16158_raport Rim Centrala Vanatori Nt Final

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Centrala Termoelectrica in cogenerare pe biomasa

Beneficiar: S.C. SILVEX S.A.

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău

1

RAPORTUL EVALUĂRII

IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

Centrala Termoelectrica in

cogenerare pe biomasa

S.C. SILVEX S.A.

ÎNTOCMIT

SC MEDIU RESEARCH SRL

Dr. Biolog Gușă Delia-Nicoleta





2

Cuprins

1. INFORMATII GENERALE ....................................................................... 5

1.1. Informatii despre titularul proiectului .................................................. 7

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului

asupra mediului ........................................................................................... 7

1.3. Denumirea proiectului si localizare ...................................................... 8

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) .................. 10

1.4.1 Descrierea instalatiei ..................................................................... 12

1.5. Durata etapei de functionare .............................................................. 21

1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ......................... 21

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

................................................................................................................... 23

1.8. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa ..................................................................................... 28

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ............................................. 29

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................... 41

2.1. Procese tehnologice de productie ....................................................... 41

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si .......... 41

echipamentelor necesare, flux tehnologic .............................................. 41

2.2. Bilanţ de materiale .............................................................................. 73

2.3. Activităţi de dezafectare ..................................................................... 77

3. DEŞEURI .................................................................................................. 78

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI

SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................ 80

4.1. Apa ..................................................................................................... 85





3

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ........................... 85

4.1.2. Alimentarea cu apa ...................................................................... 87

4.1.3. Managementul apelor uzate ......................................................... 90

4.1.4. Prognozarea impactului ............................................................... 91

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului ............................................... 92

4.2. Aerul ................................................................................................... 94

4.2.1. Date generale ............................................................................... 94

4.2.2. Surse si poluanti generati ............................................................. 96

4.2.3. Prognozarea poluării aerului: ....................................................... 99

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului: .............................................. 99

4.3. Zgomot ............................................................................................. 101

4.4 Solul ................................................................................................... 103

4.4.1. Surse de poluare a solurilor ....................................................... 105

4.4.2. Prognozarea impactului ............................................................. 108

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului ............................................. 109

4.5. Geologia subsolului .......................................................................... 109

4.5.1. Impactul prognozat .................................................................... 111


4.6. Biodiversitatea .................................................................................. 111

4.6.1. Impact prognozat ....................................................................... 116


4.7. Peisajul ............................................................................................. 117

4.7.1. Impactul prognozat .................................................................... 119

4.8. Mediul social si economic ................................................................ 119

4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .............................. 121

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .......................................................... 121





4

5.1. Descrierea alternativelor................................................................... 121

5.2. Analiza mărimii impactului .............................................................. 127

6. MONITORIZAREA ............................................................................... 136

7. SITUATII DE RISC ............................................................................... 137

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ...................................................... 153

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................... 153





5

1. INFORMATII GENERALE

BAZA LEGALĂ

- Ordonanţa de Urgenţa, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia mediului;

- Ordonanţa de Urgenţa, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului;

- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a

Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordonanţa de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare

a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului

apelor şi protecţiei mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului

asupra mediului;

- Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu ;

- Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii

apelor nr. 107/1996;





6

- Hotărârea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea şi completarea H. G. nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în

mediul acvatic a apelor uzate;

- H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprobă “Condiţiile tehnice

privind protecţia atmosferei”, precum şi “Normele metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare”;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementării privind

evaluarea poluării mediului;

- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale

zgomotului pentru zona locuită;

- STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate”;

- Ordonanţa de urgenţa nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 78/2000 privind

regimul deşeurilor;

- Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţa nr.

61/19.09.2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţa a

Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

- Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;

- Hotărârea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;





7

1.1. Informatii despre titularul proiectului

-numele companiei;SC SILVEX S.A. Piatra Neamt

-adresa postala;strada Privighetorii nr 31 ;mun. Piatra Neamt

-numar de telefon,de fax,e-mail;0748880901;e-mail; contact@new-

star.ro

-numele persoanelor de contact;

-director/manager/administrator; MASTACANEANU VIOREL

-responsabil cu protectia mediului; RUSU IULIAN

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării

impactului asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor

de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea

DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel

0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email

[email protected], [email protected]

mailto:[email protected]








8

1.3. Denumirea proiectului si localizare


comunaVanatori, Jud Neamt

Localizarea proiectului

Centrala electrica de cogenerare pe biomasa va fi amplasata comuna

Vanatori Neamt din judetul Neamt. Terenul de amplasament are suprafata

de 24.603 m2 (2,46 ha) si se afla in prezent in proprietatea beneficiarului

investitiei, respectiv S.C. Silvex S.A.

Comuna Vanatori Neamt este strabatuta de drumul national 15B

Pascani –Poiana Largului prin Targu Neamt, care intersecteaza drumul

national 17B Bicaz-Valea Dornei. Situata la aproximativ 15 km de Targu

Neamt, comuna Vanatori Neamt se afla intr-o zona bogata in paduri, avand

in apropriere diferite exploatari forestiere care intretin si valorifica fondul

forestier inconjurator. Situata intr-o zona de o frumusete a locurilor si a

oamenilor deosebita, comuna cuprinde si satele inconjuratoare: Lunca,

Nemtisor si Manastirea Neamt

Regimul juridic al terenului: terenul destinat construirii

obiectivului „Centrala electrica pe combustibil biomasa”, este amplasat în

intravilanul comunei Vanatori Neamt, judetul Neamt, proprietate particulară





9

conform Sentintei Civile nr. 1057 din 02 iunie 1998 cat si a Actului de

Dezmembrare nr.770 din 13.08.2009.

- categoria de folosinta: curti-constructii

- suprafata – 24603 mp

- vecinătăţi:

la nord - drum satesc;

la est - Timisescu Gheorghe;teren liber de constructii

la vest - Machidon Vasile- liber de constructii / drum acces;

la sud - Teren Consiliul local al Comuniei Vanatori Neamt;

- accesul in incintă se realizează pe latura de nord a proprietatii, din

drumul satesc ,

Regimul tehnic: conform RLU, terenul se află în UTR 5 “ zonă

locuinte, functiuni complementare si unităţi industriale, depozite”.

Suprafata terenului este de 24603 mp.

- amplasamentul este cu constructii .

- regimul de inaltime propus este de P, P+1.

- se vor respecta distantele minime necesare, obligatorii fata de

limitele laterale si posterioare ale parcelei conf. Cod Civil precum şi

distantele minim necesare interventiilor în caz de incendiu.





10

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

(constructie, functionare,

demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere)

Investiţia propusă a se realiza are drept scop construirea unei Centrale

electrice pe combustibil biomasă in comunei Vânători, jud. Neamt.

Capacitatea centralei electrice va fi de 48.750 MW/an energie

electrică produsă, din care 3.000 MW/an consumaţi de către instalaţiile

auxiliare, respectiv 45.750 MW/an energie netă.

Energia produsă va avea o putere la livrare de 3000 MW net în

reţeaua de 220 kV, sau în reţeaua de 20 kV.

Puterea termică a cazanului va fi de 20 MW.

Prin realizarea investiţiei se va furniza în reţeaua naţională de energie

electrică obţinută prin utilizarea de combustibil biomasă.

De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru

producerea energiei electrice se va realiza o economie anuală de 18.900 t

petrol respectiv 22.200.000 mc gaz natural .

Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi

va fi constituită din deşeuri lemnoase de la societatea S.C. SILVEX S.R.L.

care are ca profil de activitate prelucrarea lemnului, aflată în vecinatatea

terenului pe care se va amplasa centrala, deşeuri care până în prezent nu

puteau fi utilizate şi erau haldate constituind un potenţial pericol pentru

mediu şi oameni.





11

Conform Certificatului de Urbanism nr. 130/12.11.2009, regimul

economic al terenului este de – Zona de locuinte, functiuni complementare si

unitati industriale, depozite.

Suprafata terenului aferenta obiectivului propous este de 24 603

mp.

Retele edilitare existente in zona retea de alimentare cu energie

electrica, telefonie, alimentare cu apa, canalizare si incalzire in sistem

propriu.

Se va asigura zona de protectie de-a lungul cursurilor de apa pe o

distanta de 15 m latime de-o parte si de alta.

Prin proiectare se propune:

Desfiintare atelier mecanic cu Sc = 289,0 mp; magazie materiale cu

Sc = 197 mp; S sopron = 266 mp.

Construire;

o Cladire comanda tehnologica tip P+1 Sc = 413 mp; Sd =

826mp;

o Depozit Biomasa + uscator Sc = 1137,0 mp;

o Turn racire cu Hmax= 5,05 m;

o Cazan abur cu Hmax = 23,20m;

o Buncar biomasa cu H max = 5,05 m;

o ciclon fum cu Hmax = 15,64m;

o Cos de fum cu Hmax = 24,98m.





12

1.4.1 Descrierea instalatiei

Faza de constructie

In faza de realizare a proiectului, intervenţia va consta în amenajarea

solului, realizarea clădirilor şi halelor, montarea echipamentului şi a

instalaţiilor.

Impactul activităţilor pe perioada realizării proiectului va fi

minimizat prin utilizarea structurilor prefabricate (hale şi birouri), drept

pentru care lucrările vor fi limitate la săpături şi amenajarea exterioară,

precum şi la asamblările de clădiri şi echipamente, prezentate mai jos.

Documentaţia prezentată în Memoriu tehnic elaborat de SC

ENERGOFOR SRL Bacău, propune realizarea unei construcţii industriale

care cuprinde următoarele componente:

a) Sistem constructiv

o buncăr alimentare cu biomasă - fundaţii continui şi radier

general, structură diafragme din beton armat la subsol şi

metalică parter, sarpantă metalică, învelitoare din tablă

cutată emailată;

o cazan de ardere alimentat cu biomasă (utilaj) – fundaţii

izolate din beton armat, structură metalică de susţinere utilaj,

pasarele şi scări metalice pentru vizitare, avand in

componenţă:





13

modul de producere abur (sistem fierbător) – fundaţii

izolate din beton armat, structură metalică de susţinere

utilaj;

modul de separare a aburului (tambur) - fundaţii

izolate din beton armat, structură metalică de

susţinere utilaj;

modul de supraîncălzire abur (supraîncalzitor)-

fundaţii izolate din beton armat, structură metalică de

susţinere utilaj.

modul de încălzire aer - fundaţii izolate din beton

armat, structură metalică de susţinere utilaj.

ciclon filtru fum - fundaţii izolate din beton armat,

structură metalică de susţinere utilaj.

coş de fum – fundaţie continuă din beton armat,

structură metalică de susţinere utilaj.

o clădire pentru turbină şi cameră de comandă - fundaţii

izolate din beton armat, structură metalică, şarpantă

metalică, tâmplărie matalică, închideri din panouri tablă

cutată cu termoizolaţie, învelitoate din panouri din tablă

cutată cu termoizilaţie.

o clădire pentru pompe - fundaţii izolate din beton armat,

structură metalică, şarpantă metalică, tâmplărie metalică,





14

închideri din panouri din tablă cutată cu termoizolaţie,

învelitoare din panouri din teblă cutată cu termoizolaţie.

o turn de racire cu bazin de apă – fundaţii continui din beton

armat, structură din beton armat pentru susţinerea utilajelor.

o bazin vidanjabil care se compune dintr-o cuvă de beton

armat hidroizolat pe diafragme cât şi sub planşeu cu volum

de 3mc.

o transformator de forţă – fundaţii continui în, structură

metalică a utilajului

o rezervor subteran pentru motorină – îngropat în pământ cu

sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu cuvă betonată

pentru a preveni scurgerea motorinei în sol şi de asemenea

cu sondă de observare a eventualelor scurgeri.Această

facilitate este necesară pentru pornirea initială a centralei.

b) Finisaje exterioare:

o buncăr alimentare cu biomasă – tencuieli fin drişcuite pentru

diafragmele din subsol, vopsele emailate pentru structura de

metal, culoare albastră.

o cazan de ardere alimentat cu biomasă (utilaj) – vopsele

emailate pentru metal, culoare albastră.

o modul de producere abur – vopsele emailate pentru metal,

culoare albastră.





15

o modul deconvertire a aburului – vopsele emailate pentru

metal, culoare albastră.

o modul de recuparare abur - vopsele emailate pentru metal,

culoare albastră.

o modul de încălzire aer - vopsele emailate pentru metal,

culoare albastră.

o ciclon filtru fum - vopsele emailate pentru metal, culoare

albastră.

o coş de fum – finisaj din tablă de aluminiu si inox.

o clădire pentru turbină şi cameră de comandă – vopsele

emailate pentru metal, culoare albastră.

o clădire pentru pompe - vopsele emailate pentru metal,

culoare albastră.

o turn de racire apă industrială recirculabilă – vopsele emailate

pentru metal, culoare albastră.

o fosă septică ecologică care se compune din două recipiente

din fibră de sticlă.

o transformator de forţă - vopsele emailate pentru metal,

culoare albastră.

o depozite de biomasă – vopsele lavabile pentru zidarie,

culoare gri si verde.

o clădire administrativ - vopsele lavabile pentru zidarie,

culoare gri si verde.





16

Obiectivul va funcţiona în sistem monobloc şi va dispune de:

o cazan cu funcţionare pe biomasă (h=26m);

o turnuri de răcire ( h=8m);

o grătare cu racleţi de alimentare;

o filtre de desprăfuire (h=18m);

o sala de comandă P+1 (h=10m);

o turbina şi condensatorul;

o uscător biomasă;

o instalţie de tratare a apei;

o zona de circuite electrice;

o coşul de fum al cazanului de biomasă (h=32m).

Construcţia depozitului de biomasă se va realiza ţinând cont de

reglementarilor specifice PSI privind respectarea distanţelor minime pentru

prevenirea răspândirii incendiilor în spaţiile de depozitare a materialelor

combustibile.

A fost propusă construirea pe amplasamentul centralei două tipuri de

depozite de biomasa: tipul 1 – 3 buc, cu o amprenta la sol de 1000 m2

(20x50 m) si tipul 2 – 6 buc, fiecare cu o amprenta la sol de 1217 m2

(24,3x50 m).

Capacitatea de stocare a biomasei ar trebui să asigure funcţionarea

integrală a centralei electrice, la sarcina nominală, pe o perioada de 3 luni.





17

Principalul factor de influenţa în calculul volumului capacităţilor de stocare

il reprezinta umiditatea biomasei, .

Pentru maximizarea capacităţii de stocare, este propus tipul de

depozit (construcţie uşoară) din figura de mai jos, cu următoarele

caracteristici principale:

a. Inălţime de depozitare totală depozit: 7 m;

b. Inălţimea pereţilor de sprijin: 4 m.

Avantajul pereţilor betonaţi de sprijin constă în creşterea

coeficientului de umplere prin micşorarea influenţei unghiului de taluz

natural al biomasei şi prin protejarea biomasei la oxidarea naturală prin

pătrunderea oxigenului (în special din direcţia preponderentă a vantului) şi

iniţierea autoaprinderii.

Schita de funcţionare a unui depozit de biomasa este prezentată în

cele ce urmează





18

Punerea în operă a obiectivului se preconizează că va dura 24 luni si

activitatile vor fi impartite astfel:

Lucrări de construcţii

civile şi industriale:

Săpături, fundaţii, elevaţie, drumuri interioare şi

platforme, finisaje

Lucrări mecanice Lucrări mecanice, instalaţii şi montarea utilajelor

Lucrări

electroinstrumentale

Montaj componente centrală, cabina electrică de

lansare, conexiune externă

Probe şi teste Pornire, testare şi punere în funcţiune la capacitatea

proiectată, legătura în reţea

Prin realizarea investiţiei se vor asigura locuri de muncă pentru

aproximativ 10 persoane, iar pe perioada construcţiei se vor asigura alte 20

de locuri de muncă.

Investiţia s-a propus a se realiza în perioada 2010 - 2011 .

Programul de lucru propus al obiectivului va fi de 8 ore x 3

schimburi/zi, 7 zile/săptămană. Societatea nu are în vedere modificări ale

acestuia.

Proiectul prevede ca centrala să fie racordată la reţeaua natională în

NT 20KV direct de la transformatorul de ieşire al instalaţiei, cu legarea

instalaţiei la cea mai apropiată cabină primară, pentru a trece puterea

generată în reţea.





19

Faza de functionare

Biomasa lemnoasă (deşeuri lemnoase netratate) va ajunge în

depozitele proiectate cu ajutorul camioanelor basculante. De la drumul de

acces existent, camionul intră pe poarta nr 1, va trece pe la cântar, unde este

controlată greutatea totală, inclusiv masa proprie. Camionul continuă drumul

si intra în hala depozit . Efectuează descărcarea şi urmează a fi cântărit gol,

completând tura spre drumul exterior, ieşind pe poarta din nr 2. Parcursul

este telecontrolat prin instalatia TV.

In aceasta hala, pe timpul stocării, are loc o ulterioară uscare a

biomasei; uscarea este foarte importanta pentru ca este o funcţie a capacităţii

calorice a lemnului.

Din zona de depozitare, biomasa este transferată la maşina de

mărunţit, care mărunţeşte lemnul până la dimensiunile prescrise.

Grămezile de lemn mărunţit, încă parţial umede (circa 20%) sunt gata

pentru a fi trimise la pâlnia de încărcare a reactorului .

Transportul intern al biomasei se face cu încarcator frontal.

Zona de servicii din interiorul halei cuprinde:

- UTA (Unitatea de Tratament a Aerului) pentru uscarea biomasei in

pâlnii

- atelierul de intretinere si zona de piese de schimb;

- pregatirea apei demineralizate (apa Demi).

- dispozitive de recirculare a fumurilor

- tablou de comanda si control modulat





20

- echipamente de masurare si control.

Sistemul include, de asemenea, organele de reducţie a presiunii în

cazul în care ar fi necesară pornirea intregii capacitati de aburi produsa la

condensator.

Faza de demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere

Considerând ca:

- durata de funcţionare a unei centrale electrice în parametri normali,

depăşeşte în mod normal 30 ani, efectuând toate operaţiunile normale

programate de întreţinere curentă şi extraordinară,

- societatea va prevede alocarea unor sume pentru reînnoirea instalaţiei la

sfârşitul vieţii şi, deci, instalaţia va putea fi reînnoită “ad libitum”;

- analiza economică a instalaţiei pune în evidenţa faptul că aceasta este

convenabilă din punct de vedere economic, chiar şi fără a apela la

stimulentele certificatelor verzi (primii 15 ani de funcţionare) deci,

reînnoirea la sfârşitul vietii este convenabilă şi necesară;

- intervenţia este situată în zona cu funcţiune industrială în PUG comunei

Vânători Neamt.

- dacă se ajunge la scoaterea din funcţiune a instalaţiei – utilajele ce vor

trebui eventual îndepărtate (turbine, motoare, generatoare, cabluri, structuri

metalice, masini de operare fixe, etc.) reprezintă, pe piaţa fierului vechi,

valori ce sigur depasesc costul de demontare şi îndepărtare;

- nu este vorba de restructurarea lotului, ci de o simpla demontare „la cost





21

compensat” a aparaturii de producţie şi, deci, nu este necesar să se rezerve

sume pentru aceasta;

- nu rezultă ca pentru zonele destinate din punct de vedere urbanistic

activităţilor de producţie ar exista obligaţia de demontare a manufacturilor şi

de renaturalizare, întrucât la sfârşitul ciclului de producţie rămâne oricum

destinaţia urbanistică industrială a terenului care constituie o valoare

economică la care nu se poate renunţa, terenul fiind destinat în mod legitim

şi reglementat prin PUG, reutilizării în scopuri industriale, cu construcţiile

aferente; rezulta ca în acest caz nu trebuie să fie prevăzută nicio acţiune

pentru dezafectarea unor părţii de construcţii.

1.5. Durata etapei de functionare

Durata etapei de funcţionare este nelimitată, activitatea fiind rentabilă

din punct de vedere economic, propunându-se doar reînnoirea utilajelor.

1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele

folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii

productiei

Este foarte important de subliniat faptul că instalaţia va produce

energie termică şi electrică din deşeuri (biomasa), cu alte cuvinte este o

valorificare a deşeurilor produse în zona, va produce beneficii economice şi

de mediu în loc de cheltuieli privind eliminarea acestor deşeuri în mediul

ambiant.





22

TABELUL Nr. 1.: Informatii privind productia si necesarul resurselor

energetice

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării

producţiei

Denumire Cantitate

anuală

Denumire Cantitate

anuală

Furnizor

Energie

electrică

48.750

MW/an

Petrol/Păcură - -

- - Gaze naturale - -

- - Cărbune - -

- - Cocs de

furnal

- -

- - Gaze de

rafinare

- -

- - Benzină - -

- - Energie

electrică

3.000

MWh/an

Producţie

proprie

- - Energie

termică

- -

- - Motorină 1.200 mc PETROM

SA

- - Biogaz - -

- - Altele

(biomasă)

67.500 t/an unităţi de

prelucrare a

lemnului din

zonă





23

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau

preparatele chimice

Termenul de biomasă, traducere din engleza a termenului biomass,

este abrevierea pentru masa biologică şi prin aceasta se indică, de obicei,

orice substanţă organică, vie sau moarta, derivată direct sau indirect din

fotosinteza clorofilei.

Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indică

combustibilul de provenienţă organică, folosit pentru producerea energiei,

direct sau transformată în alte forme de combustibil, datorită proceselor

termo-chimice si bio-chimice.

Prin urmare, putem să distingem în ceea ce priveşte forma:

• Biomasa folosibilă în forma solidă: cherestea, aşchii, peleţi;

• Biomasa folosibilă în forma gazoasă: biogaz;

• Biomasa folosibilă în forma lichidă: biodiesel, bioetanol;

În cazul proiectului propus, biocombustibilul folosit pentru instalaţia

de producere a energiei va fi exclusiv lemno-celulozic, altfel spus biomasa

de origine vegetală, prin aceasta înţelegându-se toate materialele produse

prin procesul de fotosinteza a clorofilei, cu ajutorul energiei solare, al apei şi

al diferitelor substanţe nutritive.

Biomasele vegetale sunt constituite din toate produsele agricole si

forestiere, reziduurile lucrarilor agricole, ale lucrarilor silvice, ale curatirii

albiilor, etc.





24

Biomasa reprezintă forma cea mai complexă a acumulării energiei

solare care, prin procesul de fotosinteză, permite plantelor să transforme

CO2 din atmosferă în substanţa organică complexă.

In arderea biomasei, dacă cantitatea de CO2 eliminată e aceeaşi cu cea

absorbită în timpul creşterii biomasei însăşi, nu există nici o contribuţie netă

în mărirea de CO2 în atmosferă şi nu se contribuie la efectul sera.

Plecând de la astfel de considerente, se poate afirma ca mărind cota de

energie produsă cu astfel de resursă, deoarece se limitează apelarea la

combustibilii fosili, au loc efecte pozitive asupra bilanţului energetic si se

poate contribui în mod semnificativ la limitarea emisiilor poluante in

atmosferă.

Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi

va fi constituită din deşeuri care până în prezent nu puteau fi utilizate şi erau

haldate constituind un potenţial pericol pentru mediu şi oameni. Se elimină

astfel si gradul ridicat de ocupare a unor terenuri potenţial productive cu

haldarea deşeurilor lemnoase.

Biomasa va fi adusă la amplasament în camioane de mare capacitate,

cântărită şi apoi depozitată.

Materia prima are un mare procent de umiditate – pana la 20%, acest

lucru împiedică dispersia biomasei sub forma de rumeguş, aşchii sau

particule ce pot fi aspirate de către personalul lucrător sau care se pot

dispersa în aer.

TABELUL Nr. 2: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau





25

preparatele chimice Denumirea

materiei

prime, a

substanţei sau

preparatul

chimic

Cantitatea

anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice

Categorie

Periculoase/Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate Fraze de

risc

Biomasă (deşeuri

din lemn)

67.500 t N OUG nr.

200/2000

art. 7 lit. o

din

OUG nr.

200/2000

Motorină 1.200 mc N

*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si

ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr.

451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea

substantelor si preparatelor chimice periculoase.

**) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin

Legea nr. 451/2001.

Funcţionarea centralei pentru cogenerare biomasa nu utilizeaza

substanţe sau preparate chimice periculoase.

Pentru pornirea initială a centralei va fi necesară o cantitate de

motorină de 1200mc stocată într-un rezervor subteran pentru motorină –

îngropat în pământ cu sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu bazin

betonat pentru a preveni scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă

de observare a eventualelor scurgeri.

Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto se realizează cu

ajutorul canistrelor aduse de la staţiile PECO din zonă. In cadrul unităţii nu





26

există depozite sau rezervoare de combustibil pentru acestea. Depozitarea

canistrelor de motorină pentru mijloacele auto din dotare se realizează in

cadrul unei magazii de materiale în care sunt amenajate rafturi pentru

materiale şi are pardoseală din beton, cantitatea fiind limitată, numai pentru

situaţii neprevăzute..

Grupul electrogen va avea un rezervor metalic de motorină cu V =

100 l, parte integrantă a acestuia, montat pe schelet metalic, respectiv pe

platformă din beton.

Activitatea propusă a se desfăşura în cadrul obiectivului analizat nu va

polua fizic sau biologic mediul, deci nu vom avea poluare de tipul: zgomot

(valori peste limitele admisibile), radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizată,

poluare biologică (microorganisme, viruşi).

Singurele tipuri de poluare de care putem vorbi, posibil a apare in

perimetrul obiectivului analizat, sunt:

o poluare fizică a solului;

o poluare chimică a aerului;

o poluare chimică a solului;

o poluare chimică a apelor (de suprafaţă sau freatice).

Poluarea fizică este pusă in evidenţă prin acţiunea fizică asupra solului

în cadrul obiectivului analizat. Atât în perioada de realizare a investiţiei, cât

şi după terminarea acesteia, acţiunea fizică asupra solului va fi

nesemnificativă: se vor realiza săpături pentru realizarea fundaţiilor la





27

construcţii, dar nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va

modifica structura sau tipul acestuia.

Deoarece amplasamentul analizat are destinaţia terenului este de –

teren pentru construcţii zonă industrială – conform RLU, terenul se află în

UTR 5 zonă “ID” unităţi industriale şi depozite., în cadrul investiţiei propuse

nu putem vorbi de o diminuare a suprafeţei arabile.

Poluarea chimică a aerului şi solului se poate datora dispersiei în

atmosferă a poluanţilor proveniţi de la centrala electrică, precum şi a

depunerii acestora pe sol.

Centrala electrică este dotată cu o instalaţie de filtrare a gazelor arse,

alcătuită din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem

de injecţie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente in

gazele de ardere) şi sistem de filtrare, ce garantează încadrarea emisiilor în

limitele maxime admise de legislaţia în vigoare.

Evacuarea gazelor arse în atmosferă, după filtrare, se va realiza printr-

un coş de fum cu înălţimea H = 24,982 m şi diametrul O = 1,75 m.

Se va instala un sistem de monitorizare continuă a emisiilor de

poluanţi în atmosferă.

Prin funcţionarea centralei electrice nu vom avea o poluare chimică

semnificativă a aerului şi solului.





28

1.8. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Poluanţii care rezultă din activitatea centralei şi limitele acestora sunt

prezentate mai jos:

Indicatorul Limita admisibila conform Ord.

MAPPM nr. 462/1993 (mg/mc)

pulberi totale (diametrul mediu al

pulberii ≤ 5 nm)

100

monoxid de carbon (CO) 250

oxizi de sulf (SOx) exprimati

ca dioxid de sulf (SO2)

2000

oxizi de azot exprimati ca

dioxid de azot (NO2)

500

* Ordinul 462/1993 – Anexa 2, Focare alimentate cu combustibil solid (carbune, lemn)

Deoarece apa utilizată este doar in scop menajer, emisiile în apa

provin doar de la apele menajere,aceasta se vor evacua intr-un bazin

vidanjabil.

Apele pluviale convenţional curate şi cele posibil impurificate epurate

şi evacuate în rigola şi apoi în bazinul vidanjabil se vor încadra calitativ în

limitele maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.





29

Deşeurile menajere şi cele industriale produse vor fi gestionate

conform legislaţiei în domeniu, în final fiind valorificate/eliminate prin

firme specializate şi autorizate în acest sens.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

O instalatie de producere a curentului electric şi/sau a agentului termic

valorifică vectorii produşi prin vânzare şi/sau autoconsum, beneficiind şi de

stimulente (certificat verde) acolo unde instalatia foloseste biomasa.

Studiul de prefezabilitate a prezentat mai multe alternative .

Examinarea tuturor alternativelor posibile în tabloul energetic al

filierei biomaselor este destul de articulat şi trebuie avute în vedere aspecte

legate de:

a) locaţie

b) tehnologie

c) tehnico-economice

In urma studierii alternativelor, tinand cont de criteriile de mai sus, s-a

propus varianta care prezinta locaţia portivită atat din punct de vedere al

protectiei mediului cât şi a resurselor şi utilităţilor existente în zonă.

Alternative de locatie, tehnologice, tehnico-economice





30

a) Optiunea locaţiei

Producerea energiei electrice cu ajutorul biomasei comportă o

aprovizionare care nu e întotdeauna uşoara, motiv pentru care este nevoie să

se găseasc amplasamente în locuri foarte bogate în resurse şi la distanţe

scurte pentru a reduce atât cheltuielile cu transportul cât şi efectele acestuia

asupra mediului ( zgomot, emisii).

Existenţă unei societăţi cu profil industrial forestier cum este S.C.

SILVEX S.R.L. constituie un mare avantaj.

In cadrul acestor zone de aprovizionare, alegerea locatiei sa făcut si pe

baza disponibilitatii din partea administratiilor publice interesate sa

introduca sisteme de productie pe propriul teritoriu, garantand astfel acceptul

social cu posibilitate de angajare directa si indusa, precum si un foarte slab

efect asupra mediului.

Astfel există un accept de acest gen între Primăria Comunei Vanatori

Neamt şi SC SILVEX SRL prin emiterea Certificatului de Urbanism nr.

130/2009 pe un teren cu funcţiune de industrial.

Optiunea între un teren agricol şi zone cu destinaţie de producţie ar

putea merge spre alegerea unor locuri în zone industriale (acolo unde este

posibil în contexte teritoriale speciale şi prevăzute în planul urbanistic

comunal), în special dacă nu este în apropierea zonelor populate asupra

cărora impactul (zgomot, trafic, emisii) poate fi semnificativ, deoarece

aceasta alegere poate reprezenta începutul şi motorul unei dezvoltări

ulterioare industriale şi de producţie în aceste zone (livrarea energiei





31

electrice, aburi, energiei termice, formarea profesională, etc.) şi permite

amplasarea fără a fi necesare alte verificări ulterioare de compatibilitate cu

mediul (deoarece se amplasează pe zona destinată „producţiei” de către

Administraţia locală).

Analizând posibilităţile existente în zonă s-a ajuns la concluzia că

înfiinţarea unei - Centrale Termoelectrice pe biomasa în comuna Vantori,

Jud Neamt este cea mai bună alternativă.

b) Optiunea tehnologică

In ceea ce priveşte opţiunea tehnologică, punerea în practică a unei

iniţiative de producere a energiei din biomasa de origine vegetală presupune

analizarea subiecţilor sau a formelor de organizare capabile să susţină

dezvoltarea.

Interesul pentru realizarea unei instalaţii pe baza de biomasa provine

de la grupuri de subiecţi, diferiţi ca tip de societate (privată, publică,

colectivă, etc.), dimensiunile instalaţiei, modalităţi de aprovizionare, tip

activitate principală etc., care se pot grupa în categorii definite de interesul

de baza şi se diferenţiază prin scopurile urmărite.

Intreprinzătorii (privaţi sau publici) care favorizează activităţi pentru

ocuparea forţei de muncă sau imaginea mediului sunt de obicei interesaţi

pentru instalaţii de 300 kW şi 20 MWt.





32

Organizaţiile agricole şi cele care se bazează pe acorduri în domeniu

care urmăresc câştigul provenit din activitatea agricolă şi/sau forestiera nu

sunt interesate, în general, de conversia energetică.

Operatorii industriali care activează în sectorul agricol-alimentar şi

doresc să înceapă producţia energetică se orientează, în general, spre

dimensiuni asemănătoare celor din sectorul alimentar, cu puteri ridicate de

ordinul 20-25MW.

Intreprinzatorii din sectorul energetic (municipali şi instituţii

producătoare de energie) promovează în general instalaţii de dimensiuni

mari, cu o atenţie deosebită asupra impactului instalaţiei, indiferent cărui tip

aparţin instalaţiile.

Neluând în considerare producţia energiei termice din biomasa şi

dorind să se examineze toate opţiunile tehnologice posibile în sectorul

filierelor de biomasa, limitat la cele ce produc energie electrică, în

elaborarea Memoriului Tehnic – SC ENERGOFOR SRL au analizat:

- linia tehnologică

- aspecte cu privire la producţia de energie

- disponibilitatea pe piaţă

- costuri unitare

Astfel în etapa de elaborare a proiectului tehnic a Centrale

Termoelectrice pe biomasa în comuna Vantori, Jud Neamt s-au analizat

mai multe alternative tehnologice de producere a energiei electrice din surse

neconvenţionale analizate şi în literatura de specialitate:





33

1. instalatii mici pentru utilizatori civili (15-100 kWt)

productia de energie: masini mici cu ciclu ORC sau motoare Stirlig;

disponibilitatea pietei: nu exista;

costuri instalatie: 10.000-20.000,00 Euro/kW.

2. instalatii 200kW-30MWt cu talas:

- productia de energie: masini cu aburi, mai precis ORC (Turboden

si similare);

- disponibilitatea pietei: buna pentru vapori, mica pentru ORC

- costuri instalatie: 4.000,00-5.000,00 Euro/kW

3. sisteme mari de cogenerare cu talaş:

- productie de energie: E.E. generalizata pentru uz industrial

- disponibilitatea pietei: buna

- costuri instalatie: 2.000-4.000,00 Euro/kw (instalatii

traditionale ciclu Rankine)

4. grupuri electrogene cuplate cu gazificatoare cu talaş:

- productia de energie: scazuta (10-500 kW)

- disponibilitatea pietei: slaba

- costuri instalatie: 1.000-2.000,00 Euro/kW

5. grupuri electrogene alimentate cu combustibili lichizi regenerativi

- productie de energie: nu





34

- disponibilitatea pietei: mica

- costuri instalatie: 0,5 – 1,00 Euro / kW.

Pentru o analiza mai amănunţită s-au luat în toate posibilelor filiere

de conversie energetica – din punct de vedere a compoziţiei biomasei, astfel:

- ulei vegetal şi grasimi animale

- gazificare

- biogaz

- combustie

Mai detaliat:

1. Ulei vegetal şi grăsimi animale:

1.1 filiera: de la instalaţiile refăcute sau pe lângă cele existente;

1.2 dimensiune: de la 5 la 20 MW

1.3 conversia energetica: stoarcere - motor diesel

2. gazificare:

2.1 filiera: de la societăti mici sau zone rezidenţiale

2.2 dimensiune: < 0,5 MW

2.3 conversia energetica: gazificatoare mici si foarte mici (de

tip Ankur, Bio&Watt, etc.)

3. Biogaz

3.1 filiera: culturi energetice, fermentaţie, rampe de gunoi

3.2 dimensiune: 1 MW





35

3.3 conversia energetica: motoare cu gaz, turbine adaptate pe

gaz

4. Combustie:

4.1 filiera: talaş/lemn/paie/pelet – cazan/turbovap.

4.2 dimensiune: 5-20 MW

4.3 conversia energetica: recuperare căldură şi/sau instalaţie

specială

Luând in considerare diferitele dimensiuni (mica/medie/mare) şi

costurile aferente de investiţie şi de funcţionare, este posibil ca pentru

fiecare alternativă să se evalueze valoarea facturată şi plata celor trei tipuri

de biomasa. Dar analizând şi posibilităţile existente în zonă sa ajuns la

concluzia că înfiinţarea unei- Centrale Termoelectrice pe biomasa ( resturi

vegetale – lemn) in comuna Vantori, Jud Neamt este cea mai bună

alternativă

c) Optiunea tehnico-economică

Pentru o analiză comparativă este necesar să se ia în considerare

panorama tuturor posibilelor secenarii de conversie energetică.

SCENARIUL 1 - Centrala electrica în condensaţie cu priză de 6 si 1,2

bar, la debitul iniţial de biomasă de 200 t/zi





36

Acest scenariu are la baza disponibilul de biomasă de maximum 200

t/zi. Turbina este cu condensaţie şi dispune de priză reglabilă de 1,2 bar

pentru consum intern pentru degazor şi uscătorul de biomasă şi priză

reglabilă de 6 bar pentru furnizare de abur tehnologic catre S.C. SILVEX

SRL, atunci când biomasa nu este umedă în exces şi nu este folosit uscătorul

de combustibil.

Se remarcă faptul că, în cazul funcţionării în cogenerare, prin

extragere din priza de 1,2 bar utilizat în uscatorul turbinei, umiditatea

maxima a biomasei redusa în uscator la debitul maxim de abur este de

42,99%. Ea scade în uscător la 35% corespunzător unei valori a puterii

calorifice de 3000 kcal/kg , deci se poate calcula o reducere a umidităţii în

uscator cu 7,99%. Aceasta este si valoarea maxima de reducere a umidităţii,

corespunzător cantităţii de abur care se poate extrage din priza de 1,2 bar.

La nivelul centralei, studiul de prefezabilitate arată scăderea puterii active la

bornele generatorului, odata cu creşterea umidităţii combustibilului, pe baza

debitului de abur de 1,2 bar extras şi utilizat în uscătorul de biomasa.

De asemenea randamentul la Condensatie pura este de 20,1%,

Cogenerare cu extragere abur de pe priza de 1,2 bar pentru servicii interne si

uscare biomasa, fara extractie abur pe priza de 6 bar este de 55,5%, iar

Cogenerare cu extragere maxima pe priza de 6 bar pentru S.C. SILVEX

S.R.L. si restul de extractie pe priza de 1,2 bar este de 53,1%.





37

SCENARIUL 2 - Centrala electrica în cogenerare cu priza de 6 si 1,2

bar, la debitul de biomasa suplimentat la 268 t/zi


t/zi prin disponibilizarea cantităţii de biomasă de la S.C. SILVEX S.R.L. si

asumarea angajamentelor de furnizarea a necesarului de energie termică prin

abur tehnologic de 6 bar. Turbina este cu condensaţie şi dispune de priză

reglabilă de 6 bar si de 1,2 bar pentru consum intern pentru degazor.

In acest caz, centrala poate fi exploatată în următoarele regimuri de

funcţionare, cu calculul de putere activă netă produsă şi de putere termică,

precum şi a randamentului net.

Astfel la Cogenerare cu extragere abur de pe priza de 1,2 bar pentru

servicii interne si uscare biomasa, randamentul este de 53,5, iar la

Cogenerare cu furnizarea energiei termice de 6 Gcal/h pentru S.C.SILVEX

SRL şi consum de abur pentru degazor şi restul de abur disponibil în uscător

din priza de 1,2 bar este de 71,7% .

Randamentul este superior scenariului precedent dar pentru uscarea

biomasei rămâne o capacitate de abur de 1,2 bar doar pentru a micşora

umiditatea de la 47,22% la 35%, ceea ce reprezinta un dezavantaj, doarece

este putin credibil ca umiditatea maximă a biomasei să fie de doar 47,22%.





38

SCENARIUL 3 - Centrala electrică in contrapresiune cu priza de 6

bar, la debitul initial de biomasa de 200 t/zi


t/zi. Turbina este cu contrapresiune şi presupune utilizarea aburului de 1,2

bar ieşit din turbina cu abur pentru degazor şi uscătorul de biomasa cu aer

cald. Exista în acest caz un debit de abur disponibil care poate fi extras de pe

priza de 6 bar şi livrat către S.C.SILVEX S.R.L., dar nu acoperă integral

necesarul de 6 Gcal/h.

Furnizarea de energie termică integrală catre S.C.SILVEX S.R.L.

poate fi făcută numai în situaţiile când umiditatea biomasei este în limitele

acceptate de către cazanul de abur şi nu se mai utilizează la capacitate

uscătorul de combustibil.

Acest caz este greu de previzionat şi pot exista fluctuaţii importante în

furnizarea cu energie termică. Puterea electrică produsă este în funcţie de

consumul termic de pe ieşirea turbinei şi de pe priza de 6 bar şi este dificil

de previzionată cantitatea produsă, cu influenţe negative privind

dezechilibrele produse pe piaţa de energie electrică.

In acest caz, centrala poate fi exploatată în următoarele regimuri de

funcţionare, cu calculul de putere activă netă produsă şi de putere termică,

precum şi a randamentului net.

Astfel la Cogenerare cu extragere abur de pe priza de 1,2 bar pentru

servicii interne si uscare biomasa, randamentul este de 70,5, iar la





39

Cogenerare cu furnizarea energiei termice de 6 Gcal/h pentru S.C.SILVEX

SRL şi consum de abur pentru degazor şi restul de abur disponibil în uscător

din priza de 1,2 bar este de 68,8%.

In primul caz, umiditatea biomasei poate scădea de la valoarea de 71,4

la 35%, în cel de-al doilea se poate reduce doar de la 54,73% la 35%.

SCENARIUL 4 - Centrala electrică în contrapresiune cu priza de 6

bar, la debitul mărit de biomasa de 268 t/zi

Acest scenariu are la baza disponibilul de biomasă de 268 t/zi prin

disponibilizarea cantităţii de biomasă de către S.C. SILVEX S.R.L. şi

asumarea angajamentului de furnizarea a necesarului de energie termică prin

abur tehnologic de 6 bar. Turbina este cu contrapresiune şi dispune de priza

de abur de 6 bar care va functiona la capacitate . Disponibilul de abur de 1,2

bar poate fi utilizat în degazor şi în uscător. Puterea electrică produsă este în

funcţie de consumul termic de pe ieşirea turbinei şi de pe priza de 6 bar;

orice variate de debit de abur consumat va avea impact în valoarea absolută

a energiei electrice produse. Din acest motiv este dificil de previzionată

cantitatea de energie electrică la bornele generatorului, cu influenţe negative

privind dezechilibrele produse pe piaţa de energie electrică.





40

SCENARIUL RECOMANDAT

Ca tip constructiv, turbinele cu condensaţie sunt mai recomandate

pentru acest tip de centrale, pentru că producerea energiei electrice nu este

limitată de necesarul de energie termică existent. Consumul intern de agent

termic pentru uscare nu este constant şi depinde, în mare măsură, de

umiditatea biomasei la livrare, fapt care este destul de dificil de previzionat.

In plus, producerea de energie electrică este activitatea care conduce

procesul şi primează, înainte de furnizarea energiei termice , care are

caracter opţional şi ocazional, în funcţie de umiditatea biomasei şi numai

dacă este eligibilă din punct de vedere financiar, în cazul furnizării de

energie termică sub formă de abur către terţi. Consumul de abur de 6 bar de

către S.C. SILVEX SRL nu poate fi considerat sigur şi nici continuu,

depinzând în mare măsura de la zi la noapte, de gradul de încărcare şi tipul

de activitate desfăşurat.

Ca urmare, nu se poate vorbi de un consum constant de energie

termică, care să aibă o pondere mai accentuată decât producerea de energie

electrică.

Activitatea de baza, a centralei, în sine este una de producere

preponderenta a energiei electrice. Ponderea energiei termice ca importanţă

este una secundară şi nu poate restricţiona sau condiţiona în vreun fel

activitatea principală de producere a energiei electrice.





41

Având în vedere argumentaţiile tehnice şi economice prezentate

anterior ale scenariilor luate în consideraţie, Studiul de Prefezabilitate

și Memoriul Tehnic elaborat de SC ENERGOFOR SRL recomandă

scenariul centralei electrice cu turbină în condensaţie cu prize reglabile

de 6 bar si 1,2 bar, dimensionată la debitul iniţial de biomasă prognozat

de 200 t/h – scenariul 1.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si

echipamentelor necesare, flux tehnologic


Termoelectrice pe biomasa ( resturi vegetale – lemn) in comuna Vantori,

Jud Neamt










42




De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru producerea

energiei electrice se va realiza o economie anuală de 18.900 t petrol respectiv

22.200.000 mc gaz natural .

Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi va fi

constituită din deşeuri care până în prezent nu puteau fi utilizate drept materie

primă şi erau haldate constituind un potenţial pericol pentru mediu şi oameni.

Suprafata terenului aferenta obiectivului propous este de 24 603 mp.

Prin investiţia propusă, în cadrul incintei vor fi amplasate:

• depozit combustibil biomasă

• centrală electrică,

• transformatoare electrice,

• put forat existent pentru captarea apei, terenul învecinându-se cu râul

Ozana,

• bazin vidanjabil pentru colectarea apelor uzate menajere,

bazin pentru colectarea apelor pluviale

Depozit combustibil biomasă

Beneficiarul va realiza două hale, integral acoperite, pentru depozitarea

combustibilului necesar funcţionării centralei electrice - biomasă.





43

Centrală electrică

Instalaţia pentru producerea energiei electrice prin arderea de

biomasa, va fi alcătuită din:

• sistem de ardere (cazan),

• sistem de recuperare termică,

• sistem de producere a energiei electrice,

• instalaţii - accesorii,

• instalaţie electrică.

Caracteristici tehnice ale instalaţiei:

• Energie potenţială utilă 23.800 (kW)

• Energie potenţială in cămin 29.000 (kW)

Caracteristicile procesului de ardere a biomasei:

Debit (consum) orar al combustibil 8.400 Kg/h sau 63.000 t/an

Putere calorică combustibil (biomasă: 30% coajă, 3.000 Kcal/Kg

30% rumeguş, 40% deşeuri lemnoase)

Umiditate combustibil 35%

Ventilator cu aer pentru ardere: debit/cantitate 61.000 Nmc/h

Funcţionare: ore maxime de funcţionare/an 7.500 ore/an

Performanţe energetice în timpul funcţionării cu sarcină nominală:

• Producţie de energie electrică 6.000 kW/an





44

• Puterea electrică absorbită de instalaţia auxiliară 400 kW

• Producţie de energie electrică netă 5.600 kW/an

– Caracteristicile constructiilor existente

1) Magazie Sc=54.0mp

2) Cabina poarta Sc= 9.0mp;

3) Magazie materiale Sd=176.0mp;

4) Atelier mecanic Sc=289,0mp;

5) Magazie materiale Sc=197mp;

6) Magazie S=28.0mp;

7) Sopron S= 609mp;

8) Hala gatere Sc= 722mp;

9) Centrala termica Sc= 163mp;

10) Uscator cherestea Sc=126mp

11) Hala metalica Sc= 1007.0mp

Stotal construita= 2605mp

P.O.T.existent =10.58%

C.U.T.existent =0.1

– Caracteristicile constructiilor propuse

Functiunea:

1. Cladire comanda tehnologica:





45

Dimensiunile maxime la teren: : 20.50m/ 19.00m;

Regim de inaltime: P+1;

A construita = 413.0 mp;

A desfasurata = 826.0 mp;

Hmax coama = +7.18 m, (fata de cota +0.00);

Hmin streasina = +5.28 m. (fata de cota +0.00);

Cota ±0.00 = 454.70 m ;

Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA „D” DE

IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA „a III-a” DE

IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul II de rezistenta la

foc.

2. Depozit de biomasa „1” + uscator;

Dimensiunile maxime la teren: : 43.80/21.50;

Regim de inaltime: P;

H min. streasina = +9.95m; (fata de cota +0.00);

H max. Coama = +12.01m (fata de cota +0.00);

A construita = 1106.0 mp;

A desfasurata = 1106.0 mp;

Cota ±0.00 = 454.70m ;





46

3. Turn de racire: Hmax=5.05m,

4. Cazan abur: Hmax=23.20m

5. Buncar biomasa: Hmax=5.05m

6. Ciclon fum: Hmax=15.64m

7. Cos de fum: Hmax=24.98m

Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA „D” DE

IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA „a III-a” DE

IMPORTANTA (conform Normativului P100/92), gradul II de rezistenta la

foc

Profilul si capacitatile de productie

In acest caz, centrala poate fi exploatata in regim de condensatie, cu

calculul de putere activa neta produsa si de putere termica, precum si a

randamentului net, estimat, al centralei:

Nr. crt. Biomasa U.M. Valoare

1 Debit zilnic de biomasa t/zi 200

2 Debit masic orar de biomasa t/h 8,3

3 Putere calorifica inferioara de calcul

kcal/kg 2954

4 kJ/kg 12365

5 Continut de nisip %vol <1

6 Punctul de inmuiere al cenusei C >1100

7 Flux de energie termica continuta de biomasa MW 28,624

Cazan de abur U.M. Valoare

8 Fluxul de energie termica al aburului la iesirea din MW 25,189





47

cazan

9 Presiunea aburului viu bar 64

t/h 26,8

10 Debitul procentual al purjei cazanului de abur % 3

Turbina de abur U.M. Valoare

11 Debitul de abur viu la intrarea in turbina t/h 26,8

12 Temperatura abur viu la intrarea in turbina C 484,0

13 Presiunea abur viu la intrarea in turbina bar 63,7

14 Temperatura aburului la iesirea din turbina C 35,23

15 Temperatura apei de alientare C 105,00

16 Presiunea aburului extras prin priza turbinei bar 1,2

17 Consum specific de caldura pentru bateriile de uscatoare

kW/kg 2,24

18 Debitul maxim de abur care se poate extrage pe priza turbinei

t/h 19,9

19 Presiunea aburului la iesirea din turbina bara 0,057

20 Randamentul mecanic al turbinei % 98

21 Randamentul electric al generatorului % 99 22 Puterea electrica bruta MW 5,890

23 Servicii interne electrice (racire cu radiatoare) kW 664

24 Putere electrica neta furnizata in sistem MW 5,226

25 Putere termica furnizata in cogenerare prin prizele turbinei

kW 0

26 Randament brut in cogenerare % 20,6

27 Randament net in cogenerare % 18,3

Condensator

28 Fluxul termic al aburului cedat in condensator -in regim de cogenerare

MW 18,003

29 Randamentul condensatorului % 99

Apa de racire ( in cazul existentei turnului de racire

ca echipament)

30 Fluxul termic preluat de apa de racire MW 18,185

31 Presiune apa de racire bar 1,5





48

32 Temperatura retur apa de racire C 20

33 Temperatura tur apa de racire C 28

34 Debit apa de racire m3/h 1956,6

35 Debitul evaporat de apa de racire in cazul racirii cu turn clasic de racire, in cazul functionarii in cogenerare

t/h 24,1

Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate

de biomasă consumată de 67.500 t/an biomasă cu puterea calorică de 3.000

Kcal/Kg.

Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămană, 12 luni/an.

Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament –in prezent se prelucreaza lemn fluxul de productie implicand

gatere si circulare de taiat.Deseurile din lemn vor fi utilizate drept

combustibil la noua centrala electrica

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus ,in functie de

specificul investitiei

Sistem constructiv:

• buncăr alimentare cu biomasă - fundaţii continui şi radier general,

structură din diafragme din beton armat la subsol şi structură metalică la

parter, şarpantă metalică, invelitoare din tablă cutată emailată;





49

• cazan de ardere alimentat cu biomasă - utilaj montat pe fundaţii

izolate din beton armat, structură metalică de susţinere utilaj, pasarele şi

scări metalice de acces;

• modul de producere abur - fundaţii izolate din beton armat, structură

metalică de susţinere utilaj;

• modul de convertire abur - fundaţii izolate din beton armat, structură


• modul de recuperare abur - fundaţii izolate din beton armat, structură


• modul de incălzire aer - fundaţii izolate din beton armat, structură


• instalaţie filtrare gaze arse: multiciclon, sistem de filtrare - fundaţii

izolate din beton armat, structură metalică de susţinere utilaj;

• coş de fum - fundaţii continui din beton armat, structură metalică de

susţinere utilaj;

• clădire pentru turbină şi cameră de comandă - fundaţii izolate din

beton armat, structură metalică, şarpantă metalică, tâmplărie metalică,

închideri din panouri de tablă cutată cu termoizolaţie, învelitoare din panouri

de tablă cutată cu termoizolaţie;

• clădire pompe - fundaţii izolate din beton armat, structură metalică,

şarpantă metalică, tâmplărie metalică, închideri din panouri de tablă

cutată cu termoizolaţie, învelitoare din panouri de tablă cutată cu

termoizolaţie;





50

• turn de răcire cu apă cu rol de schimbător de căldură - fundaţii

continui din beton armat, structură din beton armat pentru susţinere utilaje.

Sistem de ardere

Biomasa va fi încărcată în buncărul de alimentare al cuptorului.

Printr-un sistem de transport cu bandă transportoare cu racleţi

materialul va fi în trimis la cazanul de ardere.

Cazanul este conceput pentru producerea de abur la presiune şi

temperatură ridicată, folosind drept combusibil deşeuri de lemn (biomasă).

Este prevăzută o pâlnie de încărcare, cu un dozator, necesar pentru dozarea

cantităţii de combustibil introdusă în cazan, conform specificaţiilor tehnice

ale instalaţiei. La baza pâlniei este prevăzut un sertar de alimentare care, prin

intermediul unui piston, împinge materialul pe grilajul tip „Detroit - stocker”

al camerei de ardere a cazanului, unde are loc arderea combustibilului.

Grilajul este mobil, înclinat, alcătuit din grupe de elemente mobile şi

fixe alternante, cu bare, realizate din oţel refractar. Suprafaţa grilajului va fi

împărţită în trei părţi: prima de uscare, a doua de ardere, a treia de

descărcare a cenuşei. Mişcarea grilajului va fi realizată prin intermediul a

trei cilindri hidraulici comandaţi de o centrală hidraulică (care va comanda şi

pistonul sertarului de alimentare).

Cazanul utilizat va fi alcătuit din:

• supraîncălzitor al primului nivel

• răcitor cu injecţie cu supapă de reglare





51

• supraîncălzitor al nivelului II

• zona de evaporare a cazanului, cu vehiculare naturală, cu cameră

radiantă şi cameră de convecţie, alcătuită din două corpuri cilindrice, cu

diametre diferite, dar cu aceeaşi lungime. In corpul cu diametru mare are loc

separarea amestecului apă/vapori. Corpul inferior, cu diametru mai mic,

permite vehicularea apei in interiorul cazanului. Această parte a

generatorului a fost studiată cu o deosebită atenţie pentru a nu exista zone de

supraincălzire şi pentru ca partea de evaporare să se găsească in perfectă

corelare cu alimentarea, situată in zonele mai reci. Raporturile de circulare

sunt diferite şi multiple, dar in fiecare caz sunt menţinute foarte ridicate. S-a

prevăzut o cameră de ardere cu izolaţie mixtă: cărămidă refractară şi panouri

evaporatoare de ţevi: această soluţie a fost aleasă pentru a menţine o valoare

ridicată a radianţei, care garantează o durabilitate mare a masei refractare.

Amintim că o cameră izolată doar cu tuburi evaporatoare este prea rece şi nu

permite o ardere completă a produselor prevăzute şi in conformitate cu legile

in vigoare. Pentru izolarea termică a cuptorului, in vederea reducerii pană la

valori neglijabile a pierderilor de căldură spre exterior se va folosi căptuşeală

din cărămidă refractară la interior. Partea exterioară a cazanului va fi

formată din panouri de ţevi din oţel special (de cazan), urmate de un strat de

pilitură din tablă de oţel, apoi de panouri sandwich din tablă şi vată minerală

de inaltă densitate. In acest mod se va forma o izolare foarte uşoară (skin

casing), de joasă capacitate termică, capabilă să realizeze dilatarea grupurilor

de ţevi. Panourile de ţevi vor fi montate vertical şi mandrinate cu colier





52

dublu, iar pereţii verticali speciali cu colectori secundari orizontali formează

ecrane de protecţie anterioare şi posterioare. Sistem de presurizare şi

inspectare: fiind vorba despre un cazan sub presiune, etanşeitatea gazelor

este incredinţată procedurii de izolare menţionată anterior (skincasing),

realizată din tablă de oţel de calitate, profilată corespunzător, alăturată

fascicolului de ţevi şi dotată cu articulaţii de dilatare. Accesul la fascicolul

de ţevi cu convecţie (schimb de căldură) se face prin uşile de inspecţie

(manlocuri) solidare cu skin-casingul şi uşor de demontat. Uşile conţin

material izolant extern, pentru a evita dispersia de căldură in exterior.

Instrumente şi dispozitive de siguranţă ale cuptorului:

• pompe de incărcare

• nivelmetru

• supape de siguranţă

• intrerupător cu butone de reglare şi de blocare

• manometru

• grup de descărcare.

Sub grilaj şi la capătul acestuia se află un sistem de colectare umedă a

cenuşii, după care cenuşa este preluată de un transportor tip ER - TKK 800

şi transportată la punctul de colectare, unde este incărcată in recipiente

metalice. Deasupra grilajului este prevăzută o structură care garantează o

ardere corectă a combustibilului, iar în partea de sus a tavanului se află o

deschizătură prin care trec produsele rezultate în urma arderii. In scopul

curăţirii, cazanul va fi prevăzut cu suflători din ţeavă şi sisteme de vibrare





53

diferenţiate, conform cu structura diferitelor module care o alcătuiesc. Aerul

de combustie se imparte in aer primar şi aer secundar: primul este introdus

sub grilaj şi este dozat de-a lungul acestuia, in timp ce al doilea intră pe

deasupra grilajului, pentru a oxida gazele volatile care se degajă in timpul

arderii şi pentru completarea arderii.

Cu scopul de a reduce emisia de NOx în atmosferă se vor lua

următoarele măsuri:

• se încarcă cuptorul cu cantităţi mici de combustibil, pentru a reduce

temperatura in funcţionare,

• se recirculă o parte din aburul prelevat in zona evaporativă ~ 4000C,

care apoi va fi amestecat cu aerul din exterior, cu scopul de a obţine un

amestec cu o temperatură de 200 - 2500C, capabilă să răcească grilajul, să

reducă excesul de aer, să îmbunătăţească arderea, în timp ce aerul cu

temperatură înaltă porneşte uscarea şi distilarea biomasei chiar de la partea

de început a grilajului.

Sistem de recuperare termică

Recuperarea aburului produs prin ardere are loc prin intermediul unui

generator de abur.

Datele de proiectare corespunzătoare schimbului termic sunt

următoarele:

• abur intrare: 1.000 0C

• abur ieşire: 320 0C

• abur saturat: Tabur 270 0C; Pabur 55 bar; Qabur 8,3 kg/s;





54

• abur supraincălzit: Tabur 450 0C; Pabur 51 bar; Qabur 8,3 kg/s.

In scopul de a îmbunătăţi randamentul termic al ciclului se introduce,

după generatorul de abur, un economizor abur/apă, în care se recuperează o

parte din căldura conţinută în aburii încă calzi. Această căldură este cedată

apei la ieşirea din degazor. Economizorul este de tip vertical, cu ţevi

verticale şi colectori de distribuţie.

Apa de la ieşirea din degazor va fi preîncălzită în economizor, pentru

ca apoi să intre în corpurile de evaporare. Este prevăzută o supapă de

echilibrare şi recirculare in degazor. Date tehnice de proiectare a

degazorului:

- Abur: Tintrare 320 0C; Tieşire 160

0C; Qabur 47.300 kg/h;

- Apă: Tintrare 110 0C; Tieşire 180

0C; Qabur 32.000 kg/h.

Prezenţa economizorului care coboară temperatura aburilor la mai

puţin de 1600 permite aplicarea celor mai bune tehnologii disponibile fără

dificultăţi stucturale.

In degazor are loc amestecarea apei din reţeaua de alimentare, după

tratarea acesteia, cu condensul provenit de la turbina de abur, după

condensarea prealabilă cu ajutorul unui condensator, drenările de linie şi

returul din instalaţie.

La ieşirea din degazor apa va avea T = 110 0C, Q = 32.000 kg/h. Apa

provenită din condensator are presiunea p = 0,07 bar, iar apa provenită de la

incălzitorul de aer are T = 105 0C, p = 3 bar.





55

Sistem de producere a energiei electrice

Pentru producerea de energie electrică este prevăzută montarea unei

turbine de tip Fincantiere şi a unei supape by-pass, care permite pornirea

automată a sistemului cat şi o gestionare mai bună a eventualelor opriri ale

turbinei.

Caracteristicile turbinei sunt următoarele:

• rotorul este din oţel forjat, compus din discuri paralele egal

distanţate intre ele, asamblate monobloc cu axul acestuia, şi un compensator,

cu scopul de a asigura echilibrul automat al forţei aburului asupra paletelor

in diferite situaţii de funcţionare,

• elicele (discurile) cu palete sunt construite din oţel inalt aliat (cu

crom), dimensionate astfel incat să reziste forţelor centrifuge şi a aburului,

cu solicitări reduse şi un profil astfel ales incat să asigure un randament cât

mai ridicat,

• sistem de etanşări tip labirint, uşor inlocuibile, pentru a limita

scăpările de abur,

• cuzineţi de lubrifiere cu ulei sub presiune,

• sistem de reglare al turbinei, de tip electrohidraulic care va permite

supapei de reglare să ia poziţii corespunzătoare in funcţie de presiunea

uleiului de reglare, presiune care va fi modulată prin intermediul unui

convertor electrohidraulic in mod proporţional cu semnalele electrice de

ieşire dintr-un regulator electronic. Sistemul de reglare va conţine un





56

regulator electronic pentru reglarea: vitezei de rotaţie, presiunii aburului,

sarcinii electrice şi convertorilor electrohidraulici.

La turbină va fi legat un alternator de 6 kV, prin intermediul unui

reductor de viteză, capabil să obţină un raport corect de reducere raportat la

numărul optim de rotiri al turbinei şi la viteza de sincronizare a

generatorului.

Generatorul va fi dotat cu un tablou de control pentru reglarea

tensiunii, un redresor reglabil şi o baterie tampon pentru efectuarea in mod

automat a tuturor operaţiilor de pornire şi oprire a instalaţiei.

Energia electrică produsă va fi o parte utilizată de instalaţiile auxiliare

ale centralei electrice şi o altă parte cedată reţelei naţionale de energie

electrică; este prevăzută funcţionarea in paralel cu reţeaua naţională.

Generatorul electric va avea următoarele caracteristici tehnice

principale:

• puterea activă măsurată la borne, in flux continuu 6.000 kW

• frecvenţa 50 ÷ 60 Hz

• clasă de izolare F cu protecţie impotriva umidităţii tropicale

• formă constructivă B3

• clasă de supra-temperatură B

• răcire autoventilată aer/apă

• grad de protecţie IP 44

• instrumente de măsură şi aparatură pentru executare in paralel a

comenzii automate sau manuale





57

• rezistenţă impotriva condensului.

Generatorul va fi dotat cu boxă amortizoare şi va fi montat pe cuzineţi

rabatabili cu inele de lubrifiere pe ulei, in labirint. Convertizorul de tensiune

va primi semnalele de curent electric de la dinamul auxiliar şi tensiune de

două faze de la alternator, cu reglarea tensiunii intr-o valoare de ± 5% din

tensiunea nominală. Generatorul va fi dotat cu instrumente de control şi

reglare a tensiunii, curentului de linie, frecvenţei, temperaturii.

Reductorul de viteză montat intre turbina cu abur şi alternator va avea

următoarele caracteristici principale: axe paralele, randament ridicat,

funcţionare fără şocuri (ciocniri), executare compactă. Reductorul va fi legat

la sistemul de lubrifiere cu ulei al turbinei. Atat pinionul cat şi roata dinţată

vor fi realizate din oţel carbon ce suportă tratament termic corespunzător

mărcii acestuia, iar carcasa sa va fi din construcţie sudată sau turnată şi va

avea cel puţin un plan de separaţie (va fi două bucăţi). Etanşările axului vor

fi de tip labirint metalic, capabile să prevină in totalitate scurgerile de ulei.

Pentru condensarea aburului descărcat in turbină s-a prevăzut un

condensator cu apă, de tip orizontal, construit in model fascicule de ţevi

sudate şi mandrinate la colector, recipientul fiind inchis la bază.Corpul

cilindric va fi alcătuit dintr-un colector distributor de diametru mare, dotat

cu pasarele şi tronsoane de serviciu. Schimbătorul, de tip orizontal, se

sprijină pe o bază din profile metalice, pe care sunt montate instrumentele şi

accesoriile (termometre şi manometre) din dotare.Instalaţia va avea

articulaţiile antivibrante specifice pentru apa supraincălzită, adaptate pentru





58

a intrerupe transmiterea de zgomote şi pentru absorţia vibraţiilor şi vor fi de tip

axial dotate cu pulverizator cu pereţi ondulaţi multiplu din oţel inox cu prize

planşate din oţel carbonic.

Instalaţii – accesorii

Sistem de tratare a apei industriale. Apa industrială utilizată pentru

alimentarea centralei electrice, provenită din putul forat existent ce asigura

alimentarea pentru platforma industriala existenta, trece prin deznisipator, apoi este

dedurizată în staţia de dedurizare de tip ASI 800 PVC DUPLEX, apoi trece prin

cale două trepte de osmoză .

Prin staţia de tratare a apei industriale este trecută şi apa industrială care se

recirculă.

Sistem evacuare gaze arse. Gazele arse rezultate de la cazan sunt evacuate in

atmosferă numai după trecerea printr-o instalaţie de filtrare, alcătuită dintr-un

multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor) şi un sistem de filtrare ce

garantează incadrarea emisiilor in limitele maxime admise de legislaţia in vigoare.

Instalaţia de filtrare are o eficienţă minimă de 85%. Pentru combaterea

componentelor acide prezente in gazele de ardere, este prevăzut un sistem de

injecţie de var, alcătuit dintr-un sistem de colectare a produselor derivate (V = 2

mc), microdozator var, vibrator şi motor pentru injectarea varului. Evacuarea

gazelor arse in atmosferă, după filtrare şi tratare, se realizează prin intermediul

unui coş de fum cu H = 24,982 m şi diametrul = 1,75 m.

Sistem monitorizare emisii.





59

Pentru monitorizarea continuă a emisiilor de poluanţi in atmosferă,

instalaţia va fi dotată cu un sistem de prelevare a gazelor şi de analiză a

valorilor emisiilor de poluanţi in atmosferă, precum şi de comparare cu

limitele maxime admise. Se vor monitoriza următorii parametri:

• oxigen (O2)

• monoxid de carbon (CO)

• oxizi de azot (NO + NO2 = NOX) exprimaţi ca NO2

• dioxid de sulf (SO2)

• pulberi (A)

• temperatură (T0).

Prelevarea probelor se va realiza cu ajutorul unei sonde, iar

transportul probelor la sistemul unde se realizează analiza se va realiza prin

intermediul unei linii care va incălzită, pentru a păstra eşantionul prelevat la

o temperatură constantă, mai mare decat temperatura exterioară (punctul de

rouă), pentru a evita condensarea şi a fi măsurat in mod corespunzător, fără

pierderi semnificative.

Pentru măsurare se vor utiliza analizatori cu următoarele principii de

măsurare:

• senzor de oxid de zirconiu pentru măsurarea O2

• senzor cu infraroşu pentru măsurarea CO, SO2

• covertor catalitic la temperatură inaltă pentru conversia din NO2 in

NO, in acest mod fiind posibilă analiza exclusivă a lui NO (indicat ca NOx)





60

care va putea fi exprimat in NO2 echivalent, folosind un factor multiplicativ

fix.

Măsurarea parametrilor complementari (pulberi şi temperatură) vor fi

realizate cu instrumente instalate direct in punctul de prelevare a probelor.

Sistemul de monitorizare a emisiilor este alcătuit din următoarele:

• subsistem de prelevare a eşantionului de gaz, cu o sondă de

prelevare a eşantionului de gaz capabilă să acţioneze la temperaturi de

proces de pană la 6000C,

• subsistem de transport al eşantionului de gaz (linie transport eşantion

de gaz, incălzită),

• subsistem de conversie din NO2 in NO,

• subsistem de condiţionare a eşantionului de gaz (răcitor de eşantion

gaz cu compresor şi schimbător de căldură),

• subsistemul de măsurare a O2, cu analizator de oxigen extractiv,

• subsistem de măsurare a CO, NO, SO2 (analizator Siemens model

Ultramat 23 cu afişaj electronic şi sistem de calibrare automată de la 0),

• subsistem de măsurare a pulberilor cu analizator de praf model

EP-1000,

• subsistem de măsurare a temperaturii, cu: subsistem de retransmisie,

subsistem de semnalizare a anomaliilor, subsistem de primire şi prelucrare

date (software).

Sistemul software efectuează:





61

• analiza şi afişarea valorilor medii semiorare, orare, zilnice, la 48 de

ore, săptămanale, lunare, anuale

• alarmarea operatorului in cazul inregistrării de depăşiri la unii

parametri măsuraţi

• arhivarea datelor, cu posibilitatea afişării acestora atunci cand este

necesar

• imprimarea datelor dorite.

Comandă şi supraveghere

Instalaţia este prevăzută cu un sistem de comandă şi supraveghere

care să asigure funcţionare automată şi un grad ridicat de siguranţă. Faza de

pornire şi preincălzire este automatizată, ţinand cont de gradientele de urcare

a temperaturii in cuptor.

Sistemul va supraveghea şi comanda: alimentarea cu combustibil,

grilajul cuptorului, cuptorul, condensatorul, degazorul, turbina, sistemul de

tratare a apei industriale, reţeaua de abur, reţeaua de condens, sistemul de

producere şi tratare a aburului, sistemul electric, sistemul antiincendiu. Se

asigură coordonarea funcţionării fiecărui modul din instalaţie in funcţie de

funcţionarea celorlalte module şi de performanţele instalaţiei.

Sistemul asigură comanda şi supravegherea funcţionării instalaţiei in

funcţie de incărcătura de biomasă care intră in cuptor şi asigură dozarea

aerului de combustie necesar.





62

Pentru turbină este prevăzut un sistem Woodward pentru gestiunea

automată a acesteia. Sistemul are scopul de a reduce oscilaţiile in producţia

electrică, optimizand funcţionarea părţilor componente. Inerţia termică la

arderea biomasei este foarte ridicată şi de aceea este necesară prevederea

unor corectări continui şi anticipări a incărcăturii. In timpul fazei de pornire

automată acţionează supapa de by-pass şi numai la atingerea parametrilor

prevăzuţi de turbină - se efectuează intre timp o verificare generală - se trece

la pornirea acesteia.

Parametrii de funcţionare a turbinei sunt prelevaţi in timp real, pentru

a se putea interveni in cazul apariţiei unei defecţiuni sau in caz de

comportament necorespunzător, asigurand astfel funcţionarea in condiţii de

siguranţă.

Sistemul de comandă şi supraveghere va fi amplasat in camera de

control.

Pentru comunicarea cu operatorul, sistemul va avea un calculator pe

care va fi instalat software-ul necesar şi o reţea de comunicare ETHERNET,

de tip industrial, cu cablu tip coaxial.

Software-ul va oferi operatorului următoarele funcţii:

• funcţii de afişare pentru observarea procesării

• funcţii de operare pentru conducerea procesării

• funcţii de culegere a informaţiilor

• funcţii de arhivare a datelor

• funcţii aritmetice speciale pentru optimizarea procesului





63

Astfel operatorul va putea supraveghea instalaţia, cunoscand toţi

parametrii funcţionali şi interveni rapid şi eficient, atunci cand este cazul.

Sistemul asigură funcţionarea automată a centralei termice, iar la detectarea

unei anomalii in funcţionare sau la depăşirea valorilor maxime admisibile la

parametrii monitorizaţi (zgomot, poluanţi atmosferici) să facă corecţiile

necesare sau, după caz, oprească funcţionarea centralei electrice.

In afara operatorilor din incintă, exploatarea instalaţiilor şi

supravegherea acestora pe perioada de garanţie se va realiza şi de către

unitatea care furnizează echipamentele (din Italia).

Sistem anti-incendiu

Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată

cu un sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:

• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită

in 4 zone de supraveghere

• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de

impulsuri cu infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi

receptor, izolate optic intre ele

• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe

electromagnetice, umiditate şi coroziune

• detectoare de gaz

• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă

• panouri ”alarmă incendiu”.





64

Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu

apă proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din

incintă.

Instalaţii de pompare apă

In incintă se află un decantor ape pluviale, realizat din fundaţie de

beton armat, peste care se va realiza, din beton armat, structura necesară

susţinerii utilajelor cu care va fi echipat bazinul in vederea modernizării şi

utilizării ca bazin tampon (colectare ape pluviale de pe suprafaţa depozitului

combustibil biomasă, recirculare apă industrială, rezervă pentru stingerea

incendiilor) şi bazin de apă cu rol de schimbător de căldură.

Din bazin apele vor fi preluate cu ajutorul a două electropompe

submersibile şi recirculate in instalaţie.

Sistemul de aer comprimat

Sistemul de aer comprimat necesar pentru funcţionarea instalaţiei va fi

furnizat premontat pe un schelet metalic şi va cuprinde:

• compresor;

• recipient de stocare;

• ţevi, supape, reţea de distribuţie.

Instalaţie electrică





65

Energia electrică produsă de generatorul instalaţiei este trimisă la

grupul de transformatoare. Un transformator realizează ridicarea tensiunii de

la 6 kVA la 110 kVA, pentru a trimite energia electrică in reţeaua energetică

naţională, iar al doilea transformator realizează coborarea tensiunii dela 6

kVA la 400 kVA, pentru a asigura energie electrică instalaţiilor auxiliare ale

centralei termice.

Tabloul de sincronizare al generatorului este dotat cu toate aparatele

de măsură şi protecţie necesare. Printre cele mai importante sunt: regulatorul

de tensiune, regulatorul de frecvenţă, regulatorul factorului de putere cos φ,

dispozitiv de sincronizare cu reţea paralelă.

Secţiunea de joasă tensiune. In această secţiune avem liniile de

transport a energiei electrice de joasă tensiune şi dispozitivele de control

aferente, respectiv tablouri electrice cu diferite roluri funcţionale, dintre care

cele mai importante sunt:

• tabloul general care are in componenţă intrerupătoarele de

alimentare a tuturor tablourilor diferitelor componente ale instalaţiei;

• tabloul pentru alimentarea motoarelor componentelor auxiliare;

• tabloul pentru alimentarea elementelor de siguranţă ale instalaţiei.

Secţiunea de inaltă tensiune. In această secţiune avem liniile de

transport a energiei electrice de inaltă tensiune şi dispozitivele de control

aferente, respectiv tablourile electrice pentru inaltă tensiune 110 kV care

cuprind:

• intrerupătoare;





66

• dispozitive de măsură şi protecţie pentru circuitele de inaltă tensiune.

In această zonă avem următoarele celule:

• celula alternatorului;

• celula de măsurare a alternatorului şi de sosire a cablurilor din

generator, dotate cu transformatori ampermetrici şi voltmetrici.

Instalaţia de impămantare

Pentru realizarea protecţiei instalaţiilor şi a echipamentelor electrice

se realizează o instalaţie de impămantare. La aceeaşi instalaţie se leagă şi

cabina transformatoarelor. Se va monta şi un grup electrogen, alimentat cu

motorină, capabil să garanteze funcţionarea centralei chiar şi in caz de

cădere de tensiune. Grupul electrogen este indispensabil nu doar pentru a

garanta siguranţa cuptorului de ardere a biomasei, dar şi pentru a permite

funcţionarea corectă a intregului sistem pană la epuizarea combustibilului

prezent in interiorul cuptorului.

Transformatoare electrice

Se vor monta două transformatoare trifazice, pe bază de ulei sintetic,

din care unul ridicător de tensiune, in vederea livrării in reţeaua electrică

naţională şi unul coborâtor de tensiune, pentru deservirea instalaţiilor

auxiliare, cu următoarele caracteristici:

Transformator 1

o Putere nominală 10 MVA





67

o Frecvenţă 50 ÷ 60 Hz

o Tensiune primară 6 kV

o Tensiune secundară 110 kV

Transformator 2

o Putere nominală 1 MVA

o Frecvenţă 50 ÷ 60 Hz

o Tensiune primară 6 kV

o Tensiune secundară 400 V

De asemenea este prevăzut un tablou de refazare.

Toate elementele de supraveghere sunt prevăzute cu reglare directă şi

automată, realizată cu ajutorul unui calculator.

Put forat

Apa captată este trimisă prin intermediul staţiei de pompe şi a reţelei

de alimentare cu apă, realizată din conductă PEHD Dn 32 mm, la Centrala electrică

şi la birouri. Apa captată este folosită in scop tehnologic şi menajer (grup sanitar).

Pentru băut unitatea se va aproviziona cu apă imbuteliată

Bazine vidanjabile

Pentru colectarea apelor uzate menajere rezultate de la grupul sanitar de la

camera de comandă, se va monta un bazin vidanjabil impermeabil, procurate din

Italia, realizate din material plastic, cu V = 5 mc .





68

Flux tehnologic

Combustibilul cu care funcţionează centrala este biomasa, care se

compune din coajă - 30%, rumeguş - 30% şi deşeuri din lemn - 40% (putere

calorică de 3.000 kcal/kg).

Biomasa va fi depozitată in depozitele proiectate aferent. Biomasa se

va aduce cu o volă la buncărul centralei. Printr-un sistem de transport cu

bandă transportoare cu racleţi materialul va fi in trimis la cazanul de ardere.

Este prevăzută o pâlnie de incărcare, cu un dozator, pentru dozarea cantităţii

de combustibil introdusă in cazan. La baza palniei este prevăzut un sertar de

alimentare care, prin intermediul unui piston, impinge biomasa pe grilajul

camerei de ardere a cazanului, unde are loc arderea combustibilului.





69

Principial, schema procesului intr-o centrala electrica pe biomasa poate fi

sintetizata in schita de mai jos:





70

1. Circuitul apei de adaos, din faza de colectare şi până in stadiul

introducerii in degazor, in vederea completarii pierderilor tehnologice.. Apa

bruta captata parcurge deznisipatorul,staţia de dedurizare , prin care

parametrii chimici sunt finisati pana la obtinerea apei dedurizate utilizate in

circuitul de racire si a apei demineralizate utilizate in cazan. Stocarea se face

in rezervoare speciale destinate – apa dedurizata si apa demineralizata,

separat, din care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos

in circuitele mai sus mentionate, in vederea completarii pierderilor

tehnologice specifice acestui proces (purje continui si periodice,

neetanseitati, nerecuperarea condensului agentului termic de incalzire

furnizat, etc). Tot aici trebuie inclus si racordarea la apa menajera (in caz ca

exista retea de apa potabila).

2. Circuitul combustibilului (in acest caz- biomasa), din faza de

descarcare din camion si pana in momentul introducerii in stadiul uscat in

cazan si a initierii fazei de combustie. Biomasa urmeaza sa fie adusa in

camioane si descarcata in spatiile special amenajate in acest sens – depozitul

de combustibil. In cazul in care umiditatea biomasei depaseste valoarea

maxima admisa pentru introducere in cazan, este necesara initierea unui

proces de uscare, activitate care poate fi desfasurat atat intern sau

externalizata catre o companie terta, specializata in acest sens . Deasemeni,





71

biomasa va suferi si un proces de macinare in urma caruia dimensiunile

finale vor fi sub cele maxime stipulate de catre producatorul cazanului de

abur, la intrarea in boiler. Odata introdusa in cazan, se initiaza procesul de

ardere a biomasei, in urma caruia are loc degajarea de caldura si preluarea

acesteia de catre fluidul principal, in vederea cresterii potentialului termic

(presiune, temperatura).

3. Circuitul apa-abur (fluxul principal), desfasurat in circuit inchis, pe baza

tranformarii fazei lichide (introduse in cazan din degazor prin intermediul

pompelor de alimentare) in stare de abur saturat si, ulterior, abur viu, in

urma parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv

economizor, vaporizator si supraincalzitor. La iesirea din cazan, pe baza

caldurii transferate din arderea biomasei, agentul este sub forma de abur viu

cu parametrii inalti, care se destinde ulterior in turbina cu abur pana aproape

de saturatie, corespunzator presiunii din condensator. In urma acestui proces,

energia termica cedata prin destinderea aburului viu in turbina cu abur este

transformata in energie mecanica, utilizata pentru antrenarea generatorului

electric. In mod normal, in turbina de abur are loc extragerea unui flux de

abur (de parametri termici redusi) pentru alimentarea cu energie termica si

utilizarea intr-un mod superior a potentialului termic (producerea in

cogenerare a energiei electrice si termice, cu efect in cresterea eficientei

termice). La iesirea din turbina cu abur, aburul saturat este condensat in

condensatorul de abur prin interventia agentului de racire, iar condensul





72

principal parcurge traseul retur, pentru intregirea circuitului, dintre

condensator si degazor, prin intermediul pompelor de condens principal.

4. Circuitul energiei electrice produse – produsa de generatorul electric:

parte din energie este consumata intern, in vederea asigurarii serviciilor

electrice interne in vederea alimentarii consumatorilor necesari, parte este

exportata in Sistemul Energetic National, dupa cresterea nivelului tensiunii

in transformatorul ridicator.

5. Circuitul de evacuare al deseurilor rezultate in urma arderii - In urma

procesului de ardere rezulta cenusa in diferite stadii granulometrice; cea

grosiera este colectata in partea de jos si stocata in containere speciale, iar

cea mai fina (cenusa zburatoare) este separata din gazele de ardere prin

sisteme speciale de curatare si colectata in vederea transportului. Gazele de

ardere curate sunt evacuate la cos, pe baza tirajului realizat de ventilatoarele

de gaze de ardere.

6. Circuitul de tratare si evacuare a apelor uzate – apa industrială

utilizată pentru alimentarea centralei electrice, provine de la captarea din din

subteran prin put forat, trece prin deznisipator, apoi este dedurizată în staţia

de dedurizare de tip ASI 800 PVC DUPLEX, apoi trece prin cale două trepte

de osmoză .





73

Apele uzate, rezultate in procesul tehnologic (purjare continua si/sau

intermitenta a cazanului de abur in vederea mentinerii in limitele admisibile

a parametrilor chimici, spalarile acide/bazice ale filtrelor din statia de tratare

a apei apei realizate in cadrul proceselor de regenerare, canalizarile pluviale,

menajere, etc) trebuiesc colectate si supuse unui proces de epurare inainte de

a fi deversate in emisar, in vederea prevenirii poluarii mediului ambiant.

Principalele procese se refera la decantare a apei, separare si filtrare

mecanica.

Apele rezultate in urma spalarilor acide sau alcaline la instalatiile de

tratare apa sunt neutralizate, inainte de deversare, urmarindu-se mentinerea

PH-ului in limite admisibile iar precipitatii rezultati in urma spalarii filtrelor

si in urma neutralizarii sunt captati in separatorul de namol din statia de

preepuarea, inainte de deversarea in bazinul vidanjabil

Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate

de biomasă consumată de 67.500 t/an biomasă cu puterea calorică de

3.000 Kcal/Kg.

Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămană, 12 luni/an.

2.2. Bilanţ de materiale

Sursa de biomasa – materia primă, provine din două parti: o parte este

furnizata de către unitatea vecina de prelucrare a lemnului pentru obtinerea

cherestelei, iar o a doua parte provine din tăierile proaspete şi curăţarea





74

pădurile din zonă . Cantitatea totală de biomasă disponibilă în zonă, care

poate fi folosită ca şi combustibil într-o centrală electrică este de

aproximativ 150...200 t/h.

Din activitatea locală de prelucrare şi curăţare a fondului forestier

rezultă urmatoarele tipuri de deşeuri, în compoziţia procentuala specificata

mai jos ;

Coaja de copac– aproximativ 15% din total biomasa – rezultată din

procesul de curăţare a trunchiurilor de copaci, cu dimensiunea medie

situată în intervalul 20...80 mm. Procentual, este acceptat ca 95% din

conţinutul total de coajă are dimensiuni sub 95 mm, iar dimensiunea

maximă este de 350 mm;

Rumeguş – aproximativ 15% din total biomasa – rezultată din

procesul de tăiere/ debitare a trunchiurilor de copaci; procentual este

acceptat ca 98% din continutul total de rumeguş are dimensiuni peste

1 mm si 95% are dimensiuni sub 25 mm;

Tocătură – aproximativ 40% din total biomasa - rezultate din procesul

de prelucrare a trunchiurilor de copaci, respectiv vârfuri, crengi,

cioturi, rădăcini, cu dimensiunea medie situate în intervalul 20...80

mm, iar dimensiunea maximă nu depăşeşte 350 mm.

Reziduuri rezultate din activitatea de tăiere a cherestelei– aproximativ

30% din total biomasă; dimensiunea medie a acestora este cuprinsă în

intervalul 20...80 mm, iar dimensiunea maxima nu depaseste 350 mm.

Centralizat bilanţul de materiale se prezintă astfel:





75

Nr.crt Denumire material UM Cantitate/an

Biomasă tone 67.500 t/an

Motorină mc 1.200

Deşeuri rezultate de la centrala termică: cenuşă, in cantitate de 1.890 t/an.

In prezent in incintă se află o cantitate de cca. 8.000 t deşeuri din lemn

(biomasă), ce va fi utilizată drept combustibil la centrala electrică. Aceste

deşeuri au rămas in incintă din perioada in care Fabrica de cherestea

funcţiona.

Mijloace auto:

• Dacie papuc - 1 buc.

• Volă - 1 buc.

• Ifron - 1 buc.

Valorile limită ale parametrilor relevaţi (consum de apă şi energie,

poluanţi in aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi

prin cele mai bune tehnici disponibile sunt prezentate in Tabelul

Tabelul nr.

Parametru (unitatea

de

măsură)

Valori limită

Tehnici

alternative

propuse de

Prin cele mai bune

tehnici

disponibile

Conform celor

mai bune

practici de





76

titular mediu

1 ..n

energie = 3.000

kW/an

echipamente cu

randament optim

echipamente cu

randament

optim

apă:

- consum menajer:

50 l/pers

Qzi max = 0,600

mc/zi

- consum tehnologic:

5,6 l/s

Qzi max = 580,608

mc/zi

instalaţii sanitare

moderne, in stare

foarte

bună de funcţionare

instalaţii

sanitare

moderne, in

stare foarte

bună de

funcţionare

Combustibil:

- motorină = 1.200

mc/an

alimentare carburanţi

cu

canistrele de la staţii

PECO din zonă

alimentare

carburanţi cu

canistrele de la

staţii

PECO din zonă

deşeu:

- menajere = 1,0

mc/lună

colectare selectivă şi

valorificare

colectare

selectivă şi

valorificare





77

– cenuşă = 1.890 t/an

2.3. Activităţi de dezafectare

In principiu, prin amplasament, construcţie şi destinaţie centrală de

cogenerare este prevăzută a fi doar bine întreţinută, eventual modernizată.

În situaţia în care va fi necesară dezafectarea se va întocmi un Plan de

Dezafectare în care vor fi descrise toate operaţiunile necesare cu termene

precise pe baza cărora se va obţine avizul de mediu pentru începerea

dezafectării.

In fond s-ar dezmembra echipamentele, instalatiile, utilajele cu scopul

de a fi valorificate ca atare sau ca deşeuri (metalice).

Puţin probabil ca şi clădirile să se demoleze, mai degrabă s-ar face o

schimbare de destinaţie. Dacă acestea se demolează rezulta deşeuri specifice

– din demolari şi construcţii, care urmează a fi valorificate/eliminate, după

caz.

Orice substanţe/deşeuri periculoase trebuie gestionate conform

legislaţiei specifice, operaţiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare

prin firme specializate şi autorizate în domeniu.

Este important de retinut faptul ca pe amplasament nu se va folosi

azbest sau PCB.





78

3. DEŞEURI

Deşeurile rezultate din activitate sunt, în mare parte, derivate din

camera de ardere şi cenuşa provenită de la cazan şi de la instalaţiile de

tratare fum.

Din activitatea personalului care deserveşte centrala rezultă deşeuri

municipale şi ape uzate menajere.

Toate deşeurile sunt clasificate şi gestionate conform legislaţiei

specifice.

Societatea va introduce un plan de supraveghere pentru identificarea

şi stabilirea analitică a caracteristicilor chimico-fizice ale deşeurilor produse,

în scopul unei corecte clasificări a acestora.

Managementul deseurilor produse pe amplasament este prezentat

sintetic în următorul tabel:

Denumirea

deseului *)

Cantitatea

prevazuta

a fi

generata

Starea

fizica

(Solid-S,

Lichid-

L,

Semisoli

d-

SS)

Codul

deseului

*)

Codul

privind

principala

proprietate

periculoasa

**)

Codul

clasificar

ii

statistice

***)

Managementul deseurilor

- cantitatea prevazuta a fi

generata

-

(t/an)

valorific

ata

eliminat

a

ramasa

in

stoc

Cenusi grele si

scorie, altele

decat

cele de la pct.

19

01 11

0,3 S 19 01 12 0,3

Cenusi usoare

altele decat cele

de

la pct. 19 01 13

0,1 S 19 01 14 0,1

Deseuri

municipale

amestecate

1,8 S 20 03 01 1,8





79

Namoluri din

fosele

septice

2,5 L 20 03 04 2,5

Deşeuri tehnologice

• cenuşă, in cantitate de 1.890 t/an, care va fi colectată în recipienţi

metalici de dimensiunea unui container auto, respectiv în saci de plastic,

apoi încărcată în mijloace auto şi transportată la beneficiari (staţii de

producere a mixturilor asfaltice, respectiv fabrică de ciment, cu care unitatea

are incheiat acorduri).

Pentru funcţionarea centralei electrice se va utiliza drept combustibil

biomasa - deşeuri din lemn - procurată de la unităţile ce realizează

prelucrarea lemnului in zonă (in special de la prelucrarea primară, de unde

rezultă deşeuri care nu pot fi utilizate drept combustibil in majoritatea

centralelor termice existente) şi de la depozitele de rumeguş şi coajă care

sunt haldate in prezent.

In prezent in incintă se află o cantitate de cca. 8.000 t deşeuri din lemn

(biomasă), ce va fi utilizată drept combustibil la centrala electrică.

Deşeurile menajere, in cantitate de 1 mc/lună vor fi colectate selectiv

in pubele metalice sau de plastic, amplasate pe platformă betonată, urmand a

fi preluate de operatorul regional de gestionare a deseurilor din zonă cu care

societatea va avea un contract cu termene şi clauze clare.





80

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

INFORMATII GENERALE DESPRE AMPLASAMENT

Pentru amplasarea centralei cu biomasa , terenul trebuie să corespundă

criteriilor privind asigurarea în mod optim a biomasei, a utilităţilor,

racordului electric (import/export), apei de adaos şi identificarea unui

potenţial consumator de energie termică.

Amplasamentul centralei termoelectrice

Centrala electrica de cogenerare pe biomasa va fi amplasata

comuna Vanatori Neamt din judetul Neamt. Terenul de amplasament





81

are suprafata de 24.603 m2 (2,46 ha) si se afla in prezent in proprietatea

beneficiarului investitiei, respectiv S.C. Silvex S.A.


Pascani – Poiana Largului prin Targu Neamt, care intersecteaza drumul







Regimul juridic al terenului: terenul destinat construirii obiectivului

„Centrala electrica pe combustibil biomasa”, este amplasat în intravilanul

comunei Vanatori Neamt, judetul Neamt, proprietate particulară conform

Sentintei Civile nr. 1057 din 02 iunie 1998 cat si a Actului de




- vecinătăţi: la nord - drum satesc;


la vest - Machidon Vasile- liber de constructii / drum

acces;





82

la sud - Teren Consiliul local al Comuniei Vanatori

Neamt;


drumul satesc ,



suprafata terenului este de 24603 mp.



- se vor respecta distantele minime necesare, obligatorii fata de

limitele laterale si posterioare ale parcelei conf. Cod Civil precum

şi distantele minim necesare interventiilor în caz de incendiu.





83





84

Amplasarea centralei electrice pe biomasa pe acest teren prezintă o

serie de avantaje din punct de vedere a protectiei mediului şi sănătatea

populaţiei, subliniate în cele ce urmează:

o Deschidere de aproximativ 250 m la drumul national drumul

national 15B Pascani –Poiana Largului prin Targu Neamt cu

implicaţii în asigurarea facilă a transportului biomasei la centrală şi a

cenuşei de la centrală spre spaţiile special destinate; Nu este necesară

construirea de drumuri de acces către incintă deci nu se ocupă alte

terenuri.

o Distanţa minimă faţă de S.C. SILVEX S.R.L. , ca furnizor

parţial de biomasa şi potenţial beneficiar de energie termică, care s-ar

putea produce în cogenerare în centrala electrică pe biomasa (una

dintre laturile de delimitare a terenului de amplasament reprezintă

gardul societatii respective) constitue un mare avantaj din punct de

vedere al protecţiei mediului datorită limitării emisiilor în atmosferă

de la autovechiculele de transport marfă;

Suprafaţa de teren pe care urmează a fi realizată lucrarea de investiţii

totalizează o suprafata de 24.603 m2 (2,46 ha) şi se află în proprietatea S.C

SILVEX S.R.L, beneficiarul viitoarelor lucrări de investiţi





85

4.1. Apa

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Proiectul este amplasat în satul Vanatori, comuna Vanatori Neamt la

30 km de municipiul Piatra Neamţ, , pe cursul râului Ozana.

Din punct de vedere regional, perimetrul se afla situat în zona de

terasă luncă a pârâului Ozana,

Datele hidrologice ale pârâului Ozana în zona amplasamentului sunt

prezentate şi în studiul hidrologic nr. 7948/10.06.2009 întocmit de

Directia Apelor “Siret”.

Apele subterane

Apele subterane sunt cantonate în depozite nisipo-grezoase care au o

mare permeabilitate. Ca si o caracteristica aparte, aceste ape contin o

cantitate redusa de saruri si sunt potabile. Atunci însa când intra în contact

direct cu argilele salifere devin clorurato-sodice, iar atunci când sunt

cantonate în nisipuri si gresii friabile pot fi bicarbonatate calcice si

magneziene.

Alte tipuri de ape subterane sunt izvoarele subterane sarate ce apar la zi în

apropierea statiunilor Baile Baltatesti si Baile Oglinzi, precum si în

apropierea localitatii Vânatori. Aceste izvoare au, în general, debite mici si

un grad de mineralizare ridicat. Apa acestor izvoare sarate a fost utilizata





86

empiric de catre localnici, înca cu mult timp în urma, în tratarea diferitelor

boli, precum si la extragerea sarii prin fierbere (evaporare) si la conservarea

alimentelor.

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica de suprafata apartine bazinelor Ozanei si

Cracaului, afluenti pe dreapta ai Moldovei si Bistritei.

o Ozana izvoraste din zona montana a flisului carpatic, de sub

vârful Halauca (1530) si strabate depresiunea intramontana

Pipirig, dupa care patrunde în depresiunea subcarpatica Ozana –

Topolita, traverseaza orasul Tg.Neamt si se varsa în râul

Moldova, în aval de localitatea Timisesti. Ca afluenti în zona

carpatica primeste pârâurile Secu, Domesnic si Dolhesti (pe

dreapta) iar în Depresiunea Ozana - Topolita primeste ca

afluent pârâul Nemtisor (pe stânga). Suprafata bazinului

hidrografic este de 427 km2. În aria subcarpatica, debitul

Ozanei scade considerabil datorita infiltrarii în aluviunile

groase din albia acesteia. Din aceste ape de infiltratie sunt

alimentate captarile din zona Timisesti – Zvoronesti, pentru

alimentarea cu apa a orasului Iasi.





87

4.1.2. Alimentarea cu apa

4.1.2.1. Sursa de captare Apa tehnologică de adaos este furnizata printr-o retea proiectata din

PE-HD Dn 100 din rezervorul suprateran proiectat V=300mc printr-o statie

de pompare compusa din 2 pompe cu Q=44mc/h si

H=40mCA(1activa+1rezerva) si se va deduriza prin trecerea acesteia prin

staţia de dedurizare de tip ASI 800 PVC DUPLEX, apoi prin cele 2 trepte de

osmoză tip BW 80/14000 şi BW 80/9000 şi se va stoca în unul din cele două

rezervoare de stocare cu volum de 5 mc fiecare. Apa provine din putul forat

existent

Solutia de alimentare cu apa consta in:

-realizarea unui racord din PE-HD Dn110mm Pn10bar intre Statia de

pompare existenta si caminul de racord proiectat

-realizarea unui camin de racord echipat cu 2 robinete Dn100 Pn10

bar si un apometru Dn 50mm, clasa de precizie C

-realizarea unui racord din PE-HD Dn110mm;Pn 10bar intre caminul

de racord si rezervorul de stocare apa V=300mc;

-realizarea uneu statii de pompare echipate cu; 2 pompe de incendiu

avand Q=20l/s si H=40mCA ; 2 pompe consum tehnologic+igienico-

sanitare Q=12,1l/s si H=40Mca

-realizarea unei retea de apa tehnologica +igienico-sanitare din PE-

HD si a unei retea de hidranti exteriori

Alimentarea cu apă potabilă





88

Apa potabilă pentru consumul angajaţilor – îmbuteliată- va fi

asigurată de societate prin contract cu firmă de livrare

Consum în scopuri igienico – sanitare.

Necesarul specific de apa pentru satisfacerea nevoilor de sanitare ale

personalului angajat, în numar de 12 persoane, rezulta conform STAS

1343/1-2006 şi va fi asigurat de către societate , astfel:

Norma de apa pentru un angajat este: qsp = 60 l/om/zi;

Numar angajati: Ni = 12 persoane;

Qzi.med = qsp N/1000 = 0,72 mc/zi

Qzi.max = kzi qsp N/1000 = 0,86 mc/zi

Rezerva pentru incendii

Rezerva pentru incendii este asigurată tot din captarea apei

tehnologice, într-un bazin tampon de V=300mc. In incintă va exista o reţea

inelară de incendiu, realizată din conductă PE-HD PE Dn160mm.

Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată

cu un sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:

• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită

in 4 zone de supraveghere

• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de

impulsuri cu infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi

receptor, izolate optic intre ele

-detectoare cu camera de ionizare:detectia fumului se face atat pentru

foc cu flacara, cat si pentru ardere mocnita;





89

• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe

electromagnetice, umiditate şi coroziune

• detectoare de gaz

• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă

• panouri ”alarmă incendiu”.

Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu

apă proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din

incintă.

Aparatura şi instalţiile de măsurare a debitelor de apă

Contorizarea consumului de apă aferent investiţiei se va realiza

printr-un cămin cu apometru amplasat pe conducta de distribuţie la începutul

reţelei ( la ieşirea din deznisipator).

În cămin se va monta un sistem de măsurare a debitului –

contor cu Dn = 50mm.

Măsuri de prevenire a deversărilor accidentale

În procesul tehnologic nu apare posibilitatea deversărilor accidentale

de ape impure.

Apele uzate tehnologice, recuperate de la centrala electrică sunt

trecute prin staţia de tratare a apei industriale şi apoi recirculate.





90

4.1.3. Managementul apelor uzate

BILANTUL apelor uzate

Sursa

apelor

uzate,

Proces

tehnologic

Totalul apelor

uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare menajere industriale pluviale in acest

obiectiv catre alte

obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Administr

ativ 22,1 7433 22,1 7433 - - 7,3 2665 - - - -

Amplasamentul şi funcţionarea viitoarei investiţii nu va influenţa

negativ regimul de scurgere al apei freatice sau a apelor de suprafaţă. De

asemenea, din punct de vedere calitativ, nu vor exista puncte critice cu

scurgeri de substanţe poluante care să conduca la deteriorări ale calităţii

apelor subterane sau de suprafaţă.

Apele uzate de tip menajer vor fi colectate corespunzător într-un bazin

etanş vidanjabil.

Apele menajere vidanjate se vor încadra din punct de vedere calitativ

în limitele maxime admise prin HG. 352/2005 – NTPA 002.

Apele pluviale de pe acoperişul depozitul de biomasă vor fi preluate

de reţeaua de canalizare existentă realizată din tuburi de beton O = 400 mm

şi transportate in vederea colectării într-un bazin betonat, cu rol de bazin

tampon (colectare ape pluviale de pe suprafaţa depozitului combustibil

biomasă, recirculare apă industrială, rezervă pentru stingerea incendiilor) şi





91

bazin de apă cu rol de schimbător de căldură. Bazinul are dimensiunile medii

L x l x H = 25 x 10 x 3,4 m (V = 850 mc). Apele pluviale de pe laterala sud-

vestică a depozitului de biomasă, vor fi colectate in şanţul proiectat, apoi

preluate de reţeaua de canalizare pluvială propusă (PVC Dn 200), trecute

printr-un separator de produse petroliere şi transportate la bazinul tampon.

Din bazin apele vor fi preluate cu ajutorul a două electropompe submersibile

şi recirculate în instalaţie.

După punerea în funcţiune a investiţiei se va încheia un contract de

vidanjare cu societate specializată în acest sens, pentru curăţarea periodică a

bazinului pentru ape uzate menajere, vidanjarea şi transportul apelor uzate.

Lipsa impactului semnificativ asupra factorului de mediu apă exclude

existenţa posibilităţii apariţiei sinergiilor cu deţinătorii din zona adiacentă.

4.1.4. Prognozarea impactului

In cadrul obiectivului analizat nu sunt evacuate ape uzate

tehnologice.





preepuarea, inainte de deversarea in bazinul vidanjabil.





92

Apele uzate menajere de la grupul sanitar al camerei de comandă,

respectiv apele uzate menajer de la grupul sanitar de la birouri sunt colectate

într-un bazin vidanjabil, care va fi vidanjat periodic.

Apele pluviale posibil impurificate cu hidrocarburi rezultate de pe

platformele carosabile vor fi colectate de o reţea de rigole carosabile cu

debusare într-un sistem de epurare mecanica format din separator de

hidrocarburi/decantor.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Limitele de emisie

Apele uzate de tip menajer colectate în bazinul etanş vidanjabil vor

respecta limitele de calitate impuse prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002.

Apele pluviale convenţional curate şi cele posibil impurificate epurate

şi evacuate în rigola şi apoi în bazinul vidanjabil se vor încadra calitativ în

limitele maxime stipulate prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.

Mentiuni şi concluzii

Apele uzate menajere colectate în bazinul etanş vidanjabil se vor

încadra în limitele maxime admise prin H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 002 iar

apele meteorice (convenţional curate şi epurate mecanic) se vor încadra în

limitele maxime calitative prevăzute de H.G. nr. 352/2005 – NTPA – 001.





93

Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor

de suprafaţa şi nu va contribui la degradarea calităţii acestora şi a apelor

subterane.

In vederea evitării unor poluări accidentale reţeaua de canalizare

menajeră, bazinul etanş vidanjabil şi separatorul de hidrocarburi vor fi

întreţinute şi exploatate conform regulamentului de întreţinere.

De asemenea, rigolele de scurgere a apelor pluviale vor fi curăţate

periodic pentru a preveni colmatarea lor.

Nu vor exista surse de poluare a apelor pluviale în incintă.

Pe durata realizării investiţiei şi după punerea acesteia în funcţiune

vor fi respectate prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 completată şi

modificată cu Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006 privind modul de

gospodărire a apelor.

In zona de amplasare a centralei de cogenerare biomasa nu există

folosinţe de apa care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrările

proiectate, cum sunt: prize de apa sau fronturi de captare ( altele decât cele

incluse în proiect), evacuări de ape uzate, poduri şi alte traversări, platforme

industriale, incinte îndiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea.

În concluzie impactul generat de implementarea proiectului de

investiţii - Centrale Termoelectrice pe biomasa in comuna Vanatori, Jud

Neamt – va avea impact 0 asupra factorului de mediu apă.





94

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Zona studiată aparţine climatului de munte, subtipul climatului de

culoar sau vale. Principala caracteristică este cantonarea permanentă a

aerului în lungul culoarului Bistriţei.

Temperatura aerului. Temperatura medie anuala la Statia

Meteorologica Tg. Neamt are valoarea de 8,2oC. În aria montana, se

înregistreaza scaderi ale temperaturii aerului de pâna la 5-7oC, la altitudini

de peste 800 m si chiar 4-5oC, pe linia înaltimilor maxime (1100-1250 m

altitudine). La Tg. Neamt, luna cu temperatura medie cea mai ridicata este

iulie (19,5oC), iar cea cu temperatura medie cea mai coborâta este ianuarie

(-3,7oC), de unde rezulta o amplitudine termica anuala de 23,2oC..

Amplitudinea termica absoluta la Tg. Neamt este de 64,5oC, maxima

absoluta de temperatura înregistrându-se pe data de 17 august 1952 (37oC),

iar minima în ziua de 27 ianuarie 1954 (-27,5oC).

Precipitatiile atmosferice. Cantitatea medie multianuala

de precipitatii variaza de la cca. 650 mm în aria depresionara (652,7 mm la

Tg. Neamt si 650,9 mm la Baltatesti), la peste 750 mm în regiunea montana,

la nivelul culoarelor hidrografice importante (775, 1 mm la Leghin, pe valea

Ozanei), apropiindu-se de 1000 mm la nivelul înaltimilor maxime. Se





95

remarca, de asemenea, variatiile sezonale ale cantitatilor de precipitatii: la

Tg. Neamt 479,3 mm în sezonul cald si doar 173,4 mm în sezonul rece, la

Cracaul Negru, 648,7mm si respectiv 267,8 mm s.a.m.d. Ploile sub forma de

averse, întâlnite mai ales vara, pot depasi frecvent 60 mm în 24 ore. Uneori

acestea capata caracter torential: la 26 iulie 1906, în 30 minute a cazut o

cantitate de 65,9 mm, de unde rezulta o intensitate medie de 2,2 mm/min.

Vânturile. Directia vânturilor dominante este influentata

atât de circulatia generala a maselor de aer, cât si de orientarea principalelor

linii orografice. În cazul unei dinamici accentuate a atmosferei (prioritar în

cazul circulatiei vestice), viteza vânturilor creste deosebit de mult, în special

în cazul vailor transversale, acestea fiind si arealele cu cel mai ridicat grad

de producere a doborâturilor de vânt. În zona de contact dintre depresiune si

Culmea Stânisoarei, brizele de munte reprezinta fenomene eoliene

caracteristice, care se pun în evidenta în perioada calda a anului, prin aparitia

norilor cumuliformi (convectie dinamica).

Fenomene meteorologice. În aria depresionara, brumele se

produc începând din decada a III-a a lunii septembrie, iar primavara cele

tardive caracterizeaza luna aprilie, exceptional mai (21-22 mai 1952).

Numarul mediu de zile cu grindina la Tg. Neamt este de 0,9 (pentru perioada

1970-1996), acest fenomen fiind caracteristic lunii iunie, specific ariilor

montane si subcarpatice.

Nebulozitatea:





96

- numărul mediu anual de zile acoperite : 140 ÷ 160

- numărul mediu anual de zile senine: 120 ÷ 100

4.2.2. Surse si poluanti generati

Sursele de poluare existente în cadrul investiţiei analizate, după darea

în funcţiune, vor fi:

• surse staţionare dirijate - centrala electrică;

• surse mobile - mijloace auto.

Nu s-au identificat surse de poluare nedirijate.





97

Unitatea are o centrală electrică dotată cu un cazan ce funcţionează cu

biomasă (deşeuri din lemn), utilizată pentru producerea de energie electrică.

Evacuarea gazelor arse se realizează prin intermediul unui coş de fum

cu dimensiunile: O = 1,75 m, H = 24,982 m.

In conformitate cu prevederile Ord. 462/93, concentraţiile poluanţilor

la emisie admise şi calculate sunt:

TABELUL Nr. 3: Surse stationare dirijate

Denumirea

sursei

Poluant Debit

masic(g/h)

Debit

gaze/aer

impurificat

(Nm3/h)

Concentratia

in

emisie

(mg/Nm3)

Prag de

alerta

(mg/Nm3))

Limita la

emisie =

prag

de

intervent

ie

(mg/Nm

3)

Conform

Ord.462/

1993

% din limita

admisă

Cos CT pulberi 25,22 100899 0,25 70 100 0,25%

Cos CT CO 1513,00 100899 15,00 175 250 6%

Cos CT SO2 200,00 100899 2,00 140 2000 0,1%

Cos CT NOx 5448,00 100899 54,00 350 500 10,8%

*valorile limita se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 6%.

Sursele de poluanţi atmosferici constituite în surse mobile aferente

obiectivului sunt reprezentate de vehiculele şi utilajele de mare putere cu

combustibil motorina care asigură functionarea centralei.

Mai jos sunt prezentate sintetic emisiile calculate de la aceste surse:





98

TABELUL Nr. 4. Surse mobile

Nr.

crt.

Tip de mijloc

auto

Consum de

combustibil/buc

Debite totale de poluanti

g/h/tip utilaj

CO NOx SOx COV

Vehicule

grele - 4

8,10 l/h 89,1 202,5 45,36 98,82

Încărcător 10,8 l/h 118,8 270 60,48 131,76

Emisiile gazelor de eşapament nu sunt limitate în conformitate cu

Ordinul 462/1993, astfel că nu se poate efectua o încadrare a valorilor

evaluate în prevederile acesteia. Vehiculele vor fi verificate periodic prin

ITP – acele inspecţii tehnice periodice prin care se verifică starea

autovehiculului, inclusiv încadrarea în normele de emisii specifice.

TABELUL Nr. 5. SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti

generati

si emisi

Denumirea

evacuate

activitatii,

sectorului,

procesului

tehnologic,

codul

activitatii *

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale

surselor Parametrii gazelor

evacuate Denumire Consum/

productie

Timp

de

lucru

anual,

ore

Poluanti

generati

Cantitati

de

poluanti

generati

t/an

Denu

mire

Inaltime

m

Diametru

l interior

la varf al

cosului

m

Viteza,

m/s

Temp

eratu

ra,

°C

Debit

volumic

/ debit

masic

m3/s

g/s

Cogenerar

e

P<50 MW

01 01 03

Centrala 40000

t/an

biomasa

8000 Pulberi

CO

SO2

NOx

0,25Mg/Nmc

15,00

2,00

54,00

Cos

evac

uare

25 m 1,70 m 18

m/s 88

ºC

28 mc/s

2 g/s

codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)





99

4.2.3. Prognozarea poluării aerului:

Faţa de valorile concentraţiilor poluanţilor din emisii:

Pulberi – de 400 ori mai mici decat limitele admise (100/0,25);

CO – de 16,66 ori mai mici decat limitele admise (250/15);

SO2 – de 1000 ori mai mici decat limitele admise (2000/2);

NOx – de 9,25 ori mai mici decat limitele admise (500/54);

În concluzie, se constată că poluarea aerului în zona va fi nesemnificativă .

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului:

Diminuarea impactului asupra mediului este urmărită înca din faza de

proiectare, luându-se în considerare tehnicile BAT, deşi capacitatea

obiectivului de producere a energiei nu îl încadreaza sub incidenta IPPC, nu

este considerat instalaţie mare de ardere.

Centrala adoptă o tehnologie novatoare pentru cogenerare.

Instalaţia este prevăzută cu monitorizare continuă a principalilor

indicatori privind emisiile.

Sistemul de epurare a emisiilor este dotat cu filtre mâneca textile de

mare eficienţa : 99,79% - 99,99%.

Societatea, prin strategia adoptată, îşi propune sa implementeze un

sistem de management de mediu.

Pentru că se doreşte obţinerea unei instalaţii şi mai “performante” din

punct de vedere al mediului, astfel încât să constituie un exemplu în





100

categoria sa în domeniul certificării EMAS şi, prin urmare se va urmări şi

analiza implementarea uneia din următoarele variante:

1) procesul de filtrare (filtru cu mâneci) este de tip „împins”,

comparabil pentru randament cu cel dintr-o sala de operaţie; eliminarea

pulberilor este determinată de eficienţa fracţională a filtrului cu mâneci

(99,79% - 99,99%).

2) Procesul Neutrec Solvay (tratament prevăzut dar nu necesar,

emisiile fiind deja conform Normelor) este adoptat pentru reducerea maximă

posibilă a poluanţilor. Aceasta se realizează prin injectarea de bicarbonat de

sodiu şi carbon activ. Bicarbonatul, pe lângă acţiunea s-a stehiometrică, are

şi proprietatea de a absorbi metale grele, dioxine şi furani. Adăugarea de

cantităţi moderate de carbon activ uscat sau lignit îmbunătăţesc funcţia de

absorbţie a sistemului.

Cantitatea stehiometrică de bicarbonat necesară este data de: mg/Nmc

(8x2,625+2,03x2,301)x70.000 mc/h /106 = 1,84 kg/h. Considerând un

excedent de 50%, cantitatea de reactiv folosita este de 2,5-3 kg/h. Cu un

amestec de bicarbonat şi carbon preamestecat şi premăcinat, livrat în saci

sau big-bag, este necesar doar un mic recipient-extractor cu suflator de

introducere a reactivului în interiorul sistemului.





101

4.3. Zgomot

Sistemele de reducere a emisiilor sonore vor acţiona direct asupra

surselor prin intermediul unor boxe izolante fonic care pot elimina de la 15

la 20 dB(A)

pentru:

- aparate pentru linia fum aşezate în exterior

- pompe de alimentare

- ventilatoare extragere fum

- turbine

- filtru cu maneci

Din evaluările ce pot fi efectuate cu modelul numeric pentru estimarea

climatului acustic produs de punerea in functiune a instalatiei, valorile de

presiune acustică sunt mai mici decât nivelul admis ce va fi măsurat la

receptorii stabiliţi.

Ţinând cont de tipul instalaţiilor montate şi de nivelul de zgomot

prevăzut, în zona de intervenţie şi lângă receptori, nu se prevede prezenţa

componentelor tonale sau impulsive.

Principalele emisii sonore sunt cele prezentate în tabelul următor unde

este corelată fiecare sursă de emisie la originea sa şi la nivelul sonor

respectiv.

punct Sursă sonoră Nivel (*)

E1 Autocamioane si masini de operare 65





102

E2 Maşina de mărunţit 70

E3 Motoare si snec palnie 60

E4 Filtre cu maneci 85 (***)

E5 Ventiloconvectori 70

E6 Grup ventilatoare cos si ventilatoare de

recirculare etc.

75 (**)

(*) nivel sonor masurat la 1 m distanta si la H=1,5m

(**) valoare relevata la 20 m

(***) trebuie dotat cu ecran acustic pentru eliminarea a < 70dB

Poluarea acustică, adică ansamblul perturbaţiilor sonore, dacă sunt în

exces, poate fi atenuată prin măsuri tehnice, elemente specifice normative şi

acte de planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustică a

teritoriului care, odată adoptată de Consiliile Locale ca parte integrantă şi

condiţie pentru PUG, va fi coordonată cu celelalte instrumente urbanistice.

Zona destinată activităţilor de producţie are ca limite de

acceptabilitate 70 dB pentru orele de zi şi de noapte.

Valorile indicate mai sus ce depăşesc 70 dB admisibili în zona

industrială vor fi reduse încă de la faza de execuţie prin protecţii izolante

acustic. In jurul amplasamentului se va realiza, de asemenea, o bariera verde

cu caracteristici de antifonare, alcătuită din arbori cu trunchi înalt – tuia,

plop, salcie, în concordanţă cu specificul vegetaţiei din zonă.





103

4.4 Solul

Solurile din zona studiată se încadrează în grupa solurilor montane,

caracterizate prin profiluri subţiri, cu predominanţă humusului brut, cu

reacţii acide.

In urma efectuării de investigaţii directe prin lucrări de prospecţiune

geologică de suprafaţa şi de adâncime prin foraje şi lucrări de penetrare

dinamică cu con – PDU - specificate în Studiul Geotehnic elaborat pentru

emirea Ceriticatului de Urbanism, precum şi de arhiva prin studiul

informaţiilor oferite de alte lucrări similare din vecinătatea perimetrului, s-au

evidenţia următoarele aspecte:

o Perimetrul ce constituie obiectul prezentului studiu geotehnic se

prezintă ca o suprafaţă parţial orizontală, cu o uşoară înclinare pe direcţiile

V-E şi o cădere bruscă sub forma unei cuvete pe directia NV-SE

o Nu au fost interceptate prin lucrările de prospecţiune executate zone

de alunecare, hrube sau alte deranjamente naturale sau artificiale, stabilitatea

generală şi locală fiind asigurate, fără pericol de inundaţii;

o Studiul geotehnic recomandă o sistematizare pe orizontală şi pe

verticală a amplasamentului studiat si se va avea în vedere în aceasta zonă o

îmbunătăţire a terenului de fundare;

o Structura litologică a amplasamentului este constituită dintr-un

coeziv prăfos argilos cu trecere la formaţiuni nisipo-argiloase, cu dezvoltare

până în jurul adâncimii de –1,70 la –2,80 m CTN şi a unui complex necoeziv

(nisipuri, nisipuri cu pietriş şi bolovanişuri) în bază;





104

o Caracterizând geotehnic solurile din amplasament, acestea sunt

soluri coezive cu plasticitate mare, local mijlocie, de la umede la practic

saturate, plastic consistente la suprafaţă, sensibile la umezire – pachetul

prăfos de la suprafaţă şi soluri necoezive, cu curbă continua, granulozitate de

la foarte uniformă la neuniformă şi îndesare medie la foarte îndesate;

o Nivelul apei subterane interceptat în foraje la data execuţiei acestora

(iulie 2009), a crescut dupa o perioada de urmărire de 3 ore, până la

adâncimi de –1,20 la –1,30 m CTN;

o Fundarea se va face direct în stratul natural de fundare constituit din

prafuri nisipoase argiloase sau în formaţiuni poros – permeabile (pietrişuri

cu nisipuri şi bolovănişuri), cu structură naturală;

o Se recomandă fundarea la adâncimea de – 2,00 m CTN incluzând şi

încastrarea obligatorie de minim 0,20 m în stratul natural, conform

normativului P10-1986 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de fundaţii

directe la construcţii;

o Ca sistem de fundare s-a recomandat fundarea directă în teren

natural prin fundaţii izolate cu bloc şi cuzinet de beton armat sub stâlpi,

legate prin grinzi de fundaţii continui şi radier general.

Amplasamentul studiat se înscrie în „categoria geotehnica 2”, cu risc

geotehnic moderat.

Adâncimea minimă de îngheţ în zona amplasamentului studiat este de

–0,9-1,00 m CTN conform hărtii de zonare după adâncimea maximă de

îngheţ din STAS 6054/1977.





105

Tinând cont de natura terenului de fundare, de complexitatea unor

probe hidrologice şi geotehnice care pot apărea pe parcursul lucrărilor de

execuţie, studiul geotehnic recomandă executarea unei cercetări geotehnice

de control (de monitorizare geotehnică a execuţiei).

Se va urmări ca lucrările de construcţie legate de terenul de fundare să

fie realizate în conformitate cu proiectul, pentru a dispune, dacă este necesar

adaptarea detaliilor de execuţie pe măsura avansării lucrărilor, în funcţie de

condiţiile geotehnice întâlnite .

Cotele terenului sunt cuprinse între 498,21 m (cota minimă a

terenului) şi 506,06 m (cota maximă a terenului), asa cum indică planul de

situaţie ridicat la scara 1:1000.

4.4.1. Surse de poluare a solurilor

Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea

funcţionării normale a solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor

ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea

fizică, chimică sau biologică a solului şi apariţia în sol a unor caracteristici

care reflectă deprecierea fertilităţii sale, respectiv reducerea capacităţii

bioproductive, atât din punct de vedere calitativ, cât şi/sau cantitativ.

Sursele de poluare a solului de pe amplasament pot fi considerate :

- apele uzate menajere

- scurgeri de produse petroliere, alte substanţe





106

- depunerile de pulberi din emisiile pe cos

- depunerile de pulberi provenite de la materiile prime

Faţă de toate aceste surse au fost prevăzute dotări, tehnologii şi

management în vederea eliminării/reducerii posibilităţilor de poluare.

Cca 10% din suprafaţa terenului va reprezenta spaţii verzi amenajate.

Zonele cu construcţii şi cele de acces auto vor fi betonate,

împiedicând astfel pătrunderea în sol a oricăror poluanţi.

In acest context se poate concluziona ca impactul investiţiei asupra

solului va fi minor, atat pe amplasament cât şi în zona acestuia sau mai

departe.

Solul fertil de pe zona afectată de lucrările de construire a obiectivului

va fi folosit în amenajarea zonelor verzi. Acţiunea fizică asupra solului va fi

nesemnificativă: se vor realiza săpături pentru realizarea fundaţiilor la

construcţii, fără a se introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica

structura sau tipul acestuia.

Prin urmare în cadrul obiectivului analizat nu putem vorbi despre o

poluare fizică semnificativă a solului.

Poluarea chimică a solului se poate datora dispersiei poluanţilor în

atmosferă de la centrala electrică, precum şi a depunerii acestora pe sol.

Centrala electrică este dotată cu o instalaţie de filtrare a gazelor arse,

alcătuită din multiciclon (dotat cu recipient de colectare a pulberilor), sistem

de injecţie de var (pentru combaterea componentelor acide prezente în

gazele de ardere) şi sistem de filtrare, ce garantează încadrarea emisiilorî





107

limitele maxime admise de legislaţia în vigoare. De asemenea se va instala

un sistem de monitorizare continuă a emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Prin funcţionarea centralei electrice nu se va produce o poluare

chimică semnificativă a solului.

Poluarea chimică a solului, după punerea în funcţiune a obiectivului

se poate datora:

• rezervoare motorină de la grupul electrogen, canistre motorină;

• depozitării materiilor prime - biomasă;

• depozitării necorespunzătoare a deşeurilor;

• pierderi de uleiuri şi carburanţi de la mijloacele auto.

Grupul electrogen va avea un rezervor subteran cu motorină –

îngropat în pământ cu sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu cuvă

betonată pentru a preveni scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă

de observare a eventualelor scurgeri.

Depozitarea canistrelor de motorină, utilizate pentru alimentarea în

caz de necesitate a mijloacele auto din dotare, se realizează în cadrul

magaziei de materiale, în care sunt amenajate rafturi pentru materiale şi care

are pardoseală din beton, alimentarea mijloacelor auto se face în mod normal

de la o staţie de carburanţi din apropiere.

Biomasa utilizată drept combustibil la centrala electrică va fi

depozitată în cadrul depozitului aferent: închis perimetral, acoperit, cu

pardoseală din beton. Din depozit biomasa va fi transportată cu o volă la

buncărul de alimentare al centralei electrice, iar de acolo, prin intermediul





108

unei benzi transportoare cu racleţi, este trimisă în camera de ardere a

cazanului instalaţiei.

Deşeurile menajere vor fi depozitate selectiv în pubele metalice sau

plastic, amplasate pe platformă betonată.

Cenuşa va fi colectată în recipienţi metalici închişi, de dimensiunea

unui container auto, respectiv în saci de plastic, apoi încărcată în mijloace

auto şi transportată la beneficiari (staţii de producere a mixturilor asfaltice,

respectiv fabrică de ciment, cu care unitatea va încheia acorduri).

Prin întreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto ce vor deservi

incinta se evită pierderile accidentale de uleiuri sau carburanţi în sol.

Putem concluziona că poluarea chimică a solului este redusă la

minim.

Analizând cele prezentate anterior se poate spune că realizarea

investiţiei analizate nu va avea un impact semnificativ asupra factorului de

mediu sol.

4.4.2. Prognozarea impactului

Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea

investiţiei nu afectează solul din punct de vedere al poluării şi nu modifică

structurii acestuia.

Pentru realizarea investiţiei se vor efectua săpături, dar nu se vor

introduce substanţe poluante in sol şi nu se va modifica structura sau tipul

solului.





109



mediu sol.


Prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor din dotarea centralei

electrice (cazan, instalaţie de filtrare gaze arse, grup electrogen), depozitarea

în locurile special amenajate a canistrelor de motorină şi a deşeurilor şi

întreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto din dotarea unităţii se reduce

semnificativ impactul pe care realizarea investiţiei propuse îl are asupra

factorului de mediu sol.

4.5. Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic suprafata parcului este

amplasata în extremitatea estica a Orogenului carpatic la contactul cu

Platforma Moldoveneasca. Acest aspect confera zonei un fond structural si

petrografic divers, pe care s-a grefat o morfologie specifica.

Sectorul nord-estic al parcului, cuprins între localitatile Târzia, Brusturi,

pâna la Culmea Plesului, este amplasat pe depozite basarabiene ale

Platformei Moldovenesti (pietrisuri deltaice, nisipuri si intercalatii

argiloase).

Cea mai mare parte a suprafetei parcului se gaseste pe formatiunile





110

flisului extern carpatic si ale molasei (Moldavide). De la vest spre est se

dispun în structuri cutate, deversate si faliate, mai ales longitudinal,

formatiuni ale pânzelor de sariaj: Tarcau, Vrancea si Pericarpatica (molasa).

Pânza de Tarcau ocupa sectorul vestic al parcului si este constituita din

depozite care apartin ca vârsta Cretacicului (formatiunea de Hangu),

Paleocenului (formatiunile de Izvor si Straja), Eocenului, în conditiile

litofaciesului de Doamna (formatiunile de Sucevita, Doamna, Bisericani si

Lucacesti), Oligocenului, în conditiile litofaciesului de Kliwa (formatiuni

flisoide bituminoase cu gresii de Kliwa).

Pânza de Vrancea ocupa sectorul central si estic al parcului, sub forma

unei mari semiferestre tectonice, numita semifereastra Râsca-Bistrita.

Pânza Pericarpatica sau Molasa Carpatilor Orientali intra partial în

alcatuirea dealurilor subcarpatice. Depozitele acestei unitati structurale sunt

reprezentate prin formatiuni argilo-siltitice si nisipuri de culoare cenusie-

negricioasa, cu breccii si conglomerate carpatice, asociate cu roci de

precipitatie chimica (sare gema, saruri de potasiu si gips). Zona de aparitie a

pânzei pericarpatice este marcata si de prezenta a numeroase izvoare

mineralizate (Slatinele) cel mai adesea clorosodice si sulfatate. Gradul redus

de coeziune al rocilor, datorat unor procese diagenetice incomplete, au

permis geneza unor soluri profunde în sectorul aferent.

Din punct de vedere tectonic, zona este caracterizata de sariajul

pânzelor de flis peste molasa si apoi întregul esafodaj carpatic a avansat





111

peste Platforma Moldoveneasca, fenomen care s-a produs în tectogeneza

moldava din Miocen.

4.5.1. Impactul prognozat

Lucrările ce se vor desfăşura în vererea punerii în operă a proiectului

şi pe perioada exploatării, nu afectează subsolul din punct de vedere al

poluării sau al modificării structurii acestuia şi nici reţeaua hidrografică,

zonele umede sau biotopurile din regiune.

Nu putem vorbi despre un impact transfrontalieră la obiectivul

analizat.


Deoarece investiţia propusă nu va afecta negativ subsolul din zona

analizată, nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului.

4.6. Biodiversitatea

Comuna Vanatori, judeţul Neamţ se află amplasată în

etajul pădurilor de foioase,zona dealurilor submontane si zona de podis

t unde predomină o vegetatie ierboasă .





112

Realizarea investitiei propuse, nu are un impact semnificativ asupra

integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar, terenul de

amplasament apartine beneficiarului si este proprietate privata.

In zona se afla PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT – situat

la o distanta de aproximativ 4 Km de amplasament.

Amplasamentul Centralei termoelectrice fata de PARCUL NATURAL

VANATORI NEAMT





113

Parcul Natural Vânatori Neamt a fost constituit ca parc natural în anul

1999, pe suprafata de 30.818 hectare, dintre care peste 26.300 hectare fond

forestier.

Situat în partea nordica a judetului Neamt, parcul adaposteste o larga

paleta de valori naturale, culturale si istorice; în consecinta, obiectivele

administratiei sunt diverse, legate de specificul local si acordate totodata la

principiile general valabile ale managementului ariilor protejate.

Cadrul legislativ actual defineste parcurile naturale ca fiind „arii

naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri

peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul

timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau

culturala, deseori cu o mare diversitate biologica” (L. 462/2001).

Conform OUG 1964/2007- privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a

rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

ROSCI0270 Vânători-Neamţ

Judeţul Neamţ: Agapia (58%), Bălţăteşti (41%), Brusturi (33%),

Crăcăoani (80%), Pipirig (1%), Răuceşti (9%), Târgu Neamţ (9%),

Vânători-Neamţ (75%).

Judeţul Suceava: Boroaia (<1%)





114

Realizarea proiectului de investitii Centrală Termoelectrică pe

biomasa in comuna Vanatori, Jud Neamt nu va afectata starea de

conservare a habitatelor si speciilor din PARCUL NATURAL

VANATORI NEAMT – distanta fiind de 4km si nu sunt necesare

masuri de reducere a impactului.

Deasemenea nu sunt necesare :

- masuri de reducere sau eliminare a impactului asupra

ariei naturale,

- protectia mediului,masuri compensatorii aprobate /

acceptate de autoritatea competenta pentru :

- considerente privind sanatatea sau siguranta publica ,

- alte motive imperative de interes public majoritar asupra carora s-a

obtinut punctul de vedere al Comisiei Europene.

Flora din această zonă se remarca în primul rând prin specii de

plantele inferioare ca, lichenii ( Cetraria islandica, C. cuculata, Cladonia

rangiferina, Cladonia silvatica etc.) si muschii (Rhytidium rugosum,

Polytrichum juniperinum etc.).

Vegetaţia este foarte variată, reprezentativă fiind ceea a pajistilor ce se

caracterizeaza prin dominare asociatiilor de Festuca rubra (păiusul rosu), in

care se mai gasesc Viola declinata, Campanula sp., Potentilla ternata etc.

Etajul padurilor de foioase (nemoral). Subetajul padurilor amestecate

de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din această parte a





115

judetului Neamţ. Limita superioara a acestui sub etaj ajunge in unele locuri

pana la 1 500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub

500 m, asa cum se constata in bazinele Cracau si Ozana.In cadrul acestui

subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure ( fagete,

molidisuri, bradete), care nu se dispun insa intotdeauna intr-o etajare

normala. De exemplu, fagetele urca adesea mai sus ca rasinoasele, care

raman pe fundul vailor. Situatia aparent anormala are la baza fie o cauza de

ordin climatic, si anume fenomenele de inversiune termica. In zona studiată

vegetaţia aparţine provinciei floristice est carpatice cu specii de fag (Fagus

sylvatica), mesteacăn (Betula pubescens), gorun (Quercus robur), in

amestec cu răşinoase: molid (Picea excelsa) şi mai putin brad (Abies alba).

Din speciile de arbuşti intalniţi în zonă menţionăm: Salix cuprea,

Coryllus avelana, Cornus mas, Evonimus europaea.

In zonă putem întâlni o bogata si variata fauna de nevertebrate,

specifica padurilor de molid si fag. Caracteristic acestei zone sunt pasarile

precum, arinarul (Chrysomirtis spinus), cintita (Fringilla coelebs), muscarul

sur (Muscicapa striata)., mugurarul sau roschita (Pyrrhula pyrrhula) si

botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), , pitigoiul mare (Parus major),

ciocanitoarea verde sau ghionoaie (Picus viridis), ghionoaia sura (Picus

canus), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopos major), ciocanitoarea de gradini

(Dendrocopos syriacus), precum si vrabiile (Passer domesticus), porumbelul

salbatic (Columba palumbus), cucuveaua (Athene noctua), gaia (Milvus

milvus), erete (Falco vespertillus), forfecuta (Loxia curvirostra),pasarea de





116

jir (Melanocorypha leucoptera), corbul (Covus corax), mierla neagra sau

sura (Turdus merula), mierla de padure sau gulerata (Turdus torquatus) si

sturzul popesc (Turdus viscivorus).

Intre vertebratele mici nu lipsesc reptilele, ca de exemplu salamandra

(Salamandra salamandra), vipera comuna (Vipera berus), soparla de munte

(Lacerta vivipara) si broasca rosie (Rana temporaria).

Mamiferele desi mai putin numeroase si variate, confera peisajului o

lumina aparte. Aici se poate vedea rasul (Lynx lynx), jderul (Martes martes),

veverita (Sciurus vulgaris), parsul cenusiu (Glis glis), parsul de alun

(Muscardinus sylvaticus), precum si lupul (Canis lupus) si vulpea (Canis

vulpes).

Terenul a fost folosit ca păşune deşi Conform Certificatului de

Urbanism nr. 130/2009, destinaţia terenului este de – teren pentru construcţii

zonă industrială – conform RLU, terenul se află în UTR 5 zonă “ID” unităţi

industriale şi depozite.

In acest caz biodiversitatea pe acest areal este foarte săracă, neavand

valori care sa necesite protectie. De asemenea în zonă sau în vecinătate nu

au fost declarate arii de protecţie specială sau rezervaţii naturale.

4.6.1. Impact prognozat

Deoarece amplasamentul pe care urmează a se realiza investiţia se află

într-un mediu rural, fără specii protejate sau valoroase şi fără modificarea





117

destinaţiei terenului, la realizarea investiţiei propuse nu prognozăm un

impact negativ asupra ecosistemelor terestre sau acvatice din zonă.

Prin activităţile ce se vor desfăşura pe amplasamentul după realizarea

investiţiei nu se vor produce modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini,

zone umede, corpuri de apă, deci impactul potenţial asupra mediului natural

va fi minim.


Deoarece nu se prognozează un impact negativ asupra biodiversităţii,

nu sunt propuse măsuri de diminuare a impactului.

Speciile care vor fi utilizate pentru realizarea perdelelor forestiere şi a

spaţiilor verzi vor fi cele caracteristice zonei. Nu vor fi utilizate specii

invazive.

4.7. Peisajul

Investiţia avută în vedere este propusă a fi implementată în comuna

Vanatori din judeţul Neamţ.

Asezare geografica

Alcatuita din satele: Lunca ( 1282 locuitori ) , Mânastirea Neamt ( 614

locuitori ) , Nemtisor ( 1627 locuitori ) si Vânatori-Neamt ( 5302 locuitori)





118

– sat de resedinta, comuna Vînatori-Neamt ocupa extremitatea nordica a

judetului Neamt si nord-vestul Depresiunii Neamt, una dintre cele mai

desavârsite depresiuni subcarpatice din tara noastra, cum o numea Mihail

David, în 1931.

Limite geografice:

În partea de est, avem vecin orasul Târgu-Neamt

Comuna Agapia, la sud

Comuna Cracaoani, la sud-vest

În partea de vest, avem vecina comuna Pipirig

Vecinele din partea de nord sunt doua comune din judetul Suceava:

Râsca si Boroaia

Comuna Brusturi, la nord-est

În partea de est, ne învecinam cu comuna Raucesti

Cadrul natural, cu o bogata vegetatie, a favorizat dezvoltarea unei

faune diversificate. Întâlnim în padurile care ne înconjoara cerbi, caprioare,

ursi, lupi, vulpi, jderi si veverite. În zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci,

mistreti si în zonele mai joase, soareci de padure, nevastuici, râsi, pârsi.

Bogata este si categoria pasarilor, începând cu neamul ciorilor si

continuând cu corbii, pupezele, ciocanitoarele, pitigoii, mierlele, sturzii,

gaitele, turturelele, prepelitele. Spre Sihla, se întâlnesc exemplare ale

cocosilor de munte.





119

4.7.1. Impactul prognozat

Deoarece nu se prognozează un impact negativ asupra biodiversităţii,

nu sunt propuse măsuri de diminuare a impactului.

4.8. Mediul social si economic

Descoperirile arheologice au dovedit ca zona noastra a fost locuita din

timpuri stravechi. Care elemente sa fi atras populatia spre aceste locuri?

Poate suprafetele de pasuni si fânete care puteau asigura hrana pentru

animale sau padurile care ofera vânat, fructe si loc de refugiu în caz de

nevoie; izvoarele cu apa indispensabila vietii; apele bogate în peste;

izvoarele cu apa sarata folosita în alimentatie, pentru animale si pentru

conservarea unor produse sau poate fiecare în parte si toate la un loc.

Peste populatia autohtona s-au asezat de-a lungul timpului si alte

populatii. Mai întâi o populatie venita din Transilvania care practica

transhumanta spre câmpiile Jijiei, Dunarii si chiar mai departe. Un nou val

de transilvaneni se stabilesc la Vânatori-Neamt dupa înfrângerea rascoalei

conduse de Horea, Closca si Crisan din 1784. Acestia s-au asezat în partea

sudica a satului, partea care a primit numele de UNGURENI.

Ocupatia traditionala a locuitorilor comunei a fost cresterea

animalelor cu activitatile de prelucrare a laptelui, lânii si pieilor, tesutul si





120

împletitul. Importante erau în trecut pescuitul, cresterea albinelor si

vânatoarea. De altfel, de la renumele de buni vânatori vine si numele satului.

Impactul investiţiei asupra mediului social si economic din zona este

pozitiv prin:

- crearea de noi locuri de muncă, atât în perioada de execuţie cât şi în

exploatare, directe – la noul obiectiv cât şi indirecte – prin serviciile ce

trebuie asigurate, unele externalizate

- crearea de conditii mai bune de viata: obtinerea de agent termic la

preţuri sub cele ale pietei

- creşterea valorii terenurilor din zona

- stimularea investitiilor locale si dinamica acestora

Conform Certificatului de Urbanism nr.130/2009, destinaţia terenului

este de – teren pentru construcţii zonă industrială – conform RLU, terenul se

află în UTR 5 zonă “ID” unităţi industriale şi depozite.

De asemenea, chiar dacă impactul asupra mediului este de mică

amploare nu putem spune ca investiţia va duce la un aer mai curat în zona.

Totuşi, având în vedere beneficiile mari, per ansamblu, privind

protecţia mediului în domeniul producerii de energie din surse regenerabile

cât şi beneficiile directe asupra zonei – posibilitea de valorificare superioară

a deşeurilor vegetale în loc de costuri privind eliminarea acestora,

considerăm ca balanţa se înclina mult spre susţinerea investiţiei.





121

4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite

protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Descrierea alternativelor

În capitolul 1.9 – Descrierea principalelor altrenative şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele – au fost analizate toate alternativele din

punct de vedere a locaţiei, tehnologice şi tehnico-economice şi s-au ales

variantele cele mai optime pentru a fi analizat impactul asupra factorilor de

mediu apă, aer, sol, peisaj, mediu socio-economic, sănătatea populaţiei.

În continuare vom analiza alte două alternative din punct de vedere a

implicaţiilor care le-ar genera realizarea sau nerealizarea acestei investiţii

asupra factorilor de mediu. Acestea sunt:





122

a) Alternativa 0 – nerealizarea acestei investiţii va avea consecinţe

negative, astfel:

- nu se mai economiseşte energie primară produsă prin mijloace

clasice şi cu costuri mari, deci nu se respectă principiul dezvoltării

durabile

- nu se mai pot evita emisiile produse prin metodele folosite până

acum de producere a energiei;

- o mai slaba eficienta de conversie energetica in comparatie cu alte

tipuri de generare;

- o ineficienţă a gestionării deşeurilor de origine vegetală;

- o mai slaba bunastare localizata socio-economica (locuri de munca

directe si induse).

b) Alternativa producerii şi utilizării biomasei în scopuri energetice în

comparaţie cu producerea energiei folosind combustibili fosili

Conform Directivei Europene 2003/30/EC – biomasa reprezintă

fracţiunea biodegradabile a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din

agricultură ( inclusiv substanţe vegetale şi reziduuri de origine animală),

din silvicultură şi industrii conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a

deşeurilor industriale şi municipale.

Biomasa este “net” mai prietenoasă mediului înconjurător decât

cărbunele şi petrolul. Ea se produce în mediul înconjurătoar şi după utilizare

se întoarce în mediu sub formă de îngrăşământ.





123

Formarea combustibililor fosili are la bază reacţii de transformare a

polizaharidelor în compuşi chimici cu structuri extinse, proces care se

desfăşoară în mii de ani. Este adevărat că cantitatea de căldură înglobată în

combustibili fosili este de două ori mai mare decât cea înmagazinată în

biomasa lemnoasă. Însă prin tehnologii moderne de conversie a biomasei se

produce energie apropiată ca intensitate de cea prin folosirea combustibililor

fosili şi cu costuri şi emişii în mediu mult mai mici.

Tabel nr 5 Unele caracteristici ale biomasei vis-a-vis de cele ale

petrolului şi cărbunelui.

Resursa Intensitatea

energetică

GJ/t Kg/mc GJ/mc

petrol 41,1 950 39,8

cărbune 25,0 1000 25,0

Palete cu umiditate w = 8% 17,5 650 11,4

Lemn de foc stratificat w = 50% 9,5 600 5,7

Aşchii forestiere, lemn moale, w = 30% 13,3 250 3,3

Aşchii forestiere, lemn tare, w = 30% 13,3 320 4,4

Paie balotate, w = 15% 14,5 140 2,0





124

Analiza impactului asupra mediului a fost efectuată prin compararea

scenariului în care se folosesc reziduuri din tăieri de arbori şi cel în care se

utilizează gaze naturale folosind:

- reziduuri forestiere – agricole – energie

- metan – energie

Pentru a evalua impactul energetico-ambiental al celor doua variante,

s-au luat în considerare următoarele materiale rezultate:

- gaze de seră, în termeni de CO2 echivalente;

- emisii atmosferice (SO2, NOx; HCl, particule)

- deşeuri solide, în termeni de cenuşă;

- bilanţuri cumulate de energie (CER) şi de masa (CMR), cu

scopul de a evalua în mod indicativ durabilitatea procesului în

comparaţie cu folosirea resurselor primare regenerabile sau nu.

Compararea valorilor de impact biomasa / fosil

Instalatia Centrala electrica Biomasa Gaze

naturale

CO2 eq. 74,44

760,39

SO2 eq. 1,45

3,5258





125

NOx 0,28

5,0031

HCl 0,78

0,0008

Pulberi 15,36

0,0682

CO 0,97

1,2075

Cenusa 40,60

0,1655

CER regenerabil 4044,31

1,53

CER neregenerabil 195,43

3480,63

CMR regenerabil 191,41

112,05

CMR neregenerabil 11,66

17086

Emisii evitate 0,7 t CO2

eq./Mwhe

Inv. pentru economie unit. Euro /tep 118,7

Investitii pentru emisii evitate 41,9

Sursa de date: Universitatea din Bari –Dep. PROGESA





126

Se observă bilanţul favorabil al filierei „biomasei”, atât pentru CO2

generat de combustie, cât şi pentru ca necesita o implicare redusa de „input

industriale”.

Se observă şi emisiile mai mari de NOx şi la SO2 de la metan pentru

generarea energiei electrice.

Cu privire la emisiile în atmosferă şi la valorile CER si CMR,

parametrul CER apreciaza cantitatea de resurse de energie primară pentru a

produce 1 MWh de energie, iar parametrul CMR estimează materialele

utilizate de-a lungul întregii filiere pentru a produce 1MWh de energie.

Dacă luăm în considerare costurile pentru economisirea energiei

primare şi a emisiilor evitate, sunt exemplificate în cele ce urmează datele

disponibile în literatură (*) cu privire la studiile LCA (Life Cycle

Assessment/Analysis), în legatura cu tipologia instalaţiilor cu biomase

examinate.

Costul investiţiilor pentru economisirea unitară a energiei primare este

mult mai mare în cazul producerii de energie electrică, având în vedere

valoarea mare a certificatelor verzi:

- Costuri pentru economisirea energiei primare obtinute= 118,70 Euro / tep

- Costuri colective pentru economisirea unitara = 509,00 Euro / tep

In ce priveste emisiile în atmosferă evitate, tot din datele disponibile

se evidentiază convenabilitatea producţiei de energie electrică din surse

regenerabile:





127

- Investitii pentru emisii evitate: 41,90 Euro / t CO2-eq

- Costuri colective pentru emisii evitate: 179,80 Euro / t CO2-eq

(*) Sursa date: Universitatea Bari- Dip. PROGESA

In ce priveste cenuşile, , acestea se încarcă în în recipienţi metalici

închişi, de dimensiunea unui container auto, respectiv în saci de plastic, apoi

încărcată în mijloace auto şi transportată la beneficiari (staţii de producere a

mixturilor asfaltice, respectiv fabrică de ciment, cu care unitatea va încheia

acorduri).

In ceea ce priveste impactul asupra mediului, CO2 evitat este in

functie de rezultatele energetice, pe langa dimensiunea instalatiei; dar marele

avantaj şi punctul forte al arderii biomasei este bilanţul neutru al CO2

produs şi, deci, al emisiilor de gaz cu efect de sera.

Prin urmare, şi din punct de vedere al impactului asupra mediului se

confirmă avantajele alegerii folosirii biomasei pentru cogenerare.

5.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în

ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze

aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi

pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.





128

+1

0

-1

Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;

Ic = 0, mediul nu este afectat;

Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se

determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce

caracterizează efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face

printr-o metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

“+” influenţă pozitivă;

“0” fără influenţă;

“-” influenţă negativă.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprimă prin

indici de calitate IC, care caracterizează efectele sub formă de mărimi

cantitative E.

Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculează cu

relaţia:

E

IIC

Semnul şi mărimea indicilor de calitate calculaţi au următoarele semnificaţii:





129

Valoarea indicelui de calitate IC este dată de relaţia IC = 1 / E.

indice de calitate pentru apă, IC = + 4;

indice de calitate pentru aer, IC = - 2;

indice de calitate pentru biodiversitate, Ic = 0;

indice de calitate pentru aşezări umane, IC = + 4;

SURSE GENERATOARE

Efecte asupra factorilor de mediu

Apă Aer Biodi-

versitate

Aşezări

umane

Sol şi subsol

A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului

1. Distanţa de amplasare

-arii protejate 0 0 0 0 0

-elemente de importanţă istorică şi arheologică 0 0 0 - -

2. Utilizarea terenurilor

- decapări şi rambleieri necesare 0 - 0 - -

- dezvoltarea reţelelei de apă 0 - 0 + -

- spaţii verzi + + 0 + +

3. Igienizarea incintei

- colectarea deşeurilor (lichide, solide) + + + + +

- depozitarea de deşeurilor + + + + +

B. Tehnologii aplicate

- în scopul realizării infrastructurii + - 0 + 0

- în scopul reţelelor edilitare + - 0 + 0

C. Încadrarea proiectului în peisaj

-existenţa infrastructurii în zona de intervenţie 0 - - + 0

-existenţa altor activaţăţi industriale în apropierea

amplasamentului analizat - - - - -

MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (-3) (0) (+4) (0)





130

indice de calitate pentru sol şi subsol, IC = 0.

Valorile indicelui de calitate au următoarele semnificaţii:

apele de suprafaţă şi acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, având în

vedere dezvoltarea redusă a acesteia; singura sursă de poluare posibilă este

reprezentată de scurgerile accidentale de produse petroliere.

aerul, va fi afectat, nivel –2, în principal de particulele degajate de

activităţile de manevrare a biomasei, precum şi de activitatea utilajelor,centralei,

depozitarea cenusei;

biodiversitatea nu va suferii un impact deosebit, având în vedere valoarea

naturală scăzută a amplasamentului analizat, iar prin masurile minime de protectie

se va asigura integritatea zonei din punct de vedere a biodiversităţii .

aşezări umane, vor fi favorizată de proiect, nivel +4, realizarea investiţiei

va creşte siguranţa traficului şi mai ales vor apărea locuri de muncă pentru

populatia din zonă.

solul şi subsolul, nu vor suferii un impact semnificativ, iar acesta va fi

doar pe timp limitat in perioada realizării constructiilor, nivel 0 având în vedere

faptul că pe amplasamentul analizat presiunea antropică a fost exercitată anterior.





131

O altă posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a

aprecia, în baza unor indicatori sintetici, starea de sănătate sau de poluare a

elementelor componente ale mediului.

Se consideră mediul, în ansamblul lui ca o suprafaţă definită vectorial

de un număr de factori de mediu din cei mai relevanţi care prin unirea

vârfurilor definesc un spaţiu poligonal. Fiecare vector are o mărime egală şi

defineşte starea iniţială în arealul analizat. Fiecare din aceşti factori de

mediu poate suferi un nivel de poluare care în final îi poate deteriora parţial,

într-un anume grad sau total calitatea.

Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchează pe

vectorul respectiv. Prin unirea acestor valori se defineşte în interiorul

poligonului de stare iniţială a mediului, un alt poligon de stare afectată a

mediului. Prin raportarea ariilor celor 2 suprafaţe, se obţine o valoare scalată

care defineşte nivelul global de afectare a mediului şi în acelaşi timp permite

să se depisteze elementele componente ale mediului afectate şi deci să se

stabilească măsurile de eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului.

Pentru obiectivul analizat, în condiţiile “variantei raţionale” definite

sau luat în considerare ca factori de mediu ce pot fi afectaţi următorii:

aerul;

apa;

solul şi subsolul;

fauna;

flora;





132

sănătatea populaţiei;

peisajul.

Pentru analizarea tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de

poluare globală s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile şi a

fost întocmită o scară de la 1 la 6 cu următoarea semnificaţie:

IPG ≤1 mediul natural neafectat de activităţile umane;

1 IPG 2 - mediul supus efectelor activităţii umane în limite admisibile;

2 IPG 3 - mediu supus activităţii umane, provocând stare de disconfort

formelor de viaţă;

3 IPG 4 - mediu supus activităţilor umane, provocând tulburări formelor de

viaţă;

4 IPG 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de

viaţă;

IPG ≥ 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de viaţă.

Astfel, s-au acordat următoarele note de afectare a elementelor

componente ale mediului de realizarea activităţilor în amplasamentul

analizat, dacă nu se iau măsuri de evaluare şi reducere a impactului:

AER - nota 3 pentru ca activităţile propuse vor degaja pulberi în

suspensie şi noxe ca urmare a intervenţiilor asupra solului şi subsolului a

utilajelor specializate în perioada de construcţie dar mai ales in perioada de

functionare prin functionarea centralei, manevrarea materiei prime în

depozitul de biomasa;





133

APĂ - nota 0,5 datorită prezenţei apelor de suprafaţă – raul Ozana în

vecinătate;

SOLUL ŞI SUBSOLUL - nota 1,5 pentru că activităţile propuse vor avea

impact direct asupra acestor elemente, ca urmare a decapărilor solului vegetal,

excavaţiilor şi rambleierilor, unde este cazul.

FAUNA - nota 1 deoarece în amplasamentul analizat starea iniţială a fost

modificată antropic ca urmare a intervenţiilor anterioare, iar fauna este redusă atât

ca număr de specii cât şi ca numar al populaţiilor. Dar, din cauza zgomotelor,

fauna încă eventual prezentă poate fi afectată, de activitatea desfăşurată ce

presupune zgomote şi vibraţii;

FLORA - nota 1, pentru că deşi în amplasamentul analizat starea iniţială va

fi modificată antropic ca urmare a intervenţiilor efectuate, iar în prezent, spaţiile

verzi ocupă suprafeţe reduse.

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI - nota 1,5 pentru că în etapa de executare a

proiectului populaţia poate fi deranjată de zgomote şi vibraţii, având în vedere

faptul ca lucrările se vor executa în intravilanul comunei Vanatori NT; în perioada

de exploatare populaţia va avea multe beneficii de pe urma proiectului;

PEISAJUL - nota 1 pentru că intervenţiile propuse nu vor modifica

semnificativ peisajul; vor fi respectate funcţiunile fiecărei zone stabilite prin PUG-

ul Comunei Vanatori.

Poligonul ce desemnează elementele componente ale mediului afectate dacă

nu se iau măsuri de reducere a impactului a fost numerotat





134

litere mari de la A la G. În această situaţie, elementele componente ale

mediului vor fi afectate de activităţile din proiect într-o proporţie de 43 % şi

i s-a atribuit culoarea portocaliu.

Poligonul ce desemnează elementele componente ale mediului

afectate dacă se iau măsuri de reducere a impactului a fost numerotat litere

mici de la a la g. În această situaţie, elementele componente ale mediului vor

fi afectate de activităţile din proiect într-o proporţie de 34%, iar suprafeţei i

s-a atribuit culoarea verde, după cum se observă şi din imaginea grafică de

mai jos:

Considerându-se că starea ideală (SI) are o valoare de 200, starea reală

viitoare (Sr) rezultată prin realizarea proiectului – Centrală Termoelectrică

pe biomasă în comuna Vanatori, judetul Neamt, fără măsuri de reducere a

impactului va fi de 114,5.





135

Indicele de poluare globală IPG va fi de:

IPG = SI / Sr = 200 / 114,5 = 1,74

Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia că

realiarea acestei centrale ar provoca stare de disconfort factorilor de mediu,

indicele de poluare globală fiind de 1,74 ceea ce corespunde unui mediu

supus efectelor activităţii umane în limite admisibile.

Aplicând aceeaşi relaţie activităţilor din amplasament, lunând de data

aceasta în considerare măsuri de reducere a impactului, reiese un punctaj de

133,4.

Ceea ce înseamnă că indicele de poluare globală IPG va fi de:

IPG = SI / Sr = 200 / 133,4 = 1,49

Conform grilei de evaluare a impactului global se poate aprecia că

realizarea proiectului – Centrală Termoelectrică pe biomasă în comuna

Vanatori, judetul Neamt, nu va avea un impact major asupra mediului,

indicele de poluare globală fiind de 1,49 ceea ce corespunde unui mediu

supus efectelor activităţii umane în limite admisibile.





136

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea factorului de mediu apă se poate realiza prin:

• contorizarea debitelor de apă consumate şi evacuate;

• urmărirea calităţii apelor uzate rezultate de la birouri,

respectiv de la grupul sanitar al camerei de comandă, care vor fi

colectate în bazine vidanjabile, apoi vidanjate şi transportate la staţia

de epurare orăşenească, în vederea încadrării limitele maxime

admisibile conform NTPA 002/2002, modificat şi completat de HG

352/2005.

Monitorizarea factorului de mediu aer:

• urmărirea funcţionării corespunzătoare a cazanului din dotarea

centralei electrice şi respectarea instrucţiunilor de exploatare a

utilajelor din dotarea centralei electrice;

• urmărirea exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor de

filtrare a gazelor arse, respectiv schimbarea filtrelor atunci cand este

cazul, în vederea încadrării poluanţilor emişi în atmosferă în limitele

maxime admise.

Monitorizarea factorului de mediu sol:

• evidenţa cantităţilor de combustibil aprovizionate şi utilizate

în cadrul unităţii;

• gestiunea deşeurilor pe tipuri, cantităţi şi destinaţie;

• urmărirea transportului la platforma de gunoi a localităţii a

deşeurilor necombustibile, neindustrializabile şi a gunoiului.





137

Se va menţine curăţenia permanentă a incintei. Factor de mediu zgomot:

Instalaţia va avea articulaţiile antivibrante specifice pentru apa

supraincălzită, adaptate pentru a intrerupe transmiterea de zgomote şi pentru

absorţia vibraţiilor. Generatorul electric va fi dotat cu boxă amortizoare şi va

fi montat pe cuzineţi rabatabili cu inele de lubrifiere pe ulei, in labirint.

Prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor nu se generează zgomote

sau vibraţii.

7. SITUATII DE RISC

Analiza situatiilor de risc se prezinta astfel:

riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren

etc.);

accidente potenţiale (analiza de risc);

analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ

semnificativ dincolo de graniţele ţării;

planuri pentru situaţii de risc;

măsuri de prevenire a accidentelor.

Trebuie precizat ca investiţia, prin capacitatea sa de a realiza maxim

48.750 MW/an, corelat cu legislaţia în vigoare, nu intra sub incidenta IPPC –





138

prevenirea şi controlul integrat al poluarii, deci nu are restrictiile specifice

acestor instalaţii.

Respectarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniu reprezinta

cea mai buna solutie pentru evitarea riscurilor.

Din acest considerent vom face o verificare generala a coerentei

cu BAT.

Gestionarea si proiectarea sectiunii de stocare si alimentare.

Indicaţii:

- sistem de deplasare cu pod rulant

- cabina de pilotaj în zona înalta pentru un câmp vizual complet

Analiza proiectului: coerent

Colectarea, stocarea si evacuarea deseurilor

Indicaţii:

Deşeurile posibile sunt clasificabile astfel:

- scorie (sau cenuşi grele)

Scoriile ar trebui descarcate, de regula, prin sisteme mecanice umede

sau uscate si dirijate spre un sistem de stocare, in asteptarea destinatiei finale

(distrugere sau recuperare).

- pulberi de cazan

- cenusi usoare/pulberi fine





139

Ar trebui colectate, transportate si stocate in sisteme inchise pentru

eventualul tratament si transport ulterior la firmele care le vor valorifica şi

cu care societatea va avea contract.

Managementul deseurilor ar trebui sa garanteze separarea scoriilor de

reziduurile rezultate din tratamentul fumului si separarea particulelor solide

(pulberi) de eventuale saruri de reactie din tratarea fumului.

Analiza proiectului:

Considerăm ca viitoarea instalaţie este pe deplin coerentă cu

indicaţiile furnizate.

Combustie

Indicaţii:

Alegerea cuptorului se va face pe baza continutului energetic al

combustibilului asociat cu puterea calorica inferioara PCI si caracteristicilor

sale fizico- chimice (densitate, granulatie, continut de umiditate, de materii

inerte, etc.).

Nivelele de temperatura de 250-300° sunt considerate suficiente fata

de cantitatile ridicate de oxigen (6-8%) si turbulenta, pentru a garanta

oxidarea aproape totala a componentelor organice, reducand la minim emisia

de macro si micro poluanti.

Camera de post-combustie poate fi inlocuita de o zona cu combustie





140

controlata (in continuarea camerei primare) situata in aval de ultima intrare a

aerului secundar in care trebuie mentinuta o temperatura de cel putin 850°C

timp de > 2 secunde.


Proiectul garantează respectarea totală a BAT.

Procesul de tratament termic indeplineste, de asemenea, urmatoarele

cerinte (conf. BREF):

- alegerea corecta a tehnologiei de combustie

- pozitionarea si dimensionarea alimentarii

- functionarea in mod continuu

- folosirea unui sistem corespunzator de control al arderii

- optimizarea distributiei aerului primar si secundar

- optimizarea timpului de ramanere si a turbulentei in camera de ardere

in scopul obtinerii unei arderi complete

- reglarea debitului pentru mentinerea conditiilor operative optime de

ardere;

- folosirea arzatoarelor auxiliare care lucreaza în mod automat

- protectia peretilor cuptorului cu material refractar.

Recuperarea energetică

Indicatii:





141

Recuperarea termică ar trebui să înceapă direct în interiorul camerei

de ardere, care ar trebui sa fie alcătuită din pereţi cu tuburi de apă dotate cu

membrane care fac parte din circuitul de generare a aburilor.

Generatorul de aburi trebuie să fie prevăzut cu sisteme pentru

curăţirea depunerilor de cenuşa, atât pe tuburile vaporizatoare cât şi pe

bancurile de supraîncălzire.

Generatorul trebuie alimentat cu apa cât mai lipsită de săruri şi

oxigen, deci trebuie prevăzută o instalaţie corespunzătoare de demineralizare

a apei şi un degazator termic cu aburi.

Aburul dirijat in turbina ar putea atinge 350° si 60 bar, dar valorile

cele mai folosite sunt de 400°C si 40 bar.


Proiectul respecta pe deplin BAT.

Aburii (500°C-41bar) au caracteristici compatibile cu cele

recomandate.

Procesul de recuperare energetică îndeplineşte, de asemenea,

următoarele cerinţe BREF:

- optimizarea nivelului de recuperare energetică;

- reducerea la minim a pierderilor de energie;

- soluţia corectă a turbinei şi eficienţa sa electrică ridicată;

- optimizarea configurării instalaţiei generatorului de aburi;

- folosirea aparatelor cu sistem cuptor-cazan integrat;

- curăţire eficientă a bancurilor convective;





142

- reducerea temperaturii fumului la ieşirea din cazan;

- funcţionarea continuă pentru a creşte eficienţa;

Tratarea fumului

Indicaţii

Impactul rezultat din ardere este alcătuit în principal din emisia în

atmosferă a pulberilor şi substanţelor poluante în faza gazoasă sau sub formă

de aburi şi clasificabile ca macro si micro poluante.

Indicaţii pentru înlaturarea pulberilor:

Se poate efectua pe cale mecanică, cu ajutorul următoarelor aparaturi:

- cicloni şi multicicloni

- filtre electrostatice (uscate şi umede)

- filtre cu mâneci

Caracteristicile rezulta din tabelul următor:

concentratii avantaje dezavantaje

< 5 mg/Nmc Larga aplicatie

Concentratii mici la

iesire

Distruge si poluanti

acizi

Prestatii foarte ridicate

Comp. c/reactivi uscati

Consumuri destul de

ridicate

Condens, umiditate,

coroziune

Posibile rupturi ale

manecilor

Risc inflamabilitate sau

explozie daca sunt

pulberi

combustibile





143

Temperatura de funcţionare trebuie să fie mereu mai mare decât

punctul de rouă (dew point) al amestecului de gaz de depulberizare, altfel

apa condensează umezind stratul de pulbere depus pe maneci (> rezistenţa şi

pierderea de sarcina) şi dizolvând eventualii compuşi acizi (cu coroziune la

maneci, coşuri şi tâmplărie).


Instalaţia este pe deplin coerentă cu BAT.

Eliminarea poluantilor

Aceasta sectiune nu este dezvoltată întrucât sarcina la coşul de fum este <<

faţă de cea admisă.

Verificarea generală a coerenţei cu BAT pentru controlul emisiilor in

atmosfera

In ceea ce priveşte alegerea sistemelor uscate şi a sistemelor umede

pentru eliminarea poluanţilor, se precizează că, deşi sistemele umede pot

garanta pe deplin şi cele mai mari limitări de concentraţii de poluanţi,

aplicarea acestor procese a fost exclusă pentru că prezintă o serie de efecte

nedorite, printre care:

- limitarea temperaturii fumului, chiar şi în prezenţa schimbătoarelor

regenerante la fumul rece la ieşirea de la spălat;

- mari concentraţii de apă, care determină cu uşurinţa formarea

fumului vizibil rezultat din condensarea în atmosferă;





144

- necesar mare de apa şi producerea de eflux, fiind necesară adoptarea

unei unităţi de tratament a apei de curăţare;

- transportul substanţelor contaminante micropoluante solubile în

apă şi, deci, în reziduurile din procesare şi ape de curăţire .

Monitorizarea emisiilor

Indicatii

Respectarea prevederilor normelor nationale si a directivei

2000/76/CE pot fi considerate ca BAT in acest domeniu, mai ales in ceea ce

priveste atmosfera şi pierderile lichide.

Analiza proiectului

Monitorizarea emisiilor în modălităţile prevăzute este coerent cu

directiva CE, prin urmare îndeplineşte în acelaşi timp şi BAT. Condiţii

diferite de funcţionarea normală: risc de accidente grave şi condiţii de

funcţionare „in afara proiectului”.

Directiva 96/82/CE prevede măsuri specifice în baza tipologiei şi a

cantităţii de materiale periculoase prezente într-un stabiliment, în cantitati

mai mari decât limitele stabilite în anexa I a decretului.

In stabiliment nu rezultă substanţe clasificate ca periculoase, conform

prevederilor normei în vigoare.

Tot privitor la risc, în proiect au fost luate în considerare modalităţile

de gestionare a condiţiilor „în afara proiectului”, de defectare a procesului şi

evenimente accidentale, în caz de eventuale perturbări tehnice şi de mediu





145

care ar putea apărea din cauza unor avarii şi a funcţionării defectuoase a

aparaturilor principale.

Evaluarile au ţinut cont şi de capacitatea şi dotarea instrumentală a

instalaţiei, pentru a furniza un nivel suficient de siguranţă faţă de

performanţele garantate.

Prima precauţie adoptată a fost aceea de a dubla aparatele considerate

critice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiei, care sunt:

- miscarea snecurilor de alimentare reactor

- compresor de aer

- pompa apa demineralizata

- pompa condens

- pompa ulei turbine

- pompe reglare ulei turbine

- pompe alimentare cazan

Ventilatoarele de aer primar şi secundar nu au fost dublate având în

vedere:

- frecvenţa şi regularitatea ciclurilor de întreţinere

- posibilitatea de folosire a aceluiaşi ventilator pentru a alimenta

ambele intrări (prin urmare, cu reducerea sarcinii) numai pe timpul prevăzut

pentru reparaţii (s-au prevăzut rezerve în depozit)

- alimentarea electrică de urgenţă, pentru a face faţă eventualelor întreruperi

a alimentării electrice de la reţeaua externă cu oprirea simultană a

generatoarelor instalaţiei. Motoarele care necesită o alimentare de urgenţă





146

vor fi toate însemnate, în timp ce pentru aparatele si organele de închidere

alimentate electric se va garanta că, în caz de întrerupere a curentului,

diversele mecanisme să se pună în poziţie de siguranţă.

Riscul de a rămâne complet fără alimentare este minim pentru că

circuitul electric de putere al instalaţiei este astfel construit încât energia

produsă să fie distribuită în mod normal în interiorul instalaţiei, înainte de a

fi cedată reţelei naţionale. In caz de deconectare completă de la reţea

(cesiune şi cumparare), turbogeneratorul se va autoregla pentru a furniza

instalaţiei energia necesară funcţionării independente, reducând fluxul de

aburi la intrare.

In caz de defecţiune a ventilatorului de extragere fum, tirajul coşului,

împreună cu oprirea imediată a alimentării cu combustibil, va permite

oprirea instalaţiei în siguranţă în timp de 30 minute, fără a produce

perturbări mediului.

O defecţiune a generatoarelor va provoca doar lipsa producerii de

energie electrică, caz în care energia necesară aparaturilor va fi preluată din

reţeaua naţionala. De asemenea, în conformitate cu HG 235/2007 – privind

gestionarea uleiurilor uzate se interzice:

- deversarea uleiurilor uzate in apele de suprafata, apele subterane, si în

sistemele de canalizare;

- evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a

uleiurilor uzate, precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din

valorificarea şi incinerarea acestora; - amestecarea uleiurilor uzate cu





147

motorină, solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere şi utilizarea

acestui amestec drept carburant;

Filtrul cu mâneci este de tip cu celule ce pot fi excluse în amonte/aval

de obloane servo-asistate pentru a permite intervenţii de întreţinere la filtru

în timpul funcţionării; eventualele rupturi sau crăpături ale mânecilor sunt

identificate imediat de sonda triboelectrică, care recunoaşte supapa de

tragere, ocolind-o; operatorul exclude celulă corespunzătoare şi o înlocuieşte

în 2-3 ore, fără a afecta instalaţia (mâneci prevăzute în depozit circa 20% din

cele instalate).

Toate celelalte aparaturi care alcătuiesc instalaţia sunt dispuse, de

regula, astfel încât să se oprească în poziţie de siguranţa şi vor fi dotate cu

dispozitive pentru demontarea şi înlocuirea lor rapidă; multe aparaturi sunt

dispuse astfel încât să poată fi ocolite în condiţii de funcţionare a instalaţiei.

Toate modalităţile de gestiune a condiţiilor anormale, de defecţiune în

proces şi evenimente accidentale vor face parte dintr-un „tabel al cazurilor

de defectare a instalaţiei şi riscurile respective”, care va fi furnizat în faza de

funcţionare şi pentru fiecare aparat ce se poate defecta se va lua în

considerare cazul, gradul de risc, efectul, controlul, alarma, intervenţia

automată sau manuală, tipul de intervenţie, siguranţa.





148

Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă

SC SILVEX SRL nu se încadrează în prevederile HG 804/2007,

privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente în care sunt

implicate substanţe periculoase.

Raportat la legislaţia privind PSI, societatea va elabora un Plan de

interventie în caz de incendiu aprobat de Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă Neamţ.

Raportat la legislaţia privind protecţia civila societatea va deţine un

Plan pentru situaţii de urgenta.

Se vor respecta reglementările în vigoare privind organizarea

activităţii de prevenire şi stingerea incendiilor .

Se vor respecta şi actualiza periodic: Planul de prevenire şi combatere

a poluărilor accidentale; Planul de protectie şi intervenţii la producerea

dezastrelor, Planul de intervenţii în caz de incendiu.

Politica de mediu, programul de mediu si sistemul de management al

mediului

Societatea SC SILVEX SRL în calitate de proprietară a centralei

electrice cu energie din sursă regenrabilă, dezvoltă şi oferă servicii în

domeniul producţiei de energie

electrică.





149

"Energia" nu este un produs oarecare: este un "produs" public, în

sensul că priveşte nu numai strategiile unui grup industrial privat, ci implică

şi programarea instituţiilor, evoluţia cadrului legislativ, cercetarea

tehnologică, necesităţi exprimate de toate părţile interesate şi ale mediului

în general.

Societatea SC SILVEX SRL îşi propune, la toate nivelurile, să

îmbine evoluţia tehnologică şi cercetarea randamentului economic cu

atenţia la partea socială, la „construirea” unei solidarităţi cu teritoriul,

pentru a-şi însuşi criteriile de dezvoltare durabilă şi, deci, cerinţele apărării

şi valorificarii mediului.

In linie cu aceste principii, societatea se angajează să adopte un

sistem de management al mediului conform Regulamentului european EMAS

761/01 si cu norma internationala UNI EN ISO 14001:2004 cu obiectivul de

a monitoriza continuu prestaţiile totale de mediu ale instalaţiei şi de a

reduce, acolo unde este posibil, impactul mare asupra mediului, adoptând o

strategie de mediu fondată pe urmărirea urmatoarelor obiective:

- reducerea cât mai mult a emisiilor în atmosfera produse de proces, în mod

compatibil cu tehnologiile folosite;

- asigurarea folosirii eficiente a energiei şi a resurselor naturale folosite în

procesele de producţie;

- asigurarea respectării prevederilor legale şi a reglementărilor aplicabile

în materie de mediu, considerând ca aceasta trebuie să fie şi o datorie

pentru toţi angajaţii;





150

- minimalizarea riscului pentru mediu legat de activităţile societăţii şi

prevenirea situaţiilor potenţiale de urgenţa, asigurând oricum procedurile

oportune de gestionare a acestora; - asigurarea eficientei operative şi de

mediu a proceselor;

- asigurarea îmbunătăţirii continue şi prevenirea poluării;

- reducerea producţiei de deşeuri, asigurând totdeauna corecta lor

gestionare.

Liniile directoare ale politicii societăţii sunt:

- monitorizarea constantă a gradului de conformitate a sistemului cu

normele, legile şi regulamentele aplicabile privitor la mediu;

- promovarea actiunilor de prevenire, necesare pentru a anticipa apariţia

dereglărilor mediului, faţă de cele definite de sistemul de management al

mediului;

- stabilirea modalitatilor de informare si comunicare catre toate părţile

interesate privind abordarea din partea societatii a respectarii si protejarii

mediului, chiar şi prin declaraţii oficiale şi întocmirea de bilanţuri specifice;

- stimularea personalului pentru actiuni dedicate respectarii mediului,

stimuland implicarea lor sau propunerile lor pentru realizarea obiectivelor

societatii, planificand actiuni de formare si valorificand sarcinile si

raspunderile;





151

- sensibilizarea furnizorilor si a societatilor terte in general pentru a

contribui activ la reducerea impacturilor asupra mediului ca urmare a

activitatii pe care acestia o desfasoara pentru societate;

- favorizarea, acolo unde este posibil, a deciziilor de achizitie si de investitie

pentru imbunatatirea prestatiilor societatii fata de mediu, chiar si prin

adoptarea celor mai bune tehnologii posibile, compatibile cu alte cerinte ale

societatii, chiar si de natura economica financiara;

- desemnarea Responsabilului Tehnic de Mediu si control materiale

al societatii care, in cadrul competentelor sale, independent de alte

raspunderi (fie ele economice si/sau de productie) are autoritatea si

raspunderea de a asigura implementarea, mentinerea si imbunatatirea

continua a Sistemului.

- Principala documentatie a sistemului de control al mediului care va fi

adoptat este prezentata in continuare:

Analiza Mediu Centrală Termoelectrică pe biomasa in comuna Vanatori,

Jud Neamt

Declaratie de Mediu

MGA Manualul sistemului de management al mediului

001 Evaluarea aspectelor de mediu si dispunerea analizei

002 Managementul si actualizarea prevederilor normative, legislative si ale

003 Politica, obiective si scopuri legate de mediu





152

004 Formare, sensibilizare si competente

005 Comitete de siguranta, sanatate si mediu

006 Comunicare

007 Managementul documentatiei si inregistrarilor

008 Exploatarea instalatiei

009 Managementul Intretinerii

010 Managementul combustibilului

011 Managementul emisiilor in atmosfera

012 Managementul deseurilor

013 Managementul ciclului apei

014 Managementul substantelor periculoase

015 Managementul si controlul societatilor externe

016 Modalitati de calificare a furnizorilor

017 Interventii in caz di accidente si/sau situatii de urgenta

018 Supraveghere si masuratori

019 Managementul activitatilor de control al calibrarii instrumentelor

020 Neconformitati mediu, actiuni corective si preventive

021 Audit al sistemului de management al mediului

022 Reexaminarea conducerii

La aceasta documentatie se vor adauga instructiunile de functionare,

fascicolele informative si toate documentele de inregistrare a sistemului.





153

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat fără dificultăţi

tehnice sau practice.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Centrala electrica de cogenerare pe biomasa va fi amplasata comuna

Vanatori Neamt din judetul Neamt. Terenul de amplasament are suprafata

de 24.603 m2 (2,46 ha) si se afla in prezent in proprietatea beneficiarului

investitiei, respectiv S.C. Silvex S.A.


Pascani –Poiana Largului prin Targu Neamt, care intersecteaza drumul







Regimul juridic al terenului: terenul destinat construirii

obiectivului „Centrala electrica pe combustibil biomasa”, este amplasat în

intravilanul comunei Vanatori Neamt, judetul Neamt, proprietate particulară

conform Sentintei Civile nr. 1057 din 02 iunie 1998 cat si a Actului de







154


- vecinătăţi:

la nord - drum satesc;


la vest - Machidon Vasile- liber de constructii / drum acces;

la sud - Teren Consiliul local al Comuniei Vanatori Neamt;


drumul satesc ,



Suprafata terenului este de 24603 mp.



se vor respecta distantele minime necesare, obligatorii fata de limitele

laterale si posterioare ale parcelei conf. Cod Civil precum şi distantele

minim necesare interventiilor în caz de incendiu.


electrice pe combustibil biomasă in comunei Vânători, jud. Neamt.








155






De asemenea, prin utilizarea biomasei drept combustibil pentru

producerea energiei electrice se va realiza o economie anuală de 18.900 t

petrol respectiv 22.200.000 mc gaz natural .

Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi va fi

constituită din deşeuri lemnoase de la societatea S.C. SILVEX S.R.L. care

are ca profil de activitate prelucrarea lemnului, aflată în vecinatatea terenului

pe care se va amplasa centrala, deşeuri care până în prezent nu puteau fi

utilizate şi erau haldate constituind un potenţial pericol pentru mediu şi

oameni.

Prognozarea impactului

Asupra factorului de mediu apa

In cadrul obiectivului analizat nu sunt evacuate ape uzate

tehnologice.





preepuarea, inainte de deversarea in bazinul vidanjabil.





156

Apele uzate menajere de la grupul sanitar al camerei de comandă,

respectiv apele uzate menajer de la grupul sanitar de la birouri sunt colectate

într-un bazin vidanjabil, care va fi vidanjat periodic.

Apele pluviale posibil impurificate cu hidrocarburi rezultate de pe

platformele carosabile vor fi colectate de o reţea de rigole carosabile cu

debusare într-un sistem de epurare mecanica format din separator de

hidrocarburi/decantor.

Asupra factorului de mediu aer

Faţa de valorile concentraţiilor poluanţilor din emisii:

Pulberi – de 400 ori mai mici decat limitele admise (100/0,25);

CO – de 16,66 ori mai mici decat limitele admise (250/15);

SO2 – de 1000 ori mai mici decat limitele admise (2000/2);

NOx – de 9,25 ori mai mici decat limitele admise (500/54);

În concluzie, se constată că poluarea aerului în zona va fi nesemnificativă .

Asupra factorului de mediu zgomot

Poluarea acustică, adică ansamblul perturbaţiilor sonore, dacă sunt în

exces, poate fi atenuată prin măsuri tehnice, elemente specifice normative şi

acte de planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustică a

teritoriului care, odată adoptată de Consiliile Locale ca parte integrantă şi

condiţie pentru PUG, va fi coordonată cu celelalte instrumente urbanistice.





157

Zona destinată activităţilor de producţie are ca limite de

acceptabilitate 70 dB pentru orele de zi şi de noapte.

Valorile indicate mai sus ce depăşesc 70 dB admisibili în zona

industrială vor fi reduse încă de la faza de execuţie prin protecţii izolante

acustic. In jurul amplasamentului se va realiza, de asemenea, o bariera verde

cu caracteristici de antifonare, alcătuită din arbori cu trunchi înalt – tuia,

plop, salcie, în concordanţă cu specificul vegetaţiei din zonă.

Asupra factorului de mediu sol

Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea

investiţiei nu afectează solul din punct de vedere al poluării şi nu modifică

structurii acestuia.

Pentru realizarea investiţiei se vor efectua săpături, dar nu se vor

introduce substanţe poluante in sol şi nu se va modifica structura sau tipul

solului.



mediu sol.

Asupra factorului de mediu biodiversitate

In zona se afla PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT – situat

la o distanta de aproximativ 4 Km de amplasament.





158

Comuna Vanatori, judeţul Neamţ se află amplasată în

etajul pădurilor de foioase,zona dealurilor submontane si zona de podis unde

predomină o vegetatie ierboasă .

Realizarea investitiei propuse, nu are un impact semnificativ asupra

integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar, terenul de

amplasament apartine beneficiarului si este proprietate privata.





159

16158_raport Rim Centrala Vanatori Nt Final

Documents

Transcript of 16158_raport Rim Centrala Vanatori Nt Final