apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

of 236

Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

Cod proiect: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Constanta

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE Volum: 1/1 – Volum Unic

Titlu volum: Raport privind evaluarea impactului asupra mediului Revizia 4

Data predarii: Octombrie 2012 Beneficiar: Consiliul Judetean Constanta

CUPRINSUL VOLUMULUI

CUPRINSUL VOLUMULUI ............................................................................................................................... 1

1. INFORMATII GENERALE ....................................................................................................................... 11

1.1 PROIECTANT GENERAL ........................................................................................................................................... 11 1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI.................................................................................................................................. 11 1.3 AUTORITATEA CONTRACTANTA ............................................................................................................................. 11 1.4 DENUMIREA PROIECTULUI ..................................................................................................................................... 11 1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE)11

1.5.1 Infrastructura existenta .......................................................................................... 11 1.5.2 Conceptul sistemului de management integrat al deseurilor (SMID) in judetul Constanta ............................................................................................................................... 13 1.5.3 Zonele de colectare a deseurilor ........................................................................... 14 1.5.4 Colectarea deseurilor .............................................................................................. 17

1.5.4.1 Descriere ................................................................................................................. 17

1.5.4.2 Investitii prin proiectul SMID pentru colectarea deseurilor ...................................... 19

1.5.5 Transportul/transferul deseurilor........................................................................... 20 1.5.5.1 Descriere ................................................................................................................. 20

1.5.5.2 Investitii prin proiectul SMID pentru transferul deseurilor ........................................ 20

1.5.5.3 Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport al deseurilor ...... 24

1.5.6 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje .............................................. 24 1.5.6.1 Descriere ................................................................................................................. 24

1.5.6.2 Investitii prin proiectul SMID pentru reciclarea si recuperarea deseurilor ............... 25

1.5.6.3 Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor ........... 28

1.5.7 Tratarea biologica a deseurilor .............................................................................. 28 1.5.7.1 Descriere ................................................................................................................. 28

1.5.7.2 Investitii prin proiectul SMID pentru tratarea deseurilor reciclabile ......................... 29

1.5.7.3 Strategia de implementare a tratarii deseurilor biodegradabile ............................... 32

1.5.8 Depozitarea deseurilor ............................................................................................ 32 1.5.8.1 Descriere ................................................................................................................. 32


of 236

Consultant – ROMAIR CONSULTING / Raport la studiul de evaluare a impactulului asupra mediului

1.5.8.2 Investitii prin proiectul SMID pentru depozitarea deseurilor .................................... 34

1.5.9 Reabilitarea depozitelor neconforme .................................................................... 44 1.5.9.1 Descriere ................................................................................................................. 44

1.5.9.2 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova......................................... 45

1.5.9.3 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda .................................... 47

1.5.9.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol .................................... 49

1.5.9.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar ........................................ 51

1.5.9.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Medgidia ....................................... 53 1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ......................................................................................................................... 55 1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZE SI RESURSELE FOLOSITE .................................................... 55 1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE .......................................................... 57

1.8.1 Materiale nepericuloase .......................................................................................... 57 1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, TMB) si consumuri estimate .................... 57

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI ................................................................................................ 58 1.9.1 Poluarea fizica ......................................................................................................... 58 1.9.2 Poluarea chimica ..................................................................................................... 58 1.9.3 Poluarea biologica .................................................................................................. 58

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE .......................................................................................... 59 1.10.1 Analiza de optiuni privid componentele sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta ............................................................................................ 59

1.10.1.1 Colectarea si transportul deseurilor ........................................................................ 59

1.10.1.2 Transportul si transferul deseurilor .......................................................................... 71

1.10.1.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje ................................................. 72

1.10.1.4 Tratarea deseurilor biodegradabile ......................................................................... 75

1.10.1.5 Depozitarea deseurilor ............................................................................................ 78

1.10.1.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................... 79 2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................................... 82

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ................................................................................................................. 82 2.1.1 Statiile de transfer ................................................................................................... 82 2.1.2 Statiile de sortare .................................................................................................... 83 2.1.3 Statiile de tratare mecano-biologica (TMB)........................................................... 88

2.1.3.1 Descrierea etapei de tratare mecanica ................................................................... 88

2.1.3.2 Descrierea etapei de tratare biologica .................................................................... 89

2.1.4 Depozit de deseuri conform Tortoman ................................................................. 91 2.1.4.1 Modul de operare in cadrul depozitului ................................................................... 91

2.1.4.2 Managementul levigatului ....................................................................................... 92

2.1.4.3 Managementul emisiilor de gaze de depozit ........................................................... 97

2.1.5 Planuri de functionare si intretinere .................................................................... 100


of 236


2.1.6 Inchidere depozite urbane neconforme .............................................................. 103 2.2 ALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE ...................................................................................................................................................................... 103

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor ....................................................................................... 103

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile .......................................................................... 104

2.2.2 Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat ..................... 106 3. DESEURI ............................................................................................................................................... 107

3.1 DEPOZITUL DE DESEURI , STATIA DE SORTARE SI STATIA TMB TORTOMAN ......................................................... 107 3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ........................................................... 107 3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor...................................................................... 108

3.2 STATIILE DE SORTARE SI TRANSFER, STATIA TMB OVIDIU .................................................................................. 109 3.2.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ........................................................... 109 3.2.2 Modul de gospodarire a deseurilor...................................................................... 110

3.3 INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME ............................................................................................................ 110 3.3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ........................................................... 110 3.3.2 Modul de gospodarire a deseurilor...................................................................... 110

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA .................................................................................................................................................... 111

4.1 APA ...................................................................................................................................................................... 111 4.1.1 Date hidrografice ................................................................................................... 111 4.1.2 Date hidrogeologice .............................................................................................. 112 4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate ............................ 114

4.1.3.1 Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman ............................... 114

4.1.3.2 Statie de transfer Harsova .................................................................................... 121

4.1.3.3 Statie de transfer Deleni ........................................................................................ 123

4.1.3.4 Statia de sortare si Statia TMB Ovidiu .................................................................. 123

4.1.3.5 Inchiderea depozitelor urbane neconforme ........................................................... 125

4.1.4 Prognozarea impactului si masuri de reducere a acestuia ............................... 128 4.1.4.1 Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman ............................ 128

4.1.4.2 Statii de transfer Harsova si Deleni ....................................................................... 131

4.1.4.3 Statia de sortare si statia TMB Ovidiu ................................................................... 132

4.1.4.4 Inchiderea depozitelor neconforme ....................................................................... 134 4.2 AER ...................................................................................................................................................................... 135

4.2.1 Date climatice ........................................................................................................ 135 4.2.2 Calitatea aerului ..................................................................................................... 136 4.2.3 Surse si poluanti generati in etapa de constructie ............................................ 136 4.2.4 Surse si poluanti generati in etapa de operare................................................... 139

4.2.4.1 Statii de transfer .................................................................................................... 139

4.2.4.2 Statii de sortare ..................................................................................................... 139


of 236


4.2.4.3 Statii TMB .............................................................................................................. 139

4.2.4.4 Depozitul ecologic de deseuri Tortoman ............................................................... 140

4.2.5 Solul si subsolul .................................................................................................... 142 4.2.6 Calitatea solului ..................................................................................................... 142 4.2.7 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului ............. 143

4.2.7.1 Date geologice si geomorfologice ......................................................................... 143

4.2.7.2 Date geotehnice .................................................................................................... 145

4.2.7.3 Date seismice ........................................................................................................ 147

4.2.7.4 Potentialul producerii alunecarilor de teren ........................................................... 148

4.2.8 Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman ........... 148 4.2.8.1 Poluarea existenta in zona .................................................................................... 148

4.2.8.2 Surse de poluare a solului si subsolului ................................................................ 149

4.2.8.3 Prognozarea impactului ........................................................................................ 150

4.2.8.4 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................... 151

4.2.9 Statii de sortare / transfer, statie TMB Ovidiu..................................................... 152 4.2.9.1 Surse de poluare a solului si subsolului ................................................................ 152


4.2.9.3 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................... 153

4.2.10 Inchiderea depozitelor urbane neconforme ........................................................ 154 4.2.10.1 Poluarea existenta ................................................................................................ 154

4.2.10.2 Natura poluantilor .................................................................................................. 154

4.2.10.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) ............................ 154

4.2.10.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere ...................... 154


4.2.10.6 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................... 155 4.3 BIODIVERSITATEA ................................................................................................................................................ 155

4.3.1 Biodiversitatea in judetul Constanta ................................................................... 155 4.3.2 Situri Natura 2000 in judetul Constanta .............................................................. 156 4.3.3 Evaluarea amplasamentelor propuse in raport cu biodiversitatea si zonele protejate ................................................................................................................................ 158

4.3.3.1 Amplasament Tortoman: depozitul ecologic de deseuri, statie de sortare, statie TMB 158

4.3.3.2 Amplasament Harsova: statie de transfer, inchidere depozit neconform ............. 161

4.3.3.3 Amplasamnent Deleni: statie de transfer .............................................................. 168

4.3.3.4 Amplasament Ovidiu: statie de sortare, statie TMB .............................................. 172

4.3.3.5 Inchidere depozite urban neconforme existente ................................................... 173 4.4 PEISAJUL .............................................................................................................................................................. 175

4.4.1 Amplasarea obiectivelor ....................................................................................... 175


of 236


4.4.2 Impactul prognozat ............................................................................................... 176 4.4.2.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman............. 176

4.4.2.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Ovidiu ................................................... 177

4.4.2.3 Inchidere depozite neconforme ............................................................................. 177

4.4.3 Masuri de reducere a impactului ......................................................................... 177 4.4.3.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman............. 178

4.4.3.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Ovidiu ................................................... 178

4.4.3.3 Inchidere depozite neconforme ............................................................................. 178 4.5 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .............................................................................................................................. 178

4.5.1 Date generale ......................................................................................................... 178 4.5.2 Impactul prognozat ............................................................................................... 180

4.5.2.1 Zgomotul ............................................................................................................... 182

4.5.2.2 Poluare biologica ................................................................................................... 183

4.5.2.3 Poluare bacteriologica ........................................................................................... 183

4.5.3 Masuri de diminuare a impactului ....................................................................... 184 4.6 CONDITII CULTURAL SI ENTICE, PATRIMONIU CULTURAL ..................................................................................... 185 4.7 ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................................................................ 186

4.7.1 Evaluarea efectelor cumulative ............................................................................ 186 4.7.1.1 Evaluarea evectelor cumulative asupra facturului de mediu apa .......................... 186

4.7.1.2 Evaluarea evectelor cumulative asupra facturului de mediu aer ........................... 187

4.7.1.3 Evaluarea evectelor cumulative asupra facturului de mediu sol, subsol ............... 187

4.7.1.4 Evaluarea evectelor cumulative asupra biodiversitatii, florei si faunei .................. 187

4.7.1.5 Evaluarea evectelor cumulative asupra peisajului ................................................ 187

4.7.1.6 Evaluarea evectelor cumulative asupra mediului social si economic .................... 188

4.7.1.7 Impactul cumulat si efectele secundare rezultate prin implementarea proiectului 188

4.7.2 Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului .................................... 189 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................. 191

5.1.1.1 Amplasarea statiilor de transfer ............................................................................ 191

5.1.1.2 Amplasarea statiilor de sortare ............................................................................. 192

5.1.1.3 Amplasarea statiilor TMB ...................................................................................... 193

5.1.1.4 Amplasarea depozitului ecologic central ............................................................... 194 6. MONITORIZAREA ................................................................................................................................ 200

6.1 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXECUTIE ............................................................................................................... 200 6.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE .......................................................................................................... 201

6.2.1 Depozitul de deseuri Tortoman ........................................................................... 201 6.2.1.1 Monitorizarea datelor meteorologice ..................................................................... 202

6.2.1.2 Monitoringul emisiilor ............................................................................................ 203

6.2.1.3 Monitoringul tehnologic ......................................................................................... 204


of 236


6.2.1.4 Monitoringul calitatii factorilor de mediu ................................................................ 205

6.2.1.5 Monitorizarea post- inchidere ................................................................................ 206

6.2.2 Monitorizarea statiilor TMB .................................................................................. 207 6.2.3 Monitorizarea statiilor de sortare si transfer ...................................................... 207

7. SITUATII DE RISC ................................................................................................................................ 208

7.1 RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN) .................................................... 208 7.1.1 Date seismice ........................................................................................................ 208 7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren ....................................................... 209

7.2 ACCIDENTE POTENTIALE ...................................................................................................................................... 210 7.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI .......................................................................................................................................................................... 210 7.4 PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC ....................................................................................................................... 211 7.5 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ............................................................................................................ 212

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ........................................................................................................ 214

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................................................. 214

9.1 DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................................................... 214 9.2 PROCESE TEHNOLOGICE ....................................................................................................................................... 224

9.2.1 Statii de transfer .................................................................................................... 224 9.2.2 Statii de sortare ..................................................................................................... 225 9.2.3 Statii TMB ............................................................................................................... 225 9.2.4 Depozit ecologic Tortoman .................................................................................. 226

9.2.4.1 Caracteristici tehnice ............................................................................................. 226

9.2.4.2 Functionarea depozitului de deseuri ..................................................................... 228

9.2.4.3 Managementul levigatului ..................................................................................... 228

9.2.4.4 Managementul emisiilor de gaze de depozit ......................................................... 229 9.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI .......................................................................................................... 229

9.3.1 Depozit ecologic de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman .......... 229 9.3.2 Statii de sortare/transfer si statia TMB Ovidiu.................................................... 231 9.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Constanta ............ 232

9.4 ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................................................................ 232 9.4.1 Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului .................................... 232 9.4.2 Evaluarea efectelor cumulative ............................................................................ 233

9.5 CONCLUZII ........................................................................................................................................................... 234

10. ANEXE................................................................................................................................................... 236

Figura 1.5-1: Zonele de colectare in proiectul SMID Constanta .................................................... 15


of 236


Figura 2.1-1: Fluxul de deseuri in statia de sortare ........................................................................ 84 Figura 2.1-2: Benzi transportoare elevatoare cu si fara portiune orizontala de transport. ......... 85 Figura 2.1-3: Presa de balotare ......................................................................................................... 86 Figura 2.1-4 Schema tehnologica a statiei de epurare ................................................................... 96 Figura 2.1-5: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit................................................................... 98 Figura 4.2-1: Harta fizico-geografica a judetului Constanta ........................................................ 143 Figura 4.3-1: Siturile Natura 2000 in judetul Constanta ............................................................... 158 Figura 4.3-2: Amplasament Tortoman ........................................................................................... 159 Figura 4.3-3: Amplasament Harsova .............................................................................................. 161 Figura 4.3-5: Amplasament Deleni ................................................................................................. 169 Figura 4.3-6: Amplasament Ovidiu ................................................................................................. 172 Figura 4.5-1:Statiunile de pe litoral ................................................................................................ 180 Figura 4.7-1: Amplasament Deleni ................................................................................................. 191 Figura 4.7-2: Amplasament Harsova .............................................................................................. 192 Figura 4.7-3: Amplasament Ovidiu ................................................................................................. 193 Figura 4.7-5: Amplasament Medgidia – fosta cariera Lafarge ..................................................... 195 Figura 4.7-6: Amplasament Medgidia – sat Remus Opreanu....................................................... 196 Figura 4.7-7: Amplasament Comuna Mircea Voda – Sat Gherghina ........................................... 196 Figura 4.7-8: Amplasament Comuna Mircea Voda – Sat Tibrinu ................................................. 197 Figura 4.7-9: Amplasament Comuna Cuza Voda .......................................................................... 197 Figura 4.7-10: Amplasament NE Comuna Tortoman .................................................................... 198 Figura 4.7-11: Amplasament SV Comuna Tortoman .................................................................... 199 Figura 4.7-12: Foraj pentru determinari geotehnice amplasament SV Comuna Tortoman ...... 199 Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei................................................................ 208 Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani ..... 209 Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren .................................................................................................................................................. 209 Figura 9.1-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta .......................................... 216 Lista tabele Tabel 1.5-1: Cantitatile de deseuri eliminate in depozite ecologice in judetul Constanta .......... 12 Tabel 1.5-2: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate si numar de locuitori participanti in cadrul proiectului SMID Constanta (anul 2014) ...................................................... 16 Tabel 1.5-3: Colectarea deseurilor in mediul urban ........................................................................ 17 Tabel 1.5-4: Colectarea deseurilor in mediul rural .......................................................................... 18 Tabel 1.5-5: Necesar recipiente de colectare pentru sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Constanta ........................................................................................................ 19


of 236


Tabel 1.5-6: Centralizator al investiiilor privind transferul deseurilor in judetul Constanta ....... 20 Tabel 1.5-7: Parametri de proiectare pentru statia de transfer Harsova ....................................... 21 Tabel 1.5-8: Caracteristici tehnice statia de transfer Harsova ....................................................... 21 Tabel 1.5-9: Parametri de proiectare pentru statia de transfer Deleni .......................................... 22 Tabel 1.5-10: Caracteristici tehnice statia de transfer Deleni ........................................................ 23 Tabel 1.5-11: Statii de sortare existente in judetul Constanta ....................................................... 26 Tabel 1.5-12: Statii de sortare proiectate in judetul Constanta ..................................................... 26 Tabel 1.5-13: Date tehnice principale ale statiilor de sortare din judetul Constanta ................... 27 Tabel 1.5-14: Depozit ecologic de deseuri prevazut a se realiza prin proiectul SMID in judetul Constanta ........................................................................................................................................... 34 Tabel 1.5-15: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate depozitului ecologic Tortoman, numar de locuitori (an 2014) .......................................................................................... 34 Tabel 1.5-16: Cantitati deseuri de eliminat in depozitul ecologic Tortoman ................................ 36 Tabel 1.5-17: Parametrii de dimensionare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta . 36 Tabel 1.5-18: Depozite de deseuri municipale neconforme existente in judetul Constanta ....... 44 Tabel 1.5-19: Caracteristici depozit urban neconform Harsova ..................................................... 45 Tabel 2.9-2: Elemente privind reabilitarea depozitului neconform Harsova ................................ 46 Tabel 1.7-1: Fluxul deseurilor in judetul Constanta ........................................................................ 56 Tabel 1.8-1: Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor de sortare, TMB Tortoman si Ovidiu ....................................................... 57 Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale .............................. 59 Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje............................... 62 Tabel 1.10-3: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile ........................... 65 Tabel 1.10-4: Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate (tone) ......................... 69 Tabel 1.10-5: Cantitatile de deseuri din constructii si demolari depozitate in perioada 2006-2008(tone) ........................................................................................................................................... 69 Tabel 1.10-6: Analiza de optiuni privind colectarea DEEE ............................................................. 70 Tabel 1.10-7: Capacitati de dezmembrare ale VSU din jud. Constanta ......................................... 71 Tabel 1.10-8: Numar de vehicule scoase din uz colectate/tratate intre anii 2006-2008 ............... 71 Tabel 1.10-9: Analiza comparativa optiuni de transfer ................................................................... 71 Tabel 1.10-10: Cuantificare tintelor de reciclare si valorificare in judetul Constanta, in perioada 2008 – 2013 ......................................................................................................................................... 72 Tabel 1.10-11: Analiza comparativa optiuni sortarea deseurilor ................................................... 73 Tabel 1.10-12: Cuantificare tintelor de deviere a deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul Constanta, anii 2013, 2016 ................................................................................................... 75 Tabel 1.10-13: Analiza comparativa a diferitelor tehnologii de biostabilizare.............................. 76 Tabel 1.10-14: Analiza de optiuni privind tehnologia de biostabilizare ........................................ 77 Tabel 1.10-15: Depozite ecologice de deseuri existente in judetul Constanta............................. 78


of 236


Tabel 1.10-16: Depozit ecologic de deseuri prevazut a se realiza prin proiectul SMID in judetul Constanta ........................................................................................................................................... 79 Tabel 1.10-17: Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme - judetul Constanta 80 Tabel 2.1-1: Lista deseuri acceptate la statia de sortare ................................................................ 87 Tabel 2.1-2: Fluxurile de deseuri care vor procesate in cadrul statiilor TMB............................... 90 Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin proiect ....................................... 106 Tabel 4.1-1: Caracteristicile corpului de ape subterane RODL05/Dobrogea Centrala .............. 114 Tabel 4.1-2: Caracteristicile corpului de ape subterane RODL05/Dobrogea Centrala .............. 121 Tabel 4.1-3: Caracteristicile corpului de ape subterane RODL05/Dobrogea Centrala .............. 124 Tabel 4.1-4: Caracteristicile corpului de ape subterane RODL05/Dobrogea Centrala .............. 125 Tabel 4.3-1: Siturile de importanta comunitara (SCI) in judetul Constanta .............................. 156 Tabel 4.3-2: Ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA) in judetul Constanta .................. 157 Tabel 4.3-3: Identificarea amplasamentului Harsova fata de siturile Natura 2000 ................... 162 Tabel 4.3-4: Identificarea amplasarii depozitelor neconforme de deseuri existente fata de siturile Natura 2000 .......................................................................................................................... 174 Tabel 4.5-1: Numarul agentilor economici din judetul Constanta, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN si categorii de salariati, in 2007 ........................................ 179 Tabel 6.2-1: Monitorizarea datelor meteorologice ........................................................................ 203 Tabel 6.2-2: Monitoringul emisiilor ................................................................................................. 203 Tabel 6.2-3: Monitoringul emisiilor ................................................................................................. 204 Tabel 6.2-4: Parametrii urmariti ...................................................................................................... 206 Tabel 9.1-1: Caracteristici principale ale statiilor de sortare proiectate in judetul Constanta . 218 Tabel 9.1-2: Parametrii de proiectare privind statia TMB Ovidiu ................................................. 218 Tabel 9.1-3: Parametrii de proiectare privind statia TMB Tortoman ........................................... 219 Tabel 1.5-14: Depozit ecologic de deseuri prevazut a se realiza prin proiectul SMID in judetul Constanta ......................................................................................................................................... 221 Tabel 1.5-15: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate depozitului ecologic Tortoman, numar de locuitori (an 2014) ........................................................................................ 221 Tabel 1.5-16: Cantitati deseuri de eliminat in depozitul ecologic Tortoman .............................. 222 Tabel 1.5-17: Parametrii de dimensionare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta 223 Tabel 9.1-7: Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme - judetul Constanta . 224 Tabel 9.2-1: Fluxurile de deseuri care vor procesate in cadrul statiilor TMB............................. 225

Lista figuri Figura 1.5-1: Zonele de colectare in proiectul SMID Constanta .................................................... 15 Figura 2.1-1: Fluxul de deseuri in statia de sortare ........................................................................ 84 Figura 2.1-2: Benzi transportoare elevatoare cu si fara portiune orizontala de transport. ......... 85


of 236


Figura 2.1-3: Presa de balotare ......................................................................................................... 86 Figura 2.1-4 Schema tehnologica a statiei de epurare ................................................................... 96 Figura 2.1-5: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit................................................................... 98 Figura 4.2-1: Harta fizico-geografica a judetului Constanta ........................................................ 143 Figura 4.3-1: Siturile Natura 2000 in judetul Constanta ............................................................... 158 Figura 4.3-2: Amplasament Tortoman ........................................................................................... 159 Figura 4.3-3: Amplasament Harsova .............................................................................................. 161 Figura 4.3-5: Amplasament Deleni ................................................................................................. 169 Figura 4.3-6: Amplasament Ovidiu ................................................................................................. 172 Figura 4.5-1:Statiunile de pe litoral ................................................................................................ 180 Figura 4.7-1: Amplasament Deleni ................................................................................................. 191 Figura 4.7-2: Amplasament Harsova .............................................................................................. 192 Figura 4.7-3: Amplasament Ovidiu ................................................................................................. 193 Figura 4.7-5: Amplasament Medgidia – fosta cariera Lafarge ..................................................... 195 Figura 4.7-6: Amplasament Medgidia – sat Remus Opreanu....................................................... 196 Figura 4.7-7: Amplasament Comuna Mircea Voda – Sat Gherghina ........................................... 196 Figura 4.7-8: Amplasament Comuna Mircea Voda – Sat Tibrinu ................................................. 197 Figura 4.7-9: Amplasament Comuna Cuza Voda .......................................................................... 197 Figura 4.7-10: Amplasament NE Comuna Tortoman .................................................................... 198 Figura 4.7-11: Amplasament SV Comuna Tortoman .................................................................... 199 Figura 4.7-12: Foraj pentru determinari geotehnice amplasament SV Comuna Tortoman ...... 199 Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei................................................................ 208 Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani ..... 209 Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren .................................................................................................................................................. 209 Figura 9.1-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta .......................................... 216


of 236


RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Proiectant general S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro .

1.2 Beneficiarul proiectului CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA B-dul Tomis nr. 51 Constanta, Judetul Constanta.

1.3 Autoritatea contractanta MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR, AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS MEDIU Strada Justitiei, nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti

1.4 Denumirea proiectului “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA”

1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, postinchidere)

1.5.1 Infrastructura existenta In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor in judetul Constanta este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele deficiente identificate sunt:

Colectarea deseurilor: Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubritate in mediul rural;

Colectarea aleatorie a deseurilor municipale din mediul rural;

Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut;

Echipamentul existent este invechit si insuficient.

In prezent, activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judetul Constanta sunt organizate diferit in functie de: marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare si forma de proprietate a agentilor de salubritate.

Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct – prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin concesionarea serviciului, societatilor specializate in servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate si opereaza mai ales in zonele urbane.

Tratarea biologica a deseurilor: Netratarea deseurilor biodegradabile – imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul

de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana;


of 236


Inexistenta facilitatilor de tratare.

Reciclarea deseurilor: Capacitatile existente de sortare sunt foarte mici, conducand la imposibilitatea de a atinge

tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana.

In ceea ce priveste situatia deseurilor colectate, valorificate si eliminate de catre operatorii implicati in operatiuni de reciclare precum si cantitatile reciclate in judetul Constanta sunt foarte mici in comparatie cu deseurile colectate, datorita lipsei unui sistem de colectare selectiva eficient la nivelul judetului, in special in mediul urban.

Astfel, intr-o mica masura, se realizeaza sortarea manuala a deseurilor receptionate in depozitele de deseuri pentru recuperarea deseurilor de hartie si carton, a deseurilor de PET, cat si a deseurilor metalice. Astfel, au fost sortate manual, in depozitul apartinand SC ECO GOLD INVEST SA: 4 tone deseuri de hartie si carton, 44 tone deseuri de mase plastice si 52 tone deseuri metalice.

Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora.

Depozitarea deseurilor: In prezent, in judetul Constanta deseurile generate si colectate sunt depozitate la cele 3 depozite de deseuri menajere conforme prezentate in cele ce urmeaza.

Depozitul de deseuri menajere si asimilabile, amplasat in localitatea Ovidiu, administrat de SC TRACON SA, deserveste localitatile Constanta, Ovidiu si Navodari.

Depozitul de deseuri menajere si asimilabile amplasat in localitatea Costinesti deserveste cca. 53.000 de locuitori din localitatile invecinate la care se adauga si 70.000-80.000 de turisti/an.

In anul 2007, a intrat in exploatare si celula conforma a depozitului de deseuri nepericuloase si periculoase stabile din Albesti-Mangalia. Acesta deserveste localitatile din sudul judetului, cat si statiunile din aceasta zona.

Tabel 1.5-1: Cantitatile de deseuri eliminate in depozite ecologice in judetul Constanta

Depozit Cantitate deseuri depozitata in 2010 (tone)

Cantitate deseuri depozitata in 2011 (tone)

Ovidiu – Operator : SC TRACON SRL 239,375 240,558

Costinesti - Operator : SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL 75,775 84,098

Albesti (Mangalia)- Operator : SC ECO GOLD INVEST SA 825 5,639*

* Cantitatile mentionate in tabel includ si deseurile de grit

Preluare APM Constanta – Raport privin starea factorilor de mediu in anul 2011

Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul judetului Constanta exista 4 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar.


of 236


Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul 2006.

Depozitele Negru Voda, Eforie Sud si celula neconforma a depozitului Albesti au fost inchise.

Depozitul Medgidia se va inchide prin prezentul proiect.

Depozitul Harsova a sistat depozitarea in anul 2010 si se va inchide prin prezentul proiect.

Deasemenea, in concordanta cu prevederile calendarului de inchidere din HG 349/2005, in perioada 2012-2015 va fi sistata activitatea de depozitare si in depozitele neconforme din localitatile Cernavoda, Techirghiol si Murfatlar.

Depozitarea tuturor deseurilor municipale solide nesortate in cadrul depozitelor neconforme existente conduce la mposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana.

Se poate concluziona ca actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Constanta, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor.

Astfel, prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica.

1.5.2 Conceptul sistemului de management integrat al deseurilor (SMID) in judetul Constanta Scopul principal al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” este proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si elaborarea unui program de investitii pentru Judetul Constanta, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC.

Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europene, in ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare intre 2007-2013 s-a dezvoltat Programul Operational Sectorial al Romaniei (POS). POS-ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare 2007-2013 si cu Cadrul Strategic National de Referinta, continand un numar de „axe prioritare”, una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".

Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu urmatoarele obiective:

cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseurilor municipale; servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile; reducerea cantitatii de deseuri depozitate; cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite; configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor.

Strategia privind SMID pentru Judetul Constanta este strans aliniata si complet in conformitate cu aceste prioritati strategice. Proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor.


of 236


Sortarea si reciclarea deseurilor din ambalaje va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor, respectiv Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud-Est si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor.

Pre-tratarea deseurilor municipale inainte de depozitare imbunatateste substantial calitatea materialului depozitat (calitatea levigatului, potentiale gaze, stabilitate) si reduce semnificativ spatiul necesar depozitarii.

1.5.3 Zonele de colectare a deseurilor In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 6 zone de colectare si transport al deseurilor, descrise mai jos (populatia estimata pentru anul 2014).

Zona 1 si zona 2 sunt localizate in zona litorala a judetului si includ principalele orase, dupa cum se prezinta in continuare: Zona 1 – Constanta, reprezinta partea de nord a zonei de coasta, numita dupa capitala judetului - Constanta. Populatia totala a Zonei 1 este de 384,284 locuitori, reprezentând aproape 60% din populatia judetului totala si 80% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente pentru tratarea deseurilor in zona includ depozitul de deseuri ecologic din loxcalitatea Ovidiu, statia de sortare / compostare de capacitate mica de in comuna Corbu si statia de sortare MM Recycling din Constanta.

Zona 2 - Eforie, reprezinta partea de sud a zonei de coasta, numita dupa Eforie, o bine cunoscuta statiune la Marea Neagra si de asemenea principalul oras din zona.

Populatia totala din Zona 2 este 72.555, reprezentând aproape 12% din populatia judetului totala si 4% din populatia urbana afectata de proiect

Facilitatile existente pentru tratarea deseurilor in zona sunt: depozitul ecologic de la Costinesti, statia de sortare a construita pe site-ul depozitului de deseuri si facilitatea de sortare de mica capacitate in comuna Cumpana.

Zonele 3,4,5,6 sunt situate in partea central si de de vest a judetului Constanta, asa cum sunt prezentate mai jos:

Zona 3 - Deleni, reprezinta coltul de sud-vest a judetului, numit dupa Comuna Deleni. Populatia totala din Zona 3 este 32,402, reprezentand aproape 5% din populatia judetului totala si 1,2% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente de gestionare a deseurilor in zona au fost furnizate prin proiect Phare, care a implementat un sistem de colectare selectiva si transport al deseurilor.

Zona 4 - Cernavoda, reprezinta zona proiectului Phare: "Implementarea sistemului de management integrat al deseurilor urbane", situat in partea de vest a judetului, denumita dupa numele orasului Cernavoda. Populatia totala din Zona 4 este 26,420, reprezentând aproape 4% din populatia judetului totala si 5% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente de gestionare a deseurilor in zona au fost furnizate de Proiectul Phare: colectarea selectiva a deseurilor si de sistem de transport, Statie de sortare / transfer de la Cernavoda.


of 236


Zona 5 - Harsova, reprezinta coltul de nord-vest a judetului, denumita dupa numele orasului Hârsova. Populatia totala in Zona 5 este de 28,524, reprezentând aproape 5% din populatia judetului totala si 2,5% din populatia urbana afectata de proiect.

Nu exista facilitati existente de gestionare a deseurilor in zona.

Zona 6 - Medgidia, reprezinta partea centrala a judetului, denumita dupa numele orasului Medgidia. Populatia totala din Zona 6 este 74,521, reprezentând aproape 12% din populatia judetului totala si 10% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente de gestionare a deseurilor in zona au fost furnizate de proiectul Phare, care a implementat un colectare selectiva si transport al deseurilor.

Figura 1.5-1: Zonele de colectare in proiectul SMID Constanta


of 236


Tabel 1.5-2: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate si numar de locuitori participanti in cadrul proiectului SMID Constanta (anul 2014)

ZONA /Localitati

Pondere populatie

din populatia judetului

urban/rural

Numar locuitori ZONA /Localitati

Pondere populatie


urban/rural

Numar locuitori

ZONA 1 - CONSTANTA ZONA 2 - EFORIE

MUNICIPIUL CONSTANTA 71% 324,884 TECHIRGHIOL 0% 7,730

OVIDIU 3% 15,030 EFORIE 6% 10,667

MURFATLAR 3% 11,688 MANGALIA* 0% 0

NAVODARI* 0% 0 NEGRU VODA 1% 5,925

TOTAL urban ZONA 1 76% 351,602 TOTAL urban ZONA 2 7% 24322

POARTA ALBA* 0% 0 AGIGEA 3% 5,585

VALUL LUI TRAIAN 1% 9,027 23-Aug* 0% 0

LUMINA 10% 7,714 BARAGANU 1% 1,687

M.Kogalniceanu 4% 8,827 MERENI 1% 2,010

GRADINA 1% 1,020 PECINEAGA 2% 2,805

FANTANELE 1% 1,478 TOPRAISAR 3% 4,854

TARGUSOR 1% 1,461 TUZLA 4% 5,795

SACELE 1% 1,928 CUMPANA 6% 9,408

ISTRIA 1% 2,311 AMZACEA 1% 2,311

M.VITEAZU 2% 3,022 COSTINESTI* 0% 0

CORBU 3% 5,068 CERCHEZU 1% 1,346

TOTAL rural ZONA 1 26% 41,856 COMANA 1% 1,620

TOTAL POPULATIE ZONA 1 53% 393,458 ALBESTI* 0% 0

CHIRNOGENI 2% 2,993

LIMANU 3% 4,700

TOTAL rural ZONA 2 22% 34,455

TOTAL POPULATIE ZONA 2 9% 58,777

ZONA 3 - DELENI ZONA 4 - CERNAVODA

BANEASA 1% 5,881 CERNAVODA 4% 19,828

TOTAL urban ZONA 3 1% 5881 TOTAL urban ZONA 4 4% 19828

DELENI 1% 2,099 SEIMENI* 0% 0

OSTROV 2% 4,790 SALIGNY 1% 2,099

ALIMAN 2% 2,570 RASOVA 2% 3,392

LIPNITA 2% 2,923 SILISTEA 1% 1,231

OLTINA 2% 2,538 TOTAL rural ZONA 4 4% 6722

DOBROMIR 2% 2,569 TOTAL POPULATIE ZONA 4 4% 26550


of 236


ION CORVIN 1% 1,849

ADAMCLISI 1% 1,992

INDEPENDENTA 2% 2,703

DUMBRAVENI 0% 520

TOTAL rural ZONA 3 15% 24553

TOTAL POPULATIE ZONA 3 5% 30434

ZONA 5 - HARSOVA ZONA 6 -MEDGIDIA

HARSOVA 2% 11,178 MEDGIDIA 10.28% 47,301

TOTAL urban ZONA 5 11178 TOTAL urban ZONA 6 10.28% 47,301

CIOBANU 2% 3,007 N.BALCESCU 2.73% 4,403

CRUCEA 2% 2,815 MIRCEA VODA 2.63% 4,233

GHINDARESTI 1% 2,387 COBADIN 4.82% 7,771

PANTELIMON 1% 1,648 CUZA VODA 2% 3,085

TOPALU 1% 1,597 TORTOMANU 1% 1,530

GARLICIU 1% 1,578 CIOCARLIA 2% 2,579

HORIA 1% 1,417 PESTERA 2% 2,990

SARAIU 1% 1,204 TOTAL rural ZONA 6 17% 26590

VULTURU 0% 653 TOTAL POPULATIE ZONA 6 11% 73892



TOTAL urban PROIECT 460,113

TOTAL rural PROIEC T 150,482 *Localitati care nu fac parte din proiect

1.5.4 Colectarea deseurilor

1.5.4.1 Descriere

Colectarea deseurilor va realiza selectiv – o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabila Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare – in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 3– Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 4 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale).

Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Deleni (in zona 3) si Harsova (zona 5).

Tabel 1.5-3: Colectarea deseurilor in mediul urban

Blocuri peste P+4

Deseuri reziduale+bio (din care bio cca.75%) 3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc

Hartie/carton 1 container 1,1 m3


of 236


Plastic/Metal 1 container 1,1 m3

Sticla 1 container 660 l

Blocuri sub P+4

Deseuri reziduale 3 pubele 240l





Gospodarii individuale

Deseuri reziduale pubela 120 l

1 punct precolectare la 125 locuitori


Plastic/Metal pubela 120 l


Tabel 1.5-4: Colectarea deseurilor in mediul rural

Blocuri sub P+4

Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%) 3 pubele 240l





Gospodarii individuale

Deseuri reziduale+bio (din care bio cca. 20%) saci menajeri

1 punct precolectare la 250 locuitori

Deseuri biodegradabile Compostare individuala



Sticla 1 container 1,1 m3


of 236


1.5.4.2 Investitii prin proiectul SMID pentru colectarea deseurilor Investitiile principale referitoare la colectarea si transportul deseurilor sunt:

investitii in sisteme de colectare selectiva a deseurilor (pubele, containere etc.), prin implementarea sistemului de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). De asemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile;

investitii in sisteme de transport a deseurilor de la generatori la statiile de transfer si depozitul din zona centrala a judetului, precum si de la statiile de sortare / biostablizare din vecinatatea depozitele ecologice existente.

In ceea ce priveste recipientele pentru colectarea deseurilor, o centralizare a acestora este prezentata in tabelul urmator: Tabel 1.5-5: Necesar recipiente de colectare pentru sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Constanta

Dotari/ recipienti de colectare

Pubela 120 l buc 70,151

Pubela 240 l buc 2,248

Conteiner 1,1 mc pentru deseuri reciclabile buc 3,882

Cos de gunoi de 50 litri pentru deseu stradal buc 1,994

Pubela 240 l deseu stradal buc 455

Container 660 l - sticla buc 1,380

Compostor individual 280 l buc 22,568

A fost calculat si necesarul de masini pentru colectarea deseurilor. Aceste echipamente sunt neeligibile, obligativitatea asigurarii acestor tipuri de echipamente revenind operatorilor de salubritate care vor avea in gestionare colectarea deseurilor, lucru care va fi specificat in caietul de sarcini aferent procedurii de achizitie publica prin care vor fi desemnati acesti operatori.

Estimarea numarului de autospeciale necesare pentru colectarea deseurilor menajere, asimilabile din comert, industrie, institutii, deseurilor din piete si a celor stradale, a fost realizata dupa cum urmeaza:

Pentru mediul rural s-au estimat trasee de colecta, incercandu-se gruparea mai multor comune adiacente la un traseu, in scopul eficientizarii consumului de carburant, dar luandu-se in considerare si cantitatile de deseu ce trebuie colectate saptamanal, separat pe fractii.

De asemenea, a fost estimat si timpul necesar efectuarii unui traseu complet, astfel incat sa nu se depaseasca 8 ore zilnic. Durata unui traseu include deplasarea de la facilitatile de management al deseurilor pana la zonele de colecta, apoi colectarea deseurilor de la gospodarii, institutii si agenti economici, deplasarea intre localitati si in final intoarcerea de la zonele de colecta la facilitatile de management, luandu-se in calcul si o marja de timp necesara descarcarii deseurilor.

Pentru colectarea deseurilor in mediul urban au fost luate in considerare: numarul punctelor de colectare, atat a deseurilor menajere din zonele de case sau de blocuri de locuinte, cat si a deseurilor asimilabile, colectate de la agenti economici sau institutii, timpul mediu necesar


of 236


ridicarii si descarcariii unei pubele sau unui container, frecventa colectarii si cantitatile de deseu ce trebuie colectate.

1.5.5 Transportul/transferul deseurilor

1.5.5.1 Descriere Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti sau cel nou propus de la Tortoman).

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile catre facilitatile de sortare/tratare si depozitul central, respectiv:

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer de

unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Pentru zonele 1 si 2 deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozitele existente: Ovidiu si Costinesti.

Pentru zona 3 – Deleni deseurile colectate se vor transfera prin intermediul statiei de transfer Deleni catre depozitul din zona centrala a judetului, din localitatea Tortoman, dotat cu statie de sortare si statie de tratare mecano-biologica.

Pentru zona 4 – Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala Tortoman.

Pentru zona 5 - Harsova deseurile reciclabile colectate se vor transfera prin intermediul statiei de transfer Harsova catre depozitul din zona centrala a judetului, din localitatea Tortoman, dotat cu statie de sortare si statie de tratare mecano-biologica.

Din zona 6 – Medgidia deseurile colectate se vor transporta direct catre depozitul din zona centrala a judetului, din localitatea Tortoman, dotat cu statie de sortare si statie de tratare mecano-biologica.

1.5.5.2 Investitii prin proiectul SMID pentru transferul deseurilor

Investitiile propuse prin proiectul SMID sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 1.5-6: Centralizator al investiiilor privind transferul deseurilor in judetul Constanta

Statii de transfer

Denumire Capacitate (tone/an)

Harsova 8,632

Deleni 7,391

Capacitate

Masini lung curier 4 buc

Containere transfer deseuri menajere si asimilabile (24/32 m3) 41


of 236


Statiile de transfer al deseurilor sunt facilitati unde deseurile municipale solide sunt descarcate din camioanele de colecta si tinute pentru o scurta perioada de timp pana cand acestea sunt reincarcate in autocamioane mari de transport lung curier pentru expedierea catre depozitele de deseuri sau catre alte facilitati de tratare sau eliminare.

Statia de transfer Harsova Statia de transfer Harsova va deservi zona 5, cu o populatie totala de 28,524 locuitori (Vezi Tabel 1.5.2 Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate si numar de locuitori participanti in cadrul proiectului SMID Constanta - anul 2014). Statia de transfer Harsova a fost proiectata luand in considerare sistemul de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). Deasemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile. Parametrii privind proiectarea utilizati pentru efectuarea calculelor sunt: Tabel 1.5-7: Parametri de proiectare pentru statia de transfer Harsova

Zile de functionare pe an 260

Volum specific in containerul de presare, tone/m3 0,65

Volum efectiv al containerului de presare, m3 24

Viteza medie a autocamionului, km/h 45

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), min

45

Ruta Harsova– Tortoman – Harsova (total), km 120

Tabel 1.5-8: Caracteristici tehnice statia de transfer Harsova

Anul proiectarii 2014

Deseuri intrate in anul proiectarii, tone/an 8,632

Total deseuri , tone/zi 30

Nr. de containere necesare 6

Ruta (total), km 120

Timp pentru ruta, h:m 2:24

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), h:m

0:45

Timp total pentru o ruta, h:m 3:09

Nr. de autocamioane necesare pentru fluxul de deseuri 1

Drum acces necesar (m) nu

Statia de transfer va consta din urmatoarele:


of 236


Imprejmuire incinta; Intrare; Platforma cantarire (pod-bascula); Cabina intrare – cantar; Drumuri si platforme interioare; Nivel golire (superior); Nivel descarcare (inferior); Palnii de golire; Containere cu auto-presare; Autocamioane.

Tipul de statie de transfer selectata este statia de transfer cu descarcare directa in containere .

Camioanele vor fi potrivite pentru transportul containerelor , avand un carlig hidraulic cu mecanism de ridicare pentru a ridica containerele. Caracteristici tehnice

Numarul de osii 3 Lungime 9 m Sarcina totala (max tehnic permis) 26 t

Fiecare statie de transfer este prevazuta cu containere pentru colectarea deseurilor DEEE, deseuri periculoase si deseuri voluminoase.

Statia de transfer Deleni Statia de transfer Deleni va deservi zona 3, cu o populatie totala de 32,402 locuitori (Vezi Tabel 1.5.2 Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate si numar de locuitori participanti in cadrul proiectului SMID Constanta - anul 2014). Statia de transfer Deleni a fost proiectata luand in considerare sistemul de colectare selectiva – colectare deseuri reciclabile pe fractii hartie/carton, metal, plastic, sticla si colectare deseuri reziduale (biodegradabile). Deasemenea, pentru gospodariile din mediul rural au fost prevazute si recipiente pentru compostarea individuala a deseurilor biodegradabile; Parametrii privind proiectarea utilizati pentru efectuarea calculelor sunt:

Tabel 1.5-9: Parametri de proiectare pentru statia de transfer Deleni

Zile de functionare pe an 260

Volum efectiv al containerului de presare, m3 40

Viteza medie a autocamionului, km/h 50

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), min 45

Ruta Deleni – Tortoman – Deleni (total), km 150


of 236


Tabel 1.5-10: Caracteristici tehnice statia de transfer Deleni

Anul proiectarii 2013

Deseuri intrate in anul proiectarii, tone/an 7,391

Total deseuri , tone/zi 21 t/zi

Nr. de containere necesare 6

Ruta (total), km 150

Timp pentru ruta, h:min 1:30

Interval de timp pentru fiecare autocamion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), h:min 0:45

Timp total pentru o ruta, h 2:15

Nr. de autocamioane necesare pentru fluxul de deseuri 1

Drum acces necesar (m) 700

Tipul de statie de transfer selectata este statia de transfer cu descarcare directa gravitationala in containere.

Aceste statii de transfer vor avea o solutie constructiva simpla, cu platform a descarcare, unde autogunoierele vor avea accespentru a descarca deseurile colectate direct in containere deschise de 40 m3. Aceste containere vor fi transportate cu autocamioane lung curier catre facilitatile de sortare-compostare sau depozit.

Statia de transfer va consta din urmatoarele:

Imprejmuire incinta; Intrare; Platforma cantarire (pod-bascula); Cabina intrare – cantar; Drumuri si platforme interioare; Platforma acces autogunoiere (CTA = +2,5 m); Containere deschise pentru transfer pe platforma (CTA = ±0,00 m); Autocamioane lung curier.

Camioanele vor fi potrivite pentru transportul containerelor de transfer. Vor avea un carlig hidraulic cu mecanism de ridicare pentru a ridica containerele.


of 236


1.5.5.3 Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport al deseurilor

Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport al deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: Octombrie 2012 – Ianuarie 2013

finalizare proiectare si documente de licitatie pentru constructia statiilor de transfer; finalizarea documentelor de licitatie pentru achizitii de bunuri, respectiv pubele si containere,

autocamioane de transport lung curier, masini de colecta a deseurilor periculoase incarcatoare frontale si utilaje manevrare baloti;

campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva).

- perioada 2: februarie 2013 – aprilie 2014

construirea statiilor de transfer; achizitionare pubele si containere; campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor

(colectare selectiva). - perioada 3: 2014

finalizarea construirii statiilor de transfer; operarea sistemului de colectare implementat si a statiilor de transfer al deseurilor, construite prin

prezentul proiect; campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor

(colectare selectiva).

1.5.6 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

1.5.6.1 Descriere

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:

Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si internationale;

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea punctelor de colectare selectiva a deseurilor pe 3 fractii: hartie/carton, sticla si plastic/metal;

Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare. Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintele de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare:

1. Statia de sortare Ovidiu– amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu 2. Statia de sortare Tortoman – amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic

Tortoman, construit prin proiect.


of 236


1.5.6.2 Investitii prin proiectul SMID pentru reciclarea si recuperarea deseurilor

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:



Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare. Necesitatile de sortare pentru sistemul integrat de gestionare a deseurilor conceput pentru acest proiect a luat in considerare deseurile reciclabile din statiile de sortare existente: MM Recycling, Cernavoda, Costinesti, precum, si statiile de sortare de capacitate mica din Corbu si Cumpana.

Pentru zona 1 - Constanta, instalatiile de sortare a deseurilor, care vor deservi un total de 393,820 de locuitori ai judetului Constanta (peste 50% din totalul populatiei judetului si peste 70% din populatia urbana totala) sunt prezentate mai jos:

Doua statii de sortare existente: 1. Statia de sortare MM Recycling - cu o capacitate de cca. 25,000 de tone / an 2. Statia de sortare Corbu - cu o capacitate de cca. 500 tone / an.

Statia de sortare propusa in Ovidiu va adauga o capacitate de cca. 22,000 tone / an pentru a acoperi necesarul pentru intreaga cantitate generata in cadrul Zonei 1 Constanta. In Zona 2 - Eforie, facilitatile care vor deservi un total de 60,000 de locuitori din judetul Constan�a sunt doua statii de sortare existente:

1.Statia de sortare Cumpana, cu o capacitate de cca. 500 tone / an, destinata sa serveasca cei cca.10.000 de locuitori ai comunei Cumpana.

2.Statia de sortare Costinesti, cu o capacitate de cca. 4,500 tone / an, situata pe platform tehnilogica a depozitului de deseuri ecologic existente la Costinesti.

In cadrul Zona 4 - Cernavoda, statia de sortare existente in Cernavoda, cu o capacitate de cca. 3,000 tone / an va deservi un total de 26,550 de locuitori. Partea centrala si de vest a judetului, respectiv zonele de colectare 3 - Deleni, 5 - Harsova, 6 - Medgidia, cu o populatie totala de 131,810 de locuitori, va fi deservita de statia de sortare propusa in zona tehnica a depozitului de deseuri Tortoman, care a fost proiectata pentru o capacitate totala de 12,000 tone/an.

Tabelul de mai jos prezinta facilita�ile existente pentru sortarea deseurilor in jude�ul Constanta:


of 236


Tabel 1.5-11: Statii de sortare existente in judetul Constanta

MM RECYCLING tone/an CORBU tone/an

Reciclabile din deseuri menajere 12,188 Reciclabile din deseuri menajere 244 Reciclabile din deseuri asimilabile 9,702 Reciclabile din deseuri asimilabile 194 Total input 21,890 Total input 438 Input sticla 2,956 Input sticla 59 Output statie 14,850 Output statie 158 Refuz 7,040 Refusz 280

COSTINESTI tone/an CUMPANA tone/an

Reciclabile din deseuri menajere 2,027 Reciclabile din deseuri menajere 225 Reciclabile din deseuri asimilabile 1,959 Reciclabile din deseuri asimilabile 218 Total input 3,986 Total input 443 Input sticla 534 Input sticla 59 Output statie 2,731 Output statie 303 Refuz 1,254 Refuz 139

CERNAVODA tones/year Reciclabile din deseuri menajere 1,453 Reciclabile din deseuri asimilabile 1,210 Total input 2,662 Input sticla 359 Output statie 1,810 Refuz 852

Tabelul de mai jos prezinta facilitatile proiectate pentru sortarea de�eurilor in jude�ul Constan�a:

Tabel 1.5-12: Statii de sortare proiectate in judetul Constanta

OVIDIU tone/an TORTOMAN tone/an

Reciclabile din deseuri menajere 11,944 Reciclabile din deseuri menajere 5,533 Reciclabile din deseuri asimilabile 9,508 Reciclabile din deseuri asimilabile 5,133 Total input 21,452 Total input 10,666 Input sticla 2,897 Input sticla 1,431 Output statie 14,553 Output statie 7,294 Refuz 6,899 Refuz 3,373


of 236


Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii de sortare a deseurilor: Ovidiu, Tortoman, astfel:

Statia de sortare Ovidiu va deservi zona 1 de colectare cu o populatie de 393.458 locuitori (Vezi Tabel 1.5.2 Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate si numar de locuitori participanti in cadrul proiectului SMID Constanta - anul 2014).

Statia de sortare Tortoman va deservi zonele 3 – Deleni, 5 – Harsova si 6- Medgidia cu o populatie de 131.810 locuitori (Vezi Tabel 1.5.2 Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate si numar de locuitori participanti in cadrul proiectului SMID Constanta - anul 2014).

Datorita faptului ca licitatia se va desfasura sub FIDIC galben, contractorul va stabili proiectarea finala.

Pentru a calcula cerintele de investitii si costurile operationale, au fost stabiliti urmatorii parametrii tehnici pentru statiile de sortare din judetul Constanta.

Tabel 1.5-13: Date tehnice principale ale statiilor de sortare din judetul Constanta

Fractii recuperate hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla

Tehnologia de sortare Instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare - toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor.

Nr linii de sortare Ovidiu: 1 Tortoman:1

Mod de functionare

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);

se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;

se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)

transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni;

se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);

transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;

transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat

Structura constructiva

Platforma de descarcare: Conform schemei de management, deseurile reciclabile vor fi transportate cu autospeciale de colectare din zona de deservire. Platforma de descarcare a deseurilor va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie sa fie din beton, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic. Hala de sortare: este o constructie metalica inchisa pe laterale cu panouri de tip multistrat. Pardoseala halei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant


of 236


pentru a permite deplasarea cu usurinta a containerelor cu roti in care se colecteaza fractiile selectate. Hala de sortare va fi prevazuta cu o acoperire de tip multistrat ce va asigura o inaltime libera minima de 6 m. Hala va fi prevazuta cu ferestre si luminatoare pentru a folosi lumina diurna. Platforma de stocare materii si materiale reciclabile: va fi prevazuta ca anexa a halei de sortare si are rolul de a asigura pastrarea in bune conditii a balotilor de materii sortate in vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si va permite accesul si deplasarea utilajului de manipulare a balotilor. Platforma de stocare materii si materiale reciclabile va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic. Hala de prelucrare refuz: adaposteste utilajele ce alcatuiesc sistemul de procesare in vederea transportului si depozitarii a refuzului de sortare (buncar de primire refuz, banda de alimentare, presa de incarcare a containerelor si containere de refuz). Platforma pe care se construieste hala de prelucrare a refuzului de sortare va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic.

Nr. zile functionare /an 260 Nr. schimburi de lucru 1 schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie

1.5.6.3 Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: octombrie 2012 – ianuarie 2013

finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statiile de sortare de la Ovidiu (situata in ansamblul Ovidiu, din care face parte si o statie TMB) si de la Tortoman (amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului conform de la Tortoman);

- perioada 2: februiarie 2013 – septembrie 2014

construirea statiilor de sortare Ovidiu si Tortoman; - perioada 3: 2014

finalizarea construirii statiilor de sortare; operarea statiilor de sortare Ovidiu si Tortoman.

1.5.7 Tratarea biologica a deseurilor

1.5.7.1 Descriere Scopul tratarii biologice a deseurilor este:

respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii; reducerea fluxurilor de deseuri spre depozitare; obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari de

imbunatatiri funciare (ameliorarea solului).


of 236


Modul de colectare a deseurilor biodegradabile

Deseurile care pot fi tratate biologic sunt, in principal, urmatoarele :

fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile; deseuri din gradini si parcuri; deseuri din piete si complexe alimentare; resturi biodegradabile din industria alimentara; namol rezultat din statiile de epurare orasenesti.

Pentru a atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile pe termen mediu cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Tratarea mecanica si biologica a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare.

Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual.

Tratarea deseurilor biodegradabile in cadrul statiei TMB

Tratarea intr-o statie MBT a deseurilor reziduale municipale consta din doua faze principale, descrise in capitolul 2.1.3:

Pre-tratare mecanica; Stabilizarea materialului biodegradabil intr-o treapta biologica

Trebuie subliniat faptul ca produsul obtinut in acest proces din deseuri biodegradabile mixte nu este la fel de bun calitativ precum cel obtinut din deseurile verzi colectate separat (deseuri din parcuri si gradini).

Dar pentru materialul biostabilizat de calitate slaba exista o mare cerere, fiind folosit la reabilitarea vechilor depozite de deseuri si ca strat de acoperire la noile depozite. Pe masura ce populatia se va obisnui cu sistemul de selectare a deseurilor, se asteapta fractie organica sa fie predominanta in pubela pentru rezidual si astfel, compostul obtinut ar putea fi folosit in scopuri agricole.

Se va promova colectarea separata a deseurilor verzi din parcuri, gradini, curti si piete pentru a obtine un compost de calitate. Daca este posibil si in conformitate cu legislatia in vigoare, deseurile organice colectate separat din restaurante, cantine si supermarketuri se vor utiliza ca mancare pentru animale, reducandu-se astfel cantitatea de deseuri biodegradabile.

1.5.7.2 Investitii prin proiectul SMID pentru tratarea deseurilor reciclabile

Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2016 poate fi atinsa prin realizarea a 2 facilitati de tratare:

- Statia de tratare mecano-biologica, localizata in Zona 1 – Constanta, in vecinatatea depozitului de la Ovidiu – Statia TMB Ovidiu;

- Statia de tratare mecano-biologica, localizata in Zona 6 – Medgidia, pe platforma tehnologica a depozitului ecologic din localitatea Tortoman - Statia TMB Tortoman.

Statie de tratare mecano-biologica (TMB) Ovidiu Aceasta facilitate este localizata pe acelasi amplasament cu statia de sortare si va procesa deseurile colectate in Zona 1 - Constanta de la 393,820 de locuitori.


of 236


Pentru a calcula cerintele de investitii si costurile operationale, au fost stabiliti urmatorii parametrii tehnici pentru statia TMB Ovidiu din judetul Constanta.

Parametrii de proiectare privind statia TMB Ovidiu

Input-uri MBT (intra pe poarta) An 2016

Deseu rezidual menajer din Zona 1 101,449Deseu rezidual asimilabil din Zona 1 17,753

TOTAL 119,202

Input-uri MBT (intra in biocontainere) An 2016


TOTAL 71,521

Refuz de sortare (la depozitare) An 2016


TOTAL 47,681

Volatile MBT An 2016


TOTAL 28,609

Statie de tratare mecano-biologica (TMB) Tortoman Aceasta facilitate este localizata pe acelasi amplasament cu statia de sortare si va procesa deseurile colectate in zonele 3 - Deleni, 4- Cernavoda,5 – Harsova si 6- Medgidia de la 158,360 locuitori.

Pentru a calcula cerintele de investitii si costurile operationale, au fost stabiliti urmatorii parametrii tehnici pentru statia TMB Tortoman din judetul Constanta.

Parametrii de proiectare privind statia TMB Tortoman


of 236



Deseu rezidual menajer din Zonele 3,4,5,6 (urban+rural) 29,589

Deseu rezidual asimilabil din Zonele 3,4,5,6 5,803

TOTAL MBT 35,392


Deseu rezidual menajer din Zonele 3,4,5,6 + deseuri din parcuri + deseuri din piete (urban+rural)

17,753


TOTAL MBT 21,235



11,835


TOTAL MBT 14,157



7,101


TOTAL MBT 8,494

Output MBT An 2016


10,652



of 236


TOTAL MBT 12,741

1.5.7.3 Strategia de implementare a tratarii deseurilor biodegradabile

Strategia de implementare a tratarii biologice a deseurilor in sistem centralizat este structurata astfel:

- perioada 1: decembrie 2012 – aprilie 2013

finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statia TMB Ovidiu, parte a ansamblului Ovidiu din care face parte si o statie de sortare, precum si pentru statia TMB Tortoman, parte a ansamblului Tortoman din care face depozitul ecologic Tortoman si o statie de sortare;

- perioada 2: –aprilie 2013 – octombrie 2014

construirea statiilor TMB Ovidiu si Tortoman ; - perioada 3: 2014

finalizarea construirii statiilor TMB Ovidiu si Tortoman si achizitionarii echipamentelor de biostabilizare a deseurilor;

operarea statiilor TMB.

1.5.8 Depozitarea deseurilor

1.5.8.1 Descriere Prevederi legislative privind proiectarea depozitelor de deseuri

In cadrul sistemului de management integrat al deseurilor, depozitarea deseurilor este etapa finala.

Avand in vedere incadrarea deseurilor solide in cele 3 categorii: deseuri periculoase, deseuri nepericuloase si deseuri inerte, si depozitele de deseuri sunt clasificate, conform HG 349/2005, in functie de natura deseurilor depozitate in 3 categorii:

depozite pentru deseuri periculoase; depozite pentru deseuri nepericuloase; depozite pentru deseuri inerte.

Depozitul de deseuri conform propus prin proiectul SMID in judetul Constanta face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005, din categoria „depozite de deseuri nepericuloase”. Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera realizate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele HG nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC privind depozitarea deseurilor. Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si monitorizare postinchidere a depozitului de deseuri Tortoman s-au avut in vedere, in scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004.


of 236


Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate:

deseuri municipale;

deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002;

deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care indeplinesc criteriile relevante de acceptar; aceste deseuri nu se depoziteaza in celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.

Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si sectiunea 6, categoria depozite de deseuri nepericuloase.

Lista de deseuri acceptate in cadrul Depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman este prezentata in Anexa 1 – Lista deseurilor acceptate la depozitare.

Realizarea zonei de depozitare din cadrul unui depozit de deseuri cuprinde trei etape:

Etapa de construire: in care se realizeaza bariera geologica si impermeabilizarile la baza depozitului si pe taluze, precum si retelele pentru retinerea poluantilor: geomembrane, sisteme de colectare a levigatului si a biogazului;

Etapa de operare: zilnic se acopera deseurile depozitate, in timp ce se monitorizeaza impactul asupra mediului cauzat de eliminarea deseurilor;

Etapa de inchidere: acoperirea, necesara pentru a minimiza impactul asupra mediului legat de imprastierea deseurilor. De asemenea, este necesara monitorizarea impactului asupra mediului dupa inchidere si reabilitarea zonei de depozitare.

In etapa de proiectare si constructie trebuie luate in considerare toate cerintele legale, respectiv:

Impermeabilizarea de baza;

Sistemul de colectare a levigatului si epurarea acestuia;

Sistemul de colectare/utilizare/combustie a gazului de depozit;

Sistemul de acoperire;

Caracteristicile de monitorizare a mediului.

O atentie speciala trebuie acordata colectarii si tratarii levigatului si a biogazului. Printre problemele tipice legate de generarea gazelor de depozit se numara si:

Gazul metan contribuie de 21 de ori mai mult decat dioxidul de carbon la efectul de sera si la schimbarile de clima;

Gazul metan este inflamabil la concentratii intre 5 si 15% in aer, ceea ce poate duce la riscuri de incendii si explozii daca se permite acumularea in spatii inchise;

Gazul de depozit poate actiona ca un asfixiant;

Gazul de depozit este mirositor si coroziv.


of 236


1.5.8.2 Investitii prin proiectul SMID pentru depozitarea deseurilor

Necesitatea realizariii unui nou depozit ecologic in judetul Constanta

In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in 2028-2040, dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului.

Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme:

Depozite ecologice de deseuri existente in judetul Constanta

Amplasament/ Operator

Zona deservita

Capacitate totala (mii m3)

Capacitate disponibila declarata in 2012 (tone)

Durata de viata estimata* (anul epuizarii

capacitatii)

OVIDIU SC Tracon SRL Zona 1 1,700 780,000 2020

COSTINESTI SC Iridex Group SRL Zona 2 1,200 1,020,000 Dupa 2040

Sursa: Chestionare completate de operatori/APM Constanta / *estimarea Consultantului

Depozitul ecologic Albesti este detinut de Primaria Mangalia, care nu este parte in ADI Dobrogea. Din acest motiv, depozitul de deseuri va continua sa functioneze pentru orasul Mangalia si comuna Albesti.

Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si de vest a judetului Constanta a fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Constanta.

Tabel 1.5-14: Depozit ecologic de deseuri prevazut a se realiza prin proiectul SMID in judetul Constanta

Amplasament Zone deservite

Capacitate totala (tone)

Capacitate totala* (m3)

Cantitate medie anuala de

depozitat inclusiv material de acoperire

(tone)

Cantitate totala de deseuri de depozitat in

perioada proiectului 2014-

2040 (tone)

Durata de viata estimata (ani)

Tortoman Zonele 3-6 970.000 850.000 35.000 945.000 27

*Volumul ocupat a fost calculat pentru o desitate a deseurilor estimata de 1,15

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare : zona 3 – Deleni, zona 4 – Cernavoda, zona 5 – Harsova si zona 6 – Medgidia, insumand o populatie de 158.360 locuitori (anul 2014). Tabel 1.5-15: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate depozitului ecologic Tortoman, numar de locuitori (an 2014)

ZONA /Localitati

Pondere populatie


urban/rural


Pondere populatie


urban/rural

Numar locuitori




of 236





ALIMAN 2% 2,570 RASOVA 2% 3,392




ION CORVIN 1% 1,849

ADAMCLISI 1% 1,992


DUMBRAVENI 0% 520












HORIA 1% 1,417 PESTERA 2% 2,990





Total populatie arondata depozitului Tortoman

158,360

*Localitati care nu participa in cadrul proiectului

Dimensionarea depozitului ecologic Tortoman

In cadrul depozitului Tortoman vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale.

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile anuale de deseuri ce vor fi depozitate in depozitul de la Tortoman, pe fractii, avand in vedere faptul ca deseurile reciclabile vor fi sortate in statiile de sortare


of 236


de la Tortoman si Cernavoda, la depozit ajungand doar refuzul de sortare, iar deseurile biodegradabile colectate in pubela de residual vor fi tratate in cadrul statiei TMB de pe amplasament.

Anexa 3 – Cantitati de deseuri depozitate prezinta cantitatile de deseuri estimate a fi eliminate in cadrul depozitului Tortoman pentru fiecare an al prognozei (2014-2040).

Cantitatile de deseuri estimate a fi eliminate anual prin depozitare in cadrul depozitului Tortoman sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 1.5-16: Cantitati deseuri de eliminat in depozitul ecologic Tortoman

Deseuri depozitate Cantitatea anuala de deseuri depozitate*(tone/an)

Refuz de sortare reciclabile 4,000

Refuz de sortare biodegradabil 13,000

Material de acoperire 11,500

Deseuri stradale 6,500

TOTAL 35.000 *Estimarile au fost determinate folosind valorile calculate pentru fiecare an de prognoza, incepand din luna septembrie 2014

Tinand cont de faptul ca depozitul Tortoman este dimensionat pentru perioada 2013-2040, cu o durata de viata estimata de 27 de ani, cantitatea de deseuri care trebuie preluata in aceasta perioada este de 970.000 tone. Astfel, capacitatea totala disponibila necesara este de 850.000 m3, tinand cont de un grad de compactare a deseurilor (inclusiv materialul de acoperire) de 1,15.

Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule, din care, prin proiect, se va construi prima celula, cu o capacitate de 250.000 m3 si o durata de viata de 8 ani astfel: Tabel 1.5-17: Parametrii de dimensionare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta

Cantitatea anuala depozitata (tone) 35.000*

TOTAL cantitate depozitata (tone) 970.000

TOTAL volum (m3), din care: 850.000

- Capacitate celula 1 de depozitare (mc) 250.000

- Cantitate totala de deseuri depozitate in celula 1 (tone) 279.172

- Durata de viata celula 1 de depozitare 8,0 ani

- Suprafata celulei 1 de depozitare 24.000 mp








of 236




*Estimarea s-a realizat prin media valorilor calculate pentru fiecare an al prognozei 2014-2040

Solutii constructive pentru realizarea depozitului ecologic Tortoman

Criteriile cheie pentru dimensionarea depozitului de deseuri sunt cantitatile de deseuri care urmeaza a fi eliminate in depozit (rezultate din unitatile de procesare a deseurilor, cantitati mici de deseuri in amestec direct din zonele rurale mici izolate, deseuri stradale si namol), precum si durata de viata estimata a facilitatii.

Zona disponibila si morfologia terenului sunt de asemenea luate in considerare, fapt care influenteaza pe rand cerinta privind limita perimetrica de 8% panta taluzelor pentru canalele pentru ape pluviale in conformitate cu Directiva privind depozitele de deseuri 99/31/CE si legislatia romana respectiva (toti parametrii care trebuie luati in considerare pentru lucrarile de teren, biogaz, levigat etc. sunt evidentiate corespunzator).

Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule.

Pentru prima etapa, 208 377 m3 de lucrari de excavare si 36 432 m3 de lucrari de umplutura, vor fi necesari pentru realizarea primei celule de depozitare. Suprafata primei celule va fi de aproximativ 31 310 m2 si va avea o capacitatea totala de aproximativ 250 000 m3. Cea mai joasa altitudine a celulei va fi +30,35 m, iar cea mai mare altitudine va fi +33,00 m.

Panta generala a celulei de depozitare va fi de 2%, iar panta taluzurilor laterale de 1:3. Baza celulei a fost configurata in forma de trapez.

In ceea ce priveste a doua celula, 236 736 m3 de lucrari de excavare si 33 264 m3 de lucrari de umplutura vor fi necesari. Suprafata viitoarei celule va fi de aproximativ 36 375 m2. Celula va avea o capacitate totala de aproximativ 300 000 m3 din care . Cea mai joasa cota a celulei va fi +30,35 m, iar cea mai mare altitudine va fi +33,00 m.

In final, in ceea ce priveste a treia celula, 236 736 m3 de lucrari de excavare si 33 264 m3 de lucrari de umplutura vor fi necesari. Suprafata viitoarei celule va fi de aproximativ 36 375 m2. Celula va avea o capacitate totala de aproximativ 300 000 m3 din care . Cea mai joasa altitudine a celului va fi +30,35 m, iar cea mai mare altitudine va fi +33,00 m.

Capacitatea totala de depozitare pentru cele trei celule va fi de 850,000 m3 .

1. Sistemul de impermeabilizare

Sistemul de impermeabilizare a noului depozit include, incepand cu stratul de fundare, urmatoarele:

Bariera geologica construita Geomembrana Geotextil Strat de nisip Strat de drenaj

Invelis de argila

Baza si partile laterale ale depozitului de deseuri vor consta dintr-un stat mineral, care satisface cerintele privind permeabilitatea si grosimea cu un efect combinat in ceea ce priveste protejarea solului, apa subterana si apa de suprafata, echivalenta cel putin cu k ≤ 1,0 x 10-9 m/s, grosime ≥ 0.5 m.


of 236


Invelis geosintetic – membrana polimer

Tipul de membrana polimer selectata este PEID, deoarece are o rezistenta chimica mai mare in comparatie cu majoritatea altor tipuri de membrane polimer. In plus, PEID are proprietati fizice care pot rezista la cele mai presiuni privind depozitul de deseuri. Grosimea membranei polimer va fi de cel putin 2 mm.

Geotextil

Geotextilul este utilizat pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj. Geotextilul va fi un geotextil netesut din polipropilena rezistent impotriva razelor UV, polietilena sau poliester care poate rezista la expunerea la soare timp de minimum 2 ani. Greutatea geotextilului va fi de ≥ 1 000 g/m2.

Strat de nisip

Stratul de nisip este utilizat, pe langa geotextil, pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj. Stratul de nisip va fi alcatuit din particule mai mici de 0,08 m. Grosimea stratului va fi de cel putin 0,10 m.

Stratul de drenaj

Stratul de pietris-sort 16/32 va servi scopurilor stratului de drenaj. Grosimea stratului de drenaj va fi de 50 cm. Materialele utilizate pentru stratul de drenaj vor fi din pietris calibrat, fara a fi drenat, fara continut de argila sau namol. Continutul de materiale organice (CaCO3) va fi sub 20%.

2. Drenarea, colectarea si tratarea levigatului

Strat de drenaj si conducte de drenaj

Conductele de drenaj sunt inglobate intr-un strat drenant cu granulatia 16/32 mm, realizat din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu ≤ 10%.

Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3% catre conducta de drenaj.

Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m.

In zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minimum 0,50 m.

Conductele de drenaj vor avea urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 250 mm; material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei, fara bavuri; panta de amplasare: 1% in lungul generatoarei conductei, catre conducta colectoare; amplasare: in interiorul celulei de depozit, in zona stratului drenant.

In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare.

Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral.

Sistemulde drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora.


of 236


Conductele de drenaj vor fi prevazute la capatul aval cu flanse oarbe amplasate in exteriorul caminelor de conectare si spalare, care vor fi indepartate numai pentru operatiile de spalare a acestora.

Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile.

Colectoare de canalizare a levigatului

Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum si conductele de drenaj aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat.

Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare, prevazute fiecare cu o vana de izolare din PEID DN 250 mm.

Conductele de colectare vor avea urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 315 mm; material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; panta de amplasare: 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie.

De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa.

Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de retentive, apoi va fi pompat in statia de epurare.

Statia de epurare levigat

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.

Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii si faptul ca instalatia este conceputa in sistem modular, asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on – line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.

Tratare levigatului se realizeaza in doua trepte:

treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare.

treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin osmoza inversa si nanofiltrare.

Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati:


of 236


Bazin de retentie levigat – un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate inainte de a fi pompate catre Statia de epurare.

Unitate de pre-filtrare Unitate de separare Unitate osmoza inversa Conducta evacuare efluent catre emisar

Fluxul tehnologic aferent statiei de epurare este descrise in capitolul 2.1.4.

Statia de epurare a levigatului va avea o capacitate de 16,07 m3/zi.

3. Sistemul de colectare al gazului de depozit

Constituentii primari ai gazului emanat de depozitele de deseuri sunt metanul (CH4) si dioxidul de carbon (CO2), gaze produse de microorganisme in depozitele de deseuri in conditii anaerobe. Transformarile CH4 si CO2 sunt mediate de populatiile microbiene adaptate la ciclurile materialelor in medii anaerobe. Generarea gazelor in depozitele de deseuri, inclusiv rata de generare si compozitia, trece prin patru faze.

Prima faza este aeroba (cu oxigenul disponibil) si gazul primar produs este CO2.

A doua faza este caracterizata de distrugerea (disparitia) O2, ceea ce conduce la un mediu anaerob, in care se produc mari cantitati de CO2 si de asemenea hidrogen (H2).

In a treia faza, incepe producerea CH4, acompaniata de o reducere a cantitatii de CO2 produsa. Continutul de azot (N2) este initial inalt in gazul emis in prima faza, si scade pronuntat pe masura ce depozitul de deseuri trece in faza a doua si a treia. In faza a patra, productia gazoasa de CH4, CO2 si N2 devine relativ stabila. Timpul total si durata pe faze a generarii de gaz variaza in functie de conditiile specifice ale depozitele de deseuri (de ex. compozitia deseurilor, metoda de depozitare, starea anaeroba).

Rata emisiilor de la depozitele de deseuri este guvernata de mecanismele de producere si transport ale gazelor. Calculul detaliat se regaseste in Anexa 4 – Emisii gaz de depozit.

Mecanismele de productie implica producerea constituentului emisiei in faza de vapori prin vaporizare, descompunere biologica, sau reactie chimica. Mecanismele de transport implica transportul unui constituent volatil in faza sa de vapori la suprafata depozitului de deseuri, prin stratul limita de deasupra depozitului si in atmosfera. Cele trei mecanisme majore de transport care asigura transportul unui constituent volatil in faza sa de vapori sunt difuzia, convectia si advectia.

Sistemul de colectare a gazului de depozit (descris in capitolul 2.1.4.3 – Managementul emisiilor de gaz de deposit) se compune din urmatoarele elemente:

Puturi de colectare gaz de depozit (diametru min. 80 cm)- asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului; se vor construi 37 de puturi in total pentru colectarea biogazului (11 pentru prima celula si 26 pentru celulele 2 si 3);

Reteaua de conducte de transfer a biogazului cu diametrul ≥ 90 mm – conecteaza puturile de colectare la statia de colectare a biogazului;

Statiile de colectare a biogazului - baza proiectului propus, sunt necesare 3 statii de colectare (una pentru fiecare celula); infrastructura care include statia de colectare a gazului va fi etansata complet si prevazuta cu sisteme de ventilare, va fi amplasata in afara zonei bazei


of 236


etansate si respectiv a suprafetei depozitului, si va trebui sa fie accesibila direct din drumul perimetral.

Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz) – conecteaza statiile de colectare a biogazului;

Sistem de captare al condensului Unitatea de incinerare - incineratorul (facla) trebuie sa aiba o capacitate minima de 900 m3/h.

4. Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului de deseuri

Pe masura umplerii celulelor cu deseuri, acestea se inchid si se reface zona cu vegetatie. Sistemul de inchidere se va instala dupa realizarea unei nivelari si a unei sistematizari a deseurilor depuse.

In continuare este prezentat informativ sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns la capacitatea maxima.

Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este parte a acestui proiect. Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dupã atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizatã acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive:

strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;

strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta;

strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

geotextil de separatie;

strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal inierbat.

Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN 13257:2005 – Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la depozite de deseuri solide si prEN 13493 – Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide periculoase.

Caracteristici tehnice Principalele date constructive ale depozitului de deseuri Tortoman sunt:

Suprafata totala imprejmuita: 17,25 ha; Suprafata totala utila a depozitului de deseuri (3 celule de depozit): 10,9 ha; Capacitate totala a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 850.000 m3; Suprafata celulei de depozit nr. I: 3,01 ha; Capacitatea celulei de depozit nr. I: 250.000 m3; Zona tehnica, zonele tehnologice, drumurile interioare de serviciu, taluzele exterioare ale

celulelor de depozitare, zone inerbate si perdeaua vegetala: 6,35 ha.


of 236


Structura depozitului conform de la Tortoman va include:

zona de depozitare a deseurilor;

zona tehnica, care va cuprinde:

zona de cantarire si intrare/iesire a autocamioanelor, inclusiv o cabina pentru personal de supraveghere;

zona de receptie, sortare si expeditie deseuri reciclabile;

zona de circulatie a autocamioanelor;

zona de spalare a rotilor autocamioanelor;

cladire administrativa, inclusiv laborator si statie meteorologica;

parcare personal;

zona statiei mobile de carburanti;

Statia mobila pentru carburanti este un agregat functional de forma cilindrica in executie orizontala ce serveste la preluarea, pastrarea, alimentarea si controlul contorizat al cantitatii de motorina furnizata. Alimentarea se face cu ajutorul unui ventil de mana fixat la capatul unui furtun special din cauciuc armat. Rezervoarele sunt executate ca niste vase cu manta dubla ce se aseaza pe o fundatie amenajata, nivelata.

Statia mobila pentru carburanti se utilizeaza pentru motorina (D2) si petrol albastru care au puncte de inflamabilitate de la 550C la 930C precum si alte lichide inflamabile grupa III A care au puncte de inflamabilitate in acelasi interval. Capacitatea rezervorului va fi de 5000 l.

Locul de amplasare al statiei mobile de carburanti, pentru lichide din grupa III, trebuie asigurat printr-o zona de protectie de 3 m, masurati de la peretele instalatiei, in care nu este permisa mentinerea obiectelor de producere sau propagare a incendiului si in care nu este permis accesul persoanelor neautorizate.

zona de interventie utilaje;

canalizare interioara/exterioara si pompare ape contaminate;

post de transformare;

generator de curent electric;

alimentare cu apa;

statie de epurare ape uzate menajere provenite din cladirea administrativa;

toalete ecologice mobile.

zona de retentie a levigatului provenit din celula de depozitare, care cuprinde:

retea de colectare si transport levigat;

colectare ape uzate din zona tehnica: spalare platforme si spalare roti;

bazin de retentie levigat cu capacitatea de 1000 m3;

statie de epurare levigat si ape uzate tehnologice cu capacitatea de 16,07 m3/zi.

zona de retentie a apelor pluviale:

bazin de retentie si evaporatie cu capacitatea de 2000 m3;


of 236


separator hidrocarburi pentru pretratare ape pluviale;

drumuri in incinta, platforme tehnice, parcari.

In vederea asigurarii utilitatilor, pentru depozitul de deseuri Tortoman se prevad urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice.

alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul national de distributie a energiei electrice si construirea unui post de transformare;

retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor din zona tehnica;

retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si incendiu;

conducte colectare levigat ;

bazin de retentie levigat cu capacitatea de 1000 m3;

statie de epurare levigat;

statie de epurare ape uzate menajere;

retea de canalizare apa uzata menajera;

retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma zonei tehnice;

bazine de retentie si evaporatie cu capacitatea de 2000 m3;

separator de hidrocarburi care va asigura un debit maxim de 20 l/s, avand urmatoarele caracteristici: L x l x H (mm): 3000 x 1250 x 1300;volum total (l): 5000; diametru teava intrare/iesire (mm): 200;

apa calda va fi asigurata prin doua cazane electrice pentru incalzire complet automata 200kW, un boiler de 1.000 l pentru incalzirea apei menajere si un vas de expansiune de 300 l pentru sistemul de incalzire;

garaj;

imprejmuire gard

amenajare zona verde;

amenajare perdea vegetala.

Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: decembrie 2012 – aprilie 2013 finalizare proiectare si documente de licitatie pentru depozitul nou de la Tortoman,

impreuna cu o statie de sortare si o statia TMB;

- perioada 2: aprilie 2013 – decembrie 2014 construirea depozitului conform de la Tortoman;

- perioada 3: 2014 finalizarea construirii depozitului conform de la Tortoman (celula nr. I de depozitare) si

achizitionarea echipamentelor necesare operarii acestui depozit.


of 236


1.5.9 Reabilitarea depozitelor neconforme

1.5.9.1 Descriere

Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 16,5 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit.

Tabel 1.5-18: Depozite de deseuri municipale neconforme existente in judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare Suprafata (ha)

Anul de sistare a activitatii (conform

HG 349/2005)

HARSOVA 2,5 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 2012

MEDGIDIA 2,9 ha 2006

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.

Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale au sistat activitatea in data de 16 iulie 2009. Autoritatile locale din judetul Constanta si-au asumat responsabilitatea inchiderii si ecologizarii acestora, prin urmare, aceste investitii nu au fost incluse in prezentul proiect.

Prin prezentul proiect vor fi inchise si ecologizate depozitele urbane neconforme din localitatile Harsova, Cernavoda, Murfatlar, Techirghiol si Medgidia.

Lucrari de inchidere

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Se vor construi berme perimetrale si indiguiri pentru a incorpora deseurile.

Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. Gropilor existente in corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare.

Depozitele de deseuri urbane propuse pentru inchidere vor fi reabilitate prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

Strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime avand coeficientului de permeabilitate (conductivitate hidraulica) k > 1x10-4 m/s. Drept material pentru stratul de sustinere pot fi utilizate deseurile minerale corespunzatoare provenite din constructii sau demolari, forari, cenusa, deseurile minerale sau minerale naturale.

Strat drenare biogaz cu o grosime de 0,30 m care se aplica peste stratul de sustinere. Materialul de drenare trebuie sa aiba un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) de minimum 1x10-4m/s.


of 236


Strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjuratorcare se va aseza peste stratul de drenare biogaz. Stratul de geocompozit bentonitic va avea o grosime de 0,01 m.

Stratul de drenaj pentru apa din precipitatii realizat cu o grosime de 0.30m, coeficientul de permeabilitate (conductivitate hidraulica) trebuie sa fie >1x10-3m/s

Geotextil de separatie de 400 gr/mp Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitatii se aplica un strat separator, pentru a impiedica patrunderea componentelor din stratul de recultivare in stratul de drenaj.

Stratul de recultivare cu o grosime de 1.00 m , din care 0.85 m va fi un strat de pamant argilos, peste care se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m care va fi insamnatat cu ierburi perene

Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa puturi de captare gaz in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care au ca si capac biofiltre;

Imprejmuire.

Colectarea levigatului se va face prin intermediul puturilor de gaz, folosind pompe submersibile pentru apa uzata si un furtun flexibil ce va descarca debitul de levigat in bazinul vidanjabil. Nivelul crescut al levigatului in fiecare put de captare va fi semnalat cu ajutorul unor senzori montati in interior.

Monitorizarea apelor subterane

Conform Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, controlul calitatii apei subterane se va realiza prin minim 3 foraje de control, unul amplasat amonte si doua aval fata de depozit, pe directia de curgere a apelor subterane. Se va monitoriza astfel nivelul apei subterane, prin prelevari la intevale de 6 luni, si compozitia acesteia (pentru aceasta, frecventa de prelevare se stabileste astfel incat sa fie posibile actiuni de remediere intre doua determinari, in cazul in care se atinge un prag de alerta).

Monitorizarea depozitului se va face pe o perioada de minim 30 de ani.

In cele ce urmeaza sunt prezentate lucrarile propuse pentru inchiderea depozitelor urbane neconforme din judetul Constanta: Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar si Medgidia.

1.5.9.2 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Depozitul de deseuri nepericuloase neconform din zona orasului Harsova are o suprafata aproximativa de 2,5 ha, fiind localizat in NE orasului, la o distanta de cca. 500 m de zona locuita.

Depozitul Harsova se incadreaza in categoria - Depozite mici de deseuri nepericuloase in orase mici– categoria b.2 in concordanta cu Ordinul MMGA nr 1274/2005, care a sistat depozitarea conform tabelului din HG 349/2005, in anul 2010. In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata cuprinsa intre 1 ha (10.000 mp) si maxim 5 ha (50.000 mp) cu un volum de deseuri cuprins intre 10.000 m3 si 150.000 m3.

Tabel 1.5-19: Caracteristici depozit urban neconform Harsova

Localizare Suprafata

aproximativa ocupata

(ha)

Cantitatea aproximativa

de deseuri (m3)

Suprafata dupa inchidere An inchidere

SV localitatii 2,5 V actual = 58 000 1,47 ha 2010

Zona deservita: Harsova – 10.522 locuitori


of 236


Anul inaugurarii: 1987 Proprietar: Primaria Harsova Operator: Primaria Harsova – Directia Confort Urban Suprafata proiectata : 5 ha Suprafata ocupata: 2,5 ha Capacitate proiectata: 150.000 m3 Volum al deseurilor depozitate: aproximativ 180.000 m3 Volum anual de deseuri depozitate: 9000 m3 Capacitate disponibila = 35.000 m3 Tabelul urmator prezinta elementele principale privind reabilitarea depozitului urban neconform:

Tabel 1.5-20: Elemente privind reabilitarea depozitului neconform Harsova

Suprafata inainte de reabilitare (ha) 2,32

Relocare si compactare deseuri (mc) 19.700

Suprafata de etansare (ha) 1,64

Sant pentru apele pluviale (m) 572

Puturi de biogaz (Nr.) 3

Puturi de biogaz si levigat (Nr.) 3

Inchiderea depozitului Inchiderea depozitului se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004.

strat de sustinere (suport) de 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s (7.313 mc); strat pentru drenarea gazului de depozit, cu grosimea de 0,30 m, avand k > 1 x 10-4 m/s

(4.659 mc); impermeabilizare cu geocompozit cu greutatea specifica G > 6.000 g/mp (17.802 mp); strat drenant din pietris cu grosimea de 0,30 m, avand k > 1 x 10-3 m/s pentru drenajul

apelor pluviale (5.452 mc); geotextil de separatie si filtrare G = 400 g/mp (17.643 mp); strat de pamant argilos necompactat cu grosimea de 1,00 m (18.172 mc); strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m (2.726 mc); inierbarea suprafetei exterioare a depozitului cu vegetatie rezistenta la eroziunea datorata

scurgerii apelor de ploaie (18.400 mp).

Managementul biogazului Pentru evacuarea gazelor de fermentatie, vor fi forate puturi prin masa de deseuri, pozitionate in mod uniform in corpul depozitului. Forajele se vor echipa cu tuburi perforate din PVC Dn 200 mm. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita, este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.


of 236


Puturile de gaz sunt amplasate simetric si la distanta egala intre ele (de cca. 50 m). Acestea sunt amplasate cat mai aproape de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului este de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului.

Puturile de captare biogaz sunt etanse, pentru a nu permite patrunderea aerului in interior.

Puturile de captare biogaz verticale, sunt echipate cu cabine dotate cu instalatii de legatura cu reteaua de evacuare a biogazului (conform plansei H-T-D-002).

Pentru colectarea biogazului la depozitul neconform Harsova este necesar construirea a 6 puturi.

Fiecare put de colectare va fi conectat la instalatia de ardere a biogazului – facla, prin conducte din PEID, De 90mm, PE80, SDR11, PN 4, cu o lungime totala de L=636 m.

Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5% fata de statia de regularizare debit biogaz, pentru a evacua apa condensata in interiorul conductei.

Conductele de colectare a gazului vor fi prevazute cu vane sferice pentru gaze, inainte de conectarea acestora la statia de regularizare debit biogaz. Conductele trebuie protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de pamant de cel putin 80 cm grosime.

Managementul levigatului Colectarea levigatului se face prin intermediul puturilor de colectare gaz, cu o pompa submersibila pentru apa uzata. Din totalul puturilor de biogaz de la depozitul neconform Harsova, doar trei puturi sunt comune atat pentru colectarea biogazului cat si a levigatului P3, P5 si P6. Levigatul va fi pompat intr-un rezervor cilindric vidanjabil prin intermediul unor conducte din PEID De 50 mm PN 6 cu lungimea totala de L = 342 m.

Rezervorul de colectare levigat va fi de tip cilindric prefabricat din PAFS, amplasat ingropat, va avea volumul V = 25 mc cu doua guri de vizitare de Dn≥600mm, sistem de asezare la montaj si sistem de prindere de fundatie pentru situatiile de plutire.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor utiliza toalete ecologice, pentru rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic, apele fiind evacuate la o statie de epurare.

1.5.9.3 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul Cernavoda se incadreaza in categoria - Depozite mici de deseuri nepericuloase in orase mici– categoria b.2 in concordanta cu Ordinul MMGA nr 1274/2005, care isi va sista depozitarea conform tabelului din HG 349/2005, in anul 2012. In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata cuprinsa intre 1 ha (10.000 mp) si maxim 5 ha (50.000 mp) cu un volum de deseuri cuprins intre 10.000 mc si 150.000 mc.

Tabel 1.5-21: Caracteristici depozit urban neconform Cernavoda

Localizare Suprafata aproximativa

ocupata (ha)

Cantitatea aproximativa de

deseuri (mc)

Suprafata dupa inchidere

An inchidere

NV localitatii, acces DJ 223

1,5 Volum actual = 186 000;

Volum 2012 = 240 000

1,3 ha 2012

Zona deservita: Cernavoda – 18.500 locuitori


of 236


Anul inaugurarii: 1976 Proprietar: Primaria Cernavoda Operator: S.P.C.G. Cernavoda Suprafata proiectata: 3,5 ha Suprafata ocupata: 1,5 ha Capacitate proiectata: 565.000 mc Volum anual de deseuri depozitate: 10.000 mc Caracteristicile solului: strat de loess de 45-50m

Tabelul urmator prezinta elementele principale privind reabilitarea depozitului urban neconform:






Puturi de levigat (Nr.) 1

Inchiderea depozitului

Inchiderea depozitului se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004:





Managementul biogazului Pentru evacuarea gazelor de fermentatie, vor fi forate puturi prin masa de deseuri, pozitionate in mod uniform in corpul depozitului. Forajele se vor echipa cu tuburi perforate din PVC Dn 200 mm. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului si


of 236


pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita, este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.



Puturile de captare biogaz verticale, sunt echipate cu cabine dotate cu instalatii de legatura cu reteaua de evacuare a biogazului .

Pentru colectarea biogazului la depozitul neconform Cernavoda este necesar construirea a 3 puturi.




Managementul levigatului Colectarea levigatului se face prin intermediul puturilor de colectare gaz, cu o pompa submersibila pentru apa uzata. Levigatul va fi pompat din putul de levigat intr-un rezervor cilindric vidanjabil prin intermediul unei conducte din PEID De 50 mm PN 6 cu lungimea totala de L = 205 m.


1.5.9.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul Techirghiol se incadreaza in categoria - Depozite mici de deseuri nepericuloase in orase mici – categoria b.2 in concordanta cu Ordinul MMGA nr 1274/2005, care isi va sista depozitarea conform tabelului din HG 349/2005, in anul 2012. In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata cuprinsa intre 1 ha (10.000 mp) si maxim 5 ha (50.000 mp) cu un volum de deseuri cuprins intre 10.000 mc si 150.000 mc.

Tabel 1.5-22: Caracteristici depozit urban neconform Techirghiol

Localizare Suprafata

aproximativa ocupata

(ha)

Cantitatea aproximativa

de deseuri (mc)

Suprafata dupa inchidere An inchidere

S localitatii, pe malul Lacului Techirghiol

2,0 ha

Volum actual = 35 000;

Volum 2012 56 500

1.60 ha 2012

Zona deservita:Techirghiol – 7167 locuitori


of 236


Anul inaugurarii: 1960 Proprietar: Primaria Techirghiol Operator: Serviciul de Gospodarire Comunala Techirghiol Caracteristicile solului: argila

Tabelul urmator prezinta elementele principale privind reabilitarea depozitului urban neconform:







Lucrari de inchidere a depozitului Inchiderea depozitului se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004.




scurgerii apelor de ploaie (18.775 mp). Managementul levigatului Colectarea levigatului se face prin intermediul puturilor de colectare gaz, cu o pompa submersibila pentru apa uzata. Din totalul puturilor de biogaz (5 buc.), de la depozitul neconform Techirghiol, doar doua puturi sunt comune atat pentru colectarea biogazului cat si a levigatului P1 si P3 (conform plansei T-T-PS-004). Levigatul va fi pompat intr-un rezervor cilindric vidanjabil prin intermediul unor conducte din PEID De 50 mm PN 6 cu lungimea totala de L = 171 m.


Managementul biogazului Pentru evacuarea gazelor de fermentatie, vor fi forate puturi prin masa de deseuri, pozitionate in mod uniform in corpul depozitului. Forajele se vor echipa cu tuburi perforate din PVC Dn 200 mm. Acest


of 236


lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita, este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.



Puturile de captare biogaz verticale, sunt echipate cu cabine dotate cu instalatii de legatura cu reteaua de evacuare a biogazului.

Pentru colectarea biogazului la depozitul neconform Techirghiol este necesar construirea a 5 puturi.




1.5.9.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul Murfatlar se incadreaza in categoria - Depozite mici de deseuri nepericuloase in orase mici– categoria b.2 in concordanta cu Ordinul MMGA nr 1274/2005, care isi va sista depozitarea conform tabelului din HG 349/2005, in anul 2015. In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata cuprinsa intre 1 ha (10.000 mp) si maxim 5 ha (50.000 mp) cu un volum de deseuri cuprins intre 10.000 mc si 150.000 mc. In cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” este prevazut pentru anul 2012, anul intrarii in functiune a facilitatilor, sa se sisteze activitatea de depozitare si sa se realizeze inchiderea anticipata si ecologizarea amplasamentului.

Tabel 1.5-23: Caracteristici depozit urban neconform Murfatlar

Localizare Suprafata aproximativa

ocupata (ha)

Cantitatea aproximativa de

deseuri (mc)


An inchidere

S localitatii 7,5 Volum actual = 937 000;

Volum 2012 = 1 002 000

8.2 ha 2015

Locatie: in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta) Proprietar: Primaria Murfatlar Operator: Primaria Murfatlar Locuitori: 10899 Zona deservita: Murfatlar


of 236


Anul inaugurarii: 1976 Caracteristicile solului: rampa se afla intr-un depozit de steril Distanta fata de zona rezidentiala: 1500 m Tabelul urmator prezinta elementele principale privind reabilitarea depozitului urban neconform:











scurgerii apelor de ploaie (28.651 mp). Managementul biogazului

Pentru evacuarea gazelor de fermentatie, vor fi forate puturi prin masa de deseuri, pozitionate in mod uniform in corpul depozitului. Forajele se vor echipa cu tuburi perforate din PVC Dn 200 mm. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita, este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.




Pentru colectarea biogazului la depozitul neconform Murfatlar este necesar construirea a 6 puturi.


of 236





Managementul levigatului Colectarea levigatului se face prin intermediul puturilor de colectare gaz, cu o pompa submersibila pentru apa uzata. Din totalul puturilor de biogaz (6 buc.), de la depozitul neconform Murfatlar, doar trei puturi sunt comune atat pentru colectarea biogazului cat si a levigatului P1, P2 si P6 (conform plansei B-T-PS-004). Levigatul va fi pompat intr-un rezervor cilindric vidanjabil prin intermediul unor conducte din PEID De 50 mm PN 6 cu lungimea totala de L = 455 m.


1.5.9.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Medgidia Depozitul urban neconform de deseuri Medgidia are o suprafata de cca. 2,9 ha, a avut termen de sistare a activitatii anul 2006 si termen de inchidere anul 2008, dar a continuat sa functioneze datorita faptului ca autoritatea locala nu a dispus de fonduri pentru inchiderea acestuia.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra, la o distanta de cca. 300 m fata de acesta.

Depozitul Medgidia se incadreaza in categoria - Depozite mici de deseuri nepericuloase in orase mici – categoria b.2 in concordanta cu Ordinul MMGA nr 1274/2005. In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata cuprinsa intre 1 ha (10.000 mp) si maxim 5 ha (50.000 mp) cu un volum de deseuri cuprins intre 10.000 mc si 150.000 mc. Tabelul urmator prezinta elementele principale privind reabilitarea depozitului urban neconform:








strat de sustinere (suport) de 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s (11.784 mc);


of 236


strat pentru drenarea gazului de depozit, cu grosimea de 0,30 m, avand k > 1 x 10-4 m/s (7.474 mc);

impermeabilizare cu geocompozit cu greutatea specifica G > 6.000 g/mp (27.605 mp); strat drenant din pietris cu grosimea de 0,30 m, avand k > 1 x 10-3 m/s pentru drenajul



Managementul biogazului Pentru evacuarea gazelor de fermentatie, vor fi forate puturi prin masa de deseuri, pozitionate in mod uniform in corpul depozitului. Forajele se vor echipa cu tuburi perforate din PVC Dn 200 mm. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita, este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.




Pentru colectarea biogazului la depozitul neconform Medgidia este necesar construirea a 6 puturi.




Managementul levigatului Colectarea levigatului se face prin intermediul puturilor de colectare gaz, cu o pompa submersibila pentru apa uzata. Din totalul puturilor de biogaz (6 buc.), de la depozitul neconform Medgidia, doar trei puturi sunt comune atat pentru colectarea biogazului cat si a levigatului P4, P5 si P6 (conform plansei M-T-PS-004). Levigatul va fi pompat intr-un rezervor cilindric vidanjabil prin intermediul unor conducte din PEID De 50 mm PN 6 cu lungimea totala de L = 499 m.



of 236


1.6 Durata etapei de functionare

Strategia de implementare a proiectului este structurata astfel:

- perioada 1: decembrie 2012 aprilie 2013 - finalizare proiectare si documente de licitatie pentru obiectivele propuse prin acest

proiect;

- perioada 2: aprilie 2013 – septembrie/decembrie 2013 - constructia propriu-zisa;

- perioada 3: 2014 - finalizarea construirii obiectivelor: statii de transfer, statii de sortare, statii TMB si depozit

ecologic (pentru depozitul conform de la Tortoman se va construi prin acest proiect doar celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii.

1.7 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite.

In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare.

In figura de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri care vor fi tratate prin prezentul proiect:


of 236

Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

Tabel 1.7-1: Fluxul deseurilor in judetul Constanta

PUBLIC RESIDUAL

WASTE COLLECTION

32.743 t/y -street waste Of which:

- 23.514 t/y to Ovidiu landfill- 2.277 t/y to

Costinesti landfill- 6.952 t/y to

Tortoman landfill

GENERATED WASTE: 283.661 tons/yearPopulation: 621.254 inhabitans in 2014 – 460.113 urban area and 161.141 rural area

TO COSTINESTI LANDFILL:

15

HOME COMPOSTING

7.144 t/y biodegradable

waste

SELECTIVE WASTE COLLECTION - 243.774 tons/year

RESIDUAL WASTE – Urban and Rural area – 162.992 t/y

Residual waste from household waste – 136.756 t/y

Residual waste from similar waste – 26.236 t/y

To OVIDIU MBT STATION –116.452 t/y

Residual waste from household waste - 98.220 t/y

Residual waste from similar waste - 18.232 t/y

To OVIDIU COMPOSTING STATION – 3.743 t/y

Markets waste, parks and gardens waste - 3.743 t/y

Values in the year 2014

BULKY WASTE4.274 t/y

REFUSE46.581 t/y

OUTPUT MBT (CLO)41.923 t/y

HAZARDOUS WASTE

COLLECTION1.526 t/y

GREEN WASTE –5.151 t/y

3.250 t/y – Parks and gardens waste

1.901 t/y – Markets waste

OUTPUT -COMPOST 1.651 t/y

REFINING REFUSE

34 t/y

RECYCLABLE WASTE –61.537 t/y of wich:

Paper/Cardboard – 28.065 to/yPlastic – 24.044 to/yMetal – 6.775 to/yWood – 2.653 to/y

Glass waste – 8.294 t/y

CLO cover material for the landfill

41.923 t/y

GREEN WASTE 342 t/y

RESIDUAL WASTE –Urban and

Rural area –11.551 t/y

To TORTOMAN MBT STATION

34.989 t/y – Residual waste

To TORTOMAN COMPOSTING STATION – 935 t/y – Green waste

REFUSE13.996 t/y

OUTPUT MBT (CLO)12.596 t/y

OUTPUT -COMPOST

412 t/y

REFINING REFUSE

8 t/y

CLO cover material for the landfill

21.596 t/y

Sorting refuse 1.254

t/y

OUTPUT2.731 t/y -recyclable

waste534 t/y –

glass waste

TO OVIDIU LANDFILL: 126

TO TORTOMAN LANDFILL: 37

GREEN WASTE 131 t/y

COSTINESTI (existing) SORTING STATION

4.519 t/y of wich:

3.986 t/y -Recyclable

waste534 t/y - Glass

waste

CUMPANA (existing) SORTING STATION

502 t/y of wich:443 t/y -

Recyclable waste

59 t/y - Glass waste

MM RECYCLIN CONSTANTA

(existing) SORTING STATION

24.846 t/y of wich:


waste2.956 t/y - Glass

waste

CORBU SORTING STATION (existing)

497 t/y of wich:438 t/y -

Recyclable waste

59 t/y - Glass waste

OVIDIU SORTING STATION 24.349 t/y

of wich:21.452 t/y -Recyclable


waste

TORTOMAN SORTING STATION 12.097 t/y

of wich:10.667 t/y -Recyclable


waste

CERNAVODA (existing) SORTING STATION

3.021 t/y of wich:


waste359 t/y - Glass

waste

Sorting refuse

139 t/y

OUTPUT303 t/y -

recyclable waste

59 t/y –glass waste


t/y


waste2.956 t/y –

glass waste

Sorting refuse

280 t/y

OUTPUT158 t/y -

recyclable waste

59 t/y –glass waste


t/y


waste2.897 t/y –

glass waste


t/y


waste1.430 t/y –

glass waste

Sorting refuse

852 t/y


waste359 t/y –

glass waste


of 236

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

1.8 Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

1.8.1 Materiale nepericuloase Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme, vor necesita materiale clasice de constructie.

In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal.

Listele de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului sunt prezentate in Anexa 2 – Liste materiale nepericulose.

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, TMB) si consumuri estimate

Procesarea deseurilor municipale in cadrul statiilor de sortare si TMB in varianta tehnologica propusa prin studiul de fezabilitate nu necesita utilizarea unor substante sau preparate chimice.

In cadrul statiilor de transfer nu se vor desfasura activitati de procesare a deseurilor care sa necesite utilizarea de substante periculoase.

Pe de alta parte, pentru tratarea apei necesare activitatilor din cadrul depozitului Tortoman se poate utiliza hipcloritul de sodiu.

Deasemenea, a fost estimat un consum de motorina si ulei de motor care sunt necesare pentru functionarea utilajelor din cadrul depozitului.

Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

Tabel 1.8-1: Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor de sortare, TMB Tortoman si Ovidiu

Substanta / material

Loc depozitare sau utilizare Consum

zilnic(l/zi)

Consum

anual(l/an)

Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa din cadrul

platformei tehnologice a depozitului 7,4 2.308

Motorina Platforma tehnologica a depozitului 528 137.280

Platforma tehnica a TMB 328 85.280

Ulei de motor Platforma tehnologica a depozitului 27 8.424


of 236


Platforma tehnica a TMB 16 4.160

1.9 Informatii despre poluanti fizici si biologici Depozitul, cat si statiile de transfer, respectiv statiile de sortare si TMB – ca obiective noi prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica.

1.9.1 Poluarea fizica Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora. Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.

Sursele de poluare sonora sunt:

in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale;

in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.

Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta).

Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:

includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului);

intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;

stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dB(A).

1.9.2 Poluarea chimica Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

1.9.3 Poluarea biologica Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri.


of 236


Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de biostabilizare si maturare, etc.

Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate

1.10.1 Analiza de optiuni privid componentele sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta

Fiecare componenta a sistemului de management a deseurilor a fost analizata din punct de vedere a optiunilor de implementare, astfel:

Sistemul de colectare a deseurilor a fost analizat in functie de fractiile colectate, tipul de pubele si containere si tipul de echipamente de colectare utilizate;

Locatia depozitului central al Judetului Constanta;

Numarul, locatia si configurarea statiilor de transfer sau transfer si sortare (in conformitate cu Planul Regional/Judetean de Gestionare a Deseurilor);

Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane.

In cadrul analizei optiunilor s-au identificat diverse alternative pentru fiecare componenta a sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta (colectare, transport/transfer, tratare, depozitare).

1.10.1.1 Colectarea si transportul deseurilor Avand in vedere si tintele impuse privind reciclarea deseurilor si a obiectivelor POS Mediu, sistemul de management integrat al deseurilor menajere din judetul Constanta va cuprinde colectarea separata a deseurilor menajere.

In primul rand se vor analiza alternativele referitoare la colectarea deseurilor menajere si asimilabile.

1. Deseuri menajere Optiunile ce pot fi luate in calcul pentru a fi analizate sunt urmatoarele:

colectare in saci menajeri

centre de pre-colectare

colectare in pubele / containere

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale

1. „din poarta in poarta”, recipienti mici (50 litri) si preluare de saci menajeri

2. centre de pre-colectare 3. „din poarta in poarta”, pubele 120/240 litri


of 236


ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Maxim

Minim prin disconfortul transportului la centrul de colectare In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu

Maxim

Confort Maxim Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de colectare Maxim

Obisnuinta Maxima Minima Maxima

Nota 10 5 10

ASPECTE TEHNICE

Colectare Efort fizic ridicat din partea incarcatorilor Efort fizic minim Efort fizic minim

Depozitare Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada.

Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare

Constructii speciale Nu Platforma betonata, deci necesitatea

obtinerii unor suprafete in acest scop Nu

Dimensiuni Recipiente (cosuri de gunoi de 50 litri) + saci menajeri aferenti

Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l Pubele de 120/240 litri

Nota 8 8 10

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipiente 0 Mic Mare

Cost investitional in constructii 0 Functie de locatie 0

Cost investitional in masini de colecta

Mediu Mic Mare

Cost consumabile In Saci 0 0

Costuri operationale anuale

Mare Mic Mediu

COST ANUAL

Nota 8 10 6

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri

Risc de spargere a sacilor menajeri in caz de depozitare mai indelungata in strada

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu „al nimanui”, posibile desertari de deseuri langa conteinere

Risc minim de deteriorare


of 236


Nota 6 8 10

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – BLOCURI

Posibila amplasare

Doar in zonele unde exista spatiu pentru un numar suficient de saci.

Da Nu

Implementari anterioare

In tari unde acest sistem a fost implementat se fac eforturi pentru inlocuirea lui cu un alt sistem

Cel mai uzitat Nu exista

Nota 5 10 1

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – GOSPODARII INDIVIDUALE

Posibila amplasare Da Amplasare dificila in zona urbana de case Da

Implementari


Rare, de obicei in tari slab dezvoltate Cel mai uzitat

Nota 5 1 10

APLICABILITATE IN ZONA RURALA

Posibila amplasare Da Foarte dificila, datorita necesitatii realizarii

unor platforme betonate pe spatiul public Da

Implementari


Cel mai uzitat Rare, de obicei in tari dezvoltate

Acces auto

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista riscul de a nu se putea colecta de la toate gospodariile.

Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene, comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate)


Nota 9 6 8

Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:

aspecte sociale 25% aspecte tehnice 25% aspecte economice 40% aspecte de mediu 10%

Astfel, rezulta urmatoarele note:

optiunea 1: nota 8,00 optiunea 2: nota 8,05 optiunea 3: nota 8,70

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea:

Optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

Optiunii 3 pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale

Optiunii 1, pentru zona rurala: recipienti mici si preluare in saci menajeri.

2. Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii


of 236


Pentru colectarea deseurilor din comert, industrie si institutii, similare cu cele menajere, exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea acestora, in amestec, in cadrul unei pubele de deseuri colectate mixt;

b) sa se realizeze colectarea selectiva a deseurilor asimilabile, pe mai multe fractii; Optiunea a) este posibila, dar nu este recomandata, deoarece mari cantitati de deseuri reciclabile sunt depozitate direct in cadrul depozitului central in loc sa fie supuse valorificarii. Pentru acest tip de deseuri, colectarea separata pe doua fractii este foarte usor de realizat;

Optiunea b) este in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si este esentiala pentru atingerea tintelor impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana cu costuri investitionale minime.

3. Deseuri din ambalaje Pentru colectarea deseurilor din ambalaje exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate intr-o singura pubela denumita „pubela deseuri reciclabile”;

b) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate in recipienti personalizati individual pentru fiecare tip de fractie reciclabila.

Ambele optiuni sunt in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si putandu-se atinge tintele impuse prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana. In Judetul Constanta, din anul 2009, s-a inceput implementarea unei colectari selective benevole de catre SC Eco-Rom Ambalaje SA, prin amplasarea a cate 3 recipiente de tip clopot in localitatile Constanta, Mangalia, Navodari,Eforie.

Avand in vedere specificul activitatii si misiunea SC Eco-Rom Ambalaje SA, de a servi drept intermediar intre operatorii de salubritate ce colecteaza deseurile reciclabile din recipientele detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA, si operatorii care valorifica aceste deseuri reciclabile, cantitatile colectate in acest sistem vor fi integrate in proiect, ajungand la statiile de sortare realizate prin prezentul proiect. Asadar, cantitatile estimate a se colecta in sistemul de management integrat la nivel judetean includ si cantitatile preconizate a se colecta in punctele de colectare selectiva detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA.

Tintele privind reciclarea deseurilor vor fi atinse exclusiv pe baza prezentului proiect, neexistand garantii ca aceste societati comerciale isi vor continua activitatea, sau ca generatorii de deseuri reciclabile vor prefera sa duca deseurile direct la agentii economici autorizati, in conditiile in care vor beneficia de puncte de colectare separata a deseurilor realizate prin proiect. Datorita imposibilitatii atingerii tintelor exclusiv prin punctele de colectare selectiva, se impune implementarea unei colectari a fractiei reciclabile si la sursa.

In cele ce urmeaza se analizeaza 2 variante de colectare selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile: din poarta in poarta, respectiv centre de precolectare: Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje

1. „din poarta in poarta”, pubele 120/240 litri 2. centre de pre-colectare


of 236


ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Maxim Minim prin disconfortul transportului la centrul de colectare In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu

Confort Maxim Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de colectare

Obisnuinta Maxima Minima

Nota 10 5

ASPECTE TEHNICE

Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim

Depozitare Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate pana la colectare

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada.

Constructii speciale Nu Nu, necontinand parte organica

Dimensiuni Pubele de 120/240 litri Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l

Nota 10 10

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipiente Mare Mic

Cost investitional in constructii 0 Functie de locatie

Cost investitional in masini de colecta

Mare Mic

Cost consumabile 0 0


Mediu Mic

COST ANUAL

Nota 6 10

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri Risc minim de deteriorare Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu „al nimanui”, posibile desertari de deseuri langa conteinere

Nota 10 8


Posibila Nu Da


of 236


amplasare

Implementari anterioare Nu exista Cel mai uzitat

Nota 1 10


Posibila amplasare Da Da

Implementari Cel mai uzitat Da

Nota 10 9



Implementari Rare, de obicei in tari dezvoltate Cel mai uzitat

Acces auto


Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene, comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate)

Nota 8 10




optiunea 1: nota 8,40 optiunea 2: nota 8,55

Din tabelul de mai sus este rezulta alegerea:

optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare optiunii 2, pentru zona rurala, gospodarii individuale: platforme de pre-colectare.

4. Deseuri biodegradabile Reiterand analiza de optiuni pentru deseurile reziduale se va observa, in mod similar, ca optiunile castigatoare sunt:

pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale

pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri.

Totusi, mai exista o optiune ce poate fi luata in calcul, si anume colectarea fractiei organice si a rezidualului in acelasi recipient, urmand ca separarea sa se realizeze la statia de tratare mecano-biologica.

Analiza este prezentata in cele ce urmeaza:


of 236


Tabel 1.10-3: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile

1. colectare in comun a deseului rezidual si celui biodegradabil

2. colectare separata a deseului biodegradabil de cel rezidual

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Mediu Maxim

Confort Maxim Mediu

Obisnuinta Maxima Medie

Nota 10 7

ASPECTE TEHNICE

Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim

Constructii speciale Nu Nu

Spatiu - Dublu fata de optiunea 1

Nota 10 8

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipiente - Dublu fata de optiunea 1

Cost investitional in constructii 0 0


- Cu circa 10% mai mari ca in varianta 1

Nota 9 7

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri Risc minim Risc minim

Nota 10 10


Posibila amplasare Da Necesita spatiu suplimentar

Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri

Deja colectat impreuna cu cel rezidual Da

Nota 8 6



Contaminare posibila cu alte

Deja colectat impreuna cu cel rezidual Mai redusa


of 236


tipuri de deseuri

Nota 8 8



Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri

Deja colectat impreuna cu cel rezidual Mai redusa

Altele Costuri foarte mari de colectare pentru cantitati foarte mici colectate

Nota 8 6





Rezulta castigatoare pentru zona urbana optiunea 1, aceea de a avea colectate deseurile biodegradabile impreuna cu cele reziduale intr-un singur recipient de „deseuri reziduale” a carui compozitie va fi preponderent biodegradabila. Acesta va fi colectat si transportat catre statia TMB in scopul biostabilizarii partii biodegradabile. Compostarea individuala a deseurilor biodegradabile este recomandata in zonele rurale unde, intr-un fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat.

S-a considerat ca un procent de 50% din totalul fractiei biodegradabile se va composta individual.

Avand in vedere cantitatile mici ce raman necompostate in gospodarii, deci un rezultat nesemnificativ la nivelul judetului si, mai ales, costurile foarte mari de colectare, fractia biodegradabila ramasa necompostata in gospodarie va fi colectata impreuna cu fractia nereciclabila (fractia „altele”) intr-un singur recipient de „deseuri reziduale”. Acestea vor fi transportate catre depozit direct si prin intermediul statiilor de transfer .


of 236


Centralizand, sistemul de colectare al deseurilor biodegradabile si reziduale se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri: 1. un punct de precolectare la fiecare 100 persoane dotat cu 2 pubele de 240 litri ce vor fi

colectate o data la 2 zile, puncte amplasate astfel:

- Blocuri peste P+4: in camerele de precolectare ale blocurilor cu tubulatura de colectare deseuri existenta

- Blocuri de maxim P+4: pe platformele de precolectare existente: deseul va fi transporat catre statia TMB pentru biostabilizarea partii organice.

Zona urbana – gospodarii individuale:

1. o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia biodegradabila si cea reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile; deseul va fi transporat catre statia TMB pentru biostabilizarea partii organice.

Zona rurala:

1. pubela de 60 litri in gospodarie pentru fractia reziduala si fractia organica necompostata in recipientul de compostare individuala. Colectarea se va face saptamanal in saci menajeri, deseul fiind transportat la depozit.

5. Deseuri voluminoase In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, fiecare generator de deseuri voluminoase are obligatia de a asigura colectarea acestui tip de deseuri. Astfel, fiecare generator va transporta prin mijloace proprii sau va plati suplimentar operatorului de salubritate pentru a-i fi colectate deseurile voluminoase. Deseurile voluminoase vor fi transportate cea mai apropiata facilitate de tratare/transfer a deseurilor, resoctiv la statiile de sortare de la Ovidiu si Tortoman si la statiile de transfer de la Harsova si Deleni. Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Constanta, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile voluminoase, costurile de transport al acestor deseuri fiind suportate de generator. Pentru zonele 3 si 5, deseurile voluminoase vor fi transportate cu camioanele lung curier de la statiile de transfer Harsova si Deleni la statia de sortare Tortoman. In acest sens, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase, respectiv cate 2 containere de 18 mc, la fiecare dintre cele patru statii de sortare, si 2 containere de 18 mc la statiaile de transfer. Dezmembrarea deseurilor voluminoase in vederea depozitarii, se va realiza in interiorul statiilor de sortare Ovidiu si Tortoman si in cadrul statiei de sortare realizata prin Phare la Cernavoda.

6. Deseuri din parcuri si gradini Deseurile din parcuri si gradini sunt reprezentate de totalitatea deseurilor colectate din cosurile de gunoi amplasate pe aleile parcurilor, dar includ si o fractie „verde” formata din frunze si crengi. Ca si ipoteza, s-a considerat ca acest tip de deseu se genereaza doar in mediul urban.

Ponderea cea mai mare in acest tip de deseu o au deseurile „verzi”, fractia organica reprezentand 76% din total.

Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea in amestec a deseurilor din parcuri si gradini; b) sa se realizeze colectare separata a deseurilor din parcuri si gradini.


of 236


Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece acest tip de deseu este singurul producator de compost pentru fertilizare.

Optiunea b) este optiunea viabila datorita si faptului ca in acest mod se vor putea atinge tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, la nivel judetean.

Aceste tipuri de deseuri vor fi colectate in mai multe tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pubele de 240 l pentru fractia reciclabila, conteinere de 1,1 mc si 18 mc pentru fractia „verde”.

7. Deseuri din piete Pentru deseurile din piete exista urmatoarele optiuni privind colectarea:

a) colectare mixta

b) colectare duala intr-o fractie biodegradabila si una „mixta”, ce nu va fi supusa reciclarii datorita gradului mare de impurificare cu deseuri biodegradabile.

Avand in vedere pobderea mare de deseuri biodegradabile din total generat in acest mediu (85%) recomandarea este ca optiunea castigatoare sa fie b). Tipurile de recipiente in care se va face colectarea acestor tipuri de deseuri sunt conteinere de 1,1 mc, intr-un raport 1: 2 - deseu mixt: deseu biodegradabil.

8. Deseuri stradale Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150-200 m) si pubele de 240 l.

Pentru colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea manuala a deseurilor stradale;

b) sa se realizeze colectare manuala si mecanizata a deseurlor stradale.

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece necesita personal numeros si totodata si materiale si pubele mobile pentru fiecare lucrator in parte.

Optiunea b) este optiunea alesa, prin care se poate realiza eficient curatenia stradala.

In mediul rural insa, optiunea a) este cea viabila datorita distantelor foarte mici de strazi ce trebuie curatate.

9. Namoluri de la statiile de epurare In prezent namolurile rezultate de la statiile de epurare din judet dupa deshidratare pe paturile de uscare sunt eliminate/transportate la rampele de deseuri existente, prin urmare nu putem vorbi de o tratare/ valorificare, nici macar de utilizarea acestuia ca fertilizant in agricultura. Namolul rezultat de la statiile de epurare este supus procesului de deshidratare prin trecerea acestuia prin concentratorul de namol. Nu exista instalatii de compostare sau incinerare. Nu se cunosc date cu privire la cantitatea de namol fermentat anaerob. In ceea ce priveste co-incinerarea, judetul dispune de o capacitate suficienta, insa deocamdata aceasta metoda nu a fost utilizata, implicand cheltuieli mai mari fata de depozitare.

Colectarea, transportul si tratamentul namolurilor de la statiile de epurare din judetul Constanta cad in sarcina operatorului retelei judetene de apa/canal.

Mentionam faptul ca gestionarea cantitatilor de namoluri rezultate din epurarea apelor uzate va intra in exclusivitate in sarcina Operatorului SC. Raja SA, care prin „Proiectul de modernizare a infrastructurii de apa/apa uzata in judetul Constanta” propune ca solutie privind eliminarea namolurilor depozitarea in depozitul propiu de la Luminita (Adresa 27719 din 8 iulie 2009).

10. Deseuri din constructii si demolari


of 236


Aceasta categorie cuprinde deseurile din activitatile de constructii si demolari (resturi de caramizi, moloz, elemente de structura – buiandrugi, placi, etc – lemn (ferestre, usi, astereala, sarpante), sparturi de gresie si faianta, sticla (geamuri obisnuite, geam armat), resturi de elemente de izolatii (carton asfaltat, polistiren, etc). Colectarea acestor deseuri este asigurata de catre firmele de constructii (prin contracte obligatorii la nivel de autorizatie de construire sau demolare). In acest moment nu exista date suficiente in ceea ce priveste modul de colectare, transport, reciclare si recuperare a acestui tip de deseuri. De asemenea, exista date insuficiente si in ceea ce priveste cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate, acestea fiind inregistrate distinct de catre APM Constanta in Rapoartele despre starea factorilor de mediu, incepand cu anul 2003.

Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate si depozitate in perioada 2006-2008 sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 1.10-4: Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate (tone)

Tipuri de deseuri Cantitate (tone)

2006 2007 2008

Deseuri din constructii si demolari colectate separat 18.805 12.140 3010

Sursa: APM Constanta, Date din chestionare

Din anul 2008, in localitatea Ovidiu a fost autorizata functionarea depozitului de deseuri inerte,operat de SC OVI PREST CON SRL, unde sunt eliminate deseurile din constructii si demolari generate in judet. Tabel 1.10-5: Cantitatile de deseuri din constructii si demolari depozitate in perioada 2006-2008(tone)

Tipuri de deseuri Cantitate (tone)

2006 2007 2008

Deseuri din constructii si demolari depozitate (include cantitatile colectate separate de operatorii de salubrizare)

22.432,01 47.940,68 40.033,16

Sursa: APM Constanta, Date din chestionare Responsabilitatea tratarii, inclusiv a transportului deseurilor din constructii si demolari revine generatorilor/detinatorilor acestora, primariile fiind obligate sa indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport.

In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, fiecare generator de acest tip de deseuri are obligatia de a asigura eliminarea deseurilor din constructii si demolarii, in conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta cu mijloace proprii direct la depozit sau va plati operatorului de colectare sa i se preia acest tip de deseu.

Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Constanta, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile din constructii si demolari, costurile de transport si depozitare a acestor deseuri fiind suportate de generator.

11. Alte fluxuri de deseuri Deseuri periculoase continute in deseuri menajere


of 236


Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa vizeaza colectarea regulata „din poarta in poarta”, prin campanii saptamanale in zonele 1, 2 si 3 si lunare in zonele 3 - 6. Avand in vedere ca exista mai multe categorii de deseuri periculoase, transportul acestora realizandu-se cu masini speciale (compartimentate), si ca obligativitatea colectarii cade in sarcina autoritatilor publice, a fost prevazuta in cadrul proiectului achizitionarea a doua masini pentru colectarea deseurilor periculoase, una urmand sa fie folosita in zonele 1, 2, in timp ce cealalta va deservi zonele 3-6. Deseurile periculoase vor fi depozitate temporar la statiile de sortare, fiind necesare, pentru fiecare statie de sortare, cate doua containere de 18 mc pentru deseuri periculoase. Furnizarea acestor containere va cade in sarcina operatorilor statiilor de sortare, lucru care va fi specificat in caietele de sarcini aferente procedurilor de atribuire in urma carora vor fi desemnati acesti operatori. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE) Pentru colectarea DEEE exista urmatoarele optiuni:

Colectare regulata (o data pe luna, gen „Prima sambata din luna preluara gratuita”, etc.) „din poarta in poarta”

Colectare paralela cu colectarea regulata a deseurilor menajere

Colectare prin puncte de colectare a deseurilor din echipamente electrice si electronice Tabel 1.10-6: Analiza de optiuni privind colectarea DEEE

1. Colectare regulata a DEEE 2. Colectare paralela cu colectarea deseurilor menajere

3. Colectare prin puncte de colectare

ASPECTE SOCIALE Grad de colectare

Mediu Maxim Redus

Confort Maxim Mediu Redus

Obisnuinta Medie Maxima Minima

Nota 8 9 5

ASPECTE DE MEDIU Afectarea mediului

Medie Maxima Minima

Nota 8 6 10

Considerand ponderi egale pentru cei 2 parametri, rezulta prima optiune (nota 8) ca fiind cea recomandata.

Astfel, pentru fiecare oras va trebui instituit un program de colectare (cel mai simplu, lunar) al deseurilor din echipamente electrice si electronice.

De asemenea, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor din echipamente electrice si electronice la fiecare dintre statiile de sortare si transfer.

Vehicule scoase din uz Responsabilitatea colectarii acestui tip de deseu cade in sarcina producatorilor, consiliile locale fiind implicate doar in identificarea si eliminarea autovehiculelor scoase din uz / fara proprietar / etc.


of 236


1.10.1.2 Transportul si transferul deseurilor Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti si respectiv Albesti sau cel nou propus de la Tortoman).

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume:

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer de

unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta dintre statie si depozitul conform este mai mare de cca. 15 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor containere de mari dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece cantitatea de deseuri ramane constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar opta pentru varianta de transportare a deseurilor la depozitul central cu ajutorul autogunoierelor).

Pentru a analiza optiunile din punctul de vedere al statiilor de transfer trebuie tinut cont de urmatoarele:

zonarea propusa; cantitatile colectate in fiecare zona a judetului. facilitatile de valorificare (TMB, statii de sortare) si depozitare a deseurilor

Astfel, se contureaza ca optiuni de analizat urmatoarele variante:

1. statii de transfer in zonele Targusor, Harsova si Deleni

2. statii de transfer in zonele Harsova si Deleni

In tabelul urmator se prezinta costurile investitionale totale (inclusiv celelalte componente ale sistemului integrat), costurile de operare precum si NPV in cele 2 variante. Tabel 1.10-7: Analiza comparativa optiuni de transfer

Optiunea 1: ST la

Targusor, Harsova si Deleni

Optiunea 2. ST la Harsova si Deleni

Costuri totale de investitie 43.906.503 EUR 43.029.747 EUR

Costuri anuale de operare 10.565.868 EUR/an 10.519.992 EUR/an

NPV operare pe perioada proiectului 151.886.314 EUR 151.226.840 EUR

NPV investitie + operare 210.823.700 EUR 209.273.598 EUR


of 236


Din analiza rezultatelor calculelor sintetizate in tabelul de mai sus rezulta ca fiind optima varianta fara statie de transfer in zona Targusor, atat din punct de vedere al investitiei cat si al costurilor de operare.

Astfel, optiunea recomandata de catre consultant este optiunea 2, constructia a 2 statii de transfer, una in zona 5 la Harsova si alta in zona 3 la Deleni.

1.10.1.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje In ceea ce priveste componenta de sortare a sistemului de management integrat al deseurilor, obiectivul specific, a carui indeplinire va duce la realizarea obiectivelor generale mentionate mai sus, este atingerea tintelor de reciclare si valorificare a ambalajelor, stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, cu obiectivul complementar referitor la constientizarea populatiei cu privire la necesitatea colectarii selective si valorificare a deseurilor. Masurile prin care vor fi atinse aceste obiective vizeaza investitii pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor la nivelul intregului judet, constructia unor facilitati pentru sortarea deseurilor si campanii de constientizare a populatiei asupra necesitatii si beneficiilor colectarii selective, reciclarii si valorificarii deseurilor. Tintele de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje din judetul Constanta sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 1.10-8: Cuantificare tintelor de reciclare si valorificare in judetul Constanta, in perioada 2008 – 2013

Fractii reciclabile UM An 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hartie/carton tone/an 10,281 11,001 11,551 12,128 12,735 13,372Sticla tone/an 3,296 4,188 5,092 5,833 6,890 8,038 Plastic tone/an 1,828 2,134 2,614 3,137 3,706 4,864 Metale tone/an 1,682 1,799 1,889 1,984 2,083 2,187 Lemn tone/an 661 909 1,273 1,670 1,754 1,842 Total reciclare tone/an 18,811 23,177 26,898 30,933 35,304 40,776Total valorificare tone/an 22,801 27,447 30,741 35,640 40,246 44,483

Analiza de optiuni In continuare se vor analiza doua scenarii referitoare la o amplasare optima a statiilor de sortare la nivelul intregului judet:

Optiunea 1: Realizarea a 4 statii de sortare a deseurilor:

Ovidiu (ce va deservi zona 1)

Tortoman (aferenta noului depozit si ce va deservi zonele 3,5,6)

Harsova (ce va deservi zona 5)

Optiunea 2: Realizarea a 3 statii de sortare, similar cu optiunea 1 dar fara statia de sortare aferenta zonei 7, de la Harsova (deseurile reciclabile din aceasta zona urmand a fi transferate la statia de sortare de la Tortoman)


of 236


Evaluarea optiunilor s-a realizat tinand cont de toate costurile de operare precum si de valoarea investitiilor in ambele variante. Costurile sunt cele de la nivelul intregului judet si cuprind toate elementele necesare (colectare, transfer, long curier, sortare, biostabilizare, depozitare, etc.). Tabel 1.10-9: Analiza comparativa optiuni sortarea deseurilor

Optiunea 1 Optiunea 2

Costuri totale de investitie 43.906.503 EUR 42.825.322 EUR

Costuri anuale de operare

din care 10.565.868 EUR/an 10.513.708 EUR/an

Colectare 5.066.274,41 5.055.701,77

Transport long curier 441.710,91 465.406,38

Transfer 286.468,31 290.251,33

Sortare 688.160,76 688.160,76

Biostabilizare 1.398.197,31 1.398.197,31

Depozitare 2.418.428,30 2.418.428,30

Inchidere depozite 197.561,99 197.561,99

NPV operare pe perioada proiectului 151.886.314 EUR 151.136.498,60 EUR

NPV investitie + operare 210.823.700 EUR 208.794.018 EUR

Din analiza rezultatelor calculelor sintetizate in tabelul de mai sus rezulta ca fiind optima varianta 2, fara statie de sortare la Harsova, atat din punct de vedere al valorii investitiei cat si al costurilor de operare.

Astfel, optiunea recomandata de catre consultant este optiunea 2, constructia a 2 statii de sortare la Ovidiu si Tortoman.

Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi:

distributia zonala a liniilor de sortare; tipul de deseu prelucrat; gradul de automatizare a sortarii.

Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele:

distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei variante de baza: dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare; dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean; dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a depozitului

judetean.


of 236


Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a depozitului central.

Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de sortare trebuie sa indeplineasca un numar de conditii:

sa deserveasca o populatie de minim 30.000 locuitori; zona deservita sa genereze un flux total de deseuri menajere si asimilabile de minimum

10.000 to/an; sa primeasca un flux total de deseuri reciclabile (colectate selectiv) de minimum 3.000

to/an; sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite preluarea

fractiilor sortate de catre reciclatori; sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati.

Tipul de deseu prelucrat poate fi:

mixt; fractie reciclabila; fractie biodegradabila.

Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul reciclabil pentru obtinere de fractii reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn), deseul reciclabil rezulta din colecta selectiva, asa cum a fost prezentat mai sus.

Motivatia acestei decizii este data de:

aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul biodegradabil sau mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati (a nu se confunda cu activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte caracteristici);

calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita “contaminarii” cu material biologic putrescibil, umiditate si fractie fina.

gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel: instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport, sortare

si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual; instalatia se preteaza pentru productivitati mici (debite de deseuri reciclabile prelucrate de maxim 800 – 1.000 to/an); in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea transportul balotilor se realizeaza cu carucioare impinse manual;

instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic si partial manual; instalatia se preteaza pentru productivitati medii (debite de deseuri reciclabile prelucrate cuprinse intre 1.000 si 30.000 to/an)


se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;

se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)


of 236



se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);



instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent mecanic, procesele fiind conduse de o centrala de automatizare; instalatia se preteaza pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri reciclabile prelucrate de peste 30.000 to/an) si nu separa decat fractiile: hartie + carton, plastic + PET, metale feroase si metale neferoase; gradul de reusita a selectarii, definit ca raport dintre masa de material selectat si masa cuprinsa in deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari.

1.10.1.4 Tratarea deseurilor biodegradabile La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la 35% pana in 2016. In ceea ce priveste cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate din judetul Constanta, aceasta trebuie sa fie de maxim 78.000 tone in 2013, ceea ce inseamna ca aproximativ 151.526 tone de deseuri biodegradabile vor trebui deviate de la depozitare. Pentru anul 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile ce vor trebui deviate de la depozit este de aproximativ 180.031 tone. Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza prin sortarea si reciclarea deseurilor din hartie si carton, lemn si textile si prin biostabilizarea fractiei organice a deseurilor municipale.

Tabel 1.10-10: Cuantificare tintelor de deviere a deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul Constanta, anii 2013, 2016

An 2013 2016

% conform tintelor 50% 35%

Ponderea deseurilor biodegradabile

Biodegradabil URBAN - Deseuri populatie si agenti economici 150807 154864

Biodegradabil RURAL - Deseuri populatie si agenti economici 19241 17385

Biodegradabil - Deseuri din gradini si parcuri - 90% 2944 3012

Biodegradabil - Deseuri din piete - 80% 1528 1563

Biodegradabil - Deseuri stradale - 20% 7691 7877

Hartie (100% biodegradabil) 28329 33007

Lemn (100% biodegradabil) 9344 6601


of 236


Textile (50% biodegradabil) 9640 10323

TOTAL BIODEGRADABIL 229526 234631

BIODEGRADABIL ADMIS A SE DEPOZITA 78000 54600

BIODEGRADABIL necesar a fi redirectionat 151526 180031

Analiza de optiuni Tinand seama de compozitia deseurilor municipale din tara noastra, in care predomina materia organica usor si mediu fermentabila, respectiv 50-60% din totalul acestora, restul fiind compusa din ambalaje (maculatura, plastice, metale, textile, sticla, lemn etc.) cca. 20-25% si resturi nevalorificabile pentru depozitare, cca. 25-30%, solutia de biostabilizare a deseurilor de natura organica, la care sa se adauge sistemul de precolectare selectiva direct de la sursa de generare, atat a deseurilor de ambalaje (maculatura, plastice, metale, sticla, textile etc.) cat si a deseurilor organice (resturi de la bucatarii, vegetale etc) si depozitarea ecologica a deseurilor care nu pot fi valorificate sub nici o forma, este solutia optima pentru acest proiect. In capitolul de fata se prezinta o analiza a optiunilor de tratare aeroba, cu obtinere de deseu stabilizat ce va fi folosit ca strat de acoperire la depozitul de deseuri.

Variantele ce pot fi luate in considerare pentru analiza de optiuni sunt:

stramutare biocelule cu membrana semipermeabila biocontainere cu intoarcerea brazdei

Tabel 1.10-11: Analiza comparativa a diferitelor tehnologii de biostabilizare

Tipul instalatiei Avantaje pentru alegere Dezavantaje pentru alegere Argumente pentru alegerea solutiei finale

CU STRAMUTARE

Sistem mecanizat de biostabilizare;

Calitate buna a compostului; Functional tot timpul anului; Poate fi extins.

Necesita cladire acoperita cu suprafata mare;

Mecanizare relativ mare; Personal de lucru mai mult; Investitie specifica mare.

Solutie mecanizata dar nu automatizata;

Volum foarte mare de infrastructura;

Suprafata foarte marede teren.

BIOCELULE


Permite extindere Investitie si pret de cost

pentru tratare mic; Personal de lucru redus; Investitie specifica mica; Pret de cost tratare mic.

Nu asigura decat faza de fermentare, suficienta pentru biostabilizare, dar insuficienta pentru asigurarea si a fazelor de maturare si depozitare daca in viitor se va pune problema compostarii.

Este economica; Usor de codus, cu

personal redus; Tehnicitate simpla; Poate fi usor extinsa

prin marirea nr. de celule;

Investitie specifica si pret de cost redus.

BIOCONTAINER

Suprafata mica de constructii; Permite extindere oricat de

mare; Mecanizare superioara; Ecologizare mediu; Personal de lucru redus.

Cost mai ridicat de utilaje, dar economic la unitati mari;

Automatizare ridicata; Cost ridicat de utilaje pentru

unitati mici; Investitie specifica mare.

Nu necesita cladiri acoperite;

Necesita numai platforma betonata pentru amplasarea biocontainerelor.


of 236


CU INTOARCEREA BRAZDEI


Functional tot timpul anului; Poate fi extins; Utilaje simple usor de

manevrat.

Necesita cladire acoperita cu suprafata mare;

Mecanizare relativ mare; Investie specifica mare.

Volum mare de infrastructura;

Semi-mecanizat, asigura necesarul de apa si aer;

Poate rivaliza cu celelalte sisteme de vanturare.

Tabel 1.10-12: Analiza de optiuni privind tehnologia de biostabilizare

1. Biostabilizare in biocelule 2. Biostabilizare prin intoarcerea brazdei

ASPECTE ECONOMICE

TMB TORTOMAN

Cost investitional ~ 2.633.000 € / 12 ani = 220.000 €/an

~ 3.250.000 € / 12 ani = 270.000 €/an

Cost exploatare 260.000 €/an 240.000 €/an

COST TOTAL 480.000 €/an = 11,6 €/to 510.000 €/an = 12,4 €/to

NOTA 10 9

TMB OVIDIU

Cost investitional ~ 6.809.000 € / 12 ani = 567.000 €/an

~ 7.750.000 € / 12 ani = 645.000 €/an

Cost exploatare 1.138.000 €/an 1.050.000 €/an

COST TOTAL 1.705.000 €/an = 9,9 €/to 1.695.000 €/an = 9.9 €/to

NOTA 10 10

ASPECTE SOCIALE

Locuri de munca Similar

Confort Mediu Mic, se lucreaza direct cu deseurile in curs de biostabilizare

Nota 9 8

ASPECTE TEHNICE

Grad de stabilizare Mediu Mediu

Durata de stabilizare Mica Medie

Flexibilitate Maxima, prin marirea numarului de biocelule Medie, prin redimensionarea constructiei

Risc de intrerupere al aerarii fortate

Mic, prin intreruperea curentului electric Mediu, odata cu defectarea utilajului de aerare

Nota 9 7

ASPECTE DE MEDIU

Emisii Reduse Posibile

Nota 9 8

APLICABILITATE

Eficienta Medie Mare


of 236


Existenta unor proiecta similare in Romania

Nu Da

Nota 8 10


aspecte sociale 15% aspecte tehnice 15% aspecte economice 40% aspecte de mediu 10% aplicabilitate 20%

Astfel, rezulta urmatoarele note finale:

- Pentru statia de tratare mecano-biologica de la Tortoman


- Pentru statia de tratare mecano-biologica de la Ovidiu


Din cele de mai sus, pentru ambele locatii, se impune alegerea optiunii 1, statii de tratare mecano biologica cu aerare fortata in biocelule cu membrana semipermeabila.

1.10.1.5 Depozitarea deseurilor

Depozitarea deseurilor in judetul Constanta se realizeaza in momentul de fata prin cele 3 depozite ecologice: Ovidiu, Costinesti si Albesti, si cele 4 depozite neconforme din mediul urban: Techirghiol, Cernavoda, Murfatlar, Harsova.

Tabel 1.10-13: Depozite ecologice de deseuri existente in judetul Constanta


Zona deservit

a

Capacitate totala (mii

m3)


Capacitate disponibila estimata in 2013* (tone)


perioada proiectului 2013-2040*

(tone)

Durata de viata estimata* (anul

epuizarii capacitatii)

OVIDIU SC Tracon SRL Zona 1 1700 2.500.000 1.400.000 2.790.000 2028

COSTINESTI SC Iridex Group SRL

Zona 2 1200 1.156.500 780.000 450.000 dupa 2040

ALBESTI SC Ecogold Invest

Zona 3 1400 1.400.000 1.350.000 120.000 dupa 2040

Sursa: APM Constanta / *estimarea Consultantului


of 236



Se propune implementarea acestui Depozit ecologic in zona central a judetului Constanta, deoarece: depozitele existente din Albesti si Costinesti (ambele in zona de coasta) sunt suficiente pentru

perioada de prognoza conform arondarilor actuale dar nu pot primi deseuri din alte zone deoarece acest lucru ar determina depasirea capacitatii proiectate pe perioada proiectului; mai mult, distantele de la statiile de transfer arondate la depozitul nou propus in zona centrala la depozitele Albesti si Costinesti sunt foarte mari, ceea ce ar duce la un cost de transport nerentabil si mai ales la inducerea unui risc de poluare prin transportul deseurilor, fapt cu implicatii negative inadmisibile, mai ales pentru un judet cu o industrie turistica deosebit de importanta;

depozitul de la Ovidiu (de asemenea in zona de coasta) are nevoie de extindere si problema transporturilor este valabila ca si pentru depozitele Albesti si Costinesti;

distantele de transport de la Harsova si Deleni la depozitele existente sunt mari si oricum la depozitul Ovidiu (cel mai apropiat dupa cel propus in zona centrala) capacitatea de depozitare se depaseste pe perioada proiectului, nefiind deci o solutie viabila de depozitare pentru zonele arondate depozitului nou.

1.10.1.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul judetului Constanta exista 4 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar. Datele la care isi vor inceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de sistare / incetare a activitatii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), sunt prezentate in Anexa 2.7.

Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul 2006.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele trebuie inchise conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.

In zonele rurale exista amplasamente pentru depozitarea deseurilor in fiecare localitate. Au fost identificate aproximativ 230 de locatii pe care sunt depozitate in continuare necontrolat deseurile generate, fara a se realiza o minima selectare a acestora. Depozitele din zona rurala si-au sistat depozitarea la 16 iulie 2009. Inchiderea si ecologizarea acestora nu face obiectul prezentului proiect, deoarece se va realiza prin contributia autoritatilor locale. In cadrul proiectului “ Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” sunt incluse urmatoarele investitii:

1. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova


of 236


Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii.

2. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita.

3. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita.

4. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 7,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2015.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita.

Inchidere depozit neconform de deseuri Medgidia Depozitul urban neconform de deseuri Medgidia are o suprafata de cca. 2,9 ha, a avut termen de sistare a activitatii anul 2006 si termen de inchidere anul 2008, dar a continuat sa functioneze datorita faptului ca autoritatea locala nu a dispus de fonduri pentru inchiderea acestuia.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra, la o distanta de cca. 300 m fata de acesta.

Tabel 1.10-14: Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme - judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare

Suprafata (ha)

Cantitatea de deseuri

(mc)existenta

Cantitatea de deseuri (mc) estimata la momentul inchiderii


An sistare depozitare

HARSOVA 2,5 ha 58 000 58 000 1.47 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 186 000 240 000 1.15 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 937 000 1 002 000 8.2 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 35 000 56 500 1.60 ha 2012

MEDGIDIA 2,9 ha 140 000 140 000 2,5 ha 2006

Inchiderea depozitelor se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004. Astfel, se vor respecta urmatoarele.


of 236


Lucrari de inchidere Lucrarile de inchidere ale depozitelor neconforme vor presupune compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Se vor construi berme perimetrale si indiguiri pentru a incorpora deseurile.

Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. Gropile existente in corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare.

Depozitele de deseuri urbane propuse pentru inchidere vor fi reabilitate prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

Strat de sustinere (suport) de minimum 0,50 m grosime avand coeficientului de permeabilitate (conductivitate hidraulica) k > 1x10-4 m/s. Drept material pentru stratul de sustinere pot fi utilizate deseurile minerale corespunzatoare provenite din constructii sau demolari, forari, cenusa, deseurile minerale sau minerale naturale.

Strat drenare biogaz cu o grosime de 0,30 m care se aplica peste stratul de sustinere. Materialul de drenare trebuie sa aiba un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) de minimum 1x10-4m/s.

Strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de mediul inconjuratorcare se va aseza peste stratul de drenare biogaz. Stratul de geocompozit bentonitic va avea o grosime de 0,01 m.

Stratul de drenaj pentru apa din precipitatii realizat cu o grosime de 0.30m, coeficientul de permeabilitate (conductivitate hidraulica) trebuie sa fie >1x10-3m/s

Geotextil de separatie de 400 gr/mp Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitatii se aplica un strat separator, pentru a impiedica patrunderea componentelor din stratul de recultivare in stratul de drenaj.

Stratul de recultivare cu o grosime de 1.00 m , din care 0.85 m va fi un strat de pamant argilos, peste care se va pune un strat de pamant vegetal in grosime de 0.15 m care va fi insamnatat cu ierburi perene

Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa puturi de captare gaz in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care au ca si capac biofiltre;

Imprejmuire.

Proiectul de inchidere a actualelor depozite de deseuri neconforme, nu cuprinde masuri de colectare a levigatului.

La depozitele pentru deseuri menajere si asimilabile acestora, caracterizate printr-o parte organica ridicata compozitia levigatului din faza finala se deosebeste considerabil, de compozitia din fazele acida sau a metanului, incarcarea cu principalele elemente impurificatoare variind in timp. S-a constatat: concentratia substantelor chimice prezente in levigat atinge o valoare maxima in primii 3-5 ani de la deschiderea depozitului, dupa care descresc gradual in timp. Substantele usor solubile si biodegradabile au valori maxime la inceperea exploatarii depozitului. Dupa primii ani de exploatare levigatul contine substante organice dizolvate usor biodegradabile urmare, in special, a prezentei a acizilor grasi volatili. Specific acestei perioade este pH-ul cuprins intre 6-7, care, dupa o vechime a depozitului de 4-5 ani, prezinta valori in crestere ajungand la 7-8, ca urmare a epuizarii substantelor usor biodegradabile si a producerii gazelor de fermentatie. In timp concentratiile compusilor din levigat scad, continutul fiind format din apa, gaze dizolvate (bioxid de carbon si metan) si biomasa.


of 236


Cantitativ levigatul creste in primii 4 ani, descreste pana in cel de-al 8-lea an si ramane constant in continuare la o valoare ce reprezinta cca. 1‰ din cantitatea maxima. Avand in vedere ca depozitele au fost deschise acum cca. 30 de ani in urma, fara a avea prevazut un sistem de impermeabilizare la baza acestora, levigatul format pe parcursul perioadei de functionare a depozitului a poluat atat solul cat si apa freatica. Apele pluviale au un rol major in formarea levigatului, prin percolarea corpului de deseuri.

Masurile luate privind inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme vor stopa patrunderea apelor pluviale in corpul de deseuri si astfel cantitatea de levigat produsa va fi neglijabila.

Remedierea, respectiv decontaminarea solului/subsolului si a apelor subterane pe care este amplasat depozitul, este de asteptat sa se produca in mod natural, urmare masurilor de inchidere propuse, prin procesul complex denumit atenuare naturala, (concept definit in art. 2 din HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, care include un ansamblu de conditii si fenomene geologice, fizice si chimice ce produc in timp neutralizare sau scaderi ale concentratiilor de poluanti in mediul geologic) proces care, intr-un interval de mai multi ani, functie de gradul de contaminare local, poate conduce la revenirea acestuia in cvasitotalitate la parametri initiali.

Monitorizarea apelor subterane Conform Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, controlul calitatii apei subterane se va realiza prin 3 foraje de control, unul amplasat amonte si doua aval fata de depozit, pe directia de curgere a apelor subterane. Se va monitoriza astfel nivelul apei subterane, prin prelevari la intevale de 6 luni, si compozitia acesteia (pentru aceasta, frecventa de prelevare se stabileste astfel incat sa fie posibile actiuni de remediere intre doua determinari, in cazul in care se atinge un prag de alerta).

Monitorizarea depozitelor se va face pe o perioada de minim 30 de ani.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Procese tehnologice de productie

2.1.1 Statiile de transfer Autogunoierele care intra pe poarta statiei de transfer sunt mai intai cantarite, dupa care isi continua traseul urcand rampa catre nivelul superior. Deseurile sunt descarcate in containere printr-o palnie. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece deseurile sunt transferate direct din vehiculul de colectare in containerul pentru transport de lung curier. Dupa ce se umple containerul, acesta este inlocuit cu unul gol. Containerele pline sunt transportate la depozitul de la Tortoman cu ajutorul unui mecanism de ridicare cu carlig.

Transferul deseurilor biodegradabile si mixte se va face cu compactare, in timp ce deseurile reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta a sortarii optima.

La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Deseuri solide municipale si deseuri provenite din comert similare cu cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor alterabile si nealterabile.


of 236


Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele doua fractii. Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii directe.

Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala.

Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticla si cutiile de aluminiu.

Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei „deseuri reciclabile”.

Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii directe in cadrul depozitului central de deseuri.

La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele. De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire zilnica la depozitul ecologic.

Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte.

2.1.2 Statiile de sortare

Structura statiilor de sortare In figura de mai jos este prezentata schematic circulatia deseurilor ce trec prin statia de sortare:


of 236


Figura 2.1-1: Fluxul de deseuri in statia de sortare

Structura statiei de sortare trebuie sa ia in calcul tipul de vehicule si tehnologia utilizata pentru a prelucra si transfera deseurile, trebuie sa ofere angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa protejeze mediul, protejand astfel sanatatea comunitatii.

Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:

deseurile sunt aduse cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;

urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa descarcarea pe platforma a deseurilor reciclabile; refuzul selectat se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare;

deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor cu lama in cuva de alimentare;

cu ajutorul unui sistem de incarcare se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de selectare; deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupa

care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;

Poarta

Cabina cantar

Cantar Spalare

Asteptare Acces

Platforma

Descarcare Deseu

Banda de

Sortare

Banda de alimentare

Stocare Refuz Reciclare

Stocare Deseu Reciclabil

Incarcare si Transport

Statie de Sortare

Imprejmuire

La depozitare finala

Sediu Administrativ si Birouri

Parcare Personal si Vizitatori

Zona de manevra

Stocare Refuz Primar Reciclare

Schema de integrare a statiei de sortare in fluxul de deseuri


of 236


la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare;

Figura 2.1-2: Benzi transportoare elevatoare cu si fara portiune orizontala de transport.

pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare;

dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;


of 236


Figura 2.1-3: Presa de balotare

banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o palnie ce alimenteaza un buncar de refuz; refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de

compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala. dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei

de incarcare material selectat. Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice, precum si o parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.

Functii de baza ale statiei de sortare:

preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si „fractie uscata”; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor; stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.

Gradul de automatizare a sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual;


se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn; se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda

magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)


se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-


of 236


automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);



Lista deseuri acceptate la statia de sortare: In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listei europene adeseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tabel 2.1-1: Lista deseuri acceptate la statia de sortare


of 236


2.1.3 Statiile de tratare mecano-biologica (TMB) Tratarea deseurilor biodegradabile in cadrul statiilor de tratare mecano-biologica (TMB) implica atat procese mecanice cat si biologice. Primele statii TMB au fost create cu scopul de a reduce impactul asupra mediului ce se manifesta prin depozitarea deseurilor reziduale netratate. Statiile TMB, prin urmare, suplimenteaza, dar nu substituie, alte tehnologii de gestionare a deseurilor, cum ar fi compostarea si reciclarea, ca parte a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor. Un avantaj cheie al TMB este ca acesta poate fi configurat pentru a atinge mai multe obiective diferite. In conformitate cu Directiva UE privind depozitele de deseuri si tintele nationale de reciclare, cateva obiective tipice ale statiilor TMB sunt:

Pre-tratarea deseurilor inainte de depozitare;

Devierea deseurilor municipale biodegradabile si ne-biodegradabile inainte de depozitare, prin separarea mecanica a deseurilor in materiale pentru reciclare si/sau recuperare de energie (combustibil derivat din deseuri, RDF);

Devierea deseurilor municipale biodegradabile de la depozitare prin:

Reducerea masei uscate inainte de depozitare;

Reducerea de biodegradabilitate inainte de depozitare;

Stabilizarea intr-un produs de tip compost (CLO = Compost Like Output, sau "deseuri biostabilizate "), pentru amenajarea terenurilor, si / sau

Transformarea in biogaz.

Tratarea intr-o statie TMB a deseurilor reziduale municipale consta din doua faze principale:

Pre-tratare mecanica; Stabilizarea materialului biodegradabil intr-o treapta biologica.

2.1.3.1 Descrierea etapei de tratare mecanica

Deseurile vor fi descarcate in zona de stocare temporara, o prima separare a deseurilor voluminoase facandu-se manual.

Prin utilizarea unui incarcator frontal cu cupa de 2.7 m3, se umple buncarul desfacatorului de saci.


of 236


La iesire, desfacatorul de saci are prevazuta o banda transportare ce va alimenta buncarul tocatorului.

Urmatorul pas este un ciur rotativ, avand ochiurile de 80 mm, buncarul lui fiind alimentat de o banda transprtata amplasata la iesirea din tocator.

Ciurul separa deseurile in 2 fractii, una fiind transportata direct la depozitul de deseuri (> 80 mm – refuz de ciur), iar cealalta va intra in treapta de tratare biologica a statiei TMB (<80 mm).

Fractia > 80 mm este estimata la circa 25% din total cantitate, respectiv ~ 37.500 to/an.

Refuzul de ciur va fi transportat prin intermediul unei benzi transportoare (amplasata la iesirea din ciur, dupa o prealabila compactare) in conteinere de 28 m3, la depozitul de deseuri, dar nu fara a trece inainte pe sub un separator magnetic plasat perpendicular pe banda transportoare.

Transferul refuzurilor la depozitul de deseuri va fi efectuat 5 zile/saptamana, 8 ore/zi.

Fractia mai mica de 80 mm va trece, de asemenea, pe sub un separator magnetic plasat deasupra benzii transportoare si va fi transportata in conteinere de 40 m3 in zona de descompunere intensiva.

2.1.3.2 Descrierea etapei de tratare biologica In statiile TMB, este prevazut un proces de descompunere aeroba in 2 etape:

o prima etapa – de descompunere aeroba intensiva cu insuflare de aer la partea inferioara, statica, in spatii inchise;

o a doua etapa – de maturare sub un sopron metalic a 50% din cantitatile rezultate din prima etapa (restul de 50% vor fi transportate la depozitul de deseuri unde se va efectua o maturare chiar in depozit, inainte de compactare)

Etapa 1 – descompunere aeroba

Va avea loc intr-un numar de incinte inchise, realizate din beton armat si acoperite cu membrane semi-permeabile, ce au rolul de filtra gazele emise.


of 236


Precesul de descompunere este unul intensiv, fiind prevazute sisteme de aerare in incinte.

Aerarea intensiva este realizata prin pardoseala perforata prin care este insuflat aer. De asemenea se efectueaza un control al umiditatii, fiind adaugata apa, daca este necesar.

Umplerea incintelor se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor frontale.

Reducerea cantitatii prin descompunerea aeroba est de circa o treime din cantitatea initiala.

Fiecare incinta este echipata cu sistem de ventilatie si deodorizare. De asemenea sistemul prevazut presupune ca fluxul tratarii biologice sa fie efectuat in interiorul biocelulelor inchise, evitandu-se astfel orice posibilitate de evacuari de emisii, mirosuri sau antrenari de deseuri.

Sistemul de control prevazut are rol dublu atat de gestionare a sistemului de ventilatie cat si de impregnare in functie de datele furnizate si parametrii stabiliti.

Sistemul de ventilatie este prevazut cu un ventilator, astfel incat posibilele emisii sunt aspirate de acesta si evacuate intr-un filtru de praf, unde este colectat aerul evacuat si praful degajat. Din filtrul mentionat aerul evacuat trece printr-un biofiltru pentru deodorizare si este eliberat in atmosfera.

Etapa a doua – maturare in sopron

Din prima etapa de descompunere, 50% din cantitatea de deseu partial stabilizat este transportata folosind un camion de 18 m3 (incarcat cu ajutorul incarcatoarelor frontale) catre zona de maturare, o platforma betonata amplasata sub un sopron metalic.

Vor fi formate brazde cu inaltimea de 2 m si latimea de 5m. In scopul reducerii duratei de maturare la 5 saptamani se va folosi un utilaj pentru intoarcerea brazdelor de 2 ori pe saptamana.

In aceasta etapa are loc o reducere de masa de circa 5%, la final obtinandu-se material biostabilizat, ce va putea fi folosit pentru amenajarea terenurilor, imbunatatirea calitatii solurilor, etc.

Fluxurile de deseuri care vor procesate in cadrul statiilor TMB sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.1-2: Fluxurile de deseuri care vor procesate in cadrul statiilor TMB

Statie TMB Input deseuri (to/an)

Input biostabilizare

(to/an)

Refuz tratare mecano-biologica

(to/an)

Material biostabilizat

(to/an)

Input compostare

deseuri “verzi” (to/an)

Compost(to/an)

Ovidiu 171.889 85.944 85.944 42.126 3.387 1.312

Tortoman 41.160 20.580 20.580. 10.290 - -


of 236


2.1.4 Depozit de deseuri conform Tortoman

2.1.4.1 Modul de operare in cadrul depozitului Activitatile specifice ce au loc in zona de depozitare sunt urmatoarele:

inregistrarea deseurilor; controlul strict al deseurilor acceptate la depozitare; compactarea; acoperirea zilnica a deseurilor; motorizarea apei freatice; monitorizarea regulata pe durata inchiderii si post-inchidere.


Modul de realizare a depozitarii deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor celule zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor picior de oaie si acoperi ulterior cu pamant sau material biostabilizat. Depozitul va fi operat in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din 26.11.2004 prevazut de Ordinul 757/2004.

Activitatea in cadrul depozitului se desfasoara in urmatoarele etape:

cantarire pe platforma electronica de cantarire; descarcare pe platforma de descarcare; inspectia vizuala a compozitiei deseurilor; transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii; imprastiere si compactare pentru reducerea volumului; asternere de straturi de acoperire, periodic; cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura.

Metoda de depozitare a deseurilor consta in depozitare pe suprafata prin descarcarea si compactarea deseurilor ce formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima, de obicei nu depaseste 2,50 m.

Nivelarea si compactarea:

Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe avantaje:

creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum; reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea

insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor; minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.

Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din otel. In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad de compactare optim astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de formare si evacuare a levigatului si a biogazului din depozit.

Acoperirea periodica:

Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.


of 236


Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.

Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la excavarile efectuate pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate.

Delimitarea zonelor de lucru:

Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinand cont de urmatoarele:

securitatea muncii; prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, pasari, impact vizual); suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului; tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri; forma celulelor de depozitare; modul de eliminare a biogazului si a levigatului; stabilitatea depozitului.

Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control strict pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru.

Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor tip „picior de oaie” si un incarcator frontal.

Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip ’’picior de oaie” prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,15 t/mc .

Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in vederea protejarii stratului drenant.

Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces catre interiorul celulei.

Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului drenant de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca. 15 m.

Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare.

2.1.4.2 Managementul levigatului

Debitele de levigat generate din cadrul celulelor de depozitare

Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului.

Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline.

Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara soluri depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita permeabilitatii marite a stratului drenant.

Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare.

Debitele maximale vor scade, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate.


of 236


Calculul detaliat al productiei de levigat se regaseste in Anexa 5 – Calcul levigat. Colectarea levigatului

Levigatul este colectat prin reteaua de colectare si directionat catre bazinul de retentie.

Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de 1000 m3, capacitate necesara pentru stocare timp de 5 zile a cantitatii maxime de levigat .

Din bazinul de retentie levigatul va fi pompat in statia de epurare.

Epurarea levigatului

Statia de epurare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.

In statia de epurare levigat vor fi evacuate urmatoarele debite:

levigat din celulele de depozitare; ape uzate provenite de la spalere roti autocamioane; apele reziduale de la spalarea platformelor tehnologice si pardoselilor din cadrul statiei de

sortare. ape uzate menajere.

Avand in vederea incarcarea apei uzate ce intra in statia de epurare si avand in vedere indicatorii de calitate prevazuti de NTPA 001/2005, randamentele de epurare estimate necesare ale statiei de epurare levigat sunt urmatoarele: Randamente de epurare ale statiei de epurare levigat

Indicatori de calitate Valori estimate in

influentul statiei(mg/l)

Valori limita conf. NTPA 001/2005 pentru statii noi

Eficienta de epurare (%) necesar a fi

realizata in statie Suspensii 700 60 91,4 CBO5 3.800 25 99,3 Azot total 500 15 97 Fosfor total 4,5 2 55,5 Substante extractibile in eter de petrol 530 20 96,2


treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare. treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin osmoza inversa si

nanofiltrare.

1. Treapta mecanica

Levigatul stocat in bazinul colector este pompat in tancul de dozare. Aici are loc reducerea pH-ului prin adaugare de acid sulfuric care este stocat in tancul de dozare acid. Dozarea cantitatii de acid sulfuric se face automat.

Operatia de pre-filtrare se realizeaza in doua trepte, care asigura:

filtrarea grosiera - prin filtre sac pentru a indeparta particulele grosiere continute de levigat; filtrarea fina – printr-un filtru cartus cu o rata de retinere nominala de 10 μm instalat in aval

levigat;


of 236


Cartusele filtrante sunt intodeauna instalate in aval ca filtre simple si garanteaza o protectie optima pentru treapta de osmoza inversa. Presiunea necesara din amonte este generata de o pompa de presiune.

In aceasta etapa valoarea pH-lui din levigat este ajustata la 6,5 – 6,0 pentru a evita precipitarea necontrolata. Aceasta ajustare a pH-lui se face prin adaugare de acid sulfuric.

2. Treapta biologica de tratare a levigatului

Dupa prefiltrare, levigatul este pompat in sistemul de distributie prin pompe de inalta presiune, la o presiune de intrare de 30 – 65 bar.

La capatul sistemului de distributie este instalata o electrovana de control a presiunii.

Pompele multietajate de mare presiune ale unitatilor modulare, transfera levigatul prin sistemul de distributie in modulele DT.

Levigatul este pompat in module de tratare conectate in serie pe o constructie scheletata. Numarul modulelor DT poate fi suplimentat in functie de necesitate. Instalatia poate va fi montata intr-un container standardizat, izolat termic, ventilat si incalzit, avand dimensiunile: 12,00 x 2,50 m si 2,59 m inaltime.

Statia de epurare este formata din urmatoarele componente:

Panoul de control local; Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune; Control procesor; Panou de control; Dispozitive de masurare; Pompa de inalta presiune; Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara; Valvele de control a presiunii; Tancuri de stocare permeat cu poma de spalare cu permeat; Tancuri de curatare cu pompa de spalare; Valvele de control pneumatic; Conducte (materiale de joasa presiune: PVC, materiale de inalta presiune: otel 1,4571); Sistemul de furnizare a aerului sub presiune; Sistemul de dozare a agentilor de curatare.

Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se recircula prin statia de epurare. Concentratul in exces este dus in depozitul pentru deseuri. La un ciclu de tratare cantitatea de concentrat rezultata reprezinta cca. 23% din cantitatea de levigat intrata in statie.

Alimentarea cu levigat poate fi adaptata intr-un mod flexibil, cantitatea putand fi variata. Oprirea instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nici o problema.

Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste “pernele” membranare in interiorul modulelor DT. Eficienta unei pompe liniare este suficienta sa alimenteze numeroase module DT conectate in serie intr-o unitate.

Permeatul (levigatul tratat) este stocat intr-un tanc. In timpul opririlor si inainte de curatarea chimica a membranelor, instalatia cu osmoza inversa este spalata cu permeat din acest tanc.

Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. El nu poate fi evacuat din tancul de stocare decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.


of 236


Din statia de epurare, permeatul este evacuat in bazinul de retentie si evaporatie care are capacitatea de 2000 m3. Impreuna cu apele pluviale, levigatul tratat, care corespunde standardelor de mediu, poate fi folosit la irigarea spatiilor verzi din incinta viitorului depozit.

Tehnologia de filtrare

Statia de tratare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.

Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si levigatul filtrat traverseaza membrana in directie verticala. Separarea membranara este un proces fizic, astfel incat componentii care sunt separati nu sufera nici o schimbare termica, chimica sau biologica. In acest fel, componentii mixturii fluide pot fi recuperati.

Osmoza inversa permite separarea substantelor mici moleculare si a sarurilor anorganice din mediul apos, la presiune inalta de pana la 200 de bar.

Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos care functioneaza prin selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana nanofiltranta, in timp ce ionii polivalenti si bivalenti sunt retinuti.

Acest modul este format dintr-un tub de presiune si discuri hidraulice care sunt fixate impreuna printr-un ax central. Intre fiecare doua discuri hidraulice se afla “perne” membranare octogonale.

“Pernele” membranare sunt formate din doua foi membranare realizate din poliamide modificate, sudate ultrasonic si separate de o tesatura poliesterica (distantator). Datorita acestui design special se formeaza canale deschise intre discurile hidraulice si “pernele” membranare unde se concentreaza fluidul primar.

Canalele individuale sunt unite prin orificiile din discuri, aranjate intr-o configuratie radiala, astfel incat fluidul primar curge radiar peste “pernele” membranare, alternand de la exterior spre interior.

Prin curgerea radiala dinspre exterior spre interior, permeatul separat de membrane traverseaza distantatorul din interiorul “pernei” membranare spre orificile centrale. Pe langa axul central, permeatul este atras spre flansa inferioara a modulului. Separarea namolului de permeat se realizeaza cu ajutorul garniturilor circulare dintre discurile hidraulice si “pernele” membranare. Curatarea instalatiei

O curatare eficienta a sistemului de filtrare membranara tangentiala se realizeaza prin folosirea unor agenti de curatire de inalta calitate.

Optional, in sistemele complet automate, este pornita automat spalarea filtrelor in contracurent in functie de valoarea presiunii in filtru de nisip sau ciclic dupa un numar de ore de functionare. De asemenea, spalarea in contracurent poate fi pornita manual.

Murdarirea cu fractiuni anorganice datorita cristalizarilor se elimina prin folosirea agentului de curatare Cleaner C care este un acid citric, iar murdarirea cu fractiuni organice este indepartata prin folosirea agentului de curatare cleaner A care este alcalin (un NaOH si alti compusi la temperatura de 42 0C).

Curatarea instalatiei se face in doua trepte, respectiv pentru fiecare tip de fractiune depusa pe filtre (organica sau anorganica). Inainte de curatarea propriu-zisa se pomnpeza apa tratata (permeat) din tancul B192 in toata instalatia.

Fluxul tehnologic de curatire a fractiunilor organice este urmatorul:

se pompeaza agent de curatire alcalin din tancul B112 in tancul B111; se pompeaza agentul de curatire din tancul B111 in tancul pentru levigat B122; se pompeaza agent de curatire din tancul B122 in toata instalatia; circuitul se inchide in tancul B111;


of 236


agentul de curatare este indepartat din instalatie, prin pomparea de permeat in tancul B111 si de aici prin toata instalatia pana in tancul B 671;

agentul de curatire se evacueza in final impreuna cu concentratul pe depozit.

Fluxul tehnologic de curatire a fractiunilor anorganice, este urmatorul:

se pompeaza agent de curatire acizd din tancul B 113 in tancul B 111; se pompeaza agentul de curatire din tancul B111 in tancul pentru levigat B 122; se pompeaza agent de curatire din tancul B122 in toata instalatia; circuitul se inchide in tancul B111; agentul de curatare este indepartat din instalatie, prin pomparea de permeat in tancul B111 si

de aici prin toata instalatia pana in tancul B671. agentul de curatire se evacueza in final impreuna cu concentratul pe depozit.

Dozarea cu agent de curatare se face automat la actiunea unor senzori de presiune care comada inceperea actiunii de curatare. Permeatul (levigatul tratat) colectat in tancul B192 este evacuat in bazinul de retentie si evaporatie ce are o capacitate de 2000 m3.

Figura 2.1-4 Schema tehnologica a statiei de epurare

Indicatorii da calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile HG nr.352/2005 – NTPA 001, precum si HG 351/2005 si sunt prezentati in tabelul urmator:


of 236


Indicatorii de calitate evacuare statia de epurare levigat

pH: 6,5-8,5 CCOCr: 125 mgO2/dm3

CBO5: 25 mgO2/dm3 Azot amoniacal: 2,0 mg/dm3

Azot Total: 10 mg/dm3 Azotiti: 1 mg/dm3

Fosfor Total: 1 mg/dm3 Sulfati: 600 mg/dm3

Cupru: 0,1 mg/dm3 Mangan: 1,0 mg/dm3

Zinc: 0,5 mg/dm3 Cloruri: 500 mg/dm3

Azotati: 25 mg/dm3 Reziduuri filtrate: 2000 mg/dm3

2.1.4.3 Managementul emisiilor de gaze de depozit Estimarea productiei de gaz de depozit Diferite abordari au fost publicate in literatura privind ecuatia care reprezinta cel mai bine formarea gazului de depozit in depozitele de deseuri. Cea mai utilizata este ecuatia de gradul 1, care este adoptata de catre US EPA (Anexa 4 – Emisii gaz de depozit ) si de catre multi cercetatori, mai ales cand datele privind depozitul de deseuri sunt limitate (de ex., inregistrarea productiei de metan a unui depozit existent pentru a determina parametrii ecuatiei). Asa cum este prezentat in Anexa 4, cantitatea maxima de gaz de depozit se observa in anul 2041 (la sfarsitul anului 2040, care e ultimul an in care depozitul accepta deseuri). Aceasta cantitate maxima atinge 7.677.450 m3/an sau 876 m3/ora. Aceasta cantitate va fi folosita pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului. Sistemul de management al gazului de depozit este format din urmatoarele componente: Puturi de colectare gaz de depozit Conform Normativului tehnic privind eliminarea deseurilor (Ordin 757/2004), instalarea putului de colectare a gazului va incepe dupa ce stratul de deseu atinge 4 m inaltime. Baza putului trebuie sa fie plasata la cel putin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului. Cu ajutorul unui mecanism de tragere sub forma unei cupole, puturile de gaz vor fi ridicate odata cu cresterea inaltimii corpului de de�euri, pana la nivelul maxim de umplere. Puturile vor avea un diametru de cel putin 80 cm si vor fi umplute cu un material cu permeabilitate de cel putin 1x10-3 m/s si un diametru d= 16-32 mm (pietri� sau piatra sfaramata). In acest filtru, conducta de drenare (conducta de ecranare) cu un diametru de minimum 200 mm se va cufunda. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita, este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz. Peretii conductelor de ecranare vor fi perforati, iar diametrul gaurilor (in concordanta cu granulatia filtrelor de pietri� sau roci sfaramate) va fi mai mic de 0,5 xd, ceea ce inseamna 8-12 mm. Conductele cu perforatie circulara sunt preferate datorita rezistentei mai mare la deformare si forfecare, precum si stabilitatii lor crescute la incarcarile rezultate din procedura de compactare a corpului de�eurilor. Aceste puturi vor avea o adancime care va atinge 2 m deasupra stratului inferior de drenare. Se propune ca conductele de ecranare sa fie realizate din HDPE, un material rezistent la eroziune.


of 236


Pe timpul functionarii depozitului, puturile de biogaz trebuie sa fie etansate. Din acest motiv, ultimul metru al conductei verticale nu va avea gauri si va fi prevazut cu un robinet se care se va instala o garnitura speciala umpluta cu material pentru bio-filtrare. In acest fel, biogazul va parasi depozitul prin biofiltru, fiind inodor (bio-oxidarea compusilor cu miros neplacut). La inaltimea lor maxima, toate conductele de la puturile verticale trebuie sa fie prevazute la capat cu un cap de put, avand un brat lateral pentru conexiunea cu alta retea de conducte orizontale. Capul de put trebuie realizat din HDPE si va fi prevazut cu o supapa de retinere de presa, debit, temperatura si puncte de acces pentru prelevare. La bratele capului de put va fi pozitionata o supapa fluture ce va asista controlul gazului de depozit de la putul specific. O garnitura speciala realizata din HDPE flexibil va fi folosita pentru conexiunea la conducta orizontala de transfer. Pentru a proteja capul de put, o conducta prefabricata din beton (aproximativ 1 m inaltime si 1 m diametru) va fi asezata deasupra fiecarui put cu un capac metalic de protectie si pentru un acces mai facil. Se vor construi 39 de puturi in total pentru colectarea biogazului (12 in faza A si 27 in faza B). Distanta dintre 2 puturi de biogaz trebuie sa fie de cel putin 50 m considerand o raza efectiva de aproximativ 27 m in jurul fiecarui put. Pozitionarea relativa a puturilor este prezentata in figura urmatoare.

Figura 2.1-5: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit

Puturile vor fi pozitionate cat mai aproape posibil de bermele de pietris si drumurile de acces, iar distanta de la puturi la limita externa a corpului depozitului va fi de cel putin 40 m, astfel incat sa acopere atat zona de admisie (aspiratie), cat si marginea depozitului. Reteaua de conducte de transfer a biogazului Fiecare put de colectare a gazului va fi conectat la statia de colectare a gazului prin conducte de colectare a gazului. Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a evacua apa condensata in interiorul conductei. Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la statia de colectare a gazului, intr-un mod in care deteriorarea cauzata de tasare, fortele de presiune, fortele transversale si fortele de torsiune este minimizata. Conductele si conexiunile flexibile trebuie sa fie realizate din HDPE cu o rezistenta la presiune ≥ PN 6. Diametrul conductei de colectare va fi ≥ 90 mm. Conductele de colectare a gazului vor fi prevazute cu supape fluture la conectarea acestora cu statia de colectare, ceea ce permite asistarea controlului gazului de depozit de la conductele specifice si oprirea debitului gazului. Conductele trebuie protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de pamant sau deseuri de cel putin 80 cm grosime.


of 236


Statiile de colectare a biogazului In interiorul statiilor de colectare a gazului, conductele de colectare individuala sunt conectate la conducta principala de evacuare. Numarul statiilor de colectare a gazului este determinat prin calcularea dimensiunilor depozitului, numarul puturilor de colectare a gazului si distributia acestora in depozit. Pe baza proiectului propus, sunt necesare 3 statii de colectare (una pentru fiecare faza). In interiorul statiei de colectare, fiecare conducta de colectare este prevazuta cu o portiune specifica echipata cu un dispozitiv de prelevare. Acest dispozitiv este realizat dintr-un fragment de conducta cu diametrul de 50 mm pentru a asigura un debit constant al gazului > 2 m/s; debitul optim al gazului este de 6-8 m/s. Lungimea conductei trebuie sa fie de 10 x ND inainte de racordul de masurare, respectiv 5 x ND dupa. Intre zona de masurare si cilindrul de colectare (unde se termina conductele de colectare), o supapa fluture este plasata pentru inchidere si ajustare. O supapa fluture este situata intre cilindrul de colectare si conducta principala de evacuare. In conformitate cu standardele romane, infrastructura care include statia de colectare a gazului va fi etansata complet si prevazuta cu sisteme de ventilare (cel putin doua ferestre cu gratii pentru ventilare de 50 x 50 cm), iar accesul personalului neautorizat va fi strict interzis. Semnele de avertizare privind riscul potential legat de prezenta biogazului, vor fi amplasate in zona statiei de colectare, de asemenea sunt include si semnele privind interzicerea fumatului si a focului. Statia va fi amplasata in afara zonei bazei etansate si respectiv a suprafetei depozitului, si va trebui sa fie accesibila direct din drumul perimetral. Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz) Statiile de colectare a biogazului sunt conectate prin conducta principala (conducta perimetrala de biogaz) care conduce biogazul la suflanta. Conducta principala de evacuare a biogazului trebuie sa permita accesul si ajustarea de la rezervoarele de colectare a apei care contin separatoare de condens, in caz de avarii. Panta sa trebuie sa fie de cel putin 0,5% pentru a evacua particulele continute in condens. Diametrul nominal al conductei trebuie sa fie de cel putin 200 mm. Asemenea conducte vor fi instalate la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nu mai putin de 80 cm, si vor fi plasate in afara suprafetei etansate, si in niciun caz sub echipamentele de colectare a apei pluviale (santuri) si sub drumul de acces. Proiectul propus permite ca aceste specificatii sa fie realizate. Sistem de captare al condensului Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apa, acest lucru conduce la formarea condensului in reteaua de conducte. De aceea, in interiorul conductei principale de evacuare, in punctele celui mai scazut nivel, separatoare de condens sunt instalate, accesibile din caminele de racord. Atat separatoarele de condens, cAt si toate echipamentele interne care ar putea intra in contact cu condensul, sunt realizate din HDPE rezistent la coroziune. Caminele de racord trebuie etansate fata de nivelul apei si calculate din punct de vedere al fortelor statice pentru a rezista la fortele care le-ar putea deplasa. In conformitate cu standardele romane, condensul este descarcat intr-un recipient de colectare plin printr-un dispozitiv de tip sifon. Recipientul trebuie mentinut plin pentru a impiedica intrarea aerului in conducta principala de gaz, in timpul pomparii. Distanta dintre separatorul de condens si rezervorul de condens este calculata astfel incat sa asigure ca vidul din conducta principala de evacuare nu conduce la absorbtia condensului din nou in reteaua de conducte. Caminele de racord trebuie sa permita controlul in orice moment pentru a monitoriza nivelul de condens. Condensul este evacuat fie intr-un rezervor in care toate separatoarele de condens sunt conectate, sau direct in statia de tratare. In interiorul corpului depozitului nu are loc nicio actiune de recirculare a condensului.


of 236


In cazul in care topografia depozitului permite, condensul poate fi evacuat, utilizAnd gravitatia, direct in separatoarele de condens aflate la capatul conductei principale de evacuare. Capacitatea rezervorului de condens este calculata astfel incat sa contina cel putin condensul pentru 9 zile, trebuie sa fie etansata si durabila pentru a evita scurgerile de levigat pe sol sau la nivelul apei si trebuie sa fie echipat cu un semn de nivel minim. Unitatea de incinerare Pentru a pompa in mod continuu gazul de depozit in exteriorul acestuia, un incinerator trebuie instalat. Pe baza calculului privind productia de biogaz prezentat mai sus, incineratorul trebuie sa aiba o capacitate minima de 900 m3/h. Incineratorul pentru gazul de depozit trebuie sa aiba un design compact si va fi format in principal din unitatea suflanta si unitatea de combustie controlata. Incineratorul trebuie sa aiba o flacara inchisa, ceea ce ofera o eficienta ridicata combustiei care are loc la temperaturi de peste 850°C, asigurAnd astfel concordanta cu reglementarile privind emisiile. Statia de combustie trebuie instalata pe o platforma din beton. Unitatea de combustie trebuie echipata cu:

Suflanta cu motor Incinerator cu aprindere Camera de combustie Controlul si monitorizarea presiunii si temperaturii Cabinet rezistent la apa, pentru controlul electric Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2 Capacitate de a functiona la 1/5 din capacitatea nominala.

De asemenea, centrala compacta trebuie sa fie echipata cu toate functiile de siguranta necesare unei manipulari si arderi in siguranta a gazului de depozit (ghidul de referinta pentru protectia impotriva exploziilor).

2.1.5 Planuri de functionare si intretinere

Aceste planuri trebuie elaborate in mod special pentru fiecare operatiune in parte si trebuie sa contina urmatoarele elemente:

Programul de lucru al instalatiilor, care sa precizeze zilele de lucru, orele de lucru ale fiecarei zile si sarbatorile legale;

Schema de personal, care descrie sarcinile care revin fiecarei functii in parte, numarul minim de personal si programul de lucru;

Descrierea deseurilor acceptabile si inacceptabile si procedurile pentru inlaturarea deseurilor inacceptabile inainte si dupa descarcare;

Metode operationale pentru fiecare componenta a instalatiei, inclusiv metodele de sortare-biostabilizare a deseurilor, procedeele de cantarire a deseurilor, operatiunile executate pe platforma de biostabilizare, incarcarea vehiculelor care pleaca din statie, curatenia in perimetrul statiei si in afara acesteia si operatiunile specifice sistemului de colectare a apelor reziduale;

Descrierea procedeelor de intretinere ale fiecarei componente, inclusiv a cladirilor, echipamentelor mobile, utilitatilor si amenajarilor peisagistice;

Instruirea angajatilor; Reguli si regulamente de siguranta;


of 236


Procedee de tinere a evidentelor; Planuri de actiune pentru cazuri de urgenta, precum avarii ale vehiculelor sau utilajelor, sau

cazurile cand locul de evacuare nu este disponibil; Proceduri de urgenta.

Planul de functionare al depozitului de deseuri Tortoman Documentele, informatiile si instructiunile care se refera la activitatile de la depozit sunt detaliate in continuare:

a) documentele de aprobare

b) planul organizatoric

c) instructiunile de functionare

d) manualul de functionare

e) jurnalul de functionare

f) planul de interventie

g) planul de functionare / de depozitare

h) planul starii de fapt

a) documentele de aprobare

La depozit trebuie sa existe un exemplar complet si autentificat al documentelor care au stat la baza obtinerii tuturor autorizatiilor si aprobarilor.

b) planul organizatoric

Organizarea activitatii in cadrul depozitului de deseuri este prezentata intr-un plan organizatoric, care contine numele si responsabilitatile fiecarei persoane. La inlocuirea persoanelor se actualizeaza planul organizatoric.

c) instructiunile de functionare

Instructiunile de functionare vor contine prevederile relevante pentru siguranta si ordine. Ele reglementeaza intregul proces de functionare de la depozit si sunt valabile pentru toti utilizatorii. De aceea ele se vor afisa la loc vizibil, in zona de acces. In instructiunile de functionare se includ si reglementari de manipulare a deseurilor de la transportatorii de cantitati mici. De asemenea, se prevede interzicerea fumatului in incinta depozitului.

d) manualul de functionare

In manualul de functionare vor fi stabilite toate masurile pentru functionarea in stare normala, pentru intretinere si pentru cazuri anormale de functionare. Masurile necesare in cazurile neobisnuite se coreleaza cu planul de interventie.

Sarcinile si domeniile de responsabilitate ale personalului conform pct. b), instructiunile de lucru, masurile de control si intretinere, obligatiile de informare, documentare si pastrare a documentelor se stabilesc in manualul de functionare.

e) jurnalul de functionare

Jurnalul de functionare va contine toate datele importante pentru functionarea zilnica a depozitului, in special:

date despre deseurile preluate ( stabilirea tipului de deseuri inclusiv codul deseurilor, rezultatele controalelor vizuale si ale analizelor efectuat, cand este cazul ),


of 236


formularul de inregistrare (confimarea de primire) pentru receptia deseurilor,

cazurile de neacceptare a deseurilor la depozitare, inclusiv cauzele si masurile intreprinse,

rezultatele controalelor proprii si a celor efectuate de autoritati,

evenimente deosebite, in special defectiuni de functionare, inclusiv cauzele si masurile intreprinse,

programul de functionare al depozitului,

rezultatele programului de monitorizare.

Jurnalul va trebui sa fie controlat periodic de operatorul depozitului, pana la sfarsitul perioadei de monitorizare post-inchidere.

f) planul de interventie

Pentru fiecare depozit se intocmeste un plan de interventie care descrie toate masurile in cazuri de incendiu, accidente, poluarile accidentale produse pe raza de activitate a depozitului si alte situatii de necesitate. In planul de interventie se mentioneaza persoanele responsabile si sunt descrise masurile care trebuie luate. In planul de interventie se mentioneaza si datele de contact pentru urmatoarele institutii: pompieri, salvare, aparare civila. Planul de interventie trebuie sa fie cunoscut de toti angajatii si sa fie afisat intr-un loc vizibil. Planul de interventie se intocmeste in acord cu toate autoritatile implicate, iar un exemplar se preda autoritatii competente pentru protectia mediului.

g) planul de functionare / de depozitare

Se va intocmi un plan de functionare, care contine toate reglementarile importante despre:

procedura de acceptare si control al deseurilor,

modul de depozitare,

Procedura de acceptare si control al deseurilor In cadrul depozitului vor fi acceptate la depozitare, deseuri municipale incluse in Catalogul European pentru Deseuri, adoptat de catre Guvernul Romaniei prin HG 856/2002.

Criteriul preliminar de acceptare a deseurilor in clasa de depozitare a deseurilor nepericuloase, bazat pe caracteristicile deseurilor: deseul nu trebuie sa contina constituienti periculosi si sa nu aiba proprietatile periculoase prevazute in Anexa 1E la OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001.

Conform legislatiei deseurilor este interzisa depozitarea in depozitele de deseuri orasenesti – nepericuloase, a unor deseuri care se incadreaza in alte categorii si, ca urmare, nu sunt colectate de operatorii de salubritate si nu fac obiectul noului depozit de deseuri nepericuloase din judetul Constanta.

Este cazul urmatoarelor tipuri de deseuri de care se ocupa chiar producatorii lor:

slamuri de galvanizare;

namoluri cu continut ridicat de produse petroliere;

pesticide, erbicide;

slamuri din industria de prelucrare a pielii;

substante chimice de genul bazelor sau acizilor puternici;

substante radioactive;


of 236


alte substante ce pot avea impact asupra panzei de apa freatica si a mediului inconjurator, in general.


Modul de operare in cadrul depozitului

Activitatile specifice in cadrul depozitului de deseuri au fost desctise in Capitolul 2.1.4.1.

2.1.6 Inchidere depozite urbane neconforme Solutia adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme urbane in judetul Constanta a fost descrisa in capitolul 1.10.6.

Dupa inchiderea depozitelor se va face colectarea pasiva a biogazului.

2.2 Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor

Documentul, disponibil in prezent doar in limba engleza, cuprinde:

1. INFORMATII GENERALE; 2. PROCESE SI TEHNICI APLICABILE:

Tehnici comune aplicate in acest sector; Tratamentul biologic al deseurilor; Tratamentr fizico-chimice a deseurilor; Tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri; Tratamente primare premergatoare producerii de materiale utilizabile drept combustibili

sau convertibile energetic; Tehnici de reducere a emisiilor.

3. CONSUMURI CURENTE SI NIVELE DE EMISII: Emisii si consumuri pentru procese/activitati de tratare comuna a deseurilor; Emisii si consumuri pentru tratarea biologica; Emisii si consumuri pentru tratamentul fizico-chimic; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din

deseuri; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile drept

combustibili; Emisii si consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ; Monitorizare.

4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE IN BAT: Tehnici comune considerate determinante in BAT; Tehnici considerate BATin tratamentul biologic; Tehnici considerate BATin tratamentul fizico-chimic; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din

deseuri; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile

drept combustibili; Tratamentul gazelor reziduale; Managementul apelor reziduale; Managementul reziduurilor;

5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE:


of 236


Generic BAT; BAT pentru tipuri specifice de tratare a deseurilor.

6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor); 7. CONCLUZII.

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe categorii, cat si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii, activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT, atunci cand:

A. In domeniul managementului de mediu: Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite

circumstantele de implementare a lui in viitorul apropiat; Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate; Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta, programe adecvate de

pregatire a personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu; Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata; Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri

B. In domeniul managementului utilitatilor si a materiilor prime asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul de

sursa (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi combustibilii conventionali si deseuri)

asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a consumului

de materii prime identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pentru tratarea altor

deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri, atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind dispinibila . Daca acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii deseurilor.

C. In domeniul stocarii si procesarii: Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii; Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizand materiale impermeabile si

rezistente; Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii deseurilor; Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor; Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu

aceasta destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre personal calificat;

D. Tratamente pentru emisiile in aer Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi anorganici, BAT trebuie sa:

interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi


of 236


sa utilizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate de reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica transferul de volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a containerelor.

sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare, rezervoare de amestecare/reactie si zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu solventi)

sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv manipularea si tratarea/eliminarea a materialelor uzate

au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati operationale care au un punct de descarcare pentru emisiile de proces. Instalarea unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care descarcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru instalatia principala de curatare.

sa aiba detectoare de scurgere si proceduri de reparare rapida a) manipularea unui numar mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot curge usor si ar crea o problema de mediu (de exemplu, emisiile usor dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi vazut ca un element al SMM.

reduce emisiile de aer pana la urmatoarele niveluri Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/Nm3) COV 7 – 20

PM 5 – 20

Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea “emisii de aer” (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la realizarea acestor valori.

E. Tratamente biologice

F. BAT trebuie sa: utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces efectuat, precum si reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, in functie de continutul de componente nonbiodegradable)

utilizeze urmatoarele tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci cand se aplica fermentarea anaeroba

reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de biogaz pe post de combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO, H2S si COV, utilizand o combinatie corespunzatoare a tehnicilor

imbunatateasca tratamentele mecanico-biologice reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la urmatoarele niveluri:

Parametru Gaze de emisie tratate Miros (ouE/m3) <500 – 6000

NH3 (mg/Nm3) <1 – 20


of 236


2.2.2 Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat Comparand tehnicile prevazute/recomandate de BAT, cu cele cuprinse in proiectul evaluat, constatam urmatoarele:

Sunt respectate/atinse tehnicile Bat in ceea ce priveste: Managementul de mediu pe intreg proiectul; Managementul utilitatilor si materiilor prime; Stocarea si procesarea deseurilor; Tratamentele biologice a deseurilor.

Sunt respectate/atinse tehnicile privind emisiile in aer, in sensul ca: Aerul incarcat cu componenti urat mirositori, in procesele tehnologice de

sortare si tratare mecano-biologica a deseurilor, este colectat cu instalatii de exhaustare;

Inaintea eliberarii in atmosfera, emisiile de la statia de sortare si Statia TMB sunt deodorizate prin filtrare bioactiva;

Gazele emise la instalatia de ardere a gazului de depozit sunt dispersate printr-un cos de dispersie de inaltime adecvata pentru asigurarea protectiei zonelor limitrofe amplasamentului depozitului.

Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin proiect

Parametru

(UM)

Valori limita

Tehnici propuse de proiectantPrin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Consum de energie electrica

(KWh/t deseu procesat) 4,60 Proiectul este realizat in conformitate cu

prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cat mai mult posibil a efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii populatiei, generate de depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri.

Consum de energie termica

(GJ/t deseu procesat) 0

Emisii de poluanti in aer

(mg/m3; g/t deseu procesat) In limitele Ordinului 462/93

Emisii de poluanti in apa

(mg/l; g/t deseu procesat) In limitele NTPA 001/2005

Reciclabilitate

(% din deseu colectat) 74,44%

Rata de conectare la serviciile de salubritate

2013 Nivelul ratei de conectare la serviciile de salubritate previzionat a fi atins prin implementarea proiectului, corespunde cu nivelul stabilit prin PJGD Constanta

100%

100%


of 236


3. DESEURI

3.1 Depozitul de deseuri , statia de sortare si statia TMB Tortoman

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

In perioada de exploatare

Surse de deseuri

Activitatea desfasurata in interiorul depozitului de deseuri poate genera ea insasi deseuri. Acestea vor fi de urmatoarele tipuri:

Deseuri menajere sau deseuri asimilabile acestora;

Deseuri de tip stradal;

Deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau cele asimilabile lor rezulta din activitati tehnologice si activitati de curatare. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi menajere si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea transportului, caile de acces din zonele de parcare, zonele verzi si platformele betonate.

Deseurile tehnologice provin din urmatoarele surse: platforma de spalare a vehiculelor, platformele statiilor, atelierele de intretinere si reparatii si statia de epurare.

Platforma de spalare a vehiculelor

Deseurile rezultate din aceasta activitate sunt:

Namol, rezultat din decantarea suspensiilor din apele uzate tehnologic; namolul este posibil sa contina produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02);

Emulsii uleioase/ape colectate in separatorul de grasimi; provin de la lubrifiere sau sistemele de racire si de la scurgeri din angrenaje (deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Statia de sortare a deseurilor reciclabile


of 236


Deseurile rezultate din acest punct vor fi refuzuri din procesul de sortare al materialelor reciclabile; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Statia de tratare a deseurilor biodegradabile

Deseurile rezultate din acest punct vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus biostabilizarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Atelierele de reparatii si intretinere Vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati si anume:

Deseuri metalice (feroase si neferoase);

Uleiuri uzate;

Texturi imbibate cu produse petroliere;

Baterii uzate;

Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza va fi trimis inapoi in depozitul de deseuri.

Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de 70%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta mecanica.

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

*deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;

*baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate;

anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate;

*ulei, concentrate, namol rezultate din decantarea suspensiilor din apele uzate tehnologic; vor fi colectate si predate la societati specializate;


of 236


*namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

OBS: Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.

Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile periculoase vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice. Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.

Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

3.2 Statiile de sortare si transfer, statia TMB Ovidiu

3.2.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:





In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

In perioada de exploatare

Activitatea desfasurata in cadrul statiilor este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora;

deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume:


of 236


namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02).

3.2.2 Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.

Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.

3.3 Inchiderea depozitelor neconforme

3.3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:





Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.

Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse.

Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici.

3.3.2 Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.


of 236


Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1 Apa

4.1.1 Date hidrografice Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Constanta se imparte in doua unitati distincte si anume: grupa danubiana si grupa maritima. Raurile din grupa danubiana dreneaza partea vestica a judetului, majoritatea lor terminandu-se prin limane fluviatile.

In general, judetul Constanta are o retea de rauri saraca a carei densitate medie este sub 0.1 km/ km2. Debitele medii multianuale specifice sunt scazute, sub 1 l/s·km2, valori ceva mai mari fiind numai in zonele de izvoare ale raurilor Casimcea si Topolog. Debitele medii multianuale sunt relative mici comparativ cu marimea suprafetelor bazinelor de receptie. De la an la an debitele medii anuale variaza mult in functie de conditiile meteorologice ale anului respectiv.

Urmare a ploilor torentiale, viiturile care se produc sunt de scurta durata (uneori de cateva ore) si au debite de varf foarte ridicate.

Desi Dunarea nu traverseaza judetul Constanta, dar reprezinta limita acestuia cu jud. Ialomita si Calarasi, pe o lungime de 137 km, trebuie aratate si cateva date caracteristice ale fluviului pe acest sector. Suprafata bazinului de receptie la intrarea in judet este de circa 960.000 km2, lungimea de la izvor de 2484 km, iar panta de 4 cm/km. Imediat in aval, Dunarea se desparte in doua brate, Bratul Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta – care de fapt delimiteaza la E judetul Constanta si la V Balta Ialomitei. Aceste brate se reunesc intr-un singur curs, dupa circa 134 km, la Vadu Oii, dupa care urmeaza o noua despletire in 3 brate: Cremenea, Vilciu si Macin, ultimul delimitand pe prima portiune jud Constanta de jud Braila. In aval de Ostrov (km 346) din Bratul Dunarea Veche se desparte Bratul Bala care conflueaza cu Bratul Borcea la km 68 si transporta un debit important in acesta. Debitul mediu multianual al Dunarii pe sector este de circa 6000 m3/s din care circa 90% se scurge pe Bratul Dunarea Veche, procent care se diminueaza in aval de Bratul Bala, la circa 39%.

Lacurile. Exista patru tipuri de lacuri: limane fluviatile,limane fluvio-maritime, lagune si iazuri. Limanele fluviatile, formate prin bararea gurilor de varsare a raurilor de catre aluviunile Dunarii, sunt situate de-a lungul malului drept al fluviului si au adancimi sub 1.5 m. Cele mai importante sunt: Bugeacul sau Girlita (S = 13.86 km2), Oltina (S = 19 km2), Mirleanu (S = 7.7 km2), Vederoasa (6.08 km2) si Baciu (S = 3.4 km2). La acestea s-ar mai putea mentiona si fostele limanuri Cochirleni, Seimenii Mari si Seimenii Mici in prezent desecate. Limanele fluvio-maritime situate pe latura estica a jud s-au format prin anastomozarea gurilor de varsare a raurilor de catre cordoanele marine. Din aceasta categorie fac parte: Corbu sau Gargalic (S = 5.39 km2), Tasaul (S = 22.8 km2), Agigea (S = 0.55 km2), Techirgiol (S = 10.68 km2), Tatlageac (S = 1.41 km2) si Mangalia (S = 2.61 km2).

Lagunele sunt reprezentate prin Lacul Sinoie (S = 165.6 km2) – component al complexului lacustru Razim, cu anexele sale Istria si Nuntasi–Tuzla, Lacul Siutghiol (S = 19.56 km2) cu anexa sa Tabacaria (S = 0.96 km2) din care sunt separate printr-un grind nisipos, Iezerul Mangaliei si Comorova. Iazurile sunt in general mici si de importanta locala. Majoritatea au fost amenajate in bazinul Carasu (37 iazuri).


of 236


4.1.2 Date hidrogeologice Existenta stratelor acvifere este in stransa legatura cu constitutia litologica a rocilor care intra in alcatuirea regiunii respective, iar pozitia lor este dependenta de conditiile tectonice regionale.

In Dobrogea sunt cunoscute strate acvifere subterane, la baza loessului si a depozitelor deluviale: in Pliocen trei strate, in Sarmatian doua strate, in Senonian, Cenomanian – Turonian, Aptian, Barremian, Jurasic si pe suprafata Sisturilor verzi, a rocilor metamorfice si eruptive cate un strat.

Dobrogea Centrala Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi, amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10 -3 la 10 -4 cm/sec). Apa care este in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a denumit „panza suprasiluriana”.In zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o „zona de calcare masive cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri”. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de „Izvorul Turcului”.

Dobrogea de Sud La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova – Canara, se dezvolta calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte.

O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic.

Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii 1949 – 1952, au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea – Darmen, la adancimi de 500 m sub nivelul Marii Negre.

La baza formatiunilor jurasice se gasesc in mai multe puncte izvoare, fiindca apa infiltrata prin loess si calcarele jurasice este oprita pe suprafata sisturilor verzi impremeabile.

Zona de calcare jurasice acoperita de loess reprezinta „zona purtatoare de strate acvifere freatice si ape cu circulatie neregula in profunzime prin fisuri”, iar portiunile neacoperite de loess ca „zone calcaroase cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri”.

Pe Valea Carasu, stratul acvifer este constituit din pietrisuri, nisipuri, maluri afanate, loessuri resedimentate prin spalare de ape si lehmuri. Puturile sapate la Basarbi produc din pietrisurile intalnite la 12-14m de la suprafata 10-12l/sec. Un alt put, la Poarta Alba, in nisipuri si prafuri argiloase, produce 3l/sec. Alimentarea stratului freatic cuarternar din valea Carasu se face din stratele acvifere din versanti, din balti si pe prima parte a vaii Carasu, din Dunare.

Zona de la S de valea Carasu este caracterizata de prezenta unui strat acvifer cuaternar, ce se gaseste la baza loessului, patul fiind constituit de argilele de la partea superioara a complexului sarmatian, iar in unele cazuri de lehmurile de la baza loessului. Acest strat acvifer constituie sursa de alimentare a asezarilor ce se gasesc pe Platoul Dobrogean propriu-zis (Ciocirlia, Cobadin, Topraisar


of 236


etc). Apa este in cantitati mici, coeficientii de permeabilitate ai materialului loessoid fiind redusi (10-3–10-4 cm/sec). Mineralizarea puternica a acestor ape le claseaza intre cele nepotabile.

In cadrul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral au fost identificate 10 corpuri de apa subterana dintre care 4 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel liber si 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub presiune, si anume:

4 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel liber:

RODL 05 - Dobrogea Centrala - Cuaternar

RODL 07 - Lunca Dunarii (Harsova-Braila) - Cuaternar (Balta Brailei)

RODL 09 - Dobrogea de Nord - Cuaternar

RODL 10 - Dobrogea de Sud - Cuaternar

6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub presiune:

RODL 01 - Tulcea - Triasic (Dobrogea de Nord)

RODL 02 - Babadag - Kretacic (Dobrogea de Nord)

RODL 03 - Harsova - Ghindaresti - Jurasic 2 (Dobrogea Centrala )

RODL 04 - Cobadin - Mangalia - Eocen-Sarmatian (Dobrogea de Sud)

RODL 06 - Platforma Valaha - Barremian - Jurasic (Dobrogea de Sud)

RODL 08 - Casimcea - Jurasic 2 (Dobrogea Centrala )

In anul 2010, la nivelul spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral, au fost monitorizate din punct de vedere calitativ un numar de 50 foraje (din care 15 pompari experimentale) si 5 foraje monitorizate de Ialomita Buzau pentru corpul de apa RODL07, rezultand urmatoarea incadrare a acestora pe cele 10 corpuri de apa subterana:

RODL01 Tulcea - stare chimica buna

RODL02 Babadag - nu a fost monitorizat in 2010 -

RODL03 Harsova – Ghindaresti - nu a fost monitorizat in 2010 -

RODL04 Cobadin- Mangalia - stare chimica buna

RODL05 Dobrogea Centrala - stare chimica buna

RODL06 Platforma Valah_ - stare chimica buna

RODL07 Lunca Dun_rii (Harsova – Braila) – stare chimica slaba pentru parametrii NH4, Cl:

RODL08 Casimcea - nu a fost monitorizat in 2010

RODL09 Dobrogea de Nord - stare chimica buna

RODL10 Dobrogea de Sud - stare chimica buna


of 236


4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate

4.1.3.1 Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman

Caracterizarea zonei de amplasament Amplasamentul se incadreaza in extremitatea de sud a Podisului Carasu, subunitate a Podisului Dobrogei de sud, caracterizata prin aparitia la zi a depozitelor neogen sarmatiene de cuvertura si depozite cretacice.

Cod bazin hidrografic: XIV – 1.043.00.00.00.0

Hectometrul 370 (paraul Tibrin)

Distantele amplasamentului Tortoman, fata de cursurile de apa de suprafata invecinate, sunt:

N,NV – 200-400 m paraul Tibrin (Tortoman). Din punctul de vedere al apelor subterane, amplasamentul este caracterizat de corpul de apa RODL05 Dobrogea Centrala.

Tabel 4.1-1: Caracteristicile corpului de ape subterane RODL05/Dobrogea Centrala

Suprafata Caracterizare geologica/hidrogeologica

Utilizarea apei Poluatori

Grad de protectie globala

Tip Sub pres. Strate acop.

2999 P Nu 0,0-0,5 PO, Z A,Z PM

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor. Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie. Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare Corpul de ape freatice este de tip poros-permeabil, fiind localizat in aluviuni actuale si subactuale (atribuite Holocenului), in depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), in loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/loessoide si partea terminala alterata a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a sisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior).

Datorita constitutiei litologice, caracteristicilor geomorfologice si conditiilor structural-tectonice, corpul prezinta mari variatii de ordin cantitativ si calitativ, atat pe orizontala cat si pe verticala. Acest corp constituie sursa principala de alimentare cu apa a majoritatii localitatilor din Dobrogea Centrala.

Alimentarea cu apa Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 2,25 m3/zi, respectiv de 585 m3/an.

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 2 m3/zi, respectiv 520 m3/an (260 zile pe an).


of 236


Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 4,25 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 1105 m3.

Se propune executia unei conducte ce va fi bransata la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Tortoman. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces din localitate catre amplasamentul lucrarilor proiectate.

Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile igienico - sanitare.

Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn 40 mm.

Managementul apelor uzate

In urma activitatilor de prelucrare si tratare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:

levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat in radierul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin corpul depozitului);

ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative / intretinere si cu folosinte similare;

ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;

ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.

Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel:

colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant dalate inferior amplasate la baza acestuia;

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;

sistemul de transport al levigatului colectat din corpul depozitului catre statia de epurare.

Levigatul Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai nociv pentru factorii de mediu. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi de 16,07 m3/zi pentru celula 1.

Levigatul va fi colectat intr-un bazin de retentie cu un volum de 000 m3. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in statia de epurare cu osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre.

Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale) Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de biostabilizare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti.


of 236


Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de epurare din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in rigola executata adiacent si apoi descarcate in Valea Tortoman.

Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm.

Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare.

a) Ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de levigat, de unde vor fi directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in santul deschis perimetral si apoi descarcate in Valea Tortoman.

Figure 4.1-1: Managementul apelor uzate

Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 3,25 mc/zi, 260 zile pe an.

Managementul apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte de evacuarea in emisar, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi care va asigura un debit maxim de 20 l/s, avand urmatoarele caracteristici:

L x l x H (mm): 3000 x 1250 x 1300

Volum total (l): 5000

Diametru teava intrare/iesire (mm): 200

Separatoarele vor fi realizate in conformitate cu standardele EN 858-1, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coelescent.

Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent celulelor de depozitare, de pe acoperisuri, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in valea Tortoman ce se afla la o distanta de aprox. 150 m.

Astfel, in emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu deseurile.

Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate in emisar.

Ape uzate menajere

Bazin retentie levigat

Ape uzate tehnologic

Levigat

Statie Epurare levigat

Canal deschis Valea Tortoman


of 236


Managementul levigatului

Generarea – compozitia levigatului Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane. Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in nici un caz levigatul nu trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane. Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a barierei de impermeabilizare depinde in mare masura de acesta. Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 5258 m3/an pentru primul an al depozitului (celula 1) si 182 m3/an. Calculul detaliat al productiei de levigat se regaseste in Anexa 5 – Calcul levigat. Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara soluri depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita permeabilitatii marite a stratului drenant.

Dupa cum se poate observa in graficul de mai jos, productia maxima de levigat are loc in primul an de exploatare.


of 236


Statia de epurare Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse. Capacitatea statiei de epurare levigat este de 16,07 m3/zi. S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on–line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.

Statia propusa de tratare a levigatului trebuie sa asigure ca apa epurata va fi de calitate satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:

Materiale solide suspendate Consum chimic de oxigen Consum biochimic de oxigen amonianc nitrati sulfuri clorati Metale grele.

Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti: Nitrogen amonianc Compusi organici biodegradabili si non-degradabili Compusi organici clorinati Saruri minerale.

Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale, modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific. Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului si apelor uzate este metoda cu osmoza inversa. Incarcarile debitelor de apa uzata ce intra in statia de epurare sunt:

Qlevigat = 16,07 m3/zi Qape reziduale = 3,25 [m3/zi] CBO5 = 13 000 mg/l CCO = 22 000 mg/l SS = 1 200 mg/l


of 236


TN = 2 000 mg/l TP = 6 mg/l

Cerintele privind calitatea apelor epurate sunt: CCO ≤ 70 mg/l CBO5 ≤ 20 mg/l SS ≤ 35 mg/l NO3 ≤ 25 mg/l NH4 ≤ 2 mg/l TN ≤ 10 mg/l TP ≤ 1 mg/l FC ≤ 50 / 100 ml

Statia de epurare va include urmatoarele unitati.

Bazin de retentie levigat de capacitate 1000 m3– un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate inainte de a fi pompate catre Statia de epurare.

Unitate de pre-filtrare Unitate de separare Unitate osmoza inversa Conducta evacuare efluent catre emisar

Atat levigatul cat si apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de 1000 m³. Unitate de pre-filtrare In continuare, levigatul impreuna cu apele uzate colectate vor fi conduse la unitatea de pre-filtrare, urmat de unitatea de separare, iar de aici la unitate osmoza inversa. Tratarea cu pre-filtrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie - 3-pasi-osmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces. Apele uzate colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu. Unitatea de separare De la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de separare unde are loc indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contraflux la levigat, iar amoniacul este indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe fundul coloanei au continut scazut in amoniac. Apele uzate curatate vor fi pompate afara cu pompa de descarcare. Valoare pH-ului la iesire este usor mai scazuta decat la intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite cu o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu care va de asemenea va fi facut din polipropilena. Turnul de separare


of 236


este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie va fi montata pe un container. Unitatea de osmoza inversa Apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa. Inainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversa, anti-detartrantul si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa uzata bruta trece prin filtrele cartusului de 10 µm (rata de filtrare) ca pas final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide suspendate. O pompa cu conectata in paralel asigura presiunea necesara de funtionare pentru procesul de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si pH-ul vor fi controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o presiune de 20-50 bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de distantare mai mare pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri. Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in emisar dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este incetinit de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor. Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatarem in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea acestei linii, aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor proceduri, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal. Evacuarea efluentului catre emisar Apa epurata din unitatea de osmoza inversa este evacuat catre un canal deschis ce descarca in emisarul Tortoman (Tibrin) , aflat la o distanta de 150 m. Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta nu poate fi evacuat catre emisar decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse. De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri.

Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizico-chimici:

Indicator Valoare Indicator Valoare pH 6,5 – 8,5 CCO Cr 125 mgO2/dm3 CCBO5 25 mgO2/dm3 Azot amoniacal 2,0 mg/dm3 Azot total 10 mg/dm3 Azotiti 1 mg/dm3


of 236


Fosfor total 1 mg/dm3 Sulfati 600 mg/dm3 Cu 0,1 mg/dm3 Mn 0,1 mg/dm3 Zn 0,5 mg/dm3 Cloruri 500 mg/dm3 Azotati 25 mg/dm3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm3 In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii.

4.1.3.2 Statie de transfer Harsova

Caracterizarea zonei de amplasament Cod bazin hidrografic XIV – 1.000.00.00.00.0

Hectometru 8250 (Dunare)

Principalul curs de apa care dreneaza zona studiata este fluviul Dunarea, care reprezinta limita acestuia cu jud. Ialomita

Suprafata bazinului de receptie la intrarea in judet este de circa 960.000 km2, lungimea de 2484 km, iar panta de 4 cm/km. Imediat in aval Dunarea se desparte in doua brate, bratul Borcea pe stanga si Dunarea vehe pe dreapta – care de fapt delimiteaza la est judetul Constanta si la vest Balta Ialomitei.

Debitul mediu multianual al Dunarii este de circa 6000 m3/s, din care 90% se scurge pe bratul Dunarea Veche, procent care se diminueaza in aval de bratul Bala la circa 39%.

Distantele amplasamentului Harsova, fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

S – 500 m Fluviul Dunarea

Din punctul de vedere al apelor subterane, amplasamentul este caracterizat de corpul de apa RODL05 Dobrogea Centrala.


Suprafata

Caracterizare geologica/hidrogeologica

Utilizarea apei

Poluatori Grad de protectie globala


2999 P Nu 0,0-0,5 PO, Z A,Z PM

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor. Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie. Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare


of 236


Corpul de ape freatice este de tip poros-permeabil, fiind localizat in aluviuni actuale si subactuale (atribuite Holocenului), in depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), in loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/loessoide si partea terminala alterata a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a sisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior).


In zona de studiu nivelul apei freatice, cu un caracter usor ascensional, a fost interceptat in cele 2 foraje executate in amplasament, la adancimi de cca 3.70 si 3.80 m.

Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin racordarea la sistemul public de alimentare cu apa a orasului Harsova. Acesta va asigura alimentarea cu apa a containerelor grup sanitar barbati si grup sanitar femei inclusiv cladirea administrativa.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 11 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,83 m3/zi. La aceasta se adauga 1 mc/zi volum de apa ce va deservi la spalarea platformelor din incinta, totalizand un volum de 380 m3/an.

Statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de transport lung curier.

Colectarea apelor uzate Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape. Capacitatea bazinului vidanjabil va fi de minim 30m3. De aici, prin grija beneficiarului, apele vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si vor fi descarcate la cea mai apropiata statie de epurare din zona..

In acelasi bazin vidanjabil, se vor descarca si apele reziduale rezultate prin colectarea lor din incinta in urma spalarii platformelor, scurgeri din deseuri sau alte activitati ale personalului.

Debitul de apa uzata: Qu zi med = 1,00 m3/zi

Qu zi max = 1,20 m3/zi

Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate. Separatorul deproduse petroliere este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectie rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.

Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata intr-un canal stradal deschis, dirijata ulterior pe o suprafata de teren neproductiva din zona..


of 236


4.1.3.3 Statie de transfer Deleni

Caracterizarea zonei de amplasament Cod bazin hidrografic XIV – 1.040.02.01.00.0

Hectometru 30 (paraul Deleni)

Amplasamentul Deleni se situeaza in partea de est a Podisului Oltinei, format dintr-o serie de poduri interfluviale, cu altitudini de 130 – 180 m, ce coboara usor catre nord – vest, oprindu-se cu 50 – 100 m deasupra luncii joase a Dunarii.

Intre acestea reteaua dunareana de vai – Ceairu, Canaraua, Fetei, Valea Mare, Urluia, Baciu, Pestera – apare sub forma unor culoare depresionare, puternic adancite, marginite de versanti abrupti. Este cel mai fragmentat podis al Dobrogei de Sud. In interiorul podisului aceste vai au aspect de canioane.

Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa se va realiza prin realizarea unui put forat cu pompa si hidrofor ce va asigura necesarul de apa tehnologica in statia de transfer. Apa potabila va fi asigurata personalului din cabina cantar prin dozatoare mobile puse la dispozitie de catre operatorul statiei.

Colectarea apelor pluviale Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele interioare, vor fi dirijate prin guri de scurgere si retea de canalizare catre separatorul de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s, avand urmatoarele caracteristici:

L x l x H (mm): 3000 x 1250 x 1300

Volum total (l): 5000

Diametru teava intrare/iesire (mm): 200

Separatoarele vor fi realizate in conformitate cu standardele EN 858-1, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coelescent.

Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.

Apele pluviale ce ies din separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata in santul de garda al drumul de acces la incinta.

4.1.3.4 Statia de sortare si Statia TMB Ovidiu

Caracterizarea zonei de amplasament Cod bazin hidrografic XV – 1.000.00.00.00.0

Hectometru 1490 (Marea Neagra)

Amplasamentul propus este localizat la cca 300 m nord fata de Canalului Poarta Alba - Midia care are urmatoarele caracteristici in aceasta zona:


of 236


cota luciului de apa (mediu = 1,25 m, minim = 1,00 m, maxim = 2,00 m), latime (la fund – 36 m, adancime –5 m).



Suprafata


Utilizarea apei



2999 P Nu 0,0-0,5 PO, Z A,Z PM

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor. Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie. Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare Corpul de ape freatice este de tip poros-permeabil, fiind localizat in aluviuni actuale si subactuale (atribuite Holocenului), in depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), in loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/loessoide si partea terminala alterata a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a sisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior).


Alimentarea cu apa Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile din cadrul investitiilor propuse, in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.

Gospodaria de apa ca re va cuprinde foraj, statie de tratare, clorare, pompare, rezervor de inmagazinare.

Avand in vedere ca solutia finala privind proiectarea statiei de sortare si tratare mecano-biologica Ovidiu va intra in grija antreprenorului, debitele de apa necesare pentru buna functionare a statiilor si gospodaria de apa vor fi determinate de Antreprenor.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1,88 m3/zi, respectiv de 585 m3/an.

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 10 m3/zi, respectiv 2600 m3/an (260 zile pe an).


of 236


Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 12 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 3120 m3.

Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.

Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn40 mm.

Managementul apelor uzate

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare si cladirea administrativa si apele uzate tehnologice de la noua statie de sortare vor fi colectate si epurate in statia de epurare levigat din cadrul amplasamentului.

4.1.3.5 Inchiderea depozitelor urbane neconforme

Caracterizarea zonei de amplasament

1. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,7 ha si este localizat la o distanta de cca. 500 m de zona locuita, pe malul Dunarii.


Hectometrul 8110 (fluvial Dunarea)

Principalul curs de apa care dreneaza zona studiata este fluviul Dunarea, care reprezinta limita acestuia cu jud. Ialomita

Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Harsova, fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

V- 50-100 m Fluviul Dunarea Din punctul de vedere al apelor subterane, amplasamentul este caracterizat de corpul de apa RODL05 Dobrogea Centrala.


Suprafata


Utilizarea apei



2999 P Nu 0,0-0,5 PO, Z A,Z PM

Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Strate acoperitoare: grosimea in metri a pachetului acoperitor. Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie; P - piscicultura; Z - zootehnie. Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici Gradul de protectie globala: PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie; PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare


of 236


Corpul de ape freatice este de tip poros-permeabil, fiind localizat in aluviuni actuale si subactuale (atribuite Holocenului), in depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), in loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/loessoide si partea terminala alterata a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a sisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior).


In zona de studiu nivelul apei freatice, cu un caracter usor ascensional, a fost interceptat in cele 2 foraje executate in amplasament, la adancimi de cca 3.70 si 3.80 m.

2. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita.


Hectometrul 7770 (fluviul Dunarea)

In zona aferenta orasului Cernavoda, Dunarea (Bratul Dunarea Veche) are o latime de 450 m si adancime medie de 10 m. In ultimii zece ani, repartitia debitelor Dunarii intre Bratul Dunarea Veche si Bratul Bala (cu dirijarea apelor spre Bratul Borcea) a fost defavorabila Bratului Dunarea Veche, pe timp de vara secetoasa proportia distributiei fiind de 80% debit preluat de bratul Bala si numai in jur de 20% debit preluat de Dunarea Veche. Aceasta situatie afecteaza toate folosintele Dunarii in aval, dintre cele mai grave fiind capacitatea de navigatie si disponibilitatea de asigurare a apei de racire pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda6.

Canalul Dunarea – Marea Neagra are o adancime medie de 7,0 m, latime de 90 de metri, acceptand nave cu pescaje pana la 5,5 m. Ecluza de la Cernavoda se gaseste la km 60 + 300 si are urmatoarele caracteristici: lungime 310 m, latime 25 m si adancime 7,5 m.

Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Cernavoda, fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

E – 1,3 km Canalul Dunare – Marea Neagra V – 1,1 km Fluviul Dunarea

Suplimentar fata de Dunare, in zona Cernavoda sunt prezente Valea Carasu, Valea Cismelei, Valea Viteilor si versantul sudic al Vaii Tibrinului. Toate aceste vai au un caracter temporar, cu cresteri importante in timpul ploilor torentiale. In lungul vaii Carasu a fost construit partial, in perioada 1975 - 1984, Canalul Dunare – Marea Neagra.

Lacuri sau balti naturale nu exista pe teritoriul orasului Cernavoda.

Apele subterane in podisul Dobrogea de Sud sunt cantonate in formatiunile geologice calcaroase si se gasesc fie sub presiune (cu caracter artezian), fie intr-o circulatie obisnuita. Predomina apele freatice, iar nivelul acestora variaza in orasul Cernavoda de la 2,0 – 3,0 m adancime in zonele joase ale orasului (lunca Vaii Carasu) pana la 25,0 – 40,0 m, in zonele inalte.

3. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol


of 236


Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol,la cca 150 m distant fata de acesta, in sudul localitatii Techirghiol.

Cod bazin hidrografic: XV – 1.000.00.00.00.0

Hectometrul 1800 (lacul Techirghiol)

Hidrologia de suprafata a zonei este dominata de prezenta lacului Techirghiol ce functioneaza ca un dren local. Lacul prezinta o suprafata de 1161 ha, iar volumul este de 41,8 mil. m³. Bazinul hidrografic prezinta o suprafata de 186 km2 de circa 14 ori mai mare decat suprafata lacului

Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Techirghiol, fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

E – 100 m Lacul Techirghiol Studiile pun in evidenta existenta a trei sisteme acvifere care participa in mod direct sau indirect la alimentarea lacului, acvifere care se dezvolta in formatiuni ce se deosebesc net din punct de vedere litofacial.

Acviferul aflat in legatura directa cu lacul (S2) este alimentat direct din infiltratiile de suprafata si se dezvolta in sistemul fisural al complexului carbonatic sarmatian. Acesta este interpus intre acviferul din cuvertura de loessuri cuaternare (S1)si cel din complexul detritic cretacic superior (S3). Sistemul fisural ce caracterizeaza rocile carbonatice, din punct de vedere al circulatiei apei, poate fi considerat ca un mediu discontinuu, reteaua de goluri, fisurisi fracturi din masa rocii conditionand comportarea hidraulicasi mecanica a acestora, curgerea apelor intr-un astfel de mediu depinzand de distributia spatiala si natura fisurilor.

Forajele executate in jurul lacului pun in evidenta un nivel piezometric variind intre 10 si 20 m, in functie de cotele terenului.

Potrivit estimarilor INHGA, in acviferele bazinului hidrogeologic al lacului Techirghiol s-a acumulat un volum de apa de circa 280 mil. m³ apa, volum ce se considera a proveni in parte din pierderile din sistemul de irigatii, estimate la circa 20 – 49 %.

4. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii Murfatlar (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita.


Hectometrul 230 (Canal Dunare-Marea Neagra)

Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Murfatlar, fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

NE – 200 m Lacul Fantanita E – 750 m Canalul Dunare Marea Neagra


Corpul de ape freatice este de tip poros-permeabil, fiind localizat in aluviuni actuale si subactuale (atribuite Holocenului), in depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), in loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum si la limita dintre loessuri/loessoide si partea terminala alterata a


of 236


calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a sisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior).

5. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Medgidia

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra.


Hectometrul 230 (Canal Dunare-Marea Neagra)

Distantele amplasamentului depozitului urban neconform Medgidia fata de cursurile de apa invecinate, sunt:

N – 100-300 m : Canalul Dunare-Marea Neagra.


4.1.4 Prognozarea impactului si masuri de reducere a acestuia

4.1.4.1 Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman

Impactul prognozat

Etapa de constructie In perioada de constructie si amenajare a depozitului, a statiei de sortare si a statiei TMB Tortoman urmatoarele activitati se pot constitui in surse de poluare a apelor:

executia terasamentelor;

functionarea utilajelor si a echipamentelor;

activitatile personalului aferent organizarii de santier.

Proiectul de amenajare a incintei prevede excavarea si miscarea unor volume ridicate de terasamente si materiale de constructii.

Terasamentele excavate vor fi stocate temporar in vederea utilizarii ca materiale de umplutura.

In timpul depozitarii temporare apa poate antrena pamanturile – taluzele sunt spalate de apa provenita din precipitatii care se scurge la suprafata.

Pamantul astfel transportat poate ajunge in cursurile de apa din apropiere, afectand turbiditatea. Afectarea turbiditatii duce la generarea unui impact negative asupra ecosistemelor acvatice.

In ceea ce priveste functionarea utilajelor, modul de lucru, vechimea utilajului si starea lui tehnica sunt elemente care pot constitui in surse de poluare a apelor de suprafata si chiar de adancime. Astfel se pot produce scurgeri de motorina si uleiuri de motor care pot afecta calitatea reusrselor de apa.

De asemenea, spalarea utilajelor si a echipamentelor in apropierea cursurilor de apa, repararea si intretinerea acestora pe amplasament (efectuarea schimburilor de ulei) si stocarea motorinei si a uleiului uzat in recipienti necorespunzatori, sunt activitati care se pot constui in surse de poluare a resurselor de apa.

Activitatile personalului aferent organizarii de santier care pot produce un impact negativ asupra resurselor de apa sunt:


of 236


gestionarea neconforma a deseurilor produse in timpul etapei de constructie –deseurile depozitate necorespunzator pot fi antrenate de vant sau de apa de precipitatii si transportate in paraiele din zona; de asemenea, prin spalarea deseurilor, se produce levigat care se scurge in apa de suprafata sau se infiltreaza, afectand calitatea apei subterane;

evacuarea necontrolata a apei uzate de tip fecaloid – menajer poate afecta atat calitatea apei de suprafata cat si a apei subterane in cazul in care nu sunt luate masuri de protectie.

Etapa de operare Operarea instalatiei de tratare mecano biologica (TMB), a statiei de sortare si a depozitului ecologic de deseuri se pot constitui intr-o sursa majora de poluare a resurselor de apa prin gestionarea neconforma a urmatoarelor categorii de ape uzate:

levigat rezultat din incinta de depozitare (celulele depozitului);

apa in exces rezultata din gramezile de deseuri aflate in procesul de tratare (TMB)

apele uzate provenite de la autovehiculelor si utilajelor de pe amplasament;

apele uzate rezultate de la igienizarea platformelor;

apele de tip fecaloid-menajer;

apele pluviale impurificate.

Levigatul reprezinta sursa majora de poluare a mediului in caz de gestionare neconforma sau producerea de incidente/accidente. Din cauza continutului acestuia (incarcare organica mare, metale grele, germeni patogeni, alti compusi chimici poluanti), o posibila descarcare fara epurare cauzata de defectiuni ale sistemului de etansare sau a celui de colectare si epurare duce la generarea unui impact semnificativ asupra resurselor de apa.

Continutul in poluanti a apelor uzate rezultate de la spalarea autovehiculelor si utilajelor de pe amplasament este asemanator levigatului (concentratiile sunt totusi mai mici). Impactul produs de deversarea necontrolata a acestora este similar cu cel al evacuarii levigatului neepurat.

Gestionarea neconforma a apelor uzate de tip fecaloid – menajer poate genera un impact negativ asupra calitatii apei de suprafata prin poluarea cu materii in suspensii, compusi organici si germeni patogeni.

Alte activitati care pot produce un impact negativ asupra apei sunt gestionarea neconforma a deseurilor produse pe amplasament si functionarea utilajelor si echipamentelor. Impactul produs este similar celui produs in faza de constructie a depozitului.

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Etapa de inchidere Activitatile care pot genera un impact negativ asupra mediului in etapa de inchidere a depozitului sunt aferente organizarii de santier, fiind similare cu cele din etapa de constructie a depozitului.

Etapa de post-inchidere In etapa de post-inchidere singurele activitati care se vor mai desfasura pe amplasament vor fi cele de monitorizare si de a sistemului de colectare si epurare levigat si a a covorului vegetal. Acestea nu vor avea un impact asupra calitatii resurselor de apa.


of 236


Prin inchiderea si impermeabilizarea celulelor a caror capacitate de depozitare a fost epuizata se va intrerupe accesul apelor de precipitatii la masa de deseuri. Debitul de levigat produs de pe suprafata acestor celule se va reduce in timp iar incarcarea in poluanti va fi diminuata. Practic, volumul de levigat epurat, respectiv cantitatea de permeat epurat va fi din ce in ce mai redusa.

Masuri de diminuare a impactului

Etapa de constructie In etapa de constructie urmatoarele masuri sunt recomandate in vederea reducerii la minim a impactului asupra resurselor de apa din zona amplasamentului:

stocarea temporara a pamanturilor excavate se va realiza in afara zonelor de concentrare a scurgerilor de suprafata;

taluzele vor avea pante cat mai mici pentru a evita formarea unor siroiri de mare amploare;

executarea lucrarilor de terasamente in perioade cu precipitatii reduse;

verificarea tehnica a utilajelor si echipamentelor, efectuarea repararii utilajelor in spatii amenajate corespunzatore;

schimbarea uleiurilor si alimentarea cu carburant se vor realiza aplicand masuri maxime de precautie, pe platforma betonata de langa rezervorul de carburanti;

etansarea rezervorului de carburanti si amplasarea acestuia pe o cota mai inalta;

interzicearea spalarii utilajelor si echipamentelor in zonele de lucru;

utilizarea de toalete “ecologice” pentru personalul aferent organizarii de santier;

utilizarea de recipienti conformi pentru depozitarea tuturor categoriilor de deseuri produse.

Etapa de operare In vederea protectiei calitatii apelor subterane pe parcursul functionarii facilitatilor prevazute in cadrul amplasamentului Tortoman, proiectul propune urmatoarele dotari:

sistemul de impermeabilizare a noului depozit ce include, incepand cu stratul de fundare, urmatoarele: bariera geologica construita, geomembrana, geotextil, strat de nisip, strat de drenaj

statia de epurare a levigatului (inclusiv pentru apele uzate tehnologic);

separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

retea canalizare apa uzata menajera si tehnologica;

urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice;

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.

Pentru celelalte activitati, se au in vedere masuri precum:

colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa;


of 236


colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;

prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale provenite de pe platforma betonata din incinta.

Etapa de inchidere Masurile care vor fi luate in etapa de inchidere de depozitului conform sunt similare celor din etapa de construire.

Etapa de post - inchidere In etapa de post – inchidere se vor lua urmatoarele masuri in vederea protectiei calitatii apelor:

intretinerea instalatiilor de colectare si epurare a levigatului;

intretinerea (decolmatarea periodica) a canalelor de colectare a apelor pluviale;

monitorizarea calitatii permeatului deversat;

monitorizarea calitatii apei subterane.

4.1.4.2 Statii de transfer Harsova si Deleni

Impactul prognozat

Etapa de constructie Activitatile personalului aferent organizarii de santier care pot produce un impact negativ asupra resurselor de apa sunt:

gestionarea neconforma a deseurilor produse in timpul etapei de constructie –deseurile depozitate necorespunzator pot fi antrenate de vant sau de apa de precipitatii si transportate in paraiele din zona; de asemenea, prin spalarea deseurilor, se produce levigat care se scurge in apa de suprafata sau se infiltreaza, afectand calitatea apei subterane;

evacuarea necontrolata a apei uzate de tip fecaloid – menajer poate afecta atat calitatea apei de suprafata cat si a apei subterane in cazul in care nu sunt luate masuri de protectie.

Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:

deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite.

Datorita pozitiei amplasamentelor la distanta fata de cursurile de apa si a extinderii reduse in timp a lucrarilor de executie, impact potential asupra corpurilor de apa este considerat nesemnificativ.

Etapa de operare In conditii normale de functionare, in etapa de operare a statiilor de transfer ce vor fi construite in localitatile Harsova si Deleni, activitatile de pe amplasament nu constituie surse potentiale de impact pentru corpurile de apa de suprafata.

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.


of 236


Activitatile care pot produce un impact negativ asupra apei sunt gestionarea neconforma a deseurilor produse pe amplasament si functionarea utilajelor si echipamentelor, respectiv:

scapari accidentale de carburanti si uleiuri de la vehiculele de transport deseuri;

gestionarea neconforma a deseurilor – spalarea acestora de apa din precipitatii si imprastierea de catre vant.

Masuri de diminuare a impactului

Etapa de constructie

In etapa de constructie urmatoarele masuri sunt recomandate in vederea reducerii la minim a impactului asupra resurselor de apa din zona amplasamentului:

folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora.;

echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora;

organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata.


Etapa de operare

In vederea protectiei calitatii apelor subterane pe parcursul functionarii statiilor de transfer proiectul propune urmatoarele dotari:

impermeabilizarea prin betonare a drumurilor interioare si a platformelor tehnologice;

colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare;

preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural;

pastrarea curateniei pe amplasament.

In conditiile functionarii normale a celor doua statii de transfer nu sunt necesare masuri speciale de protectie a calitatii apei in etapa de operare.

4.1.4.3 Statia de sortare si statia TMB Ovidiu

Impactul prognozat Etapa de realizare a lucrarilor

Activitatile care pot avea impact asupra apelor subterane si de suprafata in etapa de constructie a statiilor de sortare si TMB Ovidiu sunt similare cu cele prezentate in sectiunea 4.1.4.2 – construirea statiilor de transfer Harsova si Deleni.

Datorita pozitiei amplasamentului la distanta fata de cursurile de apa si a extinderii reduse in timp a lucrarilor de executie, impact potential asupra corpurilor de apa este considerat nesemnificativ.


of 236


Etapa de operare

In conditii normale de functionare, in etapa de operare a facilitatilor ce vor fi construite pe amplasamentul Ovidiu, activitatile de pe amplasament nu constituie surse potentiale de impact pentru corpurile de apa de suprafata.

Operarea instalatiilor de sortare si tratare mecano-biologica a deseurilor se pot constitui intr-o sursa majora de poluare a resurselor de apa prin gestionarea neconforma a urmatoarelor categorii de ape uzate:

apa in exces rezultata din deseurile aflate in procesul de tratare intensiva (biostabilizare);

apele uzate provenite de la spalarea autovehiculelor si utilajelor de pe amplasament;

apele uzate rezultate de la igienizarea platformelor;

apele uzate de tip fecaloid-menajer;

apele pluviale impurificate.

Posibilitarea descarcarilor necontrolate de ape uzate in mediu poate aparea:

in situatia blocarii traseului canalului colector exterior incintei si deversarii apei uzate pe terenurile invecinate;

in situatia descarcarilor necontrolate de ape uzate in reteaua pluviala.

Pe perioada realizarii constuctiilor in cadrul organizarii de santier vor fi asigurate toalete ecologice vidanjabile pentru personalul de pe santier care vor fi mentinute in stare de igiena si curatenie. Pentru colectarea apelor uzate de la lavoare se va monta o fosa vidanjabila.

Pentru vidanjarea periodica a apelor uzate si igienizarea toaletelor ecologice se va incheia un contract cu o firma de servicii specialiazata.

Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie:


folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora.


Masuri de diminuare a impactului Etapa de constructie

In etapa de constructie urmatoarele masuri sunt recomandate in vederea reducerii la minim a impactului asupra resurselor de apa din zona amplasamentului:

folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora.;





of 236


Etapa de operare In vederea protectiei calitatii apelor subterane pe parcursul functionarii facilitatilor prevazute in cadrul amplasamentului Ovidiu, proiectul propune urmatoarele:

impermeabilizarea prin betonare a drumurilor interioare si a platformelor tehnologice;

colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare;

preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural;

pastrarea curateniei pe amplasament.

Apele uzate colectate in bazinul etans vor fi vidanjate periodic si transportate la cea mai apropiata statie de epurare, cu respectarea NTPA 002/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare. Apele pluviale colectate din incinta statiei de sortare si TMB, de pe platforme betonate, drumuri, spalare autovehicule transport deseuri vor fi colectate prin rigole si conduse la separatorul de hidrocarburi, unde vor fi preepurate. Din separatorul de hidrocarburi si preepurare apele pluviale sunt evacuate in bazinul de retentie ape pluviale, apoi sunt evacuate in santul adiacent drumului, limitrof amplasamentului.

4.1.4.4 Inchiderea depozitelor neconforme

Impactul prognozat Etapa de realizare a lucrarilor Deoarece, pe de o parte, apa nu va fi utilizata in activitatile de constructii, iar pe de alta parte, fiecare organizare de santier va fi prevazuta cu toalete ecologice, realizarea activitatilor de inchidere a depozitelor neconforme nu va duce la producerea de ape uzate a caror deversare sa produca un impact negativ asupra resurselor de apa din zonele amplasamentelor.

Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia.

Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea depozitulelor.

Prin inchiderea depozitelor neconforme din judetul Constanta, in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis.

Etapa de post-inchidere Prin inchiderea si impermeabilizarea suprafetelor celor 4 depozite de deseuri neconforme, se vor limita drastic cantitatile de apa pluviala care se infiltreaza, reducandu-se practic volumul de levigat produs si implicit impactul negativ al acestuia asupra corpurilor de apa.

De asemenea, antrenarea deseurilor de catre vant sau de catre apa pluviala va fi stopata, eliminandu-se astfel poluarea apelor de suprafata cauzata.


of 236


Apa pluviala colectata de pe amplasamentele depozitelor neconforme inchise va fi deversata in cursurile de apa de suprafata celor mai apropiate. Deoarece suprafata depozitelor va fi inierbata se va reduce la minim posibilitatea antrenarii de catre apa pluviala a particulelor de sol. Astfel, se estimeaza ca apa pluviala deversata va indeplini conditiile impuse prin Normativul NTPA 001/2002.

Masuri de diminuare a impactului Etapa de realizare a lucrarilor Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului.

Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor;

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa;

prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;

monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea a 3 foraje de monitorizare amplasate pe directia de curgere a apelor subternae.

amplasarea organizarilor de santier la distanta de malul raului;

respectarea cu strictete a cerintelor din Avizele de Gospodarire a Aspelor emise pentru fiecare obiectiv in parte.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

Etapa de post-inchidere Masurile ce trebuie avute in vedere in etapa de post-monitorizare a depozitelor

neconforme inchise sunt:

intretinerea canalelor colectoare, respective perimetrale – decolmatararea periodica a acestora in vederea evitarii poluarii cu suspensii a cursurilor de apa receptoare;

intretinerea permanenta a covorului vegetal existent – pentru a minimiza posibilitatea antrenarii particulelor de sol de catre apa pluviala;

interzicerea accesului utiliajelor pe suprafata inchisa.

4.2 Aer

4.2.1 Date climatice


of 236


Judetul Constanta apartine in proportie de 80% sectorului cu clima continentala (zona de clima de campie si pe o zona restransa clima de dealuri) si in proportie de circa 20% sectorului cu clima de litoral maritim (zona cu clima de campie).

Temperatura aerului Mediile anuale sunt de 11,00C la Murfatlar, 11,20C la Constanta si Mangalia si de 11,30C la Cernavoda. Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de 22.90C la Murfatlar, 22.40C la Constanta si de 21.80C la Mangalia. Influenta marii se manifesta in semestrul cald, prin scaderea usoara a mediilor lunare pe litoral. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt de -1.30C la Cernavoda, -1.00C la Murfatlar, -0.30C la Constanta si 0.20C la Mangalia.

Precipitatiile atmosferice Sunt mai reduse decat in celalalte judete ale tarii. Cantitatile medii anuale totalizeaza 427,0 mm la Cernavoda, 378,7 mm la Constanta si 377,8 mm la Mangalia. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie, cand la Cernavoda se inregistreaza 63,9 mm, la Constanta 43.5 mm, iar la Mangalia 39,9 mm. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in martie, si sunt de 25.9 mm la Cernavoda, 23,8 mm la Constanta si 24,3 mm la Mangalia. Cea mai mare parte a precipitatiilor cade in semestrul cald mai ales sub forma de averse.

Stratul de zapada prezinta numeroase discontinuitati atat in spatiu cat si in timp. Durata medie anuala este de 24 zile pe litoral si 28 zile in interior. Grosimile medii decadale ating valori maxime de circa 3 cm in decada a treia a lunii februarie.

Vanturile Prezinta frecvente si viteze care se diferentiaza in functie de relief. Frecventele medii anuale inregistrate la Cernavoda indica predominarea vanturilor din NV (21,8%), NE (19,5%) si SE (17,2%). La Constanta frecventele cele mai mari se inregistreaza pentru directiile N (21,5%), V (12,7%) si NE (11,7%), iar la Mangalia pentru directiile NE (17,3%), NV (15,6%) si N (13,7%). Frecventa medie anuala a calmului este redusa, ea reprezentand 11,3% din cazuri la Cernavoda, 15,2% la Constanta si 10,9% la Mangalia.

4.2.2 Calitatea aerului Principalele surse de poluare le reprezinta productia de energie electrica si termica, extractia din platforma continentala a Marii Negre, rafinarea si prelucrarea petrochimica a titeiului, activitille de manipulare si depozitare a marfurilor pulverulente vrac, industria maselor plastice, toate tipurile de transport, incalzirea casnica prin arderea combustibililor fosili.

Impactul activitatilor din sectorul industrial asupra factorului de mediu - aer Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati – tratati.

Pentru reducerea gazelor cu efect de sera, industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale); se impune sa se promoveze folosirea unor surse de energii alternative (solara,eoliana); transportul va trebui sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante, si sa se foloseasca mai rar automobilele personale si sa fie utilizat mai mult transportul public (care ar trebui sa devina extrem de atractiv, ca frecventa, pret si confort).

4.2.3 Surse si poluanti generati in etapa de constructie

Impactul prognozat Activitatile care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de constructie pentru fiecare amplasament sunt urmatoarele:


of 236


Indepartarea vegetatiei

Sapaturi:

Decaparea stratului de sol vegetal

Excavarea solului, inclusiv modelarea suprafetei de la baza depozitului

Strangerea in gramezi a pamantului

Depozitarea pamantului in depozitul temporar (inclusiv incarcare/descarcare)

Umpluturi:

Descarcare si imprastiere argila pentru realizarea hidroizolatiei de la baza depozitului

Descarcare, imprastiere si compactare strat drenaj.

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf.

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana).

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen).

Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu mult mai reduse.

Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.

Lucrari si consumuri de carburanti pentru etapa 1 de constructie a depozitului Tortoman Efectele aferente fazei de constructie sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii. Table 4.2-1 Emisii de particule – surse nedirijate

Nr

crt Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d ≤ 30 μm d ≤ 15 μm d ≤ 10 μm d ≤ 2,5 μm

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420

2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007

SAPATURI 3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383


of 236


4. Incarcare in vehicule 0,300 0,083 0,067 0,007

TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160

6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026

TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003

9. EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND

Statii de sortare / transfer, statie TMB Ovidiu

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; emisii de gaze de esapament de la utilajele angrenate in efectuarea constructiilor; traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna si

emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor;

Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme Sursele potentiale de poluarea a aerului aferente etapei de inchidere a unui depozit neconform sunt urmatoarele:

compactarea deseurilor – emisii reduse de particule; descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice; CO2, CH4, N2 si urme de

H2S, compusi organic speciali (inclusive compusi organic clorurati) si de mercur

Masuri de diminuare a impactului Sursele caracteristice acestei etape nu pot fi controlate prin instalatii/sisteme pentru captarea si epurarea aerului poluat. Masurile specifice vor consta in:

Masuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (in special pamant): stropirea cu apa platformelor de lucru si a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii;

Spalarea rotilor autovehiculelor la iesirea din santier; Evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de

praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; Limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor; Reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dupa finalizarea lucrarilor de

constructie/inchidere. Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor si

utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare;

Intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor.


of 236


4.2.4 Surse si poluanti generati in etapa de operare

Impactul prognozat

4.2.4.1 Statii de transfer Statiile de transfer sunt proiectate sa serveasca la eficientizarea transportului deseurilor din zona de colectare pana la facilitatile de sortare/tratare/ depozitare. Statiile de transfer al deseurilor sunt facilitati unde deseurile municipale solide sunt descarcate din camioanele de colecta si tinute pentru o scurta perioada de timp pana cand acestea sunt reincarcate in autocamioane mari de transport lung curier pentru expedierea catre depozitele de deseuri sau catre alte facilitati de tratare sau eliminare.

Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii de transfer, in localitatile Harsova si Deleni. In cadrul unei statii de transfer se desfasoara 3 operatiuni principale:

predare deseuri; pregatire transfer deseuri (cu/fara compactare) ; incarcare– transferul containerelor in autocamione lung curier.

Poluantul specific operatiilor prezentate mai sus este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diameter aerodinamice echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen). Sursele asociate operatiilor dintr-o statie de transfer sunt surse de suprafata deschise, libere cu emisii nedirijate.

4.2.4.2 Statii de sortare Statile de sortare sunt proiectate si necesare pentru separarea deseurilor pe tip de material in vederea reciclarii. Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii de sortare a deseurilor: Ovidiu, Tortoman. In statiile de sortare deseurile nu vor ajunge decat deseurile colectate separat, adica deseurile de hartie si carton, respectiv deseurile metalice si din plastic. Activitatile din cadrul statiei de sortare care se pot constitui in surse de poluanti atmosferici sunt: transportul si descarcarea deseurilor – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de vehiculele care transporta deseurile. Sursele specifice acestei activitati sunt surse nedirijate. Deoarece activitatile de sortare se vor desfasura in spatii inchise, ceea ce va diminua emisiile de particule.

4.2.4.3 Statii TMB Statia de tratare mecano-biologica (TMB) are rolul de a trata deseuri biodegradabile colectate separat de la populatie in pubela de deseuri reziduale, deseuri verzi din parcuri si gradini, deseuri biodegradabile din piete, deseuri biodegradabile de la cantine si restaurante.


of 236


Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii TMB, un in vecinatatea depozitului ecologic existent din localitatea Ovidiu si ce-a de-a doua pe platform tehnologica a depozitului ecologicTortoman. Activitatile de operare din cadrul unei statii TMB care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt:

Manevrarea deseurilor vegetale si de lemn – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilajele de lucru din statie;

Manevrarea deseurilor organice - emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilajele de lucru din statie;

Procesul de tratare– emisii de dioxid de carbon (CO2), oxigen (O2), azot (N2), vapori de apa (H2O), amoniac (NH3) si urme de substante cu potential odorizant: acizi grasi, amine, hidrocarburi aromatice, compusi anorganici si organici de sulf, terpene;

Manevrarea compostului - emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilajele de lucru din statie.

In ceea ce priveste gazele rezultate din procesul de biostabilizare, principalii constituenti sunt cei specifici, in principal, descompunerii aerobe: dioxidul de carbon, oxigenul, azotul, amoniacul si vaporii de apa. Acestia rezulta din descompunerea aeroba a deseurilor organice biodegradabile, prin oxidarea elementelor constituente ale deseurilor solide organice: carbon, hidrogen si azot. Procesul de bostabilizare se va realiza in spatii acoperite (celule de biostabilizare acoperite cu membrane semipermeabila), pe o platforma betonata, ceea va contribui la reducerea emisiilor de particule.

4.2.4.4 Depozitul ecologic de deseuri Tortoman

Etapa de operare a depozitului ecoloc presupune: Operarea propriu-zisa a depozitului; Inchiderea periodica.

Activitatile de operare care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt:

Descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de vehiculele care transporta deseurile si de utilajele de lucru din depozit;

Inchiderea periodica prin asternerea si compactarea unui strat de material steril – emisii de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de utilaje;

Depozitarea finala a deseurilor – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur.

In ceea priveste gazul de depozit, cantitatea maxima de gaz de depozit se observa in anul 2041 (la sfarsitul anului 2040, care e ultimul an in care depozitul accepta deseuri). Aceasta cantitate maxima atinge 7.677.450 m3/an sau 876 m3/ora. Sursele de poluare a aerului aferente etapei de post-inchidere se refera la activitatea de depozitarea deseurilor si pana la finalizarea lucrarilor de inchiderea ale acestuia. In vederea estimarii emisiilor in perioada post-inchidere s-a tinut cont de perioada de operare a depozitului si de cantitatile de deseuri depozitate in aceasta perioada . Calculele au fost realizate


of 236


folosind modelul de emisie LandGEM – versiunea 3.02 (Landfill Gas Emission Model) model recomandat de Agentia de Protectia Mediului a SUA pentru estimarea emisiilor de poluanti de pe suprafetele depozitelor de deseuri municipale - menajere. In Anexa 4 – Emisii gaz de depozit sunt prezentate emisiile totale aferente intregului depozit in perioada 2014- 2041.

Masuri de diminuare a impactului Statii de transfer Masurile specifice, in timpul operarii statiilor de transfer Harsova si Deleni constau in:

Curatarea permanenta a platformelor de lucru si a drumurilor de acces si stropirea cu apa a acestora in perioadele lipsite de precipitatii, pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule;

Curatarea autovehiculelor si a rotilor acestora inainte de parasirea obiectivului Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor si

utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare, intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor.

Statii de sortare Masurile specifice, in timpul operarii statiilor de sortare ce se vor construi prin proiect in localitatile Ovidiu si Tortoman, constau in:


Hala de sortare sa fie prevazuta cu o instalatie de climatizare a aerului; Curatarea autovehiculelor.si a rotilor acestora inainte de parasirea obiectivului; Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor si

utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare, intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor.

Statii TMB Masurile specifice, in timpul operarii statiilor TMB ce se vor construi prin proiect in localitatile Ovidiu si Tortoman, constau in:


Imprejmuirea spatiului destinat descompunerii si maturarii, in vederea evitarii/diminuarii emisiilor de particule si de microorganisme;

Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor si utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare, intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor.

Depozit ecologic Tortoman Masurile specifice activitatilor de depozitare a deseurilor vor consta in:

Inchiderea periodica a celulei in care se opereaza si stropirea materialului de acoperire, pentru evitarea/diminuarea emisiilor de particule si de microorganisme;


Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor si utilajelor: utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respecta legislatia in vigoare, intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor.


of 236


Perioada de post-inchidere

actul potential si masuri de reducere Masurile specifice constau in colectarea controlata a gazelor de depozit, din amplasamentele destinate depozitarii finale a deseurilor si in arderea acestor gaze la facle.

4.2.5 Solul si subsolul Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv, impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum si masurile de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna.

4.2.6 Calitatea solului Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima perioada, datorita atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea fertilitatii solurilor a scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea mai rapida a solurilor. Din totalul suprafetei agricole a judetului Constanta de 564 403 ha, aproximativ 67,84% reprezentind 382 882 ha, este cartata pedologic conform noului Sistem de Taxonomie a solurilor.

Gruparea solurilor pe categorii de folosinta si tipuri de sol este urmatoarea:

Din totalul agricol cartat de 382 880 ha:

teren arabil care ocupa o suprafata de 325 789 ha, reprezentand 85,09% din total agricol; pasunea ocupa o suprafata de 43 207 ha reprezentand 11,28% din total agricol; viile care ocupa o suprafata de 8 756 ha, reprezentand 2,29% din total agricol; livezile care ocupa o suprafata de 5 128 ha, reprezentand 1,34 % din total agricol.

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Constanta este redata in tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Specif. U.M. (ha)

Clase de pretabilitate

I II III IV V VI

1 Arabil 485.802 48.624 242.679 170.186 24.313 - -

2 Pajisti 61.779 - 3.675 20.825 14.616 12.250 10.413

3 Vii 12.753 - 1.490 7.911 3.352 - -

4 Livezi 4.069 - 1.088 2.336 645 - -

Total 564.403 48.624 248.932 201.258 42.926 12.250 10.413 Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2009, APM Constanta


of 236


4.2.7 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului

4.2.7.1 Date geologice si geomorfologice

Teritoriul judetului Constanta apartine in intregime unitatii structurale de platforma ale Dobrogei de Sud si Dobrogei Centrale.

Platforma Dobrogei de Sud se intinde in sudul unei dislocatii tectonice profunde - falia Topalu-Palazu Mare, si are un fundament constituit din formatiuni granitice si cristaline. Acesta este fracturat si scufundat la adancimi de peste 1000 m. Peste fundamental cristalino - magmatic se dispune o stiva groasa de roci sedimentare apartinand silurianului (sisturi argiloase, cuartite), devonianului (gresii, marnocalcare), jurasicului (calcare), cretacicului, ce apare la zi in lungul vailor dunarene (calcare, marnocalcare, gresii, conglomerate, creta, roci glauconitice), eocenului (calcare, nisipuri glauconitice), tortonianului (argile, gresii calcaroase, nisipuri), sarmatianului, deschis in lungul vailor si in falezele Marii Negre (marne, argile nisipoase, bentonite, calcare lumaselice) si pliocenului (marne, nisipuri, calcare lacustre). Suprafata podisului este acoperita cu o cuvertura groasa de loess.

Platforma Dobrogei Centrale ocupa partea de nord a judetului fiind constituita dintr-un fundament de sisturi cristaline, mezometamorfice (micasisturi, amfibolite, cuartite) acoperite de formatiunea sisturilor verzi (pelite, sisturi sericito-cloritoase, cuartite, gresii, conglomerate). Acestea din urma apar la zi pe valea Casimcea. Peste acest soclu, mult inaltat fata de Dobrogea de Sud, s-a depus o cuvertura sedimentara, partial inlaturata de eroziune, formata din roci jurasice (calcare), cretacice (pietrisuri, gresii glauconitice) si sarmatiene (pietrisuri, nisipuri), toate acoperite de o cuvertura de loess.

Figura 4.2-1: Harta fizico-geografica a judetului Constanta

Dobrogea Centrala


of 236


Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi, amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10 -3 la 10 -4 cm/sec). Apa care este in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a denumit „panza suprasiluriana”.In zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o „zona de calcare masive cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri”. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de „Izvorul Turcului”.

Dobrogea de Sud La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova – Canara, se dezvolta calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte.

O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic.

Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii 1949 – 1952, au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea – Darmen, la adancimi de 500 m sub nivelul Marii Negre.

Teritoriul judetului Constanta este format dintr-un podis suspendat fata de Marea Neagra si Dunare, cu altitudini de 160-200 m la N si la S de culoarul transversal, mai coborat, al Vaii Carasu (50-100m).

Cele mai scazute altitudini sunt inregistrate in lungul litoralului (0m) si in lunca joasa a Dunarii (8-10m). Sub raport morfostructural relieful apartine celor doua mari unitati de podis: Dobrogea de Sud si Dobrogea Centrala sau Podisul Casimcei.

Podisul Dobrogei de Sud corespunde in fundament soclului rigid de platforma format din sisturi cristaline mezometamorfice, iar la suprafata cuverturii sedimentare cretatice si sarmatiene acoperita cu loess. Aceasta din urma confera podisului un caracter structural cvasitabular. Aproape 2/3 din suprafata sa este drenata de bazine hidrografice ce se indreapta spre Dunare, cumpana lor de ape gasindu-se foarte aproape de tarmul Marii Negre la altitudini mai scazute (70-80m) decat inaltimile dinspre latura dunareana (130-180m) pe care le strabate. Unele diferentieri geomorfologice permit impartirea acestui podis in trei subunitati: Pod. Carasu, Pod. Oltinei si Pod. Cobadin.

Podisul Carasu, cunoscut si sub numele de Podisul Medgidiei sau Podisul Dorobantu, situat la N de valea Carasu, este constituit dintr-o suita de platouri joase ce coboara in panta domoala catre valea Carasu, sau catre Dunare ce au altitudini de 50-130m. Valea Carasu, ce separa podisul cu acelasi nume de podisurile ceva mai inalte din S, apare ca o arie depresionara transversala ce uneste latura dunareana cu cea maritima a judetului. Este marginita de versanti inalti si abrupti de loess.

Podisul Oltinei, situat in partea de SV a judetului, este format dintr-o serie de poduri interfluviale, cu altitudini de 130-180m, ce coboara usor catre NV, oprindu-se cu 50- 100m deasupra luncii joase a Dunarii. Intre acestea, reteaua dunareana de vai – Ceairu, Canaraua Fetei, Valea Mare, Urluia, Baciu, Pestera – apare sub forma unor culoare depresionare, puternic adancite, marginite de versanti abrupti. Este cel mai fragmentat podis al Dobrogei de Sud. In interiorul podisului aceste vai au aspect


of 236


de canioane. Spre Dunare se largesc insa mult, sub forma unor palnii largi, in care sunt cantonate limane fluviatile.

Podisul Cobadin constituie partea centrala si estica a Dobrogei de Sud. Este mai putin fragmentat si are aspect tabular format din intinse poduri interfluviale usor ondulate. In cadrul sau se deosebesc doua trepte morfologice: treapta inalta vestica, de 100 -180 m, sectionata de valea Urluia in doua subunitati (Podisul Cobadin propriu-zis in N si Podisul Negru Voda in S) si treapta joasa estica (Podisul Topraisar) cu altitudini de 40-90m. Contactul cu Marea Neagra se realizeaza printr-un tarm inalt, cu faleze, intrerupt de zone joase cu limanuri fluvio-maritime. Prezenta calcarelor sarmatiene si cretacice a determinat aparitia reliefului carstic: vai seci, chei, doline, pesteri.

Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei se extinde in judet numai prin ramnificatiile sale sudice ce vin in contact pe un aliniament NV-SE cu Podisul Dobrogei de S. Este un podis de eroziune cu inaltimi medii de 150 -180 m, depasind uneori 200 m, fragmentat pe directia NV-SE de valea Casimcea. Masivele calcaroase, resturi ale unei vechi bariere de corali din marea jurasica, ramase sub forma unor martori de eroziune pe aliniamentul Harsova – Crucea – Gura Dobrogei, introduc o nota de diversitate in peisaj. Relieful calcaros este evidentiat prin martori de eroziune, chei (Mireasa, Sirtoman, Valea Seaca), doline, pesteri (Gura Dobrogei). Pe laturile dunareana si cea maritima altitudinile podisului coboara sub 100m, conturandu-se astfel 2 subunitati: Podisul Harsovei, in V, si Podisul Istriei, care domina laguna Sinoie si campia joasa litorala de grinduri si perisipuri Tasaul – Chituc in E.

4.2.7.2 Date geotehnice Amplasamentul viitorului depozit de deseuri a fost investigat prin 8 foraje geotehnice pana la adancimea maxima de 11.50 m adancime, executate de catre Romair Consulting, in luna octombrie 2009. In vederea determinarii proprietatilor fizice, mecanice sau chimice ale pamanturilor din cele 8 foraje (F1 – F8) au fost prelevate probe tulburate si netulburate de la diverse adancimi.

Pe baza observatiilor directe in teren, a determinarilor „in situ” si a datelor obtinute prin determinari de laborator au fost intocmite fisele de foraj .

In continuare se prezinta o descriere a stratificatiei interceptata in foraje:

Forajul F1 (cota 28.5 m):

0.00 – 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 3.00 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; de la -0.90 m cu concretiuni calcarose;

3.00– 3.90 m: argila prafoasa albicioasa, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

3.90 – 6.50 m: argila albicioasa, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

6.50 – 7.40 m: argila nisipoasa albicioasa, uscata, plastic tare;

7.40 – 8.40 m: nisip argilos roscat, uscat, plastic vartos;

8.40 – 11.00 m: nisip fin prafos roscat, uscat, plastic vartos; de la -9.00 m cu bolovani de calcar.



0.30 – 2.00 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare;

2.00 – 5.90 m: argila prafoasa galbuie, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;


of 236


5.90 – 7.00 m: argila grasa albicioasa, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

7.00 – 11.50 m: argila albicioasa, plastic vartoasa la plastic tare.


0.00– 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 2.70 m: argila roscata, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

2.70 – 3.50 m: bolovanis de calcar, colmatat cu praf nisipos, uscat.



0.30 – 5.30 m: argila prafoasa galbui - roscata, uscata, sfaramicioasa, plastic vartoasa la plastic tare; de la -3.50 m cu concretiuni calcaroase;

5.30 – 6.20 m: argila roscata, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;

6.20 – 11.00 m: argila prafoasa galbuie, umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa la consistenta;



0.30 – 1.50 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare;

1.50 – 2.90 m: nisip argilos, galbui, uscat, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

2.90 – 4.10 m: argila calcaroasa galbui - cafenie, sfaramicioasa, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; de la -3.20 m cu bolovani de calcar;

4.10 – 4.50 m: argila nisipoasa galbuie, cu concretiuni calcaroase, plastic tare.



0.30 – 5.80 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; de la -2.50 m umed;

5.80 – 9.00 m: argila prafoasa galbuie, umeda, sfaramicioasa, plastic vartoasa;

2.90 – 4.10 m: argila calcaroasa galbui - cafenie, sfaramicioasa, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; de la -3.20 m cu bolovani de calcar;

4.10 – 4.50 m: argila cafenie, umeda, sfaramicioasa, plastic vartoasa.



0.30 – 2.00 m: argila prafoasa galbuie, uscata, sfaramicioasa, plastic tare;

2.00 – 4.90 m: praf argilos, galbui, putin umed, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase plastic tare la vartos;

4.90 – 11.00 m: argila prafoasa galbui - albicioasa, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa la consistenta;


0.00– 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 1.20 m: praf nisipos rosiatic - albicios, cu bolovanis de calcar;

1.20 – 2.00 m: bolovanis de calcar, colmatat cu praf nisipos rosiatic, uscat.


of 236


In forajele F1 ÷ F8 apa subterana nu a fost interceptata, cu exceptia forajului F4 unde nivelul hidrostatic a fost interceptat la adancimea de 7.50 m. La finalizarea forajului F4, s-a constatat ascensiunea acestuia pana la adancimea de 7.00 m.

4.2.7.3 Date seismice Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Tortoman se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani

Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.16g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=0.7sec (fig. 1.13-5 si 1.13-6).

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure


of 236


Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

4.2.7.4 Potentialul producerii alunecarilor de teren Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Tortoman, este caracterizata cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren si probabilitate moderata.

Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

4.2.8 Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman

4.2.8.1 Poluarea existenta in zona

Folosinta actuala a terenului in zona amplasamentului depozitului Tortoman, este cea agricola, in ultimii ani fiind utilizat pentru pasunat, astfel ca nu este identificabila o poluare notabila a solului sau subsolului.


of 236


4.2.8.2 Surse de poluare a solului si subsolului

Etapa de constructie Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea investitiei propuse.

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:

depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia;

depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport utilizate la constructia depozitului;

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasamnet; scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier;

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

Etapa de operare Activitatea de depozitare a deseurilor reziduale – datorita sistemului de impermeabilizare ales, depozitarea propriu-zisa a deseurilor municipale reziduale se poate constitui in sursa de poluare a solului in cazuri accidentale in care are loc fracturarea stratului de impermeabilizare si scurgerea levigatului in subteran.

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor de levigat in sol si subsol.

De asemenea, nerespectarea procedurilor de compactare si acoperire periodica a deseurilor depozitate poate duce la imprastierea acestora (din cauza vantului) pe suprafete neprotejate, poluandu-le.

Utilajele si vehiculele utilizate la operarea depozitului se pot constitui in surse de poluare a solului prin emisia de gaze de esapament cu continut de metale grele si prin scurgerea accidentala de carburant sau ulei.

Gestionarea neconforma a apelor uzate (rezultate de la igienizarea platformelor si a rotilor autovehiculelor, din activitatile administrative a personalului angajat si din zona tehnica) si a apelor pluviale potential impurificate colectate pe amplasament se pot constitui in surse de poluare a solului si subsolului.

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este diminuata la maxim.

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distinct pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluvial. Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.


of 236


Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.

4.2.8.3 Prognozarea impactului

Etapa de constructie Amenajarea incintei depozitului si a statiilor de sortare si TMB (instalatiile propriu-zise si utilitatile si spatiile administrative necesare) presupune ocuparea definitiva a unei suprafete de 172.445 m2. Folosinta actuala a terenului va fi schimbata definitiv.

Alte forme de impact asupra solului posibil a se produce in etapa de constructie sunt:

modificarea ireversibila a unor circuite naturale care implica procesele biochimice ce au loc la nivelul solului;

poluarea cu produsi petrolieri si metale grele;

degradarea calitatii in urma stocarii diverselor materiale/deseuri direct pe sol;

poluarea cu materii organice continute de apele uzate.

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:

Scoaterea din circuitul natural al terenului a suprafetei destinata constructiei obiectivului

Prin realizarea depozitului se va scoate din circuitul agricol o suprafata de teren de cca. 18 ha careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 27 ani. Ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.

Decopertarea solului

In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului.

Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului. Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina:

modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil),

modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv),

modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

Conform proiectului, excavarile necesare realizarii depozitului din cadrul depozitului, dar si a instalatiilor din zona tehnica, vor fi efectuate astfel incat sa asigure posibilitatea separarii solului vegetal de celelalte componente geologice, in vederea utilizarii ulterioare la straturile de acoperire. Etapa de operare Posibilele forme de impact asupra solului produse pe parcursul etapei de operare a depozitului ecologic Tortoman sunt:


of 236


degradarea calitatii solului din zona in urma infiltrarilor/scurgerilor de levigat si alte ape uzate pe suprafete neimpermeabilizate;

degradare a calitatii solului zonelor invecinate ca urmare a imprastierii deseurilor pe suprafete neprotejate;

poluarea cu metale grele si produsi petrolieri a solului de pe amplasament.

4.2.8.4 Masuri de diminuare a impactului

Etapa de constructie respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in

totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti;

la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.

Etapa de operare verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor

fisuri/crapaturi;

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri.

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata;

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate

In perioada post-inchidere respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a

depozitului de deseuri.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.


of 236


4.2.9 Statii de sortare / transfer, statie TMB Ovidiu

4.2.9.1 Surse de poluare a solului si subsolului Etapa de constructie Lucrarile de amenajare a obiectivelor se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat.

O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din zona ce va fi betonata, in faza de executie. Solul decopertat va fi refolosit pentru reamenajarea zonelor din incinta statiilor, care au fost afectate de executia lucrarilor.

Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii, materiale izolatoare, deseuri menajere etc.

Sursele posibile de poluare a solului sunt:

depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;

infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate rezultate din organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje;

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

Etapa de operare Activitatatile de tratare mecano – biologica /sortare a deseurilor se vor realiza intr-o hala, neputandu-se constitui in surse de poluare a solului.

In ceea ce priveste tratarea biologica, activitatile desfasurate in faza de descompunere intensiva a deseurilor nu se vor constitui in surse de poluare a solului (descompunerea va avea loc pe o platforma betonata, in gramezi acoperite cu membrane in vederea asigurarii temperaturii necesare si a evitarii spalarii deseurilor de catre precipitatii). In cazul fazei de maturare – gramezile vor fi postate pe o platforma betonata, neacoperite. Apa pluviala impurificata si levigatul colectate de catre canalul de garda se va putea constitui in sursa de poluare a solului doar in situatii accidentale, in cazul colmatarii canalelor si deversarii acesteia pe suprafete neprotejate.

Utilajele si vehiculele utilizate la operarea instalatiei de tratare mecano – biologice (buldozere, compactoare, incarcatoare, masina intors gramezi) se pot constitui in surse de poluare a solului prin emisia de gaze de esapament cu continut de metale grele si prin scurgerea accidentala de carburant sau ulei.

Gestionarea neconforma a apelor uzate (rezultate de la igienizarea platformelor si a rotilor autovehiculelor, din activitatile administrative a personalului angajat si din zona de descompunere intensiva si maturare) si a apelor pluviale potential impurificate colectate pe amplasament se pot constitui in surse de poluare a solului si subsolului.

Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.

A fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite de la cladirea administrativa si un sistem seprata de colectare si preepurare a apelor pluviale.

In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate menajere.


of 236


4.2.9.2 Prognozarea impactului Etapa de constructie Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului. Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.

Etapa de operare Posibilele forme de impact asupra solului produse pe parcursul etapei de operare a instalatiilor de sortare si de tratare mecano – biologica sunt:

degradarea calitatii solului din zona in urma infiltrarilor/scurgerilor de levigat si alte ape uzate pe suprafete neimpermeabilizate;

degradare a calitatii solului zonelor invecinate ca urmare a imprastierii deseurilor pe suprafete neprotejate;

poluarea cu metale grele si produsi petrolieri a solului de pe amplasament.

4.2.9.3 Masuri de diminuare a impactului Etapa de constructie Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

Etapa de operare Masurile propuse pentru diminuarea impactului asupra solului in perioada de operare a facilitatilor propuse sunt:


of 236


folosirea statiilor doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;

verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;

functionalitatea echipamentului hidraulic;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in containerele prevazute;

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.

4.2.10 Inchiderea depozitelor urbane neconforme

4.2.10.1 Poluarea existenta Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri industriale etc.

Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de deseuri menajere.

4.2.10.2 Natura poluantilor Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.

4.2.10.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

4.2.10.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.

4.2.10.5 Prognozarea impactului

Inchiderea depozitului

Inchiderea depozitelor urbane neconforme conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare


of 236


din corpul de deseuri si prin reducere producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.

Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor

In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi abundente. Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de inchidere a depozitelor neconforme. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele se circumscriu tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri.

4.2.10.6 Masuri de diminuare a impactului

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa pluviala si infiltrate in masa solului.

Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.

4.3 Biodiversitatea

4.3.1 Biodiversitatea in judetul Constanta Judetul Constanta se remarca printr-un numar important de habitate naturale si seminaturale, cu o mare diversitate, raspandite in toate mediile, acvatic, terestru si subteran astfel:

habitate acvatice: habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere; habitate terestre: habitate de padure, de pajisti stepice si tufarisuri (local denumite si

bleacuri), habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii; habitate subterane:habitate cavernicole sau de pestera.

In contrast cu zonele naturale, apar peisaje puternic antropizate, aflate intr-o continua transformare. Interventia omului s-a facut simtita in mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc.

Activitatile antropice sunt numeroase si diverse, multe avand un impact semnificativ asupra ecosistemelor si biodiversitatii. Printre principalele activitati umane cu impact asupra mediului se pot enumera: agricultura, pescuitul, vanatoarea si braconajul, mineritul, urbanizarea, zone industriale sau


of 236


comerciale, depozitarea deseurilor menajere, industriale si inerte in conditii improprii, retele de comunicare, turismul, poluarea s.a.

In judetul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate din care 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN), 36 de arii protejate sunt declarate la nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale. Suprafata totala a ariilor protejate este de 19617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata judetului si 0,082% din suprafata tarii. Dintre acestea, pentru un numar de 11 rezervatii naturale s-a acordat custodia, iar pentru cele 4 arii strict protejate din perimetrul R.B.D.D. responsabilitatea admnistrarii revine Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii situatie prezentata in Anexa 2.1

Pe teritoriul judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice: stepica si pontica cu un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI) si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Siturile din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 includ 34 din cele 38 de arii protejate la nivel national sau local. Astfel, 16 situri de protectie speciala avifaunistica(SPA) si 13 situri de importanta comunitara (SCI) se suprapun total sau partial pe arii protejate. Unele din siturile Natura 2000 pot include in limitele lor mai multe arii protejate de importanta nationala sau locala.

Suprafata acestora ocupa cca 30% din teritoriul judetului Constanta, exceptand zonele marine, care reprezinta aproximativ 70.000 ha. Suprafata totala a ariilor de protectie speciala avifaunistica este de 203.755 ha, iar cea a siturilor de importanta comunitara 148.729 ha (inclusiv zona marina).

Pe teritoriul judetului se afla si o parte din cea mai importanta arie naturala protejata din reteaua nationala si una din cele mai reprezentative la nivel mondial, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, remarcabila prin suprafata si biodiversitate. Este cea mai intinsa arie compacta de stufarisuri si una din cele mai intinse zone umede din lume, habitat al pasarilor acvatice reprezentate prin mai mult de 300 de specii.

4.3.2 Situri Natura 2000 in judetul Constanta Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este valorizata prin instituirea regimului de protectie pentru un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI),declarate prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Tabel 4.3-1: Siturile de importanta comunitara (SCI) in judetul Constanta

Codul sitului Denumirea sitului Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente) 5

ROSCI0006 Halta Mica a Brailei Harsova (I %) ROSCI0012 Bratul Macin Judetul Constanta: Ciobanu (3%), Garliciu (5%), Harsova (7%)

ROSCI0022 Canaralele Dunarii Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%)

ROSCIW53 Dealul Alah Bair Crucea (1%) ROSCI006S Delta Dunarii Corbul (48%), Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Sacele (10%) ROSCI0066 Delta Dunarii -zona marina


of 236


ROSCI007I Dumbraveni Valea Urluia-Lacul Vederoasa

Adamclisi (18%), Aliman (46%), Chirnogeni (5%), Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobrorair (1%). Dumbraveni (26%). Independenta (6%), Ion Corvin (6%), Rasova (4%)

ROSV10073 Dunele marine de ta Agigea Judetul Constanta: Agigea (<1%) ROSCI0083 Fantanita Murfatlar Judetul Constanta: Basarabi (10%)

ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia Judetul Constanta: Marea Neagra (<1%)

ROSCI0114 Mlastina Hergheliei -Obanul Mare sl Pestera Movilei Judetul Constanta: Mangalia (4%)

ROSCI0149 Padurea Esechioi -Lacul Bugeac Lipnita (2%), Ostrov (18%)

ROSCI0157 Padurea Hagieni-Cotul Vaii Judetul Constanta: Albesti (17%), Limanu (11%), Mangalia (1%), Negru Voda (4%), Pecineaga <<1%)

ROSCI0172 Padurea si Valea Canaraua Fetii – iortmac

Aliman (8%), Baneasa (26%), Dobromir (1%), Ion Corvin (18%), Lipnita (18%), Oltina (39%)

ROSCI0191 Pestera Limanu Limanu (<1%)

ROSCI0197 Plaja submersa -Eforie Nord -Eforie Sud Marea Neagra (<1%)

ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean Judetul Constanta: Vulturu (<1%)

ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia Cogealac (<1%), Gradina (16%), M.Kogalniceanu (1%), Pantelimon (5%), Silistea (<1 %), Targusor (28%)

ROSCW269 Vama Veche -2 Mai Marea Neagra (<1 %)

ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla Marea Neagra (<1%)

Tabel 4.3-2: Ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA) in judetul Constanta

Codul sitului Denumirea sitului Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente) 5

ROSPA0001 Aliman – Adamclisi Adamclisi (71 %), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%);

ROSPA0002 Allah Bair – Capidava Crucea (27%), Seimeni (16%), Silistea (1 %), Topalu (24%)

ROSPA000S Balta Mica a Brailei: Harsova (1%)

ROSPA0007 Balta Vederoasa Adamclisi (< 1%), Aliman (11%), Rasova (6%);

ROSPA0008 Baneasa -Canaraua Fetei Baneasa (12%), Lipnita (8%), Oltina (3%);

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova Ghindaresti (13%), Harsova (12%)

ROSPA0019 Cheile Dobrogei Cogealac (11%), Fantanele (6%), Gradina (22%), Mihail Kogalniceanu (6%), Pantelimon (15%), Sacele (2%), Silistea (< 1%), Targusor (42%);

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razint – Sinoie

Cogealac (10%), Corbu (62%), Fantanele (1 %), Istria (85%), Mihai Viteazu (75%), Sacele (63%);

ROSPA0036 Dumbraveni Deleni (< 1 %), Dumbraveni (17%)

ROSPA0039 Dunare – Ostrov Aliman (6%), Cernavoda (4%). Ion Corvin (1 %), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (11%);

ROSPA0040 Dunarea Veche -Bratul Macin Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova (7%), Saraiu (< 1%)

ROSPAOOSS Lacul Bugeac Lipnita (< 1 %). Ostrov (8%) ROSPA0054 Lacul Dunareni Aliman (6%), Ion Corvin (2%);

ROSPAOOSS Lacul Oltina Lipnita (2%), Oltina (26%)

ROSPA0057 Lacul Siutghiol Constanta (16%), Lumina (< 1%), Navodari (1%)


of 236


ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu. Corbu(3%), Mihail Kogalniceanu (1%), Navodari (33%)

ROSPA0061 Lacul Techirghiol Techirghiol (24%), Tuzla (2%);

ROSPA0066 Limanu -Herghelia Mangalia (2%);

ROSPA0076 Marea Neagra Corbu Marea Neagra (< 1%), Marea Neagra (< 1%)

ROSPA0094 Padurea Hagieni Limanu (5%);

ROSPA0100 Stepa Casimcea Vulturu (< 1%);

ROSPA0101 Stepa Saraiu-Horea Garliciu (3%), Horia(13%), Saraiu(27%), Vulturu (1%).

Figura 4.3-1: Siturile Natura 2000 in judetul Constanta

4.3.3 Evaluarea amplasamentelor propuse in raport cu biodiversitatea si zonele protejate

4.3.3.1 Amplasament Tortoman: depozitul ecologic de deseuri, statie de sortare, statie TMB Amplasamentul propus pentru realizarea depozitului ecologic Tortoman, respectiv statia de sortare si statia TMB se regaseste intr-o zona afectata de activitati agricole ce au indus un set de efecte datorate impactului antropic curent, in cea mai mare parte reprezentat de cultivarea terenurilor si pasunat.

Aspectul general al habitatelor este unul caracteristic zonelor ruderalizate din apropierea localitatilor.

Aceste tipuri de habitate sunt lipsite de valoare conservativa, flora si vegetatia fiind un amestec de specii stepice comune, de specii ruderale si segetale.


of 236


Figura 4.3-2: Amplasament Tortoman In imediata vecinatate a amplasamentului propus nu se exista situri Natura 2000 alte zone protejate. Cel mai apropiat sit este situl ROSPA 0002 Allah Bair-Capidava, localizat la o distanta de peste 15 km nord-vest de zona studiata. Rezervatia Naturala Dealul Alah Bair cu o suprafata de 10 ha este deosebit de importanta din punct de vedere floristic, adapostind specii endemice, rare si periclitate pentru flora Romaniei.

Deasemena, acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate Dealul reprezinta si o zona fosilifera deosebit de bogata cu o fauna fosila reprezentata de toate grupele majore de nevertebrate.

Pe langa importanta geologica si geomorfologica trebuie mentionata si valoarea peisagistica a zonei.

Prognozarea impactului Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt:

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru

hrana si adapost); prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente.

Poluarea aerului cu substante daunatoare

Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor.

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin


of 236


sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.

Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona

Prin amenajarea depozitului de la Tortoman se reduce suprafata de teren util pentru agricultura cu aproape 34 ha.

Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomot si cresterea numarului de indivizi din speciile ruderale

Datorita neintretinerii terenului - pasunii, deja a fost redusa cantitatea furaje ce se poate recolta. Prin realizarea deponeului acest efect se va accentua.

De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.

Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.).

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.

Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

reduce poluarea cu suspensii si CO2, ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Afectarea unor specii de plante si animale protejate

In zona amplasamentului sau in vecinatatea sa NU sunt areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate.

Afectarea unor specii cu valoare economica

In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc).

Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale.

Modificarea rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Nu este cazul.

Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Plantarea unei perdele vegetale Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de


of 236


arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice

O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.

Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

reduce poluarea cu suspensii si CO2, ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.

Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate.

4.3.3.2 Amplasament Harsova: statie de transfer, inchidere depozit neconform Amplasamentul propus pentru realizarea statiei de transfer Harsova se regaseste intr-o zona industriala, puternic afectata de activitati antropice curente.

Vegetatia si fauna in zona sunt slab reprezentate prin specii specifice zonelor periurbane,in principal vegetatie de tip ierbos, in care domina gramineele.

Figura 4.3-3: Amplasament Harsova


of 236


Depozitul de deseuri neconform Harsova este amplasat in NE orasului, fiind situat la o distanta de cca. 500 m fata de primele locuinte, estimandu-se ca aproape un sfert din locuintele orasului se afla in raza de 1 km care ar fi trebuit sa se constituie in zona de protectie. Identificarea amplasamentului Harsova fata de siturile Natura 2000 este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 4.3-3: Identificarea amplasamentului Harsova fata de siturile Natura 2000

Identificare sit Denumire Distanta Pozitia geografica a sitului fata de amplasament

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova 1 km Sud

ROSCI0022 Canaralele Dunarii 1 km Sud

ROSPA0005 Balta Mica a Brailei 9 km Nord

ROSCI006 Balta Mica a Brailei 9 km Nord

In cele ce urmeaza sunt prezetate caracteristicile siturilor identificate, conform Formularului Standard Natura 2000.

ROSCI0022 Canaralele Dunarii Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 24' 43''; Longitudine E 28º 4' 48'' Suprafata sitului (ha): 26.064 Regiunile administrative: Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%), Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (12%), Giurgeni (10%), Stelnica (4%) Caracteristici generale ale sitului N06 31 511, 512 Rauri, lacuri N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii N12 3 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N16 56 311 Paduri de foioase N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Bine reprezentate sunt habitatele de stancarie (calcare)si cele cu vegetatie de margini de ape. Apele fluviului Dunarea constituie un factor determinant in prezenta unei avifaune bogate si diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia arheologica a cetatii Carsium (infiintata de Traian in anul 103 d.I.H.), rezervatiile geologice Locul Fosilifer Cernavoda si Punctul Fosilifer Movila Banului si rezervatia geologica si paleontologica Reciful Neojurasic de la Topalu. Calitate si importanta: Situl prezinta o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pana la cele xerofile, incuzind pajisti , tufarisuri, paduri,etc.


of 236


Intre aceste habitate cel mai reprezentativ, atat ca suprafata ocupata in sit (30%) cat si la nivel national (11%) este habitatul 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. Acesta include suprafete importante de arborete excluse, inca de la formare , de la interventii silvice, ce pot fi considerate ca paduri virgine (situate in special pe ostroave ), precum si arborete cu arbori seculari (plopi in special) pe suprafete de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc). Locul secund ca importanta il ocupa habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezinta aproximativ 2,5% din suprafata nationala a habitatului, reprezentat pe unele suprafete prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii amenintate Cea mai importanta dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai importanta zona din sit este rezervatia naturala Celea Mare – Valea lui Ene. Dintre asociatiile endemice de stepa petrofila trebuie subliniata prezenta cenotaxonilor Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi si Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, raspandite predominant in nordul sitului , intre Ghindaresti si Harsova. Habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase Ponto – Sarmatice include si doua asociatii rare la nivel national, de mare valoare conservativa, respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis si Paliuretum spinae – christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999). Desi reduse ca suprafata, padurile xeroterme incluse in habitatele 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus sp. , 91 M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun , 91AA* Vegetatie forestiera cu stejar pufos, prezinta o importanta deosebita, inclusiv din punct de vedere paleoecologic, reprezentand ultimele vestigii ale padurilor de coasta ce au constituit calea de migratie a speciilor forestiere din Peninsula Balcanica spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pascovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste paduri este protejata in rezervatiile Padurea Bratca, Padurea Cetate si Celea Mare-Valea lui Ene. Desi nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asociatia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezinta o importanta stiintifica deosebita, fiind foarte rare si endemice pentru Dobrogea. Situl constituie principala cale de migratie a speciilor de plante in general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanica spre Dobrogea de Nord si Delta Dunarii (ex. Periploca graeca), fiind situat si pe una din caile principale de migratie pentru pasari, fapt pentru care a fost si propus ca SPA. In acelasi timp situl constituie o zona vitala pentru reproducerea si migratia sturionilor si a altor specii de pesti. Includerea Cursului Dunarii in sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii cit si pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lastari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre nordul Dobrogei si Delta Dunarii. Vulnerabilitate: Situl este indeosebi amenintat prin : -Efectuarea de plantatii in cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, si mai putin 91AA si 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie. - exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice in habitatele 92 A0 si 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste interventii fiind de intensitate redusa. - poluari ale apelor Dunarii, indeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusa.


of 236


- dragarea unor sectoare de Dunare (ex. Cochirleni- Cernavoda) si perspectiva efectuarii de astfel de lucrari si in alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri. - Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene in sit si in vecinatatea acestuia .

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine E 27º 55' 28''; Longitudine N 44º 40' 37'' Suprafata sitului (ha): 7 406.4 Caracteristici generale ale sitului N06 25 511, 512 Rauri, lacuri N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii N09 2 321 Pajisti naturale, stepe N12 12 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N16 40 311 Paduri de foioase N26 14 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 33 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus, Coracias garrulus, Antus campestris, Burhinus oedicnemus, Accipiter brevipes,Calandrella brachydactyla, Picus canus, Hieraaetus pennatus,Dendrocopos syriacus,Circaetus gallicus, Melanocorypha calandra,Lanius minor, Lanius collurio,Milvus migrans. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: rate, gaste, rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Branta ruficollis,Haliaetus albicilla. Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Harsova rezida in principal in activitatile de navigatie fluviala, activitatile portuare si in impactul antropic exercitat de vecinatatea localitatilor (ex. oras Harsova).

ROSCI0006 Balta Mica a Brailei Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51'', Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha): 20.460 Regiunile administrative: Judetul Ialomita: Giurgeni (2%) Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (18%), Chiscani (29%), Gropeni (13%), Marasu (5%), Stancuta (35%) , Judetul Constanta: Harsova (1%) Caracteristici generale ale sitului


of 236


N06 23 511, 512 Rauri, lacuri N07 29 411, 412 Mlastini, turbarii N09 14 321 Pajisti naturale, stepe N16 32 311 Paduri de foioase N26 2 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Fiind situata in lunca inundabila a Dunarii, in cuprinsul zonei exista un ansamblu de ecosisteme terestre si acvatice a caror configuratie este dependenta de dinamica anuala a cursului Dunarii-amploarea si durata viiturilor sezoniere. Astfel, exista o succesiune si o inlocuire periodica intre tipurile de ecosisteme, fara o delimitare stricta in timp. Ca urmare si biocenozele prezinta particularitati legate de regimul hidrologic, avand loc o trecere gradata in ambele sensuri de la terestru la amfibiu si acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocupa peste 60% din suprafata, fiind reprezentate prin paduri, pajisti si tufarisuri. Padurile: - Padurile de salcie si alte esente moi (plop)reprezinta elementul autohton al fondului forestier, fiind in regres. Sunt perimetrale baltilor, pe grinduri interioare si de mal. - Padurile de amestec sunt naturale si fac legatura intre padurile de salcie compacte din jurul baltilor si zonele depresionare - Padurile in regim de plantatie - pe locuri unde s-au facut defrisari ale padurilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu crestere rapida:plop euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Inlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea fenomenului de eroziune laterala exercitata de bratele Dunarii cu aparitia surparilor de mal. Specifica este lipsa padurilor de lunca cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand absolut dominante zavoaiele de plop si salcie. Pajistile au distributie neuniforma, preponderent in sud. - Pajisti de lunca localizate in depresiuni, pe grinduri interioare sau in padurile de amestec - Pajisti de stepa pe sesuri depresionare mai inalte, ocupand suprafete mai mari. Sunt in continuu regres, fiind cele mai afectate de pasunatul intensiv al animalelor lasate in stare semisalbatica. Tufarisurile au cea mai mica dezvoltare, fie facand parte din structura pajistilor, fie exista izolat, pe arii restranse, in zona malurilor nisipoase. Ecosistemele acvatice Viiturile de lunga durata care se intind pe parcursul a mai multe luni, ca si cele de scurta durata sau atunci cand lipsesc, influenteaza toata structura functionala a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe si mai bine reprezentate decat ale ecosistemelor terestre. Asociatiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)balti permanente (iezere) si temporare (care evolueaza gradat spre ecosistem acvatic de tip mlastina sau zona mlastinoasa si apoi uscat) b)mlastini c)zone mlastinoase d)canale (privaluri) permanente si temporare. Vegetatia acvatica a baltilor este deosebit de bogata mai ales in ceea ce priveste macrofitobentosul. Asociatiile de cosor, bradis si marar de apa au o dezvoltare foarte mare, in lunile iulie si august formand adevarate paduri subacvatice, iar atunci cand adancimea apei este mica intrarea spre interiorul baltilor se face cu mare greutate sau uneori in anumite portiuni vegetatia este de nepatruns. Calitate si importanta:


of 236


In ciuda modificarilor aparute atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situat in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila) dupa indiguirea in proportie de 70% a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei. Datorita atributelor sale-zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon-Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru reconstructia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare. Jumatate din ecosistemele identificate-balti si paduri specifice din lunca inundabila-sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50. Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornotologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie a pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un numar mare de pasari protejate pe plan international prin conventiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei. Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice, in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit Ramsar (la pozitia 1074), al doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor salbatice. Proportia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale, 35% seminaturale si 15% alte tipuri. Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse in anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flora si fauna. Fata de care s-au stabilit prioritati de conservare. Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor ermanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avand o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai putin numeroase, atat ca numar de specii, cat si ca numar de indivizi. Vulnerabilitate: 1. Reducerea fondului forestier autohton prin inlocuirea cu specii alohtone de plop repede crscator. S-au redus (si chiar au disparut in unele frasin si ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum si padurile de salcie-cranguri si galerii de Salix alba si Populus alba. Inlocuirea salciei cu plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bratele fluviului Dunarea si ca urmare la surparea malurilor. . Reducerea pajistilor prin inlocuire cu plantatii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales in pajistile de stepa, prin pasunatul intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite populatii de pesti.

ROSPA0005 Balta Mica a Brailei

Judetul Constanta: Harsova (1%) Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51''; Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha) 20 460.4 Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 26 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 72 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6


of 236


Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

- Colonii de Ardeidae - Ciconia nigra - Aytya nyroca - Haliaetus albicilia

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de gaste si rate. Situl este important pentru iernat pentru gaste si rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind desemnat sit RAMSAR. Caracteristici generale ale sitului N06 23 511,512 Rauri, lacuri N07 29 411, 412 Mlastini, turbarii N09 14 321 Pajisti naturale, stepe N16 32 311 Paduri de foioase N26 2 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Vulnerabilitate: - Intensificarea agriculturii: - Braconaj, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor,deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii) - scoaterea puilor pentru comert ilegal - Desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii - Industrializare si extinderea zonelor urbane - - reglarea cursurilor raurilor - Electrocutare si coliziune in linii electrice - Amplasare de generatoare eoliene - Turismul in masa - Inmultirea necontrolata a speciilor invazive - Adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.) Impactul prognozat Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de siturile descries anterior, nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarea de santier;

descarcari accidentale de ape uzate menajere;

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.

Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).


of 236


In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost:

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente

deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru

hrana si adapost);

Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:

particule 0,222 kg SOx 0,005 kg CO 0,001 kg hidrocarburi 0,480 kg NOx 1,450 kg aldehide si cetone 0,120 kg substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil

tranzitarea ariilor protejate; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii,

insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz;

4.3.3.3 Amplasamnent Deleni: statie de transfer Amplasamentul propus pentru realizarea statiei de transfer Deleni este localizat in nord-estul comunei Deleni, accesibil prin intermediul unui drum de pamant care face legatura cu cariera de piatra de la Sipote.


of 236


Zona studiata cuprinde teren cu destinatie agricola – arabil si/sau pasune si teren cu destinatie speciala - drum de exploatare. Astfel, flora din cadrul amplasamentului este reprezentata in majoritate de culturi agricole cu caracter ciclic si de specii de plante ruderale a caror dezvoltare este temporar estompata datorita pasunatului.

Fauna ce caracterizeaza zona localitatii Deleni este reprezentata de urmatoarele clase: mamifere (soarecele de camp, popandaul, iepurele de camp,ariciul), reptile (soparla de iarba, broasca testoasa de uscat), pasari (graurul, cioara de semanatura, vrabia, gugustiucul, pasari rapitoare de zi care acopera o zona foarte mare in vederea hranirii), insecte (lacustele, cosasii, greierii).

Figura 4.3-4: Amplasament Deleni

Amplasamentul propus este situat in interiorul sitului ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, in extrema sudica a acestuia, la o distanta de 100 m fata de limita. In raport cu suprafata totala a ariei protejate, de 19 467.8 ha, suprafata care va fi ocupata prin realizarea statiei de transfer ocupa 0,027 %. Pozitia amplasamentului statiei de transfer Deleni in raport cu situl ROSPA0001 Aliman – Adamclisi este ilustrata in figura de mai jos.


of 236


Situri Natura 2000

ROSPA0001 Aliman – Adamclisi

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 8' 21''; Longitudine E 27º 56' 45'' Suprafata sitului (ha) 19 467.8 Regiunile administrative : Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%) Alte caracteristici ale sitului: In perimetrul sitului bine reprezentate sunt habitatele de stepa si silvostepa unde au fost identificate specii de pasari enumerate in anexa 1 a DP. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 33 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare: Falco cherrug, Milvus migrans,Circaetus gallicus,Circus pygargus, Falco vespertinus,


of 236


Hieraaetus pennatus si Burhinus oedicnemus. Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare. Vulnerabilitate: Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea traditionala de pasunat, prin turismul practicat mai ales in zona monumentului Trophaeum Traiani si ruinelor cetatii romano-bizantine de la Adamclisi si exploatari miniere de suprafata (cariere de piatra). In zonele acoperite cu vegetatie forestiera se desfasoara activitati de vanatoare. Impactul prognozat Construirea statiei de transfer Deleni va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia.

Vegetatia din apropierea zonelor in care se vor executa lucrarile poate fi afectata potential de polutarea cauzata de pulberile ridicate de mijloacele mecanice utilizate in timpul lucrarilor.

Fauna, desi putin reprezentata in cadrul amplasamentului analizat, chiar daca va fi relativ perturbata, exista habitate asemanatoare in apropiere. Prin urmare, nu se poate vorbi de un impact major din acest punct de vedere.

Microfauna de pe zona decopertata va dispare aproape in totalitate ea putand fi refacuta prin refolosire stratului vegetal existent anterior si depozitat separat.

Pentru macrofauna din zona studiata principalul factor perturbator il poate constitui stressul cauzat in mare masura de zgomotului produs de activitatea de excavare.

Desi poluantii eliberati in atmosfera pot avea efecte nocive asupra vegetatiei si faunei, datorita cantitatilor mici si a concentratiilor acestora, care se vor situa sub limita maxim admisa de normativele in vigoare, se poate aprecia ca nu vor avea efecte negative majore asupra starii de sanatate a vegetatiei si faunei din zona.

Lucrarile de amenajare nu vor avea un impact semnificativ asupra speciilor de plante/animale existente in zona amlasamentului analizat, avand in vedere interventiile antropice anterioare care au dus la modificarea vegetatiei initiale si la apa

Avand in vedere caracteristicile obiectivului de investitie, suprafata ocupata in raport cu suprafata totala a zonei preotejate (0,027 %) cat si pozitia la limita extrema a acestuia, nu se preconizeaza un impact asupra sitului ROSPA0001 Aliman – Adamclisi.






of 236




utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil

tranzitarea ariilor protejate;

4.3.3.4 Amplasament Ovidiu: statie de sortare, statie TMB Statia de sortare si statia de tratare mecano biologica Ovidiu se vor construi in vecinatatea depozitului ecologic existent operat de SC Tracon SRL Braila, la cca. 300 m vest de acesta. Amplasamentul este situat in partea de a oraşului Ovidiu, la 5 km NV de zona locuita si la cca 500 m de Canalul Poarta Alba – Midia Navodari, in zona industriala a oraşului, in apropierea drumului judetean DJ 87 Ovidiu - Poarta Alba. Zona este relativ antropizata din cauza vechii exploatari si a a prezentei depozitului, in prezent terenul amplasamentului este incadrat in categoria de folosinta terenuri neproductive.

Figura 4.3-5: Amplasament Ovidiu


of 236


In imediata vecinatate a amplasamentului propus nu se exista situri Natura 2000 alte zone protejate. Impactul prognozat Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarile de santier; depozitarea inadecvata a deseurilor de constructie si a celor menajere generate pe perioada

realizarii investitiei; manipularea deseurile menajere; deversari accidentale de ape uzate menajere.

Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.

Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un nivel redus.

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;





utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, eventual gasirea unei traseu

alternativ; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii,

insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, functie de caz.

4.3.3.5 Inchidere depozite urban neconforme existente Prin proiectul SMID Constanta sunt propuse pentru inchidere si ecologizare depozitele neconforme din localitatile: Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar si Medgidia.

Impactul prognozat Lucrarile de inchidere ale depozitelor neconforme de deseuri vor avea un impact pozitiv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).


of 236


In etapa de constructie - inchiderea depozitelor pot aparea factori perturbatori pentru elementele de flora si fauna, precum:

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente

deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru

hrana si adapost);






Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform.

Lucrarile de inchidere si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

Identificarea amplasarii depozitelor neconforme de deseuri existente fata de siturile Natura 2000 este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 4.3-4: Identificarea amplasarii depozitelor neconforme de deseuri existente fata de siturile Natura 2000

Amplasament depozit Denumire Distanta Pozitia geografica a sitului fata de amplasament

Techirghiol ROSPA0061 Lacul Techirghiol 150 m Est

Murfatlar ROSCI0083 Fantanita Murfatlar 500 m Vest

Cernavoda ROSCI0022 Canaralele Dunarii 2 km Vest

Harsova ROSPA0017 Canaralele de la Harsova 1 km Vest


of 236


ROSCI0022 Canaralele Dunarii 1 km Vest

Medgidia ROSCI0083 Fantanita Murfatlar 10 km Sud-est

4.4 Peisajul

4.4.1 Amplasarea obiectivelor Amplasamentele obiectivelor de investitii propuse prin prezentul proiect sunt prezentate in cele ce urmeaza:

6. Comuna Tortoman - Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tratare mecano-biologica (TMB)

Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km.

7. Statie de transfer Harsova Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga.

8. Statia de transfer Deleni Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m.

9. Statia de sortare si statia TMB Ovidiu Statia de sortare si statia de tratare mecano biologica Ovidiu se vor construi in vecinatatea depozitului ecologic existent operat de SC Tracon SRL Braila, la cca. 300 m vest de acesta. Amplasamentul este situat in partea de a oraşului Ovidiu, la 5 km NV de zona locuita si la cca 500 m de Canalul Poarta Alba – Midia Navodari, in zona industriala a oraşului, in apropierea drumului judetean DJ 87 Ovidiu - Poarta Alba.

10. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,7 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii.

11. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.


12. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.


of 236



13. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 1,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2015.


14. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Medgidia Depozitul urban neconform de deseuri Medgidia are o suprafata de cca. 2,9 ha, a avut termen de sistare a activitatii anul 2006 si termen de inchidere anul 2008, dar autoritatea locala nu a dispus de fonduri pentru inchiderea acestuia.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra, in dreptul municipiului Medgidia, la o distanta de cca. 300 m fata de acesta.

4.4.2 Impactul prognozat

4.4.2.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman In cazul depozitului de deseuri conform si a statiei de sortare, peisajul nu are o valoare deosebita deoarece este un teren agricol. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi de exploatare a obiectivelor, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o suprafata de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. In faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 30 ani, la o inaltime maxima de 15 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului.

Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului, schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe acestuia a deseurilor.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.


of 236


In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc.

Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii; zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de

deseuri si depozite de pamant).

Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume prin:

aspecte negative: - disparitia caracterului natural al zonei; - imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani; - aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.

aspecte pozitive: - senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a drumului

de acces va fi corect intretinuta. - realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.

4.4.2.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Ovidiu In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivelor, pentru depozite de materiale, organizare de santier.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie.

Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si TMB se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective.

Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.

Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

4.4.2.3 Inchidere depozite neconforme In ceea ce priveste depozitele neconforme existente ce urmeaza a fi inchise, putem vorbi de un impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren inierbat.

Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor de inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului.

4.4.3 Masuri de reducere a impactului


of 236


4.4.3.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;

perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;

Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.

Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.

4.4.3.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Ovidiu Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului.

Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea vegetala din arbori si arbusti.

4.4.3.3 Inchidere depozite neconforme Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitelor au rolul de igienizare a terenului pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

4.5 Mediul social si economic

4.5.1 Date generale Dupa datele ultimului recensamant (18.03.2002), populatia judetului este de 715.151 locuitori, judetul situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Conform datelor furnizate de INSS Constanta, la 01.01.2008, populatia judetului, numara 719.727 locuitori din care 505.745 locuitori in mediul urban si 213.982 locuitori in mediul rural. Densitatea populatiei este de 101 locuitori / km2 – peste media pe tara. Ca structura etnica, majoritatea o reprezinta romanii, respectiv 91,70%, procent in care au fost incluse si persoanele care, la recensamant, s-au declarat macedo-romani. Pe langa acestia mai convietuiesc si minoritati nationale (3,20% turci, 3,20% tatari, 0,80% rusi-lipoveni, 0,60% rromi, 0,20% maghiari si 0,30% alte nationalitati).

Specific judetului este litoralul Marii Negre, care se intinde pe o lungime de 82 km2, avand o populatie stabila de peste 450.000 locuitori si cuprinde urmatoarele orase si statiuni: Constanta, Navodari, Mamaia, Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Neptun, Cap Aurora, Olimp, Venus, Saturn, Jupiter, Mangalia, localitatile 2 Mai si Vama Veche.

Aspecte economice


of 236


Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si privatizare. O pondere insemnata in economia judetului o detine agricultura si viticultura.

Industria Industria judetului se bazeaza pe activitati ce utilizeaza tehnologii moderne de prelucrare in industria lemnului, textile, confectii, industria alimentara, materiale de constructii, acestea reprezentand ramuri de varf ale economiei nationale.

Tabel 4.5-1: Numarul agentilor economici din judetul Constanta, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN si categorii de salariati, in 2007

Activitati ale economiei nationale Total Clase de marime, dupa numarul de salariati 0-9 salariati

10-49 salariati

50-249 salariati

250 si peste

Agricultura, vanatoare si silvicultura 640 558 69 9 4

Pescuit si piscicultura 47 42 5 0 0

Industria extractiva 39 22 9 5 3

Industria prelucratoare 2.056 1501 416 123 16

Energie electrica si termica, gaze si apa 64 26 20 13 5

Constructii 1.831 1.465 271 83 12

Comert 9.071 8.247 751 67 6

Hoteluri si restaurante 1.596 1.345 226 23 2

Transporturi, depozitare si comunicatii 2.240 1.957 216 47 20

Intermedieri financiare 296 277 18 1 0

Tranzactii imobiliare si alte servicii 3.543 3.274 208 51 10

Invatamant 88 80 7 1 0

Sanatate si asistenta sociala 317 290 26 1 0

Alte activitati ale economiei nationale 748 682 50 14 2

TOTAL 22.576 19.766 2.292 438 80

Sursa: Institutul national de Statistica - Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete

Industria prelucratoare este mediu dezvoltata, avand profil preponderent in chimie si petrochimie. Sectoarele industriale mai importante s-au dezvoltat in judetul Constanta, ca o consecinta a evolutiei istorice a regiunii precum si a cerintelor pietii .

Turismul Litoralul romanesc al Marii Negre are o alcatuire complexa care-i mareste valoarea turistica. Intreaga zona dispune de plaje intinse si insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau sarate si namoluri terapeutice, izvoare minerale si pe alocuri faleze inalte.


of 236


Figura 4.5-1:Statiunile de pe litoral

Apa Marii Negre cu o salinitate mai redusa si fara maree, lipsa stancilor si a faunei periculoase, climatul marin linistit si placut confera in plus litoralului romanesc calitati remarcabile. Statiunile de pe litoral cunoscute in turismul international, cu baze de cazare si tratament si diverse posibilitati de agrement, ofera conditii pentru odihna si tratament in sezonul estival, iar unele si in extrasezon. In perioada sezonului estival, in statiunile de pe litoral isi petrec vacanta peste 1 milion de turisti romani si straini. Judetul Constanta concentreaza peste 45% din capacitatea de cazare turistica a Romaniei, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei.

Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, se pot mentiona: orientarea plajei spre est-sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.

Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din: Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, in care functioneaza (la nivelul anului 2007) un numar de peste 980 unitati de cazare (hoteluri, vile, campinguri, pensiuni, tabere etc).

Agricultura In cadrul economiei nationale, agricultura judetului Constanta ocupa o suprafata agricola de 565.737 ha, din care sectorul privat detine 326.751 ha. Judetul Constanta dispune de cel mai complex sistem de irigatii, suprafata amenajata fiind de 431.000 ha.

4.5.2 Impactul prognozat

Investitiile propuse prin prezentul proiect sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:

extinderea sistemului de colectare in zona rurala a judetului Constanta; implementarea sistemului de colectare selectiva; imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport; optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor; promovarea si incurajarea compostarii individuale in zona rurala;


of 236


depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

influenta asupra calitatii vietii; influenta asupra activitatilor economice existente in zona; influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca. Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Constanta este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Constanta. Inchiderea depozitelor neconforme va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru locuitorii oraselor Harsova, Cernavoda, Techirghiol si Murfatlar.

Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman, precum si a statiilor de sortare, transfer si TMB s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m).

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:

colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiei de transfer;

se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;

prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;

existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport

unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de sortare, TMB sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

Realizarea depozitului zonal la Tortoman va avea inerent unele efecte negative legate de:

costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exloatare se va reflecta in cest cost.

Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:


of 236


afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor; poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -muste,

tantari, sobolani, pasari); modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de suprafata.

4.5.2.1 Zgomotul Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care se afla la distante de peste 1000 m, asa cum este recomandat in legislatie.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise, cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.

De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3 panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli.

Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de exploatare.

Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de biostabilizare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA.

Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre 75 - 85 dBA, in functie de tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa.

La statia TMB zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA.

Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o bariera. Dubland distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli.

Nivelul de decibeli aferent sursei de zgomot

Distanta dintre receptorul zgomotului si sursa de zgomot

Nivelul de decibeli langa receptorul zgomotului

(dB) (m) (dB)

90 1,6 87


of 236


90 3,2 84

90 6,4 78

90 12,8 72

90 25,6 66

90 51,2 60

90 102,4 54

90 204,8 48

4.5.2.2 Poluare biologica

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari.

Depozite neconforme: Populatia din vecinatatea depozitului poate fi expusa la riscul unor imbolnaviri atat datorita unor eventuale poluari biologice, in special poluarilor cu dioxine, furani, H2S; CH4;CO2, cat si a unor compusi de fermentatie (acizi grasi volatili, acizi aminici, aldehide, amoniac, etc.) acestia din urma fiind produsi metabolici.

Din halda de deseuri pot rezulta o serie de compusi organici volatili, toxici, care pot afecta negativ starea de sanatate a personalului care activeaza in zona. Totodata, diferiti agenti patogeni, existenti in produsele organice de natura vegetala si animala au un aport substantial in raspandirea unor boli. Prezenta insectelor care au ca biotop principal platformele de gunoi neigienice, sporesc riscul contaminarii oamenilor si animalelor.

Prin inchiderea depozitelor, toate aceste probleme vor fi eliminate.

4.5.2.3 Poluare bacteriologica

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:

deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare;

suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare; contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si


of 236


zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din Tortoman, cea mai apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.

4.5.3 Masuri de diminuare a impactului Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:

Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;

Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:

Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la

folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul.

Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii;

Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;

Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;


of 236


Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

Masuri de reducere a zgomotului

Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate reduce impactul zgomotelor.

Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot (personal angajat).

Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci, sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor, pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila expunerea zilnica a muncitorului la zgomote.

Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la procesele sau utilajele producatoare de zgomot .

NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli. NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina

distanta sigura de la sursa (90decibeli). Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi

marcata ca “Zona zgomotoasa – A se purta antifoane”, in acelasi mod in care se marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie”.

4.6 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural Monumente istorice. Judetul Constanta este caracterizat de prezenta a numeroase ruine ale cetatilor grecesti si romane, acestea din urma constituind o dovada de intensa romanizare a tinutului. Cele mai de seama sunt:

Cetatea Histria (langa satul Istria, pe malul lacului Sinoe), cea mai veche dintre cetatile grecesti de pe malul romanesc al Marii Negre, intemeiata la 657 inainte de Chr. de colonistii greci veniti din Milet (Asia-Mica). Cucerita de romani odata cu restul Dobrogei, a fost daramata de Goti in sec III d. Chr. si reconstruita apoi de Romani. Zidurile actuale dateaza probabil de la sfarsitul acestui secol. Sapaturile incepute la 1914 de marele arheolog si istoric Vasile Parvan au descoperit aproape intreaga incinta a zidurilor puternice – pastrate pe alocuri pana la 7 m inaltime, strajuite de turnuri de aparare. In interior, diferite cladiri publice (therme, bazilici, etc..). Cetatea Histria paote fi socotita « Pompeiul » romanesc. Langa cetate, un mic muzeu local, in care sunt pastrate o parte din monumentele ei sculpturale si epigrafice.

Cetatea Callatis (Mangalia), zidita de colonistii greci la 504 si recladita de Romani. Zidurile cetatii se pastreaza numai pe unele laturi, mult deteriorate deoarece orasul modern este zidit deasupra orasului antic. Un mic muzeu local conserva o parte dintre diferitele obiecte antice descoperite acolo.

Cetatea Tomis (Constanta), mai putin importanta in epoca greceasca, dar mai insemnata in epoca romana. Aici a fost exilat, in timpul imparatului August, poetul roman Publius Ovidius Naso. Din vechea cetate se pastreaza abia cateva urme dintre care un turn din zidul cetatii, pe B-dul Carol din Constanta.

Cetatea Tropaeum Traiani (langa satul Adamclissi), construita de imparatul Traian.


of 236


Trofeul lui Traian, langa cetatea Tropaeum ridicat in amintirea victoriei si a soldatilor cazuti. Cel mai important monument de acest fel din provinciile imperiului roman. Basoreliefurile sale au fost transportate la Bucuresti (Parcul Carol).

Cetatea Ulmetum (langa satul Pantelimonul de Sus) desgropata prin sapaturile lui Vasile Parvan.

Cetatea Capidava (la Nord de Cernavoda), pe malul Dunarii, zidita de Romani. Impunatoarele ziduri si turnuri de aproape 7 m inaltime se vad de departe.

Cetatea Axiopolis ( Cernavoda), locul de nastere al lui Dasius (Dacicus).

Cetatea Carsium in al carui nume de poate recunoaste forma impura a Harsovei de azi.

Statiunea preistorica de la Cernavoda, sapata in 1917, a dat la iveala resturile unei civilizatii din epoca de arama (2.000 a. Chr.).

« Valurile lui Traian », unul din piatra si celalalt din pamant, strabat Dobrogea de la Mare (Constanta ) pana la Dunare (Cernavoda) si se pot vedea inca foarte bine de la mare intindere. Nu se cunoaste cu precizie data construirii acestor vaste fortificatii militare.

Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona. O harta a monumentelor istorice din judetul Constanta se poate vizualiza accesand urmatorul link: http://www.egispat.inmi.ro/Romania.aspx.

Lista monumentelor istorice din judet se regasesc la urmatoarea adresa: http://www.inmi.ro/lmi/CONSTANTA.pdf.

4.7 ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

4.7.1 Evaluarea efectelor cumulative In vederea evaluarii efectelor cumulative asupra factorilor de mediu in zona noilor obiective ce se vor construi, in special a depozitului ecologic Tortoman si a statiilor de sortare si TMB, este necesara cunoasterea situatiei actuale a factorilor de mediu in zona, noile investitii ce urmeaza a se realiza in zona, aprecierea nivelului emisiilor poluante rezultate si influenta cumulativa a acestora asupra factorilor de mediu, cat si asupra sanatatii populatiei. In capitolele anterioare sau aratat si s-a descris starea factorilor de mediu, surse de poluanti existenti in zona, inaintea realizarii obiectivelor, din care rezulta urmatoarele.

4.7.1.1 Evaluarea evectelor cumulative asupra facturului de mediu apa Calitatea apelor de suprafa in zona amplasamentelor analizate, se incadreaza global in clasa a II-a de calitate (stare buna). Investitiile care se vor realiza prin proiect nu sunt localizate in zone de protectie hidrogeologica sau zone de protectie sanitara.


of 236


Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu apa se incadreaza in limitele admise.

4.7.1.2 Evaluarea evectelor cumulative asupra facturului de mediu aer In prezent in zona amplasamentelor calitatea aerului este buna datorita asezarii geografice si lipsa unor surse poluanti puternici aerului cat si conditiile de dispersie a poluantilor corespunzatoare, datorita circulatiei aerului in zona. Activitatile din cadrul proiectului care se pot constitui in surse de poluanti atmosferici provin din transportul si descarcarea deseurilor ce au ca rezultat emisii reduse de particule, emisii de poluanti specifici gazelor de esapament generate de vehiculele care transporta deseurile. Impactul cumulat al proiectului si efectele secundare ale activitatilor specifice nu vor afecta in mod semnificativ calitatea factorului de mediu aer.

4.7.1.3 Evaluarea evectelor cumulative asupra facturului de mediu sol, subsol Terenurile propuse pentru constructia facilitatilor, in marea lor majoritate, nu prezinta urme de poluare a solului, pe aceste amplasamente nu au functionat unitati economice iar centrale termice de mare capacitate in zona nu au functionat nici in trecut, deci nu exista o poluare a solului sau a apelor de suprafata sau subterane in jur. Activitati principale desfasurate : activitati agricole, fara urme de poluare.

Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, pe parcursul etapei de operare a instalatiilor, apreciem ca operatiunile specifice nu vor avea o influenta negativa asupra mediului si nu vor genera efecte secundare cumulate cu activitatile existente in zona.

In cazul amplasamentului Ovidiu, terenul aferent constructiei statiei de sortare si TMB este afectat de activitatea de extractie care s-a desfasurat in trecut. Prin lucrarile de amenajare necesare constructiei facilitatii propuse prin proiect, starea acestuia va fi ameliorata.

4.7.1.4 Evaluarea evectelor cumulative asupra biodiversitatii, florei si faunei Impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului este determinat in principal de organizarea de santier, descarcari accidentale de ape uzate menajere, emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor, deseuri menajere si de constructive, zgomotul produs de utilaje aflate in miscare care indeparteaza animalele si pasarile.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, pe parcursul etapei de operare a instalatiilor, apreciem ca operatiunile specifice nu vor avea o influenta negativa asupra biodiversitatii din zona implementarii proiectului si nu vor genera efecte secundare cumulate cu activitatile existente in zona.

4.7.1.5 Evaluarea evectelor cumulative asupra peisajului Terenurile care vor fi utilizate pentru realizarea investitiilor propuse prin prezentul proiect sunt in marea lor majoritate terenuri agricole (pasuni), respectiv:


of 236


Depozit ecologic Tortoman, statie de sortare si statie TMB Statie de transfer Deleni

Amplasamentul propus pentru realizarea statiei de sortare si TMB Ovidiu este situat in zona industrial a orasului Ovidiu, in vecinatatea depozitului existent.

Amplasamentul propus pentru realizarea statiei de transfer Harsova este situat in zona platformei industriale din sud-estul orasului.

Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice, precum drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament, cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii,zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant).

Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat localitatile invecinate

Datorita dimensiunii reduse a valorii peisagistice in apropierea obiectivelor analizate, cat si distantelor fata de zonele protejate, zonele locuite, dar si prin realizarea unei perdele verzi in jurul incintei facilitatilor, apreciem ca nu va rezulta un impact cumulat cu alte proiecte sau activitati asupra peisajului.

4.7.1.6 Evaluarea evectelor cumulative asupra mediului social si economic Judetului Constanta ii sunt caracteristice disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si tertiare Constanta – Navodari, areale cu specific turistic (litoralul) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole.

Cea mai mare parte a investitiilor propuse prin proiectul SMID Constanta sunt localizate in zonele cu profil predominant agricol (Tortoman, Deleni), zone in care in ultimi ani s-au dezvoltat cu precadere proiecte de valorificare a energiei eoliene.

Statia TMB din localitatea Ovidiu este propusa a se realiza intr-o zona in care functioneaza depozitul ecologic care prin activitatea specifica exercita un impact asupra aerului.

Statia de transfer Harsova este propusa a se realiza intr-o zona industriala, partial dezafectata, care in prezent nu resimte un impact negativ asupra mediului.

Proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Constanta. Inchiderea depozitelor neconforme va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru locuitorii oraselor Harsova, Cernavoda, Techirghiol Murfatlar si Medgidia.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, pe parcursul etapei de operare a instalatiilor prevazute prin proiect, apreciem ca operatiunile specifice nu vor avea o influenta negativa asupra populatiei din zona implementarii proiectului si nu vor genera efecte secundare cumulate cu activitatile existente in zona, de natura a afecta sanatatea populatiei, valorile materiale sau patrimoniul cultural.

4.7.1.7 Impactul cumulat si efectele secundare rezultate prin implementarea proiectului In mod traditional, sintagma impact cumulativ presupune existenta mai multor efecte de mica intensitate, care prin cumulare, sa produca rezultate semnificative. Pe de alta parte, efecte cumulative pot fi si rezultatele acumularii in timp a unui singur efect de mica intensitate cu actiune continua o perioada mai indelungata.


of 236


Datorita dimensiunii reduse a activitatilor industriale in apropierea obiectivelor analizate nu va rezulta un impact cumulat cu alte proiecte sau activitati asupra factorilor de mediu analizati. Efectele secundare, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare rezultate din implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta”, cumulate cu activitatile existente in zona implementarii proiectului nu vor afecta factorii de mediu, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute in faza de constructie si operare pentru fiecare investitie.

4.7.2 Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) . Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ) indicele de poluare globala ( IPG )

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “proiectului“ asupra mediului avand la baza “marimea“ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

Actiunea sau Efectele asupra factorilor de mediu


of 236


sursele generatoare Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea Peisajul Patrimoniul cultural

Mediul social si economic

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului 0 0 - 0 - 0 0

Evacuare ape uzate 0 + + 0 0 0 +

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A. + 0 0 + + 0 +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis 0 0 0 - 0 0 -

Managementul deseurilor + + + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului - - 0 - - 0 -

Efectul social si economic 0 0 0 0 - + +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 0 +2 +2

EAER = +1

EAPA = +1

ESOL-SUBSOL = +1

EBIODIVERSITATE = 0

EPEISAJ = 0

EPATRIMONIUL CULTURAL = +2

EMEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC= +2

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise

Apa +1 afectat in limite admise

Sol – subsol +1 afectat in limite admise

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ

Peisajul 0 nu este afectat semnificativ

Patrimoniul cultural +2 afectat in limite admise

Mediul social si economic +2 afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Constanta”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.


of 236


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1.1.1 Amplasarea statiilor de transfer Alegerea amplasamentelor pentru statiile de transfer al deseurilor s-a realizat in functie de:

zonarea propusa; cantitatile colectate in fiecare zona a judetului. facilitatile de valorificare (TMB, statii de sortare) si depozitare a deseurilor existente sau

propuse prin proiect.

Astfel, pentru zona de colectare 8, a fost deteminata necesitatea constructiei unei statii de transfer, care urmeaza a se realiza in localitatea Deleni. Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NE localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m.

Amplasament Deleni

Figura 4.7-1: Amplasament Deleni

Pentru zona 7, analiza optiunilor privind sistemul de management interact al deseurilor a stabilit necesitatea realizarii unei statii de transfer, care va fi amplasata in Harsova, care este principalul generator de deseuri din zona. Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga.


of 236


Amplasament Harsova

Figura 4.7-2: Amplasament Harsova

5.1.1.2 Amplasarea statiilor de sortare In analiza de optiuni au fost prezentate doua scenarii referitoare la o amplasare optima a statiilor de sortare la nivelul intregului judet, alternativa optima fiind realizarea a 2 statii de sortare, care vor fi amplasate in vecinatatea depozitului existent Ovidiu si respectiv pe amplasamentul depozitului ecologic central de la Tortoman.

Amplasamentul este situat in partea de a oraşului Ovidiu, la 5 km NV de zona locuita si la cca 500 m de Canalul Poarta Alba – Midia Navodari, in zona industriala a oraşului, in apropierea drumului judetean DJ 87 Ovidiu - Poarta Alba. Principalele localitati şi alte obiective din zona sunt: - oraş Ovidiu: la 5 km sud-est - com. Castelu: la 3 km nord-vest - com. Poarta Alba: la 3 km sud-vest - com Poiana: la 2 km sud - Canalul Poarta Alba – Midia Navodari: la 500 m sud - cariera de calcar Ovidiu: la 2 km est - Lacul Siutghiol: la cca 6 km est - Municipiul Constanta: la cca 10 km sud-est


of 236


Figura 4.7-3: Amplasament Ovidiu

5.1.1.3 Amplasarea statiilor TMB

Pentru a atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile pe termen mediu (50% in 2013), cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual.

Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2013 poate fi atinsa prin realizarea a doua facilitati TMB, una langa depozitul de la Ovidiu si una in zona tehnica aferenta depozitului de la Tortoman. In alegerea optiunii castigatoare pentru zona 1 Constanta, s-a cautat realizarea unei distributii echilibrate rezultand urmatoarele dotari de implementat prin proiect, suplimentar fata de situatia existenta:

dotarea cu statia de compostare de la Ovidiu este absolut necesara pentru a se atinge tintele de materiale biodegradabile reduse de la depozitare impuse de catre PJGD si pentru marirea duratei de viata a depozitului ecologic Ovidiu; statia de compostare va prelua deseurile din zona de arondare directa – zona 1 Constanta; avand in vedere ca in imediata vecinatate a depozitului nu exista teren disponibil, cea mai apropiata locatie fezabila este cea de la Ovidiu; terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice si legale amplasarii statiei de compostare.

Pentru optimizarea fluxului deseurilor, Statiile TMB Ovidiu si Tortoman vor fi realizate pe acelasi amplasament cu statiile de sortare Ovidiu si Tortoman.


of 236


5.1.1.4 Amplasarea depozitului ecologic central

In ceea ce priveste alegerea amplasamentului optim, dintre mai multe variante posibile, pentru amplasarea depozitului din zona centrala a judetului Constanta, aceasta s-a realizat in baza unei analize multicriteriale, incluzand:

criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane; distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa de seismicitate; criterii legate de pericole de alunecare, tasare;

criterii climatice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor;

criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10 ani); distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati etc.);

criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in peisaj; accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura; existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare

Intr-o prima etapa, terenurile propuse de catre beneficiarul proiectului in zona centrala a judetului au fost investigate prin observare directa, fiind eliminate ampasamentele necorespunzatoare.

In etapa ulterioara, amplasamentul ales a fost supus investigatiilor tehnice (studiu topograpfic, studiu geotehnic) pentru a determina daca acesta corespunde criteriilor specifice.

Astfel, pentru amplasarea investitiei : depozit ecologic, statie de sortare si TMB (prevazute in cadrul platformei tehnologice a depozitului), au fost analizate urmatoarele alternative:

Alternativa 1 Amplasarea depozitului pentru zona centrala a judetului Constanta in localitatea Medgidia – fosta cariera Lafarge.

Observatiile din teren au aratat ca amplasamentul indeplineste conditiile tehnice necesare pentru constructia depozitului, respectiv: distanta fata de zona locuita, drum de acces, izolarea fata de obiective, distanta fata de zone protejate, insa necesita investigatii suplimentare datorita naturii terenului (fosta cariera de calcar).

Analiza situatiei jurdice a terenului a aratat ca acesta nu indeplineste conditiile impuse pentru proiectul de fata, datorita faptului ca localitatea Medgidia nu era oficial membra in ADI Dobrogea, iar terenul era concesionat catre societatea Lafarge.

Datorita problemelor legate de propietatea terenului, conditie esentiala pentru aprobarea proiectului, nu au fost efectuate investigatii suplimentare, amplasamentul propus in alternativa 1 fiind eliminat.


of 236


Figura 4.7-4: Amplasament Medgidia – fosta cariera Lafarge

Alternativa 2 Amplasarea depozitului pentru zona centrala a judetului Constanta in localitatea Medgidia – sat Remus Opreanu

Observatiile din teren au aratat ca amplasamentul nu indeplineste conditia distantei minime de 1000 de m fata de zona locuita, fiind amplasat la cca. 300 m de prima casa.

Datorita acestui fapt, conditie esentiala pentru aprobarea proiectului, nu au fost efectuate investigatii suplimentare, amplasamentul propus in alternativa 2 fiind eliminat.


of 236


Figura 4.7-5: Amplasament Medgidia – sat Remus Opreanu

Alternativa 3 Amplasarea depozitului din zona central a judetului constanta in Comuna Mircea Voda – Sat Gherghina. Observatiile din teren au aratat ca amplasamentul propus (o fosta cariera de caolin) nu indeplineste conditia distantei minime de 1000 de m fata de zona locuita, fiind amplasat la mai putin de 500 m de prima casa. Datorita acestui fapt, conditie esentiala pentru aprobarea proiectului, nu au fost efectuate investigatii suplimentare, amplasamentul propus in alternativa 3 fiind eliminat.

Figura 4.7-6: Amplasament Comuna Mircea Voda – Sat Gherghina

Alternativa 4 Amplasarea depozitului pentru zona centrala a judetului Constanta in Comuna Mircea Voda – sat Tibrinu Observatiile din teren au aratat ca amplasamentul indeplineste conditiile tehnice necesare pentru constructia depozitului, respectiv: distanta fata de zona locuita, drum de acces, izolarea fata de obiective, distanta fata de zone protejate, insa necesita investigatii suplimentare datorita naturii terenului (cariera de caolin, exploatata sporadic). Analiza situatiei jurdice a terenului a aratat insa ca acesta nu indeplineste conditiile impuse pentru proiectul de fata, terenul fiind concesionat catre o societate privata. Datorita problemelor legate de propietatea terenului, conditie esentiala pentru aprobarea proiectului, nu au fost efectuate investigatii suplimentare, amplasamentul propus in alternativa 4 fiind eliminat.


of 236


Figura 4.7-7: Amplasament Comuna Mircea Voda – Sat Tibrinu

Alternativa 5 Amplasarea depozitului pentru zona centrala a judetului Constanta in Comuna Cuza Voda Observatiile din teren si analiza documentelor de propietate au aratat ca suprafata terenului disponibil nu este suficienta pentru investitia propusa. Datorita acestui fapt amplasamentul propus in alternativa 5 a fost eliminata.

Figura 4.7-8: Amplasament Comuna Cuza Voda


of 236


Alternativa 6 Amplasarea depozitului pentru zona centrala a judetului Constanta in Comuna Tortoman - NE localitatii Observatiile din teren au aratat ca amplasamentul propus nu indeplineste conditia distantei minime de 1000 de m fata de zona locuita, fiind amplasat la circa 700 m de prima casa. Datorita acestui fapt, conditie esentiala pentru aprobarea proiectului, nu au fost efectuate investigatii suplimentare, amplasamentul propus in alternativa 6 fiind eliminat.

Figura 4.7-9: Amplasament NE Comuna Tortoman

Alternativa 7 Amplasarea depozitului pentru zona centrala a judetului Constanta in Comuna Tortoman - SV localitatii Observatiile din teren au aratat ca amplasamentul indeplineste conditiile tehnice necesare pentru constructia depozitului, respectiv: distanta fata de zona locuita, drum de acces, izolarea fata de obiective, distanta fata de zone protejate, insa necesita investigatii suplimentare privind natura terenului.


of 236


Figura 4.7-10: Amplasament SV Comuna Tortoman

Pentru acest teren au fost efectuate investiigatiile tehnice specifice, stablilindu-se ca acesta intruneste conditiile tehnice si legale necesare pentru amplasamentul depozitului central. Concluziile studiului geotehnic pot fi consultate in Anexa 1 – Studiu geotehnic Tortoman.

Figura 4.7-11: Foraj pentru determinari geotehnice amplasament SV Comuna Tortoman


of 236


Astfel, ca rezultat al analizei alternativelor pentru constructia depozitului din zona centrala, a fost recomandat amplasamentul din localitatea Tortoman, pozitionat astfel:

Localizare: SV localitatiiTortoman Distanta fata de zona locuita: minim 1.150 m Drum de acces: drum de pamant, acces la DJ 224 Distanta fata de orasul Medgidia: 12 km

Utilitati: curent electric, alimentare cu apa

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.

In cazul noului depozit de deseuri, monitorizarea se va realiza incepand cu etapa de constructie si terminand cu etapa de post-monitorizare. In ceea ce priveste instalatia de tratare mecano – biologica, monitorizarea se va realiza doar in etapa de constructie si in etapa de desfasurare a activitatii curente.

Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”, organele locale de sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).

Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de operare.

6.1 Monitorizarea in faza de executie In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.

Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului. Planul de management se va elabora pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de mediu.

Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de ARPM Galati prin Acordul de mediu.

Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.

Planul de management de mediu va fi inaintat APM Constanta inainte de inceperea lucrarilor.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.


of 236


Constructorul are obligatia notificarii APM Constanta a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a unui accident major.

Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu-zisa Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametri de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate; constructia barierelor.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera;

Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.

Statii de sortare/transfer/TMB Monitorizarea in aceasta etapa are drept scop construirea unor facilitati a caror functionare sa aiba un impact cat mai redus asupra mediului. Astfel, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

utilizarea unor materiale de o calitate superioara;

asigurarea integritatii materialelor la punerea in opera;

verificarea realizarii pantelor proiectate, astfel incat sa fie asigurata stabilitatea terenului.

6.2 Monitorizarea in faza de exploatare

6.2.1 Depozitul de deseuri Tortoman

Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala, trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca, pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse.

In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:

inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe


of 236


amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit, se va realiza etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare;

se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului din sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului de drenare a apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului;

se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate;

verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare (spitalicesti, toxice si/sau periculoase)

canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de scurgere corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionare prin curatire periodica;

se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei freatice in zona depozitului;

se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol.

Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului.

Pentru evitarea poluarilor accidentale, este necesar ca factorii de mediu sa fie monitorizati periodic:

date meteorologice;

date despre corpul depozitului (gradul de tasare a corpului depozitului);

date despre emisii (cantitatile si compozitia levigatului, posibilele emisii de

gaz);

date despre apa subterana (nivelul si compozitia);

Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

6.2.1.1 Monitorizarea datelor meteorologice Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit si implicit in evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit. Datele necesare intocmirii balantei apei se colecteaza de la cea mai apropiata statie meteorologica si prin monitorizarea depozitului.


of 236


Frecventa si parametrii urmariti sunt prezentati in tabelul urmator:

Tabel 6.2-1: Monitorizarea datelor meteorologice

Date meteorologice Frecventa urmaririi

Cantitatea de precipitatii Zilnic

Temperatura minima si maxima- la ora 15 Zilnic

Directia si viteza vantului dominant Zilnic

Evapotranspiratia Zilnic

Umiditate atmosferica - la ora 15

Zilnic

6.2.1.2 Monitoringul emisiilor Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni:

controlul levigatului;

urmarirea producerii gazului de fermentare.

Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005).

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 6.2-2: Monitoringul emisiilor

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

Debit / Volum Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

PH Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CCO-Cr (mg/l) Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu


of 236


Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

*) Stabiliti in autorizatia de mediu

Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 6.2-3: Monitoringul emisiilor

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

CH4 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CO2 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

H2S (mg/mc) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Compusi organici volatili (mg/mc) La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate.

Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3.

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul depozitului de deseuri catre APM Constanta. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre APM Constanta in maximum 12 ore.

Anual se vor raporta catre APM Constanta si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

6.2.1.3 Monitoringul tehnologic Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul depozitului, respectiv:

Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului:

starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

starea impermeabilizarii depozitului

starea sistemelor de drenaj – levigat;

urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite;

functionarea instalatiilor de epurare a levigatului

functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere


of 236


functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit;

functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;

starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri.

Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului:

comportarea taluzurilor si digurilor;

aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;

aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de depunere a straturilor de deseuri;

Controlul intrarilor de deseuri:

verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri;

verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu.

Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului. Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii;

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;

colmatarea sistemelor de drenaj;

tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

6.2.1.4 Monitoringul calitatii factorilor de mediu Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni:

Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate;

Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului;

Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului;

Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:

Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de


of 236


automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului.

Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

6.2.1.5 Monitorizarea post- inchidere Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.

Se va pune accentul pe:

cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;

analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane;

calitatea aerului si productia de biogaz;

regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului;

calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural;

date despre apa de suprafata (volumul si compozitia) si apa subterana (nivelul si compozitia).

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 6.2-4: Parametrii urmariti

Parametrii urmariti(*) Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni

Compozitia apei subterane o data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o data la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.


of 236


Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

#Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Constanta si sa propuna masuri de remediere.

APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

6.2.2 Monitorizarea statiilor TMB Parametrii care vor fi monitorizati in perioada de functionare a instalatiei de tratare mecano – biologica sunt:

cantitatea si calitatea deseurilor care vor intra in proces; cantitatea si calitatea deseurilor stabilizate din punct de vedere biologic; tipul si cantitatile de deseuri generate pe amplasament.

Monitorizarea cantitatii deseurilor care vor fi receptionate se va realiza prin cantarirea masinilor care intra pe amplasament, cu ajutorul unui cantar bascule pentru mijloace auto.

Calitatea deseurilor se va monitoriza prin inspectii vizuale, urmarindu-se excluderea de la tratare a deseurilor periculoase. In cazul in care vor fi identificate transporturi de deseuri care nu sunt conforme, acestea vor fi returnate detinatorului.

Cantitatea deseurilor stabilizate, care vor fi incarcate si transportate spre eliminare la depozit, va fi monitorizata prin cantarire.

Din fiecare lot care va fi trimis la depozitare va fi colectata o proba si analizata pentru a putea demonstra, daca este cazul, faptul ca deseurilor care au fost eliminate sunt stabilizate din punct de vedere biologic.

6.2.3 Monitorizarea statiilor de sortare si transfer Parametrii care vor fi monitorizati in perioada de functionare a statiilor de sortare si transfer sunt:

cantitatea si calitatea deseurilor acceptate; cantitatea si calitatea deseurilor reciclabile; tipul si cantitatile de deseuri generate pe amplasament.

Monitorizarea cantitatii deseurilor care vor fi receptionate se va realiza prin cantarirea masinilor care intra pe amplasament, cu ajutorul unui cantar bascule pentru mijloace auto.

Calitatea deseurilor se va monitoriza prin inspectii vizuale, urmarindu-se excluderea de la tratare a deseurilor periculoase. In cazul in care vor fi identificate transporturi de deseuri care nu sunt conforme, acestea vor fi returnate detinatorului.

Cantitatea deseurilor stabilizate, care vor fi incarcate si transportate spre eliminare la depozit, va fi monitorizata prin cantarire.


of 236


7. SITUATII DE RISC

7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren)

7.1.1 Date seismice Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec.


of 236


Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

Figure 7.1-1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a alunecarilor de teren.

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc).


of 236


Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren. Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv functionarea statiilor de sortare, transfer si TMB. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade.

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede udarea suprafetelor.

7.2 Accidente potentiale Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale:

scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol; emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu.

In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului de deseuri Tortoman, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.

Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti dubli.

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata.

Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.

Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II”).


of 236


In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii.

In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ.

7.4 Planul pentru situatii de risc Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu.

In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitoring.

In majoritatea zilelor, statiile de sortare/tratare mecano-biologica desfasoara activitati de rutina.

Cu toate acestea, operatorii statiilor trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:

Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a incasarii taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a energiei electrice.

Lipsa sau defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In instalatiile care au cantare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri.

Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la incendiile declansate in toate punctele de lucru din incinta CMID, inclusiv in incintele in care au loc operatii de sortare/Biostabilizare. In mod obisnuit, masurile de aparare impotriva incendiilor constau in protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie.

Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din

vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.

Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara in spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgent.

Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim

ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai apropiate spitale.

Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.


of 236


7.5 Masuri de prevenire a accidentelor In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor;

respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor; respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei

tehnicecorespunzatoare la executarea acestora; verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si

mijloacelor de transport auto utilizate; respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice; interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea

daunelor; colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual

poluate.

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:

Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.

Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.

In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, cu o capacitate de 2000 m3 si hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.

Desemenea, pentru cele 2 statii mobile de carburanti din cadrul facilitatilor de a Tortoman si Ovidiu, avand fiecare cate un rezervor de capacitate 5000 l, vor fi respectate prevederile legale privind amplasarea acestora si conditiile privind siguranta muncii si a procedurii in caz de incendiu sau explozie.


of 236


Locul de amplasare trebuie asigurat printr-o zona de protectie de 3 m, masurati de la peretele instalatiei, in care nu este permisa mentinerea obiectelor de producere sau propagare a incendiului si in care nu este permis accesul persoanelor neautorizate. Se va pune o inscriptie „Interzis accesul persoanelor neangajate” si „Pericol de incendiu si de explozie”.

Manipularea statiei mobile se poate face cu ajutorul unei macarale, cu un camion sau a altor mijloace, in pozitie exclusiv orizontala si asigurata corespunzator impotriva rostogolirii.

Statia mobila de combustibil trebuie sa fie asigurata cu legatura de inpamantare la locul prevazut in acest scop.

Sistemul de alimentare se verifica si incuie, fiind folosit numai de persoane autorizate care cunosc in intregime conditiile de utilizare si poseda cheia statiei.

Intretinerea si supravegherea corectitudinii instalatiei se va realiza conform si la intervalele stabilite prin instructiunile producatorului, de catre persoane autorizate.

Tinerea evidentelor Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia functioneaza in mod eficient si in conformitate cu prevederile legale.

Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa perceputa;

Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia incarcaturii;

Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru;

Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;

Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli;

Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;

Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile; Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor; Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor Toate activitatile din cadrul obiectivelor proiectate se executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor.

Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul obiectivelor proiectate trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.

Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile, compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii; distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; colmatarea sistemelor de drenaj; tasari inegale dupa inchiderea depozitului;


of 236


fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic.

Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinelor MAPM nr. 860 si nr. 863/2002, presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la faza de Studiu de fezabilitate.

De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect.

S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei Directive.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 Descrierea proiectului

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme identificate sunt:

Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva; Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor;

Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE;

Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea selectiva a deseurilor in intregul judet;

Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra mediului;

Lipsa facilitatilor de depozitare si transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la preturi mai mari pentru gestionarea deseurilor in viitor, cand depozitele de deseuri neconforme din Harsova si Cernavoda se vor inchide.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene vor fi indeplinite.


of 236


Sistemul de management integrat al deseurilor (SMID) in judetul Constanta consta din urmatoarele componente:

Colectarea deseurilor; Transferul deseurilor; Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de recuperare materiale si reciclare); Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica - TMB, compostare); Eliminarea deseurilor in depozitul de deseuri conform; Reabilitarea depozitelor de deseuri urbane neconforme existente.

Zonele de colectare a deseurilor In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 6 zone de colectare si transport al deseurilor, descrise mai jos (populatia estimata pentru anul 2014).

Zona 1 si zona 2 sunt localizate in zona litorala a judetului si includ principalele orase, dupa cum se prezinta in continuare: Zona 1 – Constanta, reprezinta partea de nord a zonei de coasta, numita dupa capitala judetului - Constanta. Populatia totala a Zonei 1 este de 384,284 locuitori, reprezentând aproape 60% din populatia judetului totala si 80% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente pentru tratarea deseurilor in zona includ depozitul de deseuri ecologic din loxcalitatea Ovidiu, statia de sortare / compostare de capacitate mica de in comuna Corbu si statia de sortare MM Recycling din Constanta.

Zona 2 - Eforie, reprezinta partea de sud a zonei de coasta, numita dupa Eforie, o bine cunoscuta statiune la Marea Neagra si de asemenea principalul oras din zona.

Populatia totala din Zona 2 este 72.555, reprezentând aproape 12% din populatia judetului totala si 4% din populatia urbana afectata de proiect

Facilitatile existente pentru tratarea deseurilor in zona sunt: depozitul ecologic de la Costinesti, statia de sortare a construita pe site-ul depozitului de deseuri si facilitatea de sortare de mica capacitate in comuna Cumpana.

Zonele 3,4,5,6 sunt situate in partea central si de de vest a judetului Constanta, asa cum sunt prezentate mai jos:

Zona 3 - Deleni, reprezinta coltul de sud-vest a judetului, numit dupa Comuna Deleni. Populatia totala din Zona 3 este 32,402, reprezentand aproape 5% din populatia judetului totala si 1,2% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente de gestionare a deseurilor in zona au fost furnizate prin proiect Phare, care a implementat un sistem de colectare selectiva si transport al deseurilor.

Zona 4 - Cernavoda, reprezinta zona proiectului Phare: "Implementarea sistemului de management integrat al deseurilor urbane", situat in partea de vest a judetului, denumita dupa numele orasului Cernavoda. Populatia totala din Zona 4 este 26,420, reprezentând aproape 4% din populatia judetului totala si 5% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente de gestionare a deseurilor in zona au fost furnizate de Proiectul Phare: colectarea selectiva a deseurilor si de sistem de transport, Statie de sortare / transfer de la Cernavoda.


of 236


Zona 5 - Harsova, reprezinta coltul de nord-vest a judetului, denumita dupa numele orasului Hârsova. Populatia totala in Zona 5 este de 28,524, reprezentând aproape 5% din populatia judetului totala si 2,5% din populatia urbana afectata de proiect.

Nu exista facilitati existente de gestionare a deseurilor in zona.

Zona 6 - Medgidia, reprezinta partea centrala a judetului, denumita dupa numele orasului Medgidia. Populatia totala din Zona 6 este 74,521, reprezentând aproape 12% din populatia judetului totala si 10% din populatia urbana afectata de proiect.

Facilitatile existente de gestionare a deseurilor in zona au fost furnizate de proiectul Phare, care a implementat un colectare selectiva si transport al deseurilor.

Figura 9.1-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta


of 236


Colectarea deseurilor: Colectarea deseurilor va realiza selectiv – o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabile: Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare – in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 3 – Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 4 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale).

Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Deleni (in zona 3) si statia de transfer Harsova (zona 5).

Transportul/transferul deseurilor Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti sau cel nou propus de la Tortoman).

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile catre facilitatile de sortare/tratare si depozitul central, respectiv:

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer

de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Pentru zonele 1 si 2 deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozitele existente: Ovidiu si Costinesti.

Pentru zona 3 – Deleni deseurile colectate se vor transfera prin intermediul statiei de transfer Deleni catre depozitul din zona centrala a judetului, din localitatea Tortoman, dotat cu statie de sortare si statie de tratare mecano-biologica.

Pentru zona 4 – Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala Tortoman.

Pentru zona 5 - Harsova deseurile reciclabile colectate se vor transfera prin intermediul statiei de transfer Harsova catre depozitul din zona centrala a judetului, din localitatea Tortoman, dotat cu statie de sortare si statie de tratare mecano-biologica.

Din zona 6 – Medgidia deseurile colectate se vor transporta direct catre depozitul din zona centrala a judetului, din localitatea Tortoman, dotat cu statie de sortare si statie de tratare mecano-biologica.

Sortarea deseurilor Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:



Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare. Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare:

Statia de sortare Ovidiu – amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu; Statia de sortare Tortoman – amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic

Tortoman, construit prin proiect.


of 236


Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte plastic, metale feroase, si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare propuse prin proiect (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2014).

Tabel 9.1-1: Caracteristici principale ale statiilor de sortare proiectate in judetul Constanta

OVIDIU tone/an TORTOMAN tone/an

Reciclabile din deseuri menajere 11,944 Reciclabile din deseuri menajere 5,533 Reciclabile din deseuri asimilabile 9,508 Reciclabile din deseuri asimilabile 5,133 Total input 21,452 Total input 10,666 Input sticla 2,897 Input sticla 1,431 Output statie 14,553 Output statie 7,294 Refuz 6,899 Refuz 3,373

Tratarea biologica a deseurilor Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2016 poate fi atinsa prin realizarea a 2 facilitati de tratare:

- Statia de tratare mecano-biologica, localizata in Zona 1 – Constanta, in vecinatatea depozitului de la Ovidiu – Statia TMB Ovidiu;

- Statia de tratare mecano-biologica, localizata in Zona 6 – Medgidia, pe platforma tehnologica a depozitului ecologic din localitatea Tortoman - Statia TMB Tortoman.

Statie de tratare mecano-biologica (TMB) Ovidiu Aceasta facilitate este localizata pe acelasi amplasament cu statia de sortare si va procesa deseurile colectate in Zona 1 - Constanta de la 393,820 de locuitori. Pentru a calcula cerintele de investitii si costurile operationale, au fost stabiliti urmatorii parametrii tehnici pentru statia TMB Ovidiu din judetul Constanta.

Tabel 9.1-2: Parametrii de proiectare privind statia TMB Ovidiu


Deseu rezidual menajer din Zona 1 101,449

Deseu rezidual asimilabil din Zona 1 17,753

TOTAL 119,202




of 236


TOTAL 71,521



TOTAL 47,681



Deseu rezidual asimilabil din Zona 1 4,261

TOTAL 28,609

Statie de tratare mecano-biologica (TMB) Tortoman Aceasta facilitate este localizata pe acelasi amplasament cu statia de sortare si va procesa deseurile colectate in zonele 3 - Deleni, 4- Cernavoda,5 – Harsova si 6- Medgidia de la 158,360 locuitori. Pentru a calcula cerintele de investitii si costurile operationale, au fost stabiliti urmatorii parametrii tehnici pentru statia TMB Tortoman din judetul Constanta.

Tabel 9.1-3: Parametrii de proiectare privind statia TMB Tortoman


Deseu rezidual menajer din Zonele 3,4,5,6 (urban+rural) 29,589


TOTAL MBT 35,392



17,753


TOTAL MBT 21,235



of 236



11,835


TOTAL MBT 14,157



7,101


TOTAL MBT 8,494

Output MBT An 2016


10,652


TOTAL MBT 12,741

Depozitarea deseurilor Necesitatea realizariii unui nou depozit ecologic in judetul Constanta

In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in 2028-2040, dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului.

Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme:

Depozite ecologice de deseuri existente in judetul Constanta


Zona deservita

Capacitate totala (mii m3)


Durata de viata estimata* (anul epuizarii

capacitatii)

OVIDIU SC Tracon SRL Zona 1 1,700 780,000 2020

COSTINESTI SC Iridex Group SRL Zona 2 1,200 1,020,000 Dupa 2040

Sursa: Chestionare completate de operatori/APM Constanta / *estimarea Consultantului

Depozitul ecologic Albesti este detinut de Primaria Mangalia, care nu este parte in ADI Dobrogea. Din acest motiv, depozitul de deseuri va continua sa functioneze pentru orasul Mangalia si comuna Albesti.


of 236



Tabel 9.1-4: Depozit ecologic de deseuri prevazut a se realiza prin proiectul SMID in judetul Constanta

Amplasament Zone deservite

Capacitate totala (tone)

Capacitate totala* (m3)

Cantitate medie anuala de

depozitat inclusiv material de acoperire

(tone)


perioada proiectului 2014-

2040 (tone)

Durata de viata estimata (ani)

Tortoman Zonele 3-6 970.000 850.000 35.000 945.000 27

*Volumul ocupat a fost calculat pentru o desitate a deseurilor estimata de 1,15

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare : zona 3 – Deleni, zona 4 – Cernavoda, zona 5 – Harsova si zona 6 – Medgidia, insumand o populatie de 158.360 locuitori (anul 2014). Tabel 9.1-5: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate depozitului ecologic Tortoman, numar de locuitori (an 2014)

ZONA /Localitati

Pondere populatie


urban/rural


Pondere populatie


urban/rural

Numar locuitori






ALIMAN 2% 2,570 RASOVA 2% 3,392




ION CORVIN 1% 1,849

ADAMCLISI 1% 1,992


DUMBRAVENI 0% 520







of 236








HORIA 1% 1,417 PESTERA 2% 2,990





Total populatie arondata depozitului Tortoman

158,360

*Localitati care nu participa in cadrul proiectului

Dimensionarea depozitului ecologic Tortoman

In cadrul depozitului Tortoman vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale.

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile anuale de deseuri ce vor fi depozitate in depozitul de la Tortoman, pe fractii, avand in vedere faptul ca deseurile reciclabile vor fi sortate in statiile de sortare de la Tortoman si Cernavoda, la depozit ajungand doar refuzul de sortare, iar deseurile biodegradabile colectate in pubela de residual vor fi tratate in cadrul statiei TMB de pe amplasament.

Anexa 3 – Cantitati de deseuri depozitate prezinta cantitatile de deseuri estimate a fi eliminate in cadrul depozitului Tortoman pentru fiecare an al prognozei (2014-2040).

Cantitatile de deseuri estimate a fi eliminate anual prin depozitare in cadrul depozitului Tortoman sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 9.1-6: Cantitati deseuri de eliminat in depozitul ecologic Tortoman

Deseuri depozitate Cantitatea anuala de deseuri depozitate*(tone/an)

Refuz de sortare reciclabile 4,000

Refuz de sortare biodegradabil 13,000

Material de acoperire 11,500

Deseuri stradale 6,500

TOTAL 35.000 *Estimarile au fost determinate folosind valorile calculate pentru fiecare an de prognoza, incepand din luna septembrie 2014

Tinand cont de faptul ca depozitul Tortoman este dimensionat pentru perioada 2013-2040, cu o durata de viata estimata de 27 de ani, cantitatea de deseuri care trebuie preluata in aceasta


of 236


perioada este de 970.000 tone. Astfel, capacitatea totala disponibila necesara este de 850.000 m3, tinand cont de un grad de compactare a deseurilor (inclusiv materialul de acoperire) de 1,15.

Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule, din care, prin proiect, se va construi prima celula, cu o capacitate de 250.000 m3 si o durata de viata de 8 ani astfel: Tabel 9.1-7: Parametrii de dimensionare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta

Cantitatea anuala depozitata (tone) 35.000*

TOTAL cantitate depozitata (tone) 970.000

TOTAL volum (m3), din care: 850.000













*Estimarea s-a realizat prin media valorilor calculate pentru fiecare an al prognozei 2014-2040

Reabilitarea depozitelor neconforme In cadrul proiectului “ Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” sunt incluse urmatoarele investitii:

Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii.

Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.


Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol


of 236


Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.


Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar

Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 7,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2015.


Inchidere depozit urban neconform de deseuri Medgidia

Depozitul urban neconform de deseuri Medgidia are o suprafata de cca. 2,9 ha, a avut termen de sistare a activitatii anul 2006 si termen de inchidere anul 2008, dar autoritatea locala nu a dispus de fonduri pentru inchiderea acestuia.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul drept al Canalului Dunare-Marea Neagra, in dreptul municipiului Medgidia, la o distanta de cca. 300 m fata de acesta.

Tabel 9.1-8: Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme - judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare

Suprafata (ha)

Cantitatea de deseuri

(mc)existenta

Cantitatea de deseuri (mc) estimata la momentul inchiderii


An sistare depozitare

HARSOVA 2,5 ha 58 000 58 000 1.47 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 186 000 240 000 1.15 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 937 000 1 002 000 8.2 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 35 000 56 500 1.60 ha 2012

MEDGIDIA 2,9 ha 140 000 140 000 2,5 ha 2006

9.2 Procese tehnologice

9.2.1 Statii de transfer Statiile de transfer sunt proiectate sa serveasca la eficientizarea transportului deseurilor din zona de colectare pana la facilitatile de sortare/tratare/ depozitare. Statiile de transfer al deseurilor sunt facilitati unde deseurile municipale solide sunt descarcate din camioanele de colecta si tinute pentru o scurta perioada de timp pana cand acestea sunt reincarcate in autocamioane mari de transport lung curier pentru expedierea catre depozitele de deseuri sau catre alte facilitati de tratare sau eliminare.

Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii de transfer, in localitatile Harsova si Deleni. In cadrul unei statii de transfer se desfasoara 3 operatiuni principale:

predare deseuri; pregatire transfer deseuri (cu/fara compactare) ;


of 236


incarcare– transferul containerelor in autocamione lung curier.

9.2.2 Statii de sortare Statile de sortare sunt proiectate si necesare pentru separarea deseurilor pe tip de material in vederea reciclarii. Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii de sortare a deseurilor: Ovidiu si Tortoman. In statiile de sortare deseurile nu vor ajunge decat deseurile colectate separat, adica deseurile de hartie si carton, respectiv deseurile metalice si din plastic.

9.2.3 Statii TMB Statia de tratare mecano-biologica (TMB) are rolul de a trata deseuri biodegradabile colectate separat de la populatie in pubela de deseuri reziduale, deseuri verzi din parcuri si gradini, deseuri biodegradabile din piete, deseuri biodegradabile de la cantine si restaurante. Prin intermediul prezentului proiect se vor construi 2 statii TMB, un in vecinatatea depozitului ecologic existent din localitatea Ovidiu si ce-a de-a doua pe platforma tehnologica a depozitului ecologicTortoman. Tratarea intr-o statie MBT a deseurilor reziduale municipale consta din doua faze principale:

Pre-tratare mecanica; Stabilizarea materialului biodegradabil intr-o treapta biologica.

In statiile TMB, este prevazut un proces de descompunere aeroba in 2 etape:

o prima etapa – de descompunere aeroba intensiva cu insuflare de aer la partea inferioara, statica, in spatii inchise;

o a doua etapa – de maturare sub un sopron metalic a 50% din cantitatile rezultate din prima etapa (restul de 50% vor fi transportate la depozitul de deseuri unde se va efectua o maturare chiar in depozit, inainte de compactare)

Fluxurile de deseuri care vor procesate in cadrul statiilor TMB sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabel 9.2-1: Fluxurile de deseuri care vor procesate in cadrul statiilor TMB

OVIDIU MBT

Input-uri MBT Input-uri MBT An 2016 An 2016

Deseu rezidual menajer din Zona 1 101,449 Deseu rezidual menajer din

Zonele 3,4,5,6 (urban+rural) 29,589

Deseu rezidual asimilabil din Zona 1 17,753 Deseu rezidual asimilabil din

Zonele 3,4,5,6 5,803

TOTAL 119,202 TOTAL MBT 35,392

Input-uri MBT (intra in biocontainere)

Input-uri MBT (intra in biocontainere)


Deseu rezidual menajer din Zonele 3,4,5,6 + deseuri din

parcuri + deseuri din piete (urban+rural)

17,753


Zonele 3,4,5,6 3,482


of 236



Refuz de sortare (la depozitare)

Refuz de sortare (la depozitare)




11,835


Zonele 3,4,5,6 2,321


Volatile MBT Volatile MBT




7,101


Zonele 3,4,5,6 1,393


9.2.4 Depozit ecologic Tortoman

9.2.4.1 Caracteristici tehnice Principalele date constructive ale depozitului de deseuri Tortoman sunt:

Suprafata totala imprejmuita: 17,25 ha; Suprafata totala utila a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 10,9 ha; Capacitate totala a depozitului de deseuri (cinci celule de depozit): 850.000 m3; Suprafata celulei de depozit nr. I: 3,01 ha; Capacitatea celulei de depozit nr. I: 250.000 m3; Zona tehnica, zonele tehnologice, drumurile interioare de serviciu, taluzele exterioare ale

celulelor de depozitare, zone inerbate si perdeaua vegetala: 6,35 ha.

Structura depozitului conform de la Tortoman va include:

zona de depozitare a deseurilor;

zona tehnica, care va cuprinde:

zona de cantarire si intrare/iesire a autocamioanelor, inclusiv o cabina pentru personal de supraveghere;

zona de receptie, sortare si expeditie deseuri reciclabile;

zona de circulatie a autocamioanelor;

zona de spalare a rotilor autocamioanelor;

cladire administrativa, inclusiv laborator si statie meteorologica;


of 236


parcare personal;

zona statiei mobile de carburanti;

zona de interventie utilaje;

canalizare interioara/exterioara si pompare ape contaminate;

post de transformare;

generator de curent electric;

alimentare cu apa;

statie de epurare ape uzate menajere provenite din cladirea administrativa;

toalete ecologice mobile.

zona de retentie a levigatului provenit din celula de depozitare, care cuprinde:

retea de colectare si transport levigat;

colectare ape uzate din zona tehnica: spalare platforme si spalare roti;

bazin de retentie levigat cu capacitatea de pompare de 16 mc;

statie de epurare levigat si ape uzate tehnologice cu capacitatea de 16,07 mc/zi.

zona de retentie a apelor pluviale:

bazin de retentie si evaporatie cu capacitatea de 2000 mc;

separator hidrocarburi pentru pretratare ape pluviale;

drumuri in incinta, platforme tehnice, parcari.

In vederea asigurarii utilitatilor, pentru depozitul de deseuri Tortoman se prevad urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice.

alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul national de distributie a energiei electrice si construirea unui post de transformare;

retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea receptorilor din zona tehnica;

retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si incendiu;

conducte colectare levigat;

bazin de retentie levigat;

statie de epurare levigat;

statie de epurare ape uzate menajere;

retea de canalizare apa uzata menajera;

retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma zonei tehnice;

bazine de retentie si evaporatie;

separator de hidrocarburi;

apa calda va fi asigurata prin doua cazane electrice pentru incalzire complet automata 200kW, un boiler de 1.000 l pentru incalzirea apei menajere si un vas de expansiune de 300 l pentru sistemul de incalzire;

garaj;

imprejmuire gard

amenajare zona verde;


of 236


amenajare perdea vegetala.

9.2.4.2 Functionarea depozitului de deseuri Activitatile specifice ce au loc in cadrul depozitului ecologic sunt urmatoarele:

inregistrarea deseurilor; controlul strict al deseurilor acceptate la depozitare; compactarea; acoperirea zilnica a deseurilor; motorizarea apei freatice; monitorizarea regulata pe durata inchiderii si post-inchidere.

Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe avantaje.

Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.

Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.

Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control strict pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru.

Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor tip „picior de oaie” si un incarcator frontal.

Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip ’’picior de oaie” prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,15 t/mc .

Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in vederea protejarii stratului drenant.

Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces catre interiorul celulei.

Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului drenant de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca. 15 m.

Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare.

9.2.4.3 Managementul levigatului Levigatul este colectat prin reteaua de colectare si directionat catre bazinul de retentie.

Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de 1000 m3, capacitate necesara pentru stocare timp de 5 zile a cantitatii maxime de levigat .

Din bazinul de retentie levigatul va fi pompat in statia de epurare.

Statia de epurare propusa va avea o capacitate de 16,07 m3/zi si va folosi foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa si nanofiltrarea.

Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii.

In statia de epurare levigat vor fi evacuate urmatoarele debite:

levigat din celulele de depozitare;


of 236


ape uzate provenite de la spalere roti autocamioane; apele reziduale de la spalarea platformelor tehnologice si pardoselilor din cadrul statiei de

sortare. ape uzate menajere.


treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare. treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin osmoza inversa si

nanofiltrare.

9.2.4.4 Managementul emisiilor de gaze de depozit Sistemul de colectare a gazului de depozit se compune din urmatoarele elemente:

Puturi de colectare gaz de depozit (diametru min. 80 cm)- asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului; se vor construi 37 de puturi in total pentru colectarea biogazului (11 pentru prima celula si 26 pentru celulele 2 si 3);

Reteaua de conducte de transfer a biogazului cu diametrul ≥ 90 mm – conecteaza puturile de colectare la statia de colectare a biogazului;

Statiile de colectare a biogazului - baza proiectului propus, sunt necesare 3 statii de colectare (una pentru fiecare celula); infrastructura care include statia de colectare a gazului va fi etansata complet si prevazuta cu sisteme de ventilare, va fi amplasata in afara zonei bazei etansate si respectiv a suprafetei depozitului, si va trebui sa fie accesibila direct din drumul perimetral.

Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz) – conecteaza statiile de colectare a biogazului;

Sistem de captare al condensului Unitatea de incinerare - incineratorul (facla) trebuie sa aiba o capacitate minima de 900

m3/h.

9.3 Impactul prognozat asupra mediului

9.3.1 Depozit ecologic de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman In cadrul centrului de management al deseurilor exista posibilitatea poluarii accidentale a apei subterane si de suprafata, ca urmare a deversarii accidentale de ape uzate menajere, scurgeri accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele folosite, nefunctionarea la parametri corespunzatori ai statiei de epurare a apelor uzate precum si a statiei de epurare a levigatului, cauzand astfel deversari neconforme in paraul aflat la est de amplasament. Natura impactului in cazurile potentiale de poluare mentionate va fi secundara, pe temen scurt, temporara si locala. Prin masurile ferme propuse la capitolul urmator se are in vederea reducerea la minim a potentialului impact asupra factorului de mediu apa.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica drept nesemnificative.

In ceea ce priveste poluarea aerului, pot sa apara emisii fugitive, locale si temporare datorate descarcarii si manipularii deseurilor, descompunerii deseurilor si vehiculelor utilizate pentru transportul acestora.


of 236


Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Cu privire la poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive.

In faza de operare descompunere a deseurilor depozitate va genera emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera. Concluzionand masurile prevazute pentru protectia factorului de mediu aer, mentionate la capitolul urmator, atat in faza de operare cat si in cea de executie vor avea ca efect diminuarea impactului ca urmare a amplasarii depozitului de deseuri Tortoman.

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri va fi secundar, strict pe perioada de executie si local.

In perioada de operare a depozitului de deseuri impactul asupra aerului se preconizeaza ca va avea caracter local, secundar si pe intreaga perioada de functionare a obiectivului.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer a depozitului de deseuri Tortoman va fi diminuata ca urmare a masurilor luate, in principal a prevederii instalatiei de ardere a gazelor rezultate din corpul depozitului. Avand in vedere componenta locala si activitatea obiectivului, magnitudinea si complexitatea impactului sunt evaluate functie de gravitatea efectelor, gradul de extindere a acestora, si viteza de extindere a efectului. Preconizam ca magnitudinea impactului va fi redusa, la nivel local cu o frecventa de aparitie ocazionala, probabila ca urmare a procesului de operare al depozitului.

In ceea ce priveste poluarea solului si subsolului, exista posibilitatea aparitiei impactului ca urmare a decopertarii solului vegetal, lucrarilor propuse in faza de executie, constructiei subcompartimentului 3 al primei celule a depozitului de deseuri, descarcari accidentale de deseuri transportate sau depozitate, scurgeri accidentale de produse petroliere sau uleiuri, deversari accidentale de ape uzate etc.

In scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subsolului au fost prevazute urmatoarele masuri:

Special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor de constructie in faza de executie;

Cabine ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier;

Impermeabilizarea corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul de etansare;

Dig perimetral;

Alei betonate si imprejmuirea depozitului de deseuri;

Statie de epurare ape uzate si levigat;

Monitorizarea functionarii corespunzatoare a instalatiilor prevazute pe amplasament etc.

Asadar toate masurile prevazute in cadrul proiectului pentru protectia solului si subsolului vor avea ca scop diminuarea impactului ca urmare a constructiei primei celule a depozitului de deseuri Tortoman.


of 236


Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivului.

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata depozitului de deseuri, platformei betonate si cladirilor adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

9.3.2 Statii de sortare/transfer si statia TMB Ovidiu Principalele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri accidentale de ape uzate.

In cadrul investitiilor atat pentru faza de executie cat si cea de exploatare au fost prevazute bazine pentru colectarea si stocarea apei uzate, respectiv bazine ecologice vidanjabile, retea de canalizare apa uzata menajera, bazin etans vidanjabil si retea de apa pluviala.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica ca nesemnificative.

In cadrul investiiilor mai sus mentionate potentialele surse de poluare asupra factorului de mediu aer pot fi reprezentate ca urmare a emisiilor de praf, fum, manevrarii pamantului excavat si utilajelor sau autovehiculelor folosite.

Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

colectarea, stocarea corespunzatoare a apei uzate menajere si descarcarea in statiile de epurare;

detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor.

Natura potentialului impact va fi secundara, locala, iar durata va fi temporara si foarte scurta.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer se considera a fi improbabil, cu efect nesemnificativ si indirect.

Cu privire la sursele de poluare ale solului si subsolului ca urmare a executiei si operarii investitiilor, deseurile menajere si cele din constructie pot fi generate ca urmare a:

decopertarii solului vegetal;

amenajarii necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate;

infiltrarii accidentale de ape uzate in sol;

amenajarii neconforme a spatiilor de depozitare temporara a deseurilor rezultate din procesul de executie al obiectvului proiectat.

Masurile avute in vedere sunt:

folosirea statiilor de transfer si a statiei de sortare doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe platformele special amenajate;

Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivelor.


of 236


Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata aferenta platformei betonate si cladirii adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

9.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Constanta Principala sursa de poluare a apelor este reprezentata de evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilaje si mijloace auto, insa acestea au caracter local.

Magnitudinea impactului se poate preconiza ca si probabilitate doar in faza de inchidere, fiind catalogata ca locala si temporara. Fecventa probabila de aparitie a impactului este foarte redusa, chiar improbabila si nesemnificativa.

Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri se va elimina poluarea aerului ca urmare a functionarii neconforme a depozitului, degajarii necontrolate a gazele emise din corpul depozitelor si a emisiilor generate. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului.

In ceea ce priveste poluarea solului, odata cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si dezvoltarii solului vegetal prevazut ca ultim strat de inchidere se reduce la minim posibilitatea poluarii solului. Din punct de vedere al incadrarii in zona si noul amplasament inierbat se va incadra corespunzator in piesajul zonal. Se va inregistra un efect direct pozitiv, cu impact improbabil (redus la zero).

Ca urmare a inchiderii corespunzatoare a depozitelor de deseuri neconforme se poate vorbi despre un efect pozitiv, benefic asupra factorilor de mediu.

9.4 Analiza impactului asupra mediului

9.4.1 Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) . Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ) indicele de poluare globala ( IPG )

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “proiectului“ asupra mediului avand la baza “marimea“ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula


of 236


– influenta negativa

Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Constanta”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise

Apa +1 afectat in limite admise

Sol – subsol +1 afectat in limite admise

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ

Peisajul 0 nu este afectat semnificativ

Patrimoniul cultural +2 afectat in limite admise

Mediul social si economic +2 afectat in limite admise

9.4.2 Evaluarea efectelor cumulative In vederea evaluarii efectelor cumulative asupra factorilor de mediu in zona noilor obiective ce se vor construi, in special a depozitului ecologic Tortoman si a statiilor de sortare si TMB, este necesara cunoasterea situatiei actuale a factorilor de mediu in zona, noile investitii ce urmeaza a se realiza in zona, aprecierea nivelului emisiilor poluante rezultate si influenta cumulativa a acestora asupra factorilor de mediu, cat si asupra sanatatii populatiei. In capitolele anterioare sau aratat si s-a descris starea factorilor de mediu, surse de poluanti existenti in zona, inaintea realizarii obiectivelor, din care rezulta urmatoarele. Terenurile care vor fi utilizate pentru realizarea investitiilor propuse prin prezentul proiect sunt in marea lor majoritate terenuri agricole (pasuni), respectiv:

Depozit ecologic Tortoman, statie de sortare si statie TMB Statie de transfer Deleni

Amplasamentul propus pentru realizarea statiei de sortare si TMB Ovidiu este situat in zona industriala a orasului Ovidiu, in vecinatatea depozitului existent . Amplasamentul propus pentru realizarea statiei de transfer Harsova este situat in zona platformei industriale din sud-estul orasului. Terenurile propuse pentru constructia facilitatilor nu prezinta urme de poluare a solului, pe aceste


of 236


amplasamente nu au functionat unitati economice iar centrale termice de mare capacitate in zona nu au functionat nici in trecut, deci nu exista o poluare a solului sau a apelor de suprafata sau subterane in jur. Activitati principale desfasurate : activitati agricole, fara urme de poluare. In prezent in zona amplasamentelor calitatea aerului este buna datorita asezarii geografice si lipsa unor surse poluanti puternici aerului cat si conditiile de dispersie a poluantilor corespunzatoare, datorita circulatiei aerului in zona. Calitatea apelor de suprafa in zona amplasamentelor analizate, se incadreaza global in clasa a II-a de calitate (stare buna). Investitiile mai sus mentionate nu sunt localizate in zone de protectie hidrogeologica sau zone de protectie sanitara. Judetului Constanta ii sunt caracteristice disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si tertiare Constanta – Navodari, areale cu specific turistic (litoralul) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole. Cea mai mare parte a investitiilor propuse prin proiectul SMID Constanta sunt localizate in zonele cu profil predominant agricol (Tortoman, Deleni) zone in care in ultimi ani s-au dezvoltat cu precadere proiecte de valorificare a energiei eoliene. Statia TMB din localitatea Ovidiu, sat Sibioara este propusa a se realiza intr-o zona in care functioneaza cariera Comcm de agregate concasate care prin activitatea specifica exercita un impact asupra aerului. Statia de transfer Harsova este propusa a se realiza intr-o zona industriala, partial dezafectata, care in prezent nu resimte un impact negativ asupra mediului. Prin urmare, apreciem ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Constanta”, impactul cumulat asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

9.5 Concluzii

Facilitatile prevazute a se realiza prin proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta vor fi conforme cu cerintele legislatiei din UE si din Romania in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor.

Realizarea investitiei se incadreaza in:

Planul National de Dezvoltare 2007-2013, prin imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate si cantitate.

Proiectarea sistemului de gestiune management integrat al deseurilor in judetul Constanta se incadreaza in Planul National de Gestionare a deseurilor aprobat prin HGR 1470 din 2004, in Planurile Locale, Regionale si Nationale de gestiune a deseurilor precum si in Programul Sectorial de operare –Mediul Inconjurator (aprilie 2006).

Cadrul legal care are ca obiect pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor care trebuie respectat este prezentat detailat in Hotararea Guvernului nr. 349 /2005 care se refera atat pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, inchiderea si urmarirea post inchidere al depozitelor noi in conditii de protectie a mediului si a sanatatii populatiei. Aceasta reglementare are ca scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului in special poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de sera precum si a oricarei risc pentru


of 236


sanatatea populatiei pe intreaga durata de exploatare a depozitului cat si dupa epuizarea acestuia, Solutii tehnologice adoptate conform Normativului emis de MMGA 757/2004 privind depozitarea deseurilor si Standardul roman SR 13.351 Salubrizarea localitatilor – deseuri Urbane si Rurale prescriptii de colectare selectiva.

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara a pune in pericol mediul inconjurator si sanatatea publica.

Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare.

Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu.

Se mentioneaza impactul pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea unor noi locuri de munca si prin imbunatatirea calitatii vietii populatiei.

Calitatea vietii si a conditiilor sociale in comunitatile afectate de proiect, vor cunoaste o imbunatatire neta, deoarece:

va creste calitatea aerului atmosferic in toate zonele in care vor fi inchise actualele depozite neconforme;

va scadea riscul unor imbolnaviri ale locuitorilor afectati de actualele depozite neconforme dupa inchiderea acestora, pe fondul eliminarii focarelor/vectorilor de transmitere a factorilor patogeni asociabili depozitelor actuale;

va creste consistent calitatea vietii in aglomerarile urbane, pe fondul cresterii nivelului curateniei citadine odata cu implementarea proiectului;


of 236


10. ANEXE

1. Coordonate Stereo 70 – Amplasament statie de sortare si tratare mecano-biologica Ovidiu

2. Plan de incadrare in zona – Statie de sortare si tratare mecano-biologica Ovidiu

3. Plan de situatie - Statie de sortare si tratare mecano-biologica Ovidiu

Intocmit, Ecolog Catalina Paun

apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

Documents

Transcript of apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...