, prin OUG nr.59/2007, în localităţi şi în apropierea acestora, prin finanţarea proiectelor întocmite de autorităţile administraţiei publice locale. În perioada 25 august – 5 septembrie 2008, peste 360 de proiecte pentru înfiinţarea şi modernizarea spaţiilor verzi au fost depuse de autorităţile locale, la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în cadrul Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. Astfel, judeţul Arad a depus 26 proiecte, numărându-se printre judeţele cu cele mai multe proiecte depuse În cadrul selecţiei, vor avea prioritate proiectele din localităţile cu suprafaţă mică de spaţiu verde, care au un număr mare de locuitori şi care propun o suprafaţă mare de plantare. Prioritate vor avea, totodată, proiectele prin care se creează noi spaţii verzi, în care se vor planta un număr mare de copaci din flora autohtonă şi utilizarea de materiale ecologice. În 2009, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijloci din România, filiala Arad, implementează programul Spaţii Verzi, program prin care pot fi accesate fonduri nerambursabile. Acest program îşi propune să implice comunităţile în proiecte de înfiinţare, amenajare şi reabilitare de spaţii verzi publice. Programul este destinat organizaţiilor neguvernamentale, în parteneriat cu şcolile şi instituţiile publice.


379

Astfel, se vor putea solicita fonduri pentru înfiinţarea şi reabilitarea parcurilor publice, a terenurilor de joacă, a parcurilor şcolare pe baza principiilor mediu - protective, în scopul utilizării comunitare.

Tab.10.4.5.1 Axa strategică 7. Protecţia Mediului în judeţul Caraş Severin

Priorităţi Arii de intervenţie Activităţi Cadrul natural

5.1 Menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de habitate naturale

5.1.1. Atribuirea în custodie a Ariilor Speciale de Conservare şi Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică care fac parte din Reţeaua Natura 2000 5.1.2. Stabilirea Planurilor de Management pentru Ariile Speciale de Conservare şi Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică care fac parte din Reţeaua Natura 2000 5.1.3. Organizarea unor campanii de informare/conştientizare a populaţiei privind mediul şi importanţa protejării lui 5.1.4. Organizarea de acţiuni concrete de protecţie a mediului şi de ecologizare a unor zone afectate

Zonele verzi

6.1. Extinderea suprafeţelor de spaţii verzi şi administrarea corespunzătoare a acestora

6.1.1. Inventarierea spaţiilor verzi şi realizarea registrelor locale a spaţiilor verzi conform Legii 24/2007 6.1.2. Amenajarea de noi suprafeţe de spaţii verzi în vederea asigurării suprafeţelor minime legale de 20 mp/locuitor, iar până la data de 31 decembrie 2013 minimum 26 mp/locuitor 6.1.3. Administrarea corespunzătoare a spaţiilor verzi potrivit prevederilor legale 6.1.4. Iniţierea de programe concrete privind administrarea spaţiilor verzi şi dezvoltarea lor în perspectivă.

Tab.10.4.5.2 Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

în judeţul Caraş Severin

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Ţinta

Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi în mediul urban

Reducerea concentraţiilor de noxe din

atmosferă ca urmare a amenajării de noi spaţii verzi şi buna

administrare a celor existente.

Iniţierea de programe concrete privind administrarea

spaţiilor verzi şi dezvoltarea lor în

perspectivă

Atingerea procentului optim de

spaţiu verde/ locuitor


380

APM Hunedoara a început să monitorizeze modul în care administraţiile publice locale se preocupă de realizarea propriului program de extindere a suprafeţelor spaţiilor. În anul 2008 au fost comunicate programele măsurilor pentru extinderea suprafeţelor de spaţiu verde la nivelul oraşelor şi municipiilor judeţului Hunedoara, programe cuprinse în Starea factorilor de mediu pentru anul 2007, aşa cum ne-au fost furnizate de către administraţiile publice locale.

Tab.10.4.5.3. Realizările anului 2008, obiectivele şi măsurile pentru anul 2009. Nr. crt. Primăria Realizari, obiective si masuri 0 1 2 1. Municipiul

Deva În cursul anului 2008 în conformitate cu planul de măsuri s-a realizat: - inventarierea a aprox. 70% din spaţiile verzi, activitate care va continua şi în 2009; În cursul anului 2009: - va începe realizarea noului parc Bejan (24237mp); - se va continua realizarea de scuaruri şi aliniamente plantate; - se va realiza noul PUG al municipiului Deva care va respecta cerinţele Legii 24/2007 şi ale OUG 114/2007.

2 Municipiul Hunedoara

Pentru anul 2009 se prevede: - prin actualizarea PUG se estimează o extindere a intravilanului în Valea Seacă cu aprox. 36 ha, iar în zona Peştiş cu aprox. 60 ha; - din totalul acestei extinderi se estimează ca o suprafaţă de 15.000 mp să fie destinată realizării de spaţii verzi.

3 Municipiul Petroşani

- în perioada 2009-2011 spaţiului verde se va extinde cu 135.700 mp în următoarele zone: 700 mp pe Str. Dacia, 10000 mp pe Str. G.Enescu, 30.000 mp în Cart. Aeroport, 50.000 mp în zona Poligonului, 45.000 mp în zona Minei Dalja (str. Izvorului).

4. Municipiul Orăştie

Măsuri realizate în anul 2008: - s-a extins suprafaţa spaţiilor verzi cu 5944,09 ha prin amenajarea străzilor David Prodan, G. Cosbuc, Arcului, C.D. Gherea. În cursul anului 2009; - se vor întreţine spaţiile verzi existente; - nefiind bugetul aprobat nu se cunosc zonele şi suprafaţa pe care se va efectua extinderea spaţiilor verzi.

5. Municipiul Vulcan

În anul 2008: - nu s-a efectuat extinderea spaţiului verde în zona de agrement Brazi, aşa cum era prevazut în programul de măsuri; - pentru zona turistică Pasul Vulcan este realizat proiectul PUZ, unde sunt identificate zonele care vor avea destinaţia de spaţiu verde. Pentru anul 2009 se prevăd: - menţinerea, întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi existente; - plantaţii de arbori în aliniament amplasaţi pe artera principală de circulaţie.

6. Municipiul Brad

În anul 2008: - s-a mărit suprafaţa spaţiilor verzi prin extinderea Parcului Tineretului cu 0,6 ha.


381

Pentru anul 2009: -se continuă amenajarea celor 0,6 ha cu care s-a extins Parcul Tineretului; -se vor întreţine corespunzător spaţiile verzi existente; -nu este prevazută extindere pentru anul 2009.

7. Municipiul Lupeni

Pentru anul 2009: - suprafaţa spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement va creşte cu 2,6 ha.

8 Oraşul Călan

Pentru anul 2009: - se va amenaja parcul din strada Pieţii care are o suprafaţă de 11089 mp, primaria a realizat un proiect pentru realizarea acestui parc, încercând a se finaliza din bugetul local ; În perioada 2011-2013 se intenţionează preluarea unei zone din păşunea Branişte şi amenajarea acesteia ca parc public (Parcul tineretului).

9 Oraşul Simeria

În anul 2008: - s-a realizat întreţinerea spaţiilor verzi existente.

10 Oraşul Aninoasa

Suprafaţa spaţiului verde se va extinde astfel: - în perioada 2009-2010=2345 mp; - în perioada 2011-2013=1465mp.

11 Oraşul Haţeg

Suprafaţa spaţiului verde se va extinde prin: - amenajarea parcului N.Titulescu (suprafaţă de 2500 mp) - pana in 31.12.2010; - amenajarea zonei de agrement Popas Zimbru (32500 mp) - 31.12.2010; - amenajarea zonei de agrement de 75000 mp din Pădurea Slivut (zona care nu este inclusă în aria protejată) - 31.12.2013

12 Oraşul Petrila

În anul 2008: - s-a fost aprobat proiectul ″Parc de recreere pentru tineri şi vârstnici״ cu o suprafaţă de 11848 mp, în valoare de 2.066.670,32 lei, proiectul fiind aprobat de către Administraţia Fondului de Mediu, urmând să apară hotărârea Guvernului Romăniei pentru finantare; Până în anul 2013: - suprafaţa spaţiului verde se va extinde cu 327940 mp prin realizarea de scuaruri şi zone de agrement în oraşul Petrila şi cu 92400 mp în celelalte localităţi componente; - se vor realiza 23118 mp aliniamente plantate în oraşul Petrila şi 54750 mp în celelalte localităţi componente; - 39020 mp terenuri neproductive vor deveni spaţii verzi.

13 Oraşul Uricani

-Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei.

14 Oraşul Geoagiu

Pentru anul 2008: - s-a realizat identificarea terenurilor care vor fi amenajate ca spaţii verzi. Pentru anul 2009 se prevede: - reamenajarea spaţiilor verzi din zona centrală a oraşului în suprafaţa de 3803 mp, pentru care este întocmită documentaţia în vederea obţinerii finanţării; - întocmirea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor necesare pentru amenajarea a 13570 mp spaţii verzi în zonele: fostul târg de animale


382

Geoagiu-Joseni, la intrarea în Geoagiu, Staţia Bogdanoaie şi zona Sălii de sport de la Colegiul Tehnic Agricol Geoagiu, în vederea accesării fondurilor guvernamentale non- structurale.

În cadrul Programului Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, 6 consilii locale au contractat proiecte în anul 2007, care s-au derulat în anul 2008, iar 3 consilii au proiecte selectate în anul 2008.


383

CAPITOLUL 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. Agricultura

11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura este puternic implicată în protecţia mediului, ea fiind pe rând (uneori simultan) obiect al poluării şi sursă de poluare. Solul este constrâns să primească noxele industriei, traficului şi aglomerărilor urbane, încorporându-le în produsele sale; astfel se induc, atât în recolte cât şi în producţia animală, substanţe potenţial toxice care degradează frecvent ecosistemele învecinate. În perspectiva aprecierii productivităţii terenurilor agricole, este necesar a se cunoaşte amănunţit echilibrul ecologic în toate locurile care înconjoară terenurile pe care cresc recoltele şi plantaţiile, ca şi în agroecosisteme.

Agricultura, prin practicile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una dintre activităţile economice cu influenţă directă asupra mediului.

Influenţa agriculturii asupra mediului este determinată în principal de: - modul de utilizare a suprafeţelor agricole - amenajări agricole - aplicarea îngrăşămimtelor chimice, naturale şi a pesticidelor - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din diverse activitaţi

(creşterea animalelor) - poluarea accidentală provenită prin arderea resturilor vegetale - pericolul generat de cultivarea organismelor modificate genetic şi de plasarea

pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii umane - defrişări necontrolate - degradarea peisajului şi a habitatului speciilor sălbatice.

11.1.2 Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol. 11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Programul de regenerare a pădurilor, urmăreşte asigurarea integrităţii şi permanenţei pădurilor, exercitarea continuă a funcţiilor de protecţie, precum şi extinderea suprafeţei fondului forestier naţional.

La nivelul Regiunii Vest, evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate, este prezentată în tabelul următor :

Tab. 11.1.2.1.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Suprafaţa de păduri regenerate ( ha ) Regiunea Vest

2007 2008

Jud. Arad 306 364

Jud. Caraş-Severin 1128 802


384

Jud. Hunedoara 389 379

Jud. Timiş 351 448

TOTAL REGIUNE 2174 1993

Din acest tabel rezultă că suprafata de păduri regenerate a crescut in anul 2008

faţă de 2007 in judeţele Arad si Timiş cu 18,95 % respectiv 27,6 %.

11.1.2.2. Evoluţia şeptelului Şeptel, şepteluri – reprezintă totalitatea animalelor domestice crescute într-o

gospodărie, într-o comună, într-o ţară ( pentru a obţine un beneficiu economic ). Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2000-2008, la nivelul Regiunii Vest,

este prezentată în tabelul 11.1.2.2.1. Tab. 11.1.2.2.1. Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2000-2008

Efective (nr. de capete) Nr. crt.

Categorii de

animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Regiunea Vest

1 Bovine 248805 241728 241234 239141 237115 236606 240231 229906 196166

2. Ovine, Caprine

1044421 984916 1009353 1042644 1072785 1132312 1235913 1240353 1390346

3. Porcine 639317 539626 635034 726042 634802 797469 982225 878915 715061

4. Păsări 6076860 5434003 5516852 5309373 6971602 6757503 6714689 6494953 5107415

5. Cabaline 72027 61966 61248 59821 58848 58974 58661 47557 42843

Analizând tabelul, se constată o scădere pe anul 2008 fata de anul 2007 a

efectivelor de animale, in afara de ovine si caprine ale căror număr de capete a crescut cu 12,1%.

Estimările pentru viitor ale specialiştilor arată că evoluţia efectivelor de animale şi păsări la nivelul judeţului Arad, va fi in creştere.

În ceea ce priveşte estimările efectivelor de animale pentru perioada 2008-2010 pentru judeţul Timiş acestea sunt prezentate în tabelul 11.1.2.2.2.

Tab. 11.1.2.2.2. Estimări efective de animale (nr.capete)

Nr. crt.

Categorii de

animale Estimări efective de animale (nr.capete)

2008 2009 2010 1. Bovine 61000 60000 58500

2. Ovine 515000 510000 510000

3. Porcine 690000 750000 850000

4. Pasari 2100000 2200000 2250000

5. Cai 16000 15900 15950


385

Se observă că se preconizează o creştere a numărului de porcine şi păsări pentru perioada 2008-2010, în perioada următoare, în judeţul Timiş.

11.1.2.3. Agricultura ecologică Agricultura ecologică constituie una din căile pentru dezvoltarea unei agriculturi

durabile. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care vizează spaţiul rural şi asigură cadrul implementării Programului SAPARD, are ca obiectiv strategic, dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar, în strânsă legătură cu protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale. Deoarece agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, prin sporirea biodiversităţii, protecţia mediului şi creşterea fertilităţii solului, producătorii din acest sector sunt sprijiniţi prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene.

Agricultura ecologică certificată este un sector nou în România. Numărul unităţilor/ fermelor care aplică metode de producţie ecologice este în creştere.

Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu utilizează fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor.

Agricultura ecologică se deosebeşte, astfel, fundamental de agricultura convenţională care se practică astăzi. Procesul şi procedurile de obţinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă pământul şi până la obţinerea efectivă a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului.

Organismele modificate genetic şi derivatele lor sunt interzise in agricultura ecologică.

Trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numită ”perioadă de conversie”. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispoziţie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de producţie ecologică.

Sistemul de agricultură ecologică se bazează pe respectarea unor reguli şi principii de producţie stricte în conformitate cu legislaţia comunitară şi legislaţia naţională în vigoare de implementare a legislaţiei comunitare.

Prevederile europene privind etichetarea produselor obţinute din agricultura ecologică sunt foarte precise.

Pe eticheta aplicată produselor ecologice sunt obligatorii următoarele menţiuni specifice sistemului de agricultura ecologică:

- referirea la modul de producţie ecologic, - sigla, - numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat

inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic, şi - sigla ,,ae” începând cu anul 2006. Sigla ,,ae” garantează că produsul, astfel etichetat, provine din agricultura

ecologică şi este certificat de un organism de control, permiţând consumatorului o identificare facilă a acestor produse pe piaţă. Regulile de utilizare a siglei „ae” sunt cuprinse în Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia


386

Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat în M.Of. nr. 593 din 11 iulie 2006. Dreptul de utilizare a siglei „ae” pe produsele, etichetele şi ambalajele produselor agroalimentare ecologice îl au producătorii, procesatorii şi importatorii înregistraţi la M.A.P.D.R şi care deţin un contract, cu un organism de inspecţie şi certificare, aprobat de către M.A.P.D.R. În vederea obţinerii dreptului de utilizare a siglei „ae’’ de certificare şi a siglei „ae” de comunicare, solicitanţii vor completa cererile de solicitare. Înregistrarea producătorilor în agricultura ecologică, este obligatorie în fiecare an şi se face prin completarea Fişelor de înregistrare în agricultura ecologică, disponibile la Direcţiile de Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, în perimetrul căreia producătorul îşi desfăşoară activitatea.

Informaţiile privind completarea fişelor de înregistrare sunt furnizate de responsabilii judeţeni pentru agricultura ecologică. Fişele de înregistrare completate de producători şi vizate de Directorul executiv al D.A.D.R, sunt transmise spre aprobare la M.A.P.D.R - Compartimentul de agricultură ecologică. Fişele de înregistrare aprobate de M.A.P.D.R sunt returnate producătorului şi DADR-ului şi pot fii documente eligibile pentru acordarea de sprijin în agricultura ecologică şi pentru solicitarea siglei „ae”.

În fiecare an M.A.P.D.R elaborează Lista operatorilor din agricultura ecologică care este pusă la dispoziţia celor interesaţi.

În România, controlul şi certificarea produselor obţinute din agricultura ecologică este asigurat în prezent de organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă, prin Comisia pentru acreditarea organismelor de inspecţie şi certificare din sectorul de agricultură ecologică, compusă din cinci persoane.

Aprobarea de către M.A.P.D.R a organismelor de control este precedată de acreditarea în conformitate cu EN ISO 45011:1998, emisă de Asociaţia de acreditare din România „Renar” (www.renar.ro).

În tabelul 11.1.2.3.1. se prezintă suprafeţele cultivate în sistem ecologic şi evoluţia acestora, în judeţul Arad.

Tab. 11.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor cultivate ecologic

Specificare U.M. 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 ha 478 1689 1572 1350 1286 5099,20 5371,31 3767,49 Suprafaţa

totală, din care: - convenţională

ha - - - - 22,76 127,73 - -

Conversie an 1 ha 478 819 200 56 - 3661,19 1064,14 841,24

Conversie an 2 ha - 870 280 - - - 977,13 6,53

Agricultură ecologică ha - - 1092 1294 1263,24 1310,28 3330,04 2919,72

Nr. 1 3 3 3 6 10 20 11 Număr producători, din care: - în Nr. 1 3 3 3 5 8 14 10

http://www.renar.ro


387

exploataţii agricole - individuali

Nr. - - - - 1 2 6 1

Din studiul tabelului se constată, că deşi în anul precedent a existat atât o

creştere uşoară a suprafeţelor de teren folosite în mod ecologic precum şi o creştere semnificativă a numărului de producători care practică acest tip de agricultură, faţă de anul 2006, în anul 2008 s-a înregistrat atât o scădere a suprafeţelor de teren folosite în mod ecologic, precum şi o scădere a numărului de producători care practică acest tip de agricultură, faţă de anul 2007.

În judeţul Caraş-Severin nu sunt suprafeţe cultivate in sistem ecologic. În judeţul Hunedoara există un numar de 28 de ferme ecologice atestate pe

următoarele domenii: - 19 ferme ecologice in domeniul apiculturii - 1 ferma ecologica in domeniul vacilor de lapte - 1 ferma ecologica in domeniul plantelor medicinale - 1 ferma ecologica in domeniul productiei vegetale - 2 in domeniul produselor de patiserie - 1 in domeniul moraritului - 2 ferme in domeniul livezilor si fanatelor, ferme care se afla in perioada de

conversie - 1 ferma de melci.

În judeţul Timiş în anul 2008, au fost înfiinţate 5389,23 ha de suprafeţe cu culturi ecologice cu următoarele culturi: grâu 1525,51 ha, porumb 603,24 ha, orz 179,77 ha, orzoaică 511,05 ha, soia 742,19 ha, floarea soarelui 668,44 ha, sorg 218,98 ha, triticale 242 ha (masă verde), lucernă 193,59 ha, păşune 65 ha, fâneţe 22 ha, viţă de vie 2,53 ha, livezi 59 ha, teren necultivat 324,23 ha.

11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Activităţile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte nedorite asupra calităţii solurilor, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale ( prin crearea de carenţe de elemente nutritive în sol ), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial de erodabilitate a solului ( terenuri în pantă ).

Cele mai frecvente surse de poluare specifice agriculturii sunt: - îngrăşămintele chimice (supradozare, unele impurităţi din îngrăşăminte); - pesticidele (insecticide, raticide, erbicide, fungicide, etc) datorită caracterului

selectiv redus; - reziduurile provenite de la complexele de creştere industrială a animalelor,

îndepărtate în mod obişnuit cu ajutorul apei, determinând poluarea râurilor şi a pânzei freatice;

- creşterea intensivă a animalelor poate fi sursa poluării alimentelor cu antibiotice, hormoni şi alte produse farmaceutice, adăugate la hrana animalelor în scop curativ sau pentru accelerarea ritmului de creştere;

- industria alimentară, dezvoltată rapid, odată cu agricultura şi urbanizarea, din cauza reziduurilor organice care se deversează în mediu odată cu apele utilizate în procesele tehnologice.

Măsurile de protecţia mediului legate de sectorul agricol sunt numeroase şi vizează următoarele aspecte:

- respectarea tehnologiilor de cultură, în special de către marile exploataţii agricole, pentru a identifica posibile afectări ale factorilor de mediu;


388

- gestionarea corespunzătoare a îngrăşămintelor chimice, a produselor de uz fitosanitar, a combustibililor;

- stocarea temporară a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţia plantelor numai ambalate corespunzător şi în locuri protejate, bine aerisite;

- exploatarea fermelor de animale în concordanţă cu tehnologiile recomandate şi gestionarea deşeurilor zootehnice în condiţii de impact minim asupra factorilor de mediu;

- actualizarea periodică a situaţiei unităţilor care desfăşoară activităţi legate de agricultură (ferme agricole şi zootehnice, unităţi de comercializare a pesticidelor, prestatori de servicii cu pesticide, ş.a.);

- actualizarea situaţiei referitoare la stocurile de deşeuri de pesticide (pesticide expirate, neomologate, neidentificate, inclusiv ambalaje de pesticide);

- gestionarea altor tipuri de deşeuri produse în unităţile cu profil agricol (mijloace auto şi utilaje casate, cauciucuri uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, ş.a.)

- reglementarea activităţilor agricole, prin emiterea acordurilor şi/sau a autorizaţiilor;

- identificarea terenurilor degradate şi efectuarea lucrărilor de ameliorare a acestora inclusiv reconstrucţia ecologică în situaţiile care se impun.

Indicatorii de dezvoltare durabilă din agricultură

Indicatorul de dezvoltare durabilă, consumul de îngrăşăminte chimice, prezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca raport între consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice si fosfatice) şi suprafaţa totală agricolă. Acest indicator, este prezentat în tabelul 11.1.3.1 pentru judeţele Arad si Caraş-Severin:

Tab.11.1.3.1. Consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice şi

fosfatice) kg/ha 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Jud. Arad 29,46 32,82 30,89 30,09 30,85 - Jud. Caraş-Severin 69,67 71,83 66,75 278,88 70 70,39 Indicatorul de dezvoltare durabilă, consumul de pesticide, prezintă

intensitatea utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Consumul de pesticide în agricultură este exprimat în kg de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă agricolă (hectare). – kg/ha.

Acest indicator pentru judeţele Arad si Caraş-Severin, este prezentat in tabelul 11.1.3.2.

Tab. 11.1.3.2. Evoluţia consumului de pesticide total- kg

Consum pesticide 2005 2006 2007 2008

Arad 299701 340987 354539 282200 Caraş Severin 60961 80701 48051 43425


389

Activităţile din zootehnie reprezintă un pericol asupra calităţii mediului, în special al solului, în situaţia în care nu se iau măsurile necesare în vederea depozitării corespunzătoare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare a dejecţiilor animale.

În următorii ani, va creşte numărul fermelor zootehnice (ex. Corporaţia Smithfield – creşterea suinelor), deci atenţia asupra monitorizării calităţii solurilor va trebui sporită, urmărindu-se respectarea OM al MMGA şi al MAPDR nr.242/197/2005 referitoare la “Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi” şi aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în domeniul agricol. În decembrie 2008, a fost emis Ordinul nr. 1552, pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe, unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.

11.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă presupune reducerea până la eliminare a impactului negativ al

proceselor de degradare, creşterea capacităţii de producţie şi restaurarea stării de calitate a solului.

Utilizarea durabilă a solului ţine, în special, de utilizarea corectă a tehnologiilor de cultură. Astfel, menţinerea sau îmbunătăţirea structurii solului depind de:

- aplicarea lucrărilor agricole, în special a arăturilor, la momentul optim; - lucrările de pregătire a solului; - lucrările de amendare şi fertilizare a solului.

Prin utilizarea durabilă a solului se asigură realizarea funcţiei pe care acesta o are de protecţie a mediului înconjurător, manifestat prin procesele de: tamponare, transformare, curăţire şi filtrare.

Alegerea modului de folosinţă al terenului şi aplicarea tehnologiilor bazate pe rezultate ştiinţifice au rol decisiv în utilizarea durabilă şi creşterea capacităţii de producţie

Utilizarea durabilă a solului presupune respectarea unor măsuri de protecţia mediului care vizează următoarele aspecte:

- ameliorarea terenurilor degradate; - ameliorarea solului în zonele miniere; - asigurarea protecţiei terenurilor de orice fel prin lucrări hidrotehnice complexe

şi agropedoameliorative; - reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management

a reziduurilor organice provenite din zootehnie; - respectarea prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor (de

suprafaţă şi subterane) împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole – HG 964/2000;

- protejarea solurilor forestiere; - ameliorarea calităţii solurilor agricole; - gestionarea durabilă a pajiştilor naturale.

11.2. Capacitatea de pescuit

Capacitate de pescuit este cantitatea de peşte ce poate fi extrasă de o unitate de pescuit, un individ, o comunitate, o navă sau o flotă din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme ori în număr de exemplare.

Piscicultura, ramură a acvaculturii (defineşte creşterea oricăror animale acvatice), este activitatea care se ocupă cu creşterea peştilor. De asemenea este o


390

ramură a zootehniei, care se ocupă cu elaborarea tehnologiilor de creştere a peştelui, cu efectuarea diferitelor intervenţii în procesul de reproducere, creştere, ameliorare şi protecţie a populaţiilor de peşti.

În România a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, ca entitate unică pentru stabilirea politicilor în domeniu.

11.2.1. Pescuitul in apele interioare

Prin pescuit în apele interioare se înţelege pescuitul desfăşurat în scop comercial de către nave care operează exclusiv în apele teritoriale.

Politica pescuitului conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 23/03.2008 privind pescuitul şi acvacultura se realizează prin:

- măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor;

- măsuri de protejare si regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive;

- măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de pescuit;

- reglementări privind pescuitul recreativ/sportiv; - stabilirea sistemelor de control si de inspecţie a activităţilor de pescuit; - integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile

naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective. Prin pescuit recreativ/sportiv, se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa şi cu

lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal. În judeţul Arad, nu se desfăşoară activităţi de pescuit comercial în apele din

domeniul public, prin urmare nu sunt date cu privire la capacitatea de pescuit. În judeţul Arad sunt enumerate 7 asociaţii de pescari sportivi, cu un număr total

de 7506 de membrii. Pescuitul recreativ sau sportiv, s-a desfăşurat în anul 2008 pe bazinele naturale: Mureş, Criş şi afluenţii acestora, pe Valea Ierului, lacul de acumulare Tauţ, lacul Zădăreni, etc. Această activitate, s-a desfăşurat pe baza permiselor de pescuit sportiv emise de ANPA Bucureşti.

Nu se deţin date asupra capturii de peşte făcută în urma activităţilor de pescuit sportiv, deoarece în regulamentul asociaţiilor de pescuit sportiv nu este prevăzută obligativitatea raportării cantităţii şi a tipului speciilor capturate.

Principalele specii care sunt capturate în urma pescuitului sportiv, sunt: crap, sânger, caras, babuşcă, batcă, cosac, clean, fusar, lin, morunaş, mreană, oblete, plătică, roşioară, sabiţă, scobar, văduviţă, cosaş precum şi o serie de peşti răpitori: avat, somn, şalău, ştiucă şi biban.

Reţeaua hidrografică a judeţului Caraş-Severin unde se practică pescuitul este reprezentată de: lacuri naturale, artificiale, bălţi, râuri şi de fluviul Dunărea:

- lacurile artificiale din judeţ unde se practică pescuitul sunt: Secu, Trei Ape, Breazova, Mărghitaş, Dognecea Lacul Mare şi Lacul Mic care împreună au o suprafaţă totală de pescuit de 189 ha. Speciile principale de peşti din aceste lacuri sunt crapul, carasul, cleanul, şalăul; - lacurile şi bălţile naturale unde se pescuieşte sunt: Ferendia, Jupa, Medreş, Balta Avicola cu o suprafaţă de pescuit de 5 ha, principale specii de peşti sunt : cleanul, bibanul, carasul, crapul;


391

- râurile unde se practică pescuitul în judeţul Caraş-Severin sunt: Minişul Superior, Bârzava Mijlocie, Bârzava Inferioară, Izvoarele Timişului, Timişul Mijlociu, Timişul Inferior, Bistra Mărului Inferior, Bistra Ardealului Superior, Bistra Ardealului Mijlociu, Bistra Inferioară, Râul Lung, Râul Alb, Craiova, Belareca, Putna, Minişul Inferior, Valea Berzasca, Caraşul Inferior, Cerna Inferioară, Nera Mijlocie, Nera Inferioară, precum şi fluviul Dunărea. Suprafaţa totală de pescuit pe aceste râuri este de 719 km principalele specii de peşti care se pescuiesc aici sunt: păstrăvul, cleanul, lipanul, mreana, avatul, ştiuca, şalăul; Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş -Severin a pescuit din fondurile de pescuit din judeţ 775 kg de peşte după cum urmează: biban-100 kg, caras-150 kg, crap -100 kg, ştiucă - 50 kg, plătică -100 kg, şalău -75 kg, clean- 200 kg.

Asociatia Pescarilor şi Vânatorilor „Clisura Dunării“, din Caraş-Severin ce reuneşte 60 de pescari a predat în anul 2008 la centrul de primă vânzare 18.000 kg de peşte, cota aprobată fiind de 123.000 kg. În judeţul Hunedoara, pescuitul in apele interioare nu este cazul. În judetul Timiş - apele interioare sunt reprezentate de râurile care strabat judeţul şi afluenţii acestora, precum şi de lacuri naturale şi antropice.

Principalele râuri prezente în judeţul Timiş sunt: râul Mureş, râul Aranca, Bega-Veche, Râul Bega,Timişul, Bârzava şi Moraviţa. Lacurile în judeţul Timiş sunt reprezentate de :

- lacurile relicte (cele de la Satchinez şi Becicherecu Mic) sunt resturi din mlaştinile care au acoperit o mare parte din câmpie ;

- lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Niţchidorf, Cebza, Obad) formate în braţele părăsite şi parţial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timiş ;

- lacurile de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatică, din ploi.

- lacurile artificiale sunt rezultatul unei acţiuni directe sau indirecte, în scopuri economice.

Dintre lacurile antropice de aici, se numără lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara. Mai pot fi incluse aici acumulări formate în urma construirii de baraje (Surduc, Giarmata, Satchinez, Mănăştur), sau eleştee piscicole: Diniaş, Urseni, Nădrag, Bazoşu Vechi, Partoş.

În cursul anului 2008, conform datelor furnizate de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timiş, au fost vizate un număr de 1353 carnete de pescar. Principalele specii pescuite au fost: scobarul, caraşul, somnul, bibanul, crap, ştiuca.

11.2.2. Pescuitul marin

Nu este cazul. 11.3. Acvacultura Acvacultura este o ramură a agriculturii care se ocupă cu creşterea peştilor,

creveţilor, algelor. Acvacultura se ocupă şi cu livrările de peşte (cum ar fi pisica-de-mare, somon, şi păstrăv), creveţi şi alge. Acvacultura a fost dezvoltată cu mult timp în urmă în China şi este sursa a peste 20% din toate livrările de fructe de mare recoltate.

Investitiile productive în acvacultură vor fi finanţate numai din Fonduri structurale pentru Pescuit (FEP). Decolmatările bazinelor care nu vor fi utilizate din nou de


392

acvacultură pot fi realizate cu fonduri de la FEDR, daca bazinele apartin unei autorităti publice. FEP va finanţa investitii pentru construirea, extinderea, echiparea si modernizarea instalaţiilor de producţie în sectorul de acvacultură. Mai concret, acţiunile care vor fi finanţate se refera la:

- diversificarea produselor obţinute prin acvacultura catre noi specii (ex. somnul african) si producerea unor specii cu prospecte bune de piaţa (în particular sturion si calcan);

- modernizarea si extinderea fermelor existente în scopul susţineii acvaculturii tradiţionale si a cresterii producţiei pentru cel mai larg segment de piaţă – clasa medie;

- achiziţionarea de echipamente în scopul protejării fermelor de prădatorii sălbateci (cormorani, pelicani);

- îmbunataţirea conditiilor de muncă şi a siguranţei muncitorilor din acvacultură.

Beneficiarii de fonduri structurale pentru pescuit si acvacultură pot fi: - companii private - grupuri de întreprinderi, asociatii sau organizatii de producatori - organisme publice sau semi-publice

La terminarea procesului de evaluare a activitatilor finantate de ANPA s-a stabilit sa se acorde prioritate întreprinderilor micro si mici. 50 % din fondurile alocate vor fi rezervate la fiecare anunt pentru depunerea proiectelor pentru acest tip de întreprinderi. Acest procentaj poate fi modificat de Comitetul de monitorizare în functie de cererile actuale. În judeţul Arad, acvacultura este reprezentată prin piscicultură. Suprafaţa exploatată prin piscicultură este de aproximativ 550 ha luciu de apă. Amenajările piscicole deţin licenţe de acvacultură în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. În amenajările piscicole se obţin producţii care variază mult de la o amenajare piscicolă la alta, producţiile de peşte fiind cuprinse între 600 - 1 000 kg peşte/ha. general se practică creşterea semiintensivă şi extensivă a peştelui. În localitatea Iratoşu, există o amenajare de creştere intensivă a somnului Clarias. Cantitatea de peşte, produsă în judeţul Arad, se comercializează în stare vie, prin magazinele de specialitate din pieţele agroalimentare, precum şi prin reţeaua de supermarket-uri, cum ar fi: Metro, Real, Carrefour, unde peştele este comercializat în stare vie sau procesat prin eviscerare, decapitare, filetare Locurile de comercializare a produselor piscicole, deţin Licenţe de fabricaţie emise de ANPA Bucureşti.În urma raportărilor lunare ale agenţilor economici către ANPA Bucureşti – filiala Timiş, s-a întocmit o situaţie privind producţiile din acvacultură: - situatia productiei de peste din acvacultura in 2008 de la 19 agenti economici a fost de 212.402 kg.

Un sector aparte şi bine reprezentat este cel al producţiei de peşte din specia păstrăv gestionat în amenajări speciale de către Direcţia Silvică Caraş-Severin.şi care ajunge la peste 100 de tone anual.

În judeţul Hunedoara sunt un numar de 14 societăţi care deţin amenajări piscicole cu diferite destinaţii (pepinieră sau crescătorie).

În cursul anului 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş a emis prin Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării acte de regelementare pentru 7 firme cu activităţii de piscicultură/acvacultură.

Din Registrul Unităţilor din Acvacultură, realizat de Agenţia Natională pentru Pescuit si Acvacultură (ANPA), pentru Regiunea Vest situaţia este urmatoarea:


393

Tab. 11.3.1. Unităti din acvacultură

Judeţ Unitaţi din acvacultura

Arad 40 Caraş-Severin 12 Hunedoara 14 Timiş 25 Total Regiune 91

11.4. Industria

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

În Regiunea Vest, industria este principala sursă de poluare a mediului înconjurător prin amploarea procesului tehnologic şi cantitatea mare de impurităţi degajate în aer şi apă. O serie de industrii deversează ape cu un conţinut mare de reziduuri, predominant anorganice. Evacuări de ape încărcate exista şi la combinatele siderurgice. Dacă aceste reziduuri nu sunt filtrate în cadrul procesului de epurare, apele râurilor pot fi contaminate şi pun în pericol fauna piscicolă. Activităţile industriale desfăşurate în Regiunea Vest, produc presiuni asupra stării de calitate a mediului, astfel:

- Industria termoenergetică pe bază de combustibili fosili (cărbune, păcură) este principalul poluator al atmosferei prin emisiile de gaze cum ar fi SO2, NOx, TSP, CO, CO2, CH4, N2O rezultate la arderea combustibililor solizi şi lichizi şi prin emisiile de pulberi rezultate la manipularea materiei prime şi a deşeurilor produse. De asemenea depozitele de zgură şi cenuşă rezultat din ardere afectează calitatea solului şi pânzei freatice;

- Industria minieră : la exploatarea şi prepararea cărbunelui - prin tratarea necorespunzătoare a apelor reziduale sunt influenţate negativ flora si fauna acvatică, iar prin exploatarea minereurilor ferose şi neferoase , ameninţarea asupra mediului este reprezentată,în primul rând, de metalele grele care poluează aerul, apa, solul şi apele subterane;

- Industria metalurgică prin poluarea apei, solului şi aerului, se ajunge la degradarea solului, scăderea calităţii apei subterane;

- Industria constructoare de material rulant feroviar este un poluator al atmosferei prin emisiile de gaze de la diverse cuptoare şi cazane pentru producerea aburului, precum şi cu compuşi organici volatili;

- Industria uşoară, reprezentată prin producţia de confecţii, textile, încălţăminte este un poluator atât al atmosferei prin compuşii organici volatili conţinuţi în produsele de vopsire folosite, cât şi al apelor prin apele uzate evacuate, cu conţinut de substanţe organice, detergenţi şi materii în suspensie;

- Industria alimentară, este reprezentată prin abatoare şi carmangerii, fabrici de procesare a laptelui, instalaţii de îmbuteliere şi conservare a sucurilor şi produselor din fructe şi legume, vinificaţie şi industria alcoolului, prelucrarea tutunului, îmbuteliere apă minerală. Principalele surse de poluare ale acestor activităţi sunt apele uzate evacuate în principal în


394

canalizările localităţilor respective. Apele uzate sunt încărcate în principal cu substanţe organice şi înainte de evacuare trebuie epurate.

- Producţia de mobilă şi de cherestea are impact asupra mediului prin poluarea în principal a atmosferei, cu compuşi organici volatili conţinuţi în produsele de vopsire sau încleiere folosite şi prin prezenţa pulberilor evacuate prin sistemele de exhaustare, provenite de la fazele de prelucrare a lemnului;

- Extracţia de ţiţei şi gaze naturale are un impact asupra mediului în zona în care are loc exploatarea, prin eventualele scăpări, spargeri de conducte, acţiuni ce produc poluări accidentale, dar şi prin compuşii organici volatili care apar la transportul prin conducte al produselor petroliere;

- Industria extractivă este dezvoltată, rocile bazice, granitul, nisipurile şi pietrişurile fiind extrase şi prelucrate în vederea obţinerii de agregate minerale pentru construcţii. Activitatea de exploatare are impact semnificativ asupra mediului, prin emisii de poluanţi în atmosferă, în ape de suprafaţă şi subterane, schimbarea topografiei zonei, prin ocuparea unor suprafeţe de teren cu material steril, inducând în acelaşi timp modificări asupra biodiversităţii şi imaginii peisagistice;

- Producţia de lacuri şi vopsele, are ca poluatori principali compuşii organici volatili, fiind impuse măsuri de reducere a pierderilor de solvenţi organici în timpul procesului tehnologic şi de desfăşurare a proceselor în instalaţii cu atmosferă controlată;

- Prelucrarea metalelor are drept urmare apariţia poluanţilor în aer (compuşi organici volatili de la degresare, lăcuire, vopsire) şi în apă în cazul proceselor de galvanizare. Se depun eforturi pentru implementarea sistemelor de captare şi epurare a gazelor, epurarea apelor uzate provenite de la galvanizare.

- Industria de maşini şi echipamente are un impact asupra calităţii atmosferei prin emisia de gaze provenită de la arderea diferiţilor combustibili în vederea obţinerii aburului tehnologic şi prin emisii de la prelucrarea metalelor;

- Depozitele de deşeuri industriale (halde industriale), atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) reprezintă o sursă de poluare a solurilor.

Impactul acestora asupra factorilor de mediu: 1.Poluarea apei de suprafaţă – ape uzate menajere şi industriale Principalele categorii de probleme/aspecte specifice ale poluării apelor de suprafaţă identificate la nivelul judeţului sunt următoarele:

- - îndeplinirea obiectivelor din angajamente legate de calitatea apelor; - - emisii provenite din industria siderurgică şi agricultură; - - lipsa sistemelor de epurare (canalizare şi staţii de epurare) sau

epurarea insuficientă a apelor menajere şi industriale din mediul urban şi lipsa sistemelor de epurare (canalizare şi a staţii de epurare) a apelor menajere din mediul rural;

- - lipsa epurării apelor cu substanţe prioritar periculoase; - - poluarea apelor de suprafaţă din zonele turistice şi de interes turistic.

2.Gestiunea deşeurilor - - poluarea mediului din cauza gestionării necorespunzătoare a

deşeurilor de echipamente electrice, electronice; - - poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a

vehiculelor scoase din uz;


395

- - poluarea mediului datorită gestionării necorespunzătoare a echipamentelor şi materialelor cu PCB/PCT;

- poluarea solului şi a apei subterane. 3. Poluarea atmosferei Problemele de poluare a atmosferei se datorează următoarelor emisii:

- - emisii provenite din activităţile agenţilor economici (instalaţii IPPC şi alte instalaţii/ activităţi);

- - emisii de compuşi organici volatili (COV) proveniţi din utilizarea solvenţilor organici în activităţi şi instalaţii de către agenţii economici;

- - emisii de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie carburanţi;

- - emisii provenite din trafic; - - emisii provenite de la depozitele de deşeuri.

Emisiile de poluanţi în atmosferă, proveniţi din activităţile industriale în anul 2008, pentru Regiunea Vest, sunt evidenţiate în tabelul 11.4.1.1. Calculul s-a făcut conform programului Corinvent.

Tab.11.4.1.1. Emisii în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie

Cantitate t / an Poluant

Jud.Arad Jud.Caras-Severin Jud.Hunedoara Jud.Timis Regiunea

Vest Dioxid de sulf 8368 196,757 39476 2500 50540,75 Oxizi de azot 527,47 140 12376 1056 14099,47 Compuşi organici volatili 1047 3987,56 3030 700,03 8764,59 Metan 73243 2502,78 50396,22 5856 131998 Monoxid de carbon 100 78 1230 252 1660 Dioxid de carbon 526258,64 46360 5774882 622363,26 6969863,9 N2O 9,56 3,58 695,43 48 758,57 Amoniac 0,248 0,00058 0,00055 0,93 1,179 Pulberi 282 1459 20137 148 22026

11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) are ca obiect

realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluării provenită de la activităţile specificate în Anexa I a Directivei 96/61/CE. Directiva 96/61/CE reglementează autorizarea instalaţiilor industriale relevante pentru mediu în baza unui concept ce cuprinde toţi factorii de mediu. În această abordare sunt cuprinse atât emisiile în aer, apă şi sol, cât şi aspectele economice legate de deşeuri, eficienţa


396

energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, în întregul său.

Directiva a fost transpusă în legislaţia Românească încă din anul 2002 prin OUG nr. 34/2002 pentru prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, care a fost abrogată în anul 2005 prin OUG nr. 152/10.11.2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – aprobată prin Legea nr. 84/2006. Prevederile OUG nr. 152/2005 au ca scop abordarea integrată a măsurilor necesare în vederea prevenirii, reducerii şi controlului poluării, precum şi stabilirea cadrului legal de emitere a acordurilor/autorizaţiilor integrate de mediu pentru activităţile industriale prevăzute în Anexa nr. 1, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu, la care România este Parte.

Autoritatea responsabilă cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limită de emisie pe baza recomandărilor reglementarilor nationale in vigoare si a recomandarilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), în funcţie de condiţiile locale, specifice, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de deşeuri şi de utilizare eficientă a energiei (art. 3, al Directivei 96/61/CE).

Autorităţile competente de mediu au responsabilitatea de a corela, în luarea deciziilor, prevederile Directivei 96/61/CE cu prevederile celorlalte Directive prevăzute în Anexa II a acesteia.

Conform prevederilor Directivei, autoritatea competentă solicita luarea tuturor măsurilor, pentru ca exploatarea instalaţiei să se realizeze astfel încât:

- să se prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

- să nu se producă nici o poluare semnificativă; - să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în

cazul în care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;

- să se utilizeze eficient energia; - să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea

consecinţelor acestora; - să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii

să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

Pentru Regiunea Vest, numarul de operatori si categoriile de activităţi industriale care se supun prevederilor OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, sunt redate in tabelul 11.4.2.1. Tab.11.4.2.1. Categorii de activitati industriale cf. OUG 152/2005

Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiune Categorii activitate/cf Anexa 1 OUG

152/2005

Total

Autorizate

Total

Autorizate

Total

Autorizate

Total

Autorizate

Total

Autorizaţi

1.1 2 2 1 1 2 2 2 2 7 7 2.2 - - 3 3 - - - - 3 3

2.2 /2.3 - - - - 1 1 - - 1 1 2.4. - - - 1 1 - - 1 1 2.6 - - - - - - 1 1 1 1 3.1. - - - - 3 3 - - 3 3 3.5. - - 1 1 1 1 2 1 4 3


397

4.1 - - - - - - 3 3 3 3 4.1. a. - - - - - 1 1 1 1 4.1.b - - - - - - - - - - 4.1.d - - - - - - - - - - 4.1.j - - - - - - - - - - 4.1.k - - - - - - - - - - 5.1. - - - - 1 1 - - 1 1 5.4. 1 1 - - - - 1 1 2 2

6.4.a. - - - - - - 1 1 1 1 6.4.b(2) - - - - - - 2 2 2 2

6.5. - - - - - - 1 1 1 1 6.6. 2 1 - - 1 1 13 13 16 15

6.6.a. - - 4 4 2 2 2 2 8 8 6.6.b. 11 10 1 1 1 1 16 15 29 27 6.6 c 1 1 1 1 6.6.b. /6.6.c - - - - - - 2 2 2 2

6.7. 1 1 - - - - - - 1 1

11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În urma controalelor efectuate în vederea obţinerii documentelor de

reglementare s-a solicitat titularilor luarea unor măsuri de protecţie a factorilor de mediu, cum ar fi:

a) pentru protecţia calităţii solului - platforme sau pardoseli betonate; - magazii, depozite, şoproane acoperite; - dotarea unităţii cu materiale absorbante.

b) pentru protecţia calităţii apelor - staţii sau instalaţii de preepurare a apelor uzate tehnologic; - staţii de epurare mecano – chimice şi după caz biologice; - filtru presă pentru reducerea materiilor în suspensie în apele uzate; - bazine vidanjabile impermeabilizate pentru colectarea apelor uzate având un

caracter fecaloid menajer sau/şi tehnologic. c) pentru protecţia calităţii aerului în cazul emisiilor de pulberi:

- sisteme de exhaustare a pulberilor prevăzute cu sisteme de reţinere pe filtre textile sau colectare în saci textili;

- instalaţii prevăzute cu cărbune activ pentru reţinerea compuşilor organici volatili.

Au fost întreprinse acţiuni de control al conformării activităţilor desfăşurate cu prevederile autorizaţiilor integrate/autorizaţiilor de mediu emise, în scopul verificării :

- aplicării măsurilor care asigură conformarea condiţiilor de operare cu cerinţele autorizaţiilor integrate/autorizaţiilor de mediu emise, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de deşeuri şi de utilizare eficientă a energiei;

- stadiului realizării la termenele prevăzute a măsurilor de conformare, respectiv realizarea măsurilor de retehnologizare conform cerinţelor domeniului controlului poluării industriale şi Directivelor IPPC, IMA, COV solvenţi;

- modului de implementare a sistemului de management al deşeurilor;


398

- modului de funcţionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanţi în mediu;

- modului de aplicare a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile în domeniul specific de activitate;

- măsurilor care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului şi limitarea consecinţelor acestora.

Alte măsuri si acţiuni întreprinse in scopul prevenirii, ameliorării si reducerii poluării industriale:

- promovarea şi susţinerea utilizării la un nivel ridicat a surselor de energie regenerabilă; dezvoltarea, producerea şi aplicarea de tehnologii moderne, materiale şi procese care să conducă la o cât mai ridicată eficienţă a utilizării energiei, precum şi la scăderea consumului de energie pe unitatea de produs - în domeniul producţiei industriale;

- propagarea pe scară largă a aplicării şi menţinerii sistemelor de asigurare a calităţii şi a celor de management de mediu prin investiţii pentru obţinerea certificatelor de conformitate care să contribuie substanţial la creşterea competitivităţii companiilor care lucrează în domeniile reglementate;

- crearea de baze de date privind nivelul poluării, pragurile de alertă, inventarul de emisii poluante;

- elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

11.5. Turismul 11.5.1 Potenţialul turistic al Regiunii Vest Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt:

- Valea Mureşului - Valea Crişului Alb - Zona montană Codru-Moma - Podgoria Arădeană - ştrandurile termale - Lunca Mureşului

În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de turism practicate se pot clasifica astfel:

1. Turism cultural-istoric Astfel, o primă trecere în revistă a valorilor cultural-istorice relevă bogăţia şi

diversitatea patrimoniului arhitectural: - Cetăţi medievale: Şiria, Şoimoş, Dezna - sec.XIII, Ineu - sec.XVII; - Castele şi conace pe Valea Mureşului: Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Conop,

Castelul regal de la Săvârşin; - Bazarul turcesc din Lipova – care datează din anul 1672

2.Turism balnear, curativ-recreativ Apele minerale, acest dar al naturii a fost preţuit din vremuri străvechi, oferind şi

în prezent posibilităţi de ameliorare a sănătăţii ca şi de recreere, atât generaţiilor tinere cât şi mai vârstnice. Locurile renumite în care apele minerale sunt valorificate sunt:

Staţiunea balneo-climaterică Moneasa, staţiunea - emblemă a judeţului, supranumită „Perla Apusenilor”, a intrat în circuitul turistic de peste un veac. Aşezare pitorească, aflată la 100 km de municipiul Arad, înconjurată de culmile muntoase calcaroase ale masivului Codru Moma, străbătută de cursuri de apă limpede, de păduri


399

şi pajişti naturale întinse, localitatea este cunoscută pentru izvoarele sale tămăduitoare încă de pe vremea romanilor.

Staţiunea Lipova – Băi, este situată într-o zonă colinară în imediata vecinătate a oraşului Lipova şi la cca. 30 km de Arad. Resursele sale naturale în ape minerale au fost cunoscute din timpul ocupaţiei otomane.

Ştrandurile cu apă geotermală de la Dorobanţi, Curtici, Şofronea, Macea amenajate în ultima perioadă în scop recreativ şi curativ oferă momente plăcute tuturor vizitatorilor.

3.Turism religios Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături de români, precum maghiarii,

germanii, sârbii, slovacii, bulgarii, evreii, rromii se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic, reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.

Cele mai cunoscute lăcaşe de cult cu valoare istorică sunt: - Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac; - Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu - Catedrala romano-catolică Sf.Maria Radna (1756); - Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine

şi numele; - Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată

de către comunitatea bulgară din Vinga - Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş,

Poiana; - În municipiul Arad: Mănăstirea ortodoxă 'Sf.Simion Stâlpnicul '- Gai,

Biserica ortodoxă sârbă 'Sf.Petru şi Pavel', Catedrala ortodoxă 'Naşterea Sf.Ioan Botezătorul', Catedrala romano-catolică 'Sf. Anton de Padova', Sinagoga neologă, Biserica Roşie evanghelic-luterană, ş.a.

4.Turism ecologic, de agrement Pentru vizitatorii care preferă acest tip de turism, propunerile sunt cu adevărat tentante:

- rezervaţiile botanice „Dosul Laurului” - Zimbru, Poiana cu Narcise de la Rovina, rezervaţia naturală mixtă Moneasa;

- Grădina Botanică Macea - Parcuri dendrologice: „Arboretum Silva” - Gurahonţ, Săvârşin, Odvoş,

Căpâlnaş, Bulci - păduri seculare de fag (Archişel-com.Archiş şi Luncşoara-Hălmăgel), de

gorun (Groşii Noi – comuna Bârzava) - Pădurea Ceala, lacul Moltăreţ şi Insula Mureş (zonă de agrement situată

la 2 km de Arad ce ocupă o suprafaţă de 1560 ha) - Pădurea Vladimirescu - situată la o distanţă de 7 km de municipiul Arad,

bogată în vegetaţie şi faună specifică pădurilor de luncă - trasee montane marcate în Munţii Zărandului, Codru - Moma şi Bihorului - lacuri: Ghioroc şi Tauţ - amenajate cu plaje de nisip - oferă posibilităţi de

practicare a sporturilor nautice.


400

Resursele turistice naturale din judeţul Caraş-Severin, extrem de variate, sunt reprezentate prin: aspecte peisagistice montane legate de varietatea formaţiunilor geologice; forme de relief carstic în Munţii Aninei, Locvei, Valea Cernei şi defileul Dunării (chei, peşteri, cascade, izbucuri, stânci şi formaţiuni stâncoase cu forme curioase, lacuri carstice; domeniul schiabil de pe Muntele Semenic şi Muntele Mic; trasee rutiere pitoreşti: Culoarul Timiş - Cerna (E70), Caransebeş - Anina (DN 58), Cozla - Moldova Nouă (DN 57), Iablaniţa - Oraviţa (DN 58 B); lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; ape minerale la Băile Herculane; nămol de turbă în Munţii Semenic; vegetaţie şi faună submediteraneană de mare varietate şi valoare estetică; fondul forestier reprezentat în cea mai mare parte de păduri de foioase; fondul cinegetic din zona forestieră (urs, mistreţ, cerb, căprioară, vulpe, cocoşul de munte) şi fondul piscicol din Dunăre (somn, crap, ştiucă, şalău, cega), din apele de munte (păstrăv, lipan) sau din apele din zona deluroasă (mreană, scobar, clean); numeroasele rezervaţii cu valoare turistică, dintre care Cheile Nerei - Beuşniţa, Domogled - Tăşua şi Semenic - Cheile Caraşului sunt rezervaţii de interes naţional.

Potenţialul cultural-istoric este reprezentat de: a) vestigii arheologice ale unor cetăţi geto-dacice (Bocşa, Colţan, Ocna de Fier, Oraviţa, Sasca Montană, Bănia, Fârliug, Zăvoi), castre romane la Vărădia (Arcidava), Mehadia (Ad Mediam), Teregova (Ad Pannonias), Jupa (Tibiscus), Drencova şi Moldova Veche şi cetăţi medievale (Caraşova, Mehadia, Coronini, Bocşa, Drencova şi Caransebeş); b) monumente istorice şi de artă de factură religioasă (mănăstiri, biserici de zid şi biserici de lemn); c) monumente istorice şi de artă de factură civilă, ansambluri arhitecturale (Caransebeş, Oraviţa, Băile Herculane, Bocşa şi Anina); d) monumente de artă plastică comemorative; e) muzee şi case memoriale (Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa, Vărădia, Ocna de Fier, Anina, Moldova Nouă); f) etnografie şi folclor: arhitectură populară, tehnică populară şi instalaţii, ţesături, cusături, costume populare, ceramică populară, muzee etno-folclorice, manifestări populare tradiţionale.

Din punct de vedere turistic, potenţialul tehnico-economic este reprezentat, în principal, de lacurile antropice ale judeţului: Văliug, Breazova şi Secu (pe râul Bârzava), Trei Ape (pe râul Timiş), Buhui şi Mărghitaş (pe pârâul Buhui, afluent al Caraşului). Agroturismul se practică în mică măsură în judeţul Caraş-Severin, singurele zone unde acesta şi-a făcut simţită apariţia fiind Băile Herculane, Văliug şi Trei Ape. Turismul neorganizat, practicat mai ales în perioadele de sezon şi la sfârşit de săptămână, continuă în special în zonele lacurilor de acumulare din Bazinul Bârzavei Superioare, Semenic, Muntele Mic, Băile Herculane, Poiana Mărului.

Valea Mureşului Cetatea Şoimoş


401

Judeţul Hunedoara, renumit prin frumuseţea peisajului şi bogăţia folclorică şi etnologică, dispune de numeroase obiective turistice. În judeţ se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaţi.

Turismul montan - în Munţii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porţii sau crestele Stănişoara şi Pintenul Slaveiului. Cabanele din Retezat şi Parâng (Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacă, Valea de Peşti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas şi de agrement.

Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în Munţii Retezat, în Parâng, Godeanu, Ţarcu şi Şurianu.

Cascadele, repezişurile, bulboanele de la Izvorul Crişului, Bulzeşti, Bampotoc, Sibişel, Munţii Retezat, etc, dau un farmec deosebit peisajului.

Principalele zone turistice etno-folclorice ale judeţului Hunedoara sunt: Ţara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervaţia naturală), oraşul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul de la Ţebea (Gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu), satele Crişan, Crişcior, Ribiţa, Baia de Criş, toate având biserici vechi, monumente istorice.

Cetatea Devei, atestată documentar în 1269, străjuie de peste secole oraşul aşezat la poalele ei. Monument istoric, devenit simbol al Devei, cetatea, în forma pe care o are în prezent, este înca evocatoare, stârnind interesul vizitatorilor atât prin ruinele ei cât şi prin poziţia sa care domină oraşul. Pentru a pune în valoare potenţialul turistic al zonei şi pentru a facilita accesul către Cetatea Devei, în anul 2003 au început lucrările pentru constuirea unei telecabine pe Dealul Cetăţii.

Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara. Aici se află Castelul Corviniştilor, cel mai important laic de arhitectură gotică din România. Ţara Haţegului este nucleul de etnogeneza a poporului român, este izvorul istoriei româneşti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotărât acum doua mii de ani, care e limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va sălăşlui în trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile şi duşmăniile noastre faţă de multele neamuri ale lumii.

Văliug Muntele Mic

Cetatea Devei Castelul Corvineştilor, Hunedoara


402

Turismul în judeţul Timiş este reprezentat de un potenţial natural diversificat,

etajat, de la culmile pleşuve ale Munţilor Poiana Ruscă până la Câmpia Timişului. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calităţile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol bogat, precum şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor asigură oferte de turism.

Judeţul Timiş adăposteşte câteva rezervaţii naturale, cu un mare număr de specii de plante şi animale rare. De ex., în perimetrul localităţii Satchinez, se găseşte o importantă rezervaţie ornitologică, iar la Rădmăneşti se află o rezervaţie paleontologică. La Bazoş se află cunoscutul parc dendrologic, care conţine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timişoara.

Ariile protejate ale judeţului Timiş însumează 0,76% din suprafaţa sa. Conform

Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995 următoarele situri naturale se află sub regim special de protecţie: Lunca Pogănişului (Fritilaria meleagris - laleaua pestriţă, specie ocrotită), Movila Sisitak, Mlaştinile Satchinez (rezervaţie ornitologică), Mlaştinile Murani, Pădurea Cenad, Arboretumul Bazoş (parc dendrologic), Pădurea Bistra, Pădurea Dumbrava, Pădurea - parc Buziaş, Insula Mare Cenad, Insulele Igriş, Sărăturile Diniaş, Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie paleontologică), Pajiştea cu narcise Băteşti, Parcul Banloc, Lacul Surduc şi Beba Veche. Parcul Bazoş - această arie protejată este un parc dendrologic situat la circa 15 km de Timişoara şi este format din rezervaţia propriu-zisă şi zona din jurul rezervaţiei. Cuprinde Parcul Mare, Parcul American, o seră şi o pepinieră pentru specii exotice. În acest parc există peste 350 de specii şi 400 de specii de arbuşti exotici, care provin din 5 continente. În Parcul American se întâlnesc plante exotice originare din America, printre care: nucul roşu, paltinul argintiu, paltinul roşu, magnoliile, etc. Sărăturile de la Diniaş - rezervaţie floristică, situată la 25 km sud-vest de Timişoara, în comuna Peciu Nou, Sărăturile de la Diniaş reprezintă o rezervaţie naturală de tip pedologic. Aici sunt protejate mlaştini sărăturate, care păstrează numeroase specii rare de floră, ce prezintă o mare importanţă pentru studiul dezvoltării vegetaţiei în condiţii naturale. Mlaştinile de la Satchinez - complexul de mlaştini se află la 25 km de Timişoara, în Câmpia Banatului şi se întinde pe o suprafaţă de 40 ha. Rezervaţia adăposteşte 25% din speciile păsărilor de apă din ţara noastră. Printre speciile rare care trăiesc aici se numără egreta mică, stârcul galben, stârcul roşu, etc. Punctul Fosilifer Rădmăneşti – în Podişul Lipovei, situat la 10 km de Lugoj se găseşte rezervaţia geologică Punctul Fosilifer Rădmăneşti, care adăposteşte o bogata faună fosilă. Acesta a fost descoperit in anul 1870 de T. Fuchs, savant care a identificat 52 de specii de moluşte. Monografia acestei zone poartă semnătura lui S. Gillet şi Fl. Marinescu.

Lacul Surduc Mlastinile Satchinez


403

Pădurea Bistra - localizată în Ghiroda, această arie protejată de tip forestier cu o suprafaţă de 20 ha, adăposteşte exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus, precum şi vegetaţie stepică. Pădurea Dumbrava - din zona băilor Buziaş, arie protejată de tip forestier, cu o suprafaţă de 310 ha, cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus sp., Faximus sp. Pădurea Dumbrava are şi rol protector asigurat de zona împădurită pentru bazinul izvoarelor minerale a băilor Buziaş. Insulele de la Igriş - aceste insule aflate pe teritoriul comunei Sânpetru Mare, reprezintă o rezervaţie naturală mixtă întinsă pe 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar şi soluri în formare cu ornitofauna acvatică. Insula Mare Cenad - din aceeaşi localitate, este o rezervaţie mixtă, unde natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus sp. şi ornitofauna acvatică. Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş, municipiul Timişoara, oraşul Deta, dar şi alte localităţi cum ar fi Călacea, Teremia Mare, Lovrin. Important centru arhitectural, Timişoara deţine multe clădiri de o mare valoare istorică şi arhitecturală : ansamblul Secession, Casa Contelui Mercy, Casa prinţului Eugeniu de Savoya, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc, Claustrul Mănăstirii Franciscanilor. De asemenea, şi în judeţ se regăsesc astfel de obiective antropice deosebite : Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Castelul contelui Mercy de la Carani, Ciacova - unde se poate admira “Cula Ciacovei”.

Se pot vizita, de asemenea alte puncte de atracţie: Buziaş, Băile Călacea, Izvin, Satchinez, Bastionul Cetăţii Timisoara, Cetatea Timisoara, Castelul Huniazilor, Palatul Episcopal, Catedrala Ortodoxa, Catedrala Romano-Catolica, Teatrul National, Muzeul Banatului, Domul Romano-Catolic.

Statistica privind turismul în Regiunea Vest, este redată in tabelul 11.5.1.1.

Tab. 11.5.1.1. Statistica privind turismul în Regiunea Vest

Timişoara


404

Total Hoteluri şi moteluri

Hanuri turistice

Cabane turistice

Campinguri şi unităţi tip căsuţă

Vile turistice şi bungalouri

Tabere de elevi şi

preşcolari Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistic

e

Hoteluri pentru tineret

Hosteluri Popasuri turistice

Anul 2004 Regiunea de Vest

369

100

5

23

9

68

23

75

58

2 -

6

• Arad 81 21 - 1 5 19 7 19 7 - - 2 • Caraş - Severin

95 20 1 9 2 16 7 21 14 1 - 4

• Hunedoara 87 24 3 12 1 22 5 10 10 - - - • Timiş 106 35 1 1 1 11 4 25 27 1 - - Anul 2005 Regiunea de Vest 365 108 4 19 9 64 23 87 38 5 2 6 • Arad 85 23 - 1 5 19 7 20 8 - - 2 • Caraş - Severin

102 22 1 7 2 15 7 24 16 2 2 4

• Hunedoara 87 23 2 10 1 19 5 16 11 - - - • Timiş 91 40 1 1 1 11 4 27 3 3 - - Anul 2006 Regiunea de Vest 409 119 4 16 10 69 19 107 52 5 2 6 • Arad 87 24 - 1 6 19 3 23 9 - - 2 • Caraş - Severin

115 24 1 8 2 17 7 28 20 2 2 4

• Hunedoara 101 22 2 6 1 22 5 24 19 - - - • Timiş 106 49 1 1 1 11 4 32 4 3 - - Anul 2007 Regiunea de Vest

389

118

2

11

7

62

16

5

3

6

• Arad 88 25 - 1 5 18 2 - - 2 • Caraş - 118 22 1 7 1 17 7 2 3 4


405

Severin • Hunedoara 81 22 - 3 - 18 3 - - - • Timiş 102 49 1 - 1 9 4 3 - -

Tab.11.5.1.2. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazare Sosiri Înnoptări Indicii de utilizare a Capacitatea de cazare Sosiri Înnoptări

Indicii de utilizare a

Existentă (locuri) 1)

În funcţiune (mii locuri

zile) (mii) (mii) capacităţii în

funcţiune (%) Existentă (locuri) 1)

În funcţiune (mii locuri

zile) (mii) (mii) capacităţii în

funcţiune (%)

Anul 2004 Anul 2005 Regiunea de Vest 21066 5402 536 1939 35,9 21291 5286 535 1836 34,7 • Arad 4690 968 151 302 31,1 4850 952 149 312 32,8 • Caraş - Severin 7000 1865 104 865 46,4 7113 1674 96 745 44,5 • Hunedoara 4189 971 91 258 26,5 3918 904 90 261 28,8 • Timiş 5187 1598 190 514 32,2 5410 1756 200 518 29,5 Anul 2006 Anul 2007 Regiunea de Vest 21423 5524 614 2006 36,3 20447 5643,8 674,5 2006,9 35,6 • Arad 4256 1022 172 343 33,6 4256 1004,9 181,3 353,8 35,2 • Caraş - Severin 7478 1796 108 798 44,4 7015 1719,9 100,8 721,4 41,9 • Hunedoara 3755 822 87 257 31,3 3452 922,5 109,0 293,2 31,8 • Timiş 5934 1884 247 608 32,3 5724 1996,5 283,4 638,5 32,0

1) la 31 iulie


406

Evolutia locurilor de cazare turistica

4690

7000

4189

51874850

7113

3918

5410

4256

7478

3755

5934

4256

7015

3452

5724

010002000300040005000600070008000

Arad Caraş -Severin Hunedoara Timiş

locu

ri

2004 2005 2006 2007

Fig.11.5.1.3. Evoluţia locurilor de cazare turistică Din evoluţia locurilor de cazare turistică pentru Regiunea Vest, se observă o

scădere a capacitaţii de cazare pentru judeţele Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş, rămânând constantă doar in judeţul Arad.

11.5.2 Impactul turismului asupra mediului

Atât timp cât cei ce se bucură de frumuseţile naturii respectă prin conduita lor

regulile de bază de curăţenie şi menţinere a integrităţii peisajului natural, zonele vizitate nu au de suferit de pe urma turismului. Dacă acest comportament adecvat este dublat de organizarea unor acţiuni periodice de ecologizare şi evaluare a calităţii ambientale a zonelor de interes turistic şi uneori chiar de pază organizată în jurul unor obiective de mare importanţă, putem spera că şi generaţiile viitoare se vor bucura de ceea ce are de oferit natura în Regiunea Vest. În judeţul Hunedoara există o serie de probleme în ceea ce priveşte turismul şi agrementul, printre acestea se numără: a)practicarea turismului în condiţii improprii din punct de vedere al protecţiei mediului; b) nerespectarea de către turişti a traseurilor marcate şi a regulamentelor specifice ariilor protejate; c) amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico – sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de practicare a agrementului; d) lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi ştiinţific.

Dezvoltarea necontrolată a turismului poate determina o presiune mare a cadrului natural, ducând la degradarea acestuia. În acest sens este necesară implementarea conceptului de „ecoturism”.

Lipsa de cunoştinţe privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturile şi obligaţiile, dar şi responsabilităţile persoanelor fizice şi a grupurilor comunitare, pe de-o parte şi lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice, pe de altă parte, duc la dezvoltarea unui turism necontrolat, distructiv. O campanie de educare a populaţiei, în paralel cu atragerea de capital în turism ar determina dezvoltarea unei atitudini pozitive


407

faţă de potenţialul natural şi antropic al regiunii şi implicit la o dezvoltare durabilă a regiunii de vest a României.

11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri.

În judeţul Arad, Consiliul Judeţean a luat iniţiativa realizării Strategiei turistice a

judeţului Arad. Acest document a fost realizat prin cooperare cu toate instituţiile care au atribuţii în domeniu şi prin larga consultare a publicului şi ONG-urilor.

Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitatea promovarea turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat.

Prin implementarea strategiei se aşteaptă revigorarea acestei ramuri economice care este turismul şi care poate deveni foarte profitabilă, date fiind multiplele bogăţii naturale ale Aradului. Judeţul Caraş-Severin dispune de un bogat potenţial turistic care ar putea constitui baza dezvoltării viitoare a regiunii. Zonele turistice cele mai atractive din judeţ sunt cele din zonele lacurilor de acumulare care constituie surse de alimentare cu apă pentru oraşele din judeţ. Impactul generat de activitatea de turism este legat de deversările de ape uzate menajere fără epurare în apele de suprafaţă şi de deşeurile menajere, negestionate în sistem centralizat, în zonele turistice. Obiectivele propuse la nivelul judeţului Caraş-Severin, sunt: Obiective generale:

- organizarea turismului pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile;

- eliminarea impactului asupra mediului prin practicarea turismului organizat pe principiul dezvoltării durabile şi protecţiei mediului;

- conservarea peisajului natural şi promovarea turismului ecologic în zonele protejate.

Obiective imediate: - îmbunătăţirea managementului şi administrării potenţialului natural în scopul

practicării turismului; - eliminarea deşeurilor din staţiunile turistice organizate; - organizarea zonelor de agrement des frecventate.

În judeţul Hunedoara, se are în vedere, ca obiectiv general: organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile.

Ca obiective specifice, în funcţie de problemele existente, enumerăm: - îmbunătăţirea managementului şi administrării potenţialului natural, în scopul practicării turismului şi agrementului; - eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcţiilor şi spaţiilor turistice şi de agrement; - conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement.

Pentru implementarea turismului controlat, cu prioritate în arealele recunoscute ca habitate cu specii protejate, se urmăreşte:

-reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care vizează turismul şi agrementul; -amplasarea panourilor restrictive în arealele declarate ca habitat natural a speciilor protejate ;


408

-obligativitatea afişării în incintele unităţilor turistice s informaţilor referitoare la legislaţia în vigoare, precum şi reguli de bună conduită în practicarea turismului; -dezvoltarea sistemelor şi structurilor de informare şi recomandare legislativă şi ştiinţifică privind conservarea speciilor şi a nivelului de protecţie pentru fiecare habitat; -restrângerea treptată a zonelor unde se practică agrementul neorganizat; -extinderea sistemelor locale de avertizare şi informare (vizual - grafic), care să structureze tipologic şi funcţional arealele turistice şi de agrement.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului în judeţul Hunedora îl reprezintă crearea unor destinaţii turistice pe plan naţional şi internaţional competitive, la nivelul valori resurselor turistice de care dispune judeţul şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară in cadrul sistemului economic judeţean. Realizarea acestui obiectiv vizează unele direcţii de activitate care privesc:

- Modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică;

- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de marketing şi promovare: pe o piaţă globală competitivă şi în dezvoltare e nevoie de un puternic branding judeţean care să optimizeze resursele şi să concentreze într-un nucleu intresele sectorului public şi privat, local şi regional şi să capteze atenţia turiştilor. Aceasta va necesita o abordare coordonată asupra marketingului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra judeţului Hunedoara;

- Crearea unor zone/centre/staţiuni turistice model în zone şi domenii selectate, cu sprijin financiar din partea administraţiei centrale şi locale;

- Optimizarea la maximum a componentei culturale şi de afaceri a produsului în vederea atragerii de noi turişti;

- Creşterea calităţii amenajărilor turistice şi dezvoltarea capacităţii turistice în zonele în care cererea turistică este mai mare decât oferta specifică;

- Stabilirea de priorităţi în propunerile de infrastructură generală pentru depăşirea dificultăţilor existente pentru turism;

- Ridicarea standardelor serviciilor turistice de bază şi complementare în conformitate cu categoria de confort şi tariful practicat;

- Stimularea unor forme de turism sau produse turistice complementare necesare asigurării unui răspuns la anumite egmente ale crerii interne (turism de tineret, turism rural, turism social);

În cadrul Planului local de acţiune al judeţului Timiş, sunt prevăzute o serie de acţiuni de reabilitare atât a monumentelor de artă, a siturilor arheologice, într-un cuvânt a obiectivelor antropice, cât şi a celor naturale. Astfel au fost identificate ca fiind în stare de degradare o serie de habitate naturale:

- rezervaţie ornitologică de la Satchinez - Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele de la Igriş - Lunca Pogănişului - zona de luncă a Mureşului

La acestea se adaugă alte arii protejate care necesită reabilitare: - arboretumul de la Bazoş (cu specii exotice); - acumularea de apă de la Murani-Pişchia (piscicultură, fauna diversă: fazani,

cerbi lopătari, mistreţi, păuni, specii de păsări ca barza neagră) - parcul Buziaş


409

- Lunca Poganisului - acumularea de apă Surduc - degradarea accentuată a pădurilor din zona Nădrag - afectarea generală a biodiversităţii şi a genofondului - degradarea zonei fosilifere Rădmăneşti (moluşte şi gasteropode)

Lipsa de cunoştinţe privind legislaţia de mediu în vigoare, drepturile şi obligaţiile, dar şi responsabilităţile persoanelor fizice şi a grupurilor comunitare, pe de-o parte şi lipsa managementului în dezvoltarea şi controlul activităţilor turistice, pe de altă parte, duc la dezvoltarea unui turism necontrolat, distructiv. Lipsa strategiilor de dezvoltare a turismului ecologic şi ştiinţific, lipsa dotărilor adecvate pentru practicarea sporturilor de masă sau de performanţă (săli şi terenuri de sport, stadioane, bazine de înot, patinoar), absenţa organizării eficiente a amplasamentelor din cadrul taberelor şcolare (Poieni Sat şi Poieni Strâmb, Chevereş, Bogda); amplasarea unor zone de agrement neautorizate, fără respectarea masurilor igienico-sanitare: Şag şi Albina, practicarea turismului neorganizat si neecologic în ariile protejate si în rezervaţiile naturale: Surduc, Romanesti, Bazoş, ineficienta punere în valoare a potenţialului turistic de la Satchinez, dar şi din zonele cu fond etnografic (Tomnatec, Tomeşti, etc.), exploatarea necorespunzătoare a potenţialului de agrement al acumulării Dumbraviţa, toate acestea au un impact negativ asupra mediului în judeţul Timiş.

Protecţia mediului dă naştere unui turism civilizat, iar acesta la rândul său va duce la conservarea pe lungă durată a naturii înconjurătoare.

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu Poluări accidentale cu impact major asupra mediului

Poluarea accidentală este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice

sau bacteriologice ale apei, aerului sau solului produsa prin accident, avarie sau alta cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamităţi naturale şi în urma căreia factorul de mediu devine impropriu folosirii posibile înainte de poluare.

În anul 2008 nu s-au semnalat poluări accidentale grave în judeţul Arad. Au avut loc următoarele evenimente de mediu:

- În data de 22.01.2008, în jurul orei 12,00, în apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, încărcat cu 15 t de îngrăşământ chimic – azotat de amoniu ambalat în saci dubli de PE şi PP, de la firma SC ARCHIM SA, a derapat şi s-a răsturnat în şanţ. Din totalul de 300 saci doar 10 saci s-au deteriorat, îngrăşământul împrăştiindu-se pe marginea drumului. Nu s-au constatat scăpări de combustibil din maşina avariată.

- În data de 06.03.2008 în jurul orei 15,30, GNM – Comisariatul Judeţean Arad, a fost anunţat că pe canalul Ier se observă mortalitate piscicolă. Reprezentanţii GNM au prelevat o probă de apă pe care au predat-o a doua zi laboratorului APM Arad. În urma analizelor efectuate, rezultatele au fost trecute în R.Î. nr. 30.07.03.2008. S-a remarcat o valoare crescută a indicatorilor: ioni amoniu şi fosfor şi a CCOMn-ului. Apa canalului Ier, este încadrată în clasă inferioară de calitate conform Regimului de oxigen, prin urmare acest eveniment nu a fost tratat ca o poluare accidentală.


410

- În data de 05.09.2008, la acumularea de apă Tauţ, în urma coborârii nivelului apei, a rămas pe mal o colonie de scoici. S-au luat măsuri urgente de ecologizare a zonei de către Primăria Tauţ împreună cu SHI Chişineu Criş.

În cursul anului 2008 pe teritoriul judeţelor Hunedoara si Timiş nu au fost inregistrate poluări accidentale cu impact major asupra mediului.

Poluări accidentale au avut loc doar în judeţul Caraş-Severin, dintre care: - două poluări accidentale în care factorul de mediu afectat a fost apa

Tabel 11.6.1. Poluări accidentale în judeţul Caraş-Severin - apă

Nr. Crt

. Cursul de apă

Zona în care s-a produs

poluarea Data

Substanţa

poluantă Unitatea

responsabilă

Utilizatori de apă afectaţi

de poluare

Pagube provocat

e

Durata poluări

i

1 Timiş

Râul Timiş mal stâng 100 m aval punctul de

evacuare al Depoului

de locomotive

CFR Caransebe

ş

19.07.2008

Produse petroliere

Depoul de locomotive

CFR Caransebeş

Nu au fost

utilizatori afectaţi

de poluare

Nu au fost

pagube 3 ore

2 Dunăre

Dunăre Km 1047-

1049

24.10.2008

Produse petroliere

Neidentificată

Nu au fost

utilizatori afectaţi

de poluare

Nu au fost

pagube 24 ore

- şapte poluări accidentale în care factorul de mediu afectat a fost aerul, toate s-au produs la Moldova-Nouă, agentul poluator fiind SC Moldomin SA – iaz Tăuşani SC Energomineral SA Bucuresti, Iaz Boşneag Extindere. Modul de manifestare al fenomenului - antrenarea sterilului de pe iazurile de decantare sub formă de pulberi în suspensie, urmare a vântului puternic, 10m/s din sector estic; durata câteva ore, până când intensitatea vântului a scăzut; norul de pulberi a ajuns dispersat deasupra localitătii Moldova Veche. Măsuri luate: pornirea instalaţiei de umectare, cu scopul de a diminua antrenarea sterilului de către vânt. Sancţiuni: SC Moldomin SA – 60000 lei si SC Energomineral SA Bucureşti – 100000 lei.

Nmărul total de poluări accidentale si evenimente, pe factori de mediu, pentru Regiunea Vest, în perioada 2000-2008, este prezentată în tabelul 11.6.2.


411

Tab.11.6.2. Număr poluări accidentale şi evenimente de mediu

Perioada 2000-2008 Factor de mediu 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Judeţul Arad Aer - - - - - - 1 4 - Apa - - - - - 1 - 1 2

Sol - - - - - - 1 - 1 Judeţul Caraş-Severin Aer - - - - - - - 5 7

Apă 1 2 2 1 - - 1 - 2

Sol - - - - - - - -

Judeţul Hunedoara Aer 9 - 1 2 3 3 2 - -

Apă 4 7 6 1 1 2 5 1 -

Sol 6 2 3 - - 1 4 3 -

Judeţul Timiş Aer - - - - - - - 2 - Apă - - - - - 2 1 - -

Sol - - - - - 3 1 - - Total Regiune 20 11 12 4 4 12 16 16 12

Concluzii Principalele presiuni asupra mediului provin din emisiile de poluanţi rezultate în urma activităţilor industriale specifice zonei (unităţile de producere a energiei electrice şi termice, unităţile siderurgice, unităţile de producere a materialelor de construcţie şi expoatările miniere) care au afectat în timp starea factorilor de mediu. Administratorii activităţilor mai sus menţionate trebuie să-şi propună, pe orice cale, reducerea influenţelor negative asupra mediului, respectând principiile dezvoltării durabile.


412

CAPITOLUL 12. Energia

Producerea energiei electrice şi termice reprezintă procesul de transformare a

diferitelor forme de energie primară în energie electrică şi termică, în cadrul unor instalaţii specializate de complexitate mare, denumite centrale electrice. Evoluţia consumului de energie a făcut ca aceste centrale să fie tot mai mari, puterile lor instalate fiind limitate de restricţii tehnologice, economice, de mediu sau de securitate.

Dezvoltarea unei industrii energetice puternice este condiţionată de existenţa unor surse de energie primară care să se caracterizeze prin: diversitate, accesibilitate, siguranţă, preţuri accesibile, posibilitatea asigurării cantităţilor dorite pentru o perioadă de timp cât mai mare.

Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale.

Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: - extracţia şi prepararea cărbunelui; - extracţia petrolului şi gazelor naturale; - extracţia şi prepararea minereurilor radioactive; - industria de prelucrare a ţiţeiului; - producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă

caldă. Dezvoltarea unei industrii energetice puternice este condiţionată de existenţa unor

surse de energie primară care să se caracterizeze prin: diversitate, accesibilitate, siguranţă, preţuri accesibile, posibilitatea asigurării cantităţilor dorite pentru o perioadă de timp cât mai mare.

În raport cu aceste condiţii, atenţia industriei energetice se îndreaptă spre o gamă din ce în ce mai diversificată de surse de energie primară, cu particularităţi din ce în ce mai diferite. Prin conversia realizată în instalaţii specializate, aceste surse acoperă cererea de energie electrică şi termică şi apă caldă a populaţiei.

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, prin

contribuţii la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte negative asupra sănătăţii umane.

Din cauza complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a caracteristicilor materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate, termocentralele manifestă impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol. Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu acţiune regională, în timp ce emisiile de CO2 contribuie la intensificarea “efectului de seră”. Emisiile de CO, CO2, N2O, NOX afectează stratul de ozon. Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a emisarilor. Scăpările prin neetanşeităţi sau cele generate accidental din


413

rezervoarele de ulei şi păcura pot provoca impurificarea apelor de suprafaţă, a solului şi a pânzei freatice. Depozitele de cărbune şi, mai ales, cele de zgură şi cenuşă constituie surse potenţiale de poluare a aerului şi solului (din cauza spulberării de către vânt a particulelor), precum şi a apelor prin infiltrare, ele ocupând suprafeţe importante de teren. Coşurile de fum şi turnurile de răcire, datorită înălţimii lor considerabile, au impact asupra peisajului, iar conductele de gaze naturale, de păcură şi cele care transportă agenţi termici, hidroamestec de zgură şi cenuşă, afectează aspectul estetic, mai ales în zonele urbane.

Amenajările hidroenergetice, deşi nu constituie surse de poluare, au impact complex asupra mediului înconjurător. În cazul acumulărilor mari sunt ocupate importante suprafeţe de teren din fondul agricol sau silvic şi sunt necesare strămutări care afectează populaţia din zonă.

Totodata, apariţia unei amenajări hidroenergetice induce modificări în: morfologia cursului de apă, regimul debitelor, transportul aluvionar, regimul freatic, influenţând direct sau indirect flora, fauna sau chiar clima zonei. Lucrările de şantier, carierele, balastierele, în lipsa unor măsuri corecte de exploatare a suprafeţelor respective pot avea efecte nefavorabile asupra factorilor de mediu. Deşi nu sunt surse directe de poluare, liniile şi staţiile electrice ale termocentralelor, prezintă totuşi impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu:

- asupra terenului afectat (defrişarea pădurilor pentru execuţie şi amplasament), interdicţii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective, potenţial de inducţie, posibilitate de contaminare a solului şi a apelor cu ulei sau PCB;

- asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în ”curenţi slabi”; - asupra urbanismului (impactul vizual). În Regiunea Vest, principalii agenţi economici producători şi transportatori de

energie electrică şi termică sunt: - S.C. CET Arad - SDFEE Arad - S.C.CET Energoterm S. A. Reşiţa - S.C.Electrocentrale S.A.Deva-Mintia - S:C.Termoelectrica S.A.Paroşeni - S.C.Acvacalor S.A.Brad – CT Gurabarza - S.C.Hidroelectrica S.A. – Haţeg - CET Timişoara Centru - CET Timişoara Sud - S.C.ENEL Electrica Banat S.A. Aceşti agenţi economici, au preocupari deosebite în sensul reducerii impactului

asupra mediului prin: - implementarea şi certificarea unui sistem de management de mediu conform SR

EN ISO 14001/97; - monitorizarea continuă a principalilor poluanţi; - lucrări de refacere a terenurilor afectate de diverse lucrări sau organizări de

şantier; - valorificarea prin firme specializate a deşeurilor industriale, rezultate din activităţi

specifice (deşeuri de fier, aluminiu, cupru, alama, bronz, uleiuri uzate, etc.); - înlocuirea bateriilor de acumulatori de tip deschis cu cele de tip capsulat in

transport;


414

- îmbunătăţirea combustiei pentru reducerea emisiilor de NOX ; - montarea unor instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere; - îmbunătăţirea randamentelor electrofiltrelor; - reducerea spulberării cenuşii din depozitele de zgură şi cenuşă prin montarea

instalaţiilor de umectare în perioada secetoasă; - prevenirea poluării apelor cu produse petroliere; - amenajarea depozitelor pentru depozitarea deşeurilor de zgură şi cenuşă; - urmărirea impactului altor surse de poluare asupra liniilor şi staţiilor electrice.

12.2. Consum brut de energie

Consumul brut de energie pe anul 2008 în Regiunea Vest, este prezentat in tabelul

12.2.a:

Tab. 12.2.a Consum brut de energie – 2008

Judeţ Cărbune (Tone) Păcură (Tone) Gaze naturale (mii m3)

Arad 559200 711 35459

Hunedoara 3020455 4906 164546 Timiş 154938 0 107754

12.2.1. Consumul final energetic si consumul de energie pe locuitor

Evoluţia consumului energetic, pentru perioada anilor 2000 – 2008 este prezentată în tabelul 12.2.1.1.

Tab. 12.2.1.1.Consumul energetic în Regiunea Vest -MWh

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Jud. Arad 568281 571144 583452 610704 615561 616721 645066 695766 545279 Jud.

Caras-Severin

554600 510600 428800 513100 544700 544700 - - -

Jud. Hunedoar

a 487390 541328 717206 692628 670795 694682 705361 819908 167150

8

Jud. Timiş 994701 1025177

1059273

1123305

1168763

1184945

1187593

1389802

1438000

Regiunea Vest

2604972

2648249

2788731

2939737

2999819

3041048

2538020

2905476

3654787

Din datele primite de la SC Enel Distribuţie Banat – Unitatea Teritorială Reţea Arad,

reiese că, în anul 2008, consumul de energie pe locuitor, a fost de: - 0,112 MWh/lună/locuitor,


415

- 1,334 MWh/an/locuitor. În judeţul Caraş-Severin, analiza structurii consumului de energie electrică arată

astfel: - consum specific total 1574,5 KW/locuitor - consum casnic specific 340,0 KW/locuitor - consum industrial şi terţiar 304,3 KW/locuitor

Concluzii: - marii consumatori industriali constituie ponderea cea mai importantă; - micii consumatori prezintă o creştere a consumului datorită dezvoltării acestui

sector în ultimii ani; - scăderea consumului industrial faţă de anii anteriori este din cauza micşorării

producţiei, restructurării industriei şi a blocajelor economice apărute; - creşterea consumului de energie electrică în domeniul iluminatului public se

datorează efectuării de reparaţii şi lucrări noi de extindere a acestui sector la oraşe şi sate, mai ales pe arterele principale;

- majoritatea energiei electrice necesare judeţului este preluată din Sistemul Energetic Naţional, sursele de producere a energiei electrice de pe teritoriul judeţului completând necesarul.

Consumul anual de energie pe cap de locuitor, conform broşurii „Stadiu asupra indicatorilor de dezvoltare durabilă” exprimă productivitatea medie a sectorului energetic şi se calculează ca raport între consumul intern brut de energie şi populaţia totală. La nivelul judeţului Hunedoara, acest indicator se prezintă astfel:

Tab. nr. 12.2.1.2. Consumul anual de energie pe cap de locuitor

Consumul anual de energie pe cap de locuitor 2003

2004 2005 2006 2007 2008

5,45 5,15 5,59 5,29 6,28 6,45

Unitate de măsură: Tone

echivalent cărbune pe cap

de locuitor



2004 2005 2006 2007 2008

0,0008 0,0025 0,012 0,015 0,010 0,010

Unitate de măsură: Tone

echivalent păcură pe cap

de locuitor



2004 2005 2006 2007 2008

524,39 476,28 260,80

379,26 295,55

351,35

Unitate de măsură: Tone echivalent gaz metan pe cap

de locuitor


416

În judeţul Timiş, consumul final energetic în anul 2008 este de 2754858,72 GWh, din care 784424,13 GWh energie este folosită pentru uzul casnic, 2754492,57 GWh este energia din gaze naturale şi 366,152 GWh din cărbune.

Consumul total pe cap de locuitor în anul 2008 este de 4084,097MWh/ cap de locuitor, iar consumul de energie pentru uzul casnic este de 1162,9 MWh/ cap de locuitor.

12.3. Productia de energie electrica Energia electrică este unul din elementele de bază în dezvoltarea economică şi

industrială, fiind indispensabilă în aproape toate sectoarele de activitate. Creşterea nivelului vieţii materiale şi spirituale a populaţiei atât urbană cât şi rurală, este strâns legată de producţia de energie electrică.

La nivelul judeţului Arad, energia electrică este produsă de SC CET Arad SA, care asigură o parte importantă din necesarul de energie electrică al judeţului Arad.

SC CET Arad SA este membră a COGEN - Asociaţia Profesională a Producătorilor de Energie Electrică şi Termică în Cogenerare din România, produce şi furnizează energie electrică pe care o tranzacţionează pe piaţă prin OPCOM - Operatorul pieţei de energie electrică din România pe bază de contracte reglementate şi pe piaţa de energie pentru ziua

În judeţul Caraş Severin pe lângă faptul că cea mai mare parte din energie electrică o primeşte din surse de pe suprafaţa altor judeţe are şi surse importante de producere a energiei electrice pe teritoriul său. Sursele importante se află în domeniul centralelor hidroelectrice şi anume:

- Centrala hidroelectrică de la Turnu Ruieni (CHE-Turnu Ruieni) - Centrala hidroelectrică de la Poiana Mărului (CHE-P.Mărului) - Centrala hidroelectrică de la Feneş (CHE-Râul Alb) - Centrala hidroelectrică de la Băile Herculane (CHE-B.Herculane)

Pe lângă CHE –urile de mai sus pe teritoriul judeţului se mai află şi 8 centrale hidroelectrice de mică putere (CHEMP).

Sectorul energetic, la nivelul judeţului Hunedoara, este reprezentat de S.C. Electrocentrale Deva S.A., S.C. Termoelectrica S.A. – S.E. Paroşeni şi S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Haţeg.

Judeţul Timiş nu face parte din categoria judeţelor importante producătoare de energie electrică. În judeţ există totusi surse de producere a energiei electrice atât în domeniul hidrocentralelor cât şi în cel al termocentralelor.În domeniul centralelor hidroelectrice de mică putere (CHEMP), există centrala de la Surduc, centrala de la Topolovăţul Mare şi CET Timişoara Centru si Sud. În judeţul Timiş, energia electrică este asigurată de societatea Enel Distributie Banat. Activitatea desfăşurată de S.C. ENEL Distribuţie Banat S.A. este de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (codul CAEN 4013), achiziţionată de la agenţii economici producători.

În tabelul 12.3.1. este evidenţiată producţia energiei electrice pentru Regiunea Vest, pentru perioada 1999-2008:


417

Tab. 12.3.1. Dinamica producţiei de energie electrică produsă

Producţia de energie electrică Mwh

Anul Jud. Arad Jud. Caras-

Severin Jud.

Hunedoara 1999 309 651 287790 4007085 2000 428 053 276100 4320516 2001 406 000 314060 4748039 2002 294 075 242180 4599480 2003 391 618 229140 4573527 2004 387 991 228280 3924953 2005 405 737 305460 3882538 2006 421 782 331970 4041454 2007 398 327 234190 4929284 2008 280328 236440 4789853

12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului Consumul de energie electrică este o sursă majoră de poluare atmosferică prin

folosirea şi arderea combustibililor necesari producerii ei. Acesta contribuie cu peste 90% din emisiile de bioxid de sulf din UE, cu aproape totalul emisiilor de oxizi de azot, cu aproape jumătate din emisiile de compuşi organici volatili nemetanici şi cu aproximativ 85% din emisiile de pulberi. Măsurile luate pentru reducerea poluării atmosferice din sectorul energetic vor duce la scăderea emisiilor de bioxid de sulf şi oxizi de azot. O contribuţie importantă la creşterea eficientizării producerii de electricitate a avut-o obţinerea acesteia cu ajutorul combustibililor fosili, precum şi procentul tot mai mare al surselor de energie nucleară şi regenerabilă.

Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic şi estetic mediul, însă impactul asupra mediului înconjurător privind distribuţia şi furnizarea energiei electrice este nesemnificativ.

Poluarea estetică se resimte prin deteriorarea peisajului, mai pregnant vizibil în zonele rurale şi în special în zonele turistice şi se datorează în principal depozitelor de combustibili şi a haldelor de deşeuri rezultate în urma procesului de obţinere a energiei electrice.

Din analiza categoriilor de impact negativ ale câmpului electromagnetic creat de elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune, studiile de specialitate au arătat că în România nu se depăşesc limitele normate sau recomandate de standardele internaţionale. Singurele categorii care ar putea afecta populaţia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip coroană şi descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan internaţional, cercetările ştiinţifice desfăşurându-se în continuare.

Poluarea psihică este provocată de teama de a se afla in apropierea de instalaţiile energetice. Poluarea zonelor protejate este limitată deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt evitate. În cazurile excepţionale se apelează la soluţii tehnice ecologice, cum ar fi: montarea pe vârful stâlpilor de cuiburi de barză, montarea pe izolatoarele de 110 kV de


418

dispozitive antipasăre, folosirea de linii cu multiple funcţiuni cu fibră optică, transmisii de înaltă frecvenţă FIF.

În cazul amplasării instalaţilor energetice în zone silvice, se efectuează defrişări în faza de construcţie, care se menţin şi pe perioada exploatării, refăcându-se numai vegetaţia de mică înălţime.

Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS10009/88); echipamentele care produc zgomot, sunt ecranate fiind amplasate în clădiri zidite, staţiile de distribuţie de energie electrică sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit conform PE 101 A/1985. Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.

Sursele majore de poluare a mediului sunt reprezentate de centralele termoelectrice cu funcţionare pe păcură şi gaze naturale, cu funcţionare pe lignit şi gaze naturale şi de centralele termice din aşezările urbane. Principalii poluanţi emişi de sursele de ardere produc poluarea aerului. Aceştia pot fi:

- pulberi (cenuşa zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine, etc);

- oxizi de sulf (SO2 şi SO3 ); - oxizi de azot (NO şi NO2); - oxizi de carbon; - gudroane; - hidrocarburi; - acizi organici, etc.

12.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

În judeţul Arad, se exploatează un ţiţei de tip parafinos cu conţinut ridicat de fracţii

volatile. În prezent zăcămintele de ţiţei sunt asociate cu gazele naturale, în care predomină metan 86,46%, etan 5,93% şi propan 2,97%. Amestecul de hidrocarburi provenite din sonde este dirijat, prin conducte de amestec, către parcurile de separatoare, unde are loc separarea fazei lichide (ţiţei şi apă de zăcământ) de faza gazoasă.

Prin activitatea de extracţie ţiţei şi gaze asociate sunt afectaţi factorii de mediu prin emisii de compuşi organici volatili (la vehicularea hidrocarburilor), NO2, CO, aldehide (emisii de la centralele termice de la parcurile separatoare).

De asemenea se pot înregistra afectări ale solului, prin spargeri accidentale de conducte de amestec sau prin deversări accidentale de apă de zăcământ (salinizare secundară a solurilor).

În judeţul Timiş, poluarea atmosferei de către exploatările de hidrocarburi din cadrul Schelei Timişoara, se produce astfel:

a) hidrocarburi volatile (metan, C2 – C7) din sistemul de colectare, sonde de producţie, parcuri, rezervoare de ţiţei brut, staţii de tratare, staţii de tratare apă reziduală, staţii de compresoare, statii de dezbenzinare, conductele de transport gaze şi gazolină;

b) accidente tehnice cum ar fi: erupţii libere necontrolate şi spargerea conductelor; c) gaze provenite din arderea combustibililor şi carburanţilor. În schela de petrol sunt multe instalatii termice care produc gaze de ardere. Se pot

enumera câteva cum ar fi: bateriile pentru producerea apei calde şi a aburului, motocompresoare, utilaje de transport şi intervenţii, etc. Combustibilul utilizat este gazul de sondă, iar carburantul folosit cu precădere este motorina.

Poluarea apelor de suprafaţă şi de adâncime.


419

Sondele de producţie şi conductele de transport Numărul mare de sonde şi agresivitatea fluidelor transportate (apă sărată, ţitei) reprezintă motivul pentru care evenimentele de acest tip au constituit şi constituie cauza majoră a poluărilor din procesul de exploatare a hidrocarburilor. Majoritatea liniilor de amestec nu sunt protejate prin acoperiri interioare sau exterioare contra coroziunii, iar tratamentele cu inhibitori nu sunt făcute decât în cazuri speciale.

Parcuri de colectare şi staţii de tratare ţiţei şi apă La aceste obiective poluarea apare, în principal, prin infiltraţii şi scurgeri mai ales pe fundul rezervoarelor de decantare – stocare, precum şi din nisipul şi şlamul depozitat în incinta parcului, în bazine decantoare sau în batale.

Staţii de injecţii apă reziduală , conducte şi sonde Apa de zăcământ separată de ţiţei, se injectează în zăcământ ca atare sau după filtrare, fie în scop tehnologic, fie pentru evacuare. Frecvenţa mare a avariilor este cauzată de coroziunea şi presiunile ridicate la care se face injecţia, fenomen care apare datorită conţinutului relativ mare de suspensii şi emulsii conţinute în apa de injecţie.

Alte surse de poluare a apelor în exploatările petroliere Poluarea pânzei de apă freatică sau a apelor de adâncime se produce în cazul apariţiei unor neetanşeităţi la sondele de injectie.

Surse accidentale de poluare a apelor freatice sau apelor de suprafaţă Pot apărea la efectuarea operaţiunilor de acidizare sau stimulare. Deoarece aceste operaţiuni sunt costisitoare, se iau toate măsurile organizatorice necesare pentru evitarea unor accidente.

Poluarea solului Ponderea cea mai ridicată a surselor cu poluare pentru sol o reprezintă sondele şi

conductele, iar poluanţii care afectează calitatea solurilor sunt ţiţeiul şi apele de zăcământ. Cu toate acestea poluarea solului se poate produce şi prin unele deşeuri solide şi demisolide formate din:

- depuneri de nisip şi argile din rezervoare - depuneri de cruste şi produse de coroziune din sonde, linii de transport,

schimbătoare de căldură - emulsii de ţiţei acumulate în staţiile de tratare - cărbune activ, site moleculare uzate de la instalaţiile de tratare a gazelor - nisip şi pământ contaminat cu petrol excavat din zona de spargeri

conducte - detritus şi fluide de foraj.

Toate aceste reziduuri sunt depozitate în batale special amenajate, iar acolo unde nu sunt etanşe este posibilă infiltrarea şi trecerea în pânza freatică a sărurilor solubile

Pentru judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara nu este cazul. 12.6. Energii neconvenţionale Valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie se înscrie în programul

dezvoltării energetice a României pe termen lung. Extinderea utilizării surselor regenerabile de energie constituie una din

componentele majore ale politicii energetice ale UE, având ca scop reducerea dependenţei de importuri şi reducerea emisiilor de gaze care au efect de seră.


420

În strategia comunitară şi planul de acţionare pentru utilizarea surselor regenerabile de energie se are în vedere că până în anul 2010 ponderea acestor resurse, în balanţa resurselor primare, trebuie să ajungă la minim 12% faţă de 8% în prezent. De asemenea ponderea energiei electrice produsă din resurse regenerabile trebuie să ajungă la minim 24% faţă de 14.3% în prezent.

Sursele de energie regenerabile şi neconvenţionale sunt: - energia solară; - energia eoliană, a vântului; - energia geotermală; - energia valurilor şi a mareelor; - energia hidraulică a acumulărilor de apă, care nu fac parte din amenajări

hidroenergetice complexe; - energia obţinută prin fermentarea materiilor reziduale organice, biogaz; - energia conţinută în masa lemnoasă şi alte materii vegetale, biomasă; - energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate până în

prezent.

În judeţul Arad au fost încercări timide de folosire a energiei solare în scopul producerii de energie termică, prin folosirea de panouri solare. În judeţul Arad în oraşul Nădlac se foloseşte apa geotermală ca sursă pentru producerea energiei termice. Societatea Apoterm Nădlac utilizează temperatura apei subterane pentru producerea agentului termic de încălzire. În judeţul Caraş-Severin s-a derulat un proiect, în zona Semenic, cu instalaţii eoliene aparţinând SC ELECTRICA SA – care a fost sistat. S-a derulat un proiect al Universităţii Tehnice Eftimie Murgu din Reşiţa, proiect materializat prin montarea unei turbine eoliene la Caransebeş şi a unui panou solar la Reşiţa. În afara acestor proiecte în 2008 s-au aflat în procedură de reglementare 4 proiecte de centrale eoliene.


421

Tab. 12.6.1. Proiecte - centrale eoliene

Nr. crt. Titular Adresa

amplasament Suprafaţă ocupată

Număr turbine

Puterea totală

instalată

Putere contractată

pentru livrare la firma

transport energie

Stadiul proiectului

În procedură de avizare 1. SC Wind Energy SRL

Muntele Mic-Comuna Turnu Ruieni şi Zăvoi

40.300 mp 23 20,7 MW 20,7 MW

2. SC Energo Proiect SRL Muntele Mic-

Comuna Turnu Ruieni

46 ha 10 10 MW 10 MW În procedură de avizare

3. Primăria Turnu Ruieni Muntele Mic - - - - Aviz SEA nr. 13/01.07.2008

În procedură de avizare 4. SC Topleţ Energy SRL

Extravilan Topleţ culmea Drănic

Meteriz 43.592 mp 18 25,8 MW 25.8MW

În procedură de

avizare 5. SC LC Business SRL Oraviţa, com. Broşteni-zona

Poieni 2,32 ha 10 8 MW 8 MW

În judeţul Hunedoara nu există producţie de energii neconvenţionale. Resursele energetice primare existente şi utilizate pe teritoriul judeţului Timiş sunt apele geotermale, exploatate în cadrul centralelor termice din localităţile Sânnicolau Mare, Lovrin şi Jimbolia. Forajele de apă geotermală au fost executate şi aparţin firmei SC Foradex SA Bucureşti, care livrează beneficiarilor şi consiliilor locale apă termală.

12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2008 şi tendinţele generale în următorii ani

Obiectivul general al ”Strategiei Energetice a României” este acela de a satisface

cererea de energie corespunzătoare unei economii moderne şi al unui nivel de trai civilizat, la preţul cel mai mic, prin respectarea normelor de calitate şi de furnizare în siguranţă şi prin diminuarea impactului asupra mediului până la nivelurile admise în Uniunea Europeană. Luând în considerare aceste premise, apar următoarele obiective majore:

- promovarea tehnologiilor curate, cu consum scăzut de energie şi de materiale şi produse ecologice;

- scăderea presiunii factorilor economici asupra mediului; - casarea unităţilor vechi şi cu performanţe scăzute.

În contextul dezvoltării durabile, din punct de vedere al reducerii efectului de încălzire globală, România s-a angajat să respecte tratatele şi convenţiile internaţionale la care este parte şi să implementeze prevederile acestora prin politici şi măsuri în sectoarele care generează emisii de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la prevenirea schimbărilor climatice. Sectoarele cele mai importante sunt cel al producerii şi consumului de energie şi cel al transporturilor, răspunzătoare, împreună, de circa 85% din emisiile naţionale de CO2, emisii ce provoacă schimbările climatice. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă prevede o serie de măsuri care o dată cu integrarea României în structurile Uniunii Europene vor contribui la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic. Acestea sunt:

- reducerea emisiilor în acest sector;


422

- promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie;

- evaluarea şi luarea în considerare la analiza soluţiilor energetice a costului impactului acestora asupra mediului;

- promovarea şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile; - luarea în considerare a producerii de energie electrică şi căldură prin

incinerarea deşeurilor, cu efecte asupra reducerii poluării. Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic înseamnă în mod esenţial satisfacerea

necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.

Evoluţia producţiei de energie termică pe perioada 1995-2008 este evidenţiată în tabelul 12.7.1.

Tab.12.7.1. Producţia de energie termică

Producţia de energie termică, Gcal An

Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş Regiunea Vest

1995 - 538415 1019268 - 1557683 1996 - 500370 1149970 - 1650340 1997 - 561011 1171995 - 1733006 1998 - 541963 1103411 - 1645374 1999 1190135 440207 1069849 1676727 4376918 2000 985008 424409 981372 1443138 3833927 2001 864338 359786 906765 1324041 3454930 2002 855300 278620 769001 1229512 3132433 2003 697892 247428 815661 1299312 3060293 2004 653572 176645 699269 1184399 2713885 2005 677165 155779 656758 1176974 2666676 2006 632988 130442 575579 1146207 2485216 2007 562490 115287 508276 967665 2153718 2008 535704 112472 441082 1149195 2238453

Evolutia producţiei de energie electrică pe perioada 1995-2008 este evidenţiată în tabelul 12.7.2.

Tab. 12.7.2. Producţia de energie electrică

Producţia de energie electrică

Mwh Anul

Jud. Arad Jud. Caras-Severin

Jud. Hunedoara

1999 309 651 287790 4007085 2000 428 053 276100 4320516 2001 406 000 314060 4748039


423

2002 294 075 242180 4599480 2003 391 618 229140 4573527 2004 387 991 228280 3924953 2005 405 737 305460 3882538 2006 421 782 331970 4041454 2007 398 327 234190 4929284 2008 280328 236440 4789853

Agenţii economici din judeţul Arad depun eforturi pentru eficientizarea energetică,

astfel : - pentru centralele electro - termice din Arad s-au realizat studii de

fezabilitate pentru modernizarea arzătoarelor, a electrofiltrelor pentru introducerea unor echipamente noi ce implică în mod automat reducerea consumului de energie pentru producerea agentului termic şi a energiei electrice;

- S.C.CET Arad S.A. începând cu anul 2005 a trecut la modernizarea reţelei primare şi secundare de termoficare, prin introducerea de module la scara blocului, eliminând pierderile pe reţeaua de termoficare secundară, acţiune ce a continuat şi în anul 2008.

La nivelul judetului Caras-Severin, economisirea energiei se va face prin: - modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport a apei calde; - modernizarea punctelor termice; - modernizarea şi reabilitarea reţelelor termice secundare; - controlul, măsurarea şi livrarea căldurii; - îmbunătăţirea izolaţiei termice.

Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire şi conservare a energiei prin:

-schimbări structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie); -modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente; -îmbunătăţirea managementului energiei.

La nivelul judeţului principala măsură luată este: - continuarea Planurilor de amenajare hidroelectrice începute în bazinul

Bega - Timiş - Caraş şi Nera - Cerna. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului prevede următoarele:


424

Tab. 12.7.3. Axa strategică 2. Infrastructura de Transport şi Energie

Priorităţi Arii de Intervenţie Activităţi

1. Reorganizarea şi dezvoltarea sistemului energetic în condiţii de eficienţă economică şi de protecţie a mediului

2. Racordarea tuturor gospodăriilor din judeţ la energie electrică

3. Retehnologizarea şi modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice

4. Investiţii în echipamente de producere a energiei electrice cu eficienţă energetică ridicată (inclusiv re-abilitări şi re-tehnologizări)

5. Investiţii în sistemul de distribuţie a energiei electrice

Infrastructura energetică

2. Dezvoltarea surselor alternative de energie

1. Evaluarea potenţialului şi valorificarea resurselor energetice eoliene

2. Evaluarea potenţialului şi valorificarea resurselor hidroenergetice

3. Evaluarea potenţialului şi valorificarea resurselor energetice solare

4. Evaluarea potenţialului şi valorificarea biomasei

5. Evaluarea potenţialului şi valorificarea energiei geotermice

În judeţul Hunedoara, reabilitarea blocurilor energetice de la S.C. Electrocentrale

S.A. Deva şi S.C. Termoelectrica S.A. - S.E. Paroşeni vor conduce la diminuarea emisiilor atmosferice de pulberi şi compuşi chimici. Lucrările de retehnologizare vor conduce la scăderea impactului asupra florei şi faunei.

S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. Termoelectrica S.A. - S.E. Paroşeni vor lua măsuri pentru respectarea programelor proprii întocmite în conformitate cu cerinţele directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă proveniţi din instalaţiile mari de ardere.

S.C. Electrocentrale S.A. Deva şi S.C. Termoelectrica S.A. - S.E. Paroşeni vor promova un management durabil al protecţiei mediului prin:

- aplicarea standardelor privind monitorizarea emisiilor; - asigurarea fondurilor necesare, pentru realizarea investiţiilor de mediu

prevăzute în Planurile de Implementare ale Directivelor Europene; - asigurarea stabilităţii şi siguranţei depozitelor de zgură şi cenuşă, precum

şi protecţia mediului în acea zonă în conformitate cu cerinţele europene; - - închiderea depozitelor conform calendarului de închidere; - - monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea încadrării în

cotele distribuite prin Planul Naţional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Directiva 2003/87/CE privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, din cadrul Comunităţii, este transpusă prin HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.


425

Scopul schemei UE privind comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) reprezintă promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către agenţii economici cu activităţi care generează astfel de emisii, în aşa fel incât indeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puţin costisitoare.

Implementarea în Comun (JI – Joint Implementation) – prevăzută de Protocolul de la Kyoto, este un mecanism prin care o ţară inclusă în Anexa I a UNFCCC obţine unităţi de reducere a emisiilor (ERU) prin sprijinirea finanţării unui proiect care generează reduceri de emisii de GHG în altă ţară industrializată de pe Anexa I a UNFCCC (inclusiv ţări cu economie în tranziţie).

Pe lista proiectelor Joint Implementation aprobate pentru Romania se înscriu “Reabilitarea CET Timişoara Sud” si „Reabilitarea CET Timişoara Centru”.

ENERO – Centrul pentru Promovarea Energiei Curate şi Eficiente în România – infiinţat în anul 1999, promovează cercetarea, inovarea şi transferul tehnologic în domeniul producerii şi utilizării eficiente a energiei, al surselor regenerabile şi al tehnologiilor curate de producere a energiei.

Strategia energetică a României 2007-2020 are ca obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu si lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

In anul 2007 s-a elaborat Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice (2007–2010), ce cuprinde măsuri concrete în vederea atingerii ţintelor propuse privind îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Măsurile prevazute a fi realizate în următoarea perioadă se referă la structura corporativă a producătorilor de energie cu capital social de stat. Aceste măsuri prevăd continuarea privatizării complexurilor energetice, eficientizarea şi privatizarea unor grupuri energetice realizarea a noi investiţii in sectorul energetic, centrale pe combustibili solizi, centrale care utilizează surse regenerabile, etc.


426

CAPITOLUL 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

Transportul se referă la deplasarea dintr-un un loc în altul a persoanelor precum şi a

bunurilor, semnalelor sau informaţiilor. Transportul a apărut odată cu existenţa omului. De-a lungul timpului, transportul a evoluat, astfel că după felul mijloacelor folosite se pot distinge mai multe tipuri de transport:

- transportul feroviar (naţional şi internaţional), - transportul rutier (urban, interurban şi internaţional), - transportul aerian (naţional şi internaţional)., - transportul naval (fluvial şi maritim). Transportul terestru (feroviar şi rutier) este cea mai răspândită formă de transport,

unde se folosesc vehicule dotate cu motoare cu ardere interna, alimentate cu combustibil lichid. Pentru transportul persoanelor si a bunurilor materiale pe distanţe foarte lungi, se folosesc transporturile aerian şi naval, cel aerian având avantajul deplasării mult mai rapide.

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Transporturile rutiere, feroviare şi aeriene au un impact semnificativ asupra mediului. Emisiile de gaze de la autovehicule au o mare contribuţie la poluarea mediului înconjurător. Astfel, în atmosferă se elimină bioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi plumb. Aceşti poluanţi contribuie la producerea ozonului troposferic în atmosferă joasă, fiind precursori ai acestuia. Aceste poluări pot avea efecte negative asupra stării sănătăţii umane, dar şi asupra mediului înconjurător. Oraşele mari sau aglomerările urbane dense sunt cele mai afectate de transporturi, din cauza eliberarii de noxe. Eliminarea acestora se face la nivelul solului şi astfel creşte concentraţia gazelor în aerul respirabil, mai ales în localităţi. Diferenţele de concentraţii depind de intensitatea traficului, posibilităţile de ventilaţie a străzii, condiţiile meteorologice.

Gazele de eşapament ale maşinilor duc la formarea smogului, în special în spaţiile în care există un număr mare de automobile, când dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberând ozonul, aldehide şi cetone. Smogul reduce vizibilitatea naturală iritând ochii şi căile respiratorii. Oxizii de azot generează boli ale plămânilor şi ale căilor respiratorii. Compuşii organici volatili rezultaţi din benzină, eterii de petrol, benzenul (hidrocarburile aromatice) şi acetona, fenolii, esterii, cloroformul afectează ochii şi pielea. Dioxidul de carbon intâlnit în atmosferă în proporţie de 0,03% nu este periculos, dar peste această valoare se produc tulburări respiratorii şi de circulaţie. Plumbul din carburanţi se depune pe sol, dar se şi înglobeaza în particulele de praf din aerul înconjurător. Inhalat prin respiraţie este dăunător sănătăţii umane prin atacarea sistemului respirator.

Prin aceeaşi poluanţi, transporturile afectează şi mediul înconjurător. Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide care au efecte negative asupra vegetaţiei. Poluarea solului cu produse petroliere poate conduce la infestarea pânzei freatice.

Transporturile afectează calitatea vieţii umane, dar şi calitatea mediului prin zgomotul şi vibraţiile care se produc la circulaţia autovehiculelor, a garniturilor de tren, la zborul aeronavelor, în special în momentul aterizării sau decolării acestora.


427

În tabelul 13.1.1. sunt prezentate principalele emisii de poluanţi în atmosferă produse de circulaţia autovehiculelor.

Tab. 13.1.1. Situaţia emisiilor din traficul rutier

Emisii conform CORINVENT Nr. crt.

Poluantul U.M. Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

1. SO2 tone/an 1 182,2439 80,009 1163,94 2. NOx tone/an 3911 1645,51 267,323 330,67 3. NMVOC tone/an 1879 352,9054 100,893 4716,55 4. CH4 tone/an 70 8,180521 2,105 70,675 5. CO tone/an 9067 1332,517 655,625 34992,53 6. CO2 tone/an 506404 107,5916 27737 523806,67 7. N2O tone/an 23 23,30213 1,211 21,875 8. Cadmiu Kg/an 0,86922 0,087 1,645 9 Crom Kg/an 4,346098 0,436 8,211

10 Cupru Kg/an 137,7017 14,814 279,208 11 Nichel Kg/an 6,084537 0,609 12,063 12 Plumb Kg/an 6003,273 19,248 355,976 13 Seleneiu Kg/an 0,866595 0,087 1,645 14 Zinc Kg/an 86,92195 8,699 164,56 15 Pulberi Kg/an 504 182,2439 33712 448,71

13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

În judeţul Arad, cel mai mare transportator public care deserveşte municipiul şi judeţul Arad, este Compania de Transport Public SA Arad, acesta asigură atât transport urban, cât şi suburban prin intermediul autobuzelor şi tramvaielor. Reţeaua de transport internă şi cea de drumuri judeţene şi comunale în lungime de 2.240 km, este în general slab dezvoltată şi de slabă calitate, din totalul lungimii de căi rutiere doar 529 km de drum sunt modernizaţi. În ultimii ani, lungimea traseelor mijloacelor de transport în comun, nu au suferit modificări, ele rămânând la vechile dimensiuni.

În tabelul 13.1 este redată situaţia transportului de călători în judeţul Arad, efectuat de Compania de Transport Public cu autobuzele şi tramvaiul.

Tab.13.1.Situaţia transportului de călători în comun

Judeţul Arad 2005 2006 2007 2008 Lungime trasee tramvai ( km) 94 100 100 100 Număr tramvaie (buc.) 190 193 182 170

În municipiu 16 17 17 17 Număr trasee tramvai Suburban 5 5 5 5 Lungime trasee autobuz ( km) 1000 1000 1000 1000

În municipiu 6 8 8 8 Număr trasee autobuz Suburban 10 10 10 10


428

În judeţ 77 66 80 82 Număr autobuze (buc.) 147 170 162 167 Total călători transportaţi mii ( persoane ) 51000 47900 46000 40100

Se observă o scădere a numărului de persoane transportate în perioada 2005 -

2008, fapt ce poate fi pus pe seama unor motive ca: - numărul tot mai mare al persoanelor posesoare de autoturisme proprii, - înfiinţarea unor activităţi industriale în oraşele din judeţ a dus la scăderea numărului persoanelor angajate în municipiu Arad, persoane care făceau naveta în trecut, - diminuarea numărului populaţiei active.

În judeţul Arad nu există autostrăzi, reţeaua extinsă de căi ferate necesită reabilitări, la fel ca şi aeroportul. Construirea autostrăzii Timişoara-Arad de 40 km, ce va lega România de Europa Occidentală, va începe în anul 2009 şi se va finaliza peste doi ani de la deschiderea şantierului. Autostrada va porni de la centurile celor două oraşe.

În municipiul Arad se află un mare nod de cale ferată, de unde pornesc linii ferate către 7 direcţii, lungimea reţelei de căi ferate este de 469 km, din care lungimea căilor ferate electrificate este de 166 km.

În judeţul Caraş-Severin, o importanţă mare o au şoselele de-a lungul văilor Timiş – Cerma, plecând din Orşova, deoarece asigură legătura cu vestul şi sudul ţării, dar face legătura şi cu republica Serbia. Pe această cale rutieră circulă nu numai mijloace auto pentru transport marfă şi călători, dar şi turişti în tranzit spre capitală sau litoralul Mării Negre. Lungimea căilor rutiere este de 1.941 km. Din aceştia, 530 km reprezintă drumurile naţionale, modernizate în proporţie de 75%. Peste 1.400 km sunt drumuri judeţene şi comunale (12,5% modernizate). Reţeaua rutieră este modernizată în proporţie de 29,7%.

Căile ferate au o lungime de 370 km şi reprezintă puncte terminus sau segmente din traseele magistrale ale reţelei feroviare care leagă Banatul cu provinciile nordice şi central-sudice ale ţării, având un rol vital în asigurarea centrelor industriale, în special Reşiţa cu materie primă şi forţa de muncă. La Reşiţa se află un nod feroviar important, traversat de magistrala Bucureşti – Orşova – Timişoara – Jimbolia. În partea de vest a judeţului, nodul feroviar Oraviţa asigură legătura cu Republica Serbia. Pe sectoarele feroviare Oraviţa – Berzovia şi Reşiţa - Berzovia, se face legătura între partea central-vestică a judeţului şi municipiului Timişoara.

În judeţul Timiş, drumurile publice au o lungime de 2901 km, ceea ce-l situează pe locul 1 în ţară. Sunt două drumuri europene importante care traversează judeţul (E-70 şi E-671) . Drumurile naţionale au o lungime de 533,311 km, din care 416,700 km sunt executate din beton asfaltic, iar sectoarele cu 4 benzi sunt executate pe o lungime de 42 km. Drumurile europene au o lungime de 221,847 km. Drumurile comunale se întind pe 1.222 km, din care 228 km sunt drumuri modernizate.

Cea mai densă reţea de cale ferată din ţară se află în judeţul Timiş, iar municipiul Timişoara este cel mai important nod de căi ferate din partea de vest a ţării. Lungimea reţelei feroviare este de 799 km. Linia electrificată are 117 km iar linia normală are 779 km. Teritoriul judeţului este traversat de două trasee de cale ferată internaţională, magistrala de sud, cu ruta Bucureşti – Craiova – Timişoara – Jimbolia şi legături spre Belgrad si Kikinda (Serbia) şi, magistrala de vest, care pleacă din Timişoara spre Baia-Mare.


429

Aeroportul Internaţional Timişoara asigură transportul pentru pasageri şi marfă,

având curse regulate spre Bucureşti, Frankfurt, Dusseldorf, Viena, Verona, Trevizo, Londra, New York, Amsterdam, Chicago.

Pistele de aterizare şi decolare au fost modernizate şi permit accesul navelor

utilizate de marile companii aeriene internaţionale. Ca importanţă şi mărime este al doilea din ţară. Are posibilitatea ca în viitor sa devină, aeroport de rezervă pentru Budapesta şi Belgrad.

Transportul în comun în Timişoara se face cu ajutorul tramvaielor, autobuselor şi trolebuselor. Lungimea liniilor de tramvai este de 90 km. În anul 2006, s-au finalizat lucrările de modernizare a infrastructurii linielor de tramvai şi a staţiillor din Timişoara, cu fonduri obţinute de la Banca Europeană pentru Investiţii, Guvernul României şi Consiliul Local Timişoara. Sunt 84 de tramvaie provenite din Germania care asigură transportul pasagerilor. Transpoortul este asigurat şi de cele 55 de autobuze noi de producţie Mercedes, dotate cu aer condiţionat. S-au achiziţionat 50 de troleibuze noi cu scopul de a înlocui întregul parc circulant pentru creşterea nivelului de confort oferit călătorilor, precum şi un număr de 4 microbuze dotate cu catalizator euro 4 pentru transportul persoanelor cu dizabilitati. Timişoara are un total de 87 tramvaie, 88 autobuze, 53 troleibuze.


430

Unele măsuri pentru reducerea poluarii aerului din cauza transportului sunt:

- lucrări de intreţinere şi reparaţii prin inlocuirea stratului de uzură şi aşternerea de covoare asfaltice;

- semaforizarea intersecţiilor şi crearea de sensuri unice pentru fluidizarea traficului; - construirea şoselelor de centură, pentru a evita circulaţia prin oraşe, mai ales a

autovehiculelor grele; - construirea de pasaje denivelate la intersecţiile dintre liniile de cale ferată şi drumurile naţionale;

- construirea de rute industriale în afara afara zonelor rezidenţiale; - scoaterea din circulaţie a acelor autovehicule, în special cele de tonaj mare, care nu au motoarele dotate cu sisteme de reţinere a poluanţilor;

- utilizarea de mijloace nepoluante (chimic si sonor) pentru transportul în comun; - refacerea şi extinderea spaţiilor verzi;

- colectare-epurare ape pluviale poluate de pe carosabil; - vehiculele de transport în comun să respecte graficele de revizie şi să respecte

normele de emisie; - conştientizarea populaţiei pentru reducerea transportului individual şi încurajarea

transportului în comun. Pentru a se reduce impactul zgomotului provenit din transporturi asupra populaţiei,

se pot utiliza: - absorbanţi de vibraţii (din materiale reciclabile) la baza liniei ferate; - ziduri laterale (panouri fonice, ziduri absorbante, coline absorbante); - clădiri cu autoprotejare (ferestre fonoizolante, care nu sunt o soluţie foarte bună); - vehicule cu zgomot redus.

13.3. Situaţia parcului auto Evoluţia parcului de maşini din judeţul Arad este evidenţiată în tabelul 13.3.1 Tab. 13.3.1: Evoluţia parcului de maşini din judeţul Arad

Anul Total autovehicule Autoturisme Autobuze,

microbuze

Motociclete, motorete, mopede, scutere

Automobile mixte, autospeciale,

autospecializate, autoutilitare

1999 78176 66017 462 659 10362 2000 78335 66032 525 697 10285


431

2001 82472 69453 508 778 10653 2002 83636 70232 487 839 10771 2003 83279 69786 472 896 10670 2004 83293 69522 489 959 10745 2005 84986 70797 526 1034 10967 2006 90124 75149 576 1169 11520 2007 118009 97990 638 2771 16610 2008 136455 113957 738 3505 18255

Creşterea numărului total de autovehicule în anul 2008 faţă de anul 2007 este de 15,6% . La toate categoriile se înregistrează aceste creşteri : cu 16,3% la autoturisme, 15,5% la autobuze, 26,5% la motociclete şi scutere şi cu 9,9% la automobile mixte şi autospeciale.

Evoluţia parcului auto din judeţul Caraş-Severin este evidenţiată în tabelul 13.3.2: Tab 13.3.2: Evoluţia parcului auto din judeţul Caraş-Severin

Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total Autovehicule

Caraş-Severin

76148 80287 79969 84066 87813 88362 75992 70974 65000 65992

În ultimii ani, numărul autovehiculelor din judeţul Caraş-Severin a crescut semnificativ - în special cele de capacitate mică.

Situaţia parcului auto la nivelul judeţului Hunedoara în perioada 2005 - 2008 este

dat în tabelul 13.3.3: Tab. 13.3.3 Situaţia parcului auto la nivelul judeţului Hunedoara

Anul 2005 2006 2007 2008 Număr total autovehicule 77 482 81 633 95 308 105 066

În ultimii ani la nivelul judeţului Timiş parcul de autovehicule s-a îmbogăţit cantitativ

şi calitativ. La sfărşitul anului 2008 existau înscrise în circulaţia judeţului Timiş, un număr de 170119 autovehicule faţă de 162947, în anul 2002. Numărul de autoturisme proprietate personală a crescut de la 99707 în anul 2002, la 144786 la sfârşitul anului 2008 (70,6%). În tabelul nr. 13.3.4 este dată evoluţia numărului de autoturisme proprietate personală pe cap de locuitor.


432

Tab. nr. 13.3.4 Autoturisme proprietate personală pe cap de locuitor.

Anul Autoturisme proprietate personala

Populaţia Autoturisme/locuitor

2002 99707 661989 0,15061731 2003 105129 659512 0,15940423 2004 110150 662209 0,16633721 2005 113091 659333 0,17152334 2006 112502 659299 0,18435186 2007 124950 666866 0,18736897 2008 144786 674533 0,21464628

Din tabel se poate observa că numărul de autoturisme proprietate personală pe cap

de locuitor a crescut odată cu creşterea numărului de locuitori din judeţ. Prin dotarea autobuzelor achiziţionate cu sistem Euro 3 se realizează următoarele:

- se filtrează gazele de eşapament; - se reţin particulele în suspensie solidă parţial şi emisia de NOx

- se reduc parţial cantităţile de CO şi CO2 emise de motor şi datorită conţinutului de sulf redus, la combustia motorinei Euro 3, scade emisia de SO2 .


433

CAPITOLUL 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN REGIUNEA VEST 14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsura economică a răspunsului dat

de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă. Cheltuielile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea

activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului şi care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia. Activităţile caracteristice protecţiei mediului sunt grupate astfel: A) Prevenirea şi reducerea poluării:

- protecţia calităţii aerului; - protecţia calităţii apelor; - gospodărirea deşeurilor; - protecţia calităţii solului şi a apelor subterane; - reducerea zgomotelor şi a vibraţiilor.

B) Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii: - protecţia speciilor; - arii protejate; - remediere şi reconstrucţie ecologică; - refacerea mediului acvatic; - prevenirea fenomenelor naturale periculoase.

C) Alte activităţi: - cercetare – dezvoltare; - administrare generală a mediului; - protecţia împotriva radiaţiilor; - educaţie, instruire, informare.

Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din: A) investiţii, din care:

- pentru facilităţi adăugate “end-of-pipe” (staţii de epurare, filtre, coşuri de dispersie, etc);

- pentru facilităţi integrate în procesele de producţie (instalaţii cu “tehnologii curate”). B) cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu din care:

- cheltuieli curente interne (pentru activităţi proprii); - cheltuieli curente externe (pentru activităţi cumpărate de la terţi).


434

Tab. 14.1.1. Situaţia investiţiilor de mediu realizate de Consiliile Judeţene şi Locale în Regiunea Vest, anul 2008 - mii RON -

Nr. Crt Consilii Judeţene/Locale

Plan de investiţii de mediu pentru anul 2008

Realizat în anul 2008

1. Consiliul Judeţean AR 8.722,099 1.001,395 2. Consiliul Judeţean CS* 1.752,000 2.513,320 3. Consiliile Locale CS 28.621,896 14.280,480 4. Consiliile Locale HD 53.398,000 12.219,340 5. Consiliul Judeţean HD 2.476,000 0,410 6. Consilii Locale TM 86.722,00 121.923,00 TOTAL 181.691,995 151.937,945 *Obs. Investiţiile pentru protecţia mediului planificate de Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Consiliile Locale nu au cuprins iniţial şi planul investiţional din fondurile europene. 14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu Tab. 14.2.1. Situaţia investiţiilor de mediu realizate de agenţii economici în Regiunea Vest, anul 2008 - mii RON -

Nr. Crt Agent economic

Plan de investiţii de mediu pentru anul 2008

Realizat în anul 2008

1. SC CET ARAD SA plan acţiune 17.372,88 17.372,88

2. SC CAI CURTICI SA plan acţiune 1.674,00 1.674,00

3. SC Astra Vagoane Arad SA 744,58 744,58 4. SC PETROM SA

Depozit Arad COV, canalizare 4.070,00 4.070,00

5. SC APEMIN Băile Lipova SRL Staţie epurare 150,00 0,00

6. SC ECO Sistem Grup SRL Reabilitare staţie epurare 1.440,00 0,00

7. Agenţi economici din jud. Caraş-Severin 72.621,888 77.418,970 8. S.C. TERMOELECTRICA S.A. – SE 2.620,848 3.727,335


435

Paroşeni 9. S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A.

Sucursala Deva 987,000

406,000

10. S.C. MARMOSIM S.A. Simeria 9,000 7,700 11. S.C. CHIMICA S.A. Orăştie 435,130

185,726

12. S.C.UPSROM S.A. Petroşani 10,000 0,000 13. S.C. HIDROELECTRICA S.A. Sucursala

Hidrocentrale Haţeg 11.329,400

14.303,392

14. SC ELECTROCENTRALE SA Deva 8.033,000

721,000

15. MITTAL STEEL HUNEDOARA SA-Oţelării, Laminoare, TC 2.680,200 3.171,688

16. SC MACON SA Deva 1.126,600 324,600 17. SC DRUMURI ŞI PODURI SA Deva 324,007 0,000 18. SC AGRO COMPANY SRL Deva 1.175,000 253,600 19. SC AGRO COMPANY NOJAG SRL 802,800 219,600 20. SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ

Deva 150,000 118,750 21. SC ICSH SA Hunedoara 199,000 207,000 22. Compania Naţională A Huilei Petroşani 2.953,000 2.005,464 23. SC AVIS 3000 SA Mintia 550,000 400,000 24. SC CHICK SRL Mintia 400,000 100,000 25. SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA

Punct De Lucru Geoagiu 36,900 39,933 26. SC CONVERSMIN SA Bucureşti 8.015,264 12.251,957 27. SC TALC-DOLOMITA SA 199,500 289,500 28. SC BEGA MINERALE INDUSTRIALE SA

Aghires –Pl Gurasada 20,000 29,016 29. SC AZUR SA Timişoara 756,00 1.390,00 30. RA AQUATIM Timişoara 85.618,00 15.277,00 31. SC COLTERM SA Timişoara 19.086,00 12.244,00

32. SC SMITHFIELD FERME SRL Ferma Ciacova

44,00 44,00

33. SC SMITHFIELD FERME SRL Ferma Peciu Nou

25,00 25,00

34. SC SMITHFIELD FERME SRL Ferma Peciu Nou

25,00 25,00

35. SC LUGOMET SA Lugoj 2.587,00 2.587,00 36. SC AEM SA Timişoara 775,00 586,00 37. SC AGROSAS SRL Gătaia 9.000,00 9.000,00


436

38. SC SOLECTRON RO SRL Timişoara 651,00 852,00

39. SC TERRITORY CO SRL Timişoara 49,00 49,00

40. SC DETERGENTI SA Timişoara 2.067,00 762,00

41. Petrom Sa Grup Zacaminte Arad 3.700,00 3.700,00

TOTAL 264.512,997 186.583,691

14.3. Fondul pentru Mediu Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico-financiar destinat

susţinerii şi realizării proiectelor de protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

Veniturile Fondului pentru mediu sunt venituri publice şi constau din taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat. Aceşti bani se întorc, prin proiectele finanţate, la operatorii economici care au programe de conformare şi care sunt ajutaţi, pe această cale, să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin negocierea Capitolului 22 – Mediu, cu UE. Pot fi finanţate din Fondul pentru mediu proiectele propuse de către operatori economici, organizaţii neguvernamentale, autorităţi publice locale şi unităţi de învăţământ. Unitatea care răspunde de gestionarea Fondului pentru Mediu este Administraţia Fondului pentru Mediu, care direcţionează sumele încasate către proiectele ce au fost selectate pentru finanţare.

Manualul de operare prezintă categoriile de proiecte de protecţia mediului care sunt finanţate de Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu, în conformitate cu O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu sunt următoarele:

a) prevenirea poluării; b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; c) reducerea nivelurilor de zgomot; d) utilizarea de tehnologii curate; e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi

locale; g) gospodărirea integrată a zonei costiere; h) conservarea biodiversităţii; i) administrarea ariilor naturale protejate; j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului; k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în

condiţiile legii; o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;


437

p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului. Tab. 14.3.1. Proiecte de mediu finanţate de Administraţia Fondului de Mediu în Regiunea Vest, anul 2008

Beneficiar Localitate Denumire proiect Durata de implementare

Valoarea finanţării

Grupul Şcolar Industrial Sebiş

Sebiş „Creşterea conştientizării populaţiei de pe Valea Deznei privind protecţia mediului”

12 luni 58.333,0

S.C. ELBA S.A.

Timişoara Reducerea emisiilor de compusi organici volatili (COV)

10 luni

252.681,0

Consiliul Local al Oraşului Petrila

Petrila Centru de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice Petrila

8 luni 36.094,56

S.C. ADARCO INVEST S.R.L.

Petroşani, Hunedoara

Cabină de sablare- filtrare

6 luni 117.227,6

Proiecte în curs de finanţare, anul 2008 Consiliul Local al Municipiului Deva

Deva Zid de sprijin pe strada Aurel Vlaicu, Deva.

12 luni -

S.C. PRO AIR CLEAN S.R.L.

Timişoara

Instalaţie de incinerare a deşeurilor industriale periculoase

24 luni -

S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A.

Timişoara Staţie de sortare deşeuri municipale reciclabile Timişoara

12 luni -

Consiliul Local al Oraşului Ineu - Primăria Oraşului Ineu, jud. Arad

Ineu, Arad

Modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate - oraş INEU - jud.ARAD

17 luni -

Consiliul Local al Municipiului Lugoj

Lugoj Modernizarea staţiei de epurare Lugoj (Jabăr), jud. Timiş

24 luni -

Clubul Sporturilor Montane Hunedoara

Hunedoara Conservarea şi managementul habitatelor din rezervaţia „Calcarele din Dealu Măgura”

8 luni -

Asociaţia Intercomunală

Haţeg Întocmirea Planului de Management al

24 luni -


438

Ţara Haţegului Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului

Consiliul Local al Comunei Dudeştii Noi, Timiş

Dudeştii Noi Timiş

,,Ameliorarea prin curăţare şi împădurire a terenurilor degradate de pe teritoriul comunei Dudeştii Noi, jud. Timiş

60 luni -

Tab. 14.3.2. Proiecte de mediu aprobate spre finanţare de Comitetul de Avizare (AFM), pentru Regiunea Vest, anul 2008

Nr. crt.

Denumire solicitant

Localitatea Denumire proiect

1. Consiliul Local Oraviţa

Oraviţa Staţie de epurare a apelor uzate în localitatea Oraviţa, judeţul Caraş-Severin

2. Consiliul Local al comunei Cenei

Com. Cenei, jud. Timiş

Ameliorarea prin împădurire a terenurilor

3. Consiliul Local Gătaia

Gătaia - Timiş

Reabilitare reţea canal şi staţie de epurare

Programul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi

în localităţi

Programul Naţional de Îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi a fost instituit prin OUG nr. 59/2007 aprobată prin Legea nr. 343/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi

Tab. 14.3.3. Proiecte în curs de finanţare în cadrul ”Programului Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi”, Regiunea Vest

Beneficiar Localitate Denumire proiect Durata de implementare

Valoarea finanţării

Consiliul Local al Municipiului Orăştie, jud. Hunedoara

Orăştie Hunedoara

Amenajarea parcului Tineretului- Orăştie

24 luni 400.000,0

Consiliului Local al comunei Zerind, jud. Arad

Zerind Arad

Scuar, zonă de recreere pentru toate vârstele, satul Iermata Neagră, comuna Zerind

12 luni 120.427,0

Consiliul Local Sântana Amenajare spaţii verzi 12 luni 400.000,0


439

Sântana, jud. Arad

Arad

în oraşul Sântana

Consiliul Local al comunei Bocsig, jud. Arad

Bocsig Arad

Modernizarea parcului Bocsig

12 luni 206.491,0

Consiliul Local al oraşului Geoagiu, jud. Hunedoara

Geoagiu Hunedoara

Amenajarea parcului din staţiunea Geoagiu-Băi

12 luni 400.000,0

Consiliul Local al comunei Baru, jud. Hunedoara

Baru, Hunedoara

Recuperarea şi regenerarea urbană a spaţiilor verzi din interiorul comunei Baru; crearea de noi spaţii verzi

12 luni 500.000,0

Consiliul Local al comunei Moneasa, jud. Arad

Moneasa, Arad

Reabilitarea parcului public din staţiunea Moneasa

12 luni 250.000,0

Consiliul Local al oraşului Ineu, jud. Arad

Ineu, Arad

Amenajare şi extindere de spaţii verzi în oraşul Ineu

12 luni 500.000,0

Consiliul Local al oraşului Aninoasa, jud. Hunedoara

Aninoasa, Hunedoara

Amenajare spaţii verzi în oraşul Aninoasa

7 luni 502.267,0

Consiliul Local al oraşului Uricani, jud. Hunedoara

Uricani, Hunedoara

Amenajarea unui parc de odihnă şi recreere pentru toate vârstele, oraşul Uricani

5 luni 500.000,0

Consiliul Local al Municipiului Deva, jud. Hunedoara

Deva, Hunedoara

Parcul Bejan, Deva

18 luni 1.500.000,0


440

14.4. Fondurile Uniunii Europene 14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare

De la 1 ianuarie 2007 România este membră a Uniunii Europene, totuşi fondurile de pre-aderare (alocate României înainte de a fi stat membru) nu se termină odată cu intrarea României în UE. Se derulează Programe ca PHARE, ISPA, SAPARD, finanţări repartizate înainte de 2007 şi a căror finalizare se întinde pe o perioadă de mai mulţi ani.

Programul PHARE

Programul Phare este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală şi de Est în evoluţia către o societate democrată şi o economie de piaţă.

Programul PHARE este un instrument de pre-aderare, un sprijin instituţional ce se concretizează pe patru domenii cheie :

- investiţii mari ; - investiţii în implementarea aquis-ului comunitar; - dezvoltare regională ; - sprijinirea inteprinderilor mici şi mijlocii. În România, Programul PHARE este activ din 1998, având trei componente active în

direcţia protecţiei mediului – PHARE „Naţional”, PHARE „Cooperare trans-frontalieră” şi PHARE „Coeziune economică şi socială”. Obiectivele naţionale pentru fiecare an de funcţionare progresează de la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar la aspecte practice de implementare. PHARE CBC (cooperarea transfrontalieră) reprezintă un instrument ce contribuie la dezvoltarea cooperării între state pentru ridicarea nivelului de dezvoltare în regiunile respective şi pentru stingerea de conflicte generate de anumite situaţii care pot să apară în context transfrontalier (ex. cazuri de poluare accidentală). Tip de proiecte ce pot fi finanţate:

- Acţiuni de protecţie a mediului - Fluidizarea liberei circulaţii a persoanelor, serviciilor şi bunurilor în punctele de

trecere a frontierei - Dezvoltarea regională socio - economică

Proiectul de înfrăţire PHARE „Implementarea aquis-ului comunitar de mediu în Regiunea Vest ” - Twinning Project RO 2006/IB/EN/03.

Parteneriatul proiectului de înfrăţire instituţională s-a incheiat pe o perioada de 18 luni. Acesta a fost semnat în data de 16 Mai 2008 şi se va finaliza în 16 octombrie 2009. Partenerii sunt Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului din Timişoara – România, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Biroul de Cercetări Biologice şi Miniere


441

(BRGM) – Franţa şi Junior partener IHOBE – Institutuţia Publică de Gestionare a Mediului a Guvernului Basc.

Stadiul de implementare a proiectului de înfraţire la sfârşitul anului 2008: - Lansarea proiectului în data de 4 iunie 2008 la care au participat 41 de

persoane; - Prima întalnire a Comitetului de Coordonare în 16 septembrie 2008, la sediul

MMDD, Bucureşti; - Raportul semenstrial Nr. 1 este finalizat; - A doua întâlnire a Comitetului de Coordonare în 11 Decembrie 2008, la sediul

ARPM Timişoara; - Raportul semenstrial Nr. 2 este finalizat. - In cadrul proiectului au fost realizate 4 seminarii pe punctul focal, 10 grupuri de

lucru, 3 studii de caz, 6 seminarii pe activităţile curente, 6 vizite de lucru si 8 activităţi de evaluare şi cunoaştere a necesităţilor, acestea sunt prezentate mai jos:

- Evaluarea situaţiei privind capacităţile instituţionale , 9 persoane; - Workshop incluzând 2 studii de caz pe componenta planuri şi programe, 25 de

persoane de la ARPM Timişoara, APM CS, APM HD, APM TM, D.A. Banat, D.A.Mureş;

- Workshop în domeniul IPPC; discuţii concrete pe studii de caz, 9 persoane din cadrul ARPM, APM TM şi DAB;

- Grup de lucru pe componenta biodiversitate, la sediul ARPM Timisoara, 12 persoane de la ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest;

- Seminar „Introducere şi Evaluarea Situaţiei privind Poluarea Solului/Subsolului şi Reconstrucţia Ecologică în Regiunea Vest” , la care au participat 29 de persoane de la MMDD, ANPM, ARPM Timisoara, APM -urile şi GNM din Regiunea Vest, D.A. Banat, D.A. Jiu;

- Grup de lucru în domeniul inventarelor pentru siturile potenţial poluate, 15 persoane de la ANPM, ARPM Timişoara, APM -urile şi GNM din Regiunea Vest;

- Vizita pe teren pentru un amplasament EIA/SEA din judeţul Hunedoara; Grup de lucru în domeniul Legislaţiei Orizontale, au participat 10 persoane de la MMDD, ANPM, ARPM Timişoara, APM TM, APM CS, GNM TM, DAB;

- Sesiune de instruire de două zile pe tema poluării miniere, 33 de persoane de la ANPM, ARPM Timişoara, APM TM, APM CS, APM AR, GNM HD, D.A. Banat, D.A. Mures;

- Studiu de caz: a fost ales ca si studiu de caz mina de la Moldova Noua –MOLDOMIN, a fost facută o vizita de studiu şi de cunoaştere a situaţiei, 9 persoane de la ARPM Timişoara, APM CS;

- Grup de lucru în domeniul comunicarii , ARPM Timişoara, APM TM, APM CS, APM AR.

- Seminar: “Politici europene cu privire la solurile şi siturile poluate” 16 persoane de la: MMDD, ANPM, ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, Garda de Mediu;

- Workshop în domeniul deşeurilor, 20 persoane de la - MMDD, ANPM, ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, Garda de Mediu;

- 16 Septembrie 2008 - Steering committee, 10 persoane de la MMDD, ARPM Timişoara, echipa de proiect;


442

- Seminar privind metodologia de investigare şi remediere a siturilor şi solurilor poluate, 21 persoane de la: ANPM, ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, Garda de Mediu.

- Grup de lucru pe tema siturilor poluate cu deseuri petroliere, 21 persoane de la: ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, Garda de Mediu, reprezentant al PETROM.

- Seminar: „Strategia pentru educatie ecologica in Regiunea de Vest”, 41 persoane de la: ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, ONG -uri, Inspectoratul scolar TIMIS, Ambasadorul Frantei in Romania, reprezentanti ai primariei din Mulhouse si ai Consiliului Regional din Alsacia.

- Grup de lucru intre responsabilii pe comunicare din agentiile de mediu cu reprezentatii mass-media in vederea identificarii nevoiei de transmitere a informatie privind protectia mediului, 13 persoane de la: ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, Garda de Mediu, reprezentaţii mass-mediei (radio, televiziune, presa scrisa)

- Seminar : Conducerea unei intalniri publice - modalităţi de organizare şi gestionarea a unei întâlniri publice, cu accent pe dezbaterea publică, 14 persoane de la: ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, Garda de Mediu.

- Grup de lucru cu reprezentanţii ARPM Timişoara pentru a discuta despre redactarea unui ghid pe tema reabilitărilor miniere având ca studiu de caz mina de la Moldova Nouă şi vizita de lucru în teren la mina de la Moldova Nouă la care au participat 15 persoane;

- Seminar în domeniul deşeurilor, au fost prezentate stadiul implementării proiectelor mici de gestionare a deşeurilor de către ARPM Timişoara, prezentarea celor trei planuri judeţene existente de gestionare a deşeurilor şi a celui în curs de elaborare la Hunedoara ; contribuţia proiectelor mici de gestionare a deşeurilor la implementarea PRGD, discuţii asupra concertării între proiectele în curs de implementare şi planurile judeţene de gestionare a deşeurilor. Au participat 37 persoane de la ARPM Timişoara, APM -urile din Regiunea Vest, OI-POS Mediu Timisoara si alte instituţii.

- Seminar: Crearea Comitetului Consultativ pentru concertare în cadrul PRAM si implementarea fondurilor comunitare. Au participat 45 persoane de la ARPM Timişoara, APM -uri, GNM din Regiunea Vest, OI-POS Mediu Timişoara şi alte instituţii.

- Seminar pe tema problemelor din agricultură datorate pesticidelor, au participat 16 persoane de la ARPM Timişoara, APM -uri din Regiunea Vest,

- Seminar: Substanţele transportate prin aer, la care au participat 21 persoane de la ARPM Timişoara, APM-uri din Regiunea Vest;

- Grup de lucru: validarea/difuzarea datelor luând în considerare criteriile europene (colectarea minimă de date, perioadă minimă de eşantionare, etc.) la care au participat 12 persoane de la ARPM Timişoara, APM-uri din Regiunea Vest;

- Grup de lucru pentru conţinutul capitolului de biodiversitate din dosarele cu studii de impact în situri Natura 2000, la care au participat 16 persoane de la ARPM Timişoara, APM-uri,GNM din Regiunea Vest şi operatorii siturilor pilot din proiectul de twinning anterior;


443

Tab. 14.4.1.1. Proiecte de mediu finanţate prin programul PHARE CES în Regiunea Vest, anul 2008

Nr. crt.

Beneficiar Titlul proiectului Localizarea Suma contractată (Euro)

Anul contractării

Judeţ

0 1 2 3 4 5 6 PROGRAMUL PHARE 2004 "Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor" 1. Consiliul Local

Satchinez Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecu Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecu Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara

493.358,0 2006 TM

2. Consiliul Local Lipova

Sistem de gestionare a deşeurilor menajere din zona turistică Lipova; oraşul Lipova şi comunele Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani

Oraşul Lipova şi comunele Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani, judeţul Arad

825.920,0 2006 AR

3. Consiliul Local Socodor

Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului Arad

Socodor, Pilu, Grănicei

479.423,0 2006 AR

4. PrimariaPetroşani Primaria Lupeni

Ecologizare zone montane din Valea Jiului-Straja, Lupeni, si Parang-Petroşani

Petroşani Lupeni

811.391,31 2006 HD

5. Consilul Local Văliug

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic

Văliug, Brebu Nou, Semenic, Crivaia, Trei Ape, Garana

430.423,0 2006 CS

6. Consiliul Local Băile Herculane

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Băile Herculane

Băile Herculane, Topleţ, Iablaniţa, Mehadia, Mehadica,Cornea, Cornereva, Luncaviţa

1.000.000,0 2006 CS

7. Consiliul Local 18. Sistem de gestionare a deşeurilor în Oraviţa, Berlişte, 881.665,0 2006 CS


444

Oraviţa zona Oraviţa

Vărădia, Vrani, Răcăşdia, Sasca Montană, Ciuchici, Ciclova Română, Cărbunari, Grădinari, Ciudanoviţa, Naidaş

8. Consiliul Local Hateg

Sistem de colectare selectiva si depozitare deseuri în Tara Hategului - Statie de transfer Hateg

Hateg, Sântamaria Orlea, Salasu de Sus, Densus, Sarmizegetuza, Râu de Mori, General Berthelot, Bretea Româna, Pui, Baru, Rachitova, Totesti

844.942,53

2006 HD

9. Consiliul Local Caransebeş

Sistem de gestionare a deşeurilor în municipiul Caransebeș

Caransebeş 707.615,0 2006 CS

10. Consiliul Local Brad ECO BRAD-Proiect pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a deşeurilor în oraşul Brad si localităţile partenere, Crişcior si Ribiţa.

Brad Crişcior Ribiţa

858.354,78 2006 HD

11. Consiliul Local Ineu ECO - INEU Ineu, Apateu, Beliu, Craiva, Cernei, Seleus, Sicula, Tarnova

784.369,0 2006 AR

12. Consiliul Local Vulcan

Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de pe raza municipiului Vulcan

Vulcan 782.987,06 2006 HD


445

13. Consiliul Local Ciacova

ECO - CIACOVA Ciacova Jebel Liebling Pădureni Ghilat Giera

623.214,81 2006 TM

14. Consiliul Local Lugoj Lugoj un oraş european mai curat ”Reabilitarea sistemului de gestionare a deşeurilor în oraşul Lugoj”.

Lugoj 590.424,5 2006 TM

PROGRAMUL PHARE 2004 "Schema de Granturi pentru Sectorul Privat pentru Pregatirea de Proiecte in Domeniu Deseurilor" 15. S.C. LINEO

DESIGN S.R.L. SISTEMUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR DE AMBALAJE DIN PLASTIC ÎN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

Reşiţa 12.358,50 2006 CS

16. S.C. CALOR GRUP S.R.L.

Sistem de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări în judeţul Caraş-Severin

Reşiţa 11.575,00 2006 CS

17. SC Berg- Banat.SRL

Recuperarea zincului prin reciclarea cenusii rezultata din procesul de zincare termică

Timişoara

10.111,50

2006 TM

PHARE 2005 CES-”Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” 18. Consiliul Local

Berzovia Extinderea sistemului public de alimentare cu apă a comunei Berzovia, judeţ Caraş-Severin

Gherteniş 548.047,00

2007 CS

19. Consiliul Local Orţişoara

Reabilitare reţelei de apă în localitatea Orţişoara

Orţişoara 593.006,85

2007 TM

20. Consiliul Local Brad Reabilitarea statiei de epurare ape uzate din municipiul Brad, jud. Hunedoara

Brad 915.777,49

2007 HD

21. Consiliul Local Cărpiniş

Retea de canalizare si statie de epurare a apelor uzate menajere în localitatile Carpinis si Iecea Mica, jud.Timis

Carpinis Iecea Mica

797.721,00

2007 TM

22. Consiliul Local Şiria

Canalizare menajera în localitatile Siria, Galsa Mica si Mâsca - Etapa I

Siria, Galsa, Mîsca

1.000.000,00 2007 AR


446

23. Consiliul Local Ineu

"Ecomanagement" Ineu -Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a apelor menajere

Ineu

957.854,56

2007 AR

24. Consiliul Local Petrila

36. Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor urbane solide din oraşul Petrila

Petrila 704.526,33

2007 HD

25. Consiliul Local Bocşa

Sistem de captare si alimentare cu apa a localităţilor Bocşa si Ocna de Fier din sursa Ursoane

Bocsa Ocna de Fier

892.551,60

2007 CS

26. Consiliul Local Giarmata

Sistem de colectare şi transport deşeuri în localităţile Giarmata şi Pişchia

Giarmata, Cerneteaz, Pischia, Bencecu de Jos, Bencecu de Sus, Murani, Salciua Noua

355.360,00

2007 TM

PHARE 2005 CES-”Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului privat al IMM în domeniul gestionarii deseurilor” 27. SC Proserv SA Implementarea sistemului de colectare a

deşeurilor de sticlă si procesarea primara în vederea reintroducerii în circuitul economic

Municipiul Hunedoara

95.910,00

2007 HD

28. SC Casito Transimpex SRL

Statie mobilă de reciclare a deşeurilor provenite din demolari

Hunedoara 200.000,00

2007 HD

29. SC A.S.A. Servicii Ecologice SRL

Optimizarea reciclarii deseurilor- Serviciu pentru viitor- A.S.A. Servicii Ecologice SRL

Municipiul Arad 62.500,00

2007 AR

PHARE 2006 CES-„Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu" 30. Consiliul Local

Gavojdia

Colectarea si transportul deseurilor în comunele Gavojdia, Criciova, Nadrag si Stiuca, judetul Timis

Gavojdia, Criciova, Nadrag si Stiuca

387.405,00

2008 TM

31. Consiliul Local Calan

Extinderea reţelei de canalizare pentru strada Criseni si localitatea componenta

Călan 724.117,17

2008 HD


447

Streisangeorgiu, apartinatoare orasului Calan

32. Consiliul Local Ineu

Ineu Eco Logic - proiect pentru reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa Ineu - Sud

Ineu 890.526,88

2008 AR

33. Consiliul Local Berzasca

Extindere retea de alimentare cu apa si contorizare în localitatea Berzasca

Berzasca 556.412,00

2008 CS

34. Consiliul Local Comloşu Mare

Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă în comuna Comloşu Mare – localităţile aparţinătoare Comloşu Mare şi Lunga

Comlosu Mare

967.344,30

2008 TM

35. Consiliul Local Băiţa

Reabilitarea sistemului de gestionare a deşeurilor în comunele Băiţa si Vălişoara

Baita si Vălişoara

199.488,35

2008 HD

36. Primaria Chişineu Criş

Extindere reţea canal menajer în oraşul Chişineu Criş, piaţa Avram Iancu, judeţul Arad

Chişineu Criş

563.070,00

2008 AR

37. Consiliul Local Petroşani

Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de pe raza municipiului Petroşani

Petroşani 959.820,37

2008 HD

38. Consiliul Local Jimbolia

Reabilitarea statiei de tratare a apei potabile din oraşul Jimbolia

Jimbolia 1.000.000,00

2008 TM

39. Consiliul Local Brebu Nou

Extindere sistem de colectare, transport şi epurare a apelor uzate în zona turistică Garâna-Brebu Nou

Garâna-Brebu Nou

850.396,34

2008 CS

40. Consiliul Local Carpinis

Sistem de colectare si transport deşeuri în comuna Cărpiniş

Cărpiniş

255.747,77

2008 TM

Raport anual privind Starea Factorilor de Mediu în Regiunea Vest la nivelul anului 2008

448

Programul ISPA

Programul ISPA este un instrument pentru Politici Structurale de pre-aderare, este un instrument de finanţare nerambursabilă cu ajutorul căruia se asigură sprijin al ţărilor candidate în pregătirea lor pentru aderare la UE. ISPA oferă sprijin financiar pentru investiţii în domeniul protecţiei mediului şi al transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislaţiei ţărilor candidate cu normele europene în aceste două sectoare. Pentru acţiunea MEDIU, programul asigură alinierea standardelor de mediu ale ţărilor candidate la cele ale UE pe următoarele domenii :

- alimentarea cu apă potabilă - tratarea apelor reziduale - administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase - poluarea aerului.

Tab. 14.4.1.2. Proiecte de mediu aflate în faza de pregătire prin programul ISPA În regiunea Vest, anul 2008

Nr. crt.

Denumire proiect Beneficiar Valoarea estimată

Judeţul

Sectorul Apă 1. Extinderea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş, pregătit prin AT ISPA 2000/RO/16/P/PE/004-04;

Autorităţile locale (CJ si CL) prin operatorul regional S.C. AQUATIM S.A.;

235 mil. Euro

Timiş

2. Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraş-Severin, pregătit prin AT ISPA 2005/RO/16/P/PE/003

Autorităţile locale (CJ şi CL ) prin operatorul regional S.C. AQUACARAS S.A. Reşiţa

100 mil. Euro

Caraş-Severin

3. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Arad, pregătit prin AT finanţată de MMDD, prin împrumut de la Banca Mondială;

Autorităţile locale(CJ şi CL) prin operatorul regional S.C. Compania de Apă Arad S.A.;

140 mil. Euro

Arad

4. Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara pregătit prin Asistenţa Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PE/002

Autorităţile locale (CJ şi CL) prin operatorul regional S.C. APA PROD S.A. Deva

60 mil. Euro

Hunedoara


449

5. Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în Valea Jiului, judeţul Hunedoara pregătit prin AT ISPA 2005/RO/16/P/PA/001;

Autorităţile locale (CJ şi CL) prin operatorul regional S.C. APASERV Valea Jiului S.A. Petroşani

97 mil. Euro

Hunedoara

Sectorul Deşeuri 6. Managementul integrat al deşeurilor

în judeţul Timiş pregătit prin AT ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05

Autorităţile locale prin Consiliul Judeţean Timiş

50 mil. Euro

Timiş

7. Sistem integrat de gestiune a deşeurilor pentru judeţul Arad, pregătit prin AT PHARE CES 2005

Autorităţile locale prin Consiliul Judeţean Arad

35 mil. Euro

Arad

8. Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Caraş-Severin, pregătit prin AT ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05

Autorităţile locale prin Consiliul Judeţean Caraş-Severin

30 mil. Euro

Caraş-Severin

Programul LIFE+

LIFE este instrumentul financiar care susţine proiectele Statelor Membre pentru mediu şi conservarea naturii. Încă din 1992, instrumentul LIFE a cofinanţat aproximativ 2750 proiecte, contribuind astfel cu 1,35 miliarde € la protecţia mediului. LIFE+, noul instrument financiar pentru mediu, a intrat în vigoare o dată cu publicarea Regulamentului LIFE+ nr. 614/23 mai 2007 în

Jurnalul Oficial L149 din 9 iunie 2007. Cu un buget de 2.143 miliarde € (pentru perioada 2007 - 2013), LIFE+ se axează pe susţinere pentru dezvoltarea şi implementarea politicii Comunitare de mediu şi legislatiei, în particular obiectivele al şaselui EAP (Decizia 1600/2002/CE) şi rezultatul strategiei tematice. Programul Life+ cuprinde trei componente:

- LIFE Natura si Biodiversitate - Guvernare si Politici de Mediu - Informare si Comunicare Prin intermediul Programului LIFE-Natura sunt finanţate proiecte ce vizează

conservarea naturii. În cadrul acestui program ARPM Timişoara a obţinut finanţare prin programul LIFE+ pentru proiectul “Managementul conservativ al habitatului 8310 din Situl Natura 2000 Semenic – Cheile Caraşului”, având ca obiectiv protecţia carstului şi a ecososistmelor specifice, prin reabilitarea unor peşteri inchise publicului. Proiectul a fost selectat pentru finanatare de catre Comitetul Life, iar contractul a fost validat si semnat de catre Comisia Europeană în luna noiembrie 2008.


450

Obiectivele proiectului: - Reabilitarea a 65 de peşteri închise publicului (habitat 8310)

poluate/degradate şi eliminarea surselor de poluare - Conservarea zonelor de hibernare, naştere şi hrănire a populaţiilor a 11 specii

de chiroptere - Dezvoltarea celor mai bune practici pentru conservarea habitatului 8310 în 9

comunităţi locale - Susţinerea unei mai bune guvernări la nivel local şi schimb de informaţii la

nivel european Principalele rezultate ale proiectului:

- Un plan de acţiune pe termen scurt şi lung, pentru conservarea habitatului şi a speciilor de chiroptere din sit

- Depoluarea peşterilor poluate cu deşeuri menajere şi animaliere - Editarea de materiale informative: pliante, ghiduri, un atlas al peşterilor - Conştientizarea şi educarea populaţiei pentru gestionarea deşeurilor din sit - Conştientizarea populaţiei asupra conservării valorilor naturale

14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare

Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost

reformată pentru a raspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă). În urma acestei reforme, politica de coeziune va avea la dispoziţie trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European.

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) cuprinde Strategia Naţională de dezvoltare a Romaniei. In acest document, finalizat la sfârşitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, acţiunile planificate şi sursele de finanţare din perspectivă multi-anuală. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) are la bază Planul Naţional de Dezvoltare şi identifică legatura dintre priorităţile naţionale şi regionale si priorităţile comunitare susţinute de Comisia Europeană. În CSNR se specifică alocarea anuală a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe fiecare instrument şi pe fiecare program operaţional. Programele Operaţionale (PO) sunt documentele ce identifică, pentru fiecare obiectiv strategic din CSNR, axele prioritare şi domeniile de intervenţie, furnizând detalii despre finanţarea naţională publică şi privată şi co-finanţarea de la Uniunea Europeană.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) Este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini

ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. Politica Agricolă Comună este un set de reguli si mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie dezvoltării rurale.

FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.

Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Axe prioritare tematice: Axa prioritară 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural


451

Axa prioritară 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Axa prioritară 4: Axa LEADER

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) Este documentul aprobat de Comisia Europeană pentru implementarea

priorităţilor de mediu ale României care sunt aprobate pentru finanţare din fonduri structurale şi fondul de coeziune. POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD). POS Mediu este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare: Axa prioritară 1: “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, finanţată din Fondul de Coeziune. Axa prioritară 2: „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”, finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională. Axa prioritară 3: „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”, finanţată din Fondul de Coeziune. Axa prioritară 4: “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”, această prioritate va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Axa prioritară 5: “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, finanţată din Fondul de Coeziune. Axa prioritară 6: “Asistenţa Tehnică” va furniza asistenţă specifică pentru identificarea proiectelor, monitorizare, evaluare şi control, finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Tab. 14.4.2.1. Lista proiectelor aprobate pentru finanţare, Axa Prioritară 4 – POS Mediu, din Regiunea Vest, anul 2008

Nr. crt.

Nr. de înregistrare Titlul proiectului Denumire solicitant

1. 974/14.12.2007

Pregătirea planurilor pentru implementarea acţiunilor conservative viitoare în Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului

Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului

2. 985/15.12.2007

Măsuri pentru managementul speciilor şi habitatelor de interes comunitar legate de mediul acvatic din Lunca Mureşului Inferior

Parcul Natural Lunca Mureşului

3. 988/15.12.2007 Managementul conservativ şi participativ în Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina

4. 990/15.12.2007 Elaborarea Planului de Management şi a documentaţiei aferente sitului Natura

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara


452

2000 “Mlaştinile Murani”

5. 991/15.12.2007

Studiu pentru implementarea managementului şi dezvoltarea durabilă a SCI Defileul Mureşului Inferior

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad

ARPM Timişoara a obţinut finanţare prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii”- domeniul major de interventie: Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000, pentru proiectul Elaborarea Planului de Management şi a documentaţiei aferente sitului Natura 2000 “Mlaştinile Murani”. Proiectul a fost aprobat spre finanţare nerambursabilă prin Ordinul Ministrului MMDD nr. 1454/17.11.2008, APM Timiş este partener în acest proiect. Obiectivele proiectului:

- Stabilirea măsurilor de conservare pentru cele 4 specii de păsări menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente în situl Natura 2000 Mlaştinile Murani şi pentru speciile identificate ulterior declarării sitului prin HG 1284/2007.

- Creşterea gradului de informare-conştientizare a populaţiei de pe raza teritoriului administrativ al comunelor Pişchia şi Orţişoara cu 30% până în anul 2011, privind necesitatea măsurilor de conservare şi avantajele aplicării unui plan de management durabil în situl Natura 2000 Mlaştinile Murani. Principalele rezultate ale proiectului:

- Materiale informative tipărite: broşuri, pliante, flyere, afişe - Derularea unor campanii de informare-conştientizare - Pagină web a proiectului funcţională - Studiul privind starea de conservare a speciilor si habitatelor - Planul de management al sitului aprobat de autorităţile competente

Pentru celelalte axe prioritare ale POS Mediu există proiecte în faza de pregatire prin fonduri ISPA, acestea fiind menţionate la Programul ISPA.

Programul Operaţional Regional 2007–2013 (POR) POR 2007-2013 reprezintă unul din cele şapte programe operaţionale (documente de programare) elaborate de România şi adoptate de Comisia Europeană şi va fi finanţat din unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene - Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Programul Operaţional Regional 2007-2013 va opera în toate cele opt Regiuni de Dezvoltare din România, urmărind o dezvoltare integrată la nivel local şi regional. Pentru finanţarea POR pe parcursul perioadei de programare 2007-2013 sunt alocate aproximativ 4,38 miliarde euro din care 3,726 miliarde euro (84%) reprezintă finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), reprezentând 19,4% din totalul Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate pentru finanţarea Obiectivului Convergenţă în România. Restul de fonduri provin din fondurile publice româneşti (14%) şi fonduri private. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, (MDRL) este desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 (AM POR), potrivit deciziei Guvernului nr. 457/2008, având responsabilitatea managementului, gestionării şi implementării asistenţei financiare alocate acestui program.


453

Alocare financiară totală pentru Regiunea Vest 458,77 milioane Euro. Această repartizare a fondurilor are un rol orientativ şi indicativ, întrucât fondurile pot fi realocate de la o regiune la alta în funcţie de capacitatea de absorbţie.

Obiectivul strategic al POR 2007-2013 constă în sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale durabile şi echilibrată teritorial, a tuturor Regiunilor României, potrivit nevoilor lor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere urbani, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din Regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru muncă, viaţă şi petrecerea timpului liber.

POR cupride următoarele axe prioritare: Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Axa prioritară 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică Organismul Intermediar pentru POR este Agenţia pentru Dezvoltare Regională. Informaţii suplimentare se pot obţine accesând site-ul www.adrvest.ro . 14.5. Planificarea de mediu

Protecţia mediului înconjurător se realizează atât prin acţiunile eco - civice ale fiecărui cetăţean în parte, cât şi prin acţiunile realizate de către administraţia publică în această direcţie. Pentru realizarea unei activităţi în urma căreia aşteptăm rezultate, trebuie să ne organizăm pentru a atinge o eficacitate optimă (repartizarea în timp, eşalonarea resurselor umane şi financiare în funcţie de priorităţi). Planurile de acţiune locale şi regionale pentru protecţia mediului (PLAM/PRAM) au fost înfiinţate în România începând cu anul 1998. Situaţia lor a evoluat între timp, în contextul conformării României exigenţelor europene şi gestiunii fondurilor structurale şi de coeziune alocate pe domeniul protecţiei mediului.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest (PRAM) a fost

finalizat şi aprobat de către Consiliul de Dezvoltare Regională Vest în data de 23 noiembrie 2006, în cadrul şedinţei CDR Vest de la Consiliul Judeţean Hunedoara, prin Hotărârea nr.18/2006.

Începând cu luna ianuarie 2007 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest se află în stadiul de implementare, urmat de activităţi de monitorizare a implementării, dat fiind faptul că monitorizarea este un proces permanent care începe în momentul adoptării planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de revizuire, iar din anul 2008 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest se găseşte în al doilea an de implementare, monitorizare.

În cadrul proiectului de Twinning RO/IB/EN/03 ”Implementarea şi aplicarea acquis-ului de mediu cu accent pe protecţia solului/subsolului şi reconstrucţie ecologică” faza II, proiect ce se desfăşoară la ARPM Timişoara, în perioada iunie – noiembrie 2008 au avut loc două seminarii pe componenta planificare de mediu şi pe componenta comunicare, seminarii la care au luat parte şi membrii grupului de monitorizare PRAM.

La primul seminar care a avut loc în data de 17 iulie 2008, s-a analizat stadiul implementarii PRAM, s-au discutat dificultăţilor întâmpinate în procesul de implementare /monitorizare, dintre care amintim cateva: colaborarea cu primăriile oraşelor mari este dificilă deoarece există o singură persoană responsabilă de protecţia

http://www.adrvest.ro


454

mediului, care mai are si alte sarcini de serviciu; unele instituţii au negat faptul că responsabilitatea implementarii sau monitorizarii unor acţiuni le aparţin; insuficienţa fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/agenţilor economici responsabili cu implementarea unor masuri; implicarea insuficienta in accesarea oportunitatilor de finantare din partea agentilor economici si a promotorilor locali privind investitiile in domeniul protectiei mediului; lipsa informatiilor de la toţi factorii implicaţi în implementare. La acest seminar a fost prezent Dl. Jean Luc Sadorge – Director la Direcţia pentru Agricultură şi Păduri, Turism şi Mediu din Regiunea Alsacia. D-l Sadorge a propus crearea unei platforme de lucru la nivel regional şi anume crearea unui Comitet Consultativ regional pentru proiectele de mediu(propunere de proiect pilot, experimental pentru Regiunea Vest), după modelul care funcţionează în Alsacia, co-prezidat de către Director ARPM şi Preşedinte CDR, cu următoarea componenţă: 50 % administraţie locală (CJ, CL); 50% autorităţi de stat (ARPM, APM-uri). Aceasta ar presune ca proiectele privind protectia mediului care se depun spre finanţare la OI POS Mediu Timişoara si alte organisme intermediare regionale să fie discutate si validate in acest Comitet Consultativ.

Al doilea seminar a avut loc în data de 27 octombrie 2008 cu tema“Educaţia ecologică în Regiunea Vest din România şi Regiunea Alsacia din Franţa”. La seminar au fost prezenţi reprezentanţi ai Regiunii Alsacia, ai Consiliului Regional de Dezvoltare Alsacia, ai Primăriei oraşului Mulhouse şi Timişoara, ai Consiliului Judeţean Timiş, ai Centrului Cultural Francez, ai ARPM Timişoara, ai APM-urilor din Regiunea Vest, ai ONG-urilor, Parcului Natural Lunca Mureşului şi ai inspectoratelor şcolare din regiune, în total 41 de persoane. Avand în vedere faptul că educaţia ecologică face parte componentă din PRAM, iar unul dintre obiective îl reprezintă elaborarea unei strategii de educaţie ecologică, la acest seminar s-a facut apel la crearea unui grup de lucru pentru elaborarea unui ghid pentru strategie regională de educaţie ecologică, care se doreşte a fi o platformă comună, accesibilă pentru toţi factorii implicati in educatie.

În perioada ianuarie – noiembrie 2008 diseminarea documentului PRAM a fost realizată prin comunicate de presă în mass-media locală şi regională; ARPM Timişoara a transmis presei spre publicare un comunicat cu privire la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor implementării PRAM în Regiunea Vest. Aceste informatii se regasesc într-un raport care a fost elaborat după primul an de implementare (sfârşitul anului 2007). Comunicatul a fost publicat în cotidianul regional Ziua de Vest, cotidianul Timişoara, în data de 04.03.2008 şi în publicaţia Focus Vest în data de 14.03.2008. De asemenea, raportul de evaluare şi monitorizare a implementării PRAM Regiunea Vest a fost postat pe site-ul ARPM Timişoara, fiind accesibil publicului şi factorilor interesaţi.

Referitor la modalitatea şi măsura în care obiectivele/acţiunile incluse în PRAM au îmbunatăţit calitatea mediului, acestea se vor regasi în raportul de evaluare şi monitorizare a rezultatelor implementării la sfârşitul anului 2008. Din totalul de 200 de acţiuni cuprinse în PRAM, au fost realizate 103, în curs de realizare 59, iar nerealizate 38, conform tabelului de mai jos:

Tab.14.5.1. Acţiuni PRAM

PRAM (număr de acţiuni)

Termen de realizare Realizate Realizate

în avans In curs de realizare

Nerealizate Amânate Anulate Total

Permanente 51 - - 51 ≤ 2008 52 59 - - 111 > 2008 38 1 - 37 Total 103 59 38 1 - 200


455

Obs: cele 38 de măsuri nerealizate sunt scadente după anul 2008.

Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Arad se află în prezent în revizuire. PLAM Arad a intrat în revizuire prin Ordinul Prefectului nr. 490/01.08.2008 privind constituirea Comitetului de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru mediu şi a Grupului de lucru în vederea revizuirii PLAM Arad.

În cursul anului 2008 au avut loc trei şedinţe ale membrilor grupului de lucru, şedinţe în urma cărora s-au identificat probleme prioritare de mediu la nivelul judeţului Arad, respectiv problemele individuale pentru fiecare categorie de probleme prioritare. Urmează supunerea spre aprobare a acestor probleme Comitetului de Coordonare, realizarea ierarhizării, problemelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe evaluarea riscului ecologic, elaborarea de propuneri de proiecte pentru cele mai grave cazuri prin utilizarea unei abordări logice de către Comitetul de Coordonare, finalizarea şi decizia asupra PLAM. Se preconizează intrarea în implementarea a noului PLAM Arad luna octombrie a anului 2009.

Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Caraş-Severin În luna iulie a anului 2006, s-a întrunit Comitetul de Coordonare al Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Caraş-Severin şi a demarat procesul de evaluare a rezultatelor implementării acţiunilor şi revizuirea obiectivelor şi indicatorilor de mediu stabiliţi în PLAM-ul iniţial. Din numărul total de acţiuni cuprinse în PLAM 2003, au fost reţinute măsurile nerealizate (din motive obiective sau datorită termenelor de realizare cu finalitate după 2006) şi au fost introduse în cadrul măsurilor din noul PLAM revizuit 2007, s-au reconsiderat scopurile, obiectivele şi ţintele problemelor de mediu, precum şi indicatorii de mediu luaţi în considerare pentru stabilirea acţiunilor. S-a continuat cu stabilirea şi prioritizarea problemelor de mediu, ţinând cont de riscul pe care îl reprezintă pentru mediu, pentru sănătatea populaţiei, dar şi de costurile pe care le implică rezolvarea acestora.

Etapa de revizuire s-a finalizat în luna iulie 2007; în data de 30.08.2007, reprezentanţi ai APM CS din Grupul de Lucru constituit în vederea reactualizării PLAM-ului au prezentat autorităţilor locale din judeţ varianta finalizată (sub coordonarea APM CS şi a CJ CS) a PLAM-ului revizuit în vederea aprobării şi însuşirii lui de către responsabilii de implementarea acţiunilor. Cu Hotărârea nr.132/18.09.2007, Consiliului Judeţean Caraş-Severin a aprobat Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului 2007-2013, care a devenit astfel strategia de acţiune pentru rezolvarea problemelor de mediu ale judeţului. În vederea diseminării informaţiilor privind PLAM-ul revizuit al judeţului, precum şi a acţiunilor prioritare ce vizează îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin a participat la două ediţii ale campaniei “EuroInfo Fonduri”, campanie derulată la iniţiativa Instituţiei Prefectului Caraş-Severin, prin care s-a evidenţiat importanţa pentru accesarea fondurilor structurale a regăsirii în PLAM a obiectivelor proiectelor.

Acţiunile de informare organizate au avut rolul să evidenţieze importanţa PLAM-ului în viaţa economică şi socială a judeţului, informarea şi conştientizarea comunităţii locale şi de afaceri cu privire la problemele şi cerinţele legate de domeniul protecţiei mediului contribuind la creşterea participării publicului la luarea deciziei şi a sprijinului acordat de toate părţile implicate.


456

Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Hunedoara PLAM Hunedoara elaborat în anul 2002, a fost revizuit în anul 2006 şi aprobat de

către Consiliul Judeţean Hunedoara prin Hotărârea nr.134/2006. Pe parcursul anului 2008 în cadrul PLAM au fost desfăşurate activităţi de

implementare, dar şi activităţi de monitorizare a implementării, cu frecvenţă semestrială, dat fiind faptul că monitorizarea este un proces permanent care începe în momentul adoptării planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de revizuire.

Raportul privind monitorizarea şi evaluarea PLAM 2006 revizuit, elaborat în luna noiembrie 2008 a arătat următoarea situaţie în ceea ce priveşte stadiul realizării acţiunilor: din totalul de 147 de acţiuni cuprinse în PLAM, au fost realizate 84, nerealizate 10, iar în curs de realizare 53. De asemenea, semestrial, APM Hunedoara a participat la implementarea şi monitorizarea măsurilor din Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM), pentru care era direct responsabilă si a transmis catre ANPM stadiul realizării proiectelor cuprinse în portofoliul de proiecte al Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu (PNAPM).

Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Timiş Planul Local de Acţiune pentru Mediu pentru judeţul Timiş a fost elaborat în anul

2001, în cadrul proiectului PHARE RO 9804.04.2001 „Întărirea Capacităţii Instituţionale şi Administrative de Gestionare a Politicilor de Mediu în conformitate cu Aquis Communitaire”, derulat cu asistenţă din partea firmei Eptisa International.

În cursul primului trimestru 2008, APM Timiş a înaintat adrese către toţi colaboratorii din Grupul de Lucru, pentru analizarea şi aprobarea modificărilor referitoare la matricile de acţiune din cadrul PLAM Timiş. De asemenea, în luna aprilie 2008, APM Timiş a transmis spre ştiinţă Grupului de Lucru varianta finală a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Timiş, aşteptând observaţiile şi sugestiile cu privire la modificările şi completările aduse în matricea comună de acţiune şi implementare. Documentul a fost afişat pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş în vederea supunerii dezbaterii publice la secţiunea Informaţii utile/noutăţi. În urma materialelor primite si a completărilor solicitate de Comisia de Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, Planul Local de Acţiune pentru Mediu – judeţul Timiş a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Timiş nr. 55/20.05.2008. La solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în luna iunie, a fost transmis de către APM Timiş, stadiul actual al procesului de planificare de mediu, raportul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării PLAM Timiş, precum şi informarea de presă privind procesul de revizuire al documentului. Stadiul de realizare al acţiunilor la 31.06.2008 a fost: 61 de acţiuni realizate permanent, 5 acţiuni realizate în avans faţă de anul 2008, 108 în curs de realizare, 40 nerealizate, 1 anulată, toate dintr-un total de 215 acţiuni. Pe parcursul semestrului II 2008, APM Timiş a transmis adrese către toţi colaboratorii din Grupul de Lucru, pentru analizarea problemelor şi evoluţia stadiului de implementare din matricile de acţiune/implementare şi monitorizare. În luna noiembrie, a fost transmis de către APM Timiş, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, stadiul actual al procesului de planificare de mediu, raportul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării PLAM Timiş precum şi stadiul de finanţare al proiectelor cuprinse în portofoliul PNAPM – judeţul Timiş. Monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a PLAM Timiş, pentru semestrul al II-lea, s-a realizat de către Grupul de Lucru constituit din reprezentanţi ai APM Timiş, autorităţi publice locale, agenţi economici, direcţii, regii, etc. Stadiul de realizare a obiectivelor incluse în PLAM Timiş la 31.12.2008 a fost: 61 de acţiuni realizate permanent, 12 acţiuni realizate în avans faţă de anul 2008, 120 în


457

curs de realizare, 20 nerealizate, 1 anulată, 1 amânată toate dintr-un total de 215 acţiuni.

Concluzii În vederea creşterii performanţelor de mediu în toate domeniile de activitate, s-a

acţionat prin eforturi ale autorităţilor publice şi agenţilor economici. Pentru a avea rezultatele aşteptate în toate domeniile vizate sunt necesare acţiuni mai ample de conştientizare, în scopul creşterii gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului.

Atat autorităţile locale cât şi operatorii privaţi trebuie să depună eforturi pentru identificarea surselor şi programelor de finanţare pe categorii de activitate şi scrierea unor proiecte eligibile, pentru a beneficia de sprijinul financiar internaţional care se acordă Romaniei.

Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport anual privnd Starea Factorilor de Mediu în …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...