RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - apmgl …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul

Titular

S.C. TRIAL FISH S.R.L.

EXTINDERE IAZ PISCICOL ŞI SISTEMATIZARE TEREN ÎN COMUNA

COSMEŞTI, SAT COSMEŞTI VALE, JUDEŢUL GALAŢI

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul „Extindere iaz piscicol şi sistematizare teren în comuna Cosmeşti, sat Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi”

S.C. TRIAL FISH S.R.L. Cosmeşti

2

S.C. TRIAL FISH S.R.L.

ÎÎNNTTOOCCMMIITT,,

dr. biolog Zaharia Lăcrămioara

Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 321 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

pentru proiectul

Titular

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

EXTINDERE IAZ PISCICOL ŞI SISTEMATIZARE TEREN ÎN COMUNA COSMEŞTI,

SAT COSMEŞTI VALE, JUDEŢUL GALAŢI



3

CUPRINS

CAPITOLUL I INFORMATII GENERALE .................................................................................................. 5

I.1. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ................................................................... 5 I.2. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ... 5 I.3. DENUMIRE PROIECT ............................................................................................................................ 6 I.4. DESCRIERE PROIECT ŞI ETAPE DE IMPLEMENTARE ............................................................................ 6 I.5. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE.............................................................................................. 16 I.6. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE UTILIZATE ......................... 17 1.7. INFORMAŢII PRIVIND MATERIILE PRIME UTILIZATE PE AMPLASAMENT ............................ 19 1.8. INFORMAŢII PRIVIND SUBSTANȚELE/PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE PE AMPLASAMENT .................................................................................................................................. 21 I.9. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI EMIŞI ......................................................... 22

CAPITOLUL II ............................................................................................................................................

LOCALIAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ .......................................................................... 24

CAPITOLUL II. PROCESE TEHNOLOGICE

II.1. FLUXUL TEHNOLOGIC AL LUCRĂRILOR DE EXCAVARE – PERIOADA DE CONSTRUCȚIE 26 II.2. FLUXUL TEHNOLOGIC AL LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A CUVETEI ELEȘTEULUI – PERIOADA DE CONSTRUCȚIE................................................................................................................... 28 II.3. FLUXUL TEHNOLOGIC AL AMENAJĂRII PISCICOLE – PERIOADA DE FUNCȚIONARE 30 II.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE ..................................................................................................... 34

CAPITOLUL III. DEŞEURI ............................................................................................................................... 35

III.1 TIPURI DE DEŞEURI GENERATE .................................................................................................... 35 III.2. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR ............................................................................................... 37

CAPITOLUL IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA .......................................................................... 42

IV.1. IMPACTUL INVESTIŢIEI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ............................................ 44 IV.1.1. APA ...................................................................................................................................... 44

IV.1.1.1. CONDIŢIILE HIDROLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI ................................................... 44 IV.1.1.2. CALITATEA APEI FREATICE ........................................................................................... 46 IV.1.1.3 ALIMENTAREA CU APĂ .................................................................................................. 47 IV.1.1.4. MANAGEMENTUL APELOR UZATE ................................................................................ 49 IV.1.1.5. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APĂ ............................ 50 IV.1.1.6. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................ 50

IV.1.2. AERUL.................................................................................................................................. 52 IV.1.2.1 DATE GENERALE ............................................................................................................ 52 IV.1.2.2. SURSE ŞI POLUANŢI GENERAŢI ÎN AER .......................................................................... 54 IV.1.2.3. MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII AERULUI ............................................................... 60

IV.1.3. SOLUL ŞI SUBSOLUL ............................................................................................................. 61 IV.1.3.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A SOLULUI ..................................................................... 61 IV.1.3.2. CARACTERIZAREA GENERALĂ A SUBSOLULUI ............................................................. 63 IV.1.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI ................................... 65 IV.1.3.4. MĂSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL ....... 66

IV.1.4. BIODIVERSITATE .................................................................................................................. 67 IV.1.4.1. VEGETAŢIA ................................................................................................................... 72 IV.1.4.2. SPECII CITATE ÎN FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 PENTRU ROSCI 0162 ...... 74 IV.1.4.3. SPECII CITATE ÎN FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 PENTRU ROSPA 0071 ..... 75 IV.1.4.1. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITATII .............................................. 76



4

IV.1.5 PEISAJUL .............................................................................................................................. 82 IV.1.5.1. DESCRIEREA PEISAJULUI ............................................................................................... 82 IV.1.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT ................................................................................................. 82 IV.1.5.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ......................................................................... 82

IV.1.6 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................................................. 83 IV.1.6.1. CARACTERIZAREA MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC...................................................... 83 IV.1.6.2. IMPACTUL PROGNOZAT ................................................................................................. 83 IV.1.6.3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI .......................................................................... 83

IV.1.7. PATRIMONIU CULTURAL ..................................................................................................... 83 IV.1.7.1. IMPACTUL PROGNOZAT ........................................................................................................... 83 IV.1.7.2. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................................... 84 IV.2. IMPACTUL CUMULATIV ............................................................................................................... 84 IV.3. IMPACTUL REZIDUAL ............................................................................................................... 87 IV.4. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE TRANSFRONTALIERE ..................................... 88

CAPITOLUL V. MĂSURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU .................................................................................................................................. 89

CAPITOLUL VI. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................... 95

CAPITOLUL VII. MONITORIZAREA ......................................................................................................... 98

CAPITOLUL VIII. SITUAŢII DE RISC...................................................................................................... 100

CAPITOLUL IX. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ........................................................................... 101

ANEXE

copie după fişa de localizare a perimetrului de exploatare;

copie după Avizul de gospodărire al apelor

contract vanzare cumpărare

contract concesiune

copie certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului - Zaharia Lăcrămioara;



5

CAPITOLUL I – INFORMATII GENERALE

I.1. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborat pentru S.C. TRIAL FISH

S.R.L. – beneficiarul proiectului, societate cu capital privat, cu sediul în comuna Cosmeşti,

judeţul Galaţi, care are prevăzută, ca activitate principală, în actul constitutiv al societăţii

activitatea - Acvacultura - (cod CAEN 032).

Datele de identificare a societăţii sunt următoarele:

Numele companiei: S.C. TRIAL FISH S.R.L.

Adresa postala: Cosmeşti Vale, nr. 123, comuna Cosmeşti, judeţul Galaţi,

Numarul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, etc.:

Tel: 0743833234,

email: [email protected]

Numele persoanelor de contact:

administrator: Claudiu Paic

I.2. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Elaborator autorizat de studii de protecţia mediului - Zaharia Lăcrămioara Gabriela,

persoană fizică autorizată înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru

protecţia mediului postat pe site-ul Ministerului Mediului şi pădurilor

(http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala.htm), la poziţia nr. 321.

Adresa: str. Iosif Cocea, bl. 12, sc. B, ap. 14, Bacău;

Telefon: 0745232499, Fax:0334415217

e-mail: [email protected]



6

I.3. DENUMIRE PROIECT

”Extindere iaz piscicol şi sistematizare teren în comuna Cosmeşti, sat Cosmeşti Vale,

judeţul Galaţi.”

I.4. DESCRIERE PROIECT ŞI ETAPE DE IMPLEMENTARE

Scopul proiectului este realizarea lucrărilor necesare pentru extinderea unui iaz piscicol

şi sistematizarea suprafeţei de teren situată în terasa mal drerpt a râului Siret, extravilan comuna

Cosmeşti.

Proiectul propus de S.C. TRIAL FISH S.R.L. la nivelul terasei râului Siret, are

următoarele obiective:

1. lucrări de excavare în vederea amenajării unui iaz piscicol;

2. excavarea și transportul sterilului haldat pe amplasament și nivelarea unor

suprafețe situate în partea vestică a proprietății;

3. agregate minerale excavate vor fi eliminate de pe amplasament prin valorificare în

stare brută sau sortată către terţi;

4. coperta îndepărtată de pe suprafaţa excavată va fi utilizată la amenajarea digurilor

de contur și la copertarea ;

5. realizarea digurilor de contur;

6. umplerea cu apă a bazinului;

7. însămânţarea cu iarbă şi plantarea de puieţi pe taluze;

8. popularea bazinului cu puiet de peşte;

9. întreţinerea şi exploatarea amenajării piscicole.

Investiţia este oportună pentru dezvoltarea economică a zonei deoarece determină

apariţia unor noi locuri de muncă la nivel local.

Suprafaţa de teren pe care se propune realizarea proiectului este amplasată în terasa mal

drept a râului Siret, parcela T 1, parcela 14, extravilan Cosmeşti Vale – comuna Cosmeşti la

limita cu UAT oraş Mărăşeşti judeţul Vrancea.

Terenul, cu suprafaţa de 184594 mp, este în proprietate privată a domnului Paic Claudiu,

conform contractului de vânzare – cumpărare nr. 3033/13.06.2013 şi a fost dat spre folosinţă



7

societăţii comerciale TRIAL FISH S.R.L. conform contractului de comodat nr. 115/21.11.2013.

categoria de folosinţă a terenului este bălţi şi teren neproductiv.

S.C. TRIAL FISH S.R.L. va efectua lucrări de extindere a iazului existent în prezent,

suprafaţa totală a noului iaz va fi de 12,25 ha iar restul suprafeţei de teren, respectiv 6,21 ha, va

fi adusă la o cotă uniformă prin umplerea excavaţiilor haotice existente.

În suprafaţa de 12,25 ha care va constitui la finalul proiectului iazul nou înfiinţat sunt

cuprinse un număr de 4 bălţi care s-au format în excavaţii efectuate înainte de anul 1989. Ca

urmare a acestor excavaţii a rezultat steril şi copertă care nu au fost utilizate la momentul

respectiv şi nici nu au fost îndepărtate de pe amplasament. Aceste cantităţi de material pământos

sunt depozitate haotic atât în interiorul suprafeței care face obiectul prezentei documentații cât și

pe terenurile alăturate.

Conform documentației tehnice întocmită pentru obținerea avizului de ape, cotele

terenului măsurat care va constitui fundul viitorului iaz piscicol se vor situa între 49,50 mdM și

50,00 mdM.

Suprafețele bălților deja existente pe terenul propus pentru implementarea proiectului sunt

următoarele:

ü B1 – S = 17100 mp,

ü B2 – S = 7138 mp;

ü B3 – S = 4900 mp;

ü B4 – S = 1780 mp;

ü B5 – S = 660 MP.

În prezent o suprafață de teren cu aria de 3,1478 ha este acoperită de luciu de apă ca

urmare a existenței bălților menționate anterior și formate ca urmare a acumulării apei din

precipitații și freatic în excavațiile existente. Suprafața finală care va fi amenajată ca iaz piscicol

va fi de 12,25 ha. Suprafața de 6,21 ha va fi amenajată la o cotă uniformă, cât mai aproape de

cota terenului din jur (în general 57,50 – 58,00 mdM), prin depozitarea întregului volum de

excavații care nu poate fi utilizat ca nisip și pietriș, prin lucrări de acopertare și nivelare a

zonelor cu declivități mai mari situate în această parte a proprietății. Lucrări de acopertare vor fi

realizate pe o suprafață de cca 3,8 ha, restul terenului aflându-se la cote apropiate de cota

terenului natural din zona de implementare a proiectului.

Pentru a se asigura o bună funcționare a investiției – eleșteu pentru creșterea peștelui – se

va ține cont de următoarele caracteristici constructive:

ü construirea unei berme la cota de 52,50 mdM pentru un acces facil în orice punct al

iazului, berma va avea o lățime de 2 m și o pantă a taluzului către apă de minim 45 °;



8

ü construirea unei a doua berme submerse, situată la o adâncime de 0,5 – 0,8 m de la

nivelul apei, pe întreg perimetrul iazului, necesară pentru administrarea furajelor

pentru pește, în zone accesibile acestuia și o încălzire suficientă pentru hrănire

eficientă;

ü pe axul longitudinal al heleșteului va fi realizat un canal drenor (un șanț) lat de cca 4,0

m și adânc de 1,5 – 2,0 m cu panta de scurgere către un capăt al iazului;

ü în plan transversal, adâncimea apei în eleșteu va fi mai mică la mal și va crește

progresiv către centru;

ü pe toate laturile bazinului vor fi amenajate diguri de siguranță executate din pământ

compactat iar în spatele acestor se vor amenaja spații verzi.

Cea mai mare parte de copertă precum și materialul aluvionar care nu poate fi valorificat

vor fi utilizate pentru acopertarea suprafeței de teren de 3,8 ha situată în partea vestică a

amplasamentului analizat. Această suprafață nu va avea destinație piscicolă.

Pentru realizarea amenajării piscicole propuse pe suprafața de 12,25 ha sunt necesare

excavații care vor fi realizate până la adâncimea de 3,6 m, în 3 trepte de 4,0 m, 1,50 și respectiv

1,5 m grosime. Vor executate excavații subnivelul hidrostatic, înaintându-se cu 2,0 – 2,5 m.

Adâncimea maximă de excavare va fi 8 m față de cota terenului din zonă.

Adâncimea medie a amenajării piscicole va fi de minim 2 m.

Excavrea fiecărei trepte va fi realizată cu un unghi de taluz de 45 °, rezultând în final un

unghi de taluz de 30°.

Tehnologia de extracție

Metoda cadru de exploatare aplicata în limitele perimetrului este „carieră cu 3 trepte

orizontale cu avansare descendentă, cu front lung”. Particularităţile şi configuraţia zonei

permite adoptarea acestei metode.

Excavarea agregatelor minerale se va desfăşura în următoarele etape:

a) lucrări de deschidere;

b) lucrări de excavare;

c) lucrări de prelucrare;

d) protecţia zăcământului;

e) lucrări de realizare a amenajării piscicole;

f) funcţionarea amenajării piscicole;

g) lucrări dezafectare.



9

A. Lucrări de deschidere şi pregătire

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi

crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata realizării excavațiilor a limitelor topografice

impuse şi a tehnologiei de derocare mecanică, încărcare şi transport.

Accesul la amplasamentul proiectului se va realiza atât din orașul Mărășești pe un drum

de exploatare de cca 2,5 km cât și din DJ 25 Tișița – Tecuci – Iași pe un drum asfaltat până în

apropierea amenajării.

Pe anumite suprafețe din incita amplasamentului se vor realiza lucrări de decopertare a

solului, de excavare și transport a materialului steril depozitat ca urmare a excavațiilor

efectuate în trecut, precum și lucrări de acoperatre a declivităților majore situate în partea de

vest a proprietății.

Volumul de material pământos rezultat din decopertare va fi depozitat lateral, la nivelul

pilierilor de siguranţă, fiind utilizat ulterior la reconstrucţia ecologică a taluzelor și suprafețelor

care vor fi amenajte ca spații verzi.

B. Lucrări de excavare

Excavarea nisipului şi pietrişului din subsolul amplasamentului se va face ţinând cont de:

ü caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisipuri, pietrişuri şi

bolovănişuri, cu intercalaţii argiloase, cu o dezvoltare tabulară);

ü existența excavațiilor anterioare și a depozitelor de steril pe suprafața

amplasamentului;

ü dotare tehnico - materială;

ü prevederile avizului de gospodărire a apelor;

ü perioadele în care sunt condiţii meteo nefavorabile (temperaturi scăzute, precipitaţii

abundente);

Excavarea pietrişului şi nisipului în 3 trepte orizontale va respecta caracteristicile

geometrice precizate în documentaţiile de specialitate, respectiv:

ü înălţime prima treaptă: maxim 4,00 m.

ü înălţime a doua treaptă maxim 1,50 m.

ü înălţime a treia treaptă maxim 1,50 m.

ü excavarea fiecărei trepte va fi făcută după un unghi de taluz de 45°

Excavarea agregatelor minerale se va realiza sub nivelului hidrostatic cu 2,0 m.

Volumul total de material excavat va fi de 433.537,3 mc, din care 382.038,8 mc agregate

minerale și 51.498,5 mc.



10

Structura substratului a fost alterată ca urmare a excavațiilor anterioare și a depozitării

sterilului și copretei rezultate din acestea pe suprafețe ale amplasamentului analizat.

În stabilirea elementelor geometrice ale treptelor s-a ţinut cont de înălţimea utilajului

folosit (excavator Kamatsu, cu capacitate de 1,2 mc), de dezvoltarea tabulară a zăcământului, de

natura depozitelor, existența depozitelor de steril și a excavațiilor de pe amplasment. În perioada

realizării excavaţiilor taluzele vor avea o pantă de 45°.

În perioada realizării investiţiei nu se vor realiza equismente.

Pe perioada efectuării excavaţiilor vor fi luate toate măsurile pentru a se preveni surparea

taluzelor şi alunecările de teren.

În perioada excavaţiilor pe suprafaţa amplasamentului nu vor fi realizate construcţii fiind

amenajate numai drumuri de exploatare în interiorul amplasamentului care să asigure accesul

autobasculantelor până la zona de încărcare a agregatelor minerale. Pe suprafaţa propusă pentru

implementarea proiectului nu vor exista suprafeţe betonate pentru gararea utilajelor.

Pentru exploatarea nisipului şi pietrişului vor fi utilizate:

ü excavator;

ü încărcător;

ü autobasculante.

Pe tot parcursul lucrărilor de excavaţii se va urmări respectarea adâncimii, asigurarea

stabilităţii taluzelor. Se vor borna colţurile panourilor pe care se vor realiza excavaţiile. De

asemeni, se va menține un plier de siguranță de 5 m față de limita amplasamentului.

C. Lucrări de prelucrare

Agregatele minerale care vor fi exploatate ca urmare a implementării proiectului vor fi

valorificate către terţi fie în stare brută sau după ce au fost sortate într-o staţie de sortare.

D. Protecţia zăcământului

Pentru a asigura stabilitatea taluzului pe perioada exploatării agregatelor minerale se va

menţine un unghi de taluz de 45°, taluz pe care vor fi realizate lucrări de terasare şi umpluturi,

precum şi stabilizare. La finalul lucrărilor de excavaţii va rezulta un taluz cu un unghi final de

30 °.

Este necesară imobilizarea unor cantităţi de agregate în păstrarea pilierilor de siguranţă,

care să aibă lăţimea de 5 m faţă de conturul suprafeţei.

Pentru a evita poluarea zăcămintele de pe amplasament şi din zonă cu uleiuri şi

hidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autocamioanelor vor fi luate

următoarele măsuri:



11

ü vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice

efectuate la zi;

ü personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va

anunţa imediat eventualele defecţiuni;

ü utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;

ü nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi

autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului;

ü dacă defecţiunile apărute în perioada de implementare a proiectului generează

scurgeri de uleiuri minerale şi/sau de hidrocarburi pe suprafaţa

amplasamentului, aceste scurgeri vor fi colectate separat, în recipiente fără

scurgere în mediu, iar utilajele sau mijloacele de transport vor fi transportate la

firme autorizate în vederea realizării reparaţiilor; scurgerile care au fost

colectate ca urmare a defecţiunilor vor fi eliminate prin firmele autorizate la care

vor fi executate reparaţiile;

ü în vederea protecţiei acviferului din zonă, în perioada de execuţie a excavaţiilor

sub nivelul hidrostatic, se va menţine un dig care să asigure înaintarea utilajelor

şi a mijloacelor de transport în zona de excavare astfel încât acestea să nu

intersecteze freaticul.

În vederea protecţiei acviferului din S.C. TRIAL FISH S.R.L. va respecta adâncimea de

excavare impusă prin Avizul de gospodărire al apelor.

E. Lucrări de amenajare a bazinului piscicol

Lucrările de excavare și sistematizare a suprafeței vizată prin proiect au ca scop

realizarea unei amenajări piscicole.

Excavarea straturilor geologice până la o adâncime maximă de 8,00 m față de cota

terenurilor adiacente va genera agregate minerale, steril șicopertă. La finalul exploatării pe

suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului de către S.C. TRIAL FISH S.R.L. va fi

realizată o amenajare piscicolă alcătuită dintr-un bazin piscicol.

Cuveta amenajării piscicole va fi realizată, în funcție de zona din incinta

amplasamentului, prin:

ü lucrări de excavare a solului şi depozitelor geologice până la adâncimea de 8,00 m

faţă de cota terenului natural;

ü excavarea și încărcarea depozitelor de steril și copertă existente pe suprafața

amplasamentului ca urmare a exploatărilor realizate în trecut;

ü transportul agregatelor minerale la terți sau la stații de sortare;



12

ü sterilul depozitat pe amplasament va fi încărcat în mijloace de transport și utilizat la

lucrări de acopertare în zona de vest a proprietății – zonă în care sunt prezente

declivități care nu vor fi incluse în heleșteul amenajat;

ü coperta de sol îndepărtată de pe suprafețele afectate de lucrările de excavație va fi

utilizată pentru amenajarea taluzelor și a spațiilor verzi din jurul heleșteului.

Suprafața totală amenjată va fi de 12,25 ha, la nivelul luciul de apă S = 10,97 ha.

Pentru protecția heleșteului vor fi amenajate diguri de contur cu lungimea de 1.580 m, cu

secțiune trapezoidală având B = 2 -3 m, b = 1 – 1,5 m și h = 1,0 m.

Digurile de contur, vor fi realizate din materialul rezultat în urma lucrărilor de excavaţii a

cuvetei, respectând granulometria şi caracteristicile geotehnice ale terenului.

Sterilul va fi utilizat în totalitate în lucrările de reconstrucţie ecologica a suprafețelor de

teren adiacente heleșteului și a suprafeței de 6,12 ha propusă pentru nivelare și recopertare.

Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului ( balta 1 existentă)

Steril depozitat pe amplasament ca urmare a excavațiilor din trecut care va fi excavat și tranportat catre suprațe situate în partea vestică a amplasamentului pentru execuția lucrărilor de acopertare și aducerea acestora la nivelul terenurilor din jur.



13

depozite de steril care vor fi excavte

Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului (balta 1 existentă)



14

Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului ( balta 2 și balta 3 - existente)

Amplasamentul propus pentru implementarea proiectului (zona vestică care va fi supusă

lucrărilor de umplere, acopertare și nivelare)



15

Suprafeţele taluzate care nu asigură retenţia apei vor fi însămânţate cu iarbă pentru a nu fi

erodate de scurgerea apelor pluviale pe acestea. Pe suprafaţa taluzelor nu se vor administra

fertilizante sau pesticide, pentru a evita poluarea cu substanţe chimice a apelor din bazine şi a

pânzei freatice.

Alimentarea cu apă a amenajării piscicole se va face din freatic.

Pentru anul mediu hidrologic bilanţul volumelor de apă care vor fi utilizate este

următorul:

ü volumul de umplere al bazinului va fi de 219.304 mc;

ü volumul anual pentru compensarea pierderilor prin evapotranspirație va fi de

49.343 mc/an;

ü volumul anual pentru compensarea pierderilor prin infiltrație va fi de 52.439

mc/an;

F. Funcţionarea amenajării piscicole

După realizarea amenajării piscicole societatea comercială va administra iazul în regim

furajat. În perioada de funcţionare a amenajării piscicole, bazinul va fi populat periodic cu puiet

de peşte. În această perioadă societatea comercială care va administra amenajarea piscicolă are

obligaţia asigurării gestionării corespunzătoare a deşeurilor generate pe amplasament, vidanjarea

periodică a toaletelor, realizarea lucrărilor necesare menţinerii unei stări ecologice bune în iaz şi

pe spaţiile verzi din incintă (evitarea eutrofizării, eliminarea vegetaţiei dezvoltate în exces la

nivelul taluzelor prin cosire manuală, îndepărtarea arbuştilor/arborilor uscaţi şi toaletarea celor

viabili, etc.), paza amplasamentului.

În perioada de funcționare a amenajării piscicole, pe suprafața amplasamentului, vor

exista următoarele dotări minime:

ü barcă pescărească din lemn sau fibră de sticlă – utilizată pentru administrarea

furajelor, pentru pescuitul de control și de recoltă și pentru diferite alte intervenții

pe suprafața heleșteului;

ü năvod L 100 m/ l = 4 m, latura ochiului de 12 mm – utilizat pentru efectuarea

pescuitului de control și pescuitului de recoltă;

ü aparatură pentru măsurarea parametrilor fizico – chimici ai apei: oxigenometru

portabil (pentru determinarea concentrației oxigenului dizolvat în apă) și disc

Secchi (utilizat la măsurarea trasparenței apei – indicator a abundenței

planctonului);

ü aeratoare cu plate (1 kWh);



16

ü sistem de alimentare și distribuție energie electrică – iluminat interior și exterior,

putere instalată cca. 40 kWh;

ü butelii de oxigen lichid tehnic;

ü scule pescuit (mincioage – 10 buc, voloc 10 m, etc);

ü magazie (depozitarea furajelor, sculelor, echipamentelor, etc) – metalică sau

contrucție din beton cu acoperiș de țiglă sau tablă;

ü toaletă ecologică/Wc tip cuvă uscată cu fosă betonată, etanșă, fără scurgere în

mediu;

ü rulotă mobilă pentru muncitori și paznici;

ü drumuri de acces și drumuri de incintă – construite din macadam fixat cu un strat

de pietriș și nisip;

ü spații verzi – ierburi perene întreținute prin cosit periodic.

G. Lucrări de refacere a amplasamentului

Deşi în proiect nu este specificată durata de funcţionare a amenajării piscicole, este

posibil ca după o perioadă de timp societatea comercială să dorească închiderea activităţii. În

acest scop vor fi efectuate pescuiri pentru colectarea unei cantităţi cât mai mari de peşte, vor fi

capturate exemplare din speciile de importanţă comunitară care au colonizat habitatele noi

formate prin înfiinţarea iazului (amfibieni – dacă este cazul), aceste exemplare vor fi relocate în

zone cu condiţii de habitat similare, se va realiza o dragare a bazinului şi îndepărtarea vegetaţiei

palustre. Excavaţia va fi umplută până la cota iniţială a terenului, se va distribui pe suprafaţa

perimetrului o copertă uniformă de sol şi se va înierba.

Dupa terminarea exploatarii sau pe parcursul desfășurării activității, după ce excavația a

înaintat pe o portiune destul de mare (minim 50 m) pentru a evita impurificarea balastului prin

diluție cu steril, se poate trece la realizarea umpluturilor cu material inert pe suprafața propusă

pentru nivelare și copertare.

I.5. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Excavarea se va derula pe o perioadă de 7 ani, lucrările vor începe în trimetrul al III-lea

2014 cu decopertare între latura 9 – 10 și profilul 3, urmate de excavații până la cota de fund 50

mdM, apoi se va decoerta, progresiv, restul suprafeței și se va înainta cu excavații până la cota de

fund 49 mdM.



17

Suprafața propusă pentru realizarea lucrărilor aferente proiectului

I.6. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE UTILIZATE

A. LUCRĂRI DE EXECUTARE A CUVETEI BAZINULUI PISCICOL

S.C. TRIAL FISH S.R.L. va realiza lucrări de excavare în vederea realizării eleșteului

piscicol propus prin proiect la nivelul terasei malului drept al râului Siret, extravilan Cosmești

Vale.





Din punct de vedere economic, exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor se face în scopul

folosirii lor în construcţii, refacerea de infrastructuri, la drumuri.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, realizarea iazului piscicol propus nu va afecta

Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Amplasamentul propus pentru

implementarea proiectului este situat la cca 2000 m față de albia minoră a râului Siret.



18

Resursele energetice necesare desfăşurării extracţiei agregatelor sunt reprezentate de

combustibili pentru alimentarea utilajelor şi autovehiculelor. Autocamioanele care vor asigura

transportul agregatelor minerale vor fi alimentate de la staţiile de carburanţi.

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizori

Agregate

minerale +

steril

433.537,3 mc

(61.933,9

mc/an)

Motorină 22,30 t./an

(0,36 l/mc)

Staţii autorizate de distribuţie

a carburanţilor

B. FUNCŢIONAREA AMENAJĂRII PISCICOLE

Amenajarea piscicolă va fi o microfermă de creştere a crapului de cultură în amestec cu

alte specii de (fitofagi şi răpitori).

Principalele specii de ciprinide de cultură sunt sunt: Cyprinus carpio Linnaeus (crap),

Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes (crap argintiu, sânger), Aristichthys nobilis

Richardson (crap marmorat, novac ), Ctenopharyngodon idella Valenciennes (cosaş).

Iazul piscicol va fi populat cu crap romanesc, sânger şi max. 3 – 5 % răpitori (știucă),

necesari pentru echilibrarea densităţii populaţiilor piscicole și pentru a consuma exemplarele de

specii sălbatice care inevitabil sunt introduse odată cu popularea bazinelor.

Proiectul propune implementarea unei tehnologii care să permită realizarea unei producții

de cca 800 kg/ha, adică 8776 kg pe cele 10,97 ha ale fermei.

Popularea, pierderi tehnologice și producția obținută pe 1 ha de eleșteu

A) popularea

Nr. crt.

Specii utilizate Nr exemplare Greutatea medie (g/ex)

Cantitatea /ha (kg)

1 Crap (vârsta 2 ani C2) 1200 200 240

2 Sânger 2300 300 90

3 Știucă (pui predezvoltați) 1000 0,2 0,2

Necesarul de puiet (material piscicol de populare) pentru 1 ha eleșteu este de cca 330 kg,

iar pentru total bazin de 330 kg x 10,97 ha = 3620 kg.



19

B) Pierderi tehnologice în sezonul de creștere de 6 luni/an/ha

Nr. crt.

Specii utilizate Nr exemplare introduse

Pierderi (%) Pirderi (nr exemplare)

1 Crap (vârsta 2 ani C2) 1200 12 144

2 Sânger (H2) 2300 12 36

3 Știucă (pui predezvoltați) 1000 70 700

Pierderile sunt determinate de mortalități din cauze naturale și predatorismului exercitat

de speciile de păsări ihtiofage. De asemenea, sunt incluse și mortalitățile generate de transportul

puietului care nu depășesc 2 – 3 % în condiții normale de transport.

C) Producția etimată pentru 1,0 ha eleșteu

Nr. crt.

Specii utilizate Nr exemplare

Greutate medie (g/ex)

Producție (kg/ha)

1 Crap (C2+) 1056 800 844,8

2 Sânger (H2+) 264 1200 316,0

3 Știucă 300 190 57,0

Microferma piscicolă de 10,97 ha propusă de S.C. TRIAL FISH S.R.L. va avea o

producție de 13359 kg pește într-un sezon de creștere de 6 luni.

1.7. INFORMAŢII PRIVIND MATERIILE PRIME UTILIZATE PE AMPLASAMENT

În perioada de realizare a cuvetei – excavarea şi transportul agregatelor minerale și a

depozitelor de steril de pe suprafața amplasamentului – nu vor fi utilizate materii prime.

În perioada de amenajare a iazului şi taluzare vor fi utilizate materiale rezultate din

excavaţii.

Pentru anul mediu hidrologic bilanţul volumelor de apă care vor fi utilizate este

următorul:

ü volumul de umplere al bazinului va fi de 219.304 mc;

ü volumul anual pentru compensarea pierderilor prin evapotranspirație va fi de

49.343 mc/an;

ü volumul anual pentru compensarea pierderilor prin infiltrație va fi de 52.439

mc/an;



20

După umplerea bazinelor cu apă, iazul va fi populat cu peşte. Puietul va fi transportat cu

cisterne speciale şi va fi deversat în iaz. Furajarea se va face cu cereale (grâu, porumb, şrot de

floarea soarelui).

Cantitatea de furaje

Hrana va fi compusă din cerealele: şrot din floarea soarelui (17%), şrot din soia (13%),

grâu (20%), orz (12%), porumb (18%), făină de peşte (10%), drojdie de bere (10%).

Cantitatea de furaje care trebuie consumată pentru ca a se realiza un spor în greutate de 1

kg se numește consum specific. În cazul proiectului analizat consumul specific este de cca 2,8 kg

furaje/kg spor de creștere realizat.

Având în vedere că știuca este o specie răpitoare, astfel încât nu va consuma furaje, iar

sângerul va consuma furaje numai în mod accidental, sporul de creștere datorat acestor specii nu

este luat în calcul la stabilirea necesarului de furaje. Pentru stabiilirea necesarului de furaje

trebuie luat în calcul numai sporul de creștere realizat de crap.

În cazul proiectului analizat sporul de creștere realizat de crap va fi:

producție – populare = spor de creștere

1217 kg/ha – 330 kg/ha = 887 kg/ha spor de creștere crap

necesarul de furaje va fi : 887 kg x 2,8 kg = 2483 kg/an

total necesar de furaje: 2483 kg/ha x 10,97 ha = 27239 kg

Materiile prime utilizate pe amplasament

Nr crt. Denumire Cantitate anuală

Furnizor

Perioada de contrucţie 1 Ulei hidraulic Ateliere service 2 Ulei de transmisie Ateliere service

Perioada de funcţionare 1 Puiet de peşte 3620 kg Ferme specializate în

reproducerea speciilor de peşti de crescătorie

2 Apă pentru umplere iaz 219.304 mc - 3 Apă pentru compensare pierderi 101782 mc/an - 4 Furaje peşte 27.239 kg Firme specializate în

prepararea hranei pentru acvacultură



21

1.8. INFORMAŢII PRIVIND SUBSTANȚELE/PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE PE AMPLASAMENT

În perioada de extracţie a agregatelor minerale se va utiliza motorină - substanţă încadrată

conform OUG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase

în categoriile substanţe inflamabile şi periculoase pentru mediul înconjurător. În cazul unor

deversări accidentale aceste substanţe pot determina impurificarea factorilor de mediu sol şi apă.

Cantităţile de carburanţi din rezervoarele utilajelor sunt reduse şi nu pot produce poluări majore

ale mediului înconjurător.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Categorie Periculozitate Faze de risc HG 1408/2008

Motorină 22,30 t/an – nu sunt stocuri pe amplasament P

Inflamabilă Risc de explozie

R10 - Inflamabil. R11 - foarte inflamabil. R22 - nociv prin îngiţire R43-poate provoca sensibilizare în contact cu pielea R54/55/56-toxic pt fauna, flora, organisme din sol

Ulei hidraulic 180 l/an - nu sunt stocuri pe amplasament P

R22 - nociv prin inghitire R43-poate provoca sensibilizare în contact cu pielea R54/55/56-toxic pt fauna, flora, organisme din sol

Ulei de transmisie 250 l/an - nu sunt stocuri pe amplasament P

R10 - Inflamabil. R11 - foarte inflamabil. R22 - nociv prin inghitire R43-poate provoca sensibilizare în contact cu pielea R54/55/56-toxic pt fauna, flora, organisme din sol

Motorina este un produs petrolier constituit din diferite fracţii medii de distilare în

compoziţia căreia intră hidrocarburi parafinice, naftanice, aromatice şi mixte.

Motorina, conform Fişei Tehnice de Securitate prezintă risc de inflamare, se aprinde uşor

în contact cu suprafeţele încălzite, în contact cu scântei sau flăcări deschise.

Formează amestecuri explozibile cu aerul, limitele de explozie fiind:

ü inferioară, % vol. - 6,0;

ü superioară, % vol. - 13,5.

Normele Generale Române de Protecţia Muncii (ed. 2002) indică valori limită de

expunere profesională de 700 mg/m3 pentru 8 ore, şi de 1000 mg/m3 pentru 15 minute.



22

Este nocivă prin inhalare, literatura de specialitate indicând riscul ca motorina să

favorizeze apariţia cancerului de piele.

Mijloacele de transport vor fi alimentate cu motorină la staţiile PECO, iar utilajele care

funcţionează pe vor fi alimentate cu motorină zilnic din recipienţi metalici etanşi.

Se va acorda o atenţie sporită manevrării carburanţilor, nefiind permise scăpări

accidentale, atât din considerente de protecţia mediului, cât şi economice.

Uleiuri minerale - pe amplasamentul proiectului supus analizei nu vor fi stocaţi

lubrifianţi, în nici un fel de recipienţi.

Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unităţi de profil autorizate d.p.d.v. al

protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

I.9. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI EMIŞI

Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, sunt reprezentate de utilajele

deţinute de societate, folosite la procesul de extracţie agregate şi de transport:

Pentru desfășurarea activităților de excavare - transport - terasare, unitatea va dispune de

utilaje și mijloace de transport care vor fi parcate in locuri special amenajate.

Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea

motoarelor, scurgeri accidentale de carburanţi şi uleiuri, antrenarea în atmosferă a unor pulberi şi

prin zgomotul produs.

Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt:

ü particulele;

ü dioxidul de sulf (SO2);

ü monoxidul de carbon (CO);

ü oxizii de azot (NOx);

ü compuşii organici volatili(COV).

Prin combustia unei cantităţi de 1000 l motorină rezultă următoarele cantităţi de noxe:

ü particule: 0,222 kg;

ü SOx: 0,005 kg;

ü CO: 0,001 kg;

ü hidrocarburi: 0,480 kg;

ü NOx: 1,450 kg;

ü aldehide şi cetone: 0,120 kg.



23

Pentru implementarea proiectului în perioada de construcţie pe suprafaţa

amplasamentului se vor produce zgomote determinate de funcţionarea utilajelor folosite în

amenajarea eleșteului.

Informaţii despre poluarea fizică generată de activitate

Tipul

poluării Sursa de poluare

Nr surse

de

poluare

CMA

pentru

om şi

mediu

Poluare

de fond

Poluarea calculată produsă de

activitatea desfăşurată

Măsuri de

eliminare/reducere a

poluării

Pe

amplasament

La nivelul

primului

receptor

Perioada de construcţie

Poluare

fonică

Încărcător frontal

Buldoexcavator

Autocamioane

2

1

2

50

dB(A) 40 dB(A)

105 dB(A)

115 dB(A)

107 dB(A)

sub 30 dB(A)

Menţinerea utilajelor în

condiţii normale de

funcţionare

Perioada de funcţionare

Poluare

fonică Traficul auto 10

50

dB(A) 40 dB(A)

40 - 45

dB(A) < 20 dB(A) Căi de acces betonate



24

CAPITOLUL II

LOCALIAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ

Din punct de vedere administrativ - teritorial, amplasamentul lucrărilor proiectate

aparține de comuna Cosmești, judeţul Galați și ocupă o suprafață totală de 184.594 mp.

Suprafața este amplasată în partea de V-NV a extravilanului comunei Cosmești, în terasa malului

drept a râului Siret, la cca 3,0 km de podul dublu rutier + CF de la Cosmești.

Punctele topografice (XY) ce delimitează perimetrul propus pentru implementarea

proiectului, exprimate în sistem de referinţă STEREO 70 sunt prezetate în tabelul de mai jos.

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului

Nr. punct

Coordonate STEREO 1970 X Y

1. 488544 675037 2. 488599 675206 3. 488575 675334 4. 488508 675348 5. 488526 675421 6. 488516 675496 7. 488528 675532 8. 488496 675629 9. 488499 675645 10. 488450 675656 11. 488397 675494 12. 488320 675330 13. 488290 675150 14. 488288 675087 15. 488284 675040

În imediata apropiere a amenajării se află un canal de desecare pe cursul Siretului Vechi.

Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul se află situat în marea unitate

geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subzistență accentuată, Câmpia Siretului

Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zonă de circa

58,0 mdM.

Din punct de vedere morfologic zona este situată în Câmpia Tecuci, o câmpie de terase

acoperită de loess și dune de nisip.



25

Din punct de vedere climatic zona aparține climatului temperat – continental, cu veri

excesiv de călduroase și ierni reci, geroase, cu viscole puternice.

Amplasamentul proiectului propus

Regimul juridic

Conform certificatului de urbanism nr 169 din 12.11.2013 terenul se află situat în

extravilanu comunei Cosmești și este în proprietatea d-lui Paic Claudiu, conform contractului de

vânzare – cumpărare nr. 3033 din 13.06.2013 și este dat spre folosință către S.C. TRIAL FISH

S.R.L., conform contractului de comodat nr. 1115 din 21.11.2013.

Regimul economic

Folosinţa actuală a amplasamentului pe care S.C. TRIAL FISH S.R.L. propune

înființarea amenajării piscicole este bălți și teren neproductiv.

Destinația propusă: extindere iaz piscicol și sistematizare teren, în comuna Cosmești, sat

Cosmești Vale, județul Galați.

I.10.2. Căi de acces Accesul se poate face atât din orașul Mărășești, pe un drum de exploatare de cca 2,5 km

cât și din DN 25 Tișița – Tecuci – Iași, pe undrum asfaltat până în apropierea amenajării.



26

CAPITOLUL II. PROCESE TEHNOLOGICE

II.1. FLUXUL TEHNOLOGIC AL LUCRĂRILOR DE EXCAVARE – PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

Societatea comercială TRIAL FISH S.R.L. va desfăşura pe suprafaţa perimetrului lucrări

de excavare cu valorificarea agregatelor minerale și utilizarea sterilului haldat pe suprafața

amplasamentului pentru sistematizarea unei suprafețe de 6,21 ha cuprinsă în zona propusă pentru

implementarea proiectului.

Lucrările de construcție la nivelul perimetrului analizat constau în realizarea

următoarelor:

ü Lucrari de deschidere

ü Lucrari de excavare

ü Lucrari de umpluturi și terasamente

ü Lucrari de transport

Lucrari de deschidere

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi

crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata realizării excavațiilor a limitelor topografice

impuse şi a tehnologiei de derocare mecanică, încărcare şi transport.

Pe anumite suprafețe din incita amplasamentului se vor realiza lucrări de decopertare a

solului, de excavare și tranport a materialului steril depozitat ca urmare a excavațiilor efectuate

în trecut, precum și lucrări de acopertare a declivităților majore situate în partea de vest a

proprietății.

Lucrările vor începe în trimetrul al III-lea 2014 cu decopertare între latura 9 – 10 și

profilul 3, urmate de excavații până la cota de fund 50 mdM, apoi se va decoprta, progresiv,

restul suprafeței și se va înainta cu excavații până la cota de fund 49 mdM.

Tehnologia de decopertare consta în decaparea cu buldozerul sau excavarea sterilului și

solului fertil sterilului cu excavtorul cu cupă inversă.

Excavarea sterilului se va face în zonele centrale, materialul, fiind încărcat în

autobasculante și transportat pe suprafața propusă pentru nivelare prin umplerea declivităților

rezultate de la excavațiile anterioare.



27

Tehnologia de haldare

În funcție de poziția față de limitele zonei propusă pentru amenajare, materialul rezultat

din decopertare se va depozita în halde marginale exterioare (la limia zonelor de excavare) sau în

zona nordică – propusă pentru aducerea la nivelul terenurilor adiacente.

Solutia aleasă pentru reconstrucția ecologică a zonei, care a condiționat în principal

alegerea metodei de excavare și dimensiunile săpăturii, presupune realizarea unei cuvete care

urmeaza a fi utilizată pentru înființarea unui eleșteu piscicol și va fi margnită de taluze pe care

se va depune materialul steril rezultat din decoperta.

Lucrari de excavare

Lucrările de excavare și sistematizare a suprafeței vizată prin proiect au ca scop

realizarea unei amenajări piscicole.

Excavarea straturilor geologice până la o adâncime maximă de 8,00 m față de cota

terenurilor adiacente va genera agregate minerale. La finalul exploatării pe suprafaţa propusă

pentru implementarea proiectului de către S.C. TRIAL FISH S.R.L. va fi realizată o amenajare

piscicolă alcătuită dintr-un bazin piscicol.

Cuveta amenajării piscicole va fi realizată, în funcție de zona din incinta

amplasamentului, prin:

ü lucrări de excavare a solului şi depozitelor geologice până la adâncimea de 8,00 m

faţă de cota terenului natural;

ü excavarea și încărcarea depozelor de steril și compertă existente pe suprafața

amplasamentului ca urmare a excavațiilor realizate în trecut;

ü transportul agregatelor minerale la terți sau la stații de sortare;

ü sterilul depozitat pe amplasament va fi încărcat în mijloace de transport și utilizat la

lucrări de acopertare în zona de vest a proprietății – zonă în care sunt prezente

declivități care nu vor fi incluse în heleșteul amenajat;

ü coperta de sol îndepăratată de pe suprafețele afectate de lucrările de excavație va fi

utilizată pentru amenajarea taluzelor și a spațiilor verzi din jurul heleșteului.

Succesiunea de lucru este urmatoarea:

ü decopertarea stratului superficial cu ajutorul excavatorului pe suprafața panoului

de exploatare, încărcarea materialului extras, transportul acestuia în locurile de

depozitare, stocarea temporară a coperții și parțial a sterilului;

ü nivelarea cu ajutorul buldozerului;

ü trasarea fâșilor de exploatare și materializarea lor pe teren prin bornare;



28

ü excavarea în fășii paralele cu latura 9 – 10 a perimetrului analizat (conform fișei

de localizare) – excavatorul înaintând pe cetrul fâșiei;

În timpul excavării se vor respecta următoarele condiții:

ü lucrările de excavare se vor face cu respectarea strictă a perimetrului;

ü va fi păstrat un pilier de siguranță de 5 m față de limita suprafeței propuse pentru

implementarea proiectului pentru a evita daunele produse zonelor învecinate de

eventuale surpări ale taluzelor;

ü excavarea se va face în cadrul fâșiilor, cu respectarea sensului de avansare;

ü adâncimea de exploatare va fi cea din profilele transversale, până la cota

proiectată;

ü este interzisă crearea de depozite în zona de exploatare;

Lucrări de transport

Încărcarea materialului util și sterilului haldat pe amplsament derocat se face cu utilajul

de exploatare, excavatorul sau încărcătorul frontal, direct din frontul de lucru. Lucrările de

transport a materialului rezultat din excavații ce constituie materia primă pentru umpluturi, se

vor realiza cu autobasculante. Tot cu autobasculanta se va transporta balastul către beneficiari.

Pe tot parcursul exploatării se va urmări respectarea adâncimii de exploatare, asigurarea

pilierilor de siguranţa impuşi.

Întreţinerea drumului de acces se face prin lucrări de astupare a gropilor apărute se va

face în special toamna şi primăvara.

Regimul de lucru este de 8 ore/zi, 7 zile /săptămână. În perioadele cu precipitații

abundente şi în cele de îngheţ, nu se excavează.

II.2. FLUXUL TEHNOLOGIC AL LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A CUVETEI ELEȘTEULUI – PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

Lucrările de excavaţii vor avea ca rezultat realizarea unei cuvete obţinută prin excavarea

în trei trepte, cu următoarele caracteristici constructive:

ü adâncime faţă de cota terenurilor adiacente 8 m;

ü adâncime maximă de excavare 11,0 m (inclusiv coperta) –

mai mare decât adâncimea medie având în vedere și excavarea sterilului haldat

deja pe suprafața amplasamentului din excavațiile anterioare realizate înainte de

anul 1989;

ü suprafaţă luciu de apă 10,97 ha;



29

ü înălţime prima treaptă: maxim 4,00 m.

ü înălţime a doua treaptă maxim 1,50 m.

ü înălţime a treia treaptă maxim 1,50 m.

ü excavarea fiecărei trepte va fi făcută după un unghi de taluz de 45°

ü unghiul final de taluz va fi de 30 °

ü 2 berme amenajate între trepte:

- prima bermă va fi de 2 m lățime și va fi realizată la cota 52,50 mdM

- următoarea bermă va fi o bermă submersă situată la 0,5 – 0,8 m sub nivelul

hidrostatic pentru hărnirea peștelui;

ü pe axul longitudinal al heleşteului va fi amenajat un canal drenor (un şanţ) lat de

4,0 m şi adânc de 1,5 – 2,0 m cu panta de scurgere către un capăt.

Concomitent cu lucrările de excavaţie a primei trepte şi de îndepărtare a copertei pe

laturile bazinului vor fi amenajate diguri de siguranţă, realizate din pământ compactat, pe acestea

se vor amenaja spaţii verzi.

Digurile de contur, vor fi realizate din materialul rezultat în urma lucrărilor de excavaţii a

cuvetei, respectând granulometria şi caracteristicile geotehnice ale terenului. În vederea realizării

digurilor de contur, au fost prevăzute următoarele categorii de lucrări:

ü pregătire pat de lucru pentru realizarea umpluturilor în corpul digurilor;

ü transporturi auto a materialului corespunzător provenit din lucrările de excavaţie;

ü umpluturi în corpul digurilor de protecţie cu respectarea gradului de compactare;

ü însămânţări cu ierburi perene.

După finalizarea excavaţiilor vor fi executate următoarele lucrări:

ü împrejmuirea bazinului piscicol cu gard pentru a preveni accesul neautorizat al

persoanelor străine pe amplasament;

ü pe taluzele situate deasupra nivelului apei vor fi executate lucrări de compactare,

distribuire a unui stat uniform de argile loessoide şi pământ fertil - materiale

rezultate din lucrările de decopertare şi depozitate separat pe suprafaţa pilierilor de

siguranţă;

ü taluzele şi digurile de protecţie vor fi înierbate;

ü pe taluze şi digurile de protecţie ale amenajării piscicole vor fi plantaţi arbuşti şi

arbori specifici zonei care vor crea o perdea de protecţie pentru bazin.

Taluzele şi digurile compactate cu material pământos depus în straturi uniforme.

Compactarea straturilor din materiale se va realiza cu vibrocompactoare şi cu compactoare

tăvălug "picior de oaie" sau pe pneuri. Numărul de treceri pentru compactare se va stabili, pentru



30

fiecare tip de material pus în operă. Se va urmări obţinerea unui de taluz final de 30° spre

interiorul excavaţiei.

Suprafeţele taluzate, care nu vor constitui cuveta propriu-zisă, vor fi însămânţate cu iarbă

pentru a nu fi erodate de scurgerea apelor pluviale pe suprafaţa acestora. Pe suprafaţa taluzelor

nu se vor administra fertilizante sau pesticide pentru a evita poluarea cu substanţe chimice a apei

din bazinul piscicol.

Alimentarea cu apă a iazului piscicol se va face exclusiv din pânza freatică:

ü volumul de umplere al bazinului este 219.304 mc apă/an;

ü volumul anual pentru compensarea pierderilor de apă va fi de 101782 mc;

ü volumul total captat – solicitat pentru autorizare = 321086 mc/an.

II.3. FLUXUL TEHNOLOGIC AL AMENAJĂRII PISCICOLE – PERIOADA DE FUNCȚIONARE

Iazul piscicol va fi populat cu crap romanesc, sânger şi max. 3-5% răpitori (știucă),

necesari pentru echilibrarea densităţii populaţiilor piscicole și pentru a consuma exemplare de


Crapul (Cyprinus carpo) - principala specie de peşte crescută în iazuri şi eleşteie.

Crapul ete o specie de apă dulce, care se poate adapta şi în ape salmastre (cu un conţinut de 3-

4‰ de NaCl). Principalele rase de crap utilizate în România:

ü crapul Lausitz este o rasă germană, cu formă alungită, corpul complet acoperit cu solzi

Această rasă se caracterizează prin precocitate şi un ritm de creştere foarte bun;

ü crapul de Galiţia (crapul oglindă) - are corpul acoperit cu trei rânduri de solzi de fiecare

parte. Este o rasă care se aclimatizează bine în toate zonele, inclusiv în apele cu uşoară

salinitate, preferă zonele puţin adânci din heleşteie unde se administrează hrană

suplimentară;

ü crapul Antoninsk – rasă care provine din Ucraina care s-a aclimatizat bine la noi în țară

în principal în nordul Moldovei. Are întreg corpul acoperit cu solzi;

ü crapul de Ineu - creşte foarte bine în eleşteie, fiind o rasă cu prolificitate ridicată;

ü crapul de Seleuş – rasă obţinută prin hibridări între rasele din Ungaria, Ucraina şi crapul

Ineu, are corpul acoperit în întregime cu solzi şi un ritm de creştere ridicat;

ü crapul Eischgrund – rasă originară din partea de sud a Bavariei cu înălţimea maximă

cuprinsă de 1,7-2 ori în lungimea totală a corpului, corpul scurt şi lipsit de solzi;



31

ü carapul Frăsinet – are capacitate de creștere foarte mare și în condiții ideale poate

realiza greutăți de 1 kg/buc la vârsta de 6 – 7 luni;

Cerinţele de mediu ale crapului: conţinutul de oxigen solvit al apei 3-4,5 mg/l; PH 5,5

– 6,5; transparenţa apelor de 30-35 cm. Concentraţia de 1 mg/l amoniac este toxică dacă se

menţine 24 de ore. Crapul se hrăneşte aproape permanent dacă apa este caldă. La temperatura de

12 °C, hrana este digerată în 50-60 de ore iar la temperatura de 26 °C hrana este digerată în 4-5

ore.

Sângerul (Hypophthalmychtys molitrix) – specie originară din bazinul fluviului Amur.

Puietul de sânger se hrăneşte cu fito şi zooplacton, iar ca adult numai fitoplacton. Sângerul

consumă planctonul care dacă este în exces dăunează crapului. Maturitatea sexuală este atinsă

la 3-4 ani. Se pretează foarte bine a fi crescut în iazuri şi heleşteie, având un ritm de creştere

foarte bun. peştii de 2 veri ating o greutate de până la 500 g, iar cei de 3 veri – de până la 1,5 kg.

Știuca (Esox lucius) - specie răpitoare de mare valoare economică răspândită în apele

curgătoare şi stătătoare. Înainte de a împlini vârsta de un an devine răpitor, caracter care se

accentuează cu vârsta. Este introdus în heleşteie pentru asigurarea echilibrului ecologic, consumă

peşti de talie mică şi puiet.


de cca 800 kg/ha, adică 8776 kg pe cele 10,97 ha ale fermei.

Popularea, pierderi tehnologice și producția obținută pe 1 ha de eleșteu

A) popularea

Nr. crt.

Specii utilizate Nr exemplare Greutatea medie (g/ex)

Cantitatea /ha (kg)

1 Crap (vârsta 2 ani C2) 1200 200 240

2 Sânger 2300 300 90

3 Știucă (pui predezvoltați) 1000 0,2 0,2



Puietul va fi achiziționat de la firme specilizate.

Tehnologia propusă presupune creșterea în policultură a crapului ca specie principală

împreună cu sângerul și știuca. Sângerul a fost introdus în formula de populare pentru că

valorifică o nișă trofică pe care crapul nu o consumă - respectiv fitoplanctonul, împiedicând

dezvoltarea acestuia în exces ceea ce ar dăuna crapului. În plus sângerul va aduce un aport

considerabil la realizarea producției piscicole propuse fără a cansuma furajele destin ate crapului.



32

Știuca a fost introdusă în formula de populare pentru a favoriza condițiile de creștere a

crapului. Fiind specie răpitoare, știuca va consuma exemplarele din speciile de pești sălbatici

care vor pătrunde inevitabil în eleșteu odată cu materialul de populare sau accidental, de asemni

va aduce un plus de atracție pentru pescuitul sportiv. În lispa prădătorilor speciile sălbatice care

pătrund în eleșteu constituie concurență la hrana crapului, atât cea naturală cât și la furaje ceea ce

conduce la reducerea producției.

B) Pierderi tehnologice în sezonul de creștere de 6 luni/an/ha

Nr. crt.

Specii utilizate Nr exemplare introduse

Pierderi (%) Pirderi (nr exemplare)

1 Crap (vârsta 2 ani C2) 1200 12 144

2 Sânger (H2) 2300 12 36

3 Știucă (pui predezvoltați) 1000 70 700

Pierderile sunt determinate de mortalități din cauze naturale și predatorismului exercitat

de speciile de păsări ihtiofage. De asemenea, sunt incluse și mortalitățile generate de transportul


C) Producția etimată pentru 1,0 ha eleșteu

Nr. crt.

Specii utilizate Nr exemplare

Greutate medie (g/ex)

Producție (kg/ha)

1 Crap (C2+) 1056 800 844,8

2 Sânger (H2+) 264 1200 316,0

3 Știucă 300 190 57,0



Necesarul de furaje și furajarea pentru creșterea peștelui.

Cantitatea de furaje pe care trebuie să o consume peștele pentru a realiza un spor în

greutate de 1 kg se numește consum specific. În cazul tehnologiei aplicate de S.C. TRIAL FISH

S.R.L. consumul specific este de cca 2,8 kg furaje/kg spor de creștere pește.

Având în vedere faptul că știuca este un pește răpitor, această specie nu va consuma

furaje iar sângerul va consuma furaje numai în mod accidental, sporul de creștere datorat acestor

specii nu este luat în calcul la stabilirea necesarului de furaje.

Pentru stabilirea necesarului de furaje va fi luat în calcul numai sporul de creștere realizat

de crap.

În cazul tehnologiei aplixvate de S.C. TRIAL FISH S.R.L.:



33

producție – populare = spor de creștere,

1217 kg/an – 330 kg/an = 887 kg/ha crap spor de creștere

Necesarul de furaje va fi: 887 kg x 2,8 kg = 2483 kg/ha

= total necesar furaje:2483 x 10,97 ha = 27239 kg.

Administrarea furajelor se va face în funcție de perioada de creștere.

Astfel în perioada de la data populării până la 15 mai, cca 5 % din greutatea puietului de

crap.

După 5 – 6 ore de la administrarea furajelor se va verifica dacă acestea au fost consumate

în totalitate. În caz că furajele au fost consumate se poate mări rația. În continuare se aplică

aceeași metodă și se mărește rația dacă furajele sunt consumate integral. Acest tip de furajare se

numește ad libidum – adică după apetit.

În perioada 15 martie – 15 iulie când dezvoltarea planctonului (hranei naturale) este

maximă și ritmul de creștere al peștilor este mai ridicat se vor da rații zilnice de cca 4 % din

greutatea totală a populației a populației de crap conform rezultatelor de la pescuitul de control.

În perioada 15 iulie – 15 octombrie se va furaja ca și în prima perioadă, adică după apetit,

controlundu-se permanet consumarea furajelor.

În situațiile în care temperatura apei depășește 30 °C, se întrerupe periodic administrarea

furajelor.

Este de preferat ca furajele să fie sub formă granulară.

Furajele vor fi achiziționate de la o firmă specializată în producția de furaje pentru pești.

Furajele nu vor fi stocate pe perioade mai mari de 1 lună.

În gospodăriile piscicole distribuirea furajelor se poate face:

a) manual – cu lopata din barcă;

b) semiautomat – cu utilaje acționate de om;

c) automat – cu utilaje speciale alimentate cu energie electrică.

Distribuirea hranei va fi realizată manual.

Hrana va fi distribuită în anumite zone cu adâncimea apei de 0,6 – 0,8 m, în apropierea

malului.

În situațiile în care fundul bazinului este puternic mâlit, furajele se distribuie pe mici

platforme dreptunghiulare confencționate din cherestea de lemn (1,5 x 1 x 2 m) care au pe

margini un cant de 10 cm. Aceste platforme se fixează deasupra stratului de mâl cu ajutorul a

patru pari. Furajele sunt așezate pe aceste mese (cca 100 kg) cu ajutorul bărcilor de pescuit cu

fund plat.



34

În timpul zilelor cu temperaturi ale apei de 28 – 30 °sau 14 °C nu se distribuie hrană.

Cantitatea de hrană rămasă nedistribuită se va distribui în celelate zile, când sunt condiții optime

de temperatură, suplimentându-se rația din zia respectivă.

II.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Deşi în proiect nu este specificată durata de funcţionare a amenajării piscicole, este

posibil ca după o perioadă de timp societatea comercială sau administratorul viitor să dorească

închiderea activităţii. În acest scop vor fi efectuate pescuiri pentru colectarea unei cantităţi cât

mai mare de peşte, vor fi capturate exemplare din speciile de importanţă comunitară care au

colonizat habitatele noi formate prin înfiinţarea iazului (amfibieni sau țestoase – dacă este cazul),

aceste exemplare vor fi relocate în zone cu condiţii de habitat favorabile speciilor, se va realiza o

dragare a bazinului şi îndepărtarea vegetaţiei palustre. Excavaţia va fi umplută până la cota

terenului din vecinătate, se va distribui pe suprafaţa perimetrului o copertă uniformă de sol şi se

va înierba. Lucrările de umplutură vor fi executate cu materiale pământoare rezultate din

excavarea fundațiilor unor contrucții, refuz de ciur sau levigat de la stații de spălare – sortare

agregate minerale sau orice alt deșeu inert rezultat de la lucrările efectuate în zonă.



35

CAPITOLUL III. DEŞEURI

Obiectivele şi măsurile care trebuie urmărite şi respectate în aceeaşi măsură pe toată

perioada executării lucrărilor trebuiesc să se concretizeze prin:

ü reducerea la sursă şi colectarea selectivă a deşeurilor;

ü cunoaşterea cantităţilor şi tipurilor de deşeuri, şi gestionarea corespunzătoare a

acestora planificarea încă din fazele iniţiale şi organizarea lucrărilor;

ü dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural

echilibrat şi curat.

În urma desfăşurării proiectului propus de S.C. TRIAL FISH S.R.L., vor rezulta

următoarele tipuri de deşeuri:

ü deşeurile tehnologice din activitatea de producţie, reprezentate de stratul de

copertă și steril îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;

ü deşeurile menajere generate pe amplasament în perioada executării lucrărilor

propuse prin proiect provin de la personalul care exploatează utilajele implicate

în activitățile de amenajre a bazinului piscicol;

ü deşeurile de ambalaje produse pe amplasament sunt de două tipuri: PET-uri şi

ambalaje de hârtie şi carton (produse de muncitori);

ü nu rezultă nămoluri din activitatea care se va desfășura pe suprafaţa

amplasamentului propus;

ü în perioada de funcţionare a fermei piscicole există posibilitatea apariţiei unor

mortalităţi ale peştilor din iaz;

ü deșeuri produse de turiștii care frecventează heleșteul piscicol, în perioada de

funcționare.

III.1 TIPURI DE DEŞEURI GENERATE

Deşeuri din activitatea de producţie

Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autocamioanelor pentru excavarea şi

respectiv transportul agregatelor minerale și relocarea sterilului, nivelarea suprafețelor vor

rezulta următoarele tipuri de deşeuri:



36

ü uleiuri uzate – 0,35 t/an

ü anvelope uzate – 4 buc/an

ü baterii uzate – 2 buc/an

Anvelopele uzate vor fi stocate la sediul societății comerciale care va realiza lucrările de

excavație (S.C. TRIAL FISH S.R.L. va contracta lucrările de excavare și amenajare a suprafeței

conform proiectului propus) şi vor fi eliminate conform prevederilor legislative. Acestea sunt

deşeuri de cauciuc şi fac parte din categoria deşeurilor industriale reciclabile şi pot fi valorificate

prin intermediul unor firme specilizate în colectare.

Bateriile şi acumulatori auto sunt acele baterii destinate să alimenteze sistemele auto de

pornire, iluminat ori de aprindere. În conformitate cu lista prevăzută în Decizia Comisiei

Europene 2000/532/CE, bateriile care conţin plumb, mercur şi nichel-cadmiu sunt clasificate ca

deşeuri periculoase.

Uleiurile uzate nu vor fi stocate la nivelul amplasamentului deoarece schimburile de

uleiuri din angrenajele utilajelor vor fi efectuate la unităţi specializate şi autorizate care vor

asigura eliminarea acestor deşeuri conform legislaţiei în vigoare.

De asemeni, ca urmare a desfășurării lucrărilor de excavații și a extracției agregatelor

minerale vor rezulta cantități mari de steril care nu pot fi apreciate prin metoda sondajelor

deoarece structura subsolului a fost alterată prin excavații anterioare și depuneri de materil inert.

Aceste cantități vor fi utilizate pentru sistematizarea terenului, acoperirea declivităților de pe

suprafața de 6,12 ha propusă pentru nivelare și recopertare.

În perioada de funcționare a iazului piscicol se pot produce mortalități ale peștilor,

deșeurile rezultate având o cantitate estimată de 290 kg deșeu. Acestea vor fi eliminate de pe

amplasament prin contract cu o firmă specializată în preluarea deșeurilor de cadavre.

Deşeuri menajere

Se produc doar de către personalul care asigură exploatarea utilajelor implicate în

lucrările de excavare și amenajare a eleșteului și a terenului adiacent. La limita amplasamentului

analizat vor fi amplasate europubele, etanşe, fără scurgere în mediu, pentru colectare selectivă.

Personalul care deserveşte punctul de lucru va fi instruit pentru a colecta aceste deşeuri.

Deşeurile menajere organice care rezultă de la personalul care asigură exploatarea şi

transportul agregatelor minerale – 10 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 80 kg.

În perioada de executare a lucrărilor propuse pe suprafața amplasamentului nu rezultă

deșeuri de ambalaje. Astfel de deşeuri sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele

şi vor fi în principal reprezentate de PET-uri.

PET-uri – 2,5 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 20 kg.



37

PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către titularul

proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al

protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Pentru gestionarea corectă,

aceste deşuri vor fi depozitate la sediul staţiei de sortare, unde va exista un container pentru

colectarea selectivă a acestora.

În perioada de funcţionare a iazului piscicol singurele deşeuri rezultate din activitatea de

aprovizionare sunt ambalajele în care au fost împachetate cantităţile de furaje achiziţionate cu

scopul de a suplimenta hrana populaţiilor de peşti. Acestea vor fi eliminate de pe amplasament

prin colectare selectivă și contract cu un operator autorizat pentru preluarea acestora.

De asemeni pot să rezulte PET-uri de la turiștii pasionați de piscicultură, pentru

eliminarea acestor vor fi amplasate europubele pentru colectare selectivă.

III.2. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, titularul

proiectului are următoarele obligaţii:

ü să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului,

biodiversităţii şi oamenilor;

ü să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a

acestora;

ü să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vederea

gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate.

Deşeuri tehnologice

Uleiuri uzate

Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* Uleiuri

minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Schimburile periodice de ulei se vor realiza în service dar în cazul apariţiei unei

defecţiuni care necesită remediere imediată schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafaţă

impermeabilizată, fără a afecta solul, apele de suprafaţă sau freatice.

Uleiul uzat ca urmare a pierderilor accidentale de la utilaje va fi colectat într-un recipient

metalic şi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să

gestioneze acest tip de deşeu.

Conform legislaţiei în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au următoarele obligaţii:

ü să asigure colectarea separată a întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi

stocarea corespunzătoare până la predare;



38

ü să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare

activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;

ü să livreze uleiurile uzate însoţite de declaraţii pe propria răspundere, operatorilor

economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de

eliminare a uleiurilor uzate;

ü să păstreze evidenţa privind cantitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea

stocării şi predării uleiurilor uzate;

ü să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale

pentru protecţia mediului competente, informaţiile solicitate.

Este interzisă:

ü deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafaţă, apele subterane şi în sistemele de

canalizare;

ü evacuarea pe sol sau depozitarea în condiţii necorespunzătoare a uleiurilor uzate,

precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea

acestora;

ü valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează poluare

peste valorile limită admise de legislaţia în vigoare;

ü amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri

conţinând bifenili policloruraţi sau alţi compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de

substanţe şi preparate chimice periculoase;

ü amestecarea uleiurilor uzate cu motorină, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3,

solvenţi, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec

drept carburant;

ü amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanţe care impurifică uleiurile;

ü incinerarea uleiurilor uzate în alte instalaţii decât cele prevăzute în HG nr.

128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările

ulterioare;

ü colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de

deşeuri;

ü utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Anvelope uzate

Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor

uzate la mijloacele auto şi vor fi predate odată cu achiziţionarea celor noi, în caz contrar, acestea

vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta sediului societății comerciale care va



39

realiza lucrările de amenjare a iazului piscicol şi vor fi predate unui operator economic autorizat

d.p.d.v. al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de HG nr. 170 din 12 februarie

2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Acumulatori şi baterii uzate

Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 16 06 01* “Baterii şi

acumulatori”.

Societatea comercială care va realiza lucrările de amenajare a iazului piscicol și de

sistematizare a terenului are obligaţia să predea deşeurile de baterii auto separat de alte deşeuri

către:

ü distribuitorii de baterii şi acumulatori angro şi en-detail;

ü unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor;

ü punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori;

ü producător, după caz.

Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de HG nr.

1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de

baterii şi acumulatori.

Agenţii economici care generează baterii şi acumulatori auto şi industriali care prezintă

deteriorări ale carcaselor sau pierderi de electrolit (deşeuri provenite de la efectuarea schimbului

la mijloacele de transport din dotarea societăţii ) au obligaţia de a depozita şi colecta temporar în

containere speciale, pentru a fi predate operatorilor economici care desfăşoară, pe bază de

contract, o activitate de tratare şi/sau reciclare – Conform Art. 7, alin (15) din H.G. nr. 1132 din

18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi

acumulatori.

Deşeuri din decopertare şi excavare

Deşeul inert rezultat din steril, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone, va fi

transportat și va fi utilizat la refacearea suprafeței afectată de excavațiile anterioară situată în

partea vestică a aplasamentului și propusă spre aducere la cota terenului adiacent și nivelare.

Deşeul inert este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică,

chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic,

nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să

poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului.



40

Tipurile de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi depozitare şi modul

de valorificare

Deşeuri nepericuloase nr. crt.

Denumire deşeu Cod deşeu conf. h.g. 856/2002

Sursa Cantitatea Starea fizică Depozitare/eliminare

1. Deşeuri menajere 20 03 01 angajaţi şi turişti

0,08 t/an solidă euopubele

2. Deşeuri de ambalaje

20 01 01 20 01 39

angajaţi şi turişti

0,02 t/an solidă containere pentru colectare selectivă

3. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi mijloacele de transport

3 buc/an solidă magazie de materiale la sediul societăţii

4. Sol vegetal şi steril 01 03 01 Lucrările de excavare

100.00 mc solidă pe laturile perimetrului, la nivelul pilierilor de siguranţă

5. Deșeuri cadavre 02 01 02 iaz piscicol cca 290 t Solidă Firmă specializată Deşeuri valorificate

6. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi mijloacele de transport

4 buc/an solidă Firmă autorizată

Deșeuri periculoase 7. Uleiuri uzate

13 02 05* utilaje 0,035 t/an lichidă Firme service auto

Destinaţia definitivă a deşeurilor 8. Deşeuri menajere 20 03 01 întreaga

unitate 0,80 t/an solidă Contract cu o firmă

specializată care le va transporta la un depozit conform

9. Deşeuri de ambalaje

20 01 01 20 01 39

angajaţi şi turişti

0,02 t/an solidă Contract cu o firmă specializată care le va prelua categorii şi utiliza în scopul reciclării.

10. Sol vegetal şi steril 01 03 01 perimetrul de exploatare

51498,5 solidă Amenajarea taluzelor iazului piscicol și sistematizarea terenului adiacent

11. Uleiuri uzate

13 02 05* utilaje 0,035 t/an lichidă Acest tip de deșeu se produce pe amplasament numai în condii excepționale – defecțiuni ale utilajelor și mijloacelor de transport. Scurgerile vor fi colectate în recipiente etanșe și eliminate prin intermediul unităților de service la care vor fi realizate reparațiile.



41

Sol nepoluat steril - solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafeţe de

teren în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este

considerat poluat conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.

756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi

completările ulterioare.

Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este

reglementat de HG nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile

extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de

prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a

resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.

Deşeuri menajere

Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul

analizat vor fi colectate în recipiente (europubele) etanşe (fără scurgere în mediu), acoperite,

puse la dispoziţia personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un

operator economic autorizat d.p.d.v. al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie

de deşeuri.

Deşeuri de ambalaje

PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către beneficiarul

proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat d.p.d.v. al

protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.

Deşeuri de cadavre

Ca urmare a trasportului puietului de pește sau a unor condiții deosebite de mediu (ex

temperaturi foarte ridicate) ori a unor greșeli în administrarea fermei piscicole pot să apară

mortalități - situație care va determina generarea de deșeuri din categoria deșeuri de țesuturi de

animale. Acestea vor fi eliminate de pe amplasament prin contract cu o firmă specializată în

gestionarea acestui tip de deșeu.



42

CAPITOLUL IV. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

ACESTUIA

Pentru analiza impactului activităţii propuse prin proiect, pe lângă observaţiile din teren şi

consultarea bazei de date analitice existentă, s-au utilizat şi documentaţiile cu caracter sintetic

elaborate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galați și prezentate pe sit-ul instituției (rapoartele

de mediu anuale).

Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de proiectul

”Extindere iaz piscicol şi sistematizare teren în comuna Cosmeşti, sat Cosmeşti Vale, judeţul

Galaţi” a fost efectuată în conformitate cu cele prezentate în capitolele anterioare. Astfel, pentru

fiecare dintre cei opt factori de mediu consideraţi relevanţi pentru proiect, a fost efectuată

evaluarea impactului potenţial generat de activităţile propuse, prin metoda analitică, în

comparaţie cu nivelurile de poluare maxim admisibile în legislaţia naţională.

Studiul privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu necesită identificarea

impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociate implementării proiectului

supus analizei.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu”.

Analiza efectelor potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu va

include următoarele categorii de impact, pentru etapele de construcţie, funcţionare şi dezafectare:

ü cumulativ;

ü direct si indirect;

ü pe termen scurt si pe termen lung;

ü rezidual;

ü permanent si temporar;

ü pozitiv si negativ.

În vederea evaluării impactului proiectului care face obiectul prezentului studiu a fost

luat în consideraţie și posibilul impact asupra sitului de importanţă comunitară și a ariei de

protecție specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior, deoarece amplasamentul propus



43

pentru implementarea proiectului se află în la o distanță de cca 800 m față de aceste situri Natura

2000.

Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durată sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor

de mediu.

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra

factorilor/aspectelor de mediu.

Neutru Efecte pozitive şi negative ale propunerilor

proiectului care se echilibrează, sau, nu au nici un

efect.

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore ale propunerilor proiectului

asupra factorilor/aspectelor de mediu.

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile ale


de mediu.

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile ale


de mediu.

Principiul de baza luat în considerare în determinarea impactului asupra

factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor proiectului, în raport cu

obiectivele de protecţie a mediului, de protecţie a sănătăţii populaţiei şi cu obiectivele de

conservare ale ariilor naturale protejate din zona amplasamentului proiectului analizat. Ca

urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea

acestui principiu.

Impactul estimat a fost raportat la măsurile de prevenire/diminuare prevăzute prin proiect,

pentru ca în final să se evalueze impactul rezidual luând în considerare criteriile de evaluare şi

categoriile de impact stabilite. Trebuie menţionat că măsurile de prevenire/diminuare a

impactului sunt parte integrantă a prezentului proiect, titularul asumându-si responsabilitatea

aplicării acestora.

Impactul estimat a fi produs asupra componentelor de mediu va fi prezentat atât pentru

etapa de construcţie cât şi pentru etapa de funcţionare.



44

IV.1. IMPACTUL INVESTIŢIEI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

IV.1.1. Apa

IV.1.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului

În întreaga Câmpie a Siretului Inferior, ca şi în acest areal cursurile de apă se

caracterizează printr-o puternică instabilitate hidrografică şi divagare recentă: apele se

deplasează cu uşurinţă, lacurile sunt numeroase, inundaţiile se desfăşoară pe lungi cuprinsuri.

Afirmaţia este susţinută de existenţa albiilor secundare sau părăsite, a meandrelor evoluate ca

belciuge, a bălţilor cu ape stagnante sau secate, a suprafeţelor inundabile.

Subsidenţa activă este procesul care impune evoluţia geomorfologică a arealului,

determinând lipsa teraselor şi respectiv acumularea continuă a aluviunilor.

Apele de suprafaţa sunt reprezentate de râul Siret, (cursul principal al acestuia), gârlele

din lunca (Sireţel, Modruzenuț) şi bălţile, unele temporare, provenite din evoluţia meandrelor

părăsite.

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică este

de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile

României.

Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare

predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi neuniforme

ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc primăvara la topirea

zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se produc iarna şi toamna. În timpul

scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii şi exces de umiditate în

luncile aferente.

Debitul mediu multianual al râului Siret înregistrat în aval de Movileni este de 179 mc/s,

distribuţia scurgerii anuale pe sezoane calendaristice evidenţiind o valoare medie de 42%

primăvara, 13% toamna, iar în sezonul de iarnă 10-18%.

În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri însemnate, cea din 14 iulie fiind

istorică, debitul râului Siret atingând 4 650 mc/s la stația hidrometrică Lungoci din aval, care

au modificat sensibil plajele și grindurile din care se exploatau nisip și pietriș.

Regimul scurgerii râul Siret - Post hidrometric Lungoci (situat în aval):



45

Scurgerea minimă în secţiune Qmed lunare (mc/s)

80% anual 90% anual 95% anuale

26,2 18,3 18,3

Scurgerea maximă și minimă în secţiune în regim influențat

Q maxim istoric Q minim istoric

4 650 mc/s – iulie 2005 14,2 mc/s-1996

Scurgerea maximă în regim natural

Probabilitatea de calcul 1.% 2.% 5.% 10.% 20.% 50.% 3 800 3 290 2 635 2 115 1 300 650

Debite lunare minime anuale:

Probabilitatea de calcul

80.% 90.% 95.%

26,2 21,9 18,3

Un element deosebit de important pentru ecosistemele existente în acest areal îl

reprezintă numeroasele braţe secundare ale râului Siret care străbat regiunea judeţului Vrancea

pe direcţia generală nord-sud sau est-vest şi care, formează în spaţiile depresionare zone umede

acoperite de o vegetaţie hidrofilă şi higrofilă caracteristică.

Menţinerea debitelor acestor braţe secundare reprezintă un aspect esenţial pentru

menţinerea funcţionalităţii ecosistemelor din acest areal. Zonelor umede având un rol important

în epurarea apelor. Apele poluate din râul Siret, după ce străbat suprafeţele acoperite de zone

umede îşi schimbă calitatea astfel încât în zona de confluenţă cu braţul principal se încadrează

într-o categorie superioară.

Alimentarea apelor din reţeaua hidrografică este predominant pluvială, regimul

hidrologic caracterizându-se prin absența viiturilor de iarna, prin faptul ca apele mari de

primăvara încep în martie şi ţin până în mai şi prin existenţa viiturilor în iulie –august.

Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în de către SGA Vrancea, iar

secţiunile de supraveghere au fost următoarele:

ü Cosmeşti (km 444);

ü Ionăşeşti;

ü Lungoci (km 495);

ü Şendreni (km 565).



46

Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009

Nr. crt.

Secţiunea de supraveghere

2004 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cosmeşti III II II II I II 2. Ionăşeşti III II II II I II 3. Lungoci III II IV II II II 4. Şendreni III II IV II II II

Clasele de calitate ale râului Siret

Nr.crt. Secţiunea de control

RO Nutrienţi Ioni generali, salinitate

Poluanţi toxici specifici de origine naturală

Alţi indicatori chimici relevanţi

Grupa generală

1. Cosmeşti I II I I I I 2. Ionăşeşti I I II I I II 3. Lungoci I I II I I II 4. Şendreni II I II I I II

Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău

IV.1.1.2. Calitatea apei freatice

În zonă Mărășești – Cosmești Vale și în împrejurimi au fost identificate două tipuri de

acvifere: freatic și de adâncime.

În Câmpia Siretului Inferior din zona Mărășești – Cosmești Vale se dezvoltă un acvifer

freatic localizat în depozitele holocene. Stratele acvifere freatice sunt reprezentate prin silturi,

nisipuri și pietrișuri. Un foraj hidrogeologic săpat până la 25 m la Cosmești – Ferma Frunzeasca

în anul 1975, prezintă un debit cu valori de 3,3 l/s la o denivelare de 9 m. Stratul acvifer captat

este situat în intervalul de adâncime 3 -12 m.

Forajele hidrogeologice de observație din zona Mărășești – Cosmești au indicat că

adâncimea nivelului hidrostatic este între 2 m și 7,8 m; acoperișul și culcușul stratului acvifer

este între 1 și 20 m, debitele ajung la 4,4 l/s la o denivelare de 0,2 m.

Cea mai extinsă zonă – de egală adâncime a acviferului este cea cu valori cuprinse între 2

și 5 m. Apele freatice prezintă un nivel liber ascensional.

Sensul de curgere al acviferului freatic este orientat, în general, de la nord către sud.



47

Informații privind nivelul freatic au fost obținute prin evaluarea adâncimii la care se

situează într-o excavație aflată în apropiere, nivelul freatic a fost atins la 5,5 m față de cota

solului.

În zona studiată nivelul pânzei freatice a fost situat în zia măsurătorilor topografice la

cota 51,50 mdM.

Conform Studiului hidrogeologic preliminar, pentru caracterizarea hidrochimică au fost

analizate rezultatele fizico – chimice ale probelor de apă prelevate din forajul de la ferma

Frunzeasca. Astfel, duritatea totală = 19,2 grade germ.; pH = 8,2; Ca = 86,9 mg/l; Mg = 30 mg/l;

Fe = 0,06 mg/l, NH4 = 0,06 mg/l, NO3 = 1 mg/l, NO2 = 0,002 mg/l, SO4 = 127 mg/l; HCO3 = 396

mg/l; Cl = 28 mg/l. Apele sunt bicarbonatat calcice.

Mineralizația totală a apelor din zona Cosmești Vale este cuprinsă între 700 și 1000 mg/l

(conform hărții hidrogeologice executată de Ghenea et al., 1980).

IV.1.1.3 Alimentarea cu apă

În etapa de construcție

În perioada de realizare a excavațiilor și lucrărilor de amenajare a iazului piscicol nu

este necesară alimentarea cu apă. Pentru apa potabilă societatea va asigura apă plată necesară

personalului care va fi implicat în lucrările de amenajare a izaului piscicol și sitematizare a

suprafețelor propuse prin proiect.

Necesarul de apă a fost apreciat pe baza prevederilor legale în vigoare (STAS 1343/5-

86) prin însumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat în funcție de normele specifice de

consum (n).

N = Nu + Np

Nu = necesarul de apă pentru umplere

Np = necesarul de apă pentru completarea pierderilor

Necesarul de apă pentru umplere

Nu = h x S

Nu = 109652 mp x 2,0 m = 219304 mc

În etapa de funcționare

Necesarul de apă pentru compensarea perderilor

Necesarul de apă pentru compensarea piederilor s-a estimat prin însumarea pierderilor

prin evapotranspirație (Ne) și a celor prin infiltrație (Ni) – prin infiltrații laterale, precum și

infiltrații de la nivelul fundului bazinului.

Np = Ne + Ni



48

Perderi prin evapotranspirație (Ne)

Pierderile prin evapotranspirație s-au estimat pe baza evaporației medii anuale din zonă

de cca. 450 mm CA/mp, rezultând:

Ne = 450l x 109652 mp

Ne = 49,343 mc/an

Pieredrile prin infiltrație (Ni)

Pierderile prin infiltrație sunt în strânsă legătură cu debitul unitar de drenare (q) al apei

din bazinul piscicol.

Determinarea debitului unitar q se face cu ajutorul relației:

Q = K x i x h (m3/sx rh)

K = coeficientul mediu de permeabilitate al formațiunii din culcușul bazinului, precum

și cel al formațiunii dintre bazin și râu.

Pentru zona Cosmești:

K = 9,7 x 10-9 l/s – ”argilă nisipoasă”

i = gradientul hidraulic respectiv (cota oglindă apă bazin – cota oglindă apă râu/distanța

dintre centrul bazinului și linia malului din zona de amplasament a bazinului)

i = 0,0038

h = grosimea medie a stratului de apă din bazin

q = k x i x h (m2/s x m) = 9,7 x 0,0038 x 2,0 rezultă q = 0,000000007372 l/s/m

Pierderile prin infiltrație (Ni) se determină cu formula:

Ni = q (l/s/m) x D (m) x S (mp) x 86400 sec/zi x 365 zile

q = debitul unitar de drenare

D = distanța medie de la centrul bazinului la linia malului râului (m);

S = suprafața totală a fundului de bazin și a părților laterale (mp)

Ni = 0,000000007372 l/s/m x 2000 m x 112810 mp x 31536000 sec/an

= 52439 mc/an

Prin cumularea rezultatelor rezultă un necesar de compensare a pierderilor

Np = Ne + Ni = 49343 mc + 52439 mc/an

Np = 101782 mc/an

Debitul zilnic

Qu zi = 321086 mc/365zile

Qu zi = 880 mc/zi →10,19 l/s



49

IV.1.1.4. Managementul apelor uzate

În cadrul procesului tehnologic din perioada lucrărilor de excavare și amenajare a

iazului nu este necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor

tehnologice deoarece pe amplasament nu se produc astfel de ape uzate.

În perioada funcționării de pe suprafața amplasamentului nu sunt evacuate ape uzate

industrial.

Evacuarea apelor uzate menajere

Pentru evacuarea apelor uzate menajare va fi amenajat pe suprafața amplasamentului

un WC de tip cuvă uscată, dotat cu fosă septică care va fi vidanjată la umplere sau vor fi

amplasate toalete ecologice vidanjabile.

Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa amplasamentului nu vor antrena substanţe

poluante din punct de vedere chimic şi se infiltrează în sol datorită permeabilităţii mari a

substratului fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei freatice.

Determinare debitelor de apă plvială se face conform STAS 1846/1990 pe baza relaţiei:

Qp = m x S x Φ x i

unde:

m = coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul în conformitate cu

capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii de calcul ”t”, m = 0.,8 pentru

t < 40 min;

S = aria bazinului de canalizare aferentă secţiunii de calcul exprimată în ha, în cazul

amplasamentului analizat S = 18,4594 ha;

Φ = coeficientul de scurgere aferent ariei S (conf. STAS 1846/90) pentru suprafeţe

nepavate = 0,10;

i = intensitatea ploii de calcul: i = 65 l/s (conf. STAS 9470/73).

Qp = 0,80 x 18,4594 x 0,10 x 65 = 96,46 mc/h pe suprafaţa amplasamentului

Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului vor avea un debit maxim de

96,46 mc/h şi nu vor antrena substanţe poluante din punct de vedere chimic – apele pluviale sunt

considerate convenţional curate.



50

IV.1.1.5. Prognozarea impactului asupra factorului de mediu apă

Lucrările de excavare nu generează ape uzate industriale. În aceste condiţii emisiile

pentru factorul de mediu apă pot fi considerate nule.

Excavațiile nu vor avea nici un impact asupra calităţii apelor de suprafaţă.

Implementarea proiectului presupune realizarea de excavaţii până la adâncimea maximă

adâncime faţă de cota terenurilor adiacente de 8 m, adâncime maximă de excavare fiind de 11,0

m (inclusiv coperta) – mai mare decât adâncimea medie față de cota terenurilor din jur având în

vedere și excavarea sterilului haldat deja pe suprafața amplasamentului din excavațiile anterioare

realizate înainte de anul 1989. Se vor executa săpături până la adâncimea de 2 m sub nivelul

hidrostatic.

Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluării accidentale ale factorului de

mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi a hidrocarburilor de la agregatele

utilizate în procesul tehnologic. Aceste substanţe pot fi antrenate de apele meteorice, scurgându-

se pe suprafaţa solului sau infiltrându-se în acesta, determinând poluarea apelor freatice.

Cantităţile de combustibili şi uleiuri prezente în rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt

mari astfel încât nu produc poluări importante. Pentru a preveni poluările accidentale utilajele

vor fi menţinute în parametri normali de funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice

efectuate la zi şi sunt interzise efectuarea reparaţiilor pe suprafaţa amplasamentului. Personalul

care deserveşte utilajele va avea obligaţia să urmărească şi să raporteze orice scurgere de uleiuri

sau/şi combustibil din rezervoare şi mecanismele utilajelor. În cazul înregistrării unor defecţiuni

ale utilajelor acestea vor fi transportate la ateliere service autorizate.

IV.1.1.6. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele măsuri:

ü manipularea şi stocarea materialului excavat util sau a sterilului în aşa mod încât să

nu fie antrenat de apele pluviale;

ü amplasarea unei toalete ecologice/WC tip cuvă uscată cu fosă etanșă şi vidanjarea

acesteia;

ü eliminarea deşeurilor prin colectare în europubele sau containere pentru colectare

selectivă amplasate la limita amplasamentului;

ü instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte a



51

acestora şi a modului de acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;

ü instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni apărute la

utilajele folosite,

ü verificarea integrităţii şi etanşeitaţii rezervoarelor şi a conductelor de alimentare cu

carburant, schimbul de ulei și alimentarea cu motorină a acestora nu se va face

decât în locuri special amenajate, de personal instruit;

ü interzicerea spălarii utilajelor și mijloacelor de tranport în zonele de lucru;

ü având în vedere excavarea sub nivelul hidrostatic pe o adâncime de 2 m, în

perioada realizării acestor lucrări se va menţine un pat de înaintare a utilajelor şi

autobasculantelor astfel încât acestea să nu intersecteze acviferul, acest pat de

înaintare va avea înălţimea de minim 1 m deasupra nivelului apei şi o lăţime de 2

– 2,5 m care să permită deplasarea şi manevrarea în siguranţă;

ü realizarea de drenuri şi canale în jurul zonei de excavare şi a drumurilor de acces

pentru colectarea apelor din precipitaţii;

Deoarece singurele emisii pe factorul de mediu apă sunt cele accidentale pentru a evita

aceste situaţii accidentale administratorul societăţii care va realiza lucrările de excavare și

amenajare a iazului piscicol va menţine utilajele în stare optimă de funcţionare iar orice

defecţiune va fi semnalată de personalul care deserveşte autoutilitarele şi mijloacele de transport

şi remediată în cadrul unităţilor de service specializate.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă

provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca impurificări

semnificative ale factorului de mediu apă subterană.

De asemeni ca măsură operaţională de eliminare a poluărilor accidentale cu hidrocarburi

şi/sau uleiuri toate activităţile necesare pentru întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor

folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale specializate

în prestarea unor astfel de servicii.

Perimetrul de exploatare nu se afla în zona de protecţie sanitara sau hidrogeologică a unor

surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În aceasta situaţie, lucrările de excavaţie executate în

vederea realizării cuvetei nu vor influenţa în sens negativ nici un obiectiv din zonă.



52

IV.1.2. Aerul IV.1.2.1 Date generale

Deoarece în zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului

atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor

noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport, apreciem calitatea

aerului ca fiind bună. APM Galați evaluează permanent calitatea aerului la nivelul regiunii prin

valorile furnizate de punctele de prelevare a datelor. Conform raportului privind starea factorilor

de mediu a APM Vrancea nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei medii zilnice faţă de

concentraţiile maxime admisibile prevăzute de STAS-ul 12574/87 la punctul de control amplasat

în oraşul Focşani pentru indicatorii: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3)

şi hidrogen sulfurat (H2S).

Lipsa activităţilor industriale din imediata vecinătate a amplasamentului care să afecteze

calitatea aerului, densitatea populaţiei relativ mică şi depărtarea faţă de zone urbane cu trafic

intens contribuie la menţinerea unei calităţii superioare a aerului. Nu sunt semnalate evenimente

trecute cu efecte potenţial nocive asupra calităţii aerului.

Nivelul zgomotului este specific comunităţilor rurale, lipsite de activităţi economice cu

impact semnificativ asupra mediului pe teritoriul administrativ al comunei sau în imediata

vecinătate, în condiţiile unui trafic rutier scăzut şi a lipsei traficului feroviar.

Zona în care va fi amplasat proiectul propus are o clima temperată, cu mari variaţii

determinate de confluenţa reliefului.

Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiu, în primul rând,

influenţelor est – continentale dar în acelaşi timp şi climat nordic şi sudic. Totodată, Carpaţii de

Curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influenţa reliefului este

predominantă în traseul izotermelor .

Câmpia Siretului are o temperatură medie anuală mai mare de 9 °C, dealurile

subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic, între 6 si 9 °C, iar munţii intre 2 şi 6 °C, iar pe

culmile cele mai înalte ale Munţilor Vrancei -1 şi 2 °C.

Luna cea mai caldă, iulie, are temperaturi medii de 22 °C şi precipitaţii medii sub 35

mm, iar luna cea mai rece , ianuarie, sub 0 °C şi 144 mm.

Prima zi cu îngheţ este jurul datei de 21 octombrie iar ultima zi de îngheţ este în jurul

datei de 11 aprilie.



53

Temperaturile extreme din zonă au fost înregistrate la Focşani, cu valori de 39,5° C,

înregistrată în 05.07.2000 şi -33 ° C , înregistrată în anul 1942, temperaturi măsurate la umbră.

La sol, unde razele soarelui cad perpendicular, temperatura maximă a atins 66 ° C.

Durata anuală de strălucire a soarelui este, în medie, de 2081 ore, mai mare în lunile mai

- septembrie, când media lunară depăşeşte 200 ore şi mai redusă în lunile noiembrie – ianuarie,

când durata scade sub 100 ore .

Circulaţia diferită a maselor de aer de la o perioadă la alta determină schimbări

nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că zona este tranzitată de mase aer de

provenienţă şi cu proprietăţi diferite formate, în zone situate la mii de kilometri (zona arctică,

oceanică , tropicală).

Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm anual, relieful determină însă o repartiţie

inegală a precipitaţiilor, astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai joasă, cantitatea

medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an iar în regiunea dealurilor precipitaţiile nu

depăşesc decât local 800 mm/an. Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat

decembrie - februarie, uneori cu prelungiri până în martie.

Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, a fost de 199,5 mm şi a fost

înregistrată în depresiunea intradeluroasă Mera, cunoscută prin agresivitatea mare a

Numărul zilelor cu ninsoare este sub 20 zile în lunca Siretului.

Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului, şi sunt

vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de aer cald se

deplasează dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă şi cu precipitaţii reduse. Dinspre

nord – vest şi nord vânturile aduc o vreme rece şi umedă. Efectul de “föhn” este prezent în toate

anotimpurile, dar cu frecvenţă mai mare iarna .

Vitezele medii anuale variază între 2,0 şi 4,0 m/s la Focşani şi între 5,6 şi10,1 m/s pe

culmile muntoase .

Regimul termic

Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală

de 9,6°C, luna cea mai caldă fiind iulie, iar luna cea mai rece ianuarie. Amplitudinile termice

medii oscilează cu 25,4°C .



54

Temperatura aerului (°C)

Media lunară, anuală şi amplitudinea

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Med.

anuală Amplitudine

anuală

Temp. medie (°C)

-3,8 -1,2 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 4,1 -1,1 9,6 25,4

Amplitudinile maxime (diferenţa între minima şi maxima absolută) sunt foarte ridicate,

ceea ce contribuie în mod direct la stimularea proceselor de dezagregare geomorfologice.

Regimul pluviometric

Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu

prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore

sunt foarte frecvente pe în bazinul Siretului din zona studiată.

Precipitaţii atmosferice (mm)

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Med.

anuală Precipitaţii

medii lunare (mm)

22,8

23,5

26,7

42,7

61,8

80,7

53,4

43,0

39,1

41,8

43,0

34,4

512,6

IV.1.2.2. Surse şi poluanţi generaţi în aer SURSE DE POLUANŢI ŞI EMISII DE GAZE

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt :

ü excavarea şi transportul agregatelor minerale, a sterilui și stratului de copertă;

ü traficul generat de lucrările desfăşurate;

ü lucrările de reconstrucţie ecologică.

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:

ü pulberi în concentraţii nesemnificative;

ü gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce

deservesc exploatarea.



55

Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale în benele autobasculantelor conţine:

CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este infimă deoarece agregatele

minerale excavate sunt încărcate în mijloacele de transport, imediat după excavare (când sunt

încă jilave), fără a fi depozitate.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă a vehiculelor care transportă

agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de amenajare a taluzelor

rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial

poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi

utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.

Arderea carburanţilor în motoarele utilajelor terasiere şi a mijloacelor de transport

conduce la eliminarea în atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi

de azot, hidrocarburi nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţie

Sursa Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Principala zonă de emisie a poluanţilor în atmosferă este suprafaţa amplasamentului

propus de pe care vor fi exploatate agregatele minerale, sursele de emisie fiind caracterizate

drept:

ü surse la sol sau în apropierea solului, cu înălţimi efective de emisie de

până la 4 m faţă de nivelul solului;

ü surse deschise reprezentate de operaţiile de manipulare ale agregatelor

minerale (săpare, excavare, depozitare, încărcare);

ü surse mobile reprezentate de totalitatea utilajelor şi mijloacelor de transport

care deservesc perimetrul de exploatare a agregatelor minerale.

În cadrul activităţii de excavare mijloacele de transport şi utilajele acţionează pe

perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim două simultan pe amplasament. Acestea sunt

echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se

încadrează în prevederile normelor de funcţionare.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă:



56

ü pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu

umed la 28°C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita

admisă de 0,15 mg/mc;

ü emisiile gazoase provenite din arderea combustibilului în motoarele termice ale

utilajelor şi mijloacelor de transport – motorină.

Realizarea proiectului presupune utilizarea următoarelor utilaje şi mijloace de

transport: excavator, betonieră, macara, basculante.

Consumul de carburanţi

Nr. Crt. Utilaj Nr. bucăţi

Consum

specific/ oră

de funcţionare

Timp de

funcţionare

efectiv ore/zi

Consum zi (l)

1. Excavator/ draglină

2 15 6 180

2. Basculanta 2 7 5 70

3. Încărcător frontal 1 15 3 45

Consum /oră = 36,87 l

Consum total zilnic = 295 l

Consum lunar = 295 x 20 zile = 5900 l/luna

După cum am menţionat anterior, poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma

gazelor de eşapament sunt:

ü particulele

ü dioxidul de sulf (SO2),

ü monoxidul de carbon (CO),

ü oxizii de azot (NOx)




ü SOx: 0,005 kg;

ü CO: 0,001 kg;


ü NOx: 1,450 kg;


Conform datelor din tabelul anterior, consumul total orar de motorină pentru desfăşurarea

lucrărilor în perioada de construcţie este de 36,87 l.



57

Prin combustia cantităţii de 36,87 l motorină într-o oră, rezultă următoarele cantităţile de

noxe prezentate în tabelul de mai jos.

Poluant Factor de

emisie/1000 l Debit masic

g/h

SOx 0,005 0,018 CO 0,001 0,001 Hidrocarburi 0,480 0,017 NOx 1,450 0,52

Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan.

ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE

Din momentul lucrărilor de amenajare pe amplasament se vor produce zgomote

determinate de funcţionarea motoarelor şi încărcarea basculantelor cu agregate.

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente proiectului sunt

tipice pentru o exploatarea balastului şi cuprind în general:

ü operarea vehiculelor pentru transportul materialelor excavate;

ü operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului

excavatoare, buldozere, încărcătoare.

În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este de

cca. 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de extracţie. Pentru a

se putea aprecia impactul zgomotului produs în afara perimetrului amplasamentului s-au avut în

vedere următoarele:

ü nivelul de zgomot la sursă – cca. 75 db(A).

ü nivelul de zgomot la limita incintei – cca. 45 db(A).

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:

ü 65 db(A) la limita incintei.

ü 50 db(A) la limita receptorilor protejaţi.

Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul

zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor.

Conform HG 1796/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada execuţiei nivelul de

putere acustică admis este prezentat în tabelul de mai jos.



58

Nivelul de putere acustică pentru echipamentele utilizate în perioada de exploatare şi reconstrucţie ecologică

Tip echipament Putere netă instalată

P (în kW) Putere electrică Pel [kW]

Nivelul de putere acustică admis

db/1 pW

Maşini de compactat p ≤ 8 105

8 < p ≤ 70 106 p > 70 86 + 11 lgP

Buldozere, încărcătoare p ≤ 55 103 p > 55 84+11 lgP

Nivelul de zgomot la limita incintei se calculează cu formula:

L2 = L1 + 20 lgr1/r2

r1 – distanţa faţă de sursă (1m); r2 – distanţa de la sursă la primil receptor; L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 de sursa; L2 – nivelul de zgomot la limita de incintă.

Distanţa (m) r2

L1 r1 lg

21

rr

Valoare

20 lg21

rr

Valoare L2

5 106 1 0,699 13,98 92,02 10 106 1 1,0 20,00 86,00 50 106 1 1,699 33,98 72,02

100 106 1 2,0 40,00 66,00 200 106 1 2,301 46,02 59,92 300 106 1 2,477 49,54 56,46 500 106 1 2,699 53,98 52,02

Diagrama dispersiei zgomotului produs de motoarele utilajelor



59

Depărtarea faţă de zonele locuite este de cca 1000 m faţă de orice zonă locuită ceea ce

determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o

apreciem ca nesemnificativă.

Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale

nivelului de zgomot; acest standard se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane,

diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează

cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului.

Pe suprafaţa amplasamentului au fost identificate următoarele surse potenţiale de zgomot:

ü excavator: emisie sonoră la 30 m 85-90 dB(A);

ü încărcător frontal, într-un ciclu de încărcare a unei autobasculante, emisie sonoră la

30 m de 61dB(A);

ü autocamion încărcat – emisie sonoră la viteza de 15 km/h la 30 m = 65 dB(A).

Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală

şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, nu trebuie să

depăşească 50 dB(A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m

distanţă faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să

depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot de 45.

Pentru respectarea valorilor admisibile menţionate anterior, este necesar ca exploatarea de

agregate şi traficul mijloacelor de lucru în şi spre amplasament să fie situate la distanţe de minim

500 m faţă de zonele locuite. Având în vedere că perimetrul de exploatare a balastului este situat

la cca 1000 m distanţă faţă de casele din localitățile Cosmești Vale și periferia orașului

Mărășești, zgomotul produs de activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu se resimte în

zona locuită.

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute reduceri ale nivelului de zgomot la limita

funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activităţile de excavare se încadrează în categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu

deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd

ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială

normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La

această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri

de amplitudini sensibil egale).



60

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare, sunt

tranzitate de locuitorii comunei cu autoturismele sau cu vitele. Suprafeţele adiacente acestor

drumuri au fost supuse presiunii antropice astfel încât, în prezent, adăpostesc un număr redus de

specii adaptate la aceste condiţii.

La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe

perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A), zgomote care nu se vor propaga în zonele

populate datorită distanţei de cca 1 km până la primul receptor sensibil.

Exploatarea de balast, prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi

prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

Pentru a realiza transportul agregatelor de balastieră de la perimetrul de exploatare până la

drumul judeţean se recomandă alegerea unor rute care să evite zonele locuite.

De-a lungul drumului judeţean circulaţia autobasculantelor se va face în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

IV.1.2.3. Măsuri de reducere a poluării aerului

În etapa de realizare a ecavaţiilor, titularul proiectului trebuie să ia măsuri pentru reducerea

emisiilor în aer.

Emisii atmosferice.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării

pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.

Societatea comercială care va implementa proiectul va lua următoarele măsuri pentru a reduce

emisiile în atmosferă:

ü stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari

de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;

ü evitarea încărcării mijloacelor de transport cu materiale generatoare de pulberi în

suspensie în condiţiile în care viteza vântului depăşeşte 3 m/s;

ü stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine

umiditatea rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prin

eroziune eoliană;

ü deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate cu

viteze de maxim 10 km/h;



61

ü gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate pe amplasament;

ü efectuarea reviziilor tehnice periodice şi respectarea parametrilor RAR pentru

mijloacele de transport şi utilaje în ceea ce priveşte emisiile de noxe.

Pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă datorită eroziunii eoliene din

depozitele de nisip şi pietriş, precum şi coperta haldată pe suprafaţa pilierilor de siguranţă, în

perioade secetoase şi calde acestea vor fi stropite.

Emisiile generate de utilajele terasiere şi de autocamioane nu pot fi eliminate, ele provin

din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a

reduce impactul acestora asupra factorului de mediu aer camioanele şi utilajele trebuie să

respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică astfel încât S.C.

TRAIL FISH S.R.L. impune contractorului care va realiza lucrările de ecavare și amenajare a

iazului piscicol efectuarea, în mod regulat, a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe

toată perioada derulării proiectului, acestea să se încadreze în prevederile legale.

Zgomot şi vibraţii.

Zgomotele produse pe suprafaţa amplasamentului în perioada de implementare a

proiectului nu pot fi eliminate dar pot fi redusse astfel:

ü pe suprafaţa amplasamentului vor funcţiona numai în caz de necesitate două utilaje;

ü deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate se face cu


ü pe perioada staţionării autocamioanelor şi în perioada de repaus motoarele

mijloacelor de transport şi a utilajelor vor fi oprite;

ü se va verifica buna funcţionare a utilajelor şi autocamioanelor astfel încât

eventualele defecţiuni să nu genereze o zgomote cu intensitate mai mare.

IV.1.3. Solul şi subsolul IV.1.3.1 Caracterizarea generală a solului

Învelişul de soluri din zonă este uniform, reprezentat în totalitate de aluviosoluri entice-

calcarice, în alternanţă cu aluviosoluri entice-calcarice-prundice din zonele de grinduri sau

entice-calcarice-gleice din lungul unor albii părăsite. Structurarea materialelor pământoase este

nerealizată, iar textura este variabilă dar domină cea de la nisipoasă la luto-nisipoasă.



62

La suprafaţa terenurilor există un strat solificat de praf argilos cafeniu, urmat de o lentilă

de nisip argilos cafeniu, lentilă care face trecerea, la stratul de aluviuni grosiere ale terasei joase,

format din pietriş neuniform, mare – mic, cu nisip cafeniu.

Pe suprafța amplasamentului analizat stratul de sol este discontinuu fiind prezente

excavațiile care conțin apă, iar în zonele mai înalte există depozite de materiale pământoase

înlăturate de pe suprafețe din zonă explșoatate înainte de anul 1989.

REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI Conform certificatului de urbanism nr 169 din 12.11.2013 terenul se află situat în

extravilanul comunei Cosmești și este în proprietatea d-lui Paic Claudiu, conform contractului de

vânzare – cumpărare nr. 3033 din 13.06.2013 și este dat spre folosință către S.C. TRIAL FISH

S.R.L., conform contractului de comodat nr. 1115 din 21.11.2013.

REGIMUL ECONOMIC AL TERENULUI

Folosinţa actuală a amplasamentului pe care S.C. TRIAL FISH S.R.L. propune

înființarea amenajării piscicole este bălți și teren neproductiv.

Destinația propusă: extindere iaz piscicol și sistematizare teren, în comuna Cosmești, sat

Cosmești Vale, județul Galați.

UTILIZAREA TERENULUI ŞI A CONSTRUCŢIILOR DE PE AMPLASAMENT

S.C. TRIAL FISH S.R.L. va efectua lucrări de extindere a iazului existent în prezent, iar

suprafaţa totală a noului iaz va fi de 12,25 ha, restul suprafeţei de teren, respectiv 6,21 ha, va fi

adusă la o cotă uniformă prin umplerea excavaţiilor haotice existente.





sunt depozitate haotic atât în interior suprafeței care face obiectul prezentei documentații cât și


În prezent o suprafață de teren cu aria de 3,1478 ha este acoperită de luciu de apă ca

urmare a existenței bălților menționate anterior. Suprafața finală care va fi amenajată ca iaz

piscicol va fi de 12,25 ha. Suprafața de 6,21 ha va fi amenajată la o cotă uniformă, cât mai

aproape de cota terenului din jur (în general 57,50 – 58,00 mdM), prin depozitarea întregului



63

volum de excavații care nu poate fi utilizat ca nisip și pietriș, prin lucrări de acopertare și

nivelare a zonelor cu declivități mai mari situate în această parte a proprietății. Lucrări de

acopertare vor fi realizate pe o suprafață de cca 3,8 ha, restul terenului aflându-se la cote

apropiete de cota terenului natural din zona de implementare a proiectului.

IV.1.3.2. Caracterizarea generală a subsolului

Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată este situată în terasa malului drept al

râului Siret, în Câmpia Siretului Inferior, din nord-estul Câmpiei Române. Relieful cel mai jos,

cu altitudinea de 50 – 58 m corespunde albiei minore a râului Siret și este caracterizat prin

numeroase brațe active ale râului și altele părăsite care închid între ele ostroave alcătuite din

acumulări recente de depozite aluvionare.

Zona amplasamentului este drenată de râul Siret, care o străbate de la nord la sud. Albia

minoră a Siretului se caracterizează prin numeroase despletiri și cursuri părăsite, dezvoltate cu

precădere în sectorul nordic.

Din punct de vedere al geologiei, depozitele care aflorează în zona Mărășești – Cosmești

Vale și în împrejurimi, precum și depozitele care aparțin următoarelor intervale

cronostratigrafice: Romanian – Pleistocen inferior, Pleistocen mediu, Pleistoce mediu –

Pleistocen superior, Pleistocen superior, Pleistocen superior – Holocen și Holocen.

Romanian – Pleistocen inferior

La exterioru arcului carpatic, respectiv de la vest de Jiu și până la Trotuș, se dezvoltă

Formațiunea de Cândești, reprezentată de acumulări aluvionare cu grosimi de zeci sau chiar sute

de metri, alcătuite din elemente ruditice, arenitice, silitice și lutitice, în proporții variabile, dar

adesea cu caracter ritmic. Formațiunea de Cândești s-a acumulat, în general, într-un sistem de

vaste conuri aluviale, alcătuite din pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri, cu intercalații de argile.

Segmentele proximale ale conurilor aluviale îngemănate bordează rama nordică a bazinului

Dacic, pe când segmentele mediale și distale s-au instalat în largul câmpiei de inundație.

Granulometria devine din ce în ce mai fină din zona colinară spre câmpie, odată cu afundarea

sub depozite mai recente.

Pleistocen mediu

Peistocenul mediu este reprezentat dintr-o secvență predominant argiloasă, cu două

nivele de nisipuri argiloase care dovedesc schimbări în regimul dinamic al apelor. Secvența

descrisă a fost depusă în condiții de sedimentare lacustră, care caracterizau, de fapt, cea mai

mare parte din aria Câmpiei Române orientale în Pleistocenul mediu. În urma oscilațiilor

climatice mai reci din acest interval cronostratigrafic are loc intensificarea proceselor de



64

eroziune și apariția unor cursuri de apă care generau mici canale în care se depuneau nivele

nisipoase. Astfel pentru zona Cosmești, aflată în partea de nord-est a Câmpiei Române, este

caracteristică existența unui sistem depozițional lacustru, având ca urmare depunerea unor

sedimente predominant argiloase.

Pleistocen memdiu – Pleistocen superior

Depozitele loessoide, reprezentate prin silturi argiloase, silturi argilo-nisipoase, silturi

nisipos-argiloase, silturi nisipoase având geneză eoliană, aluvială, deluvială su mixtă.

Pleistocenul superior

Strat reprezentat de nisipuri și argile cu grosime cumulată de cca 8 m. În forajele

învecinate se remarcă, în general, o uniformitate a faciesurilor, caracterizate prin prezența

argilelor și nisipurilor, conținând mai rar, și intercalații de pietrișuri. Din această ambianță

depozițională se constată continuarea procesului de subzistență în Pleistocenul superior și lipsa

unor cursuri importante de ape cu debite care să determine depunerea aluviunilor grosiere

caracteristice faciesului de albie majoră.

Pleistocen superior – Holocen

La vest de lunca Siretului, există depozite loessoide care pot avea o grosime de până la 15

m. Aceste depozite sunt alcătuite din silturi nisipoase, nisipuri siltice argiloase, argile siltice de

culoare gălbuie sau gălbui roșcată. În masa depozitelor loessoide se întâlnesc intercalații

lentiliforme de nisipuri grosiere sau chia pietrișuri mărunte care pledează pentru geneza lor

aluvial – deluvială. În aceaste depozite nu s-au semnalat resturi de mamifere care atr putea indica

vârst lor. Totuși luându-se în considerare criteriile stratigrafice, morfologice și neotectonice,

aceste depozite loessoide au fost atribuite intervalului cronostratigrafic Pleistocen superior –

Holocen.

Holocenul

Acumulările aluviale actuale și subactuale din lunca râului Siret (reprezentate prin

depozite loesoide, nisipuri argiloase, silturi, nisipuri, pietrișuri), precum și depozitele terasei

joase (silturi, nisipuri, pietrișuri, suordonat argile), având altitudinea relativă de 2 – 5 m, au fost

atribuite Holocenului.

Zona aplasamentului este situată în lunca Siretului, pe raza localității Cosmești Vale, iar

subsolul este reprezentat prin nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri cu elemnte bine rulate, holocene,

care repausează peste complexul argilo-marnos al Pleistocenului superior.

Forajele execuate în zonă au pus în evidență existența acestor depozite grosiere cu

grosimi între 3 și 11 m, remarcându-se o creștere a grosimii ultimului de la nord (zona Cosmești

Vale) către sud (zona Satu Nou). În unele sectoare grosimea complexului aluvionar depășește

250 m.



65

IV.1.3.3. Prognozarea impactului asupra solului şi subsolului

Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de construcţie

Impactul asupra factorului de mediu sol va fi unul fizic concretizat prin realizarea

excavațiilor și lucrărilor de umplere și recopertare a suprafelor propuse.

Volumul total propus a fi excavat este de 433.573,3 mc și este constituit din nisipuri și

pietrișuri (care vor fi valorifcate), steril (agrile care vor fi utilizate la umplerea declivităților de

pe suprafața propusă pentru sistematizate) și sol vegetal (care va fi utilizat pentru recopertarea

suprafeței sistematizate precum și la amenajarea taluzelor

Deoarece în procesul tehnologic nu se folosesc şi nu rezultă substanţe sau compuşi

periculoşi care să fie eliberaţi în mediu sunt posibile numai poluări accidentale ale factorului de

mediu sol.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale

în sol de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile combustibilului şi a

uleiurilor şi infiltrarea acestora în sol administratorul societății comerciale care va contracta

lucrările de execuție a iazului piscicol va menţine utilajele în stare de funcţionare bună având

inspecţiile tehnice periodice efectuate. De asemenea personalul care deserveşte utilajele de pe

amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare

pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie a acestora. Pentru diminuarea

acestui impact posibilelor poluări accidentale cu lubrefianţi şi/sau carburanţi utilajele vor fi

dotate cu recipiente cu nisip sau rumeguş pentru absorbţia scurgerilor. Aceste materiale vor fi

împrăştiate în zona respectivă iar apoi colectate împreună cu solul afectat şi gestionate conform

legislaţiei în vigoare.

De asemeni pentru a asigura condiţiile igienico-sanitare minime S.C. TRIAL FISH

S.R.L. va amplasa o toaletă ecologică sau un Wc tip cuvă uscată la nivelul amplasamentului

pentru personalul care deserveşte utilajele în perioada de execuție a amenajării iazului piscicol.

Deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată vor fi colectate în pubele tipizate

amplasate în locuri special destinate acestui scop. Pubelele vor fi prelucrate periodic de către

serviciile de salubritate din zona, pe bază de contract.



66

Impactul potenţial asupra factorului de mediu sol în perioada de funcționare

În perioada fe funcționare a izului piscicol nu există impact asupra factorului de mediu

sol.

IV.1.3.4. Măsuri pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol

Pentru a reduce impactul lucrărilor de construcție asupra factorului de memdiu sol vor

fi luate următoarele măsuri:

ü solul decopertat de pe suprafaţa supusă exploatării va fi depozitat perimetral urmând

a fi utilizat la amenajarea taluzelor și sitematizarea suprafeței propuse prin proiect;

ü pe suprafaţa amplasamentului vor fi descrise trasee tehnologice;

ü respectarea tehnologiei de excavare pentru a preveni surparea taluzelor;

ü respectarea suprafeţei prevăzută prin proiect;

ü interzicere deplasării utilajelor în zonele adiacente suprafeţei prevăzute prin proiect

cu excepţia drumurilor de exploatare;

ü gararea autovehiculelor şi a utilajelor numai în zonele delimitate în acest scop;

ü utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi

îndepărtate de pe amplasament;

ü pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate,

uleiuri uzate, baterii auto, etc.);

ü nu vor fi amplasate depozite agregate minerale sau materii pământoase excavate de

pe amplasament pe terenurile adiacente situate la nivelul terasei şi luncii râului Siret

şi care nu fac obiectul prezentului proiect;

ü gestionarea corespunzătoare a deşeurilor prin colectarea lor şi depozitarea în

containere amplasate pe platformă betonată la limita amplasamentului analizat a

TRIAL FISH S.R.L.;

ü menţinerea utilajelor în stare de funcţionare bună pentru a evita poluările accidentale

ale solului cu carburanţi şi/sau lubrefianţi.



67

IV.1.4. Biodiversitate

Amplasamentul pe care se va implementa proiectul ”Extindere iaz piscicol şi

sistematizare teren în comuna Cosmeşti, sat Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi.” este situat la o

distanță de cca 850 m față de situl de importanță comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior și la o distanță de cca 1500 m față de Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior.

Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior a fost declarată prin

H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea este declarată arie de

protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări

cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa

sitului este de 36.492 ha.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

ü plaje de nisip (2 %);

ü râuri, lacuri (17 %);

ü mlaştini, tubării (4 %);

ü pajişti naturale, stepe (4 %);

ü culturi (teren arabil) ( 36 %);

ü păşuni (7 %);

ü păduri de foioase (22 %);

ü habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

ü Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%); ü Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):

ü Judeţul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).



68

Amplasare ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior



69

Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a

ROSPA 0071 sunt:

ü protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei

Consiliului 79/409/CEE;

ü protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.

Vulnerabilitate

Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul, poluarea

apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale

ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.

Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii

Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax: 0337

103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de Custodie (nr.

0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Custodele a întocmit Regulamentul ROSPA Lunca Siretului Inferior, conform căruia,

până la aprobarea Planului de Management se vor respecta măsurile provizorii de conservare

stabilite de către custode.

Amplasarea suprafeței propusă pentru implementarea proiectului în raport cusitul Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior



70

Situl de Importanţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior desemnat prin Ordinul

M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a

identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de

reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Mijlociu este de 25.081 ha şi se întinde pe 4

judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

ü plaje de nisip (4 %);

ü râuri, lacuri (25 %);

ü mlaştini, tubării (5 %);

ü pajişti naturale, stepe (5 %);

ü culturi (teren arabil) ( 8 %);

ü păşuni (8 %);

ü păduri de foioase (34 %);

ü habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %).

Amplasarea suprafeței propusă pentru implementarea proiectului în raport cusitul Natura 2000 ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior



71

Amplasarea sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior



72

IV.1.4.1. Vegetaţia

La nivelul luncii râului Siret, vegetația naturală este reprezentată de zăvoaie de plop şi

salcie (Populus alba, P. nigra, Salix alba, adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex cu

aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere: Salix fragilis, Rubus caesius,

Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis pseudophragmites, Myricaria

germanica.

În stratul arborescent bietajat, etajul superior de 20-25 m este constituit din Populus alba,

P. nigra, Fraxinus excelsior etc., iar etajul inferior de 15-18 m este din Salix alba, S. fragilis,

Alnus glutinosa, A. incana etc. Stratul arbustiv dezvoltat şi dens cuprinde Salix purpurea, S.

elaeagnus, S. triandra, Ligustrum vulgare, Frangula alnus, Cornus sanguinea, Viburnum opulus,

Prunus spinosa, Crataegus monogyna etc. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris, Humulus

lupulus, Clematis vitalba.

Productivitatea acestor ecosisteme este medie, dar importanţa este foarte mare pentru

protecţia albiei minore şi majore din zonele meandrate, ceea ce le impune conservarea.

Alte asociaţii întâlnite sunt reprezentate de Salicetum purpureae, Salicetum trindro -

viminalis şi Salicetum triandre.

Cea mai răspândită asociaţie de pajişte la nivelul teraselor este Agropyretum repentis care

are o compoziţie heterogenă, influenţată de variaţia condiţiilor din habitat. Astfel pe grinduri

nisipoase apare Cynodon dactiylon, în zonele cu băltiri abundă Alopecurus pratensis şi Agrostis

stolonifera, la confluenţe, pe materiale fără salinizare, este Lolium perenne. Aceste variaţii de

compoziţie determină natural o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 to/ha.

Asociat se mai întâlneşte şi asociaţia Trifolio repenti-Lolietum, cu o compoziţie mai

valoroasă la care participă, Lotus corniculatus, Bellis perennis, Prunela vulgaris, Taraxacum

officinale. O altă asociaţie este Agrostetum stoloniferae, care formează pajişti hidrofile pe

terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă valoare economică.

Pe suprafața propusă pentru amenajarea iazului piscicol au fost efectuate excavații și

depozitări de steril înainte de anul 1989. La nivelul amplasamentului analizat vegetația este

reprezentată din specii ierboase care aparțin habitatului Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa,

Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon,

Poa bulbosa, Poa angustifolia. Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon,

Poa bulbosa, Poa angustifolia. Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina,

Botriochloa ischaemum, Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus



73

corniculatus, Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum,

Ceratocarpus arenarius.

La nivelul bălților existente pe amplasament s-a foarmat o vegetație palustră,

caracteristică zonelor umede.

Habitate de interes comunitar din Situlul Natura 2000 Lunca Siretului Inferior

Nr. crt.

DENUMIRE HABITAT % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B 3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul râurilor (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0,5 B C B B

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

0,2 C C B C

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Pe suprafața amplasamentului nu au fost identificate habitate de interes comunitar.

Pe suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului şi nici în vecinătatea acesteia nu

există habitatele forestiere naturale.

Suprafața amplasamentului propus nu se suprapune peste areale cuprinse în

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior astfel încât implementarea proiectului nu va afecta

habitatele care constituie obiective de conservare ale acestui sit Natura 2000.

Lucrările propuse pentru realizarea proiectului nu determină defrişări ale

regiunilor împădurite.

Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret în secţiunea

studiată.



74

IV.1.4.2. Specii citate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162

Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanţă Comunitară

ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard Natura 2000

obiectivele de protecţei ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile,

amfibieni , peşti şi nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1220 Emys orbicularis P C B C B

1993 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C C C C

2511 Gobio kesseri P B B C B

1124 Gobio alpinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Plecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C C

1014Vertigo angustior P?



75

IV.1.4.3. Specii citate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA 0071

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială

avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa I a

Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).

Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE , pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior

Speciile de păsări menţionate în formularul Standard Natura 2000 pentru această arie de

protecţie avifaunistică sunt protejate prin următoarele acte legislative:

ü Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind

conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;

ü Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (prin

care România a ratificat Convenţia de la Bonn);

ü Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la conservarea

păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;

ü Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice

(Directiva Pasări), Anexa I;



76

ü OUG nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

ü HG 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică modificată prin H.G.

971/2011.

Fenologia speciilor de păsări care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA 0071

Nr. crt.

Specia La nivelul ROSPA 0071 Conf. Formularului Natura 2000

Categorie fenologică

cuibărit iernat pasaj

1. Alcedo atthis 15-25 p S 2. Ardea purpurea 5-12 p OV 3. Ardeola ralloides 5-10 p OV 4. Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i OV 5. Chlidonias hybridus 80-100 p 380 - 450 OV 6. Chlidonias niger 5 – 10 p OV 7. Ciconia ciconia 300- 500 i OV 8. Circus aeruginosus 6-12 p OV 9. Cygnus cygnus 4-10 i OI 10. Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV 11. Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV 12. Gelochelidon nilotica 5-10 i P 13. Glareola pratincola 10-14 i OV 14. Ixobrychus minutus 10 – 15 p OV 15. Lanius collurio 15-25 p OV 16. Lanius minor 20-35 p OV

17. Larus minutus 20-35 P-OI 18. Nycticorax nycticorax 20-30 p OV 19. Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P 20. Platalea leucorodia 5-20 p OV 21. Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV 22. Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV

IV.1.4.1. Prognozarea impactului asupra biodiversitatii Suprafața propusă pentru implementarea proiectului analizat nu este cuprinsă în siturile

Natura 2000 din zonă. În cele ce urmează se prezintă o evaluare a impactului proiectului asupra

speciilor care constituie obiective de conservare pentru ariile naturale protejate din luna Siretului

avându-se în vedere următorii indicatori: reducerea habitatelor utilizate de specie în vecinătatea

ariilor rpotejate în raport cu cerințele ecologice ale fiecărui taxon, declinul populațional

determiant de implementarea proiectului și modifiări ale distribuției speciilor în situri ca urmare

a implementării proiectului.



77

Specia

Gradul de conservare

al habitatului

conform formularului

standard natura 2000

Habitate utilizate

Impactul generat de proiect Reducerea habitatelor utilizate în

vecinătate ariei protejate

Declin populațional

Modificări ale distribuției

Specii de importanță comunitară menționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA 0071 Alcedo atthis Nu este

apreciat Maluri cu vegetație

abundentă

Nu este cazul Nu este cazul,zona propusă nu

prezintă habitate utilizate de acest

taxon pentru satisfacerea necesităților

ecologice

Nu este cazul, specia nu utilizează habitatele afectate

de proiecte.

Ardea purpurea C bă1ţile interioare şi

deltă

Proiectul nu va determina reducerea habitatelor

utilizate de această specie, dar în perioada de construcție

lucrările vor avea impact negativ nesemnificativ având în vedere suprafața relativ mică pe care se desfășoară în

raport cu suprafețe cuprinse în ariile

protejate.

Nu este cazul. Pe suprafața amplasamentului există bălți care pot fi utilizate de exemplare ale acestei specii pentru satisfacerea necesităților ecologice. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de specie la nivelul ariilor naturale protejate. Realizarea eleșteului piscicol determină crearea de noi habitate care pot fi uitilizate de această specie.

Ardeola ralloides C regiuni mlăştinoase,

delte, lagune şi bălţi unde

cuibăreşte în tufişuri sau

copaci





protejate.

Nu este cazul. Pe suprafața amplsamentului există bălți care pot fi utilizate de exemplare ale acestei specii pentru satisfacerea necesităților ecologice. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de specie la nivelul ariilor naturale protejate. Realizarea eleșteului piscicol determină crearea de noi habitate care pot fi uitilizate de această specie.

Aythya nyroca B zone cu stufăriş dens sau pe

vegetaţie plutitoare

Proiectul nu are ca efect reducerea

habitatelor utilizate de această

specie

Nu este cazul. Nu este cazul, specia nu utilizează habitatele afectate

de proiecte.



78

Chlidonias hybridus

B habitate ale zonelor umede

dar preferă mlaştinile

apelor curgătoare şi ochiurile de

apă din câmpiile

inundabile





protejate.

Nu este cazul. Pe suprafața amplsamentului există bălți care pot fi utilizate de exemplare ale acestei specii pentru satisfacerea necesităților ecologice. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de specie la nivelul ariilor naturale protejate. Realizarea eleșteului piscicol determină crearea de noi habitate care pot fi uitilizate de această specie.

Chlidonias niger B zonele mlăştinoase cu

vegetaţie acvatică

abundentă, cu ape stătătoare, lacuri şi râuri

liniştite



specie

Nu este cazul,zona propusă nu

prezintă habitate utilizate de acest

taxon pentru satisfacerea necesităților

ecologice

Nu este cazul, specia nu utilizează habitatele afectate

de proiecte.

Ciconia ciconia Nu este apreciat

fâneţe, păşune şi zone umede

Specia utilizează habitatele

existente pe suprafața propusă,

dar prin implementarea proiectului va

crește suprafața de zone umede în

vecinătatea siturilor cu impact

pozitiv asupra specie.

Nu este cazul. Temporare, în perioada de amenajare.

Circus aeruginosus

B zonele întinse, stepice, câmpia

înierbată, pajiştile naturale

necultivate, luncile

înierbate, terenurile

mlăştinoase în apropierea

bălţilor



specie


de proiecte.

Cygnus cygnus B lacuri şi mlaştini









79

pozitiv asupra speciei.

Egretta alba B zone umede întinse,

mlaştini, lagune costiere,

estuare, margini de

lacuri








Realizarea eleșteului piscicol determină crearea de noi

habitate care pot fi uitilizate de această specie.

Egretta garzetta B zonele umede, bălţi, râuri,

lagune sărate








Gelochelidon nilotica

B bălţi din regiuni de

coastă şi pe ţărmuri

nisipoase



specie


de proiecte.

Glareola pratincola

B zonele aride şi arse de soare dar situate în apropierea

apelor, habitatul ideal

al acestei păsări sunt terenurile

secate



specie


de proiecte.

Ixobrychus minutus

B zone umede cu stufăriş şi păpuriş



specie


de proiecte.

Lanius collurio Nu este apreciat

regiuni deschise, terenuri

agricole cu tufişuri cu spini



specie


de proiecte.

Lanius minor Nu este apreciat

regiuni deschise cu

arbori izolaţi şi tufişuri



specie


de proiecte.

Nycticorax nycticorax

B mlaştini şi bălţi dar este frecvent

prezent şi în apropierea



specie


de proiecte.



80

apelor încet curgătoare, în

stufărișuri Pelecanus

onocrotalus B bălţile mari,

înconjurate cu stuf



specie


de proiecte.

Platalea leucordia

B Stufărişuri cu impact antropis

scăzut



specie


de proiecte.

Recurvirostra avosetta

B Zone umede (lacuri, bălți de

mari dimensiuni,

brațe moarte)



specie


de proiecte.

Sterna hirundo Nu este apreciat

habitate acvatice, zone

de litoral, preferă plajele

de nisp şi pietriş pe care s-a format o

vegetaţie rară.



specie


de proiecte.

Specii de importanță comunitară menționate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lutra lutra B ţărmurile

împădurite ale apelor

curgătoare şi stătătoare, de munte sau şes

Zona propusă pentru

implementarea proiectului

analizat pentru evaluarea

impactului nu prezintă habitate

utilizate de vidră.

Nu este cazul. Implementarea proiectului va crește suprafața de zone

umede în vecinătatea siturilor cu impact pozitiv asupra

speciei.

Spermophilus citellus

Nu este apreciat

zona de stepă, neîmpădurită



specie


de proiect.

Emys orbicularis B ape dulci lin curgătoare şi stătătoare cu

vegetaţie acvatică








Realizarea eleșteului piscicol determină crearea de noi

habitate care pot fi uitilizate de această specie.

Bombina bombina

B populează ochiurile de

apă permanente sau temporare







81




Aspius aspius B Mediul lotic al râului Siret

Proiectul propus nu intersectează mediul lotic al

râului Siret și nu va genera impact

asupra ihtiofaunei.

Nu este cazul. Nu este cazul, speciile de pești nu utilizează habitatele

afectate de proiect. Cobitis taenia B Gobio kessleri B Gobio albipinnatus

B

Gymnocephalus schraetzer

B

Misgurnus fossilis

B

Pelecus cultratus B Rhodeus sericeus amarus

B

Sabanejewia aurata

B

Zingel streber B Zingel zingel B Lucanus cervus B Ecosisteme

forestiere Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul.

Vertigo angustior Nu este apreciat

zonele mlăştinoase sau pe soluri care

sunt permanent umede

Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul.

În concluzie implementarea proiectului propus de S.C. TRIAL FISH S.R.L. nu

afectează habitatele utilizate de speciile de importanță comunitară la nivelul ariilor

protejate din zonă, dar va avea următorul impact:

ü În perioada de cosntrucție

o Negativ nesemnificativ asupra habitatelor utilizate de 7 specii de

importanță comunitară în vecinătatea ariilor protejate:

o Neutru pentru majoritatea speciilor de importanță comunitară care

constituie obiectivele de conservare ale ariilor naturale din zonă.

ü În perioada de funcționare:

o Pozitiv asupra a 8 specii de importanță comunitară din ariile

protejate din zona de implementare a proiectului prin creeare de noi

habitate favorabile în principal pentru hrănire;

o Neutru pentru majoritatea speciilor de importanță comunitară.



82

IV.1.5 Peisajul

IV.1.5.1. Descrierea peisajului

Piesajul din zonă este determinat de caracteristicile de relief specifice luncii Siretului şi

de activităţile antropice derulate în zonă (cultivarea terenurilor agricole, exploatarea agregatelor

minerale din albia minoră, prezenţa celor două acumulări hidroenergetice – la Călimăneşti – 9,5

km amonte şi Movileni 10 km aval).

Peisajul de la nivelul terasei râului Siret, din vecinătatea amplasamentului propus pentru

implementarea proiectului, este antropizat fiind generat de păşunatul intensiv al terenurilor, de

lucrări de excavare în vederea extragerii agregatelor minerale şi depozitarea deşeurilor.

Suprafeţele acoperite cu vegetaţie naturală cuprind habitate de ierburi xeroterme şi vegetaţie

arbustivă alcătuită în special din Tamarix ramosissima şi Hippophae rhamnoides.

De asemenea, o contribuţie importantă la aspectul Luncii Siretului Inferior a râului Siret

o au frecventele inundaţii şi colmatări ale meandrelor. Menţinerea culturilor agricole în lunca

inundabilă este condiţionată de lucrările de menţinere şi corectare a cursului râului prin

extragerea de aluviuni.

IV.1.5.2. Impactul prognozat

Amplasamentul propus pentru excavarea agregatelor minerale este un teren cu funcţiunea

neproductiv și bălți, în zonă nu există peisaje naturale cu valoare deosebită.

În perioada de amenajare a eleșteului piscicol impactul asupra piesajului va fi negativ

nesemnificativ ca urmare a lucrărilor executate.

În prioada de funcționare a eleșteului piscicol, proiectul va avea un impact pozitiv asupra

piesajului prin vegetația arboricolă și arbustivă care se va dezvolta pe taluze și prin crearea unui

mozaic de habitate la nivelul zonei de implementare.

IV.1.5.3. Măsuri de diminuare a impactului

În vederea reducerii impactului asupra peisajului trebuie luate următoarele măsuri:

ü manipularea materialelor, a sterilului, a solului decopertat şi a altor substanţe folosite

se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;



83

ü resturile menajere sau reziduurile vor fi depozitate în eurpubele;

ü în perioadele secetoase, se recomandă stropirea zilnică a drumurilor, care constituie

potenţiale surse de praf;

IV.1.6 Mediul social şi economic

IV.1.6.1. Caracterizarea mediului social şi economic

Comuna Cosmeşti este alcătuită din următoarele sate: Cosmesti, Podolenii de Sus,

Podolenii de Jos însumând un număr total de locuitori de 3189.

Satele Cosmesti, Podolenii de Sus şi Podolenii de Jos sunt conectate printr-un drum

balastat care face legatura şi cu comunele învecinate. Ocupaţia principală a locuitorilor este

agricultura, cu preponderenţă culturile cerealiere şi viţa-de-vie.


Implementarea proiectului pe amplasament va determina o creştere economică în zonă

prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcţii.

Activitatea va determina crearea de noi locuri de muncă atât la nivelul acestui obiectiv cât şi în

construcţii.

IV.1.6.3. Măsuri de reducere a impactului Impactul fiind pozitiv nu sunt necesare măsuri de reducere a acestuia.

IV.1.7. Patrimoniu cultural

În zonă nu există obiective ale patrimoniului cultural de importanţă naţională, regională

sau locală.


În zona de impact a activităţilor desfăşurate pe perioada de execuţie şi exploatare nu

există obiective de patrimonu cultural, arheologic sau monumente istorice.



84

IV.1.7.2. Măsuri de reducere a impactului Deoarece nu a fost identificat nici un impact asupra patrimoniului nu sunt necesare măsuri

de reducere a acestuia.

IV.2. IMPACTUL CUMULATIV

În zonă este prezentă societatea comercială CANTISORT S.R.L. care realizează lucrări

de extracție a agregatelor minerale din terasă cu amenajarea unui iaz piscicol.

S.C. CANTISORT S.R.L. execută lucrări aferente proiectului ”Amenajare iaz piscicol

prin excavare si valorificare agregate minerale” conform C.U. 25/12.03.2013. Acest proiect are


ü prin proiect se vor realiza lucrari de amenajare a unei suprafete de cca. 31101mp, în

vederea desfășurării unor activități de realizare a unei amenajari piscicole (2 bazine

piscicole) prin extracția agregatelor minerale (nisip, pietriș);

ü lucrările vor include realizarea a două bazine piscicole cu digurile de contur în lungime

de L = 770m, vor avea secțiunea trapezoidală cu B=2-3m, b=1-1,5m si h=1,0m.;

ü taluzele sub nivelul apei se vor consolida cu plante subacvatice, consumate de speciile de

pesti cu care va fi populat iazul;

ü alimentarea cu apa a iazului se va realiza din pânza freatică, urmare a lucrărilor de

extracție a agregatelor minerale și din ape meteorice, fără amenajări speciale. Pentru

primenirea apei și oxigenarea ei prin inducerea de ploaie artificială este prevăzut un foraj

cu H=15m.

Impactul cumulat a fost analizat cu proiecte care se desfășoară pe o rază de 5 km în jurul

amplasamentului propus.

IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTELOR ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:

ü excavarea şi transportul rocii dislocate şi a solului rezultat din săpături;

ü traficul generat de lucrările desfăşurate (transportul aluviunilor excavate).

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:

ü pulberi în concentraţii nesemnificative;



85

ü gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor în utilajele implicate în realizarea

investiţiei.

Pulberile sedimentabile rezultate din descărcarea nisipului şi pietrişului din benele

autobasculantelor conţine: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este

infimă deoarece pietrişul şi nisipul sunt descărcate din mijloacele de transport prin bascularea

benei.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care transportă

agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcţie rezultă gaze

de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant

pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi

utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.

Realizarea proiectelor din zonă presupune utilizarea următoarelor utilaje şi mijloace de

transport: excavator, betonieră, macara, basculante.

Consumul de carburanţi mediu pentru fiecare exploatare

Nr.

Crt. Utilaj Nr. bucăţi Consum specific/ oră de funcţionare

Timp de funcţionare efectiv ore/zi

Consum zi (l)

4. Excavator/draglionă/încărător

frontal

1 15 4 60

5. Basculanta 2 7 5 70

Consum/oră = 22 l

Consum total zilnic = 130 l

Consum lunar = 130 x 20 zile = 2600 l/lună

Pentru fiecare dintre cele 2 proiecte am luat în considere pentru funcţionare un utilaj

terasier şi 2 autobasculante, în medie pe zi. Având în vedere dinamica variabilă a mediului

economic şi variaţia cererii de material de construcţii la nivelul pieţii, lucrările de regularizare se

desfăşoară cu intermitenţă.

Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt:

ü particulele;

ü dioxidul de sulf (SO2);

ü monoxidul de carbon (CO);

ü oxizii de azot (NOx);





86


ü SOx: 0,005 kg;

ü CO: 0,001 kg;


ü NOx: 1,450 kg;


Conform datelor din tabelul anterior, consumul total orar de motorină pentru desfăşurarea

lucrărilor este de 22 l.

Prin combustia cantităţii de 22 l motorină într-o oră, rezultă următoarele cantităţi de noxe

prezentate în tabelul de mai jos.

Poluant Factor de

emisie/1000 l

Debit masic

g/h/lucrare

Debit masic

g/h/toate lucrările

SOx 0,005 0,011 0,143

CO 0,001 0,022 0,286

Hidrocarburi 0,480 1,051 13,663

NOx 1,450 0,316 4,108

Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan.

Un alt impact care se poate cumula, în special la nivel local, prin utilizarea în comun a

unor căi de acces, este antrenarea de pulberi în atmosferă prin deplasarea mijloacelor de transport

pe drumurile de exploatare. Cantitatea de pulberi antrenată variază în funcţie de intensitatea

activităţii şi condiţiile meteo. Astfel în perioadele ploioase nu sunt antrenate particule în

atmosferă, în timp ce în perioadele secetoase cantitatea lor creşte.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că

pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu umed la 28 °C,

umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc.

Pentru evitarea antrenării unei cantităţi mari de pulberi în perioadele secetoase a fost

propusă ca măsură de reducere stropirea drumurilor de exploatare. Prin aplicarea acestei

recomandării această categorie de impact dispare.



87

IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTELOR ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APĂ

Lucrările propuse nu produc ape uzate tehnologice care să determine impurificarea

factorului de mediu apă de suprafaţă.

IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTELOR ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL

Lucrările propuse de cele două proiecte nu produc poluări ale solului şi nici ocuparea

unor suprafeţe mari de teren acoperite cu sol vegetal. Proiectele propuse pot afecta solul din zonă

în care lucrează, din cauza:

ü defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în proiect;

ü depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea de sortare sau a celor menajere pe

suprafeţe nemenajate de la nivelul teraselor;

ü deplasarea utilajelor şi mijloacelor de transport pe alte suprafeţe decât căile de

acces.

Impactul proiectelor desfășurate în terasa râului Siret si care vizează excavații este

următorul:

ü în perioada de construcţie - realizarea excavaţiilor pentru cuveta iazului impactul

asupra solului de pe suprafaţă va fi unul fizic determinată de lucrările de

decopertare şui excavare;

ü în perioada de funcţionare a exploatării piscicole activitatea de pe amplasament nu

va avea nici un impact asupra solului.

IV.3. IMPACTUL REZIDUAL

Impactul rezidual al activității propuse asupra factorilor de mediu este NEGATIV

NESEMNIFICATIV şi se manifestă prin:

ü creşterea emisiilor de gaze de eşapament în atmosferă ;

ü antrenarea de pulberi în atmosferă;

ü afectarea pe termen scurt a peisajului.

Prin înierbarea terenului impactul rezidual asupra factorilor de mediu este POZITIV.



88

IV.4. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE TRANSFRONTALIERE

Obiectivul se află la mai mult de 60 km de cea mai apropiată graniţă (cu Republica

Moldova). Proiectul nu intră sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontalier, adoptată la Espo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea

nr. 22/2001.



89

CAPITOLUL V. MĂSURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Pentru protecţia factorilor de mediu propuse următoarele măsuri de reducere a

impactului pentru fiecare etapă derulării proiectului:

Factorul de mediu APĂ

Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun următoarele măsuri:

ü manipularea şi stocarea materialului excavat util sau a sterilului în aşa mod încât să

nu fie antrenat de apele pluviale;

ü amplasarea unei toalete ecologice/WC tip cuvă uscată cu fosă etanșă şi vidanjarea

acesteia;

ü eliminarea deşeurilor prin colectare în europubele sau containere pentru colectare

selectivă amplasate la limita amplasamentului;

ü instruirea angajaţilor care deservesc utilajelor în vederea exploatării corecte a

acestora şi a modului de acţiune în cazul apariţiei de poluări accidentale;

ü instruirea angajaţilor în vederea raportării imediate a oricărei defecţiuni apărut la

utilajele folosite,

ü verificarea integrităţii şi etanşeitaţii rezervoarelor şi a conductelor de alimentare cu

carburant, schimbul de ulei și alimentarea cu motorină a acestora nu se va face

decât în locuri special amenajate, de personal instruit;

ü interzicerea spălarii utilajelor și mijloacelor de tranport în zonele de lucru;

ü având în vedere excavarea sub nivelul hidrostatic pe o adâncime de 2 m, în

perioada realizării acestor lucrări se va menţine un pat de înaintare a utilajelor şi

autobasculantelor astfel încât acestea să nu intersecteze acviferul, acest pat de

înaintare va avea înălţimea de minim 1 m deasupra nivelului apei şi o lăţime de 2

– 2,5 m care să permită deplasarea şi manevrarea în siguranţă;

ü realizarea de drenuri şi canale în jurul zonei de excavare şi a drumurilor de acces

pentru colectarea apelor din precipitaţii;



90

Factorul de mediu AER

În etapa de realizare a ecavaţiilor, titularul proiectului trebuie să ia măsuri pentru reducerea

emisiilor în aer.

Emisii atmosferice.

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării

pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.

Societatea comercială care va implementa proiectul va lua următoarele măsuri pentru a reduce

emisiile în atmosferă:

ü stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari

de pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;

ü evitarea încărcării mijloacelor de transport cu materiale generatoare de pulberi în

suspensie în condiţiile în care viteza vântului depăşeşte 3 m/s;

ü stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine

umiditatea rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prin

eroziune eoliană;

ü deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate cu


ü gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate pe amplasament;

ü efectuarea reviziilor tehnice periodice şi respectarea parametrilor RAR pentru

mijloacele de transport şi utilaje în ceea ce priveşte emisiile de noxe.

Pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă datorită eroziunii eoliene din

depozitele de nisip şi pietriş, precum şi coperta haldată pe suprafaţa pilierilor de siguranţă, în

perioade secetoase şi calde acestea vor fi stropite.

Emisiile generate de utilajele terasiere şi de autocamioane nu pot fi eliminate, ele provin

din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a

reduce impactul acestora asupra factorului de mediu aer camioanele şi utilajele trebuie să

respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică astfel încât S.C. TrAIL

FISH S.R.L. impune contractorului care va realiza lucrările de ecavare și amenajare a iazului

piscicol efectuarea, în mod regulat, a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată

perioada derulării proiectului, acestea să se încadreze în prevederile legale.



91

Zgomot şi vibraţii.

Zgomotele produse pe suprafaţa amplasamentului în perioada de implementare a

proiectului nu pot fi eliminate dar pot fi reduse astfel:

ü pe suprafaţa amplasamentului vor funcţiona numai în caz de necesitate două utilaje;

ü deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate se face cu


ü pe perioada staţionării autocamioanelor şi în perioada de repaus motoarele

mijloacelor de transport şi a utilajelor vor fi oprite;

ü se va verifica buna funcţionare a utilajelor şi autocamioanelor astfel încât

eventualele defecţiuni să nu genereze o zgomote cu intensitate mai mare.

Factorul de mediu SOL/SUBSOL

Pentru a reduce impactul lucrărilor de construcție asupra factorului de mediu sol vor fi

luate următoarele măsuri:

ü solul decopertat de pe suprafaţa supusă exploatării va fi depozitat perimetral urmând

a fi utilizat la amenajarea taluzelor și sistematizarea suprafeței propuse prin proiect;

ü pe suprafaţa amplasamentului vor fi descrise trasee tehnologice;

ü respectarea tehnologiei de excavare pentru a preveni surparea taluzelor;

ü respectarea suprafeţei prevăzută prin proiect;

ü interzicere deplasării utilajelor în zonele adiacente suprafeţei prevăzute prin proiect

cu excepţia drumurilor de exploatare;

ü gararea autovehiculelor şi a utilajelor numai în zonele delimitate în acest scop;

ü utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi

îndepărtate de pe amplasament;

ü pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate,

uleiuri uzate, baterii auto, etc.);

ü nu vor fi amplasate depozite agregate minerale sau materii pământoase excavate de

pe amplasament pe terenurile adiacente situate la nivelul terasei şi luncii râului Siret

şi care nu fac obiectul prezentului proiect;

ü gestionarea corespunzătoare a deşeurilor prin colectarea lor şi depozitarea în

containere amplasate pe platformă betonată la limita amplasamentului analizat a

FISH TRIAL S.R.L.;



92

ü menţinerea utilajelor în stare de funcţionare bună pentru a evita poluările accidentale

ale solului cu carburanţi şi/sau lubrefianţi.

Factorul de mediu BIODIVERSITATE

Pentru protecţia ecosistemelor din zona de implementare a proiectului se vor lua

următoarele măsuri:

ü se interzice depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri;

ü respectarea suprafeţei propusă prin proiect;

ü respectarea tehnologie de exploatare pentru a preveni surparea taluzelor;

ü respectarea pilierilor de siguranţă – 5 m față de terenurile adiacente;

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de

păsări, inclusiv pentru cele migratoare, sunt interzise:

ü uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

ü deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

ü culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

ü perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de

maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă;

ü deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

ü comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora, în

stare vie ori moartă, sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de

identificat.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia

speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B

(specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie

Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

ü orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor

aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

ü perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare

şi de migraţie;

ü deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură;

ü deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;



93

ü uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

ü deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

ü comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de

identificat.

Factorul de mediu PEISAJ

În vederea reducerii impactului asupra peisajului trebuie luate următoarele măsuri:

ü manipularea materialelor, a sterilului, a solului decopertat şi a altor substanţe folosite

se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

ü menţinerea funcţionarii la parametrii optimi proiectaţi şi verificarea periodică a

tuturor utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport specifice exploatarii;

ü resturile menajere sau reziduurile vor fi depozitate în europubele;

ü în perioadele secetoase, se recomandă stropirea zilnică a drumurilor, care constituie

potenţiale surse de praf;

ü replantarea dezrădăcinate de pe suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului;

ü refacerea covorului vegetal în zona afectată de lucrările de exploatare şi zonele

învecinate (pilierii de protectie), care va schimba favorabil peisajul actual din zonă.

Mediul SOCIO-ECONOMIC

Impactul fiind pozitiv nu sunt necesare măsuri de reducere a acestuia.

Mediul PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL

Deoarece nu a fost identificat nici un impact asupra patrimoniului nu sunt necesare

măsuri de reducere a acestuia.

ü Nu este necesară prezentarea unui calendar al implementării măsurilor de reducere a

impactului deoarece acestea sunt de natură operaţională şi vor fi valabile pe toată durata

proiectului.



94

ü De asemenea aceste măsuri sunt parte integrantă a proiectului propus şi sunt direcţionate

către sursele de impact.

ü Având în vedere caracterul operaţional al măsurilor de reducere a impactului nu există

posibilitatea cuantificării financiare a acestora.

ü Măsurile operaţionale de reducere a impactului sunt valabile pentru perioada de

implementare beneficiarul – S.C. TRIAL FISH S.A. - fiind persoana juridică responsabilă

de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora.



95

CAPITOLUL VI. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Problema analizei mai multor amplasamente alternative pentru amplasamentului nu a fost

necesară, amplasarea fiind determinată de proprietatea și concesiunea asupra suprafeţei de teren.

Alternativele pentru amplasamentul propus sunt:

ALTERNATIVA 0 – menţinerii amplasamentului în stadiul actual

ALTERNATIVA I – excavarea agregatelor minerale fără amenajare de iaz piscicol

ALTERNATIVA II – excavarea agregatelor minerale și realizarea unui iaz piscicol.

ALTERNATIVA 0 – menţinerea amplasamentului în stadiul de folosită actual

În acest caz terenul îşi va menţine încadrarea în cadrul funcţionalităţii zonale ca suprafaţa

teren neproductiv și bălți. Pe suprafaţa aferentă se va dezvolta în continuare o vegetaţie ierboasă,

la nivelul zonelor mai înalte și o vegetație alcătuită din plante higrofile și hidrofile la nivelul

zonelor declive. Existența declivităților pe suprafața amplasamentului analizat, având în vedere

situarea în proximitatea localităților, favorizează depunerea ilegală a deșeurilor din gospodării,

cunoscând fiind faptul că în mediul rural există o practică în acest sens.

ALTERNATIVA I – exploatarea agregatelor minerale fără amenajre de iaz piscicol

cu aducere la cota terenurilor învecinate.

Realizarea excavațiilor fără amenajare de iaz piscicol, cu aducerea terenului la cota

suprafețelor învecinate este dificilă deoarece volumul excavat anterior a generat existența unor

declivități mari pe suprafața amplasamentului. Dificultatea rezită în necesitatea procurăii unei

cantitati mai mari de 500.000 mc steril pentru ca această variantă să fie viabilă.

Neaducerea terenului la categoria de folosinţă iniţială poate determina apariţia unei zone

de depozitare neconforme a deşeurilor conducând la creşterea riscului de contaminare a pânzei

freatice din zonă.

ALTERNATIVA II – excavarea agregatelor minerale și amenjarea iazului piscicol,

sistematizarea unei suprafețe de teren.

Implementarea proiectului în forma prezentată în prezentul raport este benefică atât

pentru calitatea factorilor de memdiu cât și pentru sănătatea populației.



96

Realizarea excavțiilor generează agregate minerale care vor fi utilizate în construcții,

generând materie primă pentru acest sector.

Amenajarea iazului piscicol într-o zonă afectată de excavații anterioar, la nivelul căria

există declivități ale solului are impact pozitiv deoarece determină administrarea unei suprafețe

de teren care ”stimulează” depozitarea necontrolată a deșeurilor.

Gestionarea și administrarea suprafeței va avea impact pozitiv asupra sănătății populației

prin înlăturarea unei posibile surse de infecție care ar fi putut fi generată prin depozitarea

neconformă a deșeurilor în excavațiile deja existente la nivelul terenului analizat.

Realizarea iazului piscicol are impact pozitiv asupra biodiversității prin creearea de

habitate noi pentru speciile iubitoare de zone umede și prin contribuția la diversificarea

mozaicului de habitate din zonă.

IMPACTUL ALTERNATIVELOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

OBIECTIVE DE

MEDIU

ALTERNATIVE

ALTERNATIVA 0 ALTERNATIVA I ALTERNATIVA II

Protecţia calităţii aerului

În prezent suprafața propusă are funcția de teren neproductiv și bălți.

Pe perioada execuţiei excavaţiilor se produc pulberi care sunt antrenate în atmosferă. Cantitatea de pulberi emisă în atmosferă va fi dublată de realizarea lucrărilor de umplutură a excavației.

Pe perioada realizării excavaţiilor vor fi antrenate în atmosferă pulberi. În perioada de funcținare are impact pozitiv determinat de amenajarea spațiului verde din jurul fermei piscicole.

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Menținerea situațeiei existe determină impurificarea apelor subterane, deoarece freaticul este expus în excavațiile existente. Depozitarea de deșeuri din gospodării în zonele declive ale amplasamentului generează poluarea apelor subterane.

Poate determina poluări ale pânzei freatice.

În condițiile administrării corecte, iazul piscicol poate avea impact pozitiv asupra apelor subterane.

Protecţia calităţii solului

Menţinerea utilizării terenului.

În perioada de excavare pot să apară poluări reduse ale solului ca urmare a scurgerilor accidentale de carburanţi şi/sau lubrefianţi.

În perioada de excavare pot să apară poluări reduse ale solului ca urmare a scurgerilor accidentale de carburanţi şi/sau lubrefianţi.

Sănătatea populaţiei

Existența declivităților pe suprafața amplasamentului analizat, având în vedere situarea în proximitatea localităților, favorizează depunerea ilegală a deșeurilor din gospodării, cunoscând fiind faptul că în mediul rural există o practică în acest sens

Nu are impact. Impact pozitiv prin apariția unui loc de agrement administrat privat. Un alt tip de impact pozitiv este determinat de amenajarea spațiului verde din jurul fermei piscicole.



97

- cu efecta negativ. Zgomot şi vibraţii Nu are nici un impact. Impact negativ redus în

perioada de exploatare a agregatelor minerale.

Impact negativ redus în perioada de exploatare şi de umplere cu steril a excavaţiilor. Impact pozitiv în perioada de funcționare.

Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural şi istoric

Nu are nici un impact. Impact negativ nesemnificativ în perioada de exploatare a agregatelor şi umplere a excavaţiei.

Impact negativ nesemnificativ în perioada de implementare a proiectului. Impact pozitiv asupra peisajului prin înaierbarea sau stabilirea unor habitate de zone umede.

Aspecte socio - economice

Nici un impact. Impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă atât în zonă cât şi în general în construcţii. Formarea unei concurenţe reale la nivel zonal între societăţile care excavează balast cu impact pozitiv asupra pieţii materialelor de construcţii. Asigurarea necesarului de nisip şi pietriş la nivel local.

Impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă atât în zonă cât şi în general în construcţii. Formarea unei concurenţe reale la nivel zonal între societăţile care excavează agregate minerale cu impact pozitiv asupra pieţii materialelor de construcţii. Asigurarea necesarului de nisip şi pietriş la nivel local. Impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă în perioada de funcționare a fermei piscicole.

Biodiversitatea Impact negativ în condițiile depozitărilor ilegale de deșeuri din gospodării în declivitățile existete pe suprafața amplasamentului.

Decopertarea unei suprafeţe acoperite cu vegetaţie ierboasă. Impact negativ redus şi temporar asupra unui număr mic de specii. Suprafaţa propusă pentru implementarea proiectului nu este înclusă în ROSCI 0162 și ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

În etapa de realizare a excavaţiilor decopertarea unei suprafeţe acoperite cu vegetaţie ierboasă va avea un impact negativ redus şi temporar asupra unui număr mic de specii. Evoluţia ulterioară a suprafeţei poate determina creşterea diversităţii biologice în zonă.

Impact transfrontalier

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Din prezentarea alternativelor rezultă că cea mai eficientă atât din punct de vedere

economic cât şi a protecţiei mediului este ALTERNATIVA II - exploatarea agregatelor

minerale cu realizarea unui iaz piscicol. Această alternativă a fost analizată în prezentul

raport privind impactul asupra factorilor de mediu și va fi supusă avizării.



98

CAPITOLUL VII. MONITORIZAREA

Monitorizarea activităţii propuse de S.C. TRIAL FISH S.R.L. este necesară pentru

evitarea apariţei de situaţii care să genereze impact negativ semnificativ asupra factorilor de

mediu.

Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care

S.C. TRIAL FISH S.R.L. se conformează în perioadele de amenajare și funționare .

Administratorul S.C. TRIAL FISH S.R.L. va întocmi rapoarte geo-miniere trimestriale şi

anuale cu evidenţa extrasului geologic.

Personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora, iar

eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat.

Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor care vor fi folosite pe amplasament.

Administratorul S.C. TRIAL FISH S.R.L. va instrui angajaţii şi va urmări depozitarea

corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul angajat.

Evidenţa deşeurilor va fi ţinută lunar conform HG. 856/2002 şi va conţine următoarele

informaţii:tipul deşeului; codul deşeului; instalaţia producătoare; cantitatea produsă; data

evacuării deşeului din instalaţie; modul de stocare; data predării deşeului; cantitatea predată către

transportator; date privind expediţiile respinse; date privind orice amestecare a deşeurilor;

minimalizarea cantităţii de deşeuri – prin întocmirea procedurii de gestionare deşeuri interne şi

colectare selectivă a acestora.

Administratorul S.C. TRIAL FISH S.R.L. va respecta limita de adâncime impusă prin

avizul de gospodărire a apelor.

De asemeni S.C. TRIAL FISH S.R.L. va respecta pilierii de siguranţă.

Implementarea proiectului „Extindere iaz piscicol şi sistematizare teren în comuna

Cosmeşti, sat Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi” titular S.C. FISH TRIAL S.R.L. se va realiza de

către titularul de plan, iar planul de protecţia mediului va cuprinde:

ü managementul deşeurilor:

- eliminarea corespunzătoare a deşeurilor produse pe amplasament;

ü protecţia apelor calităţii apelor subterane:

- furajarea peștilor cu hrană naturală;

- cantitatea de hrană administrată în bazin pentru evitarea suprafurajării;



99

- verificarea etanşeităţii foselor septice vidanjabile utilizate de turiști – în perioada

de funcționare;

- verificarea respectării adâncimii de excavare.

ü protecţia atmosferei:

- monitorizarea traficului auto;

- efectuarea reviziilor tehnice periodice la utilajele din dotare astfel încât noxele

eliminate în atmosferă să se încadreze în limitele legale.

ü protecţia solului şi subsolului:

- realizarea corectă a lucrărilor de taluzare a malurilor;

- interzicerea abandonării deşeurilor sau depozitarea acestora în locuri

neautorizate şi sancţionarea nerespectării acestei prevederi;

- monitorizarea cantităţilor de agregate excavate.

ü conservarea biodiversităţii:

- amenajarea spaţiului verde cu specii caracteristice luncilor şi teraselor râurilor;

- protecţia speciilor sălbatice de plante şi animale

PLAN DE MONITORIZARE Factori de

mediu Indicatori Frecvenţa Metode Modalitatea de

raportare

Aer Emisii atmosferice

Nu este necesară monitorizare - activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu prezintă un impact poluator mare. Funcționarea amenajării piscicole nu generează noxe.

Utilajele vor avea reviziile tehnice efectuate la timp.

Titularul activităţii va prezenta, la cererea reprezentanţilor autorităţilor responsabile cu protecţia mediului, actele doveditoare inclusiv datele privind emisiile rezultate din arderea carburanţilor obţinute de la unităţile care realizează ITP-ul utilajelor.

la solicitarea autorităţilor

Apă de suprafaţă

Nu există emisii în apă

Nu este cazul Nu este cazul -

Apa freatică Intersectarea acviferului din zonă

În momentul atingerii pânzei freatice

Observaţie -

Sol Emisii accidentale

Nu este cazul Modificarea proprietăţilor solului prin impregnare cu hidrocarburi şi/sau uleiuri minerale.

anual APM Neamț

Monitorizarea va fi realizată de S.C. TRIAL FISH S.R.L., prin mijloace proprii sau

prin specialişti angajaţi, societatea fiind responsabilă pentru respectarea frecvenţei şi

raportării anuale a datelor monitorizate.



100

CAPITOLUL VIII. SITUAŢII DE RISC

Punctul de lucru va respecta prevederile Ordinului 638/420 din 2005 al ministrului

administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea

Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene

meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării

accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de

aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative ulterioare.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina poluarea

mediului determinate de:

ü păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele cu viituri;

ü funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi

transportul a agregatelor exploatate.

Situaţiile amintite anterior pot determina poluări ale apei râului Siret şi ale pânzei

freatice. În scopul prevenirii acestor poluări accidentale pe amplasamentul de exploatare a

agregatelor minerale de râu se va asigura funcţionarea în parametri normali a utilajelor din dotare

iar agregatele se vor încărca după scurgerea apelor din depozitul litologic.



101

CAPITOLUL IX. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Evaluarea impactului asupra mediului s-a făcut pe baza:

ü Documentaţiei tehnice a proiectului;

ü Rapoartelor anuale elaborate de instituţii cu atribuţii privind factorii de

mediu;

ü Documentaţia întocmită pentru obţinerea Avizului de gospodărire al apelor

şi planşele aferente;

În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru

proiectul „Extindere iaz piscicol şi sistematizare teren în comuna Cosmeşti, sat Cosmeşti Vale,

judeţul Galaţi” nu au apărut dificultăţi.



102

REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborat pentru S.C. TRIAL FISH S.R.L.

– beneficiarul proiectului, societate cu capital privat, cu sediul în comuna Cosmeşti, judeţul

Galaţi, care are prevăzută, ca activitate principală, în actul constitutiv al societăţii activitatea -

Acvacultura - (cod CAEN 032).

Denumire proiect: ”Extindere iaz piscicol şi sistematizare teren în comuna Cosmeşti, sat

Cosmeşti Vale, judeţul Galaţi.”

Scopul proiectului este realizarea lucrărilor necesare pentru extinderea unui iaz piscicol şi

sistematizarea suprafeţei de teren situată în terasa mal drerpt a râului Siret, extravilan comuna

Cosmeşti.

Proiectul propus de S.C. TRIAL FISH S.R.L. la nivelul terasei râului Siret, are


ü lucrări de excavare în vederea amenajării unui iaz piscicol;

ü excavarea și transportul sterilului haldat pe amplasament și nivelarea unor

suprafețe situate în partea vestică a proprietății;

ü agregate minerale excavate vor fi eliminate de pe amplasament prin

valorificare în stare brută sau sortată către terţi;

ü coperta îndepărtată de pe suprafaţa excavată va fi utilizată la amenajarea

digurilor de contur și la copertarea ;

ü realizarea digurilor de contur;

ü umplerea cu apă a bazinului;

ü însămânţarea cu iarbă şi plantarea de puieţi pe taluze;

ü popularea bazinului cu puiet de peşte;

ü întreţinerea şi exploatarea amenajării piscicole.

Investiţia este oportună pentru dezvoltarea economică a zonei deoarece determină apariţia

unor noi locuri de muncă la nivel local.

Suprafaţa de teren pe care se propune realizarea proiectului este amplasată în terasa mal

drept a râului Siret, parcela T 1, parcela 14, extravilan Cosmeşti Vale – comuna Cosmeşti la

limita cu UAT oraş Mărăşeşti judeţul Vrancea.

Terenul, cu suprafaţa de 184594 mp, este în proprietate privată a domnului Paic Claudiu,

conform contractului de vânzare – cumpărare şi a fost dat spre folosinţă societăţii comerciale

TRIAL FISH S.R.L., categoria de folosinţă a terenului este bălţi şi teren neproductiv.



103

S.C. TRIAL FISH S.R.L. va efectua lucrări de extindere a iazului existent în prezent,

suprafaţa totală a noului iaz va fi de 12,25 ha iar restul suprafeţei de teren, respectiv 6,21 ha, va

fi adusă la o cotă uniformă prin umplerea excavaţiilor haotice existente.





sunt depozitate haotic atât în interiorul suprafeței care face obiectul prezentei documentații cât și


Cea mai mare parte de copertă precum și materialul aluvionar care nu poate fi valorificat

vor fi utilizate pentru acopertarea suprafeței de teren de 3,8 ha situată în partea vestică a

amplasamentului analizat. Această suprafață nu va avea destinație piscicolă.

Excavarea se va derula pe o perioadă de 7 ani, lucrările vor începe în trimetrul al III-lea

2014 cu decopertare între latura 9 – 10 și profilul 3, urmate de excavații până la cota de fund 50

mdM, apoi se va decoerta, progresiv, restul suprafeței și se va înainta cu excavații până la cota de

fund 49 mdM.

S.C. TRIAL FISH S.R.L. va realiza lucrări de excavare în vederea realizării eleșteului

piscicol propus prin proiect la nivelul terasei malului drept al râului Siret, extravilan Cosmești

Vale.





Din punct de vedere economic, exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor se face în scopul

folosirii lor în construcţii, refacerea de infrastructuri, la drumuri.

Din punct de vedere al gospodăririi apelor, realizarea iazului piscicol propus nu va afecta

Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Amplasamentul propus pentru

implementarea proiectului este situat la cca 2000 m față de albia minoră a râului Siret.

Amenajarea piscicolă va fi o microfermă de creştere a crapului de cultură în amestec cu

alte specii de (fitofagi şi răpitori).

Principalele specii de ciprinide de cultură sunt sunt: Cyprinus carpio Linnaeus (crap),

Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes (crap argintiu, sânger), Aristichthys nobilis

Richardson (crap marmorat, novac ), Ctenopharyngodon idella Valenciennes (cosaş).



104

Iazul piscicol va fi populat cu crap romanesc, sânger şi max. 3 – 5 % răpitori (știucă),

necesari pentru echilibrarea densităţii populaţiilor piscicole și pentru a consuma exemplarele de



de cca 800 kg/ha, adică 8776 kg pe cele 10,97 ha ale fermei



Pierderile sunt determinate de mortalități din cauze naturale și predatorismului exercitat de

speciile de păsări ihtiofage. De asemenea, sunt incluse și mortalitățile generate de transportul




RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - apmgl …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - apmgl …apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...