RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST
SEMESTRUL I 2008
Regiunea Vest este situata in partea de Vest a României la granita cu Ungaria si Serbia&Muntenegru, fiind alcatuita din patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Regiunea Vest are urmatoarele puncte extreme: extremitatea sudica a regiunii se afla in localitatea Berzasca, Caras-Severin - 44º35'12" latitudine nordica, extremitatea nordica in localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordica, extremitatea vestica in localitatea Beba Veche, Timis - 20°15' longitudine estica, iar extremitatea estica in apropiere de localitatea Petrosani, Hunedoara - 23º longitudine estica.
Regiunea are o suprafata ce totalizeaza 32.034 km2, ceea ce reprezinta 13,44% din suprafata României. Judetul Timis este, ca suprafata, cel mai mare din tara (3,65% din teritoriul national), in timp ce judetul Caras-Severin ocupa locul trei (3,56% din teritoriul national), judetul Arad, este al saselea judet al României (3,25% din teritoriul national), iar judetul Hunedoara, ocupa 2,96% din teritoriul national. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin – 27%, judetul Arad – 24% si judetul Hunedoara – 22%.
Din punct de vedere hidrografic remarcam existenta unor retele de suprafata importante ce apartin bazinelor: Muresului, Crisului Alb, Crisului Negru, Begai, Timisului, Carasului, Nerei, Cernei (de Caras-Severin) si Jiului. Aici putem vorbi de afluenti importanti, cum ar fi: ai Muresului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) si Cerna (de Hunedoara); ai Timisului: Bistra, Bârzava.
In urma unor lucrari hidrotehnice de mare anvergura a aparut un numar insemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Portile de Fier pe Dunare; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timis; Poiana Marului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cincis pe raul Cerna, Valea de Pesti pe raul Jiu.
Un aspect important este cel al existentei unui mare numar de lacuri naturale, situate in special in zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic in Cheile Nerei; Ochiul Bei - in Muntii Aninei; Iezerul Tarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare in Muntii Tarcu; Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul - lacuri glaciare in Muntii Retezat; Gâlcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mândra, Denes - lacuri glaciare in Muntii Parâng; Iezerul Mare si Iezerul Mic - lacuri glaciare in Muntii Surianu.
Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format in excavatiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Carpinis, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timisoara.
Dupa continutul chimic, apele din limitele judetului Arad pot fi incluse in urmatoarele categorii:
-izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferenta bazinului Crisurilor, a caror geneza este legata de prezenta unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa); - izvoare carbogazoase feruginoase in Dealurile Lipovei;
- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice din zona Muresului legate de prezenta formatiunilor vulcanice neogene din zona.
Regiunea 5 Vest are un relief variat si armonios distribuit in zone de câmpie, deal si munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest si predomina in judetul Timis. In Caras-Severin si Hunedoara muntii ocupa 65% din suprafata, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-tii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m si Vf. Retezat 2482 m (M-tii Retezat).
1.
1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR
1.1. CALITATEA AERULUI
La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului. Sunt instalate 13 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:
- 2 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie- 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic - 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 1 statie fond industrial in Timisoara 1 statie suburbana la Carani.Deci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din: - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)- 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 2 statii de trafic (judetul TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)
Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere si sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului
In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.
Analizoare automate pentru analiza continua a poluantilor din aer, conform O.M. 592/2002, dar care nu au legatura cu reteaua de monitorizare recent infiintata, exista in urmatoarele laboratoare:
- A.P.M. Arad – ozon;- A.P.M. Caras Severin – dioxid de sulf, ozon, PM10 (si NH3) ;- A.P.M. Hunedoara – PM10;- A.P.M. Timis – oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.
Sistemul de monitorizare a calitatii aerului care functioneaza si furnizeaza datele in regiunea Vest este compus din urmatoarele statii si puncte de prelevare permanente:
- judetul Arad : 3 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judetul Caras Severin : 3 statii de monitorizare
2.
poluanti analizati : NO2, SO2, TSP, NH3
( STAS 12574/87) 1 analizor O3 si 1 analizor SO2 (Ord.592/2002) 21 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judetul Hunedoara : 8 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 29 puncte prelevare pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie (STAS 12574/87) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002). - judetul Timis : 2 statii de monitorizare poluanti analizati : NO2, SO2, NH3 (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 prelevator PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile
JUDETUL ARAD
Estimarea calitatii aerului se realizeaza in municipiul Arad, in trei puncte fixe, amplasate astfel incât sa cuprinda arii semnificative si specifice din suprafata orasului. Se analizeaza urmatorii poluanti atmosferici: oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi in suspensie (conf.STAS 12574/87) si ozon (O.M. 592/2002).
Pulberile sedimentabile se determina in 7 puncte din municipiul Arad si in 4 puncte in judet.
Concentratiile poluantilor gazosi: oxizi de azot, dioxid de sulf s-au incadrat in concentratiile maxime admisibile.
In cazul pulberilor in suspensie, procentul lunar al depasirilor a luat valori intre 47,5 – 66,6%, cele mai multe depsasiri fiind inregistrate in luna aprilie. Pulberile in suspensie au depasit CMA in punctele de recoltare puncte care sunt amplasate pe artere intens circulate:
- punctul Astra Vagoane, pe o artera circulata in apropierea fabricii de mobila S.C. IMAR S.A. si a Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;
- str. A. Saguna este soseaua pe care este dirijat traficul greu pentru iesirea din oras;
- punctul Uzina Electrica, pe soseaua de intrare dinspre Deva. Valorile maxime lunare au fost inregistrate in acelasi punct de prelevare: Astra Vagoane, maxima semestrului fiind de 0,173 mg/mc (115,3% fata de CMA). Frecventa depasirii CMA (conform STAS 12574/87) pe semetrul I 2008 la pentru pulberi in suspensie, pentru judetul AR este de 50,7%.
Din cele 66 de probe de pulberi sedimentabile prelevate in semestrul I al anului 2008, 5 au avut concentratii ce depasesc CMA din STAS 12574/87, maxima avand valoarea de 29,69 g/mp/luna (174,6% fata de CMA), masurata in luna iunie, in punctul de prelevare amplasat la Uzina Electrica.
Concentratia medie lunara si procentul probelor a caror concentratie a depasit CMA la pulberile in suspensie si sedimentabile sunt comparative cu cele din perioada corespunzatoare a anului trecut. Poluarea aerului cu pulberi in suspensie si sedimentabile este cauzata, in principal, de starea necorespunzatoare a curateniei orasului , de starea carosabilului si de prezenta centralei termice in zona urbana.
Poluarea produsa de traficul rutier a fost supravegheata si prin masuratori de scurta durata ale poluantilor: SO2, NO2 si NH3, dar valorile determinate nu au inregistrat depasiri ale CMA conform STAS 12574/87.
3.
JUDETUL CARAS - SEVERIN
Reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde in judetul Caras Severin cuprinde:• Zona Resita - 3 puncte ; - indicatori: - poluanti gazosi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi in suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);
Pulberile sedimentabile se urmaresc si in alte centre urbane si rurale (19).Singurii indicatori la care s-au inregistrat depasiri sunt pulberile:
- pulberi in suspensie - 5,5% din probele semestrului I 2008 au inregistrat depasirea CMA; maxima a fost de 0,171 mg/mc (114% fata de CMA) , a fost masurata in luna ianuarie in zona industriala CSR, UCMR;
- PM10, frecventa depasirilor a fost de 21% (11,1% in aceeasi perioada a anului 2007), cele mai multe depasiri, 48,3%, s-au inregistrat in luna februarie , cand s-a inregistrat si maxima celor 6 luni – 96 µg/mc (192% fata de VL din OM 592/2002);
- pulberi sedimentabile – frecventa depasirilor este 7,2% (10% in semestrul I 2007), iar valoarea maxima a perioadei analizate este 20,66 g/mp/luna (121,5% fata de CMA) masurata in luna aprilie, fata de maxima semestrului I 2007 - 26,14g/mp/luna (153,76% fata de CMA).
S-au efectuat si analize ca urmare a solicitarilor agentilor economici (contracte de prestari servicii, comenzi) sau a unor sesizari, efectuandu-se 64 de determinari, in mare majoritate la pulberi.
JUDETUL HUNEDOARA
Monitorizarea calitatii aerului, conform STAS 12574/87, a fost asigurata prin 8 puncte de prelevare amplasate astfel: 3 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona Petrosani, 1 la Calan si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor in suspensie si sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.
Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 sunt pulberile sedimentabile. Concentratia maxima a fost de 58,87 g/mp/luna (346,3% fata de CMA) in luna iunie, valoare ce constituie maxima pe regiune inregistrata la acest indicator in semestrul I 2008. Frecventa semestriala a depasirilor a fost de 5,1% fata de 10,06% in aceeasi perioada a anului trecut. Depasirile s-au inregistrat, mai ales, in punctul de prelevare amplasat la Zlasti, in apropierea S.C. Talc Dolomita S.A. Hunedoara si S.C. Mittal Steel Hunedoara – Fabrica de Var.
La indicatorul PM10, 19,7% din probele analizate au inregistrat depasirea VL conform OM 592/2002, maxima fiind de 107,83 µg/mc (215,66% fata de VL), determinata in luna ianuarie, la sediul APM HD.
JUDETUL TIMIS
In judetul Timis se efectueaza determinari ale calitatii aerului dupa cum urmeaza:-in zona industriala - Calea Stan Vidrighin – determinari de SO2, NO2 , NH3 si pulberi in suspensie pe baza metodelor indicate in STAS 12574/87-in zona centrala – M.Viteazul – determinari de SO2, NO2 , O3, CO, PM10 in conformitate cu OM 592/2002.
4.
Pulberile sedimentabile au punctele de prelevare amplasate astfel: 8 in Timisoara si 16 pe teritoriul judetului, fiind unicul poluant a carui concentratie se determina si in alte puncte cu exceptia orasului Timisoara.
Indicatorii la care s-au inregistrat depasiri in semestrul I 2008 sunt urmatorii :
- pulberi in suspensie s-a inregistrat o frecventa semestriala a depasirilor de 6,6%, maxima fiind 0,203 mg/mc (135,3% fata de CMA), in luna ianuarie in zona industriala sud-est. Aceasta valoare reprezinta maxima pe regiune in acest semestru. Inaceeasi perioada a anului 2007, valoarea maxima a acestui indicator a reprezentat 221,3% fata de CMA.
- Din totalul probelor de PM10 analizate in semestrul I al anului 2008, prelevate in zona centrala a orasului Timisoara, 41% au depasit VL impusa prin Ord.592/2002, iar in semestrul I 2007 au fost 41% probe care au depsit VL. Maxima a fost inregistrata in luna ianuarie si a fost de 148,69 µ g/mc (297,4% fata de VL), reprezentand maxima pe regiune la acest poluant. In semestrul I 2007 aceasta valoare a fost 222,32 µg/mc
- la pulberi sedimentabile maxima s-a inregistrat in luna mai – 39,22 g/mp/luna (230,7% fata de CMA), in Calea Aradului, zona cu trafic intens si industrie . Luna in care s-au inregistrat cele mai multe depasiri a fost mai, cu 66,6% din probe depasite.
Tabelul 1.1.1 reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul I al anului 2008:
Tab.nr. 1.1.1
Nr.crt.
Indicat. UM
STAS 12574 sau O.M. 592
Nr. total probe
Nr. probe ce dep. CMA/VL/praguri♦
Minima masurata
Maxima masurata
Conc. medie
Obs.
1.
NO2 mg/mc
STAS 12574
1561 0 0,00-CS 0,044-TM(ianuarie)
0,013 AR,CS,HD,TM
2.
SO2 mg/mc
“
1561 0 0,0-HD 0,012-HD (tot semestrul I)
0,0022
AR,CS,HD,TM
3.NH3 mg/m
c “451 0 0,001
TM0,063 TM (Iunie)
0,017 CS,HD,TM
4.NOx µg/mc O.M.
5926369 0 0,0-CS 64,1-TM
(iunie)6,75 CS,
TM
6.SO2 µg/mc “ 7338 0 0,0 CS,
TM131 CS (ianuarie)
2,68 TM,CS
7.
CO mg/mc
“
3823 0 0,1 4,0 (februa-rie, aprilie)
0,68 TM
8. O3 µg/mc “ 5770-probe orare
0 0,43-TM 179,2-TM
37,9 CS,TM
5.
9.
Pulberi in suspensie
mg/mc
STAS 12574
1634 94 – 5,7%
0,0 HD 0,203TM
0,09 AR,CS,HD,TM
10.PM10 µ g/m
cO.M.592
395 113 – 28,6%
7,2 HD 148,69 TM
43,26 CS,HDTM
11.
Pulberi sedimentabile
g/mp/luna
STAS 12574
466 51-10,9%
0,69-TM 58,87 HD
9,18 AR,CS,HD,TM
Rezumativ, situatia depasirilor inregistrate la masurarea concentratiilor de pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile si PM10 in regiunea Vest, este redata in tabelul si in graficele de mai jos.
In tabelul 1.1.2. se indica , in procente, numarul probelor care au depasit CMA sau VL in semestrul I 2008, in judete si pe intreaga regiune:
Tab.nr.1.1.2.Judetul Pulb.in
suspensiePM10 Pulb.sedimentabile
Arad % 66,6 - 9,0Caras Severin % 8,8 0,0 6,2Hunedoara % 0,0 0,0 4,2Timis % 6,6 23,3 50,0Reg.Vest % 5,7 28,6 10,9
Figura de mai jos indica variatia lunara, in semestrul I 2008, a numarului (in %) de probe de pulberi in suspensie care au depasit CMA, in fiecare judet al regiunii Vest.
Pulberi suspensie - depasiri lunare
0
10
20
30
40
50
60
70
ian feb mar apr mai iun
%
AR
CS
HD
TM
Fig.1
Compararea procentelor de depasire a CMA, pentru indicatorul pulberi in suspensie pentru regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2007 si 2008 este redata in Fig. 2.
6.
0
2
4
6
8
10
12
14
16
%
ian feb mar apr mai iun
Pulberi suspensie - depasiri lunare
2007
2008
Fig.2
In Fig.3 se indica variatia lunara, in semestrul I, a numarului (in %) de probe de PM10 care au depasit CMA, pe judetele regiunii Vest.
PM10 - depasiri lunare
0
10
2030
40
50
6070
80
90
ian feb mar apr mai iun
%
CS
HD
TM
Fig.3
Compararea frecventelor de depasire a VL la indicatorul PM10 in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2007 si 2008 este redata in Fig.4.
7.
0
10
20
30
4050
60
70
8090
%
ian feb mar apr mai iun
PM10 - depasiri lunare
2008
2007
Fig.4
In Fig.5 se indica variatia lunara, in semestrul I, a numarului (in %) de probe de pulberi sedimentabile care au depasit CMA, pe judetele regiunii Vest.
Pulberi sedimentabile - depasiri lunare
0
10
20
30
40
50
60
70
ian feb mar apr mai iun
%
AR
CS
HD
TM
Fig.5
Compararea frecventelor de depasire a CMA la indicatorul pulberi sedimentabile in regiunea Vest, in semestrul I al anilor 2007 si 2008 este redata in Fig.6.
8.
ian feb mar apr mai iun
2007
0
5
10
15
20
25
30
%
Pulberi sedimentabile - depasiri lunare
2007
2008
Fig.6
1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR
In semestrul I al anului 2008, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 345 de probe de precipitatii: 76 din judetul Arad, 159 din judetul Caras Severin, 64 in judetul Hunedoara, 46 din judetul Timis.
Calitatea precipitatiilor din semestrul I 2008, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.2.1.
Tabelul 1.2.1.INDICATORUL INTERVALUL
- pH 4,9(AR) – 8,3(CS)
- aciditate, mEq/l 0,4(HD) – 200 (CS)
- alcalinitate, mEq/l 0,28(HD) – 2047 (TM
-conductivitate, μS/cm 0,5(HD) – 770(TM)
- sulfati, mg/l 0,0(CS,TM) – 208(TM)
- azotati, mg/l 0,0(TM) – 170(TM)
- azotiti, mg/l 0,0(CS) – 20(TM)
- cloruri, mg/l 0,0TM) – 22,7(CS)
- amoniu, mg/l 0,0(CS,TM) – 11,54(TM)
- ioni de calciu, mg/l 0,0(CS,TM) – 45,63(TM)
- ioni de magneziu, mg/l 0,12(TM) – 19,84(TM)
- ioni de sodiu, mg/l 0,0(CS) – 16,7(CS)
- ioni de potasiu, mg/l 0,0(CS) – 7,03(CS)
- duritate,oGermane 0,08(CS) – 8,6(HD)
- reziduu fix la 105oC 0,86(TM)-460(TM)
9.
- suspensii totale, mg/l 2(TM) - 401(TM)
S-a inregistrat un numar de 11 probe cu pH mai mic de 5,6, in judetele AR si CS.
In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluarii atmosferei, prezinta o diversitate relativ redusa, in sensul ca sursele de poluare sunt cam aceleasi in toate judetele: traficul rutier, prezenta instalatiilor mari de ardere si a obiectivelor industriale in apropierea sau in imediata vecinatate a zonelor locuite, deponiile de deseuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie si sedimentabile a caror concentratie depaseste de multe ori CMA (in conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmarit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabila precizia rezultatelor obtinute, din cauza faptului ca echipamentele sunt invechite, depasite si subiective.
Problema traficului este aceeasi in toate judetele : starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula, salubrizarea insuficienta si ineficienta a strazilor din localitati.
Prezenta istalatiilor mari de ardere, uneori chiar in interiorul localitatilor (de ex : Arad, Timisoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanti in atmosfera. Prin programele de reducere progresiva a emisiilor care au fost intocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus masuri care trebuiesc indeplinite in timp real pentru ca instalatiile respective sa poata functiona : inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 si pulberi, etc. O problema o constituie haldele de cenusa si zgura ale CET-urilor, care mai ales in timpul verii produc poluare avansata cu pulberi, fapt ce se concretizeaza prin depasirea valorilor concentratiilor determinate la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.
In judetul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluarii aerului sunt cele din apropierea : S.C.Electrocentrale S.A., cu cele doua CET-uri pe lignit si pe hidrocarburi, fabrica de mobila, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine si rumegus.
In judetul Caras Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgica de la Resita ( S.C. T.M.K.S.A. Otelaria electrica, S.C. UCMR S.A. – Turnatoria de fonta si otel) si Otelul Rosu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzau – punct de lucru Otelu Rosu). Deponiile de deseuri menajere din Resita, Caransebes, Bocsa, Otelu Rosu apartin de primariile respective si nu au rezolvata probleme poluarii mediului inconjurator, zonele din vecinatatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deseurilor, de prezenta germenilor patogeni si a mirosurilor dezagreabile. Mai exista statii de mixturi asfaltice la Resita, Bocsa, Caransebes. O particularitate a acestui judet o reprezinta prezenta haldelor de deseuri radioactive si halde de minereu sarac de la exploatarea uraniului de la Ciudanovita – Lisava, care apartin de CNU S.A. Bucuresti – Sucursala Banat, Oravita. Exista, de asemenea, bataluri de dejctii provenite de la fermele de cresterea pasarilor in S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocsa. Probleme exista cu poluarea repetata care se produce cu pulberi provenite de la iazul Tausani ce apartine de S.C.Moldomin.S.A. Poluarea are si impact transfrontier cu Republica Serbia.
In judetul Hunedoara, zonele critice sunt reprezentate de industria siderurgica, prin depozitele de zgura de la Calan, Buituri – Hunedoara ; de industria de minierit, prin prezenta iazurilor ce apartin de CNCAF Minvest Deva, a haldelor de steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar ; industria cimentului (zona Zlasti) , industria energetica, cele 12 depozite de deseuri municipale si orasenesti.
Principalele obiective economice a caror activitate constituie o posibila sursa de poluare, in judetul Timis sunt: SC COLTERM SA cu centralele CT Sud si CET Centru din industria energetica, SC PETROM Sa - Suc. Timisoara prin activitati ca: extractie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – miscare titei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenti SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), cresterea
10.
porcilor in cadrul unor societati ca: SC Agrosas SA, SC Smithfield Group, prin fermele de la : Padureni, Parta, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc), gospodarirea deseurilor: prin deponiile municipale si orasenesti, incineratorul SC ProAir Clean SA .
2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afecteaza starea biologica si psihologica a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o actiune de durata, este suparator pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonica sunt: traficul auto, feroviar si aerian; activitatile din constructii; zgomotul social (echipamente electrice si electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).
La efectuarea masuratorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238, de catre toate APM-urile din regiune.
Tab nr.2.1. Masuratori sonometrice efectuate in perioada ianuarie-iunie 2008 la nivelul Regiunii Vest:
11.
LunaNr masuratori
CMA(dB)
Maxima masurata (dB)
% fata de CMA
Judetul AradIanuarie 8 70 83.9 1.19Februarie 8 70 85.7 1.22Martie 9 70 89.7 1.28Aprilie 9 70 96.7 1.38Mai 9 70 88.8 1.26Iunie 9 70 91.6 1.30Judetul Caras-SeverinIanuarie 32 70 86.6 1.23Februarie 32 60 82.4 1.37Martie 32 65 91.7 1.41Aprilie 32 70 91.1 1.30Mai 32 65 83.9 1.29Iunie 32 70 94.7 1.35Judetul HunedoaraIanuarie 49 90 100.9 1.12Februarie 58 90 100.4 1.11Martie 58 90 100.4 1.11Aprilie 58 90 97.8 1.08Mai 58 90 90.1 1.00Iunie 58 90 106.8 1.18Judetul TimisIanuarie 10 65 73.4 1.12Februarie 13 65 74.6 1.14Martie 2 60 72.1 1.20Aprilie 18 70 73.1 1.04Mai 34 70 73.7 1.05Iunie 25 70 81.4 1.16
* Raportarea s-a realizat fata de limita superioara a intervalului de concentratie maxima admisa
3. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII
Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontana a unor radiatii de catre nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturala (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiatii) si artificiala (fenomenul de emisie de radiatii indusa prin reactii nucleare).
Starea radioactivitatii mediului rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol si vegetatie.
Monitorizarea radioactivitatii mediului se realizeaza conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu si calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron. Monitorizarea se efectueaza in cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivitatii din cadrul agentiilor pentru protectia mediului judetene – Serviciul Monitoring, Sinteza si Coordonare, statii ce fac parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Tab.nr.3.1.Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) masuratori imediate 2008
Statia RA........ ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA Aradasp 02 - 07 4.95±0.1
37.32±0.18
4.91±0.13 6.92 8.00±0.19
7.26±0.17
asp 08 - 13 4.16±0.11
4.00±0.11
1.97±0.07 1.99 2.51±0.08
2.70±0.08
Statia RA Caras-Severinasp 02 - 07 3.04 2.49 1.65 1.93 3.65 3.06asp 08 - 13 2.19 1.44 0.93 0.89 0.97 1.14Statia RA Hunedoaraasp 02 - 07 2.34 2.31 1.15 1.42 1.72 2.13asp 08 - 13 1.92 1.41 0.59 0.61 0.66 0.72
Statia RA Timisasp. 02 - 07 2.54 3.30 2.0 2.49 2.77 3.30asp 08 -12 2.05 1.70 1.2 1.00 1.02 1,70
Valorile masuratorilor imediate inregistrate in semestrul I al anului 2008 nu depasesc nivelul de atentionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.
Tab.nr.3.2. Debitul dozei gamma in aer - medii lunare (MicroGy/h) 2008
Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad 0.115 0.111 0.104 0.101 0.101 0.099Statia RA Caras-Severin
0.108 0.104 0.095 0.091 0.091 0.091
Statia RA Hunedoara
0.112 0.073 0.074 0.074 0.072 0.073
S.RA Timis 0.116 0.111 0.105 0.102 0.102 0,111
12.
Mediile lunare inregistrate in semestrul I 2008 nu au depasit limita de atentionare de 0.250 μGy/h conform Ord.338/2002.
Tab.nr.3.3. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ) 2008
Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad
<0.310.50±0.12
1.1± 0.16 <1.22 2.10±0.198 3.10±0.198
Statia RA Caras-Severin
<0.96 <0.98 <1.18 <1.35 <1.52 <0.97
Statia RA Hunedoara
1.54 1.54 1.44 1.18 1.00 0.92
Statia RA Timis 0.83 0.70 1.00 1.27 0.83 0,70
Valorile medii lunare masurate in semestrul I 2008 s-au situat sub limita de atentionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002.
Tab.nr.3.4. Apa bruta – Activitati specifice β globale medii lunare Bq/m3 2008
Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunieStatia RA. Arad
205±3.9 235±40.31329.1±46.42
306.9 220±43.93 252.6±45.35
Statia RA Caras-Severin
<170 <170 <200 <220 <280 -
Statia RA Hunedoara
597.1 649.8 925.6 925.6 437.8 363.0
Statia RA Timis
220 200 240 260 210 0,20
Valorile medii lunare inregistrate in semestrul I al anului 2008 nu au deposit limita de atentionare de 2000 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.
Tab.nr.3.5. Apa potabila – medii lunare (Bq/m3) 2008
Statia RA.......
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
Statia RA. Arad
<210 187.40±37.68182.4±37.94
<145.5207.9±42.85
215±43.38
Statia RA Caras-Severin
<150 <160 <1710 <220 <270 <240
Statia RA Hunedoara
256.4 219.8 245.6 211.4 171.8 140.9
Statia RA Timis
140 120 160 250 200 0,12
Valorile medii lunare inregistrate in semestrul I al anului 2008 nu au deposit limita de atentionare de 1000 Bq/m3 conform Lg 458/2002 a apei potabile.
Probele de vegetatie spontana si de sol necultivat se analizeaza in perioada aprilie - octombrie. Vegetatia spontana si solul necultivat prezinta valori apropiate de cele ale anului trecut pentru aceasi perioada.
13.
Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in semestrul I 2008 nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in aceasi perioada a anului 2007 si se situeaza sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte.
4. STAREA DE CALITATE A APELOR
4.1 Ape de suprafata
JUDETUL ARAD
Supravegherea calitatii apelor de suprafata, efectuata de Directia Apelor Crisuri Oradea in semestrul I 2008, in subbazinul Crisului Alb aferent judetului Arad, s-a realizat prin 3 sectiuni de control amplasate pe cursul principal si 13sectiuni de control pe cursuri secundare de apa.
Tab. Nr.4.1.1 Râul Crisul Alb
Nr crt
Cursulde apa
Sectiunea de supraveghere
Categoria de calitateIndicatori caracte-ristici, mg/l
luni RONutri-enti
Salini-tate
Polu-anti toxici
Alti indica-tori
1 Crisul Alb Gurahont
IFMAMI
I-I-I-
IIIIII
I-I-I-
IIIIII
------
------
2 Crisul Alb Bocsig-Ineu
IFMAMI
IIIIII
IIIIII
III-I-
IIIIII
I-I-I-
------
3 Crisul Alb Varsand
IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIIIIIIII
------
4 Halmagel Sârbi
IFMAMI
III-II
III-II
III-II
III-II
--II-IIII
------
5 Negrisoara Av. Neagra
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
II-II-IIII
------
6 Tacasele Avram Iancu
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
II-II-IIII
------
7 Mustesti Bontesti
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
------
------
8 V. Sebis Prajesti IFM
--I
I-I
--I
I-I
--II
---
14.
AMI
-II
-II
-II
-II
-IIII
---
15.
9 V. Sebis Sebis
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-II-IIII
------
10 Gut Sicula
IFMAMI
I-II-II-
IIIIII
I-I-I-
IIIIIIII
------
------
11 Cigher Zarand
IFMAMI
I-I-I-
IIIIIII
I-I-I-
IIIIIIII
------
------
12 Sodom Seleus
IFMAMI
II-I-IIII
II-II-IIII
II-I-III
II-I-III
------
------
13 Matca Zarand
IFMAMI
I-I-I-
IIIIII
I-I-I-
IIIIII
------
------
14 V.Noua Chiser Sintea– ferma
IFMAMI
--III---
-IIIII-
--I---
-III---
------
Drum inaccesibil-OD-3,1--secata
15 Canalul Morilor Seleus
IFMAMI
I-II-II-
IIII-III
I-I-I-
III-II
----II-
------
16 Canalul Morilor Varsand
IFMAMI
IIIIIIIIIIII
VVIIIIIIV
IIIIIIII-
IIIIIII
II-I-I-
CCOCr – 39 Ptot – 8,23Ntot – 12,84CCOCr-19 Ptot-4,07 Ntot-16,22-Ptot-0,82-
16.
Tab.nr. 4.1.2 Râul Mures
Nr crt
Cursulde apa
Sectiunea de supraveghere
Categoria de calitate
Ordinul sectiunii
luniROC2
NutrientiC3
Salini-tateC4
Poluanti toxici specifici C5
Alti indicatori chimiciC6
General
1 Mures
SavârsinOrd.I
IFMAMI
IIII-IIII
IIII---
IIIII-II
III---
IIIII-II
III/III-IIII
SoimosOrd.I
IFMAMI
IIIIIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIII
AradOrd.I
IFMAMI
IIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIII
IIIIIIIII
17.
NadlacOrd.I
IFMAMI
IIIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIII
2C. Mures Mort
MuresOrd.II
IFMAMI
VVVVVV
VVVVVV
IIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIIII
3 C.Ier
MuresOrd. II
IFMAMI
IIIIVIVIVIVIV
IIIIIIIIIVIVIV
IIIIVIIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIII
4Pârâul Mare
MuresOrd. II
IFMAMI
IIIIII-IIIIII
III-II
IIII-II
III-II
IIII---
II/III-IIII
5 Petris
MuresOrd. II
IFMAMI
IIII-IIIIII
III-II
III-II
III-II
IIII---
III-IIII
18.
JUDETUL CARAS SEVERIN
Reteaua de supraveghere a calitatii apei (organizata la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Resita) cuprinde 32 sectiuni de control in flux lent si o sectiune de control in flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunarea.
In semestrul I 2008 n judet calitatea apei a fost urmarita in 13 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet .Subsistemul a functionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie si microbiologie Resita din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Resita.Incadrarea calitatii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizata cu practica de la nivelul Uniunii Europene in domeniul protectiei calitatii apelor de suprafata curgatoare.
In sectiunile monitorizate de pe râurile interioare Timis si afluenti; Bârzava; Caras si afluenti; Nera, Cerna si afluientii Dunarii, Dunare(flux rapid) calitatea apei se incadreaza in limitele clasei I – III-a de calitate.
Tab.nr. 4.1.3
19.
SITUATIA CALITATII APEIin sectiunile de control in flux lent – sem. I 2008
Nr.Crt.
Cursul deApa
Sectiunea luniRegimOxigen Nutrienti
Gradminera-lizare
Metaletotale
Subst.toxiceorganice
Gen
1 Pârâul Rece Am.cf.Hididel
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
2 Timis Sadova
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
3 Timis Av.cf.Potoc
IFMAMI
IIIIIII
IIIIIII
III-II
III-II
------
IIIIIIII
4 BistraAm.cf.pârâul Lupului
IFMAMI
I-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-I-
5Bistra Marului
Crâsma
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
6 Bistra Obreja
IFMAMI
IIIIIII
IIIIII
I-I-I-
I-I-I-
------
IIIIIII
7 Bârzava Crivaia
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-I-
20.
8 Secul Am.cf.Bârzava
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-I-
9 Bârzava Moniom
IFMAMI
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIII
10 Bârzava Am.cf.Fizes
IFMAMI
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIII
11 Caras Carasova
IFMAMI
I-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-II-I-
12 Nermed Am.cf.Gelug
IFMAMI
I-III-I-
I-II-I-
I-II-I-
I-II-I-
I-I-I-
I-III-I-
13 Gârliste Am.cf.Caras
IFMAMI
IIIIIII
IIIIIIII
III-I-
I-I-I-
------
IIIIIIII
14 Jitin Am.cf.Caras
IFMAMI
IIIIIIII
IIIIIII
III-I-
I-II-I-
------
IIIIIIII
15 Oravita Am.cf.Lisava
IFMAMI
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIII-I-
I-I-I-
------
IIIIIIIIIIIII
21.
16 Lisava Am.cf.Caras
IFMAMI
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
III-I-
I-II-I-
------
IIIIIIIIIIIII
17 Caras Varadia
IFMAMI
IIIII-I-
IIIIII-I-
III-I-
III-I-
-I----
IIIIIII-I-
18 CiclovaAm. Ciclova Româna
IFMAMI
I-II-I-
II-II-I-
II-I-I-
I-I-I-
------
II-II-I-
19 Nera Patas
IFMAMI
II-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
II-II-I-
20 Prigor Am.loc.Putna
IFMAMI
I-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-II-I-
21 Nera Bozovici
IFMAMI
II-II-I-
II-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-II-
II-II-II-
22 Steier Am.cf.Minis
IFMAMI
IIIIIII
IIIIIIIIII
III-I-
I-I-I-
------
IIIIIIIIIII
23 Minis Am.cf.Taria
IFMAMI
IIIIIII
IIIIIII
III-I-
I-I-I-
------
IIIIIIII
22.
24 BeuAm. pastravaria Bei
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
------
I-I-I-
25 Nera Sasca Montana
IFMAMI
I-II-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-II-II
26 Nera Naidas
IFMAMI
-I---I
-I---I
-I---I
-II---I
-I---I
-II---I
27 Cerna Am.ac.V.Iovan
IFMAMI
III-III
I-I-II
III-I-
--I-I-
------
III-III
28 Globul Am.cf. Slatinic
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
--I-II-
------
I-I-II-
29 Belareca Am.cf.Cerna
IFMA
II-II-I-
I-I-I-
I-I-I-
--I-I-
I-II-I-
II-II-I-
MI
23.
30 Cerna Toplet
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
--I-II
--I-II
I-I-II
31 Dragostele Am.cf.Berzeasca
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
32 Valea Mare Am.cf. Bosneag
IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I---
--I---
I-I-I-
JUDETUL HUNEDOARA
Din rapoartele transmise de Directiile Apelor Mures, Cris si Jiu, la nivelul judetului Hunedoara, calitatea apelor de suprafata in semestrul I 2008 , se prezinta astfel:
• bazinul hidrografic Mures: Tab.nr. 4.1.4
Nr.crt.
Curs de apa/Sectiune
Clasa de calitate
luni
C2RO(regimoxigen)
C3RN(regim nutrienti)
C4SSalinitate
C5PT(Poluanti toxici specifici de origine naturala)
C6Indic.ch.relev.(alti indicatori chimici relevanti)
1.Mures Gelmar
IFMAMI
IIIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIIIII-
IIIIIII
2.MuresBranisca
IFMAMI
IIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII-
IIIIIIIII
24.
3.OrastieCostesti
IFMAMI
-I-I-I
-I-I-I
-I-I-I
-I-I--
-I-I-I
4.OrastieOrastie
IFMAMI
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIII-
IIIIIII
5.GeoagiuBalsa
IFMAMI
-I-I-I
-I-I-I
-I-I-I
-I-I--
-I-II-I
6.GeoagiuGeoagiu
IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIVIII(Cd,Mn,Zn)-
IIIIIII
7.GalbenaHateg
IFMAMI
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIII-
IIIIIIIIII
8.CernaToplita
IFMAMI
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I-II-
-I-II-
9.Cerna
Sântuhalm
IFMAMI
IIIIII
IIIIIIIIIII
IIIIII
IIIII-
IIIIIII
10.StreiBaru
IFMAMI
-I-I-I
-I-I-I
-I-I-I
-I-I--
-I-I-I
25.
11.StreiPetreni
IFMAMI
IIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIII-
IIIIIII
12.CertejBârsau
I
FMAMI
I
IIIIII
I
IIIIIII
IV
IIIIIIIIIIIIV
V (Cd, Cu, Mn, Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)V(Cd,Cu,Mn,Ni,Zn)-
I
IIIIII
13.Ardeu Bozes
IFMAMI
IIIIIII
IIIIII
IIIIIIIIII
IIIIIIIV(Cd,Mn,Zn)V(Cd,Mn,Zn)-
IIIIII
14. Sârbi/Sarbi
IFMAMI
I-IIIIIII
IIIIII
I-IIII
I-III-
II-IIII
15.BoholtSoimus
IFMAMI
------
IIIIIIIII
------
------
------
16.FornadiaAm.confl.Caian
IFMAM
-----
IIIII
-----
-----
-----
17.VaideiAmonte confl. Mures
IFMAMI
------
IIIIIII
------
------
------
18.BejanTârnavita
IFMAMI
------
IIIIII
------
------
------
19. Barbat I I I I I I
26.
Priza Hunedoara
FMAMI
IIIII
IIIII
IIIII
IIII-
IIIII
20.Sibisel –Priza Orastie
IFMAMI
IIII-I
IIII-I
IIII-I
II-I--
IIII-I
21.Râul Mare Priza Deva
IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIII-
IIIIII
22.BreazovaZeicani
IFMAM-
I--II-
I--II-
I--II-
I--II-
I--II-
23.ZlataGura Zlata
IFMAMI
I--II-
I--II-
I--II-
I--II-
I--II-
24.FaeragPriza Certej
IFMAMI
I--I--
I--I--
I--I--
I--I--
I--I--
25.RitisoaraPriza Ghelari
IFMAMI
I--I--
I--I--
I--I--
I--I--
I--I--
26.RausorPriza Ghelari
IFMAMI
I-----
I-----
I-----
I-----
I-----
27. RausorPriza Orastie
IFM
---
---
---
---
---
27.
AMI
I--
I--
I--
I--
I--
28.Canal CârletePriza Hateg
IFMAMI
-I-II--
-I-I--
-I-I--
-I-I--
-I-I--
29.PestisNandru
IFMAMI
---II-
---II-
---II-
---III(Cd,Zn)-
---II-
• bazinul hidrografic Cris
Tab.nr. 4.1.5
28.
• bazinul hidrografic JiuTab.nr. 4.1.6
Nr.crt.
Curs de apa Sectiunea de control luni R.O. G.M. Nutrienti Clasa generala
1. Jiul de Est Amonte localitatea Cimpa IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
2. Jiul de Est Livezeni IFMAMI
IIIIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIIIII
3. Jiul de Vest Iscroni IFMA
IIII
IIII
IIII
IIII
29.
Nr. crt.
Cursul de apa
Sectiunea desupraveghere
luni
Categoria de calitateIndicatori caracteristiciRO Nutrienti
Salinitate Poluantitoxicispecifici
Alti indicatorirelevanti
1.CrisulAlb
Criscior
IFMAMI
-IIIII
I IIIIII
-IIIII
IIVIIIIIIII
---IIIII
------
2.CrisulAlb
Baia de Cris
IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIIIII
I-I-I-
------
3.Crisul Alb
Dragu-Brad
IFMAMI
--I-II
--I-II
--I-II
--I-II
--II---
------
4. RâbitaAm. Râbita
IFMAMI
I-I-II
I-I-II
I-I-II
I-I-II
------
------
MI
IIII
II
III
IIII
4. Jiul de Vest Aval confluenta Braia (Lupeni) IFMAMI
-I-IIII
-I-III
-I-IIII
-I-III
5. Jiul de Vest Amonte confluenta Rostoveanu IFMAMI
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
I-I-I-
6. Jiul de Est Petrosani IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
7. Taia Amonte captare IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
8. Jiet Amonte captare IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
9. Polatiste Amonte captare IFMAMI
IIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIII
30.
JUDETUL TIMIS
In semestrul I 2008 in judet au fost in urmarire un numar de 27sectiuni de monitorizare a calitatii apelor.Subsistemul a functionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie si microbiologie al Directiei Apelor Banat.
Incadrarea calitatii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizata cu practica de la Nivelul Uniunii Europene in domeniul protectiei calitatii apelor de suprafata curgatoare.
In semestrul I 2008 calitatea apei râurilor din judetul Timis se incadreaza in clasele de calitate I-V , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apa in scop potabil de la Timisoara, Lugoj cât si la prizele altor categorii de folosinte.
31.
Situatia calitatii apei in sectiunile de control in flux lent din judetulTimis, sem.I 2008
Tab.nr. 4.1.7
32.
Nr.Crt.
Cursul deApa Sectiunea
Luni RegimOxigen Nutrient Salinitat
e
Poluanti toxici specifici
Alti ind. Chimicirelevanti
General
1
Bega Luncani IFMAMI
I-I-II
I-I-III
I-I-I-
I-I-I-
II-I-I-
II-I-III
2
Hauzeasca Am.loc.Fârdea IFMAMI
I-I-III
II-I-II
I-I-II
I-I-II
II-I-III
II-I-IIII
3
Cladova Am.loc. Cladova IFMAMI
III-III-III-
II-II-III-
I-II-II-
I-I-III-
II-II-II-
III-III-III-
4
Bega Balint IFMAMI
IIIIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIII-
IIIII-
------
IIIIIIIIIII
5
Saraz Loc. Saceni IFMAMI
III-III-I-
II-II-I-
I-I-I-
II-I-II-
I-II-I-
III-III-II-
6
Binis Costei –Tipari IFMAMI
III-III---
II-II---
I-I---
II-I---
III-I---
III-III---
7
Bega Am.Timisoara IFMAMI
IIIIIII
IIIIIII
IIIIII
IIIIII
IIIIIIII
IIIIIIII
33.
8
Bega Otelec IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIIIV
IIIIIIIIIIIIIVIII
IIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIVIV
9
Bega Veche
Pischia IFMAMI
II-II-III-
II-II-II-
II-II-II-
II-I-I-
II-II-I-
II-II-III-
10
Apa Mare Av.cf.Slatina IFMAMI
IIIIIII-IIIIII
IIIIIII-IIII
II-II-I-
II-I-I-
------
IIIIIIII-IIIIII
11
Apa Mare Am.cf.Bega V. IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIII
II-IIIIII-
II-III-
------
IIIIIIIIIIIIIIIIII
12
Bega Veche
Sânmihaiu German
IFMAMI
IIIIVIIIIIIIVV
IIIIIIIIIIIII
II-IIIIIIIII-
II-III-
------
IIIIVIIIIIIIVV
13
Bega Veche
Cenei IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIII
II-IIIIIIII
I-IIII
II-IIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIIIIII
14
Nadrag Am.cf.Timis IFMAMI
I-II-IIII
II-I-III
I-I-I-
I-I-II
II-I-II-
II-II-IIII
15
Spaia Am.cf.Timis IFMAMI
IVIIIIVIVIIIV
IIIIIIVIVIIIV
I-III-
I-III-
------
IVIIIIVIVIIIV
34.
16
Timis Lugoj IFMAMI
IIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIII
IIIIII
------
IIIIIIIIIIIII
17
Timis Am.cf.Timisana IFMAMI
IIIVIVIII
IIIIIIIIII
IIIIII-
I-III-
-II----
IIIIIVIVIII
18
Surgani Cheveres IFMAMI
IIIIIIVIVIIIIV
IIIIIIIIIIIIIII
I-IIIIII-
I-III-
------
IIIIIIVIVIIIIV
19
Poganis Otvesti IFMAMI
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
I-III-
I-III-
------
IIIIIIIIIIIIII
20
Timis Sag IFMAMI
IIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII
IIIIIII
I-IIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
21
Lanca Birda
Am.loc.Ghilad IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIIV
IIIIIIIIIIIII
II-III-
I-III-
------
IIIIIIIIIIIIIIIV
22
Timis Graniceri IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIII
IVIIIIIIII
IIIIIII
I-IIIII
IIIIIIIII
IVIIIIIIIIIIIII
23
Moravita Moravita IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIIV
IIIIIIIIII
I-IIIIII
II-IIII
-----I
IIIIIIIIIIIIIIV
35.
24
Birdanca Am.cf.Bârzava IFMAMI
IVIIIIIIIIIIVV
IVIIIIVIVIVIII
IIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIV
IIIIIIIIIVII
IVIIIIVIVIVV
25
Bârzava Partos IFMAMI
IIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIII
IIIIIII
IIIIIIIIIIIIIII
26
Aranca Am.Sânnicolau IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIII
IIIIVIIIIIIII
IIIIIIIIIIIIII
II-IIII
IIIIIIII
IIIIVIIIIIIIIIII
27
Aranca Valcani IFMAMI
IIIIIIIIIIIIIIIII
IVIVIIIIIIIII
IVIIIIIIIIIII
II-IIIII
IIIIIIIII
IVIVIIIIIIIIIIII
36.
4.2 Ape uzate
Monitorizarea calitatii apelor uzate se bazeaza pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM- uri si de catre agentii economici care poseda laboratoare proprii sau efectueaza monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terti si transmit in mod ritmic la APM -uri rezultate obtinute in urma analizelor.
Prin prelucrarea datelor s-au constatat depasiri fata de valorile avizate, in special pentru apele uzate evacuate de statiile de epurare orasenesti, a caror instalatii sunt uzate fizic si moral, apa fiind insuficient epurata.Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de incarcare cu poluanti ale apelor uzate evacuate in resursele de apa si a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor) se constata depasiri ale concentratiilor indicatorilor analizati.
JUDETUL ARAD
S-au analizat apele uzate de la mai multe statii de epurare (aflate in evidenta monitoringului SGA Arad), amplasate in judetele Arad si Timis, cu evacuare in emisari naturali:
37.
Tabelul 4.2.1
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depasiti ( mg/l), ianuarie
Indicatori depasiti ( mg/l), februarie
Indicatori depasiti ( mg/l), martie
Indicatori depasiti ( mg/l), aprilie
Indicatori depasiti ( mg/l), mai
Indicatori depasiti ( mg/l), iunie
SC
CO
MP
AN
IA D
E A
PA
A
RA
D S
A
ARAD S.E. / jud. Arad
MURESApa canal populatie
PECICA S.E. ARAD
MURESApa canal populatie
CBO5, suspensii totale
CBO5, suspensii totale
ZONA IND. NV S.E. / ARAD
MURES MORT MURES
Productie in domeniul industriei alimentare
38.
LIPOVA/ jud. Arad
MURESApa canal populatie
Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5
Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,
Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,CBO5
Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare Suspensii totale,CBO5
Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,
Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,CBO5
Evac. statie epurareSuspensii totale, CBO5 Evacuare 1Suspensii totale,ExtractibileEvacuare 2Suspensii totale,CBO5
NADLAC S.E./ jud. Arad
MURESApa canal populatie
Suspensii totaleCBO5
Suspensii totaleCBO5
Suspensii totaleCBO5
Suspensii totaleCBO5
Suspensii totaleCBO5
Suspensii totaleCBO5
C.A.I. CURTICI
CURTICI /ARAD
CANAL DESECARE
Ferma zootehnica
CBO5, Suspensii totale, Extractibile
CBO5, Suspensii totale , Extractibile
CBO5, Suspensii totale, Extractibile
CBO5, Suspensii totale, Extractibile
Suspensii totale, CBO5, Extractibile
Suspensii totale, CBO5, Extractibile
CET HIDROCARBURI
ARAD MURES
Productie energie electrica si termica
39.
SC ASTRA VAGOANE SA
ARADCANAL MURESEL
Constructia si repararea materialului rulant (vagoane marfa)
CBO5 CBO5
S.C. APEMIN BAI LIPOVA (semestrial)
LIPOVA/ARAD
MURESIndustrie alimentara
Suspensii totale,CBO5
Suspensii totale,CBO5
S.C. ARSTATE S.R.L. (semestrial)
ARAD MURES Acte de comert
40.
JUDETUL CARAS –SEVERIN
Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de incarcare cu poluanti ale apelor uzate evacuate in resursele de apa si a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor) se constata depasiri ale concentratiilor indicatorilor analizati, dupa cum urmeaza:
Tab.nr. 4.2.2
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depasiti ( mg/l), ianuarie
Indicatori depasiti ( mg/l), februarie
Indicatori depasiti ( mg/l), martie
Indicatori depasiti ( mg/l), aprilie
Indicatori depasiti ( mg/l), mai
Indicatori depasiti ( mg/l), iunie
SC Aquacaras
Herculane CernaGospodarire comunala
AmoniuDetergentiAmoniu
SC Aquacaras
Caransebes TimisGospodarire comunala
CBO5PHAmoniu
Amoniu
SC Aquacaras Otelu Rosu BistraGospodarire comunala
CBO5CCOCrAmoniuPH
Amoniu
SC Aquacaras(pod CFR, statie PECO, Gara de Nord , Statia de epurare )
Resita BârzavaGospodarire comunala
CBO5CCOCrAmoniu
Amoniu
41.
SC Aquacaras
Herculane CernaGospodarire comunala
SC AquacarasBocsa Bârzava
Gospodarire comunala Amoniu
DetergentiAmoniu
SC AquacarasMoldova Noua
Dunare
Gospodarire comunala
CBO5 Amoniu Extractibile Detergenti
DetergentiAmoniu
SC AquacarasAnina Pârâul Gârliste
Gospodarire comunala
AmoniuAmoniu
SC AquacarasOravita Pârâul Oravita
Gospodarire locala Amoniu
SC CET Energoterm
Resita Bârzava
Producere energie electrica si temica
pH acid– 6,32 ori
Food SRL Bocsa BârzavaCrestere intensiva pasari
SuspensiiCBO5 CCOCr Amoniu
CBO5 CCOCrAmoniu
SC Avia Agrobanat
Bocsa BârzavaCrestere intensiva pasari
Suspensii CBO5 CCOCr Amoniu
CBO5 CCOCrAmoniu
SC Plastomet Resita BârzavaConstructii metalice
Suspensii Zinc CBO5 CCOCr
CBO5 CCOCrAmoniu
42.
SC TMK - Eruga
Resita Bârzava siderurgieCCOCr CBO5NH4
SC Collini Bocsa BârzavaCrestere intensiva pasari
PH CBO5 CCOCrAmoniu
CBO5 Amoniu
SC UCMREv. Terova
Resita BârzavaConstructii de masini
CCOCr CBO5
43.
JUDETUL HUNEDOARA
Principalele surse de poluare in b.h. Mures, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos.
Tab. nr.4.2.8 B.h. Mures
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depasiti ( mg/l), ianuarie
Indicatori depasiti ( mg/l), februarie
Indicatori depasiti ( mg/l), martie
Indicatori depasiti ( mg/l), aprilie
Indicatori depasiti ( mg/l), mai
Indicatori depasiti ( mg/l), iunie
CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Certej
Certeju de Sus
R. Certej
Extractie si prelucrare minereu complex si aurifer- activitate sistata
Suspensii Zinc Mangan
pH Suspensii Sulfati Fe Cu Zn Cd Mn
Suspensii Zinc Mangan
Suspensii Zinc Mangan
pH Suspensii Fier Mangan Cupru Zinc
Suspensii Zinc Mangan
CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Ecomin
Deva R. GalbenaEpurare ape de mina
Reziduu fix pH
CNCAF MINVEST – FIL.ECOMIN
Boita Hateg r.GalbenaEpurare ape de mina
Reziduu fix Reziduu fix Reziduu fix
Reziduu fix Reziduu fix
S.C. APA PROD S.A. Deva –
Deva R. Mures Epurarea apelor uzate orasenesti
44.
Centrul de Exploatare – Distributie DevaS.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distributie Calan
Calan R. StreiEpurarea apelor uzate orasenesti
Amoniu Ptotal
Amoniu
S.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distributie Geoagiu
Geoagiu R. GeoagiuEpurarea apelor uzate orasenesti
CCO-Cr Amoniu Detergenti
S.C. APAPROD DEVA – Statia de epurare Simeria
Simeria StreiEpurare ape menajere Amoniu
S.C. APAPROD DEVA – Statia de epurare Ilia
Ilia MuresEpurare ape menajere
Amoniu CCO-Cr
S.C. APAPROD
Hunedoara Cerna Epurare ape menajere
CBO5 Amoniu
45.
DEVA-CED Hunedoara, CanalS.C. APAPROD DEVA – CED Hateg
Hateg GalbenEpurare ape fecaloid-menajere
CCO-Cr CCO-Cr
PRIMARIA COMUNEI BACIA
Bacia Canal BatizEpurare ape uzate menajere
CBO5 CCO-Cr
S.C. AVIS 3000 S.A. Mintia
Mintia
R. MuresCrestere si abatorizare pasari
CBO5 CCO-Cr Suspensii Amoniu Azotiti Fosfor total
CBO5 CCO-Cr Suspensii Amoniu Azotiti Fosfor total Extractibile
CBO5 CCO-Cr Suspensii Azotiti Fosfor total Extractibile
CBO5 CCO-Cr Suspensii Azotiti Fosfor total Extractibile
Suspensii Azotiti Extractibile
CCO-CrSuspensii Extractibile
S.C. MITTAL STEEL S.A. Hunedoara
Hunedoara R. CernaProductie metale feroase
SC REVA Simeria
Simeria HD R. StreiIntretinere si reparatii material rulant
Amoniu
Primaria Ghelari
Ghelari, HD V.Taului Captare, distributie de apa potabila, colactarea si
46.
epurarea apelor uzate
PRIMARIA TELIUC
TELIUC/Hunedoara
R.Cernaepurare ape fecaloid-menajere
Amoniu Fosfor total
SC MACON DEVA Raul Cerna Materiale de constructii
pH Reziduu fix
SC CHIMICA SA
Orastie Pr. Vidrighinepurare ape fecaloid - menajere
Amoniu Amoniu
DAVAR DEO S.R.L.
Salasul de Sus
SalasPrelucrare carne
Amoniu
S.C. AGROCOMPANY S.R.L.
Nojag NojagPrelucrare carne
Ptot
SC ACTIV. GOSCOM SA Orastie
Hunedoara R. Orastieepurare ape orasenesti
detergenti
47.
Principalele surse de poluare in b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos. Tab. nr. 4.2.9 - B.h. Crisul Alb
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depasiti ( mg/l), ianuarie
Indicatori depasiti ( mg/l), februarie
Indicatori depasiti ( mg/l), martie
Indicatori depasiti ( mg/l),aprilie
Indicatori depasiti ( mg/l), mai
Indicatori depasiti ( mg/l), iunie
Filiala Bradmin SA Brad
Brad/Hunedoara
Crisul Alb
Exploatare si prelucrare minereuri neferoase
Evacuare ape mina Barza:
Suspensii Sulfati Zn Mn Fe Ca Cu
Evacuare ape mina Barza:
Suspensii Zn Mn Fe Cu
Evacuare ape mina Barza:
Suspensii Sulfati Zn Mn Fe Cu
Evacuare ape mina Barza: Suspensii Zn Mn Fe
Evacuare ape mina Barza: Suspensii Sulfati Zn Mn Cu Fe
Evacuare ape mina Barza: Suspensii Sulfati Zn Mn Cu Fe
S.C. APA PROD S.A. Deva – Sucursala Brad
Brad/Hunedoara
Crisul AlbGospodari
re localaNtot Ntot Ntot
Ntot
Unitatea Medico-Sociala Baia de Cris
Baia de Cris Crisul Alb Spital
Suspensii Ntot Ptot DAA
48.
Consiliul Local Vata de Jos
Vata de Jos Crisul AlbGospodari
re locala
Ntot Ptot DAA
Tab. nr. 4.2.10 - B.h. Jiu
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depasiti ( mg/l), ianuarie
Indicatori depasiti ( mg/l), februarie
Indicatori depasiti ( mg/l), martie
Indicatori depasiti ( mg/l), aprilie
Indicatori depasiti ( mg/l), mai
Indicatori depasiti ( mg/l), iunie
RAAVJ Petrosani – St. Lonea Blocuri
Petrila Jiul de EstEpurare apa oraseneasca
Amoniu Amoniu Amoniu
49.
5. GESTIUNEA DESEURILOR
TIP DESEU
CANTITATEA DE DESEURI COLECTATA, VALORIFICATA SI ELIMINATA IN ANUL 2008 (TONE)
CUMULAT2008
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST
1. Deseuri municipale
colectat 334485.696 53146.558 53250.826 56355.376 54682.851 59267.195 57782.89 0 0
ARAD 70477.94 11135.34 11843.67 11459.23 11112.71 12483.68 12443.31 CARAS - SEVERIN 69397.86 10737.07 11114.08 11573.35 11801.46 11934.35 12237.55 HUNEDOARA 83198.4 12630 12477 13343 13882 16711 14155.4 TIMIS 111411.496 18644.148 17816.076 19979.796 17886.681 18138.165 18946.63
valorificat 71.52 9.85 7.8 34.46 6.96 6.15 6.3 0 0
ARAD 27.79 25.76 2.03 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 43.73 9.85 7.8 8.7 4.93 6.15 6.3 TIMIS 0
eliminat 334414.176 53136.708 53243.026 56320.916 54675.891 59261.045 57776.59 0 0
ARAD 70450.15 11135.34 11843.67 11433.47 11110.68 12483.68 12443.31 CARAS - SEVERIN 69397.86 10737.07 11114.08 11573.35 11801.46 11934.35 12237.55 HUNEDOARA 83154.67 12620.15 12469.2 13334.3 13877.07 16704.85 14149.1 TIMIS 111411.496 18644.148 17816.076 19979.796 17886.681 18138.165 18946.63
2. Sticla stoc la 1 Ian. 2008 11.2
ARAD 11.2 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
colectat 170.56 0 48.68 65.78 49 3.5 3.6 0 0
ARAD 40.18 22.88 7 3.2 3.5 3.6 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 130.38 25.8 58.78 45.8
valorificat 167.98 0 44.6 77.58 45.8 0 0 0 0
ARAD 37.6 18.8 18.8 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0
50.
TIMIS 130.38 25.8 58.78 45.8
stoc curent 13.78 11.2 15.28 3.48 6.68 10.18 13.78 13.78 13.78
ARAD 13.78 11.2 15.28 3.48 6.68 10.18 13.78 13.78CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0 0TIMIS 0 0 0 0 0 0 0 0
3. PET
stoc la 1 Ian. 2008 163.432
ARAD 14 CARAS - SEVERIN 11.68 HUNEDOARA 45.842 TIMIS 91.91
colectat 986.411 134.301 163.435 175.886 158.614 189.768 164.407 0 0
ARAD 158.54 1 51.52 37.32 24.24 22.88 21.58 CARAS - SEVERIN 216.251 22.18 45 22 43.21 48.39 35.471 HUNEDOARA 351.208 46.691 51.555 78.336 39.884 65.096 69.646 TIMIS 260.412 64.43 15.36 38.23 51.28 53.402 37.71
valorificat 924.483 156.424 156.059 142.556 146.739 190.145 132.56 0 0
ARAD 164.14 0 53.52 45.32 19.54 19.67 26.09 CARAS - SEVERIN 220.708 33.068 45.26 22.18 37.59 48.39 34.22 HUNEDOARA 314.113 55.566 45.689 57.406 40.629 75.033 39.79 TIMIS 225.522 67.79 11.59 17.65 48.98 47.052 32.46
stoc curent 225.36 141.309 148.685 182.015 193.89 193.513 225.36 225.36
ARAD 8.4 15 13 5 9.7 12.91 8.4 8.4CARAS - SEVERIN 7.223 0.792 0.532 0.352 5.972 5.972 7.223 7.223HUNEDOARA 82.937 36.967 42.833 63.763 63.018 53.081 82.937 82.937TIMIS 126.8 88.55 92.32 112.9 115.2 121.55 126.8 126.8
4. PE stoc la 1 Ian. 2008 558.287
ARAD 280 CARAS - SEVERIN 3.9 HUNEDOARA 133.796 TIMIS 140.591
colectat 2416.933 339.984 336.851 364.97 708.202 286.637 380.289 0 0
ARAD 524.49 82 65.43 61.27 148.96 69.43 97.4 CARAS - SEVERIN 181.043 54.02 28.15 4.008 54.145 40.28 0.44 HUNEDOARA 641.622 91.344 121.731 136.022 91.667 108.569 92.289
51.
TIMIS 1069.778 112.62 121.54 163.67 413.43 68.358 190.16
valorificat 1866.099 287.759 345.002 448.93 494.278 290.13 0 0
ARAD 585.58 89.5 104.09 145.08 62.84 82.43 101.64 CARAS - SEVERIN 157.77 18.83 9.7 56.48 48.7 16.06 8 HUNEDOARA 628.349 92.249 94.062 124.38 90.248 134.56 92.85 TIMIS 881.93 87.18 137.15 122.99 292.49 57.08 185.04
eliminat 2.5 2.5 0 0 0 0 0 0
ARAD 2.5 2.5 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
stoc curent 1106.621 608.012 599.861 515.901 729.825 726.332 719.091 719.091 719.091
ARAD 216.41 270 231.34 147.53 233.65 220.65 216.41 216.41CARAS - SEVERIN 27.173 39.09 57.54 5.068 10.513 34.733 27.173 27.173HUNEDOARA 147.069 132.891 160.56 172.202 173.621 147.63 147.069 147.069 147.069TIMIS 328.439 166.031 150.421 191.101 312.041 323.319 328.439 328.439 328.439
5. Hârtie / carton
stoc la 1 Ian. 2008 575.868
ARAD 241.47 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 237.068 TIMIS 97.33
colectat 14115.713 2077.557 2400.341 2394.376 2190.836 2550.836 2501.767 0
ARAD 3963.69 580.69 652.45 658.9 577.83 745.13 748.69 CARAS - SEVERIN 453.08 94.48 60.68 60.68 67.12 85.22 84.9 HUNEDOARA 2768.215 443.917 484.811 473.716 468.566 480.258 416.947 TIMIS 6930.728 958.47 1202.4 1201.08 1077.32 1240.228 1251.23
valorificat 13879.184 2291.152 2459.69 2268.775 2191.478 2467.233 2200.856 0
ARAD 3716.32 538.85 738.56 631.7 468 686.86 652.35 CARAS - SEVERIN 453.08 94.48 60.68 60.68 67.12 85.22 84.9 HUNEDOARA 2734.906 602.022 458.05 375.315 579.038 454.925 265.556 TIMIS 6974.878 1055.8 1202.4 1201.08 1077.32 1240.228 1198.05
eliminat 86.65 14.87 21.44 8.99 15.12 8.35 17.88 0
ARAD 86.65 14.87 21.44 8.99 15.12 8.35 17.88 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
52.
stoc curent 725.747 347.403 266.614 383.225 367.463 442.716 725.747 725.747 725.747
ARAD 402.19 268.44 160.89 179.1 273.81 323.73 402.19 402.19CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 270.377 78.963 105.724 204.125 93.653 118.986 270.377 270.377 270.377TIMIS 53.18 0 0 0 0 0 53.18 53.18
6. Uleiuri uzate
stoc la 1 Ian. 2008 165.511
ARAD 44 CARAS - SEVERIN 71.629 HUNEDOARA 20.28 TIMIS 29.602
colectat 259.372 22.094 41.889 34.043 48.575 36.564 76.207 0 0
ARAD 122.79 11.67 32.69 12.77 19.64 18.66 27.36 CARAS - SEVERIN 56.208 3.417 1.009 14.616 9.695 2.674 24.797 HUNEDOARA 13.55 3.67 4.75 2.1 0.52 2.51 TIMIS 66.824 7.007 4.52 1.907 17.14 14.71 21.54
valorificat 220.568 11.455 44.19 19.836 57.227 23.29 64.57 0 0
ARAD 112.34 7.41 21.1 14.01 33.16 9.51 27.15 CARAS - SEVERIN 40.093 11.4 5.806 7.007 15.88 HUNEDOARA 6.79 6.79 TIMIS 61.345 4.045 4.9 0.02 17.06 13.78 21.54
stoc curent 204.315 176.15 173.849 188.056 179.404 192.678 204.315 204.315 204.315
ARAD 54.45 48.26 59.85 58.61 45.09 54.24 54.45 54.45CARAS - SEVERIN 87.744 75.046 64.655 73.465 76.153 78.827 87.744 87.744HUNEDOARA 27.04 20.28 17.16 21.91 24.01 24.53 27.04 27.04TIMIS 35.081 32.564 32.184 34.071 34.151 35.081 35.081 35.081
7. PCB / PCT (litri)
stoc la 1 Ian. 2008 0
ARAD CARAS - SEVERIN HUNEDOARA TIMIS
colectat 1.26 0 0 0 0 0 1.26 0
ARAD 1.26 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
53.
eliminat 1.26 0 0 0 0 0 1.26 0
ARAD 1.26 0 1.26 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
stoc curent 0 0 0 0 0 0 0 0
ARAD -1.26 0 0 0 0 0 0 0CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0 0TIMIS 0 0 0 0 0 0 0 0
8. Acumulatori
auto
stoc la 1 Ian. 2008 343.706
ARAD 87 CARAS - SEVERIN 14.642 HUNEDOARA 22.461 TIMIS 219.603
colectat 994.178 132.174 106.57 153.34 182.435 288.838 130.821 0
ARAD 524.64 60.03 30.78 56.15 117.98 198.86 60.84 CARAS - SEVERIN 73.699 14.988 4.167 5.79 16.216 14.225 18.313 HUNEDOARA 104.669 14.934 20.433 22.9 11.579 20.143 14.68 TIMIS 291.17 42.222 51.19 68.5 36.66 55.61 36.988
valorificat 895.674 190.945 158.61 134.38 142.41 162.511 106.818 0
ARAD 446.67 56.13 100.89 39.6 101.5 101.55 47 CARAS - SEVERIN 53.25 25.15 0 0 6.3 11.7 10.1 HUNEDOARA 106.046 20.145 16.23 25.6 12.7 15.301 16.07 TIMIS 289.708 89.52 41.49 69.18 21.91 33.96 33.648
stoc curent 442.21 284.935 232.895 251.855 291.88 418.207 442.21 442.21
ARAD 164.97 90.9 20.79 37.34 53.82 151.13 164.97 164.97CARAS - SEVERIN 35.091 4.48 8.647 14.437 24.353 26.878 35.091 35.091HUNEDOARA 21.084 17.25 21.453 18.753 17.632 22.474 21.084 21.084TIMIS 221.065 172.305 182.005 181.325 196.075 217.725 221.065 221.065 221.065
9. Anvelope uzate
stoc la 1 Ian. 2008 2463.48
ARAD 41 CARAS - SEVERIN 21.81 HUNEDOARA 2399.363 TIMIS 1.307
54.
colectat 5050.856 430.073 842.963 564.13 543.04 1139.03 1531.62 0
ARAD 769.53 242.55 139.02 123.6 102.98 91.39 69.99 CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 HUNEDOARA 4115.411 176.168 660.673 366.8 419.28 1042.13 1450.36 TIMIS 165.915 11.355 43.27 73.73 20.78 5.51 11.27
valorificat 4144.926 141.13 238.598 905.493 1048.3 712.869 1098.536 0
ARAD 788.41 129.7 190.48 125.4 112.28 68.49 162.06 CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 HUNEDOARA 3194.734 5.468 714.623 905.128 638.869 930.646 TIMIS 161.782 11.43 42.65 65.47 30.892 5.51 5.83
stoc curent 3369.41 2752.423 3356.788 3015.425 2510.165 2936.326 3369.41 3369.41 3369.41
ARAD 22.12 153.85 102.39 100.59 91.29 114.19 22.12 22.12CARAS - SEVERIN 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81 21.81HUNEDOARA 3320.04 2575.531 3230.736 2882.913 2397.065 2800.326 3320.04 3320.04 3320.04TIMIS 5.44 1.232 1.852 10.112 0 0 5.44 5.44
10. Deseuri lemnoase,din care:
stoc la 1 Ian. 2008 7575.912
ARAD 669.73 CARAS - SEVERIN 1331.84 HUNEDOARA 5258.9 TIMIS 315.442
colectat 46918.624 7782.484 8048.899 8367.914 7493.662 6495.875 8729.79 0
ARAD 14592.4 2699.22 2531 2492.38 2015.69 2362.46 2491.65 CARAS - SEVERIN 7311.476 1441.76 1609.302 1353.911 907.062 649.31 1350.131 HUNEDOARA 24186.82 3516.63 3751.627 4364.653 4317.674 3453.336 4782.9 TIMIS 827.928 124.874 156.97 156.97 253.236 30.769 105.109
valorificat 45403.761 6467.643 8353.806 8167.576 7536.931 7845.07 7032.735 0
ARAD 12362.05 1192.67 2810.61 2104.57 1682.82 2128.04 2443.34 CARAS - SEVERIN 7559.717 1233.05 1625.067 1561.807 1390.473 1255.58 493.74 HUNEDOARA 24654.066 3917.049 3761.159 4344.229 4210.402 4430.681 3990.546 TIMIS 827.928 124.874 156.97 156.97 253.236 30.769 105.109
eliminat 730.16 294.09 198.79 114.53 35.4 68.32 19.03 0
ARAD 730.16 294.09 198.79 114.53 35.4 68.32 19.03 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
55.
stoc curent 8360.615 8596.663 8092.966 8178.774 8100.105 6682.59 8360.6158360.61
58360.615
ARAD 2169.92 1882.19 1403.79 1677.07 1974.54 2140.64 2169.92 2169.92 2169.92
CARAS - SEVERIN 1083.599 1540.55 1524.785 1316.889 833.478 227.208 1083.5991083.59
91083.599
HUNEDOARA 4791.654 4858.481 4848.949 4869.373 4976.645 3999.3 4791.6544791.65
44791.654
TIMIS 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442 315.442
10.1. Rumegus
stoc la 1 Ian. 2008 2716.014
ARAD 261.2 CARAS - SEVERIN 1210.14 HUNEDOARA 1086.455 TIMIS 158.219
colectat 20866.455 4157.996 3653.861 3418.095 3429.906 2495.999 3710.598 0
ARAD 6268.69 1435.8 823.07 959.94 963.66 964.04 1122.18 CARAS - SEVERIN 5430.956 1262.43 1397.83 853.672 733.011 268.295 915.718 HUNEDOARA 8875.791 1387.685 1387.861 1540.273 1660.592 1259.694 1639.686 TIMIS 291.018 72.081 45.1 64.21 72.643 3.97 33.014
valorificat 20055.364 3058.132 3848.901 3383.91 3748.696 3105.819 2909.906 0
ARAD 5168.89 548.5 982.58 757.26 900.98 842.74 1136.83 CARAS - SEVERIN 5840.08 1034.53 1449.498 1046.164 1153.091 998.564 158.233 HUNEDOARA 8755.376 1403.021 1371.723 1516.276 1621.982 1260.545 1581.829 TIMIS 291.018 72.081 45.1 64.21 72.643 3.97 33.014
eliminat 229.12 112.5 89.79 16.53 5.4 1.27 3.63 0
ARAD 229.12 112.5 89.79 16.53 5.4 1.27 3.63 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
stoc curent 3297.985 3703.378 3418.548 3436.203 3112.013 2500.923 3297.9853297.98
53297.985
ARAD 1131.88 1036 786.7 972.85 1030.13 1150.16 1131.88 1131.88 1131.88CARAS - SEVERIN 801.016 1438.04 1386.372 1193.88 773.8 43.531 801.016 801.016 801.016HUNEDOARA 1206.87 1071.119 1087.257 1111.254 1149.864 1149.013 1206.87 1206.87 1206.87TIMIS 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219 158.219
10.2. Alte deseuri
lemnoase
stoc la 1 Ian. 2008 4859.898
ARAD 408.53 CARAS - SEVERIN 121.7
56.
HUNEDOARA 4172.445 TIMIS 157.223
colectat 26121.808 3624.478 4395.038 5019.469 4063.756 3999.876 5019.191 0
ARAD 8323.7 1263.41 1707.93 1532.44 1052.03 1398.42 1369.47 CARAS - SEVERIN 1880.519 179.33 211.472 500.239 174.051 381.015 434.412 HUNEDOARA 15311.029 2128.945 2363.766 2824.38 2657.082 2193.642 3143.214 TIMIS 606.56 52.793 111.87 162.41 180.593 26.799 72.095
valorificat 25418.047 3409.511 4504.905 4853.316 3788.235 4739.251 4122.829 0
ARAD 7193.16 644.17 1828.03 1347.31 781.84 1285.3 1306.51 CARAS - SEVERIN 1719.637 198.52 175.569 515.643 237.382 257.016 335.507 HUNEDOARA 15898.69 2514.028 2389.436 2827.953 2588.42 3170.136 2408.717 TIMIS 606.56 52.793 111.87 162.41 180.593 26.799 72.095
eliminat 501.03 181.59 109 98 30 67.04 15.4 0
ARAD 501.03 181.59 109 98 30 67.04 15.4 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 0
stoc curent 5062.629 4893.275 4674.408 4742.561 4988.082 4181.667 5062.6295062.62
95062.629
ARAD 1038.04 846.18 617.08 704.21 944.4 990.48 1038.04 1038.04 1038.04CARAS - SEVERIN 282.582 102.51 138.413 123.009 59.678 183.677 282.582 282.582 282.582
HUNEDOARA 3584.784 3787.362 3761.692 3758.119 3826.781 2850.287 3584.7843584.78
43584.784
TIMIS 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223 157.223
11. Deseuri medicaleper
iculoase
colectat 415.1955 65.86 78.31 62.863 76.389 67.766 64.0075 0
ARAD 58.62 9.13 9.55 9.92 10.06 10.02 9.94 CARAS - SEVERIN 38.5575 6.283 6.642 6.852 6.247 6.435 6.0985 HUNEDOARA 71.673 11.417 11.003 12.941 11.051 12.559 12.702 TIMIS 246.345 39.03 51.115 33.15 49.031 38.752 35.267
eliminat 415.1955 65.86 78.31 62.863 76.389 67.766 64.0075 0
ARAD 58.62 9.13 9.55 9.92 10.06 10.02 9.94 CARAS - SEVERIN 38.5575 6.283 6.642 6.852 6.247 6.435 6.0985 HUNEDOARA 71.673 11.417 11.003 12.941 11.051 12.559 12.702 TIMIS 246.345 39.03 51.115 33.15 49.031 38.752 35.267
12. Deseuri de
stoc la 1 Ian. 2008 380.307
ARAD 13
57.
echipamente
electrice si electronice
CARAS - SEVERIN 5.684 HUNEDOARA 46.654 TIMIS 314.969
colectat 223.188 12.148 36.396 29.144 96.489 23.377 25.634 0 0
ARAD 38 4 4 10 10 2 8 CARAS - SEVERIN 19.424 4.859 6.09 8.475 HUNEDOARA 25.485 3.788 3.997 4.209 9.879 2.506 1.106 TIMIS 140.279 4.36 23.54 8.845 76.61 10.396 16.528
valorificat 551.923 17.826 198.73 141.737 151.534 27.996 14.1 0 0
ARAD 43 11 6 12 9 5 CARAS - SEVERIN 18.3 7.2 11.1 HUNEDOARA 37.803 6.826 21.65 4.227 3.6 1.5 TIMIS 452.82 163.88 125.51 138.934 10.396 14.1
stoc curent 51.572 374.629 212.295 99.702 44.657 40.038 51.572 51.572
ARAD 8 6 4 2 3 0 8 8CARAS - SEVERIN 6.808 5.684 3.343 9.433 9.433 6.808 6.808 6.808HUNEDOARA 34.336 43.616 25.963 25.945 32.224 33.23 34.336 34.336TIMIS 2.428 319.329 178.989 62.324 0 0 2.428 2.428
13. Deseuri textile
stoc la 1 Ian. 2008 0
ARAD 0 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 139.104
colectat 1671.673 129.073 512.2 185.1 150.725 475.13 219.445 0 0
ARAD 1286.01 489.51 153.56 131.57 353.34 158.03 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 385.663 129.073 22.69 31.54 19.155 121.79 61.415
valorificat 236.765 26.838 50.5 51.09 19.155 39.58 49.602 0 0
ARAD 0 CARAS - SEVERIN 0 HUNEDOARA 0 TIMIS 236.765 26.838 50.5 51.09 19.155 39.58 49.602
eliminat 1286.01 0 489.51 153.56 131.57 353.34 158.03 0
ARAD 1286.01 489.51 153.56 131.57 353.34 158.03 CARAS - SEVERIN 0
58.
HUNEDOARA 0 TIMIS 0
stoc curent 1434.908 241.339 213.529 193.979 193.979 276.189 288.002 288.002 288.002
ARAD 1286.01 0 0 0 0 0 0 0CARAS - SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0 0TIMIS 288.002 241.339 213.529 193.979 193.979 276.189 288.002 288.002 288.002
59.
6. STAREA DE CALITATE A SOLULUI
Judetul Arad
In cursul lunii aprilie ,in jud. Arad s-au efectuat analize din 4 probe de sol, recoltate la doua adâncimi. Din aceste probe s-au determinat indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argila fizica si argila. In total s-au efectuat 72 determinari.
In cursul lunii mai s-au efectuat analize din 4 probe de sol, recoltate la doua adâncimi. Din aceste probe s-au determinat indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argila fizica si argila. In total s-au efectuat 72 determinari. Rezultatele obtinute sunt evidentiate in tabelul de mai jos.
Localitate Fintinele Lipova Cermei Mocrea
Adâncimecm
0-10 10-20 0–18 18-30 0-20 20-40 0-18 18-35
Indicatori
pH 5,75 5,90 7,00 7,50 7,10 7,30 6,65 6,70
Humus, % 2,55 2,78 2,60 2,71 2,82 2,75 2,50 2,25
P asim., ppm 29,00 25,00 50,00 48,50 26,00 25,00 26,00 23,00
Kasim., ppm 205,00 198,00 190,00 171,00 210,00 200,00 180,00 159,00
Textura, %
Nisip grosier 1,50 0,90 2,10 1,90 1,50 1,30 2,90 2,50
Nisip fin 28,50 29,10 30,10 28,30 25,10 24,20 25,30 27,60
Praf 27,00 28,80 30,20 29,50 30,00 32,60 30,20 29,50
Argila fizica 51,50 53,90 47,50 49,60 59,80 60,10 50,30 52,40
Argila 40,10 40,90 36,60 37,50 42,90 44,60 47,20 45,50
In cursul lunii iunie s-au efectuat analize din 7 probe de sol, recoltate la doua adâncimi. Din aceste probe s-au determinat urmatorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argila fizica si argila. In total s-au efectuat 126 determinari. Rezultatele obtinute sunt evidentiate in tabelul urmator.
60.
Localitate SIMANDIERMATA NEAGRA
SEMLAC FINTINELE NADLAC TURNU CRUCENI
Adâncime,cm
10 25 10 25 15 30 10 20 10 20 15 30 10 25
Indicatori
pH 6,65 6,60 8,8 8,8 7,4 7,3 7,0 7,0 8,2 8,1 7,8 7,9 5,8 5,9
Humus, % 2,40 1,97 1,92 1,47 3,00 2,78 2,61 2,44 1,75 1,58 2,40 2,10 2,81 2,75
P asim., ppm 68,0 63,0 29,0 28,0 51,0 49,0 28,0 24,0 54,0 51,0 38,0 34,0 25,0 20,0
K asim., ppm 251,0 244,0 374,0 320,0 198,0 185,0 199,0 174,0 183,0 178,0 183,0 173,0 173,0 148,0
Textura, %
Nisip grosier 6,0 6,1 4,8 5,2 1,0 1,8 1,2 0,6 0,5 0,4 0,4 0,6 1,0 1,1
Nisip fin 38,0 38,4 34,8 33,9 25,4 22,8 29,4 29,8 35,6 34,8 32,8 28,5 27,9 31,8
Praf 21,3 24,8 19,8 20,4 31,4 28,1 29,0 28,8 26,4 27,3 24,1 28,2 29,1 24,6
Argila fizica 44,5 42,8 49,7 50,1 44,5 44,9 52,8 53,1 47,5 48,2 54,4 54,8 51,8 52,3
Argila 34.7 30.7 40.6 40.5 42.2 47.3 40,4 40,8 37,5 37,5 42,7 42,7 42,0 43,0
61.
JUDETUL HUNEDOARA
In cursul lunii ianuarie 2008, au fost efectuate analize de sol de catre Laboratorul Agentiei pentru Protectia Mediului Hunedoara, pentru urmatoarele metale: Pb, Cd, Cu, dupa cum urmeaza:
Nrcrt
Zonaprelevarii
soluluiA
dân
cim
ea p
re
leva
rii s
olu
lui
(cm
)
Indicatorimg/kg substanta uscata
CuCd Pb
1.DEVA,
Piata Victoriei
20 12,3 0 2,15
40 15,5 0 4,0
2.HUNEDOARAPiata Libertatii
20 32,4 0 66,2
40 47,3 0 79,7
C.M.A. (valori normale) cf. Ordinului nr. 756/1997
201 20
Au fost inregistrate depasiri ale concentratiilor maxime admisibile conform Ordinului nr. 756/1997 la proba recoltata in Hunedoara, la indicatorii cupru si plumb.
7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE
JUDETUL ARAD
In decursul lunilor ianuarie-iunie 2008, s-au efectuat 12 controale in cadrul ariilor naturale protejate din judetul Arad, dupa cum urmeaza:
- 5 deplasari in vederea evaluarii carnivorelor mari de pe raza fondurilor de vanatoare ale Directiei Silvice Arad.
- 2 deplasari in teren, in vederea efectuarii controlului anual in cadrul ariilor naturale protejate: „Arboretum Macea” si „Punctul fosilifer Zabalt”;
- 1 deplasare in vederea monitorizarii unei specii pe cale de disparitie, dropia – otis tarda;
- 1 deplasare la „Pestera cu apa de la Moara”- 1 deplasare la „Rezervatia de starci cenusii din Padurea Lunca”- 1 deplasare la „Rezervatia de starci cenusii din Socodor- 1 deplasare la „Rezervatia de fag de la Raul Mic”
Alte activitati care s-au desfasurat in cadrul Compartimentului de Protectia Naturii, Protectie Sol, Subsol:
62.
- un numar de 32 raportari;- s-au emis peste 85 puncte de vedere catre celelalte compartimente ale APM Arad
si catre beneficiari si agenti economici; - s-a parcurs procedura de dare in custodie, conform Ordinului 494/2005 si s-au
incheiat conventii, pentru trei arii naturale protejate.- s-a participat la un seminar organizat la Bucuresti, pe tema implementarii HG nr.
1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului;- s-a participat la sedinta Consiliului Consultativ al Administratiei Parcului Natural
Lunca Muresului, pentru analiza planului de management al parcului.- in data de 05.05.2008, la sediul APM Arad s-a desfasurat sedinta de propunere a
cotelor de recolta pentru speciile carnivore mari din judetul Arad;- in data de 07.05.2008, reprezentantii compartimentului Protectia Naturii, Protectie
Sol, Subsol din cadrul APM Arad, au participat la intrunirea Comitetului Consultativ al Administratiei Parcului Natural Lunca Muresului, pentru dezbaterea publica si analiza planului de management al Parcului Natural Lunca Muresului;
- in data de 09.05.2008, la sediul APM Arad, s-a desfasurat intrunirea comisiei pentru acordarea custodiei pentru aria protejata ‚Balta Soimos’, in conformitate cu procedura prevazuta in Ordinul 494/2005.
- s-au eliberat 15 autorizatii de mediu dintre care 2 conform Ordinului 210/2008, 13 autorizatii pentru recoltarea, capturarea si/sau achizitia si comercializarea plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica.
JUDETUL CARAS-SEVERIN
In lunile ianuarie-iunie 2008 s-au realizat un numar de 52 de controale: - 24 controale la Ocoalele Silvice: Rusca Montana, Bocsa Romana, Bocsa Montana, Berzeasca, Moldova Noua, Oravita, Sasca Montana, Baile Herculane, Mehadia, Anina, Bautari, Nera, Paltinis, Resita, Teregova. Pentru aceste ocoale silvice s-au realizat referate de specialitate cu privire la lucrarile silvice si forestiere
- 9 controale in ariile protejate, dintre care: - 3 controale in Parcul National Domogled Valea Cernei, - 2 controale in Parcul National Cheile Nerei Beusnita; - 1 control in Rezervatia Naturala Padurea Ezerisel (in afara parcurilor), - 1 control in Parcul National Semenic Cheile Carasului, - 2 controale in Parcul National Portile de Fier
- 19 controale in afara ariilor protejate, dintre care: - 8 controale la Primarii (Oravita, Eftimie Murgu, Bozovici Mehadia,
Herculane, Toplet si doua la Primaria Pojejena) - 5 controale La Gradina Zoologica;- 1 control la Ferma de Melci Bozovici (proiect SAPARD);- 1 control la Ferma de Melci Bocsa (proiect SAPARD);- 1 control la Societatea Colini Company SRL;- 1 control la Societatea Apollini Company SRL;- 2 controale la Piata Bocsa
Alte activitati care s-au desfasurat in aceasta perioada:- s-a participat la actiunea de constientizare si informare cu privire la importanta
zonelor umede;- s-a participat la instruirea Implementarea Retelei Natura 2000 in Romania;- s-a participat la Consiliile Consultative si Stiintifice ale Parcurilor Nationale Cheile
Nerei Beusnita, Domogled Valea Cernei si Semenic Cheile Carasului;- participare la actiunea “Mediatizarea proiectelor de mediu” Liceul Diaconovici
Tietz, si Grupul Industrial Alexandru Popp;
63.
- participare la actiunea ”Ziua Mondiala a Pasarilor” Grupul Industrial Alexandru Popp
- participare la actiunea ”Ziua Mondiala a Pamantului”, Grupul Industrial Alexandru Popp
- s-a participat la actiunea Grupului Scolar Industrial Stefan Anghel “Proiecte de mediu”;
- s-a participat la actiunea ”Didactica” Raul Alb;In urma verificarii documentatiei depuse la A.P.M. Caras-Severin la biroul Protectia
Naturii, Protectia Solului/Subsolului de persoane fizice sau juridice, au fost eliberate 20 autorizatii de mediu dintre care 8 autorizatii au ca obiect recoltarea,colectarea si transportul tehnologic de lemn si 12 autorizatii care au ca obiect recoltarea/ capturarea / comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica.
JUDETUL HUNEDOARA
In primul semestru al anului 200 s-a efectuat 30 de deplasari in teren, cu ocazia carora s-au realizat verificari in:
- Locul Fosilifer Lapugiu de Sus - Tufurile Calcaroase din Valea Bobalna,
- Podul natural de la Grohot- Parcul National Retezat - Padurea Bejan, Dealul Cetatii Deva, Muntele Vulcan, Parcul Natural Gradistea
Muncelului Cioclovina (controale comune cu Garda de Mediu);- locul fosilifer cu dinozauri de la Sampetru;- AJVPS Hunedoara FV 40 Runcu Mare;- AJVPS Hunedoara FV 42 Balea; - AJVPS Hunedoara Club Orastie ;- Arboretumul Simeria;- Rezervatia Naturala Calcarele din Dealul Magura;- Rezervatia Varful Poieni;- Parcul National defileul Jiului;- Padurea Chizid;- Dealul Colt si Dealul Zanoaga;- Pestera cu Corali, Pestera Zeicului; - Fanetele Pui; - Calcarele din dealul Magura; - Magurile Baitei; - Mlastina Pesteana; - Cheile Jietului; - SC Bosco Amico SRL
In cursul primului semestru al anului 2008 s-au emis 31 autorizatii de mediu, dintre care 28 de autorizatii au ca obiect recoltarea/capturarea/comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica precum si 3 autorizatii de vanatoare.
JUDETUL TIMIS
In primul semestru al anului 2008 s-au desfasurat urmatoarele controale:- impreuna cu GNM-Comisariatul Judetean Timis s-au efectuat doua controale
comune in aria naturala protejata „ Arboretumul Bazos” in vederea verificarii modului de indeplinire a obligatiilor prevazute in conventia de custodie incheiata intre APM Timis si
64.
ICAS Timisoara. A fost fixate masuri pentru remedierea aspectelor neconforme, ulterior se va verifica modul de indeplinirii ale acestora la expirarea termenelor acordate.
- s-au efectuat controale comune cu GNM-Comisariatul Judetean Timis la sediul USAMVB-Timisoara privind modul in care sunt respectate prevederile legale privind cultura porumbului modificat genetic si in aria naturala protejata „Locul Fosilifer Radmanesti” privind modul de gestionare a ariei naturale protejate de catre custode.Cu ocazia controalelor nu s-au aplicat sanctiuni.
Alte activitati desfasurate de APM Timis:- verificarea conformarii administratiilor publice locale la prevederile O.U.G. nr.114
din 2007 privind situatia spatiilor verzi din zonele de intravilan. Centralizarea informatiilor solicitate.
- intocmirea fiselor de evidenta a gradinilor zoologice din judetul Timis in conformitate cu prevederile O.M. nr.755 din 2007.
- transmiterea catre ANPM a situatiei centralizate privind autorizatiile de mediu emise in judetul Timis conform Ordinului nr. 647 din 2001.
- transmiterea catre ANPM a situatiei centralizate privind autorizatiile de mediu emise pentru functionarea Gradinilor Zoologice din judetul Timis.
- colaborarea cu Serviciul ACC in vederea emiterii unor puncte de vedere de specialitate necesare in procesul de emitere al actelor de reglementare.
- APM Timis a constituit o comisie pentru evaluarea pagubelor produse de specia Cricetus cricetus culturilor agricole din judetul Timis, rezultatele evaluarilor au fost transmise catre MMDD.
- in data de 22 mai de Ziua Internationala a Biodiversitatii s-a organizat un eveniment ecologic in aria naturala protejata „Mlastinile Satchinez” cu elevii Scolii Generale nr. 22 Timisoara, Colegiului Banatean Timisoara si Palatului Copiilor Timisoara.
- in cursul lunii iunie au fost organizate o serie de actiuni cu ocazia evenimentului ecologic „Ziua mondiala a Mediului”, avand ca public tinta prescolarii si scolarii din unitatile de invatamant din Timisoara.
Alte activitati care s-au desfasurat in Regiunea Vest:- participare la Seminarul national privind Protectia Solului Twinning Project RO
2004/IB/EN-09, Bucuresti 20-21.02.2008- in perioada 21.I.2008 – 23.I.2008 s-a participat la sesiunea de intruire de la Sibiu
in cadrul Proiectului Phare 2004 „Implementarea retelei Natura 2000 in Romania” - supravegherea starii de conservare a ariilor naturale protejate din Regiunea VestLa nivelul Regiunii Vest, in primul semestru al anului 2008 s-au efectuat 97
deplasari in teren cu ocazia carora s-au realizat verificari in Parcurile Nationale, in ariile protejate, dar si in afara ariilor protejate. In aceasta perioada, in zonele verificate nu s-au semnalat incendii, doboraturi de vant in fondul forestier, animale cu comportament deviat sau alte fenomene deosebite.
In decursul lunilor ianuarie-iunie in Regiunea Vest s-au eliberat 66 autorizatii de mediu, dupa cum ermeaza:
- 53 autorizatii care au ca obiect recoltarea, capturarea si/sau achizitia si comercializarea plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;
- 8 autorizatii care au ca obiect recoltarea, colectarea si transportul tehnologic de lemn;
- 2 autorizatii de mediu conform Ordinului 210/2008;- 3 autorizatie pentru vanatoare
65.
8. POLUARI ACCIDENTALE
JUDETUL ARAD
- In data de 22.01.2008, in jurul orei 12.00, in apropierea comunei Bata, la cca. 70 km de Arad, un autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, incarcat cu 15 t ingrasamânt chimic – azotat de amoniu in saci dubli de PE si PP, de la firma SC Archim SA, a derapat si s-a rasturnat in sant. 10 saci s-au deteriorat si ingrasamântul s-a imprastiat pe marginea drumului.
La locul accidentului s-au deplasat reprezentantii ISU Arad, ai GNM Comisariatul judetean Arad, Politia judetului Arad, reprezentanti ai firmei furnizoare, SC Archim SA. In mod operativ, s-au luat masuri de recuperare a sacilor buni, nedeteriorati, incarcându-se in alt mijloc de transport. De asemenea, ingrasamântul imprastiat urma sa fie adunat spre a se evita poluarea zonei.
- In data de 06.03.2008 in jurul orei 15,30 GNM – Comisariatul Judetean Arad a fost anuntat ca pe canalul legator Ier se observa mortalitate piscicola (aprox. 40-50 kg).
Reprezentantii Garzii de Mediu au recoltat o proba de apa, pe care au predat-o laboratorului APM Arad. Din analize au rezultat valori crescute ale ionilor amoniu, fosfor si a indicatorului CCOMn.
Apa canalului Ier este in general incarcata cu nutrienti, iar regimul de oxigen o incadreaza in clasa inferioara de calitate (de ex. clasa a III- a in luna ianuarie 2008; in anul 2007 Canalul Ier se incadra in clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic in clasa a III-a de calitate, indicele de incadrare ecologica fiind III. Canalul Ier nu este un curs de apa favorabil cresterii pestilor. Din acest motiv nu s-a considerat necesar ca acest eveniment sa fie tratat ca pe o poluare accidentala.
APM Arad a recoltat o noua proba de apa in data de 10.03.2008 in jurul orei 7,00 iar rezultatele sunt in Raportul de Incercari nr. 37/10.03.2008. Se constata faptul valorile de concentratie a indicatorilor amoniu si fosfor au scazut, apa canalului incadrându-se in clasa a II – a de calitate dupa regimul de oxigen si in clasa a V-a de calitate dupa azotul amoniacal.
Din informatiile primite de la SGA Arad reiese faptul ca moartea pestilor si valorile mari de nutrienti ar fi cauzate de un cumul de factori: lipsa oxigenului din apa (mai ales in perioada de miezul zilei), spalarea de catre apele canalului a unor terenuri agricole tratate cu ingrasaminte chimice.
JUDETUL CARAS – SEVERIN
In 16 ianuarie, apoi in luna mai (29-30.05) si in luna iunie (02-03.o6.2008), ca urmare a conditiilor meteo (vant cu viteza de 6-7 m/s cu rafale de 15 m/s), in zona Moldova Noua au avut loc poluari accidentale cu pulberi in suspensie avand ca sursa iazul de decantare Tausani apartanind SC Energo Mineral si Moldomin Moldova Noua. Reprezentanti ai laboratorului Agentiei pentru Protectia Mediului Caras-Severin s-au deplasat in zona. S-au prelevat probe de pulberi in suspensie, la sursa, in doua puncte la cca. 100 m respectiv 800 m de halda de steril.
Analizele efectuate, pe probele prelevate indica depasiri la indicatorul pulberi totale in suspensie de 10 pana la 32 ori fata de concentratia maxima admisa, prevazuta de standardele in vigoare. Pe parcursul prelevarii probelor directia vântului a fost variabila, norul de praf deplasandu-se partial deasupra fluviului Dunarea.
De fiecare data, cand conditiile meteo s-au imbunattait, fenomenul s-a diminuat considerabil.
66.
JUDETUL TIMIS
In luna iulie , pe amplasamentul fostului combinat SOLVENTUL – platforma din localitatea Margina, judetul Timis s-a produs o poluare accidentala in timpul dezmembrarii instalatiei de piroliza a lemnului. S-a produs deversarea a aproximativ 40 tone gudron pe o suprafata de 200 mp si scurgerea a aproximativ 3 to de solutie de hidroxid de sodiu 40%. Pentru efectuarea dezafectarii nu s-a solicitat acordul de mediu, conform legislatiei in vigoare.
GNM – CJ Timis a luat primele masuri la fata locului, iar APM Timis a solicitat puncte de vedere de la D. A. Banat, O.S.P.A., I.S.U Banat, instiintand si Prefectura Judetului Timis.
67.
Top Related