Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul“Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi

regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrulMOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi “

Pagina 1www.environmentgmexpert.ro

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………….31. Informaţii generale …………………………………………………………..51.1. Informaţii despre titularul proiectului ………………………………………51.2. Autorii atestaţi ai Studiului de evaluare a impactului asupra mediului………...51.3. Denumirea proiectului ……………………………………………………... 41.4. Amplasament ……………………………………………………………….41.5. Descrierea proiectului ………………………………………………………61.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei……………………………………..61.5.2. Descrierea proiectului……………………………………………………. .81.5.3. Incadrarea în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului…………….. 91.6. Durata etapei de funcţionare……………………………………………… 91.7. Informaţiile privind producţia și resursele energetice folosite……………… 91.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ……...121.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi deactivitatea propusă ……………………………………………………………..131.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicareamotivelor alegerii uneia dintre ele……………………………………………….152. Proces tehnologic ……………………………………………………………172.1. Flux tehnologic …………………………………………………………......172.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului…………………...…222.3. Activităţi de dezafectare………………………………………………..…....233. Deşeuri ……………………………………………………………………… 244. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere aacestora………………………………………………………………………… 264.1. Apa ……………………………………………………………………… 264.2. Aerul ……………………………………………………………………... 304.3. Solul şi subsolul………………………………………………………….. 324.4. Zgomot şi vibraţii …………………………………………………………..334.5. Biodiversitatea …………………………………………………………..….354.6. Peisajul ……………………………………………………………………..854.7. Mediul social şi economic ……………………………………………….….864.8. Condiţii culturale şi etnice ………………………………………………….864.9. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor de mediu…………865. Analiza alternativelor …………………………………………………………916. Monitorizarea ………………………………………………………………...917. Situaţii de risc…………………………………………………………………93




8. Descrierea dificultăţilor ………………………………………………………94

9. Rezumat fără caracter tehnic ………………………………………………..95

BibliografieAnexe




I. Introducere

Raportul privind impactul asupra mediului, a fost realizat pentru SCVERTICAL CONSTRUCT SRL pentru proiectul „Lucrari de decolmatare,reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii, prin exploatare denisip si pietris” comuna Movileni, judeţul Galati.

Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului demediu şi a fost solicitat de APM Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr.860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şide emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare.

Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmăreşterecomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilormetodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupramediului. Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2 din HG nr. 445/2009 – Listaproiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactuluiasupra mediului, pct. 2, industrie extractivӑ, lit. a) cariere, exploatari miniere desuprafata si de extracție a turbei, altele decât cele prevӑzute ȋn Anexa 1 și intrӑ subincidența art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şicompletările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011.

Proiectul constă în executarea lucrărilor de excavaţie în vederea extrageriicontrolate de agregate minerale (nisip şi pietriş) din perimetrul situat în albia minoraa râului Siret, perimetrul “Movilenii de Sus”, comuna Movileni, jud.Galati.Perimetrul propus pentru exploatare se află în albia minoră a râului Siret, pe malulstâng, pe teritoriul localităţii Movileni, comuna Movileni, judeţul Galaţi, la peste 1500 m aval de barajul de la Movileni.

Având în vedere că prin proiect sunt propuse a fi realizate activităţi înperimetrele ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia prin H.G. nr. 1284/2007, sitului de importanţă comunitară ROSCI0162Lunca Siretului Inferior, declarat prin Ordinul MMP nr. 2387/2011, evaluareaimpactului asupra mediului:

va identifica dacă speciile şi/sau tipurile de habitate de interescomunitar pentru a căror conservare s-a desemnat situl respectiv seaflă pe amplasamentul propus;




va identifica impactul proiectului asupra acestora în toate fazele derealizare;

va propune măsuri de reducere a impactului, măsuri deconservare şi/sau măsuri compensatorii;

va identifica potenţialul impact asupra celorlalte specii/habitate,pentru care a fost desemnat situl respectiv, conform FormularuluiStandard Natura 2000; se va analiza mărimea impactului, durata şireversibilitatea;

va analiza şi prognoza efectele lucrărilor propuse asupra speciilor şi vapropune măsuri de reducere a efectelor, după caz; În conformitate cuart. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului,aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completărileulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentruproiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilorexistente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.




1. Informaţii generale

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

S.C. VERTICAL CONSTRUCT SERV S.R.L., cu sediul în municipiulTecuci, judeţul Galaţi, str. Prundului, nr 27, ap1, jud. Galati, reprezentată prinCrăciun George în calitate de administrator, având următoarele date de identificare:

Cod de inregistrare in Registrul de la Oficiul Comerţului:J17/1523/2006.Cod Fiscal: RO 19038227.Număr telefon: 0764.706.659.

1.2. Autorii atestaţi ai studiului de evaluare a impactului asupramediului

Autorul atestat de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupramediului sunt:

SC ENVIRONMENT GM EXPERT SRL – Elaborator studiipentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privindimpactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluareadecvată (EA), Raport de amplasament (RA), poziţia nr. 570 înRegistrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro ; Sediul social înloc. Vînători, Strada Crîngului nr. 186, Judeţul Vrancea,J39/781/2006, CUI 19119119, tel. 0337.527.242, fax: 0337.527.242;mobil: 0742.037.370.

1.3. Denumirea proiectului

“Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şiregularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENIIDE SUS 3” comuna Movileni, judeţul Galaţi.




1.4. Amplasament

Perimetrul de exploatare propus este poziţionat în albia minoră a râului Siret,în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-a dat în folosința pe râulSiret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km).

1.5. Descrierea proiectului

1.5.1. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Amplasarea punctului de extracţie în albia minora a râului Siret este oportunăpentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor în scopul utilizării lor pentru refacereainfrastructurii, la drumuri, precum şi în lucrări de construcţie.

Exploatarea nisipurilor şi a pietrişurilor din aceasta zonă va conduce laatragerea râului Siret către malul stâng, în acest mod stopându-se eroziunea de malcare se dezvolta la malul drept.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schemacadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret.

Fiind localizat in extravilanul localităţii Movileni nu se pune problemaîncadrării în Planul General de Urbanism.

Din punct de vedere economic investiţiile propuse contribuie la dezvoltareazonei prin oferire de noi locuri de muncă precum şi la dezvoltarea companiei S.C.VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. cu efect direct în sporirea potenţialului acesteiade a crea noi locuri de muncă şi în alte zone unde îşi desfăşoară activitatea.

Localizarea proiectuluiPerimetrul de exploatare propus este poziţionat în albia minoră a râului Siret,

în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-a dat în folosința pe râulSiret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km).

Punctele care delimitează perimetrul de exploatare Movilenii de Sus în sistemde proiecţie STEREO 70, conform documentaţiei tehnice, au următoarelecoordonate:

Punctul Coordonate Stereo 70X Y

1 477 143 682 9412 477 267 683 0913 477 196 683 3944 477 127 683 2945 477 066 683 261




Foto1: Plan amplasament

Perimetrul de exploatare este situat in albia minora a râului Siret, mal stâng șiare forma poligonală (asemănătoare unui trapez), cu lungimea maximă de 300 m,lăţimea maximă de 160m și suprafața de 48.019mp.




1.5.2. Descrierea proiectului

Perimetrul de exploatare a nisipului si a pietrişului este situat in albia minoraa râului Siret pe malul stâng in Vestul localităţii Movileni, pe teritoriul administratival comunei Movileni, judeţul Galaţi.

Exploatarea nisipului si pietrişului din zăcământul Movilenii de Sus se va facetinand cont de:

caracteristica a zacamintului o constituie faptul ca fracţiunile cu diametrul 0-3mm au o prezenta insemnata, celelalte fracţii având o prezenta aproximativegala ;

Zăcământul are nivelul hidrostatic situat in jurul adâncimii de 0,4-0,7 m; Mărimea pilierilor de siguranţa fata de malul stâng - minim 150 m.

Metoda de exploatare constă în:

bornarea perimetrului de extracţie; delimitarea fâşiilor de exploatare; îndepărtarea copertei; excavarea agregatelor minerale într-o singură treaptă până la adâncimea

maximă de 3 m; încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.

Lucrările de recalibrare şi decolmatare se vor desfăşura în perioada 2014 – 2015privind exploatarea unui volum de 50 000 mc.

Tehnologia de extracţieExcavarea agregatelor minerale se va face cu un excavator tip S 1501 şi un

încărcător frontal tip Wolla care va încărca agregatele în mijloacele de transport.Capacităţi :

cantitatea preliminatӑ programatӑ a fi exploatatӑ pentru anul 2014:50.000m3;

suprafața perimetrului de exploatare: S = 48.019 m2; adâncimea medie de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): 2,60 m.

Exploatarea va fi realizata pe o adâncime medie de 2,6 m si o adâncime maximăde 3,3 m fără a depăși talvegul albiei în zonă.




Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus3 se va desfăşura în următoarele etape:

a) lucrări de deschidere;b) lucrări de exploatare;c) lucrări de prelucrare;d) protecţia zăcământului;e) lucrări de închidere.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul lazăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării alimitelor topografice impuse şi a tehnologiei de derocare mecanică, încărcare şitransport.

Dupa cum urmeaza lucrările de deschidere pentru exploatarea agregatelor de peamplasamentul Movilenii de Sus 3:

- căile de acces sunt amenajate;- bornarea perimetrului de exploatare;- suprafaţa perimetrului nu este acoperită de vegetaţie deci nu sunt necesare

lucrări de îndepărtare a covorului vegetal sau de decopertare.Lucrări de exploatare

În cadrul perimetrului concesionat se va stabili panoul din care se va extrage.Dimensiunile panoului se vor alege ținând cont de volumul preconizat a fi extrasși adâncimea medie de extracție. Colțurile panoului se vor borna. Apoi ținând contde sensul de curgere al apei, se va împarți acest panou în 4 sectoare, în funcție decantitățile preconizate a fi extrase în fiecare trimestru, începând din aval cătreamonte.

Următoarea etapă consta în împărțirea fiecărui sector în fâșii longitudinaleparalele cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu țăruși sau fanioane.Lungimea acestor fâșii longitudinale va fi de 160 m, iar lățimea de 5 m, în funcție deraza de acțiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâșii longitudinale se vor trasafelii transversale. Direcția de avansare va fi din aval spre amonte și de la firul apeispre malul stâng, în acest mod realizându-se un nou curs al apei cu caracteristicihidraulice corelate cu panta și debitul râului, în aval și amonte de perimetru.Excavatorul va înainta prin retragere succesiva dinspre aval spre amonte,deplasându-se pe mijlocul fâșiilor transversale. Prin retragere succesiva în fâșiiparalele cu râul se favorizează depunerea de material solid și regenerarea resursei încazul producerii unor viituri. Între feliile transversale este recomandabil a se lăsapraguri de colmatare pentru a se diminua procesul de eroziune regresivă și a sestimula procesul de depunere.




Activitatea de a extracţia nisipului şi pietrişului se va desfăşura după următoareatehnologie de exploatare:

- trasarea fâșiilor de exploatare, conform planului de situație și materializarealor în teren;

- deplasarea prin autopropulsie și fixarea excavatorului în prima fâșie deexploatare;

- excavarea în cadrul fâșiilor cu ajutorul excavatorului, din aval către amonte șidinspre firul apei spre malul stâng și depozitarea temporară a materialuluilateral (2-3 ore);

- încărcarea materialului depozitat în autobasculante de 16 t;- nivelarea cu buldozerul S 1200 în anumite situații când se impune aceasta

operație;- transportul nisipului și pietrișului direct la beneficiari sau la lucrările firmei.

Lucrări de prelucrareAgregatele de balastieră extrase din perimetrul Movilenii de Sus 3 se vor

valorifica fie în stare brută cu furnizare directă la beneficiari sau după ce au fostprelucrate în stația de sortare a societății comerciale situată la cca 600 m.Compoziţia mineralogică a elementelor de pietriş şi bolovăniş este alcătuită dincuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat.

Clasa de importanţăConform STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87: clasa de importanţă: IV.

1.5.3. Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului Conform Certificat de urbanism emis de Consiliul Judeţean Galaţi la regimul

juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii; Perimetrul noii balastiere nu intră în planul de amenajare teritorială a

comunei Movileni. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zonarespectivă, terenul fiind neproductiv.

Formularul standard Natura 2000:- ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior;- ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;

1.6. Durata etapei de funcţionareLucrările propuse au ca scop decolmatarea, reprofilarea si regularizarea

scurgerii prin exploatarea controlată a agregatelor minerale din albia minoră, malstâng, a râului Siret.




Extracţia controlată a agregatelor minerale se va face timp de 1 an pentru50.000 mc.

1.7. Informaţiile privind producţiaResursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt

reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor.Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili.

Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţiautorizate.

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitateaanuală

Denumirea Cantitateanuală

Furizor

Nisip şi pietriş 50.000mc Motorină 50t Staţie de distribuţiecarburanţi autorizată

Uleihidraulic

10 litri Furnizor autorizat

Vaselină 12kg

Pentru anul 2014 este prevăzut a se realiza următorul program de producţie:

Nr.

crt.

Specificaţie U.M.

mc/t

Total

perioadă

1. Consum de resurse/rezerve mc/t 50.000

Perioada de extracţie: martie – noiembrie . Din punct de vedere mineralogic,agregatele minerale extrase au următoarea compoziţie: gresii cuarţoase şi cuartice,calcare şi marnocalcare. Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şiaparţine holocenului superior.

Din punct de vedere morfologic, zona care include perimetrul Movilenii deSus este situată pe cursul inferior al râului Siret, in apropierea contactului ColinelorTutovei (Podişul Moldovei) cu Câmpia Română.

Zona studiată aparţine Câmpiei Siretului Inferior, cu altitudinea mediecuprinsă între 21 ÷ 22 m, perimetrul Movilenii de Sus fiind situat pe cursul inferioral Siretului.




Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate cuparte levigabilă redusă cca. 5 % iar distribuţia celor trei fracţii care alcătuiesczăcământul este următoarea :

nisip (0,05 - 3,0 mm) = 23%pietriş (3,0 - 20,0 mm) = 37%bolovaniş (>20 mm) = 35%.Sorturile se încadrează în prevederile STAS 1243/74.Prin sortare se pot obţine următoarele sorturi:

nisip 0-3 mm 23% pietriş 3-7 mm 15% pietriş 7-16 mm 20% pietriş 16-31 mm 20% pietriş 31-71 mm 17%.

Caracteristici fizico-chimice : Conţinut nul în corpuri străine; Conţinutul fn fragmente de argilă este < 1 %; Paietele de muscovit, submilimetrice, sunt în proporţie de până la 0,2 %: Materia cărbunoasă este absentă; Humus - culoare galbenă; Săruri solubile până la 0,25 %; Sulfuri, sulfaţi - urme slabe;

Caracteristici fizico-mecanice: Densitate aparenta ; 2500 - 2600 kg/mc; Densitate în grămada în stare afânată : 1970 kg/mc; Densitate in grămadă în stare îndesată: 2160 kg/mc; Porozitate aparentă: 1,48 -1,96 %; Rezistenţă la strivire: 72,0 - 78,0 %; Rezistenţă la îngheţ: 0,9 2,4 %; Volum de goluri; 26-30%.Din datele prezentate mai sus rezultă că substanţa utilă prezintă caracteristici

care se încadrează în limitele STAS 1687/84.




1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatelechimice

Denumireamaterieiprime, a

substanţei saua preparatului

chimic

Cantitateaanuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau apreparatelor chimice

Categorie-Periculoase/

Nepericuloase(P/N)

Periculozitateconform HG

nr.1408/2008,art. 2, al.2

Fraze de riscconform HG nr.

1408/2008

Nisip şipietriş

50.000mc N - -

Motorină 50 t/an;Nu se depoziteazăpe amplasament

P lit.e–inflamabilă;lit.h– nocivă;lit.k–sensibilizantă;lit.o–periculoasăpentru mediulȋnconjurător

R10 - inflamabil;R11-foarte inflamabil;R22 - nociv prinînghiţire;R43 - poate provocasensibilizare în contactcu pielea; R54/55/56-toxic pentru faună,floră, organisme dinsol

Uleiuri minerale 420/an;Nu se depoziteazăpe amplasament

P lit.e–inflamabilă;lit.h – nocivă;lit.k –sensibilizantă;lit.o –periculoasăpentru mediulȋnconjurător

R10 - inflamabil;R11 - foarteinflamabil;R22 - nociv prinînghiţire;R43 - poate provocasensibilizare în contactcu pielea;R54/55/56-toxicpentru faună, floră,organisme din sol




1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,generaţi de activitatea propusă

Conform Ordinului MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilormetodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupramediului, Raportul privind impactul asupra mediului în acest subcapitol trebuie săprezinte informaţii cu privire la poluanţii fizici (zgomot, radiaţie electromagnetică,radiaţie ionizantă) şi biologici (microorganisme: viruşi, bacterii, ciuperci patogene,paraziţi) care sunt generaţi pe amplasament şi pot afecta factorii de mediu.

Pentru implementarea proiectului, în perioada de exploatare a agregatelorminerale, pe suprafaţa amplasamentului se vor produce zgomote determinate defuncţionarea utilajelor și mijloacelor de transport folosite.

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul “Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minoraa râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3,

comuna Movileni, jud. Galaţi “


Tipulpoluării

Sursa depoluare

Poluaremaximăpermisă

Poluare defond

Poluare prognozată şi măsuri de eliminare/reducere Măsuri deeliminare/reducere a

poluăriiÎn zona

obiectivului(la sursă)

In zone deprotecţieaferente

obiectivului

Fărămăsuri dereducere/eliminare

Cuimplementarea

măsurilor dereducere/eliminarea

poluării

Măsuri deeliminare/reducere a

poluării

Poluare aer Utilaje/mijloacede transport Nr.

surse: 6

ConformLegea nr.104/2011

Nesemnificativ - - - - RespectareaNormelor RAR.Valorile limităpentru indicatoriide calitate vor fispecificaţi în Anexala Certificatul deînmatriculare autola efectuareaInspecţiei tehnice.

Poluareafonică

Utilaje/mijloacede transport Nr.surse: 5Excavator(1);Buldozer (1);Încărcător (1)Autobasculante

STAS10009/198865 dB (A) lalimita incintei

45 dB (A) 105 dB(A)115 dB(A)107 dB(A)

40 dB (A) - - Sunt surseexterioare cuacţiune limitată,numai pe timpulzilei. Distanţa pânăla zona locuită estede 3km.




Alte tipuri de poluare fizică sau biologicăRadiaţie electro-magnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică - Nu este cazul.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectuluişi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Alternativele studiate de titularul proiectului sunt: Alternativa 0 – nerealizarea proiectului; Alternativa II – excavarea agregatelor minerale în acord cu legislația de

mediu în vigoare;

1.10.1. Alternativa 0 – nerealizarea proiectului;Conform Planului Urbanistic General al Comunei Movileni, județul Galați

terenul este situat în extravilanul localităţii Movileni, județul Galați.Perimetrul balastierei nu intră în Planul de amenajare teritorialӑ a comunei

Movileni, județul Galați.Nu existӑ un plan de amenajare ruralӑ pentru zona respectivӑ, terenul fiind

neproductiv.

1.10.2. Alternativa II – excavarea agregatelor minerale (alternativa propusă)Prin îndepărtarea materialului aluvionar de pe malul stâng şi corectarea cursuluirâului Siret în scopul evitării erodării malului drept. Exploatarea controlată aagregatelor minerale în acest perimetru va asigura atragerea curentului principal alapei pe un şenal realizat către malul stâng şi protejarea de eroziune a malului drept.Tehnologia de extracție a agregatelor minerale constă în excavarea aluviunilordepuse în fâșii de la firul apei către mal și din val către amonte.

Excavarea agregatelor minerale naturale de cӑtre SC VERTICAL CONSTRUCTSERV S.R.L. se va face în acord cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului,Ordinului MS nr. 536/1997 cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sӑlbatice.

In ariile naturale protejate pot fi dezvoltate activitӑți tradiționale, respectivactivitӑțile de utilizare durabilӑ a resurselor naturale și specifice zonei respective decӑtre comunitӑțile locale, care au stat la baza dezvoltӑrii comunitӑții locale de-alungul timpului și nu afecteazӑ obiectivele de conservare a biodiversitӑții.

Astfel vor fi respectate prevederile Legii nr. 49 din 2011 pentru aprobareaOUG nr. 57/2007, conform căreia: - art. 10: Modul de constituire a ariilor naturale




protejate va lua în considerare interesele comunităţii locale, încurajându-semenţinerea şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse înbeneficiul comunităţilor locale;

- art. 21, alin. 4) - Respectarea Planurilor de management şi a regulamenteloreste obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţlecare reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentrupersoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunurişi/sau care desfăşoarş activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturaleprotejate;

- art. 22, lit. i): In zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura curespectarea prevederilor din planul de management: Activităţile deconstrucţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentrufiecare obiectiv, conforme Planurilor de urbanism legal aprobate.




2. Proces tehnologic2.1. Flux tehnologic

Perimetrul propus pentru exploatare se afla pe teritoriul comunei Movileni,judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, între bornele C.S.A 83 și 84.

Adâncimea medie de excavare este de 2,6 m și o adâncime maximă de 3,3 mfără a depăși talvegul albiei în zonă.

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus3 se va desfăşura în următoarele etape:

lucrări de pregătire necesare; lucrări de exploatare; lucrări de prelucrare; protecţia zăcământului; lucrări de închidere.

2.1.1 Lucrări de deschidere si pregătire :Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la

zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării alimitelor topografice impuse şi a tehnologiei de derocare mecanică, încărcare şitransport.

Lucrările de deschidere pentru exploatarea agregatelor de pe amplasamentulMovilenii de Sus 3, sunt:

· căile de acces sunt amenajate;· bornarea perimetrului de exploatare;

· pentru exploatarea zăcământului nu sunt necesare lucrări de decopertare astratului superficial sau de inlaturare a vegetaţiei formata din arbuşti specifici,acestea nefiind prezente sau au o pondere nesemnificativa.

2.1.2. Lucrări de exploatare:În cadrul perimetrului concesionat se va stabili panoul din care se va extrage.

Dimensiunile panoului se vor alege ținând cont de volumul preconizat a fi extrasși adâncimea medie de extracție.

Colțurile panoului se vor borna.Ținând cont de sensul de curgere al apei, se va împarți acest panou în 4

sectoare, în funcție de cantitățile preconizate a fi extrase în fiecare trimestru,începând din aval către amonte.

Etapa următoare consta în împărțirea fiecărui sector în fâșii longitudinaleparalele cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu țăruși sau fanioane.




Lungimea acestor fâșii longitudinale va fi de 160 m, iar lățimea de 5 m, în funcție deraza de acțiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâșii longitudinale se vor trasafelii transversale. Direcția de avansare va fi din aval spre amonte și de la firul apeispre malul stâng, în acest mod realizându-se un nou curs al apei cu caracteristicihidraulice corelate cu panta și debitul râului, în aval și amonte de perimetru.Excavatorul va înainta prin retragere succesiva dinspre aval spre amonte,deplasându-se pe mijlocul fâșiilor transversale.

Prin retragere succesiva în fâșii paralele cu râul se favorizează depunerea dematerial solid și regenerarea resursei în cazul producerii unor viituri.

Între feliile transversale este recomandabil a se lăsa praguri de colmatarepentru a se diminua procesul de eroziune regresivă și a se stimula procesul dedepunere.

Activitatea de a extracţia nisipului şi pietrişului se va desfăşura dupăurmătoarea tehnologie de exploatare:

- trasarea fâșiilor de exploatare;- deplasarea prin autopropulsie și fixarea excavatorului în prima fâșie de

exploatare;- excavarea în cadrul fâșiilor cu ajutorul excavatorului, din aval către amonte

și dinspre firul apei spre malul stâng și depozitarea temporară a materialuluilateral (2-3 ore);

- încărcarea materialului depozitat în autobasculante de 16 t;- nivelarea cu buldozerul S 1200 în anumite situații când se impune aceasta

operație;- transportul nisipului și pietrișului direct la beneficiari sau la lucrările firmei.

Observații:- în perimetru nu este autorizată realizarea de depozite intermediare în albie;- numărul fâșiilor longitudinale și lungimea acestora se va stabili în funcție de

volumul ce se va extrage în fiecare trimestru, luând în calcul și adâncimea deexcavație stabilita prin autorizația de gospodărire a apelor.Exploatare respectând condiţiile de mai sus va conduce la exploatarea

zăcământului pe intreaga grosime, in condiţii de siguranţa si eficienta economicamaxima.

2.1.2.2. Lucrări de prelucrareAgregatele de balastieră extrase din perimetrul Movilenii de Sus se valorifică

în stare bruta si prelucrata sub forma de sorturi.




2.1.2.3.Protecţia zăcământuluiÎn ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va

efectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toatăsuprafaţa zonei de exploatare, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea deconcavităţi sau depozite, astfel încât, zona să nu fie dezechilibrată din punct devedere al eroziunii.

Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şiregularizarea cursului râului Siret, în acest sector al albiei minore.

Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şihidrocarburi vor fi luate următoarele măsuri:

- vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehniceefectuate la zi;

- personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi vaanunţa imediat eventualele defecţiuni;

- utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;- nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi

autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului.- se va respecta adâncimea de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al

apelor.

2.1.2.4. Lucrări de închidereÎn momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a

râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări:- nivelarea perimetrului de exploatare;- îndepărtarea utilajelor de pe amplasament.

2.1.2.5. Pilieri de siguranțӑ- minim 150m fațӑ de malul stâng al albiei minore a râului Siret;- minim 5m fațӑ de terenurile riverane;

2.1.2.6. Capacităţi :- cantitatea preliminată programată a fi exploatată pentru intervalul 2014-2015:

50.000m3;- suprafața perimetrului de exploatare: S = 48.019 m2;- adâncimea de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): medie 2,5 m.




2.1.2.7. Clasa de importanțӑ conform STAS 4273/1983 și STAS 4068/2/87:clasa de importanțӑ IV.

2.1.2.8. Măsuri pentru urmărirea în timp a comportării albiei în zonaperimetrului de exploatare şi a eventualelor obiective ce ar putea fi afectate:

- la începerea extragerii se va face bornarea perimetrului de exploatare şi a unuinumăr de 4 profile transversale, iar după viiturile importante şi la terminareaexploatӑrii de agregate minerale se vor efectua măsurӑtori topometrice;

- incinta tehnicӑ și celelalte spații tehnologice vor fi dezafectate ȋn cazul ȋncetӑriiactivitӑții și redate mediului cu folosința inițialӑ;

- se vor întreţine drumurile comunale şi de exploatare utilizate pentrutransportul agregatelor minerale;

2.1.7.8. Lucrările pentru refacerea mediului Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la

zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării alimitelor topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şitransport.

De asemenea vor fi executate lucrӑri de întreținere a drumului de exploatare.

2.1.7.7. Dotări buldozer echipat cu lama -1 buc; excavator – 1 buc; încărcător frontal WOLA-1 buc; autobasculante Roman Diesel cu capacitatea de 16t.

2.1.7.8.Program de lucru8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 180 zile/an;

2.1.7.9. Utilităţi2.1.7.9.1. Alimentare cu apă

Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Apapotabilă necesară angajaţilor va fi asigurată din comerţ (apa plată îmbuteliatӑ înrecipienţi din material plastic PET).

2.1.7.9.2. Evacuarea apelor uzate Nu se produc ape uzate.




Nu se justifică dotarea amplasamentului cu infrastructura necesară pentrurealizarea dotărilor pentru alimentare cu apă şi pentru preluarea apelor uzate.

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului se infiltrează însol datorită permeabilităţii mari a substratului, fără a modifica proprietăţilefizico-chimice ale apei freatice.

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului vor avea un debit demaxim 122 mc/h şi nu vor antrena substanţe poluante din punct de vedere chimic;apele pluviale sunt considerate convenţional curate.

2.1.7.9.3. Alimentarea cu energie electricăObiectivul analizat nu necesita consum de energie electrica.

2.1.7.9.4. Alimentarea cu gaz metanPe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu gaz metan.

Proiectul nu prevede realizarea de reţele de alimentare cu gaz metan aamplasamentului.

2.1.7.9.5. Alimentarea cu combustibilPe amplasament nu se vor depozita combustibili, uleiuri, etc. Combustibilul

necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate.

2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediuluiSursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la

utilaje/mijloace de transport folosite în procesul de extracţie a agregatelor:excavator – 1 buc; buldozer tip echipat cu lama -1 buc; - încărcător frontal WOLA-1 buc; -autobasculante Roman Diesel cu capacitatea de 16t.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introduceriiaccidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale.

Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorulsocietăţii va menţine utilajele/mijloacele de transport în stare de funcţionare, avândinspecţiile tehnice periodice efectuate.

Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit săsupravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evitapoluarea mediului înconjurător în caz de avarie.

Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apaşi solul.

Dintre aceştia, factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificaredatorită unor poluări accidentale, deoarece amplasamentul se află în albia minora la




cca 50m de albia minoră actuală a râului Siret. Eventuala poluare a solului esteredusă de variaţiile de nivel care determină astfel o spălare a eventualilor poluanţi,care astfel ajung în apa de suprafaţă sau în pânza freatică. În caz de poluareaccidentală se vor lua următoarele măsuri:

1. Persoana care observă fenomenul anunţă imediat conducerea unităţii;2. Conducerea unităţii dispune:- anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi

acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluăriiaccidentale;

- anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea;3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care

au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire asubstanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelorpoluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitatepentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugeriisubstanţelor poluante.

4. Informarea periodică a SGA asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare apoluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia.

5. În situaţii în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nusunt suficiente pentru sistarea-eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii vasolicita sprijin altor unităţi.

6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericoluluirăspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A.asupra sistării poluării.

Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificărimajore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelorsunt reduse.

Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament:- oprirea scurgerilor;- localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie, prin efectuarea unor baraje dinmaterialul existent în albia râului;- intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţabarajelor;- colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje;- analize fizico-chimice în aval;

Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cupierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi.

Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate înprocesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare.




Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate lainspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele cu emisii care depăşescnormele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice.

Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele autopentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se încadreze înprevederile legale.

2.3. Activităţi de dezafectareActivitatea de dezafectare a organizării de şantier va consta în retragerea

utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deşeurilor societăţilor autorizatespecializate.




3. DeşeuriDin activitatea de decolmatare, reprofilare albie minora prin exploatare de

nisip si pietris din perimetrul Movilenii de Sus 3 pot rezulta următoarele tipuri dedeşeuri:

deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în proiect;deşeuri de ambalaje (PET-uri).

Deşeuri tehnologice uleiuri uzate pentru mijloacele de transport auto şi pentru utilaje – 10 l/an; deşeu inert rezultat de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, bolovani

care pot fi interceptaţi în anumite zone.

Deşeuri municipale amestecateDeşeurile municipale amestecate care rezultă de la personalul care asigură

exploatarea şi transportul agregatelor minerale: 10 kg/lună x 8 luni/an de lucruefectiv = 80 kg/an.

Deşeuri de ambalajePET-uri: 2,5 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 20 kg.

Beneficiarul proiectului are următoarele obligaţii:să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor adusemediului, biodiversităţii şi oamenilor;să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminarea acestora; să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vedereagestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.

Deşeuri tehnologiceUleiuri uzate - fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* -uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service, iar în cazul apariţieiunei defecţiuni care necesită intervenție imediată scurgerile vor fi captate într-unrecipient etanș și utilajul/mijlocul de transport va fi transportat la o unitate servicepentru remedierea defecțiunii.

Uleiul/carburantul colectat în urma defecțiunii va fi predat la unitatea care varealiza reparațiile. Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în service




autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip dedeşeu. Modul de gestionare a uleiurilor uzate este reglementat de HG nr. 235/2007.

Anvelope uzate – cod 16 01 03, fac parte din categoria de deşeuri reciclabile,rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fipredate o dată cu achiziţionarea celor noi; în caz contrar, anvelopele uzate vor ficolectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta sediului beneficiaruluiproiectului şi vor fi predate unui operator economic autorizat din punct din vedereal protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de:- OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21ianuarie 2007;

- HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Deşeuri din excavareDeşeul inert rezultat din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi

în anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiaruluiproiectului, în locul stabilit de către Primăria Comunei Movileni.

Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nupot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, bolovani mari, etc.) este definit cafiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică saubiologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic,nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un modcare să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului.

Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertareeste reglementat de HG nr. 856/13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor dinindustriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilorrezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau deexploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite încontinuare deşeuri extractive.

Nu sunt necesare lucrari de decopertare a stratului vegetal.

Deşeuri municipale amestecateDeşeurile municipale amestecate rezultate de la personalul care deserveşte

amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fărăscurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziţia personalului de către beneficiar şieliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat din punct devedere al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.Europubelele pentru colectarea deșeurilor vor fi amplasate la stația de sortare,




fiecare angajat având obligația să depoziteze în acest loc deșeurile menajere pe carele produce în timpul orelor de program.

Deşeuri de ambalaje PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă puşi ladispoziţie de către beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către unoperator economic autorizat să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.




4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri dereducere a acestora

4.1. Apa4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

A. Apele de suprafaţăAmplasamentul este situat in albia minoră a râului Siret, cursul mediu-

inferior al acestuia, după confluența acestuia cu Sușița, spre malul stâng al acestuia,cod cadastral XII-1. Debitul mediu multianual al Siretului a fost calculat la 175mc/s la Lungoci, iar valoarea minima a debitului râului a fost atinsa in 30. 05.1994,valoarea atinsa a Q = 14,5 mc/s.

In vara anului 2005 au fost inregistrate doua viituri insemnate, cea din 14iulie fiind istorica, debitul râului Siret atingând 4 650 mc/s la staţia hidrometricaLungoci din aval, care au modificat sensibil plajele si grindurile din care seexploatau nisip si pietriş.

Regimul scurgerii râul Siret - Post hidrometric Lungoci (situat in aval):1) Scurgerea minimă în secţiune este:

Qmed lunare (mc/s)80% anual 90% anual 95% anual26,2 21,9 18,3

2)Scurgerea maxima si minima în secţiune in regim influientat a fost:Q maxim istoric - 4 650 mc/s - iulie 2005Q minim istoric - 14,5 mc/s - 1994

3) Scurgerea maximă în regim natural este:

Probabilitatea de calcul1.% 2.% 5.% 10.% 20.% 50.% 80.%3 600 3 105 2 480 1 985 1 370 650 500

Debitul cu asigurarea de calcul de 50% - Qso%= 650 mc/s poate ficonsiderat ca fiind debitul de formare. Desi debitele de aluviuni sunt incainfluenţate de existenta lacurilor de acumulare, aceasta influenta este diminuata decapacitatea naturala a albiilor de a-si reface incarcatura solida in aval de acestea.




In ceea ce priveşte debitul mediu multianual de aluviuni tarate cresteaconform datelor existente in literatura de specialitate se apreciază a fi de cea 10 %din cele in suspensie:

Debitul solid (valoarea multianuala) al Siretului in secţiunea Lungoci este de75 kg/s, iar debitul de aluviuni tarate este de 7,5 kg/s (10% din suspensie).

Volumul anual de aluviuni in suspensie Vs= 2 366 8201 = 1 488 570mc(densitatea aluviuni = 1,59 t/mc).

Volumul anual total de aluviuni estimat este: Vtotai = 1 488 570 mc + 148857 mc = 1 637 427 mc.

Volumul total de aluviuni tranzitat anual prin secţiune VtotaF 1 637 427 mc.

B. Apele subteraneÎn zona Movileni se dezvoltă un strat acvifer freatic continuu care a fost

interceptat în o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene.Orizontul freatic cu nivel liber este alimentat din apele râului Siret, nivelul

hidrostatic oscilând între2,3 și 3,0 m în zona terasei inferioare de pe malul stâng, cuadâncimi de 20 – 25 m în zona terasei înalte din localitatea Movileni și cu adâncimicuprinse între 5,0 și 6,0 m în zona localității Ciușlea de pe malul drept al râuluiSiret.

Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă.

Alimentare cu apăPentru procesul tehnologic de exploatare a nisipului şi pietrişului nu este

necesară alimentarea cu apă.Apa potabilă este asiguratӑ de societate (apa plată îmbuteliată în recipiente de

plastic.

Apa tehnologicăPrin specificul activităţii de exploatare a agregatelor minerale nu este necesară

utilizarea de apă tehnologică.

4.1.2. Managementul apelor uzateÎn cadrul procesului tehnologic de exploatare agregate minerale nu este

necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor uzate.Nu se produc ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere se vor colecta în

toaleta ecologică.




4.1.3. Exploatarea agregatelor în funcţie de regimul hidrologic al râuluiSiret

Exploatarea agregatelor naturale se va executa în funcţie de regimulhidrologic al râului Siret astfel:

- debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în modnormal fără să fie periclitată activitatea;

- în perioadele critice (viituri, inghet), exploatarea va fi oprită, iar utilajele vorfi retrase din albia majorӑ a râului Siret;

- în perioada de ape mici: activitatea se desfăşoară în condiţii normale;- debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea agregatelor

naturale de râu.

4.1.4. Prognozarea impactului- Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori, nu

există riscul afectării solului şi a apei freatice.- Apele tulburate în urma excavaţiei agregatelor minerale nu conţin substanţe

toxice;- Perimetrul de exploatare nu se află în zona de protecţie sanitară sau

hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă.În această situaţie, lucrările de excavaţie a agregatelor minerale nu vor

influenţa în sens negativ nici un obiectiv din zonă.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului- In perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a

utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţiautorizate;

- Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate;- Nu se vor depozita deşeuri menajere sau de altă natură în perimetrul de

exploatare, ci numai în locuri special amenajate.- In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a

poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane- Se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi

completările ulterioare.




4.2. Aerul4.2.1. Date generalePoziţionat pe valea Siretului, amplasamentul beneficiază de un climat

temperat-continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelulcontinentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţaadiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice.

Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două ariianticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a douăarii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane.

Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcţia dedeplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţuluimuntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest-estspre o direcţie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers.

Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul este situat în marea unitategeo-morfologică Câmpia Română, într-o zonă de subsidenţă accentuată, CâmpiaSiretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudineamedie din zonă fiind de circa 32.00 mdM.

Din punct de vedere morfologic zona este situata în Câmpia Tecuci, ocâmpie de terase, acoperită de loess şi dune de nisip.

Zona de exploatare se afla in intr-o regiune cu o clima temperata, cu caracterexcesiv, cu veri călduroase si secetoase si ierni geroase insotite de viscol puternic.

Climatul este influenţat de masele de aer din nord, principalii factori climaticiprezentând urmatoarefe caracteristici:- Valoarea medie multianuala a temperaturii aerului este 9.5° C (temperatura

medie a lunii iulie fiind de 21 °C, iar cea a lunii ianuarie de -5 °C);- Precipitaţiile medii anuale sunt de 450-550 mm, cantităţile maxime cazând în

lunile mai si iunie; sunt de menţionat si ploile torenţiale care cad pe suprafeţeimportante din bazin si care pot provoca unde de viitura;

- Regiunea se situează la limita vestica a secetelor frecvente;- Vânturile dominante sunt cele din nord si sud, dupa care urmează vânturile de

nord-est si sud-vest.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţiPe amplasamentul balastierei „Movilenii de Sus 3”, sursele şi poluanţii sunt

reprezentate de utilaje de la funcţionarea motoarelor.De asemenea, în etapa de transport a agregatelor pe drumurile de exploatare

pot rezulta nori de praf.Din datele de mai sus se poate estima că la funcţionarea tuturor utilajelor

dotate cu motoare termice (Diesel), concentraţiile de poluanţi emişi în spaţii




deschise nu vor depăşi concentraţiile maxim admise de Ordinul 462/93 alMAPPM.

Cantităţile de pulberi sedimentabile ridicate în atmosferă sunt în funcţie degradul de uscare a drumurilor de exploatare, viteza de deplasare a utilajelor detransport şi numărul acestora. Emisiile sunt intermitente, au arie redusă de dispersiedepunându-se în zonele imediat limitrofe drumurilor de exploatare.

De aceea, recomandăm stropirea drumurilor de exploatare de câte ori estenevoie.

Ca urmare a exploatării agregatelor se consideră că sursele tehnologice cuimpact potenţial asupra mediului sunt utilajele prin funcţionarea motoarelor.

Se recomandă efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele autopentru ca, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, să se încadreze înprevederile NRTA 4/1998.

Utilajele descrise funcţionează cu motorină, iar alimentarea utilajelor se facedirect de la distrubuitorii autorizaţi din zonă.

În documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de către beneficiar nu se specificădacă vor fi amplasate rezervoare de combustibil în apropiere.

Recomandăm ca acest lucru să nu se întâmple pentru a se evita eventualeledeversări accidentale de combustibil în sol şi în apele râului Siret.

Deoarece în zonă nu există alte surse care să producă poluări semnificativeale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidădisipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de lamijloacele de transport, apreciem calitatea aerului ca fiind bună.

4.2.3. Prognozarea poluării aeruluiIn perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu

aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare aintensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de materialexcavat (nisip şi pietriş).

Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluăriiaerului în zonă, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şipreparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadăare un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va finesemnificativ.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului- amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în

perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea deemisii de pulberi în atmosferă;




- evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materialegeneratoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

- utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care sănu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şinivelul de zgomot realizat;

- realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere în unităţi specializate autorizate;- păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona de

parcare şi de acces principal;- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a

deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală adeşeurilor cu firme autorizate.

4.3. Solul şi subsolul4.3.1. Localizarea terenului şi a vecinătăţilorPerimetrul de exploatare al agregatelor minerale de râu propus este situat în albia

minoră a râului Siret, în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-a datîn folosința pe râul Siret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km). Din punct devedere administrativ amplasamentul balastierei se află pe teritoriul comuneiMovileni, judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, între bornele C.S.A 83 și 84.Accesul în perimetrul de exploatare se realizează din drumul județean ce leagălocalitatea Movileni de localitățile Cosmești și Barcea, pe drum de exploatare înlungime de cca 600 m.

Perimetrul are o forma poligonală având o lungime de max. 300 m, o lăţimemaximă de 160 m şi suprafaţa de 48 019 mp (calculată din coordonatele punctelorde contur) .

Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movilenii de Sus 3 este oactivitate cu caracter temporar, după finalizarea proiectului plaja cu suprafaţa de 48019 mp supusă exploatării va dispărea realizându-se decolmatarea și reprofilareaalbiei râului Siret în zonă.

4.3.2. Solul prezent pe amplasamentPe suprafaţa perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3 nu s-a dezvoltat

sol vegetal datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei.Având în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura peamplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu seproduce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.




4.3.3. Prognozarea impactuluiAccidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse

petroliere (motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport. Având învedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura peamplasament, apreciem că prin extracţia controlată a agregatelor minerale există oprobabilitatea redusă de a se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şiîn vecinătăţi.

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului- pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu,

reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport din dotare (schimburile deulei, înlocuirea acumulatorilor uzaţi, a anvelopelor scoase din uz) se vor executa înateliere specializate autorizate.

- deşeurile menajere se vor colecta în recipiente metalice şi vor fi gestionatede operatori specializaţi autorizaţi;

- se vor respecta panta taluzelor, adâncimea maximă de exploatare şi pilieriide protecţie.

4.4. Zgomot şi vibraţii4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţiiDin momentul începerii extracţiei de agregate pe amplasament se vor

produce zgomote determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcareabasculantelor cu agregate.

De asemenea, pe drumurile de acces se pot produce nori de praf şi vibraţii dela autobasculante.

Din acest motiv, recomandăm stropirea drumului de acces de câte ori estenevoie, iar viteza trebuie să fie redusă atât în afara localităţilor cât şi în interiorulacestora.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele deobservare:zgomot la sursă;zgomot în câmp apropiat;zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului,vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoareleputeri acustice asociate (tabelul următor):




Nr. Crt. Utilajul Puterea acusticăasociată (Lw)

1 Buldozere 1102 Wole/încărcătoare

frontale112

3 Excavator 85-1034 Basculante 75-85

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pebaza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că înşantier/balastieră vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A) pentru scurteintervale de timp.

Nivele sonore continue echivalente diferitelor faze a construcţieiFAZE A BPregătirea terenului 84 84Excavare 88 78Transport, nivelareaterenului, inclusiv curătarea

84 84

A:Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şivibraţiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale delucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de ladistanţa de 100 m faţă de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomotinferioare valorii de 50 dB (A). Menţionăm faptul că aceste valori sunt luatedin cadrul unor şantiere industriale cu o activitate moderată.

La nivelul perimetrului de extracţie vor functiona urmatoarele utilaje:- buldozer echipat cu lamă, pentru nivelări, execuţie pat de înaintare şi

excavare propriu-zisă;- draglină cu cupă tip Progresul;- încărcător frontal tip Wolla;- basculanta.

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactuluiÎn vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibratii beneficiarul investitiei va

trebui să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângăzgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe.




4.5. Biodiversitatea4.5.1. Informatii privind ariile naturale protejate de interes comunitarafectate de implementarea proiectului

Amplasamentul se află în situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior, codROSPA0071 si ROSCI0162.

Majoritatea ţărilor europene nu au ţinut cont, în dezvoltarea lor economică,de mediul natural, astfel că resursele naturale au fost supraexploatate în timp,determinând o scădere a speciilor sălbatice de plante şi animale.

România este una dintre ţările europene bogate în ceea ce priveşte mediulnatural, astfel că menţinerea ariilor naturale şi seminaturale cu un număr însemnatde specii sălbatice de plante şi animale trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi.Menţinerea acestor arii, care fac parte şi din patrimoniul natural al Europei, vorpermite şi generaţiilor viitoare să se bucure măcar de aceleaşi condiţii de viaţă.

Diversitatea speciilor sălbatice de animale şi plante se poate menţine numaiprintr-un efort comun al populaţiei, efort ce primeşte un cadru legal prin ReţeauaNatura 2000. Această reţea de arii cu un regim special de protecţie (menţionămfaptul că aceste arii nu sunt rezervaţii strict protejate) este constituită la nivelulUniunii Europene tocmai cu acest scop: păstrarea mediului natural şi seminatural încondiţii optime pentru viaţa sălbatică.

Reţeaua Natura 2000 este formată, din punct de vedere legal, din douădirective europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409EEC), ambele transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57 completata simodificata prin L.49/2011/2007, modificată şi completatăprin OUG 154/2008.Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentruconservarea naturii.

Ariile incluse în Reţeaua Natura 2000 sunt zone cu un regim de protecţiespecial, ceea ce înseamnă că este permisă desfăşurarea de activităţi economice carenu pun în pericol speciile de plante şi animale existente.

Aceste arii sunt de două tipuri: Arii de Protecţie Specială Avifaunistică(APSA), declarate pentru speciile de păsări, având la bază Directiva Păsări, şi Situride Importanţă Comunitară (SIC), declarate pentru habitate şi pentru speciilesălbatice de plante şi de animale, având la bază Directiva Habitate.

În desemnarea acestor arii se va ţine seama de valoarea lor atât la nivelnaţional, cât şi european, astfel că menţinerea lor într-o stare de conservare bunăeste importantă nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga Europă.

Monitorizarea acestor arii naturale sau seminaturale va scoate în evidenţăstarea mediului înconjurător la momentul respectiv, devenind astfel unitatea decontrol a acestuia.




Desemnarea ariilor Natura 2000 nu reprezintă izolarea acestora. În interiorulsiturilor se va ţine seama de interesele economice, culturale şi sociale specifice şi sevor putea desfăşura activităţi economice care nu afectează starea vieţii sălbatice. Înaceste arii vor fi încurajate activităţile tradiţionale (agricultura extensivă, păşunatul,cositul etc.), dar în limita de suport a acestora. De asemenea, este încurajatăcultivarea produselor ecologice şi a ecoturismului.

Proprietarii terenurilor ce au fost desemnate ca făcând parte din ReţeauaNatura 2000 vor primi compensaţii, cuantumul acestora depinzând de modul deadministrare a proprietăţilor şi de respectarea normelor din Planul de Managemental ariei respective.

4.5.2.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate deimplementarea proiectului

4.5.2.1.1 Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl de Importanţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior declarat prinOrdinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 are o suprafaţă de 25.081 ha şi se întinde pe 4judeţe: Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte




Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE

Cod Specie Pop.:Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophiluscitellus C B C B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE



1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalusschraetzer

P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeusamarus

P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B




1159 Zingel Zingel P C B C B

1083 Lucanus cervus P C B C B

1014 Vertigo angustior P C B C C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de floră şi faunăCod Specie Populaţie MotivM Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUICaracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitateN04 4 331 Plaje de nisipN06 25 511,512 Râuri,lacuriN07 5 411,412 Mlaştini, turbăriiN09 5 321 Pajişti naturale,stepeN12 8 211-213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PăşuniN16 34 311 Păduri de foioaseN26 11 324 Habitate de păduri(păduri de tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului Situl lunca Siretului inferior cuprinde albiamajora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte deMunicipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padureHanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex.Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl seintinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe RaulTrotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati.




Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulcicontinentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preeriimezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%;paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai decomunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%.

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa,cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri,japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara asitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus.

Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri inpartea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturisuprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si deafluentii acestuia.

Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, inprincipal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari auinfluenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic alraului nu influenteaza vegetatia forestiera.

Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinarin partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului.Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri(cernoziomuri).

Calitate şi importanţăSit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau

relativ putin afectata de activitati antropice.Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este

prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice dinalbia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intregperimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea sipromovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestierealohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiuniiantropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zonade lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alteelemente de vulnerabilitate a sitului.

Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr. 812/CJ/08.08.2005, pentruinstituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisiapentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuitesi inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.




Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca.7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat,iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OSFocsani si OS Tecuci.

Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sauregionalCod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejateRO04 Rezerv.nat. 0,74 2.412. – Balta TalabascaRO04 Rezerv.nat 1,42 2.827. – Pădurea Neagra

Managementul situluiOrganismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a

padurilor – Directia Silvica Focsani.

Planuri de management ale sitului Situl se suprapune peste SPA LuncaSiretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea DiversitatiiBiologice.




4.5.2.1.2 Prezentarea sitului de protecţie specială avifaunisticăROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului StandardNatura 2000)

Conform Formularului Standard Natura 2000 suprafaţa sitului ROSPA0071este de 36.492 ha şi se întinde pe raza a trei judeţe: Brăila, Vrancea şi Galaţi.




In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declaratpentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei -79/409/CEE:

Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare GlobalA229 Alcedo atthis 15-25 p DA029 Ardea purpurea 5-12 p C C C CA024 Ardeola ralloides 5-10 p D C C CA060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C CA196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C CA031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C CA081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C BA038 Cygnus cygnus 4-10 i C B C CA027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C CA026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C CA189 Gelochelidon nilotica 5-10 i C B C BA135 Glareola pratincola 10-14 i C B C CA022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C CA338 Lanius collurio 15-25 p DA339 Lanius minor 20-35 p CA177 Larus minutus 20-35 i D

A023 Nycticoraxnycticorax 20-30 p C B C C

A019 Pelecanusonocrotalus 60-75 i C B B C

A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C

A132 Recurvirostraavosetta 5-12 p 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i DNotă: “A” – specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; “B ”– specia este bine

reprezentată la nivelul sitului; “C” – la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintămai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; “D” – la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cudensitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional);

Clasele de habitate prezente la nivelul sitului, conform FormularuluiStandard Natura 2000 ROSPA 0071 sunt redate astfel:

Cod % CLC Clase de habitateN04 2 331 Plaje de nisipN05 3 511,512 Râuri,lacuriN06 12 511,512 Râuri,lacuri




N07 5 411,412 Mlaştini, turbăriiN09 4 321 Pajişti naturale,stepeN12 37 211-213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PăşuniN16 21 311 Păduri de foioaseN25 8 324 Habitate de păduri (păduri de tranziţie)

Alte caracteristici ale situluiEste o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri deluncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetalespecifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflatăîn calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalealeucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythyaferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringatotanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidoniashybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate şi importanţăLunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea.

Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în LuncaSiretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac decurs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii deîndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şidatorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siretse află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată deasociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele.Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul SiretuluiInferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadisfalcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anasclypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosalimosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalussp.) s.a.

Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului:păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.




Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl.140 Păşunatul C 0 -300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 -701 Poluarea apei B 0 -164 Curăţarea pădurii C 0 +220 Pescuit sportiv B 0 0230 Vânătoare C 0 -421 Depozitarea deşeurilor

menajereB 0 -

502 Drumuri, drumuri auto C 0 -503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0952 Eutrofizarea B 0 -941 Inundaţii B 0 +403 Habitare dispersată B 0 0421 Depozitarea deşeurilor

menajereC 0 -

Managementul situluiSitul de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este

atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, înbaza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010.

Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.

Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilorsi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediatavecinatate a proiectului

Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorulariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior, parti integrante a retelei ecologice Natura 2000, prezentam datereferitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interescomunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului.




4.5.2.2.1 Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate inAnexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importantacomunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cuproiectul

In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitaraROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceastaarie protejata sunt urmatoarele:

Pe amplasamentul proiectului nu exista habitate forestiere naturale, acesteafiind inregistrate in aval de barajul de la Movileni, indeosebi pe malul drept.Habitatele respective au fost afectate prin plantari de arborete (plop euramerican –Populus x canadensis, ce formeaza monoculturi destul de extinse pe malul drept alSiretului), care au urmărit atât producţia unei cantităţi mari de masă lemnoasă, cât şiprotecţia malurilor.

Astfel, arboretele de lunca caracteristice zonei Siretului inferior au suferitmodificări în ceea ce priveşte structura vegetatiei. La fel, habitatele forestierenaturale din lunca Siretului au fost afectate de introducerea speciilor alohtone devegetatie.

Suprafaţa amplasamentului nu prezintă covor vegetal continuu, astfelîncât datorită condiţiilor staţionare nu au evoluat asociaţii vegetalecaracteristice vreunui tip de habitat.




Pe suprafaţa depozitelor de aluviuni, care vor fi excavate prin implementareaproiectului, există exemplare de specii de plante fara importanta conservativa(Cirsium arvense, Polygonum aviculare, Potentilla argentea s.a.).

Absenta vegetatiei arboricole si arbustive constante pe amplasamentnu ofera conditii favorabile de odihna, hranire si reproducere pentru speciilede fauna.

Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret însecţiunea studiată, excavarea agregatelor minerale având ca efect decolmatarea albieirâului și atragerea cursului de apă către malul stâng cu micșorarea eroziunii maluluidrept.

În concluzie, prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitate deinteres comunitar.

Pe suprafaţa propusă pentru exploatarea agregatelor nu au fostidentificate habitate de importanţă comunitară sau habitate care necesităprotecţie strictă.




Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitaraROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementăriiproiectului

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE

Lutra lutra – vidraRăspândită din Europa până în Asia centrala și nordul Africii. La noi,

localizata în delta si pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăieşte în apă şipe uscat, având vizuina cu două intrări. Se hrăneşte cu peşti, broaşte, raci, mamifere mici,acvatice. Răspândirea vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei debaza - peștele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie ţărmurile împădurite aleapelor curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de şes.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţiaspeciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există opopulaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă lanivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.Impactul estimat. Specia nu a fost intâlnită. Realizarea lucrărilor de extragere aagregatelor minerale în secțiunea Movilenii de Sus nu va avea impact asuprarăspândirii şi abundenţei speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.Implementarea proiectului nu va afecta specia analizata si nici habitateleutilizate de această specie pentru hrănire, odihnă sau construirea vizuinii.

Spermophilus citellus – popândăuPopulează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte

diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, digurietc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total dinpodişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu afost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica dinPiatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, înMoldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putândatinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 nu sunt date privindpopulaţia speciei, taxonul fiind notat prezent la nivelul sitului de importanţăcomunitară.Impactul estimat. Pe suprafaţa și în vecinătățile perimetrului de exploatareMovilenii de Sus nu au fost identificate galerii ale speciei sau exemplare ale acestuitaxon. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra speciei.




Realizarea proiectului nu va afecta habitate ocupate de această specie lanivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE

Emys orbicularis – ţestoasa de apăAceasta este o specie de reptile de apă, de talie mică spre mijlocie,

prezentând varietăţi cuprinse între 15 - 25 cm. Formatul corpului este diferit, înfuncţie de vârstă, evoluând de la o formă relativ rotundă la tineret, la o formă ovalăla maturitate. Ca particularitate, putem menţiona că ghearele sunt unite printr-omembrană interdigitală, care le permite deplasarea cu uşurinţă în mediul acvatic.Corpul este bine închis într-o carapace dură, osificată, acoperită cu plăci de naturăcornoasă.

În România, țestoasa de apă este răspândită aproape pe tot cuprinsul ţării,dar în efective relativ reduse. Locurile preferate ale speciei sunt malurile lacurilor cuvegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase, greu de străbătut de alteanimale. Este o specie foarte agilă, deplasându-se uşor în apă, unde de altfel în modobişnuit se şi hrăneşte. Carnivor feroce, îşi aşteaptă pradaplutind printre vegetaţia acvatică. Hrana este constituită din: crustacee, nevertebrateterestre, rozătoare, chiar pasări tinere, peşti, insecte, viermi şi foarte rar, unelecomponente vegetale.

Țestoasa de apă iernează pe fundul apelor, o dată cu sfârşitul toamnei şi pânăla începutul lunii aprilie. La sfârşitul lunii mai, sau începutul lunii iunie, femeladepune 3 – 16 ouă de mărimea oului de porumbel, în regiunile inundabile ale DelteiDunării, depune ouăle în pământul afânat din scorburi, dar obişnuit pe mal, nudeparte de luciul apei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare bună.Impactul estimat. Suprafaţa amplasamentului propus nu prezintă habitatefavorabile acestei specii astfel încât implementarea proiectului nu va avea un impactnegativ si nu va influenţa abundenţa şi distribuţia specie la nivelul ROSCI0162 .Observaţiile efectuate în teren nu au evidențiat prezența acestei specii pesuprafaţa sau în vecinătatea perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3.Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşieSpecie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile




temporare. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, DeltaDunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare bună.Impactul estimat. Specia prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sautemporare. Suprafaţa perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabileacestei specii, respectiv zone cu băltiri care să asigure viabilitatea generaţiilor acesteispecii. În concluzie excavarea realizată pe suprafaţa propusă nu va influenţanegativ specia analizata.

Triturus cristatus - Triton cu creastăHabitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cuvegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat,iazuri, piscine).Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit înmare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali.În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi luncaDunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţiaspeciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există opopulaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă lanivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei deoarece specia analizata nu a fost identificata in perimetrulstudiat.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Aspius aspius - avatulTrăieşte în toate râurile de şes, însă urcă şi în zone mai înalte, preferă apele limpezişi repezi, dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci, cu fundul nisipos şi pietros.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. În formularul standard Natura 2000populaţia speciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului




există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia afost identificata in perimetrul studiat.Impactul estimat: Avatul a fost identificat in 4 din cele 8 statii de colectare. Caurmare a numarului mic de indivizi si a raspandirii relativ reduse pe teritoriulRomaniei , statutul prezent de conservare al speciei la nivelul tronsonului estefavorabil, asadar impactul va fi negativ temporar.

Cobitis taenia – zvârlugaApe stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase, poate fi întâlnita şi în apelemontane şi de deal ale căror albii sunt mâloase. Exemplarele acestei specii stauadesea îngropate în mâl sau nisip, se hrăneşte în timpul nopţii. Se reproduce dinaprilie până în iunie. Hrana este alcătuită din nevertebrate şi alge.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Specia a fost identificata in perimetrulstudiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei analizate.

Gobio kessleri – porcuşorul de nisipRăspândită în cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei,

Milcovului şi în Dunăre. „În România, specia Gobio kessleri lipseşte în zonapăstrăvului, lipanului şi moioagei, apare uneori în zona scobarului, este frecvent înzona mrenei şi mai apare în unele râuri în zona crapului. Este o specie eurivalentă,fiind prezentă în zona de câmpie, de podiş şi zona deluroasă, mai rar în zonasubmontană, (70 – 600 m altitudine); preferă ape cu viteză de curgere cuprinsă între40 şi 70 cm/s; preferă sectoarele de râu cu o adâncime a apei relativ redusă şi cusubstrat nisipos sau cu pietriş, fiind colectată, însă, şi din sectoarele de râu cusubstrat format din stânci, roci de dimensiuni medii sau mâl, sau substrat mixt” (D.Bănăduc). Este o specie reofila, preferă fundul nisipos al râurilor mari, în zonele deşes si colinare. Hrana speciei provine din resurse trofice variate: nevertebrate şivertebrate acvatice (larve de chironomide, trichoptere şi efemeroptere; oligochete),resturi vegetale provenite din flora submersă sau terestră (antrenate accidental înmediul acvatic). Reproducerea are loc în martie-aprilie; o femelă depune până la1500 icre într-o groapă săpată în mal; ecloziunea după cca 5 zile; durata de viaţă aindivizilor este de cca 3 ani.




Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cudensitate apreciabilă faţă de media la nivel naţional aflată într-o stare de conservarebună. Pe timpul observatiilor de teren specia nu a fost identificata in perimetrulstudiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei analizate.

Gobio alpinnatus - porcuşor de nisipTrăieşte în Dunăre şi în cursul inferior al râurilor de şes cu substrat de nisip fin sauargilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă şi curent slab. Evită sectoarele cu apămai rapidă sau stătătoare şi fund mâlos. Porcuşorul de nisip are o răspândire submedia speciilor de pe teritoriul României. Trăieşte mai mult solitar, uneori încârduri mici. Se hrăneşte doar cu faună bentonică, în special diatomee,efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai şi iunie.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Pe timpul observatiilor de teren specia nu afost identificata in perimetrul studiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei analizate.

Gymnocephalus schraetzer – răspărRăspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăieşte în Dunăre şi râurile

moderat curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriş; ajunge uneoripână în zona de coline a râurilor. În râuri trăiește în cârduri de câteva zeci sau sutede indivizi, uneori în amestec cu alte specii mai mult sau mai puţin reofile. Îngeneral evită coturile râurilor cu apă stătătoare. Apare în unele bălţi ale Dunării înmod accidental. Poate întreprinde migraţii scurte. Reproducerea are loc primăvara,în aprilie - mai. Icrele sunt adezive şi sunt depuse în benzi late, pe fund tare, încurent. Hrana constă din nevertebrate bentonice şi rar din icre şi puiet de peşte.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. In perioada observatiilor de teren specia nua fost identificata in perimetrul studiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.




Misgurnus fossilis – ţiparTrăiește în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult

îngropat. Este rezistent la lipsa de oxigen şi se hrănește cu faună de fund, viermi,larve de insecte, moluște mici. Se reproduce în lunile martie-iunie şi femelele lipescicrele de plantele acvatice. Este răspândit în toate bălţile, heleşteele, canalele şi pecursurile mai liniștite ale râurilor, din delta pana în zona submontană.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Specia nu a fost identificata in perimetrulstudiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

Pelecus cultratus - sabiţăTrăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare;

frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor.Sabiţa are o răspândire relativ redusă pe teritoriul României, în comparaţie cu altespecii de peşti.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Specia nu a fost identificata in perimetrulstudiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

Rhodeus sericeus amarus – boarcăTrăieşte exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri seîntâlneşte mai ales în braţele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent,până aproape de zona montana a râurilor. Boarţa are o răspândire relativ mare peteritoriul României.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Specia nu a fost identificata in perimetrulstudiat.




Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

Zingel streber – pietrarTrăieşte în Dunăre şi râurile de deal şi şes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund depietriş, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriulRomâniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Specia nu a fost identificata in perimetrulstudiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

Sabanejewia aurata-DunaritaHabitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Preferasubstratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase.Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţiaspeciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există opopulaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă lanivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata inperimetrul studiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

Zingel zingel –fusar mareHabitat.Este prezent în Dunăre şi în râurile mari şi relativ adânci, pe fund de nisip,pietriş sau argila. Are o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Specia esteprotejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), ListaRoşie IUCN, Legea 462/2001 (Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei estenotată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cudensitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)aflată într-o stare de conservare medie. Specia nu a fost identificata inperimetrul studiat.




Dupa cum se poate observa, din speciile protejate de pesti, incluse in situl deimportanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior, in zona studiata s-auidentificat speciile Aspius aspius (avat) si Cobitus taenia (zvarluga).

Frecventa si stocurile numeric si gravimetric ale populatiilor speciilorde ihtiofauna protejate

In ceea ce priveste evaluarea frecventei si a stocurilor numeric si gravimetricale populatiilor speciei Aspius aspius (avat), aceasta inregistreaza o frecventa de50%, fiind identificata in 4 statii de prelevare de probe din cele 8 statii de petronsonul investigat (Ureche D., 2012). Valoarea stocului gravimetric al specieiAspius aspius in punctele de colectare variaza de la 4,03 la 27,91 g/100 mp.

Specia Cobitus taenia (zvarluga), inregistreaza o frecventa de 12,5%, fiind,indentificata, doar, intr-un singur punct de prelevare de probe, inregistrand valorimici ale stocurilor numeric si gravimetric (se poate afirma ca sunt nesemnificative).Astfel, specia este slab reprezentata in zona investigata deoarece conditiile dehabitat nu sunt optime pentru aceasta specie.

Posibilele amenintari asupra speciilor de pesti din zona studiata:

regularizarea cursurilor de apa; depozitarea de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a lunciiraului Siret; exploatarea agregatelor minerale in albia raului;existenta pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedicadeplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofaunaetc.

Statutul de conservare a speciilor de ihtiofauna protejate

In aspect general, speciile identificate pe tronsonul de rau Movileni, judetulGalati (Ureche D., 2012) Alburnus alburnus (oblete), Barbus barbus (mreana),Vimba vimba (morunas), Squalis cephalus (clean), Neogobitus fluviatilis (guvid debalta) - inregistreaza un statut de conservare favorabil. Referitor la speciile protejatede ihtiofauna specificam urmatoarele aspecte.

Asadar, dupa cum s-a mentionat anterior, din speciile desemnate pentru situlde importanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior, identificate inzona studiata, fac parte speciile Aspius aspius si Cobitus taenia.




Specia Aspius aspius are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Nuexista studii populationale pe regiuni, suprafete intinse din tara, astfel sa fie posibilao analiza statistica relevanta a dimensiunilor populatiei acestei specii. Speciademonstreaza un grad de toleranta medie spre mare fata de modificarea calitatiimediului pe care il populeaza. Din care considerente este calificata ca o specie cuvulnerabilitate scazuta. Statutul prezent de conservare al speciei la nivelultronsonului de rau studiat este favorabil. Reducerea numerica a populatiei specieiAspius aspius este cauzatӑ de degradarea habitatelor, locurilor de depunere aicrelor, dificultati in migratia de reproducere, etc.

Specia Cobitus taenia se caracterizeaza printr-o distributie larga pe teritoriulRomaniei, populatiile careia se afla intr-o stare buna de conservare. Frecventa siabundenta ridicata a speciei demonstreaza un grad de toleranta mediu spre marefata de modificarea habitatelor ce le populeaza, astfel cӑ putem afirma ca speciainregistreaza o vulnerabilitate scazuta. Statutul prezent de conservare al speciei linzona studiata este favorabil. Declinul populatiei speciei poate fi determinat deextinderea si intensitatea impactului antropic din zona studiata.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE

Lucanus cervus - RadascaHabitat. Padurile batrane de stejar sau gorun.Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilornordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in toate zonele cu paduri de stejarsau gorun.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţiaspeciei este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există opopulaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă lanivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. In perioada observatiilor dinteren specia nu a fost identificata in perimetrul studiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

Vertigo angustiorHabitat. Specie higrofila, aproape palustra; traieste in locuri umede, sub pietre,printre muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si




mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romania este o specie decampie, dar paote ajunge pana la altitudini de 1000 m.Distributie. Este o specie europeana, cu areal din Irlanda pana la Marea caspica,identificata si in Turcia, Iran. In Europa intalnita mai cu seama in partea centarla side est. Statutul speciei in Romanaia este necunoscut, posibil vulnerabila din cauzareducerii si degradarii habitatelor specifice (zone umede).

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat.Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei specieiurmare a realizarii investitiei.

În concluzie menţionăm ca tipurile de habitate, speciile de nevertebrate şivertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, la fel şi altespecii importante de floră şi faună, prezente în situl de importanţă comunitarăROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentulstudiat.

Astfel, nu se poate vorbi despre existenţa unui impact asupra componentelorde habitat, floră şi faună desemnate pentru aceste arii protejate, urmare a realizăriiobiectivului de investitie.

Ca urmare, prin realizarea proiectului nu este afectata integritatea sitului deimportanță comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior:

- suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitara nu vorsuferi reduceri de suprafete si efective;

- nu se va produce fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţăcomunitară;

- punerea in aplicare a obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejatede interes comunitar nu va fi afectata;

- factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a arieinaturale protejate de interes comunitar nu va fi influentat negativ;

- nu vor aparea modificări ale dinamicii relaţiilor dintre componentele de demediu (sol, apa, aer, flora si fauna), ce constituie structura şi/sau funcţia arieinaturale protejate de interes comunitar.




4.5.2.2.1.2 Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul




Ciconia ciconia Barza albă

Generalități: Mărimea: 100 cm.Categorie fenologică: oaspete de vară. Sosește la noi în țară primăvara. Sociabilă,s-a adaptat la conviețuirea în apropiere de om. În general, perechea folosește unsingur cuib mai mulți ani la rând.Descriere: Păsări mari, cu picioare înalte, gâtul lung și ciocul lung, drept, în formăde con, de culoare roșie. Penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Picioarele auculoarea roșie la adult. Barza albă se hrănește cu animale mici,broaște, pești, pe care le vânează în locuri deschise, unde există umiditate. Zborulberzei albe este relativ lent, planat și static, în timpul căruia își ține gâtul drept,întins către înainte.Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci înalţi sau pe acoperişul din stuf sauşindrilă al caselor.Caracteristicile cuibului: este o construcţie mare, reutilizată an de an, realizată dincrengi şi crenguţe în amestec cu iarbă şi pământ; interiorul este căptuşit cu resturide plante, fulgi şi cârpe; înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m.Perioada de cubărit: aprilie - iulie.Număr de ponte pe an: 1.Număr de ouă în pontă: 3 – 5.Timp de clocire: 31 - 34 zile.Timp de şedere în cuib a puilor. 33 - 35 zile.Habitat: Pe lângă mlaștini sau pe marginea bălților, evită zonele împădurite întinse.Toamna migrează spre sud, în Africa.Regim alimentar: nevertebrate diverse de talie mare (râme, gândaci, viermi, melci)dar şi vertebrate de talie mică (broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).




Specia descrisă nu cuibăreşte pe amplasament sau in vecinătate lui. Poate fi întâlnităîn mod accidental în căutare de hrană sau pentru odihnă in vecinatateaamplasamentului.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027

Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi laguneledin sud-estul Europei. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martieşi pleacă în luna octombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai alescele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în bălţile din interiorul ţării, preferăstufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţasitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate carereprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilorcu stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea deextracţie a agregatelor pe amplasamentul Movilenii de Sus nu influenţează negativrăspândirea şi distribuţia populaţiei acestei specii în zonă deoarece nu a fostintalnita. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra distribuţiei şi abundenţeipopulaţiilor de egretă albă din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.




Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie -

iulie cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau încuib o lună. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurulMediteranei. În România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, uneleexemplare pot rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagunesărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toatăsuprafaţa sitului ROSPA 0071.Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că lanivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Impactul estimat. Impactul estimat. Deoarece suprafeţele din apropiereaamplasamentului nu prezintă habitate utilizate de această specie pentru hrănire,cuibărit sau adăpost considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor dinperimetrul Movilenii de Sus nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei lanivelul ROSPA 0071.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189Specia cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud-estul Europei, de asemenea în

Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai alesdeasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte dininsecte, dar şi din broaşte şi reptile sau rozătoare mici. În România este o specieoaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40perechi.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 5 – 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţiapopulaţiilor de pescăriţă râzătoare este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că lanivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Impactul estimat. La nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu au fostidentificate exemplare în pasaj. Considerăm că activităţile de extracţie şitransport a agregatelor minerale desfăşurate in perimetrul Movilenii de Sus 3 nu vorinfluenţa abundenţa şi distribuţia speciei în Lunca Siretului Inferior.




Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135Specia cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de

exemplu noroi uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cuinsecte pe care le prinde din zbor.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţiapopulaţiilor de ciovlică ruginie este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că lanivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2%din populaţia la nivel naţional.Impactul estimat. Estimam un impact nesemnificativ la nivelul ROSPA0071Lunca Siretului Inferior deoarece specia nu a fost identificata in perimetrulMovilenii de Sus.

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţăstufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechiizolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat.Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptulcă la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de2% din populaţia la nivel naţional.Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cuvegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie din Movilenii de Sus3 va fi amplasată în apropierea albiei minore, pe un perimetru fără copertă şivegetaţie. Activitatea de extracţie a agregatelor pe amplasamentul Movilenii deSus nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă şinu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelulROSPA 0071 – specia nu a fost indentificata.




Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele

lacuri mai ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordularealului său în perioadele de pasaj sau chiar şi iarna.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţiapopulaţiilor de pescăruş mic este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că lanivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media lanivel naţional.




Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-alungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având învedere etologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional implementarea proiectuluinu va avea nici un impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul situluiLunca Siretului Inferior. Specia nu a fost intalnita.

Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de

perechi clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal in regiunile lacustre din SE Europei(majoritatea în Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Tipic pentruDelta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de




care beneficiază această specie. Este întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu stufnepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta Dunării.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţiapopulaţiilor de pelican este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului a fost identificată o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia lanivel naţional. Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propuspentru implementarea proiectului nu există habitate propice pentru cuibărit, hrăniresau odihnă utilizate de stârcul de noapte, specia nu a fost observata,implementarea proiectului propus de S.C. VERTICAL CONSTRUCTSERV S.R.L. nu va avea nici un impact asupra răspândirii acestei specii înROSPA Lunca Siretului Inferior.

Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine cu puţin adânci, în

lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară,fiind răspândită în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe,Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării(Călărași). În ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior cioc întorsul (Recurvirostraavosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit si în pasaj.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei afost estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată ariaROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu notată cu „C” ceea cesemnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie care reprezintă maipuţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.




Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale in perimetrul Movilenii de Susnu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferiordeoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate deaceastă specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă. Specia nu a fostidentificată la deplasările în teren efectuate în vederea întocmirii prezentuluistudiu.

Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de

coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale.Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei deProtecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fostestimată la 3 – 5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţasitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D” ceea cesemnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţăde media la nivel naţional la nivel naţional.Impactul estimat. Specia a fost observata in zbor. Activitatea de extracţie aagregatelor minerale pe amplasamentul Movilenii de Sus nu va afectaabundenţa speciei la nivelul sitului.

Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în formularul standardNatura 2000 care constituie obiective de conservare ale ROSPA 0071 care pot fiinfluenţate de implementarea proiectului, sunt: Chlidonias hybridus, Sternahirundo, Circus aeruginosus, Lanius collurio şi Lanius minor.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl,a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare lanivelul luncii râului Siret considerăm că implementarea proiectului nu va afecta înmod semnificativ patrimoniul natural din sit.

Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel reprezentat deacumulările de balast – suprafaţă folosită de un număr redus de specii, transportulse va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din zonădeja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului determină un impact redus alproiectului asupra habitatelor din zonă.

Principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă estezgomotul şi prezenţa oamenilor.




Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şiinterzicerea personalului care deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele detransport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă.

In ceea ce privesc speciile de păsări enumerate în anexa I a DirectiveiConsiliului 79/409/CEE, doar unele dintre acestea (Lanius collurio, Ciconiaciconia) s-au identificat in zbor pe suprafetele invecinate a obiectivului de investitie;din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a DirectiveiConsiliului 2009/147/EC s-au identificat urmatoarele: Larus ridibundus.

Mentionam faptul ca cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, îngeneral, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine.

Pentru zona studiata, perimetrul Movilenii de Sus 3, judetul Galati”, serecunoaşte existenţa unui culoar de migraţie pe cursul râului Siret, frecventat, inspecial, de specii de păsări acvatice.

Observatiile efectuate in zona de studiu au arătat că speciile oaspeţi de varăsosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalulseptembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat.Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zonaluată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat înalte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoarecare sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unorlocuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu.

Migraţia de toamnă a păsărilor prin sudul Moldovei, Muntenia si Dobrogease face pe mai multe căi, acestea vizând şi zona studiata.

Migraţia de primăvară prin zonele amintite si Delta Dunării se schimbă însensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre ţărmul Mării Negre şipeste Marea Neagră, celelalte drumuri de migraţie fiind în general identice cu celede toamnă.




Fig.1. Căile de migraţie de toamnă a pasarilor din România:1 – ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui

drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului,frecventat şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelorşi turturelelor; 8 – drumul sitarilor (Rudescu 1958).

Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense peamplasamentul obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare,reprofilare albie minora a raului Siret si regularizarea scurgerii, prinexploatare de nisip si pietris, perimetrul Movilenii de Sus 3, judeţul Galati”,de asemenea nici pe suprafeţele învecinate.

S-au inregistrat putine specii cu statut fenologic de migratori partiali sioaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriu-zisa aspeciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse alebazinului hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia.

Se considera, că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc înformă de dispersie.

Aria proiectului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna,diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilorconditii favorabile pentru popas, odihna si hranire. La aceste aspecte se adaugapasunatul practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale, etc.

Prin realizarea obiectivului de investitie perimetrul Movilenii de Sus 3,comuna Movileni, judeţul Galaţi nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire,odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraţie apăsărilor.

In Tab.1 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratoripartiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu.




Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 4 specii depăsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu altezone umede din Lunca Siretului Inferior, ceea ce ne determină să afirmăm cădiversitatea specifică a acestei arii este una redusa. Este evident ca suprafata redusӑa perimetrului de exploatare (4,8 ha), inconjurata de terenuri pasunate, si in general,zona puternic antropizata, din vecinatatea obiectivului de investitie, nu reprezintaun habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie.

In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentrupasarile aflate in migratie. Astfel, nu s-au inregistrat păsări în migratie în numărmare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a proiectului propus,nu exista o migratie intensa a avifaunei.

Speciile Chlidonias hybridus, Lanius collurio, Lanius minor, Sterna hirundos.a. s-au intalnit prin efective, relativ, reduse, aflandu-se in zona în căutare de hrană.Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi, cat si acvatice,identificate in aceasta perioada. De obicei pasarile rapitoare vânează solitare pestesuprafetele de pasune din zonă.

Astfel, urmare a observatiilor realizate speciile identificate doar, tranziteazaamplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hraniin zona.

Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea acestui proiect,speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectatenesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie, niciuna dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Tab.1 - Specii de pasari identificate in perioada migratieiNr.Crt

Numeştiinţific

Denumirepopular

Dataobservării

Numărexemplare

Fenologie

Observatii

1.Chlidoniashybridus

Chirighiţăcu obrajialbi

07.IV.201309.IX.201303.X.2013

10 ex. OV exemplare singulare;inaltimea de zbor 30-40 m;>150 m, directia de zbor: S-N-V

2. Lanius collurio Sfrâncioculrosiatic

11.IV.201309.IX.201303.X.2013

4 ex. OV exemplare singulare in zbor;inaltimea de zbor 30-40 m;directia de zbor: S-V, N-S-E

3. Lanius minor Sfrâncioculcu frunteaneagră

22.IV.201318.IX.201311..X.2013

3 ex OV exemplare singulare;inaltimea de zbor 20-30 m;directia de zbor: S-E,N;

4. Sterna hirundo Starccenusiu

19.IV.201318.IX.201311.X.2013

7 ex. OV exemplaresingulare/grupuri depăsări în zbor; inaltimeade zbor 25-30 m; directiade zbor: S-V,N; N-S-V




4.5.2 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrulproiectului “ Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi

regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul Movilenii deSus, comuna Movileni 3, judetul Galati”

In ceea ce privesc speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul “ Lucrăride decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizareascurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul Movilenii de Sus 3,comuna Movileni, judetul Galati” menţionăm următoarele:

biodiversitatea perimetrului studiat este formată, în majoritate, din speciicomune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintăvaloare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele deprotecţie la nivel european şi naţional;

plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 ,

la fel si speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I aDirectivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru situl de protecţiespecială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, in majoritate,au fost identificate in zbor tranzitand perimetrul studiat;

referitor la evaluarea impactului, se apreciaza un impact negativnesemnificativ din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii deflora, vegetatie si fauna de interes comunitar.




Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul standard NATURA2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea impactului Durata impactului Reversibilitatea ObservaţiiAlcedo atthis 0 - - - Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren. Preferăţărmurile cu vegetaţie bogată.

Ardea purpurea 0 - - - Stârcul roşu preferă zonele cu stufşi vegetaţie abundentă înapropierea. La deplasările în terennu au fost observate exemplare învecinătatea erimetrului.

Ardeola ralloides 0 - - - Specia nu a fost identificată ladeplasările în teren. Preferă zonelecu stuf.

Aythya nyroca 0 - - - Specia preferă bălţile înconjuratede vegetaţie palustră.

Circus aeruginosus 0 - - - Specia este oaspete de vară,prădătoare, acoperă areale întinsepentru a-şi asigura hrana. Specianu a fost identificată la deplasărileîn teren.

Cygnus cygnus 0 - - - Specia este oaspete de iarnăperioadă în care exploatarea debalast şi staţia de sortare nu




funcţionează.Egretta alba 0 - - - Specia nu a fost identificată în

zona de implementare aproiectului.

Egretta garzetta 0 - - - Specia utilizează ocazional plajelede prundiş, observata in zbor/pesol.

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea impactului Durata impactului Reversibilitatea ObservaţiiGelochelidon nilotica 0 - - - -Glareola pratincola 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele

de prundiş, dar nu a fost observatăîn zonă.

Ixobrychus minutus 0 - - - Activităţile rezultate dinimplementarea proiectului nuafectează habitatele utilizate deaceastă specii la nivelul ROSPA0071.

Lanius collurio 0 - - - Specia nu cuibareste in zona destudiu.

Lanius minor 0 - - - Specia nu cuibareste in zona destudiu.

Larus minutus 0 - - - Specia utilizează ocazional plajelede prundiş; nu a fost observată înzonă.

Nycticorax nycticorax 0 - - - Activităţile rezultate dinimplementarea proiectului nuafectează habitatele utilizate deaceastă specii la nivelul




ROSPA0071.Pelecanus onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în

zonă.Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în

zonă.

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor si speciilor citate în formularul stadardNATURA 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipulimpactului

Mărimeaimpactului

Durataimpactului

Reversibilitatea Observaţii

Cursuri de apă din zonele decâmpie, până la cele montane, cuvegetaţie din Ranunculionfluitantis şi Callitricho-Batracon

0 0 0 0 Habitatele de interes comunitar careconstituie obiective de protectie aleROSCI 0162 nu vor fi influentatede implementarea proiectului.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0 Habitatele de interes comunitar careconstituie obiective de protectie aleROSCI 0162 nu vor fi influentatede implementarea proiectului.

Păduri ripariene mixte cuQuercus robur, Ulmus laevis,Fraxinus excelsior sau Fraxinus





Râuri cu maluri nămoloase cuvegetaţie de Chenopodion rubrişi Bidention


92A0 Zăvoaie cu Salix alba şiPopulus alba


Vegetaţie de silvostepăeurosiberiană cu Quercus spp.


Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)


Lutra lutra 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zonade implementare a proiectului

Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zonade implementare a proiectului




Triturus cristatus 0 0 0 0 Specia preferă habitate umede,preferă apele stagnante mari, cu

vegetaţie bogată.

Bombina bombina 0 0 0 0 Exploatarea nu afectează ochiurilede apă, bălţile care reprezintă

habitatul acestor specii.

Aspius aspius 0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativasupra mediului lotic din râul Siret

Cobitis taenia 0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativasupra mediului lotic din râul Siret

Gobio kessleri 0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativasupra mediului lotic din râul Siret

Gobio albipinnatus 0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativasupra mediului lotic din râul Siret

Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativasupra mediului lotic din râul Siret

Zingel zingel 0 0 0 0 Nu va avea un impact semnificativasupra mediului lotic din râul Siret

Vertigo angustior 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata deimplementarea proiectului

Lucanus cervus 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata deimplementarea proiectului




4.5.3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prinaplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie(pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementareaproiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri:

• peste + 3 = impact pozitiv semnificativ• + 1 - + 3 = impact pozitiv• 0 = nici un impact (neutru)• - 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ

• sub - 3 = impact negativ semnificativÎn cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact:

• direct;• indirect;• pe termen scurt;• pe termen lung;• în faza de construcţie;• rezidual;• cumulativ.

De asemenea pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi fauneivom prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularulstandard Natura 2000.

Impactul direct si indirect

Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 4,8 ha, pecare se va desfasura proiectul „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora arâului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, in perimetrulMovilenii de Sus 3, judeţul Galati”.

Nr. crt. Indicatori cheie pentruevaluarea semnificaţieiimpactului

Cuantificare Nivelimpact

Justificarea nivelului deimpact acordat

1 Procentul din suprafaţahabitatului deimportanţă comunitarăcare va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectuluinu va afecta habitatele deimportanţă comunitară dela nivelul ROSCI0162Lunca Siretului Inferior.

2 Procentul care va fi 0% 0 Prin implementarea




pierdut din suprafeţelehabitatelor folositepentru necesităţile dehrană, odihnă şireproducere ale speciilorde interes comunitar

proiectului nu vor fipierdute habitate folositepentru necesităţile dehrană, odihnă şireproducere ale speciilor deinteres comunitar careconstituie obiectivele deconservare ale celor douăarii naturale protejate.

3 Fragmentarea habitatelorde interes comunitar

0% 0 Extragerea agregatelorminerale din perimetrulMovilenii de Sus 3 nu vadetermina fragmentareahabitatelor de importanţăcomunitară din zonă.

4 Durata sau persistenţafragmentării habitatelorde interes comunitar

0 0 Nu este cazul –implementarea proiectuluipropus nu va determinafragmentarea habitatelor deinteres comunitar.

5 Durata sau persistenţaperturbării speciilor deinteres comunitar

1 an -1 Implementarea proiectuluiva avea un efectnesemnificativ asupraspeciilor de importantăcomunitara.

6 Amplasamentulproiectului (distanţa faţăde ANPIC)

- 0 Suprafata perimetruluiMovilenii de Sus 3 estecuprinsă în ROSCI0162Lunca Siretului Inferior siROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.

7 Schimbări în densitateapopulaţiilor

0 0 Prin implementareaproiectului nu vor avea locschimbări ale densitătiipopulatiilor speciilor deinteres comunitar la nivelulROSCI 0162

8 Reducerea număruluiexemplarelor speciilor deinteres comunitar

0% 0 Implementarea proiectuluinu va avea ca rezultatareducerea numărului deexemplare al speciilor deinteres comunitar.

9 Perioada de timpnecesară pentrurefacerea populaţiilor

- 0 Nu este cazul, zona esteantropizată




speciilor afectate deimplementareaproiectului

10 Perioada de timpnecesară pentrurefacerea habitatelorafectate deimplementareaproiectelor

0 0 Amplasamentul proiectuluipropus nu afecteazăhabitate de interescomunitar astfel încât nueste necesară estimareaunei perioade pentrurefacerea acestora

11 Modificari ale dinamiciişi relațiilor care definescstructura și/sau funcțiaANPIC

0ha 0 Implementarea proiectuluinu presupune modificărilegate de climă, vânturi,vegetaţie şi floră, faună şiseismicitate, relief, substratgeologic la nivelul situluiNatura 2000 din zonă

12 Modificarea altor factori(resurse naturale) caredetermină menţinereastării favorabile deconservare a ANPIC

0% 0 Nu este cazul.

Total -1 Impact negativnesemnificativ




Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii defauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie).Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiusuficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate din lunca SiretuluiInferior.

Evaluarea impactului indirect

Nr.crt.

Indicatori cheie pentruevaluarea semnificaţieiimpactului



1 Procentul din suprafaţahabitatului de importanţăcomunitară care va fipierdut

0% 0 Implementarea proiectuluinu va avea impact indirectasupra habitatelorimportanţă comunitară dinROSCI0162 LuncaSiretului Inferior siROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.

2 Procentul care va fipierdut din suprafeţelehabitatelor folosite pentrunecesităţile de hrană,odihnă şi reproducere alespeciilor de interescomunitar

0% 0 Implementarea proiectuluipropus nu va avea nici unimpact indirect asuprahabitatelor utilizate pentrunecesităţile de hrană,odihnă şi reproducere decătre speciile de interescomunitar.

3 Fragmentarea habitatelorde interes comunitar

0% 0 Nu este cazul – habitatelede interes comunitar nu vorfi fragmentate deimplementarea proiectului

4 Durata sau persistenţafragmentării habitatelor deinteres comunitar

1 an -1 Perturbările determinate deprezenta utilajelor si amuncitorilor pe suprafataamplasamentului vorpersista până la sfârsitulperioadei de exploatare.Deranjul va fi minimdeoarece se va produceîntr-o arie supusă presiuni




antropice.5 Amplasamentul

proiectului (distanţa faţăde ANPIC)

-1 Suprafata perimetruluiMovilenii de Sus 3 estecuprinsă în ROSCI0162Lunca Siretului Inferior siROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.


necuantificabil -1 Proiectul va produce, înmod indirect, prin prezentautilajelor pe suprafeteleariilor naturale protejateproduc deranj care semanifestă, în special pentruspeciilor de păsări simamifere prin modificăriale distributiei în zonă.

7 Reducerea număruluiexemplarelor speciilor deinteres comunitar

0 0 Implementarea proiectuluinu va avea impact indirectasupra speciilor șihabitatelor de interescomunitar

8 Perioada de timp necesarăpentru refacereapopulaţiilor speciilorafectate de implementareaproiectului

30 zile 0 După finalizarea lucrărilorsuprafata va fi utilizată despeciile din zonă

9 Perioada de timp necesarăpentru refacereahabitatelor afectate deimplementarea proiectelor

0 0 Implementarea proiectuluinu va afecta habitate deinteres comunitar dinROSCI0162 LuncaSiretului Inferior.

10 Modificari ale dinamicii şirelațiilor care definescstructura și/sau funcțiaANPIC

0 0 Nu existӑ impact direct.

11 Modificarea altor factori(resurse naturale) caredetermină menţinereastării favorabile deconservare a ANPIC

0% 0 Nu există impact indirect.





Impact pe termen scurt sau lung

Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare aproiectului „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizareascurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul Movilenii de Sus 3, judeţul Galati” prinrealizarea extractiei de agregate minerale, specificate in obiectivele investitiei.

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada deoperare.

Evaluarea impactului pe termen scurtNr.crt.

Indicatori cheiepentru evaluareasemnificaţieiimpactului




0% 0 Implementarea proiectului nuva afecta habitatele deimportanţă comunitară de lanivelul ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior.

2 Procentul care va fipierdut din suprafeţelehabitatelor folositepentru necesităţile dehrană, odihnă şireproducere alespeciilor de interescomunitar

ROSPA 0071: -0,013% din S sitului- 0,65 % din S claseide habitate “plaje denisip” ROSCI 0162- 0,019% din Ssitului - 0,47 % din Sclasei de habitate“plaje de nisip

0 Prin implementarea proiectuluinu vor fi pierdute habitatefolosite pentru necesităţile dehrană, odihnă şi reproducereale speciilor de interescomunitar care constituieobiectivele de conservare alecelor două arii naturaleprotejate.

3 Fragmentareahabitatelor de interescomunitar

0% 0 Extragerea agregatelorminerale din perimetrulMovilenii de Sus 3 nu vadetermina fragmentareahabitatelor de importanţăcomunitară din zonă.


0 0 Nu este cazul – implementareaproiectului propus nu vadetermina fragmentareahabitatelor de interescomunitar.


6-8 luni/an -1 Pentru speciile de faună(Aspius aspius, Cobitis taeniași Romanogobio kesslerii) careau fost identificate în mediullotic, în vecinătatea zonelor deexcavare, efectuarea lucrărilor




de extracţie a agregatelorminerale, pe perioada de 6 – 8luni/an va crea disconfort,având asupra acestora impactnegativ nesemnificativ.

6 Amplasamentulproiectului (distanţafaţă de ANPIC)

- -1 Suprafata perimetruluiMovilenii de Sus este cuprinsăîn ROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior si ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.


ROSPA 0071: -0,013% din S sitului- 0,65 % din S claseide habitate “plaje denisip” ROSCI 0162- 0,019% din Ssitului - 0,47 % din Sclasei de habitate“plaje de nisip

-1 În mediul lotic al râului Siretdin zona de implementare aproiectului există exemplareaparţinând speciilor de faunăcare constituie obiectivele deconservare ale celor douăsituri: - 3 specii de peşti -Aspius aspius, Cobitis taenia șiRomanogobio kesslerii. Dincauza creșterii turbidităţii apeiîn zona perimetrului deexploatare şi aval de acestea, încazul extracţiei agregatelorminerale din fâșiile situatecătre cursul de apă al râuluiSiret, densitatea speciilor depești este posibil să scadă înzonele menţionate, dar,existând condiţii similare dehabitat în amonte şi aval deperimetrele propuse pentrulucrările de decolmatarepopulația va suferi numaimodificări temporare aledistribuției fără a fi afectatăabundența indivizilor în cadrulsitului. - 3 specii de păsări -Sterna hirundo impactpotențial negativnesemnificativ prin modificăriale distribuţiei, Lanius minorși Lanius collurio - impactulpotenţial generat deimplementarea proiectuluiasupra acestei specii este




determinat de zgomotulprodus de utilajele. Amconsiderat impactul potenţialca fiind negativ nesemnificativdeoarece Lanius sp. esteprezent în habitatele din zonăîn pofida antropizăriiaccentuate şi circulaţiei pedrumurile de la nivelul maluluistâng al râului Siret în zonastudiată.

8 Reducerea număruluiexemplarelor speciilorde interes comunitar

0% 0 Implementarea proiectului nuva avea ca rezultata reducereanumărului de exemplare alspeciilor de interes comunitar.

9 Perioada de timpnecesară pentrurefacerea populaţiilorspeciilor afectate deimplementareaproiectului

- 0 Nu este cazul, zona esteantropizată


0 0 Amplasamentul proiectuluipropus nu afectează habitatede interes comunitar astfelîncât nu este necesarăestimarea unei perioade pentrurefacerea acestora

11 Modificari ale dinamiciişi relațiilor caredefinesc structurași/sau funcția ANPIC

pe o lungime de300 m a râului Siret

+1 Extracţia agregatelor mineraleare efect benefic asupraregularizării râului Siret, peporţiunea respectivărealizându-se: - secţiunetransversală mai mare care vapermite tranzitarea aceluiaşidebit la viteze mai mici,reducându-se nivelul energieispecifice în secţiunea vie; -reducere a intensităţii eroziuniiactive a malurilor şimenţinerea habitatului pădurede luncă, habitat de interesdeosebit pentru multe speciide faună din zonă. Aspecteleprezentate contribuie lamenţinerea stării de conservare




a siturilor.12 Modificarea altor

factori (resursenaturale) caredetermină menţinereastării favorabile deconservare a ANPIC

0% 0 Nu este cazul.


Evaluarea impactului pe termen lung

Nr.crt.

Indicatori cheiepentru evaluareasemnificaţieiimpactului




0% 0 Nu este cazul.

2 Procentul care va fipierdut din suprafeţelehabitatelor folositepentru necesităţile dehrană, odihnă şireproducere ale speciilorde interes comunitar

- 0,013% din Ssitului- 0,65 % din Sclasei de habitate“plaje de nisip”ROSCI 0162

- 0,019% din Ssitului- 0,47 % din Sclasei de habitate“plaje de nisip

Amplasamentul proiectului ocupă4,8 ha, din suprafaţa clasei dehabitate “plaje de nisisp”, peperioada extragerii agregatelorminerale de 6-8 luni de lucruefectiv.Nu există impact pe termenlung.

3 Fragmentareahabitatelor de interescomunitar

0% 0 Nu este cazul.


0 0 Nu este cazul – implementareaproiectului propus nu vadetermina fragmentareahabitatelor de interescomunitar astfel încât nu estenecesară estimarea duratei saupersistenţei.


0 0 După finalizarea proiectului,pe termen lung, nu va existanici un impact asupra speciilor




de importanţă comunitară dinROSCI0162 Lunca SiretuluiInferior si ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior.

6 Amplasamentulproiectului (distanţa faţăde ANPIC)

- 0 Suprafata perimetruluiMovilenii de Sus 3 estecuprinsă în ROSCI0162 LuncaSiretului Inferior siROSPA0071 Lunca SiretuluiInferior.


0 0 Lucrările propuse în cadrulproiectului nu vor determina,pe termen lung, modificări aledensităţii populaţiilor speciilorde interes comunitar.

8 Reducerea număruluiexemplarelor speciilorde interes comunitar

0% 0 Lucrările propuse în cadrulproiectului nu vor determina,pe termen lung, reducereanumărului speciilor de interescomunitar.

9 Perioada de timpnecesară pentrurefacerea populaţiilorspeciilor afectate deimplementareaproiectului

- 0 Nu este cazul evaluării petermen lung


0 0 Nu este cazul.

11 Modificari ale dinamiciişi relațiilor care definescstructura și/sau funcțiaANPIC

0ha +1 Pe termen lung, lucrările dedecolmatare au impact pozitivprin menținerea conformațieireliefului din zonă.Îndepărtarea excesului dealuviuni va determinareducerea eroziunii maluluidrept și prin urmareconservarea ecosistemuluiforestier stabilit la nivelulacestuia.

12 Modificarea altor factori 0% 0 Nu au loc modificări pe




(resurse naturale) caredetermină menţinereastării favorabile deconservare a ANPIC

termen lung ale resurselornaturale care determinămenţinerea stării favorabile deconservare a ariei naturaleprotejate.

Total +1 Impact pozitiv

Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

În zona propusă pentru implementarea proiectului mai există în desfăşurareşi alte proiecte de exploatare a agregatelor minerale din albie:

S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci,

S.C. Rolena Impex SRL Brăila,

S.C. BIOCENTER S.R.L..

Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrele excavate pedrumurile de exploatare către drumul județean nu are un impact negativ asupraspeciilor din zonă deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt frecventcirculate de autoturismele şi tractoarele din regiune.

Lucrările de excavare a agregatelor minerale propuse spre avizare de S.C.VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. se înscriu în schema cadru de amenajare abazinului râului Siret.

Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care sedesfăşoară în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor perimetrecu depozite agregate minerale.

De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectuluipropus, celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe care nu prezintăcopertă de sol vegetal datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersieiperiodice a suprafeţelor. Din acest motiv excavarea perimetrului propus de cătreS.C. VERTICAL CONSTRUCT S.R.L. cât şi a celor aflate în zonă, exploatate dealte societăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele de importanţă




comunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie AvifaunisticăROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 „Lunca Siretului Inferior”.

Excavaţiile realizate de societăţile care exploatează agregate minerale pemalul stâng al râului Siret vor fi inundate odată cu amenajarea acumulării Cosmeşti– proiect aflat în desfăşurare, avizat de Agenţia pentru protecţia Mediului Galaţi

Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de exploatărilede balast:

· funcţionarea utilajelor;

· prezenţa oamenilor în zonă;

· transportul agregatelor minerale.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport,determină zgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturorproiectelor enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatarea balastului şicuprind în general:

· operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;

· operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetruluiexcavatoare, buldozere, încărcătoare;

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsăriledeoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecificăprin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul deteritorialitate şi rata împerecherii.

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsăridin zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinulpopulaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsăriledin păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db.




Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate de pemarginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitateapopulaţiilor de păsări.

Zona străbătută de drumul de exploatare este deschisă astfel încât sunetul sepropagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel,morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nucauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectelor(o distanţă de cca 10 km de-a lungul malului stâng al râului Siret) deoarecemajoritatea speciilor identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şicuibărit tufişuri sau copaci situate de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste speciidepind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei sunt obişnuite cu traficul de pedrum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia (nu este cazul) sau în perioadalucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor.

Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuripentru cuibărit zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile depăsări cuibăritoare în regiune.

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele deexploatare agricolă, sunt tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cuvitele.

Suprafeţele adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice înultimii 50 de ani, iar în prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate laaceste condiţii.

Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsărireducând densitatea populaţii în zonele cu aglomerări umane.

De asemenea se modifică şi componenţa specifică a avifaunei în ecosistemelesupuse presiunii antropice – cum sunt zonele adiacente balastierei.




Masuri de reducere a impactului

Biodiversitatea amplasamentului proiectului „Lucrări de decolmatare,reprofilare albie minoră a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare denisip şi pietriş, perimetrul Movilenii de Sus 3, comuna Movileni, jud. Galaţi” nuinclude specii cu importanţă conservativă.

Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificatein proiectul „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şiregularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş” perimetrulMovilenii de Sus 3, judeţul Galaţi” este nesemnificativ, în general tranzitoriu,fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomotetc.).

Metode folosite in evaluarea impactului

Menţionăm ca speciile de păsări protejate, enumerate în anexa I a DirectiveiConsiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior(Egretta garzetta, Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulata nementionatein anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Larus ridibundus), au areale maripentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe amplasament si în vecinatatea acestuiaaccidental, tanzitand zona în deplasarea lor spre bazinele acvatice din vecinatate.

Impactul asupra avifaunei

Speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, incadrul studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal siautumnal), acestea inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspetide iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj. In majoritate pasarile s-au identificat inzbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie “Lucrari de decolmatare,reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare denisip şi pietriş, perimetrul Movilenii de Sus 3, comuna Movileni, judetul Galati”,sivecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc

De regula pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar in zbor deasupra zonei deamplasament si vecinatati, celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri.

Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate(ex. specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări:sfranciocul rosiatic (Laniuscollurio), semnalate în zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai multcu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiindcuibăritoare pe amplasamentul studiat.




Amplasamentul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările colonialeaparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiunimari, între zona coloniilor de cuibărit si locul de hrănire, ce ar viza amplasamentulşi în împrejurimile. Pentru speciile necoloniale perimetrul propus şi împrejurimilepot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire si cele de hrănire. Dintrespeciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele:vrăbiile, graurii, sticleţii, etc.).

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări înperimetrul Movilenii de Sus 3.

Deplasările păsărilor care iernează în zonă în căutarea de noi locuri dehrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat.

Recomandam ca toata perioada de implementare pentru proiectul „Lucraride decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prinexploatare de nisip şi pietriş, perimetrul Movilenii de Sus 3, judeţul Galati” sa fieasistata de o persoana/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditatade Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catrebeneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuseprin PP (plan/proiect).

Pentru evidenţierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei sifaunei zonei s-a realizat monitorizarea asupra biodiversitatii (flora, fauna).

Monitorizarea floreiMetodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a

tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren;- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după

caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor despecialitate;

- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate înteren, realizarea listei de plante.Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor interen s-a intocmit inventarul florei si s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună înperioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi câtmai multe specii posibile.




Monitorizarea fauneiAvand in vedere ca perimetrul “Lucrari decolmatare, reprofilare albie minora

a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrulMOVILENII DE SUS 3, comuna Movileni, jud. Galaţi”, se afla in perimetrulsitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, oatentie deosebita s-a acordat monitorizarii pasarior, in special speciilor desemnatepentru aceasta arie protejata.

Metode de monitorizare a avifauneiMetoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de inregistrare a

pasarilor de pe amplasament si vecinatati (150 m pentru pasarile mici si 350-400 mpentru observarea pasarilor in locuri decoperite). Metoda presupune deplasareaîntr-un anumit loc si identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumităperioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-alungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilitetransecte de-a lungul malului de rau, pe perimetrul studiat si vecinatati. Traseele auavut lungimea intre 2-4km.

Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsăriS-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă si popas. Metoda

implica inregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă dinadăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu câte mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu ficopleşiţi de păsările pe care urmeaza sa le numere.

Numărarea/căutarea cuiburilorObservarea cuiburilor a constat in gasirea cuiburilor pasarilor din diverse

locuri (vegetatie, sol, maluri etc.), ce sunt caracteristice speciilor.Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de

răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, şoimi).Monitorizarea avifaunei perimetrului s-a efectuat pe durata anului aprilie-

octombrie 2013. Identificarea speciilor de pasari in perioada de migratie s-a realizatin lunile aprilie-mai, august-octombrie 2013.

In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat speciicomune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Passer montanus – vrabie decamp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – cotofana, Emberiza citrinella - presuragalbena s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Parus major - piţigoi mare ş.a.;specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescarus




argintiu; pasari rapitoare: Falco tinnunculus – vanturel rosu, ce reprezinta speciicomune in zona.

În concluzie in ceea ce priveşte avifauna perimetrului „Lucrări dedecolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii,prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul MOVILENII DE SUS 3,comuna Movileni, jud. Galaţi” mentionam urmatoarele:

studiile realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilorîn perimetrul si vecinatatea proiectului;

urmarea a realizarii obiectivului de investitie analizat nu se vainregistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor deavifauna identificate in zona studiata.

4.6. PeisajulPeisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului

exploatării de agregate de râu este antropizat fiind teren neproductiv.O contribuţie importantă la aspectul luncii râului Siret o au frecventele

inundaţii şi colmatări ale meandrelor.Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal

datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilorperiodice puternice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze.Nu au fost identificate specii de interes comunitar sau national (conform OUG nr.57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare) si nici specii rare (conformListelor rosii nationale sau Listei rosii IUCN), atat in amplasament cat si inimprejurimi.

Habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul standard Natura2000 nu au fost identificate in amplasament.

4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului- Lucrări de rambleiere a excavaţiilor – nu este cazul.Agregatele minerale vor fi transportate direct în mijloacele auto proprii şi

transportate la staţia de sortare.

4.7. Mediul social şi economicComuna Movileni este situată în zona est-centrală a judeţului Galaţi, la

graniţa cu judeţul Vrancea, în lunca Siretului, pe DJ 252.Se învecinează la nord cu comuna Cosmeşti (prin DJ 252), la est cu

municipiul Tecuci şi comunele Drăgăneşti şi Barcea (aflate pe DN 25), la sud, sud-est cu comuna Umbrăreşti, iar limita de vest o constituie râul Siret.




Suprafata totală a comunei este de aproximativ 4005 ha. Profilul economic alcomunei Movileni este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţiiclimaterice normale.

Pe teritoriul comunei Movileni se derulează următoarele activităţi economice:comerţ, extracţie nisip şi pietriş, agricol, creşterea animalelor.

Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştereeconomică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materialepentru realizarea de noi construcţii.

4.8. Condiţii culturale şi etniceProiectul analizat nu va avea influenţe asupra condiţiile culturale, etnice sau

de patrimoniu din zonă.

4.9. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra factorilor demediu

Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediuluiinconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI si prezentata inrevista „Mediul incojurator”, vol.II, nr.1-2/1991.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat capotential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarileumane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui deimpact calculat cu relatia:

IP = CE / CMAIn care:CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul

înconjurator,sau în unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax)CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiaşi factor stabilita prinacte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandatein literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip dinScara de Bonitate.

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra stariiactuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile,pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat capotential cei mai afectati: apa, aer, sol-subsol si biodiversitate, si asezari umane




Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intenvalul 1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iarnota 10 unui mediu nepoluat.

Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci considerati s-au stabilitdin “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare:-pentru factorul de mediu apa: Având în vedere faptul că în perioada excavăriinisipului şi pietrişului de pe amplasament nu vor rezulta ape uzate, exploatarea nuva intercepta stratul freatic:

Ip =0,00-0,25 nota 9,00-pentru factorul de mediu aer: - factorul de mediu Aer va fi uşor influenţat defuncţionarea motoarelor auto

Ip =0,00-0,25 nota 9,00-pentru factorul de mediu sol- Subsol şi Biodiversitate: Impactul asupra solului şisubsolului se va manifesta în perioada de exploatare a nisipului şi pietrişului, prindizlocarea resursei şi modificarea proceselor pedogenetice.

Ip =0,50-1,00 nota 7,00-pentru factorul de mediu aşezari umane: Datorită faptului că prin realizareainvestiţiei se nu vor aduce prejudicii majore mediului înconjurător şi aşezărilorumane (distanţa faţă de zona locuită este de cca 2km faţă de zona obiectivului),impactul asupra aşezărilor umane se consideră a fi un impact pozitiv.

Ip =0.00 nota 10,00

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediuStabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru

fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare,atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitatecalculat.

Factor de mediu Ic NbApa 0,25 - 0,50 9Aer 0,0 - 0,25 9Sol – Subsol,biodiversitate

0,50 – 1,0 7

Aşezări umane 0,0 10

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:- Factorii de mediu Apă şi Aer vor fi afectaţi în limite admise, nivel 1.- Factorii de mediu Sol – Subsol, Biodiversitate vor fi fi afectaţi în limite

admise, nivel 3.




- Factorul de mediu Aşezări umane nu va fi afectat.

SCARA DE BONITATELuand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara debonitate exprimata prin note de la “1” Ia “10”, care pune in evidenta efectulpoluantilor asupra mediului inconjurator.

CE = Valoarea caracteristica efectiva a factoruluiC.M.A.= Concentratia maxima admisibila din STAS sau avize anterioare

SCARA DE CALITATE

IPG =1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane în limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare dedisconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburariformelor de viata




IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentruformele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate acordatepentru factorii de mediu este o figură geometrică, a cărei suprafaţă este Sr = 152.

CALCUL GEOMETRIC PENTRU STABILIREA “INDICELUI DE POLUARE GLOBALA”

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala” - IPG a condus laurmätoarea valoare:IPG = S0/S1 = 1,31

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1, 31

Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţilece se vor desfăşura în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectareglobală a factorilor de mediu apă, aer, sol-biodiversitate şi factorul uman ce sesituează în limitele admisibile.

In conformitate cu “Scara de calitate”, pentru IPG =1,31 - prinrealizarea obiectivului proiectat rezulta ca mediul este supus activitatii




umane in limite admisibile drept pentru care consideram ca investitia poatefi realizata fara efecte asupra sanatatii populatiei si a mediului.

Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilorsociale în comunităţile afectate de impact.

Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă,valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii apopulaţiei din zonă.

Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetullocal.




5. Analiza alternativelorAnaliza alternativelor a fost prezentată în Cap. 1.10.




6. MonitorizareaMonitorizarea activităţii de decolmatare, reprofilare albie minora a râului

Siret şi regularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, de către SCVERTICAL CONSTRUCT SERV SRL este necesară pentru reducerea impactuluiprodus asupra mediului înconjurător.

Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizezemodul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor.

6.1. Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişespeciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.

6.2. Factorul de mediu Aer - monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie,NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele.

Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament.Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica

funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în celmai scurt timp.

6.3. Evidenţa gestiuni deşeurilor - se va face conform HG nr. 856/2002 privindevidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusivdeşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocareaprovizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3 valorificarea deşeurilor, cap. 4eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şiraportarea acestora la instituţiile abilitate.

Administratorul societăţii va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectăşi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalulangajat.

Se interzice evacuarea deşeurilor direct pe sol, în apele de suprafaţă sau înapele subterane.

6.4. Factor de mediu apaIn perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun

pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combaterea poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatăriiutilajelor tehnologice. Se interzice evacuarea de ape uzate în apele de suprafaţă sauîn subteran.

Societatea va anunţa cat de repede posibil APM Galaţi, în cazul în care aparsituaţii deosebite care ar putea să afecteze mediul înconjurător.




SC VERTICAL CONSTRUCT SERV SRL va respecta prevederile planuluişi proiectului de refacere a mediului şi va raporta la APM Galaţi lucrările realizatepentru refacerea mediului, fizic şi valoric.

6.5. Factorul de mediu sol - urmărirea activităţii utilajelor din dotare astfelîncât să se evite scurgerile de produse petroliere;

- depozitarea temporară a deşeurilor menajere în recipiente etanşe şipreluarea acestora de societăţi autorizate.

6.6. Zgomot şi vibraţii - monitorizarea echipamentului implicat în procesultehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflatela limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproape deaxa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994.




7. Situaţii de riscEvaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al

accidentelor potenţiale, presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de aprimi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor,marimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări.

Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a seanaliza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:- sursa de pericol (poluarea); - vectorii de transfer; - ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:- natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;- caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate,

solubilitate în apă, volatilitatea, biodegrabilitatea).Vectorii de transfer sunt: aerul, apa (subterană şi de suprafaţă), solul (ca

suprafaţă de contact).Tinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.Societatea va acţiona în baza Planului de prevenire şi combatere a poluării

accidentale. După începerea exploatării agregatelor SC VERTICAL CONSTRUCTSERV SRL va respecta acest plan în conformitate cu prevederile OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul deexploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura funcţionarea în parametriinormali a utilajelor din dotare, iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelordin depozitul litologic.

Riscul de accident ţinând seama în special de tehnologia utilizată este redus.Nu se utilizează substanţe periculoase; alimentarea mijloacelor de transport

se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate, iar schimburile de ulei se vorefectua în afara amplasamentului, în service-uri autorizate.

Prin desfăşurarea activităţii de extracţie nu există riscuri majore de producerea accidentelor.




8. Descrierea dificultăţilorÎn timpul realizării raportului privind a impactul asupra mediului pentru

perimetrul de exploatare Movilenii de Sus 3 nu au apărut dificultăţi de ordin tehnicsau practic.




9. Rezumat fără caracter tehnic9.1. Descrierea proiectului

Raportul privind impactul asupra mediului pentru Proiectul de investitie “Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizareascurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş, perimetrul Movilenii de Sus 3, comunaMovileni, jud. Galaţi a fost intocmit la cererea SC VERTICAL CONSTRUCT SRL.

Perimetrul de exploatare al agregatelor minerale de râu propus este situat înalbia minoră a râului Siret, în plaja formată spre malul stâng, aval de barajul care s-adat în folosința pe râul Siret, în secțiunea Movileni ( peste 1,5 Km).

Din punct de vedere administrativ amplasamentul balastierei se află peteritoriul comunei Movileni, judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, întrebornele C.S.A 83 și 84.

Investiţia este oportună pentru dezvoltarea economică a zonei deoarecedetermină apariţia unor noi locuri de muncă atât pe plan local cât şi în general lanivel sectorului reprezentat de realizarea diferitelor tipuri de construcţii şi dezvoltăriale infrastructurii.

Perimetrul nou propus pentru exploatare se află în albia minoră a râuluiSiret, pe malul stâng, pe teritoriul localităţii Movileni, comuna Movileni, judeţulGalaţi, la peste 1 500 m aval de barajul de la Movileni. Suprafaţa este cuprinsă încategoria teren neproductiv fiind de fapt o plaja şi grinduri inundabile la ape mari,având o mobilitate continuă.

Realizarea obiectivului presupune excavarea nisipului şi pietrişului pentruvalorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a drumurilor comunale, judeţeneşi naţionale.

Capacităţi : cantitatea preliminatӑ programatӑ a fi exploatatӑ pentru intervalul 2014:

50.000m3; suprafața perimetrului de exploatare: S = 48.019 m2; adâncimea medie de extragere (faţă de cota superioară a depozitului): 2,60 m.

Materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta în afarazonei de exploatare, la o staţie de sortare – spălare sau direct la beneficiari. În zona




de exploatare nu sunt admise depozite; se va putea realiza un singur depozitintermediar (tehnologic), în limitele capacităţii de transport pentru o zi.

În perioadele critice (viituri, îngheţ), exploatarea va fi oprită.

9.2. Impact prognozat9.2.1. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apa

Din activitatea desfăşurată nu vor rezulta ape uzate. Potenţiale surse depoluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de carburanţi de lautilajele care vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale, puținprobabil, datoritӑ mӑsurilor luate de beneficiar.

9.2.2. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu aerIn perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de

mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare aintensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de materialexcavat (nisip şi pietriş). Având în vedere faptul că zona nu este sensibilă din punctde vedere al poluării, iar natura lucrărilor nu presupune utilizarea de substanţe şipreparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadăare un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va firedus.

9.2.3. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsolAccidental, solul şi subsolul poate fi contaminat prin scurgeri de produse petroliere(motorină, ulei) de la utilaje şi de la mijloacele de transport.

Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3nu se vor realiza nici un fel de construcţii. Pentru implementarea proiectului nu vorfi realizate noi căi de acces şi nici nu vor fi modificate cele deja existente.

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movilenii de Sus 3 nu s-a dezvoltatsol vegetal datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei.Având în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura peamplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu seproduce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.

Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri deproduse petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacelede transport. Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod




accidental în sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încâtnu vor provoca impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

9.2.4. Prognozarea impactului nivelului de zgomotIn ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în timpulextracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decâtcel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului.

9.2.5. Prognozarea impactului asupra biodiversităţiiPentru proiectul de investiţie a fost elaborat Studiul de evaluare adecvată.

Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheiecuantificabili:

procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdutPe durata realizarii obiectivului de investitie va fi afectata o suprafata de 4,8 ha, cereprezinta perimetrul de exploatare situat în Perimetrul Movilenii de Sus 3, comunaMovileni. Proiectul se situeaza în extravilanul comunei Movileni, judeţul Galaţi.

In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ în zona propusă pentruimplementarea proiectului mai există în desfăşurare şi alte proiecte de exploatare aagregatelor minerale din albie: S.C. Hidroconstrucţia S.A. Bacău şi S.C. MistralS.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. BIOCENTER S.R.L..

Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative aleproiectelor potentiale din zona a fost de cca 3-4 km.

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentrunecesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar - Nueste cazul, deoarece speciile de fauna s-au identificat, doar, in trecere sau, inmajoritate, in zbor, cum sunt speciile de avifauna, tranzitand perimetrulperimetrului de exploatare, fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex.specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei -79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Lanius collurio; speciide pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului79/409/CEE)

Suprafetele invecinate perimetrului Movilenii de Sus 3 sunt suficiente ca sacompenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt:

- procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelorprielnice pentru reproducere etc.




Fragmentarea habitatelor de interes comunitarNu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece

pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnatepentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

Durata sau persistenţa fragmentăriiDupa cum s-a mentionat anterior nu se vor produce fragmentari ale

habitatelor existente in sit pe intreaga perioada de exploatare a agregatelor de rau,inclusiv prin utilizarea drumului de acces spre balastiera.

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitarPerturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari enumerate în anexa I a

Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 LuncaSiretului Inferior (Lanius collurio; specii de pasari cu migratie neregulatanementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE) se va mentine peperioada de executie si operare a perimetrului Movilenii de Sus 3.

Durata si persistenta asupra speciilor de fauna amintite va fi redusa, atat infaza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca, atat inzona de amplasament, cat si vecinatati.

Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciilede fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului.

Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durataexecutiei si operarii balastierei.

Schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaţa)Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a

perimetrului Movilenii de Sus 3 si vecinatati, aceasta vor suferi modificarineansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofeperimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii siperpetuarii speciilor.

Excavaţiile realizate de societăţile care exploatează agregate minerale pemalul stâng al râului Siret vor fi inundate odată cu amenajarea acumulării Cosmeşti– proiect aflat în desfăşurare, avizat de Agenţia pentru protecţia Mediului Galaţi.




Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele deapa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologiceale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Dupa cum s-a mentionat, obiectivul de investitie planificat a fidesfasurat, pe o suprafata redusa, nu genereaza fragmentarea de habitate,nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturaledin lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior siROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora.

In concluzie, prin implementarea proiectului „Lucrări de decolmatare,reprofilare albie minora a râului Siret şi regularizarea scurgerii, prinexploatare de nisip şi pietriş” perimetrul Movilenii de Sus 3, judeţul Galaţi ,nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturaleprotejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resursenaturale.




În vederea protecţiei factorilor de mediu, pentru implementareaproiectului sunt propuse următoarele măsuri de reducere a impactului:

toate lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnicăprezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise deinstituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism;vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele dinvecinătatea perimetrului de exploatareeste interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicatsau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă aacestora, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţispecializate;sunt interzise schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folositeîn procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;toate intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasieresau a celor de transport se vor realiza doar la unităţi specializate;efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloaceleauto, pe toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să seîncadreze în prevederile legale;administratorul S.C. VERTICAL CONSTRUCT SERV S.R.L. vainstrui angajaţii şi va urmări depozitarea corectă şi evacuarea de peamplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat;administratorul S.C. VERTICAL CONSTRUCT SERV S.R.L. nu vapermite angajaţilor să depoziteze deşeuri în ecosistemele naturale dinvecinătatea proiectului;se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentrua împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer;S.C. VERTICAL CONSTRUCT SERV S.R.L va respecta adâncimeamaximӑ de excavare impusӑ prin Autorizaţia de gospodărire a apelor;pe perioada excavării agregatelor minerale S.C. VERTICALCONSTRUCT SERV S.R.L. trebuie să respecte pilierii de siguranţăS.C. VERTICAL CONSTRUCT SERV S.R.L va urmări evitareapierderilor de materiale din utilajele de transport.




Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şisubterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr.4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr.57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariilenaturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare aexemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lorbiologic;perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, dehibernare şi de migraţie;deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sauouălor din natură;deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă.

Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor deavifauna:

Recomandarea elaboratorului este ca pe toata perioada de implementare aproiectului „Lucrări de decolmatare, reprofilare albie minora a râului Siret şiregularizarea scurgerii, prin exploatare de nisip şi pietriş” perimetrulMovilenii de Sus, judeţul Galaţi sa fie asistata de o persoana/institutiespecializata in domeniul biodiversitate contractata de catre beneficiar, care sa seimplice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.

Întocmit de ,

Expert Mediu Guzu Mirela




Bibliografie:

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vascularedispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturiimediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica siEnciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. UniversitateaBucureşti, p. 1-6.C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si Enciclopedica 1978Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice înflora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica HortiDoniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, BirişA., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETPTehnopress, Iasi, p. 35-37GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ;Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica dinRomania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. AlmaMater, Cluj Napoca, pp. 307.S. Tumanov- Calitatea aerului -Ed. Tehnica 1989 ;S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si Protecţie - Ed. Economica2000;Vladimir Rojanschi s.a.- Protecţia si Ingineria Mediului- Ed. Economica2002 ;Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu-Ed. ASE-2004 ;V. Voicu - Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ;**** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;xxx. DIRECTIVA 92/43/CEE A CONSILIULUI din 21 mai 1992 privindconservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbaticăxxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUDROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG305/15.04.1999.

Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...