EVALUARE ADECVATĂ Amenajare drumuri de acces la ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

SC SEARCH GREEN MANAGEMENT SRL

[email protected]

EVALUARE ADECVATĂ PENTRU INVESTIȚIA

Amenajare drumuri de acces la exploatații agricole în Comuna Măstăcani, Județul Galați

1 | P a g e

EVALUARE ADECVATĂ


Beneficiar: Comuna Măstăcani, Județul Galați Elaborator: SC SEARCH GREEN MANAGEMENT SRL

mailto:[email protected]


[email protected]



2 | P a g e

CUPRINS

a) Informaţii privind Proiectul supus aprobării

1. Informaţii privind proiectul

2. Localizare geografică si administrativă, cu precizarea coordonatelor

Stereo 70

3. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata

diferitelor etape de implementare a Proiectului

4. Resursele naturale necesare implementării Proiectului

5. Resurse naturale ce vor fi ecploatate din cadrul ariei protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Proiectului

6. Emisii şi deşeuri generate de Proiect şi modalitatea de eliminare a acestora

7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia

Proiectului.

8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Proiectului, respectiv

modalitatea în care accesarea acestor servicii siplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a Proiectului

10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării Proiectului

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

12. Carateristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu Proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată de interes comunitar

b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de

implementarea Proiectului

1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar

2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata

vecinătate a Proiectului, menţionate în formularul standard al ariei

naturale protejate de interes comunitar

3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi relaţia lor acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei


7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management



[email protected]



3 | P a g e

8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

c) Identificarea şi evaluarea impactului

1. Impact direct şi indirect

2. Impact pe terme scurt şi lung

3. Impact din faza de construcţie, de operate şi de dezafectare

4. Impact rezidual

5. Impact cumulativ

6. Evaluarea semnificaţiei impactului pe baza indicatorilor cheie

cuantificabili

7. Evaluarea impactului Proiectului propus

8. Evaluarea impactului cumulativ al Proiectului propus cu alte PP

d) Măsuri de reducere a impactului

1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de Proiect şi modul în

care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale

protejate de interes comunitar

2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de

reducere a impactului

3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor şi habitatelor de

interes comunitar

e) Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi

habitatele de interes comunitar afectate

1. Lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi în furnizarea

informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate de


2. Anexe: CV-uri persoanelor implicate



[email protected]



4 | P a g e

1. Informaţii privind proiectul

Proiectul propus este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare

Rurală, Măsura 125 "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii".

Se vor amenaja drumurile de exploatare existente pe o lungime de

6807 ml. Din aceștia, un total de 6070,99 ml se află în interiorul sitului

ROSPA0070.

Investiția va avea următoarele coordonate tehnice:

Structură rutieră de tip suplu, formată din straturi de BAPC 16, 4 cm,

BADPC 25, 5 cm, piatră spartă, 12 cm, balast, 15 cm și refuz de ciur, 10 cm.

Lățimea platformei drumului va fi de 5 m, din care 4 m parte carosabilă și 2 x

0,5 m acostamente. Se vor realiza 5377 ml de rigole de pământ pentru

colectare ape pluviale și 9 podețe.

Organizarea de șantier este propusă a fi amplasată în curtea Primăriei

Măstăcani, ce va asigura resursele necesare (spațiu, utilități).

Avantajele scenariului recomandat – din analiza fezabilităţii din punct

de vedere economic, social, de mediu

- Creşterea vitezei de transport;

- Reducerea consumului de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb,

prelungirea duratei de viaţă a autovehiculelor;

- Reducerea costurilor de operare a transportului;

- Reducerea costurilor de exploatare;

- Reducerea ratei accidentelor prin adoptarea de măsuri de siguranţă;

- Îmbunătăţirea accesibilităţii pe teritoriul comunei;

- Impact direct şi indirect asupra dezvoltării economice, sociale şi culturale;

- Creşterea nivelului investiţional şi atragerea de noi investitori autohtoni şi

străini care să dezvolte zona;



[email protected]



5 | P a g e

- Stoparea sau diminuarea migraţiei populaţiei din zona rurală către mediul

urban sau alte ţări;

- Atragerea şi stabilirea specialiştilor necesari în agricultură, administraţie,

sănătate, învăţământ;

- Crearea de noi locuri de muncă;

- Creşterea veniturilor populaţiei şi sporirea contribuţiei la bugetul de stat prin

impozite şi taxe pe baza dezvoltării economice;

- Creşterea implicit a calităţii vieţii în mediul rural;

- Reducerea nivelului de sărăcie, a numărului persoanelor asistate social.

Tronsonul de drum propus a fi reabilitat este de clasă tehnică V, în zonă

de deal, cu viteza de proiectare de 40 km/h.

Stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei efectuată conform

prevederilor Ordinului MLPAT nr. 31/N din 02.10.1995 este REDUSA „D”.

Traseul în plan

Traseul drumului va respecta amplasamentul existent. Elementele

geometrice ale traseului (aliniamentul, curbe, pas de proiectare, declivităţi) se

vor proiecta pentru viteza de bază de 40 km/h, conform STAS 863/85.

Profilul longitudinal

Profilul longitudinal al drumului se va proiecta conform STAS 863/85

privind Lucrări de drumuri, Elemente geometrice ale traseelor – Prescripţii de

proiectare.

Profilul transversal tip



[email protected]



6 | P a g e

Lăţimea drumului va urmări platforma existentă, astfel încât să se evite

ocuparea de terenuri particulare suplimentare celor aferente drumului actual.

Drumul este de clasă tehnică V, cu următoarele elemente:

- platformă drum = 5.00 m

- parte carosabilă = 3.50 m

- benzi de incadrare = 2 x 0.25 m

- acostamente = 2 x 0,50 m

- viteza de proiectare = 40 km/h

Profilul transversal se va proiecta cu panta unica de 2.50%.

Drumurile propuse spre modernizare sunt în inventarul domeniului

public al Comunei Măstăcani, cu o lungime totală de 6807 ml și pleacă din DN

26, se suprapune peste drumurile de exploatare DE 554 (285 ml), DE 551

(373 ml), DE 593 (400 ml), DE 590 (403 ml), DE 577 (409 ml), DE 572 (2004

ml), DE 611 (1663 ml) și DE 637 (1270 ml), apoi intră din nou în DN 26, în

intravilanul localității Măstăcani.

Altitudinea drumurilor este cuprinsă între 4 și 6 m, fiind mărginite de

terenuri agricole, iar paralel cu drumurile de exploatre, sunt prezente canale

de desecare utilizate în managementul inundațiilor, amplasamentul fiind

cuprins în lunca inundabilă a Prutului.

Structura drumurilor este din pământ, denivelată, cu lățimi cuprinse

între 3 și 4 ml. Acestea nu prezintă infrastructură de colectare a apelor

pluviale, în sezonul ploios fiind neutilizabile.

Amplasamentul proiectului, precum și imediata apropiere a acestuia

sunt puternic influențate antropic, fiind total transformate din luncă inundabilă

în terenuri agricole și îmbunătățiri funciare, de combatere a inundațiilor.



[email protected]



7 | P a g e

2. Localizare geografică si administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70; Proiectul se realizează în Comuna Măstăcani, Județul Galați, Regiunea

2 Sud – Est.

Din punct de vedere geografic, proiectul se implementează în partea de

Est – Sud – Est a României, în subunitatea de relief Podișul Covurlui, alcătuit

din nisipuri, pietrișuri și prezintă culmi largi cu altitudini de 300 m separate de

văi adânci.

Extract din coordonatele Stero 70:

X Y

479081.3970 740987.0267

478705.8350 741199.1139

478740.4438 741188.0316

478767.2189 741179.3483

478794.7742 741170.4810

478824.3254 741161.1847

478855.7252 741151.7882

478896.7258 741139.7236

478924.2611 741131.3337

478968.7894 741118.6277

478993.3223 741112.1855

479028.9087 741100.7667

479066.1019 741090.5807

479091.4935 741082.1346

479122.0709 741073.6130

478638.1114 741219.8094

478571.7122 741239.7816

478508.8483 741257.4705

478438.4293 741279.4885

478369.2587 741300.3452

478336.1033 741316.3931



[email protected]



8 | P a g e

477620.3430 741524.6670

477624.6950 741522.9480

477622.2670 741516.0620

477636.3040 741507.2610

477628.6640 741511.4990

477627.7890 741517.2780

477631.9560 741516.1410

477632.4160 741517.4910

477628.0070 741518.8620

477633.5890 741519.6500

477634.7290 741524.1110

477669.4040 741510.3750

477671.9560 741514.6570

477671.3980 741513.2090

477936.4380 741437.9510

477936.7440 741432.7930

477936.2390 741431.1050

477936.0080 741429.5320

477972.5870 741418.9160

477973.4420 741420.5360

477973.8530 741423.5950

477973.6510 741422.2080

477976.2150 741425.2810

477972.8080 741426.1730

477969.8190 741432.8890

477973.1550 741432.9050

478038.1210 741412.2890

478037.6870 741406.1060

478037.9600 741408.1430

478036.9380 741404.4030

478335.2800 741312.8080

478326.0400 741313.1420

478323.3180 741308.3000

478325.8740 741305.7080

478326.3660 741301.8300

478332.1620 741280.4750

478328.5700 741281.2060

478327.5380 741291.2630



[email protected]



9 | P a g e

478329.9760 741295.4820

478330.9040 741291.5310

478366.3480 741290.4230

478366.0230 741285.6950

478818.3390 741146.6600

478818.0740 741145.4530

478819.9050 741148.9140

478853.7790 741144.5730

478851.8510 741137.0560

478852.2670 741139.2900

478851.4100 741135.3980

478851.7120 741130.9680

478891.7590 741125.3160

480736.6710 741060.2110

480738.6200 741057.1840

480742.7080 741055.9500

480737.3250 741042.3590

480719.6620 741044.2610

480718.3860 741059.8070

480720.4020 741063.1090

480718.4580 741062.1490

480697.1000 741079.7080

480671.3530 741088.4120

480660.3680 741098.3430

480659.5300 741104.1720

480659.6290 741102.8040

480659.2220 741106.3370 Toate coordonatele sunt în format electronic pe CD-ul atașat la prezentul studiu.



[email protected]



10 | P a g e

3. Modificările fizice ce decurg din proiect şi care vor avea loc pe durata

diferitelor etape de implementare a Proiectului.

Pentru perioada de execuție a proiectului, se presupune modificarea

suprafeței drumului existent, prin reprofilări și compactări ale suprafețelor,

supraînălțări și asfaltare.

Pentru perioada de exploatare, nu vor avea loc modificări fizice ale

amplasamentului.

4. Resursele naturale necesare implementării Proiectului Pentru realizarea proiectului, se au în vedere utilizarea următoarelor

tipuri de resurse naturale:

- Balast, nisipuri și pietriș, extrase din albia minoră a unui curs de

suprafață;

- Piatră concasată, rezultată în urma extracțiilor din carierele montane;

- Asfalt, realizat pe bază de substanțe organice (hidrocarburi);

- Ciment, realizat pe bază de rocă calcaroasă, extrasă în mare parte din

zonele montane.

5. Resurse naturale ce vor fi ecploatate din cadrul ariei protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Proiectului

Nici una din resursele naturale nu provin din interiorul ariei naturale protejate.



[email protected]



11 | P a g e

6. Emisii şi deşeuri generate de Proiect şi modalitatea de eliminare a

acestora

Pe perioada de execuție a lucrărilor se vor genera deșeuri din

construcții, deșeuri metalice, uleiuri uzate, ambalaje din plastic, sticlă, lemn.

Emisiile de gaze generate de utilajele și echipamentele utilizate la

execuția investiției.

De asemenea, activitatea de execuție construcții, este o sursă certă în

ceea ce privește generarea zgomotului și vibrațiilor.

În mod accidental, pot avea loc scurgeri de hidrocarburi, de la utilaje și

echipamente aflate într-o stare proastă de funcționare.

Pe perioada de exploatare, se vor genera emisii de gaze de eșapament,

rezultate de la traficul utilajelor agricole ce vor utiliza drumul de acces către

zonele agricole.

7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia

Proiectului.

Terenul ce va fi utilizat în cadrul proiectului are utilizare de drum de

exploatare, se află în extravilanul Comunei Măstăcani și aparține demeniului

public al comunei.

Suprafața afectată proiectului este de 34,1 Ha utilizate pentru partea

carosabilă și acostamente și 0,5 ha pentru rigolele de pământ. Aceste

suprafețe sunt cele afectate permanent. Nu se vor afecta suprafețe noi față de

cele existente în componența drumului de exploatare existent.



[email protected]



12 | P a g e

8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Proiectului, respectiv

modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

Nu sunt necesare alte servicii ce pot afecta integritatea ariei naturale

protejate.

9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a Proiectului

Durata de exeuție este de 12 luni, proiectul fiind finanțat cu fonduri

comunitare și guvernamentale, beneficiarul fiind constrâns să respecte

perioada de implementare a proiectului.

Exploatarea unui drum agricol este de cel puțin 30 de ani, cu acțiuni de

reparație și întreținere.

Dezafectarea proiectului nu poate fi evaluată ca moment sau perioadă,

având în vedere faptul că un astfel de proiect este realizat pentru o perioadă

de exploatare foarte îndelungată.

10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării Proiectului Proiectul propune modernizarea drumului de acces către și dispre

terenurile agricole, ceea ce va crește gradul de siguranță pentru traficul cu

utilaje și autospeciale agricole, fapt ce va reduce emisiile de gaze, scăderea

consumului de carburanți, diminuarea zgomotului și asigurarea funcționării în

condiții normale a parcului auto agricol. Aceste aspecte vor crea premizele

dezvoltării activității cultivării plantelor agricole, ceea ce va crește numărul

locurilor de muncă, nivelul de trai și dezvoltarea economiei agricole locale.

Investiția este foarte importantă pentru comunitatea locală.



[email protected]



13 | P a g e

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Se vor amenaja drumurile de exploatare existente pe o lungime de 6807

ml. Din aceștia, un total de 6070,99 ml se află în interiorul sitului ROSPA0070.

Investiția va avea următoarele coordonate tehnice:

Structură rutieră de tip suplu, formată din straturi de BAPC 16, 4 cm,

BADPC 25, 5 cm, piatră spartă, 12 cm, balast, 15 cm și refuz de ciur, 10 cm.

Lățimea platformei drumului va fi de 5 m, din care 4 m parte carosabilă și 2 x

0,5 m acostamente. Se vor realiza 5377 ml de rigole de pământ pentru

colectare ape pluviale și 9 podețe.

Organizarea de șantier este propusă a fi amplasată în curtea Primăriei

Măstăcani, ce va asigura resursele necesare (spațiu, utilități).

12. Carateristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu Proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta

aria naturală protejată de interes comunitar.

În interiorul ariei naturale protejate sau în imediata apropiere a sa nu

sunt cunoscute alte Proiecte care să genereze împreună cu proiectul studiat

un impact cumulativ.

13. Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului

Nu este cazul.



[email protected]



14 | P a g e

Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de


1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar

Situl Natura 2000 ROSPA0070 LUNCA PRUTULUI VLADESTI-FRUMUSITA

Situl a fost constituit în anul 2007, are o suprafață totală de 14389 Ha,

se află, din punct de vedere administrativ, în Județul Galați.

Situl se învecinează la Est și se suprapune cu ROSCI0105 Lunca

Joasă a Prutului, iar la Vest se suprapune cu ROSCI0315 Lunca Chineja.

Situl ROSPA0070 (latitudine N 45º 44' 59'', longitudine E 28º 5' 13'')

are o suprafaţă 14.389 Ha, cu altitudine medie de 4 m, este încadrat în

bioregiunea stepica. Acesta se caracterizează prin suprafeţe mari de terenuri

agricole (85%), râuri şi lacuri (7%), păşuni (3%) şi păduri de foaioase (5%).

Situl Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşica (Figura 1) este declarat

pentru asigurarea condiţiilor de conservare şi protecţie a unui număr de 34

specii enumerate în anexa I a Directivei păsări şi 22 specii cu migraţie

regulată nementionate în anexa I a Directivei păsări. Situl este desemnat IBA

conform criteriilor de elaborare C1, C2, C3, C4, C6 ale BirdLife Internaţional şi

este candidat pentru desemnatarea ca Sit RAMSAR.



[email protected]



15 | P a g e

Figura 1: Limitele sitului ROSPA0070 – Lunca Prutului – Vladesti –

Frumusica

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul județului

Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podișului Moldovei,

subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este

subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului.

Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitități

geomorfologice:platouri, văi și Lunca Prutului. Relieful luncii se prezinta în

general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul



[email protected]



16 | P a g e

este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei

depresiuni largi.

Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme

negative (foste lacuri, gârle, balti si mlaștini). În cadrul luncii se disting grinduri

exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere și

mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor

privale și alcătuite din texturi fine și în mai mică măsură din texturi mijlocii.

Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se

pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic -

cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).

Situl Natura 2000 ROSCI0315 LUNCA CHINEJA

Situl are o suprafata totala de 945 Ha, cu altitudine medie de 16 m,

este incadrat in regiunea biogeografica stepica. Zona se incadrează în

Subunitatea Podișul Covurlui, din sudul Podișului Bârladului: acesta la rândul

său se incadrează în Podișul Moldovei, ocupând partea sa de sud. Relieful

specific de lunca, cu terase largi, cu substrat format din nisipuri, pietrișuri.

Râul Chineja este un afluent al Râului Prut, pe cursul inferior al acestuia.

Habitatele prezente în sit sunt: Mlaștini, turbării, Pășuni, Alte terenuri

arabile, Păduri de foioase, Vii și livezi, alte terenuri artificiale, Habitate de

pădure (păduri în tranziție).



[email protected]



17 | P a g e

2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata

vecinătate a Proiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale

protejate de interes comunitar

Situl Natura 2000 ROSPA0070 LUNCA PRUTULUI VLADESTI-FRUMUSITA

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări

protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 29

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra

speciilor migratoare (Bonn): 23

c) număr de specii periclitate la nivel global: 4

Specii prezente în Sit de importanță comunitară din Anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/CE (Tabel 1):

Cod Denumire ştiinţifică Denumire populară

A060 Aythya nyroca Rata roşie

A231 Coracias garrulus Dumbrăveanca

A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic

A229 Alcedo atthis Pescărel albastru

A029 Ardea purpurea Stârc roşu

A024 Ardeola ralloides Stârc galben

A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă

A196 Chlidonias hybridus Chirighiţa cu obraz alb

A031 Ciconia ciconia Barza albă

A081 Circus aeruginosus Erete de stuf

A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar

A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini



[email protected]



18 | P a g e

A236 Dryocopus martius Ciocănitoare neagră

A026 Egretta garzetta Egreta mică

A098 Falco columbarius Şoimuleţ de iarnă

A103 Falco peregrinus Şoim călător

A075 Haliaeetus albicilla Codalb

A131 Himantopus himantopus Piciorong

A338 Lanius collurio Sfrancioc roşiatic

A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte

A094 Pandion haliaetus Uligan pescar

Tabel 1: Speciile de pasari prezente in situl ROSPA0070 din Anexa I,

directiva pasari

Specii de păsări cu migratie regulata nemenționate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC(Tabel 2):

Cod Denumire ştiinţifică Denumire populară

A054 Anas acuta Rata suliţar

A056 Anas clypeata Rata lingurar

A050 Anas penelope Rata fluierătoare

A053 Anas platyrhynchos Rata mare

A041 Anser albifrons Gârliţa mare

A059 Aythya ferina Raţă cu cap castaniu

A087 Buteo buteo Şorecar comun

A036 Cygnus olor Lebăda de vară

A096 Falco tinnunculus Vânturel roşu

A125 Fulica atra Lişiţa

A459 Larus cachinnans Pescăruş pontic

A179 Larus ridibundus Pescăruş razător

A156 Limosa limosa Sitar de mal

A230 Merops apiaster Prigorie

A160 Numenius arquata Culic mare

A017 Phalacrocorax carbo Cormoran mare

A141 Pluvialis squatarola Ploier argintiu

A161 Tringa erythropus Fluierar negru

A163 Tringa stagnatilis Fluierar cu picioare verzi

A142 Vanellus vanellus Nagâţ

A043 Anser anser Gaşca de vară



[email protected]



19 | P a g e

A162 Tringa totanus Fluierar cu picioare roşii

Tabel 2: Speciile de păsări cu migraţie regulată din situl ROSPA0070, dar

nementionate în Anexa I.

Efective identificate în sit, conform Formularului standard:



[email protected]



20 | P a g e

Amplasamentul proiectului se învecinează pe toată lungimea sa cu un

sistem de canale utilizate pentru irigații și managementul apei de suprafață în

această zonă de luncă inundabilă. Aceste canale sunt loc propice pentru

dezvoltarea unei asociații vegetale de tip Scirpo - Phragmitetum W. Koch

1926 cu Typhetum latifoliae habitat clasificat R5309 - Comunități danubiene

cu Phragmites australis și Schoenoplectus lacustris (Doniță, 2005). Aceste

canale nu sunt ocupate cu apă pe întraga perioadă a anului, pe perioada

sezonului secetos, fiind lipsite de apă, ele fiind alimentate cu preponderență

de precipitații și inundații din perioada iarnă-primăvară. Acestea prezintă un

grad mare de poluare prin depozitări necontrolate de deșeuri, în mare parte

nebiodegradabile cum ar fi: PET-uri, ambalaje din plastic, dar și deșeuri

vegetale și animaliere provenite de la grajdi, mai ales în zonele apropiate de

casele din Localitatea Măstăcani. Din observațiile la fața locului, s-a constatat



[email protected]



21 | P a g e

o încărcare mare cu substanțe organice, acestea putând genera o eutrofizare

a habitatului acvatic.



[email protected]



22 | P a g e

Situl Natura 2000 ROSCI0315 LUNCA CHINEJA

Pășunea este inundată la ape mari, aici dezvoltându-se asociații vegetale

hidrofile, cu următoarele specii: Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera,

Juncus conglomeratus, Phleum pratense, Festuca pratensis, Poa trivialis,

Trifolium pratense, Briza media, Cirsium canum. Stratul acvifer este aproape

de suprafață, fiind întrunute condițiile creșterii cantității de săruri din sol.

Fitocenozele edificate de specii europene nemorale. Asociațiile

vegetale sunt specifice zonelor de luncă, dezvoltate pe soluri aluviale, zone

inundate pe perioade cu precipitații abundente. Speciile dominante de arbori

sunt cele de esență moale: Populus alba, Populus nigra, Salix ssp., Alnus

ssp., dar și Quecus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F.

pallisiae. Stratul arbuștilor, de regulă bine dezvoltat, compus din: Cornus

sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus.

Specific acestei zone este prezența lianelor: Clematis vitalba, Humulus

lupulus, Vitis sylvestris. Stratul ierburilor și subarbuștilor este bine dezvoltat,

dominat de Rubus caesius.

Fauna este bine reprezentată de specii de nevertebrate (moluște,

insecte), iar dintre vertebrate, întâlnim: amfibieni și reptile, mamifere și păsări.

Reptile

În afară de broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), specie de

interes comunitar, sunt întâlnite Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix natrix,

Natrix tessellata,

Coluber caspius si Elaphe longissima.

Dintre amfibieni, printre cele mai importante sunt: Triturus vulgaris,

Triturus dobrogicus, Bombina bombina, Bufo viridis, Pelobates fuscus, Hyla

arborea, Rana ridibunda, Rana lessonae.



[email protected]



23 | P a g e

Dintre mamifere, întâlnim vidra (Lutra lutra), 15 specii de chiroptere:

Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus

pygmaeus, Nyctalus noctula, Nyctalus leisleri, Vespertilio murinus, Eptesicus

serotinus, Eptesicus nilssonii, Plecotus auritus/Plecotus austriacus,

Barbastella barbastellus, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis

mystacinus/Myotis brandtii si Myotis dasycneme, mistrețul (Sus scrofa),

iepure (Lepus europaeus), hârgiog (Cricetus cricetus), popândăul (Citellus

citellus).

Situl este declarat ca arie protejata in vederea asigurarii conditiilor de

conservare si protectie a habitatului natural Zavoaie cu Salix alba si Populus

alba. Habitatul este clasificat cu codul 92A0 in anexele Directivei Habitate.

Alte specii de interes comunitar sunt: Lutra lutra, Bombina bombina, Emys

orbicularis, Triturus dobrogicus.

Habitatul 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Ocupă 10% din suprafața totală a sitului, este o pădure de luncă din

bazinul mediteranean și cel al Mării Negre dominată de Saliz alba, Salix

fragilis, pădurea este multistratificată, în zona superioră speciile de plop

domină cu coronamentul lor. Mai sunt întțlnite specii ca: Alnus ssp., Acer ssp.,

Tamarix ssp., Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia,

Fraxinus pallisiae. Sunt întâlnite și specii de liane.

Vidra (Lutra lutra)

Ordinul Carnivora, Familia Mustelidae.

Identificare: Carnivor de talie mare (1m, 8-10 kg), cu aspect

caracteristic de mustelid, corp lung, gât lung, cap mic rotund, urechi scurte,

picioare scurte. Este adaptată la viața acvatică, având toate labele palmate.

Blana este brună sau brun-roșcată dorsal, cenușiu deschis ventral și pe gât.

Ecologie: Trăiește în râurile și lacurile din Delta Dunării, pană în cele

montane. Este foarte bun înotător, se hrănește cu pești, în principal, și cu

broaște și raci, în mod secundar. Se adăpostește într-o vizuină săpată în mal,



[email protected]



24 | P a g e

cu intrarea deseori sub nivelul apei. Zona lor de procurare a hranei o

reprezintă pelagosul râului și malurile împădurite.

Țestoasa de baltă (Emys orbicularis)

Ordinul Chelonia, Familia Emydidae

Identificare: Țestoasă de apă cu carapacea teșită, cu colorație

negricioasă cu puncte galbene, mai vie la juvenili. Carapacea la mascul 14-17

cm, coada 6-9 cm; carapacea la femelă 14-18 cm, coada 6-8 cm.

Ecologie: trăiește în diferite habitate umede dulcicole, în ape

stătătoare, mâloase, şi în cele cu curs liniştit; înoată şi se scufundă foarte

bine. Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi

peştişori; mănâncă obişnuit sub apă. În martie – aprilie iese din hibernare, în

iunie-iulie depune ouăle, eclozează în august-septembrie, iar ăn octombrie

întră în hibernare.

Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)

Ordinul Anura, Fam. Discoglossidae (Bombinatoridae)

Identificare: specie de broască de talie mică, cu aspect masiv, îndesat,

spatele cu negi, culoare brun-verzuie sau cenușiu-verzuie cu pete simetrice

mai închis dorsal, ventral negru cu pete oranj sau galbene cu puncte mici

albe, predominând pigmentul negru iar petele oranj nemanifestând tendința

de a conflua. Hibridizează introgresiv cu Bombina variegata.

Ecologie: Trăiește în ape lentice de șes sau dealuri joase, bălți,

băltoace, șanțuri. Iese din hibernare în martie, când intră în apă pentru

reproducere. Reproducerea poate dura până în iulie-august. Adulții rămân în



[email protected]



25 | P a g e

sau lângă apă și după această perioadă. Se retrag pe uscat pentru hibernare

în octombrie.

Triton cu creastă dunărean (Triturus dobrogicus)

Ordinul Urodela, Familia Salamandridae

Specie de triton de talie mare, aspect gracil; membrele scurte în raport

cu corpul; dorsal brun, brun-roșcat sau cărămiziu, cu pete mai închise, pe

flancuri cu puncte mici albe; ventral galben, oranj sau roșcat cu negru,

pigmentul negru predominând; gușă neagră cu alb. Masculii în rut au o

creastă înaltă, dințată, întreruptă în dreptul membrelor posterioare, și o bandă

alb-sidefie pe coadă.

Ecologie: trăiește în habitate de luncă și deltă; se reproduce în lacuri,

bălți, șanțuri; iese din hibernare în februarie-martie, când intră în apă pentru

reproducere.



[email protected]



26 | P a g e

3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădești – Frumușița

Aria naturală a fost constituită în anul 2007, fiind reconfirmată în 2011. Starea

de conservare speciilor de interes comunitar este în general bună, cu

excepția speciilor Ciconia ciconia, Branta ruficollis și Falco vespertinus ce au

o stare excelentă, în timp ce specia Pandion haliaetus are o stare de

conservare medie.

ROSCI0315 Lunca Chineja

Aria naturală a fost constituită în anul 2007, fiind reconfirmată în 2011. Starea

de conservare a habitatului de interes comunitar are o valoare medie, în timp

ce speciile de animale de interes comunitar au o stare de conservare bună.

4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădești - Frumușița

În urma observaţiilor făcute a rezultat un total de 13 specii de păsări

(Tabelul 3) dintre care 3 specii sunt din formularul standard al sitului

ROSPA0070: Anas platyrhynchos, Ciconia ciconia şi Larus rididibundus. De

menţionat că speciile au fost observate în vecinătatea amplasamentului, şi nu

în interiorul acestuia, distanţele faţă de amplasament variind între 50 – 500

metri. Atât exemplarele de Ciconia ciconia, cât şi cele aparţinând speciei

Larus ridibundus, au fost observate hrănindu-se în urma aparatelor

mecanizate folosite pentru arăt.

Denumire ştiinţifică Denumire populară Număr ex.

Motacilla alba Codobatura albă 18

Galerida cristata Ciocârlan 10

Fringilla coelebs Cinteză 15

Anas platyrhynchos Rata mare 1



[email protected]



27 | P a g e

Tringa ochropus Fluierar de mlaştină 3

Miliaria calandra Presură sura 13

Saxicola rubicola Mărăcinar negru 2

Sturnus vulgaris Graur 118

Ciconia ciconia Barza albă 24

Corvus frugilegus Cioară de semănătura 63

Larus rididbundus Pescăruş razător 58

Pică pica Coţofană 21

Alauda arvensis Ciocârlia de câmp 27

Tabelul 3: Speciile observate in cadrul amplasamentului si vecinatatea

acestuia.

Menţionăm că indivizii din specia Ciconia ciconia şi Larus ridibundus

au fost observaţi la o distanţă considerabilă de limita amplasamentului

(aproximativ 450 metri), hrănindu-se în urma aparatelor mecanizate pentru

arat.

Perimetrul amplasamentului, cât şi zona limitrofă acestuia, nu

reprezintă un loc bun de cuibărire pentru speciile enumerate în formularul

standard al sitului Natura 2000 Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşică, aici

regăsindu-se teren arabil în principal.

Vecinătatea perimetrului reprezintă un loc bun pentru popas şi hrănire

în timpul migraţiei pentru specia Ciconia ciconia şi indivizi din Ordinul Laridae,

aceasta datorându-se în mare parte agriculturii (perioada aratului coincinde

cu migraţia de primăvara a păsărilor). Deci am putea spune că dezvoltarea

unei infrastructuri în zonă, ar duce la un mai bun management al zonei

agricole, acesta putând fi un factor pentru sporirea numărului de păsări ce

poposesc în zona pentru a se odihni în perioada migraţiei.

De asemenea vecinătatea amplasamentului poate reprezenta un bun

loc pentru popas şi hrănire al gâştelor: Anser anser, Anser albifrons şi Branta

ruficollis – specii ce se regăsesc în formularul standard al sitului Natura 2000



[email protected]



28 | P a g e

ROSPA0070 - în timpul migraţiei pentru iernare, însă amenajarea unui drum

destinat utilajelor agricole nu ar avea un impact major asupra acestor două

specii deoarece activitatea agricolă pe timpul iernii este foarte scăzută. Tot

acesta zona poate reprezenta un loc bun pentru iernare pentru indivizi

aparţinând speciilor Falco columbarius, Cygnus cygnus şi Buteo buteo – însă

putem vorbi tot de un impact redus al amplasamentului din motivul expus mai

sus.


Nu au fost identificate exemplare ale speciilor de animale de interes

comunitar, iar pe amplasament sau în imediata apropiere a proiectului (150

m) nu a fost identificat habitatul de interes comunitar.




Habitatele de culturi agricole, asigură pe întreaga perioadă a migrației

sau a rezidenței pentru speciile prezente de-a lungul întregului an, o sursă

foarte importantă de hrană, schimbarea utilizării terenurilor ar putea afecta

foarte mult populațiile prezente în sit.


Pășunea este inundată la ape mari, aici dezvoltându-se asociații

vegetale hidrofile, cu următoarele specii: Deschampsia caespitosa, Agrostis

stolonifera, Juncus conglomeratus, Phleum pratense, Festuca pratensis, Poa



[email protected]



29 | P a g e

trivialis, Trifolium pratense, Briza media, Cirsium canum. Stratul acvifer este

aproape de suprafață, fiind întrunute condițiile creșterii cantității de săruri din

sol.

Fitocenozele edificate de specii europene nemorale. Asociațiile vegetale

sunt specifice zonelor de luncă, dezvoltate pe soluri aluviale, zone inundate

pe perioade cu precipitații abundente. Speciile dominante de arbori sunt cele

de esență moale: Populus alba, Populus nigra, Salix ssp., Alnus ssp., dar și

Quecus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae. Stratul

arbuștilor, de regulă bine dezvoltat, compus din: Cornus sanguinea,

Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus. Specific acestei

zone este prezența lianelor: Clematis vitalba, Humulus lupulus, Vitis

sylvestris. Stratul ierburilor și subarbuștilor este bine dezvoltat, dominat de

Rubus caesius.




Aria protejată asigură loc de cuibărire, hrană și adăpost pentru speciile

de păsări rezidente și migratoare. Prin suprafețele mari de terenuri agricole se

asigură hrana, prezența cursurilor de apă din interiorul ariei asigură habitatul

natural pentru multe dintre speciile acvatice.

Prezența pădurilor în interiorul ariei asigură habitatul natural pentru

speciile de păsări terestre.




[email protected]



30 | P a g e

Prezența habitatului de tip mlaștini, turbării asigură habitatul natural

pentru speciile de animale acvatice (reptile și amfibieni), și face posibilă

dezvoltarea habitatului de interes comunitar Zăvoaie cu Salix alba și Populus

alba.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management


Situl nu are plan de management. ROSCI0315 Lunca Chineja Nu este cazul. Situl nu are plan de management. 8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor


Starea de conservare a ariei protejate este în general bună, poluare cu

deșeuri menajere, turismul, tratamente chimice aplicate în zonele agricole

învecinate, reprezintă vulnerabilitatea ariei.

ROSCI0315 Lunca Chineja Starea de conservare a ariei protejate este în general bună, poluare cu

deșeuri menajere, polderizarea, tratamente chimice aplicate în zonele

agricole reprezintă vulnerabilitatea ariei.



[email protected]



31 | P a g e

Identificarea şi evaluarea impactului asupra Sit ROSPA0070 In perioada de executie, pot fi afectate populatiile speciilor de pasari

prin poluare fonica, creind un disconfort acestora in cazul in care au zonele de

hranire, reproducere, adapost in imediata apropiere a santierului.

Eventualele accidente, cum ar fi deversari de hidrocarburi, incendii,

depozitari necontrolate de deseuri, pot afecta factorii de mediu ce stau la

baza functionarii ecosistemelor protejate in situri.

In perioada de operare a investitiei, se va avea in vedere monitorizarea

traficului cu utilaje și echipamente agricole în stare bună de funcționare,

eventualele accidente vor fi imediat semnalate organelor de control.

Suprafața afectată permament prin proiect va fi de 5 X 6070,99 =

30.354,95 mp, respectiv 3,04 Ha. Suprafața afectată temporar pe perioada de

execuție va fi mai mare cu 5%, respectiv 31.873 mp, adica 3,19 Ha.

Suprafețele afectate nu își schimbă utilizarea actuală, prin proiect se propune

doar modernizarea drumurilor existente, și nu crearea altora noi.

Suprafața din sit afectată raportată la suprafața totală:

3,04 Ha/14.389 Ha = 0,02 %, permanent.

3,19 Ha/14.389 Ha = 0,022 % pe o perioadă de 12 luni.

Rezultă un Imact nesemnificativ,valoarea impactului fiind de sub 1%.

Identificarea şi evaluarea impactului asupra Sit ROSCI0315

Impactul asupra stării integrității ariei naturale și a stării de conservare a

acesteia conform indicatorilor cheie de evaluare:

1. Suprafață afectată din cadrul ariei protejate – 0 ha. Investiția este

amplasată în afara ariei naturale.

2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar – 0%. Investiția este

amplasată în afara ariei naturale.



[email protected]



32 | P a g e

3. Menținerea stării de conservare favorabile a ariei naturale de interes

comunitar nu este influențată de proiect, amplasamentul acestuia fiind în

afara ariei naturale protejate, factorii care determină menținerea stării de

conservare nu sunt afectați.

4. Structura și funcția ariei naturale protejate. Proiectul nu influențează

dinamica relațiilor ce definesc structura și funcția ariei naturale protejate.

Nu vor fi afectate habitatele comunitare din sit și nici speciile de interes

comunitar, amplasamentul investiției fiind la o depărtare de peste 300 ml față

de cea mai apropiată limită a acestui sit.

Nu sunt afectate suprafețe din interiorul sitului și nu există fragmentarea,

deteriorarea sau distrugerea habitatelor.

Fig. 2 Distanța față de Sit Natura 2000 ROSCI0315



[email protected]



33 | P a g e

Definirea consecințelor

Valoare Grad de afectare Consecința riscului asupra speciilor de interes comunitar și al habitatelor comunitare

5 Dezastruos Dispariția a 81-100% din specii sau reducerea cu acest procent a populațiilor acestora

4 Foarte serios Dispariția a 61-80% din specii sau reducerea cu acest procent a populațiilor acestora

3 Serios Dispariția a 41-60% din specii sau reducerea cu acest procent a populațiilor acestora

2 Moderat Dispariția a 21-40% din specii sau reducerea cu acest procent a populațiilor acestora

1 Nesemnificativ Dispariția a 0-20% din specii sau reducerea cu acest procent a populațiilor acestora

Definirea categoriilor de probabilitate

Valoare Probabilitatea Scurtă descriere

5 Inevitabil Efectul va apărea sigur

4 Foarte probabil Efectul apare frecvent

3 Probabil Efectul apare cu frecvență redusă

2 Improbabil Efectul apare ocazional

1 Foarte improbabil Efectul apare accidental



[email protected]



34 | P a g e

Definirea impactului:

Nivelul impactului Punctaj

Semnificativ 12-25

Moderat 5-12

Nesemnificativ 1-4



[email protected]



35 | P a g e

Tabel 4. Evaluarea impactului potențial asupra speciilor de interes comunitar din ROSPA0070 Lunca Prutului – Vlădești - Frumușița

Aspectul de mediu (definirea activității cu

impact)

Specia comunitară

afectată

Tipul de impact

Perturbarea generată

Consecința Probabilitatea Evaluarea impactului

(Consecința X probabilitatea)

Explicare impact

Funcționarea utilajelor și mijloacelor de transport:

- Zgomot și vibrații

Specii cuibătoare Specii în migrație Specii ce iernează în sit

Direct Alungare din zone de hrană, reproducere, odihnă.

1 3 Punctaj 3 Impact nesemnificativ

Zona proiectului prezintă caracteristicile habitatului natural.

- Scurgeri de carburanți pe sol și în apă;


Indirect Degradarea habitatelor



- Emisii de noxe în atmosferă

Specii cuibătoare Specii în migrație

Indirect Otrăvirea indivizilor 1 3 Punctaj 3 Impact nesemnificativ

Surse disipate și zona mare de dispersie a poluanților face ca imisiile să nu depășească limitele normale.

- Coliziunea cu indivizii aflați pe sol sau în aer


Direct Accidentare indivizi și chiar mortalitate


Morfologia drumului nu permite deplasarea cu



[email protected]



36 | P a g e

viteze mai mari de 30km/h.

Organizarea de șantier și execuția lucrărilor:

- Depozitarea deșeurilor pe sol sau în mediul acvatic;





- Ocuparea definitivă a terenului din sit


Direct Fragmentarea habitatelor


Investiția se realizează pe amplasamentul unor drumuri existente, nu se ocupă alte suprafețe.

Funcționarea investiției

- Zgomot și vibrații; Specii cuibătoare Specii în migrație Specii ce iernează în sit

Direct Alungare din zone de hrană, reproducere, odihnă.


Traficul în zonă nu va avea o frecvență mare.

- Scurgeri de carburanți pe sol și în apă;







[email protected]



37 | P a g e

- Emisii de noxe în atmosferă


Indirect Otrăvirea indivizilor 1 3 Punctaj 3 Impact nesemnificativ

Surse disipate și zona mare de dispersie a poluanților face ca imisiile să nu depășească limitele normale.

- Coliziunea cu indivizii aflați pe sol sau în aer


Direct Accidentare indivizi și chiar mortalitate


Viteza maximă proiectată este de 40 km/h iar frecvența este redusă.

Specii cuibătoare: Aythya nyroca, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Botaurus stellaris, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta garzetta, Lanius collurio, Nycticorax nycticorax, Picus canus, Sterna hirundo, Falco vespertinus, Ixobrychus minutus, Lanius minor. Specii în migrație: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Pandion haliaetus, Plegadis falcinellus, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Pelecanus onocrotalus, Tringa glareola, Platalea leucorodia Specii ce iernează în sit: Falco columbarius, Falco peregrinus, Branta ruficollis, Cygnus cygnus.



[email protected]



38 | P a g e

Tabel 5. Evaluarea impactului potențial asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar din ROSCI0315 Lunca Chineja Habitatul / specia

comunitară Aspectul de mediu

(definirea activității cu impact)

Tipul de impact

Perturbarea generată

Consecința Probabilitatea Evaluarea impactului

(Consecința X probabilitatea)

Explicare impact

Habitatul 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Execuția investiției și operarea acesteia.

Nu este cazul


Pe amplasament sau în imediata apropiere a acestuia nu a fost identificat habitatul

Lutra lutra Execuția investiției și operarea acesteia.

Nu este cazul


Pe amplasament sau în imediata apropiere a acestuia nu a fost identificat habitatul natural al speciei și nici urme ale prezenței acesteia.

Bombina bombina - Scurgeri de carburanți pe sol și în apă;

Pe perioada de execuție și operare a investiției




- Accidentarea indivizilor în cazul traversării de aceștia a drumului între ochiurile de apă.

Direct Mortalitate sau accidentare





[email protected]



39 | P a g e

Apare pe perioada de execuție și de operare a investiției.


Apare în perioada de execuție și exploatare a investiției.



Se observă deja un grad mare de poluare istorică. Riscul este mediu, iar probabilitatea este mare.

- Ocuparea definitivă a terenului




Investiția se realizează pe amplasamentul unor drumuri existente, nu se ocupă alte suprafețe.

Emys orbicularis - Scurgeri de carburanți pe sol și în apă;






Apare pe perioada de execuție și de operare a






[email protected]



40 | P a g e

investiției.











Triturus dobrogicus - Scurgeri de carburanți pe sol și în apă;






Apare pe perioada de execuție și de operare a






[email protected]



41 | P a g e

investiției.





Se observă deja un grad mare de poluare istorică. Riscul este mediu, iar probabilitatea este mare.








[email protected]



42 | P a g e

Evaluarea impactului cumulativ al Proiectului propus cu alte PP

Din cercetările efectuate în perioada de elaborare a studiului nu au fost

identificate alte Proiecte ce pot genera impact cumulat asupra ariei protejate.



[email protected]



43 | P a g e

Măsuri de reducere a impactului

Se vor respecta cu strictețe prevederile legale cu privire la conservarea

speciilor de păsări de interes comunitar, precum și a habitatelor acestora.

Se vor afectua monitorizări ale stării de conservare pe tot parcursul

execuției lucrării, tot personalul ce va avea legătură directă sau indirectă

(factori de decizie) vor trebui informați asupra existenței și importanței ariei

naturale, precum și regulamentul de funcționare al acesteia, în conformitate

cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

În vederea asigurării integrității ariilor protejate și a obiectivelor de

conservare ale acestora se vor impune măsuri stricte în ceea ce privește

desfășurarea activității pe amplasament, pe drumul de acces și în

împrejurimile acestora.

Măsuri:

- Se vor respecta amplasamentul, limitele și prevederile actelor de

reglementare emise pentru proiect.

- Se interzice recoltarea oricăror exemplare de plante sau animale.

- Se interzice perturbarea sau distrugerea habitatelor și speciilor de

păsări prezente în ariile protejate.

- Se va monitoriza permanent managementul deșeurilor menajere pe

amplasament.

- Se va monitoriza permanent starea de funcționare a utilajelor și

echipamentelor în vederea sistării lucrului în caz de scurgeri

accidentale de hidrocarburi.



[email protected]



44 | P a g e

- În caz de scurgeri de hidrocarburi pe sol sau apă, se va sista

funcționarea echipamentelor, se va identifica suprafața de sol

afectată și se va aplica material absorbant, după care se vor

anunța autoritățile de mediu.

- Se interzice depozitarea pe amplasament a deșeurilor periculoase,

anvelope uzate, piese de schimb.

- În perioadele de secetă se va stropi atât suprafața

amplasamentului cât și drumul de acces în vederea eliminării

poluărilor cu pulberi în suspensie.

- Accesul la amplasament se va face numai pe drumurile de exploatare

și se va circula cu maxim 30 Km/oră în vederea evitării unor posibile

coliziuni și deteriorării calității aerului.

- Se vor utiliza motoarele utilajelor doar în perioada de sarcină și se vor

evita cursele fără încărcătură.

- Toți angajații și toate persoanele ce vor fi pe amplasament pentru orice

perioadă de timp vor fi instruite și atenționate asupra existenței în zonă

a obiectivelor de conservare.

- În caz de accident sau alt eveniment neprevăzut se vor anunța în cel

mai scurt timp: Garda de Mediu Galați, Agenția pentru Protecția

Mediului Galați.



[email protected]



45 | P a g e

Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere

a impactului

Măsuri generale:

Măsură Perioadă Responsabil

Monitorizarea managementul deșeurilor

menajere pe amplasament Permanent

Beneficiar prin

Responsabil mediu

Monitorizarea stării de funcționare a

utilajelor și echipamentelor Permanent Beneficiar

Udarea amplasamentului și a drumurilor de

acces Lunile iunie – august Beneficiar

Monitorizarea avifaunei în vederea stabilirii

prezenței sau absenței speciilor de interes

comunitar pe amplasament pe perioada de

execuție.

Permanent

Beneficiar prin

persoană fizică sau

juridică angajată



[email protected]



46 | P a g e

Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi

habitatele de interes comunitar afectate

În vederea elaborării prezentului studiu, s-a realizat studiu de birou cât

și studiu de teren.

Zonele vizate au fost străbătute la picior, pentru a putea determina

habitatele și populațiile de păsări legate de amplasamentele proiectului, în

limitele ariilor naturale protejate.

Activitățile propuse au constat in:

- documentare asupra zonei analizata;

- stabilirea zonelor de cercetat;

- efectuarea vizitelor de teren;

- notarea datelor observate in fisele de lucru;

- identificarea speciilor de animale prezente;

- stabilirea stării de conservare a speciilor de plante inventariate;

- identificarea tipurilor de habitate sau a comunitatilor vegetale din zona

analizata;

- stabilirea stării de conservare a habitatelor identificate;

- identificarea unor posibile elemente de interes conservativ (animale de

interes comunitar sau specii rare);

- identificarea presiunilor si amenintarilor asupra biodiversității din zona

vizata;

- realizarea fotografiilor.



[email protected]



47 | P a g e

Materialele necesare utilizate au constat determinatoare (ghid de

identificare a speciilor de flora și faună), literatura de specialitate, lupa,

microscop, binoclu 10 X 50, lunetă 10 X 100, hărți, soft-uri electronice de tip

GIS, aparat de fotografiat, fișe de lucru pe suport de hârtie, instrumente de

scris, aparat foto CANON EOS 30D.

S-a consultat literatura de specialitate, cele mai noi studii publicate cu

privire la zonă, rapoartele autorităților de mediu, pagina web a Agenției pentru

Protecția Mediului Galați.

S-au realizat evaluări de teren și cu ajutorul sistemelor GIS, prin

realizarea de hărți și imagini comparative.

A fost folosită metoda transectului. Transectul a fost parcurs într-un ritm

lent permiţându-ne astfel vizionarea tuturor păsărilor şi notarea acestora în

caietul de teren. Monitorizarea pe amplasament s-a efectuat pe perioada unui

an calendaristic pentru a surprinde toate sezoanele.

Elaborarea prezentei documentații a fost realizată de persoană juridică

acreditată de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, evaluatorul de

mediu este persoană cu studii în domeniul: licențiat al Facultății Geografiei,

specializare Știința Mediului, masterand al Facultății de Bilogie,

Biodiversitatea și productivitatea ecosistemelor naturale, cu expertiză în

domeniul evaluărilor de mediu și ecologice, a lucrat în perioada 2000 – 2004

în cadrul Compartimentului Protecția Naturii și Arii Protejate al Agenției pentru

Protecția Mediului Iași, iar de atunci până în prezent a lucrat ca și evaluator și

consultant în cadrul mai multor proiecte de infrastructură și planuri –

programe, în persoana dlui Florin Prisăcaru.



[email protected]



48 | P a g e

Realizarea monitorizării amplasamentului a fost realizat de expert

ornitolog, licențiat al Facultății de Biologie, masterand al Facultății de Bilogie,

Biodiversitatea și productivitatea ecosistemelor naturale, în persoana dlui

Petrișor Galan.

ELABORATOR,

Evaluator mediu, Prisăcaru Florin



[email protected]



49 | P a g e

Bibliografie:

1. Benny Gensbol (2008), Bird of Prey, Editura HarperCollins, Londra, (în

engleză);

2. Doniță, Nicolae, et al., 2005, Habitatele din România, Edit. Tehnică

Silvică, București

3. Elphick, Jonathan 2009, Birds of Britain and Europe, Edit. Dorling

Kindersley, Londra

4. Ficher, Thomas, 2002, Strategic Environmental Assessment in

Transport and Land Use Planning, Edit. EarthScan, Londra

5. Gache, C., 2002, Dinamica avifaunei în bazinul Râului Prut, Edit.

B.C.U., Iași

6. Reedman, Bill, 1989, Evironmental Ecology – The Ecological Effects of

Pollution, Disturbance, and Other Stresses, Academic Press, Halifax

7. Nicoară, Mircea, 2008, Biodiversitatea mediilor acvatice, Editura PIM,

Iași

8. L. Svensson, K. Mullarney, D. Zetterström (2009), Bird Guide, Editura

HarperCollins, Londra, (în engleză);

9. Formular standard Natura 2000 ROSPA0070

10. Formular standard Natura 2000 ROSCI0315

11. www.birdlife.org

12. www.iucnredlist.org


http://www.birdlife.org/

http://www.iucnredlist.org/

EVALUARE ADECVATĂ Amenajare drumuri de acces la ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of EVALUARE ADECVATĂ Amenajare drumuri de acces la ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...