1.Organizarea contabilității în cadrul entității

Conform politicii de contabilitate responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea

contabilităţii o poartă conducătorul întreprinderii, care creează condiţiile necesare pentru

organizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor, asigură

îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile şi serviciile cu profil contabil a cerinţelor

contabilului – şef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare pentru

ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

Luînd în considerație că BC Eurocreditbank SA are ca angajați cca 300 de personae este

nevoie de un sistem de organe care au o ierarhie și mențin eficient activitea băncii. Pentru

aceasta a fost elaborat Codul de Guvernare Corporativă al BC Eurocreditbank SA (proces

verbal nr.1 din 12.04.2012)(anexa1).

Din perspectiva industriei bancare ,sub notiunea guvernare corporativa se întelege un

ansamblu de relații între conducerea de vîrf a Băncii,Consiliul de Administrație al Băncii,

acționarii săi și alte persoane afeliate. . Guvernare corporativă, de asemenea, prevede structura

prin intermediul căreia sunt stabilite obiectivele Băncii şi determinate mijloacele de realizare a

obiectivelor în cauză şi monitorizare a performanţei. Guvernarea corporativă eficientă trebuie să

asigure motivaţii adecvate ca Consiliul de Administraţie şi conducerea de vârf a Băncii să

urmărească obiectivele ce sunt în interesul Băncii şi acţionarilor săi şi ar facilita monitorizarea

eficientă.

Ceea ce ține nemijlocit de organul executiv și contabilul-șef putem observăm în

Structura BC Eurcreditbank SA (organigrama, proces verbal nr 8 din 04.05.2015)(anexa2) și

Informația cu privire la membrii consiliului, organului executiv și contabilul-șef a BC

Eurocreditbnk SA pentru trimestrul I aul 2015(anexa3).În virf se afla Președintele

comitetului de conducere apoi Vice-Președintele comitetului de conducere apoi Contabilul-șef și

subalternii acestuia care sunt în departamentul Direcția Contabilitate.

Direcția contabilitate cuprinde cîteva secții:

Secția Contabilitate Internă

Secția Contabilitate operțională și Controling

Secția Tezaur

Toate aceste secții și contabilul-șef se subordonează unui document numit Politicile contabile

ale BC Eurocreditbank SA pentru anul 2015 elaborate conform SIRF (Aprobat de Consiliul

de administrație a BC Eurocreditbank SA proces verbal nr.3 din 20.02.20150)(anexa4).

Politicile contabile au ca scop stabilirea convenţiilor şi principiilor fundamentale de

evidenţă contabilă, metodelor şi regulilor acceptate şi aplicate în anul financiar la reflectarea

activelor, pasivelor, veniturilor şi cheltuirilor precum şi dezvăluirea criteriilor de recunoaştere şi

evaluare a stocurilor şi elementelor din situaţiile financiare.

Politicile contabile a Băncii au fost elaborate în baza Standardelor Internaţionale de

Contabilitate şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) emise de Consiliul

pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.

Politicile contabile sînt elaborate in corespundere cu convenţiile fundamentale ale

contabilităţii:

continuitatea activităţii, potrivit căreia se presupune că Banca îşi continuă în

mod normal activitatea într-un viitor previzibil;

permanenţa metodelor de contabilitate, care conduce la continuitatea aplicării

regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în evidenţa contabilă şi

prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurînd comparabilitatea

în timp a informaţiilor contabile;

specializarea exerciţiilor, veniturile si cheltuielile se constată in perioada in care

s-au produs.

principiul contabilităţii de angajamente, care presupune recunoaşterea

tranzacţiilor şi evenimentelor atunci cînd apar (nu pe măsura ce numerarul sau

echivalentele de numerar sunt încasate sau plătite), înregistrarea în evidenţa

contabilă şi raportarea în situaţiile financiare la perioadele la care se referă;

principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie

să fie evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă separat, nefiind admisă

compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între

veniturile şi cheltuielile din contul de profit şi pierderi;

prudenţa, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a

veniturilor, respectiv supraevaluarea datoriilor şi cheltuielilor, ţinînd cont de

deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii

exerciţiului financiar curent sau anterior;

prevalenţei economicului asupra juridicului, potrivit căruia tranzacţiile şi

evenimentile se prezintă în conformitate cu conţinuitul şi realitatea economică şi

nu numai cu forma lor juridică.

2.Contbilitatea imobilizări necorporale

Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fara suport material si detinut

pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat

tertilor sau pentru scopuri administrative.

Contul 1631 Imobilizări necorporale ,cont de activ, este destinat pentru evidenţa

existenţei, procurării, ieşirii şi altor mişcări ale imobilizărilor necorporale aflate în patrimoniul

băncii.

În debitul contului se înregistrează valoarea de intrare sau valoarea reevaluată a

imobilizărilor necorporale procurate de la terţi şi create de bancă.

În creditul contului se înregistrează:

- vînzarea imobilizărilor necorporale;

- casarea valorii imobilizărilor necorporale ieşite (vînzări, deteriorări, furturi, etc.);

- casarea valorii imobilizărilor necorporale transmise cu titlu gratuit;

- reducerea valorii imobilizărilor necorporale în cazul deprecierii acestora.

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale aflate în

proprietatea băncii.

Amortizarea imobilizărilor necorporale se reflectă în contul 1691 Contra-cont

Amortizarea imobilizărilor necorporale , contul 1691 este destinat pentru evidenţa amortizării

calculate la imobilizările necorporale.

În creditul contului se înregistrează:

- suma amortizării calculate lunar la imobilizările necorporale;

- recalcularea sumei amortizării calculate la momentul reevaluării valorii imobilizărilor

necorporale.

În debitul contului se înregistrează trecerea la scăderi a sumei amortizării calculate a

activelor scoase din uz (scoaterea din exploatare, vînzarea, deteriorarea etc.).

Soldul contului este creditor şi reprezintă suma amortizării calculate la imobilizările

necorporale.

În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:

- cheltuielile de constituire;

- cheltuielile de cercetare dezvoltare;

- concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si alte valori similare, programele

informatice;

- fondul comercial;

- alte imobilizari necorporale; si

- imobilizarile necorporale in curs de executie.

Imobilizarea necorporală se constată în cazul când:există certitudinea întemeiată că

Banca va obţine în urma utilizării lui un avantaj economic, imobilizarea necorporală fi evaluat cu

un grad înalt de certitudine;

Dacă condiţiile nominalizate nu se îndeplinesc, consumurile aferente procurării (creierii)

activului nematerial preconizat se constată ca cheltuieli ale perioadei. Se admite raportarea unor

astfel de consumuri la cheltuielile anticipate curente.

Licența(anexa5) este o imobilizare necorporala, în baza caruia activează o întreprindere,

în cazul dat Banca.Aici este descries genul de activitate : activitatea băncilor, integral, este

prescis termenul licenței în cazul dat nelimitat și desigur descries activitățile financiar posibile.

De asemenia la Camera Înregistrărilor de stat se predau actele adiționale cu privire la

modificările și completările înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice și operate în

statutul BC Eurocreditbank SA de ex :

Actul adițional nr.1(anexa6)- care prevede modificarile în statutul BC Eurocreditbank

SA, și se completează după cum urmează Punctul 6.1 din capitolul 6.Organele de

conducere ,și se expun în redacție nouă.

Actul adițional nr.2(anexa7)- care prevede modificarile în statutul BC Eurocreditbank

SA, și se completează după cum urmează Punctul 2.1 din capitolul 2. Operțiunile

Băncii,și se expun în redacție nouă.

Decizia privind înregistrarea modificărilor(anexa8)- Se înregistrează modificările în

statutul băncii ,aprobate de Adunarea Generala conform actului adițional.

Actul adițional nr.3(anexa9)- care prevede modificarile în statutul BC Eurocreditbank

SA, și se completează după cum urmează Punctul 3.1 din capitolul 3. Cpitalul și valorile

mobiliare ale băncii și se expun în redacție nouă.

3.Contabilitatea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale (contul 1600,cont de active, conform procedurii înregistrările

contabile a operațiunilor privind imobilizările contabile și stocurile de mărfuri și materiale

în BC Eurocreditbnk SA, anexa 10)- sunt activele care îmbracă o formă fizică naturală, au o

durată de funcţionare utilă mai mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află

în procesul creării şi nu sînt destinate vînzării şi pentru care întreprinderea va obţine de la

utilizarea acestuia cu certitudine, un avantaj economic. La obiectul imobilizărilor corporale ale

băncii se referă terenurile, clădirile, edificiile, mobila, utilajele, mijloacele de transport şi alte

imobilizări corporale în proces de construcţie, primite în leasingul financiar şi mijloacele

destinate îmbunătăţirii mijloacelor arendate. Investiţiile capitale pentru îmbunătăţirea

imobilizărilor corporale arendate se înregistrează în această grupă. În grupa dată se reflectă

reducerile pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) imobilizărilor corporale.

Imobilizările corporale se divizează în uzurabile şi neuzurabile. Cele uzurabile sînt -

activele care au o durată de utilizare limitată, la care se calculează uzura. Uzura se calculează la

mijloacele fixe după mai multe metode.Cele neuzurabile sînt - activele care au o durată de

utilizare nelimitată sau se află în proces de creare. Acestea cuprind terenurile şi imobilizările

corporale în curs .

Constatarea imobilizărilor corporale are o deosebită importanţă în determinarea situaţiei

patrimoniale şi financiare a băncii. Conducerea băncii stabileşte politicile privind investiţiile

capitale procurarea sau crearea unui obiect:

Obiectul se consideră un element de imobilizări corporale dacă el:

are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an;

se află în posesia băncii (este controlat de ea) pentru a fi utilizat în activitatea sa

sau la etapa de creare şi nu este destinat vânzării.

Aceste cerinţe sunt realizate dacă:

există o certitudine întemeiată că în urma utilizării acestora banca va obţine profit

economic;

valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

Dacă aceste două condiţii nu pot fi satisfăcute, activul se consideră drept cheltuială a

perioadei de gestiune.Constatarea obiectelor achiziţionate sau create drept imobilizări corporale

pe termen lung înseamnă înregistrarea şi trecerea acestora la intrări în conturile respective de

bilanţ.

De exemplu se plătesc anticipat facturile pentru achiziţionarea imobilizărilor corporale

pe termen lung care nu necesită montaj (data intrării activului corespunde cu data punerii în

funcţiune):

cazul cînd furnizorul nu este clientul băncii

Dt -1803 „Debitori pe investiţii capitale"

Ct-1031 „Contul "Nostro" în BNM"

Ct -1032 „Conturi "Nostro" în bănci"

Uzura mijloacelor fixe este repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe

în decursul duratei de funcţionare utilă.

Uzura morală a activelor - are loc odată cu schimbarea tehnologiei producţiei sau

perfecţionarea acesteia, modificarea cererii pieţii la produsele fabricate, serviciile prestate,

precum şi în urma restricţiilor juridice.

La calcularea uzurii activului se aplică metoda casării liniare -conduce la defalcări

uniforme pe toata durata de funcţionare utilă a activului. Casarea valorii amortizabile a activului

proporţional volumului produselor (serviciilor) prevede trecerea la consumuri şi cheltuieli a

sumei uzurii în funcţie de volumul produselor fabricate (serviciilor).Calculare uzurii a

imobilizărilor corporale la:

clădiri şi edificii:

Dt - 5683 „Cheltuieli aferente amortizări clădirilor şi edificiilor"

Ct -1683 „Contra cont Amortizarea clădirilor şi edificiilor"

mobilă şi utilaj:

Dt - 5684 „Cheltuieli aferente amortizări mobilei şi utilajului"

Ct -1684 „Contra cont Amortizarea mobilei şi utilajului"

mijloace de transport:

Dt - 5685 „Cheltuieli aferente amortizări mijloacelor de transport"

Ct -1685 „Contra cont Amortizarea mijloacelor de transport"

De asemenia se poate produce și ieşirea imobilizărilor corporale pe termen lung în

urma comercializării.

De exemplu comercializarea imobilizărilor corporale:

a)Scoaterea din uz a imobilizărilor corporale cu scopul comercializării

Dt -5922 „Cheltuieli de la scoaterea din uz a imobilizărilor corporale "

Ct -1601 „Terenuri de pământ"

Ct -1603 „Clădiri şi edificii"

Ct-1604 „Mobilă şi utilaj"

Ct-1605 „Mijloace de transport"

Ct-1609 „Alte imobilizări corporale "

b) Reflectarea în evidenţa contabilă a comercializării imobilizărilor corporale

Dt-1803 „Debitori pe investiţii capitale"

Dt-2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice"

Dt-1031 „Contul "Nostro" în BNM Dt-1032 „Conturi "Nostro" în bănci Dt-2224

„Conturi curente ale persoanelor juridice Dt-2225 „Conturi curente ale persoanelor

fizice Dt-2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice"

Dt-2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice"

Ct-4921 „Venituri din ieşirea investiţiilor"

La ieşirea mijloacelor fixe din motivul vînzării sau schimbului banca decontează

la cheltuielile activităţii de investiţii valoarea de bilanţ a obiectului ieşit, iar valoarea de

vînzare sau valoarea venală coordonată cu consumatorul şi/sau beneficiarul obiectului se

trece la veniturile activităţii de investiţii.

În anul 2014 valoarea contabilă a imobilizărilor corporale reprezintă 32 984 901

lei , acestă sumă reprezintă și valoarea contabilă a mijloacelor fixe.

4.Contabilitatea stocurilor

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la

dispoziţia întreprinderii destinate:

- pentru a fi consumate la prima lor utilizare;

- pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;

- pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.

În activitatea bancară este contul 1660 Stocuri de materiale şi alte consumabile ,grupa

este destinată pentru evidenţa activelor de mică valoare şi scurtă durată din depozit predate în

folosinţă (conform cerinţelor Politicii de contabilitate a băncii pentru anul de gestiune), valorilor

nemonetare (pietrelor şi metalelor preţioase nemonetare) deţinute de bancă, pentru evidenţa

diferenţei dintre costul şi valoarea nominală a bancnotelor și monedelor jubiliare şi

comemorative , precum şi altor materiale şi consumabile. În grupa dată se reflectă şi mijloacele

rezervate pentru acoperirea reducerii valorii contabile a stocurilor.

1661 Active de mică valoare şi scurtă durată predate în folosinţă

1662 Valori nemonetare

1663 Alte stocuri de materiale şi consumabile

1664 Contra-cont Reduceri pentru pierderi din deprecierea stocurilor.

Contul 1664 este destinat pentru evidenţa mijloacelor rezervate pentru acoperirea

reducerii valorii contabile a stocurilor.

În creditul contului se înregistrează mijloacele rezervate pentru acoperirea reducerii valorii

contabile a stocurilor.

În debitul contului se înregistrează reluarea reducerii valorii contabile a stocurilor şi tuturor

pierderilor de stocuri.

Soldul contului este creditor şi reprezintă mijloacele rezervate pentru acoperirea reducerii

valorii contabile a stocurilor la data de raportare.

5.Cotabilitatea creanțelor și investițiilor financiare

Pe parcursul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem

complex şi variat de relaţii economice, care reprezintă raporturi juridice de natura relaţiilor de

credit, de schimb, de plată sau de decontare. Aceste relaţii se concretizează în drepturi de creanţă

asupra cumpărătorului şi clientului pentru produsele livrate sau serviciile prestate, în datorii faţă

de furnizori şi antreprenori pentru bunurile şi serviciile primite, dar încă neplătite, sau în relaţii

cu personalul privind datoriile salariate, relaţii cu bugetul de stat privind plata impozitelor şi

taxelor, relaţii cu părţile legate.

Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte

persoane fizice şi juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile ^contractului, cambiei sau ale

actelor normative.

Unul din principiile de bază ale contabilităţii creanţelor constă în faptul că operaţiile

economice legate de livrarea produselor, mărfurilor, executarea serviciilor se înregistrează în

contabilitate în baza documentelor comerciale şi de decontare justificative. Creanţele

întreprinderii se reflectă în contabilitate la valoarea lor nominală. Creanţele în valută străină se

înregistrează şi se reflectă în rapoartele financiare în valută naţională, la cursul de schimb valutar

existent la data apariţiei acestora şi reflectării în bilanţul contabil.

Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării

situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobânzilor, dividendelor, altor venituri).

La contabilizarea şi reflectarea investiţiilor în rapoartele financiare acestea se clasifică

după următoarele criterii:

a)pe feluri (după conţinutul economic);

b)pe direcţii de investire;

c)pe termene de deţinere.

In funcţie de conţinutul economic investiţiile se grupează în:

a) cote de participaţie;

b)titluri de valoare;

c)proprietate investiţională;

d)alte investiţii financiare.

Cota de participaţie reprezintă cota patrimoniului agentului economic, care aparţine

participantului. Ea se stabileşte în baza contractului de constituire a întreprinderii şi statutului

acesteia.

Titlurile de valoare sunt documente băneşti care certifică dreptul patrimonial al

proprietarului sau dreptul împrumutătorului faţă de emitentul acestora. Ele pot să existe sub

formă de documente de hârtie (materializate) sau sub formă de înregistrări în conturi

(dematerializate).

Titlurile de valoare cuprind acţiunile, obligaţiunile, titlurile de creanţe de stat,

certificatele bancare şi alte titluri de valoare.

Acţiunile reprezintă titluri de valoare sub formă de certificate sau înregistrări în conturi

care confirmă dreptul deţinătorilor săi de a participa la conducerea societăţii pe acţiuni, de a

primi dividende şi o parte din patrimoniul societăţii la lichidarea acesteia.

Întreprinderea BC Eurocreditbank SA , deține 13 800 000 acțiuni, fiecare acțiune avînd

valoarea de 10 lei (o acțiune ordinară), și profitul net din acțiune este e 0,41 lei.

Obligaţiunile sunt titluri de valoare care acordă deţinătorilor dreptul de a primi în

termenul stabilit Valoarea nominală a acestora şi a venitului sub formă de dobândă aferentă

obligaţiunilor.

6. Contabilitatea numerarului

Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează, alături de fluxuri de

materiale, mărfuri, servicii, lucrări şi fluxuri monetare. Organizarea şi gestiunea fluxurilor

băneşti de intrare şi ieşire au scopul asigurării eficienţei utilizării lor şi lichidităţii întreprinderii.

Concepţia de autofinanţare, care stă la baza organizării şi funcţionării întreprinderilor,

determină creşterea în mod substanţial a rolului şi funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în

stimularea sporirii cantitative şi calitative a producţiei, a asigurării echilibrului financiar şi

valutar, a formării şi utilizării raţionale a fondurilor întreprinderii.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică:

a)în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:

mijloace băneşti în valută naţională;

mijloace băneşti în valută străină;

b)în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

mijloace băneşti în numerar;

mijloace băneşti de cont (fară numerar);

alte mijloace băneşti (documente băneşti etc.);

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la

întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti din casieria

întreprinderii este organizată în conformitate cu “Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă în

economia naţională a Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 764 din

25 noiembrie 1992 (cu complectările şi modificările ulterioare).

Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier - persoana cu răspundere materială pentru

păstrarea şi folosirea tuturor mijloacelor băneşti şi a hârtiilor de valoare primite în casierie.

În casieria întreprinderii numerarul poate fi primit din contul de decontare, ca rambursare

a avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub forma venitului în urma vânzării în

numerar a producţiei, mărfurilor etc.

Analizînd Bilanțul contabil din mai muți ani ,….

De asemenia în casierie se perfectează documentele primare privind încasările și plățile

efectuate prin casierie de exemplu :

ordin de încasare a numerarului (în lei) (anexa11)- se indică datele

beneficiarului, conținutul oerațiunii , Debit nr. contului, Credit nr. contului, și

suma în lei.

ordin de eliberare a numerarului (în lei) (anexa12)- se indică de cine este

eliberat și cui este eliberat, Debit nr.contului ,Crdit nr. contului, și suma în lei.

Ordin de încasare a numerarului (în valută) (anexa13)- se indică datele

beneficiarului, conținutul oerațiunii , Debit nr. contului, Credit nr. contului, și

suma în valută și ei.

ordin de eliberare a numerarului (în valută) (anexa14)- se indică de cine este

eliberat și cui este eliberat, Debit nr.contului ,Crdit nr. contului, și suma în valută

și lei.

La fel casierul duce evidența unor borderouri de plata , la moment numit Registrul evidenței

numerarului manipulate de personalul casieriei(anexa15), casierul îndeplinește Intrările

numerarului :

- De la cine sa primit

- Suma (în cifre)

- Cui s-a predat,

Și Ieșirile numerarului îndeplinind :

- Numărul de documente

- Suma (în cifre)

- Suma (în litere)

- Semnătura de primire.

La rîndul său registrul la sfîrșit are înscripție de legalizare unde este indicat numărul total de

foi șnuruite.

Casierul mai duce răspunderea asupra casei și îndeplinește Registrul situația casei de

operațiuni(anexa16), unde se duce evidența mișcării casei de operațiuni în fiecare zi. Se scriu

soldul precedent,soldul la sfîrșitul zilei, Specificația de cupiuri și situția celorlalte valori

existente în tezaur și este semnat de Conducător, Contabil-șef și Casier șef.

Nu în ultimul rind se duce evidența valutei care trece prin casierie, aceasta se înregistrează în

Registrul evidenței valutei efective(anexa17).În acest registru se scriu denumirile

valutelor ,intrările lor și ieșirile data și soldul, de asemenia în la sfîrșitul fiecărei zile este semnat

de Conducător, Contabil-șef și Casier șef.

De fiecare data cînd casierul primește numerarul acesta verifică dacă suma indicată de bani

coincide în realitate.În cazul cînd se depistează mai mulți sau mai puțini bani se întocmește

Proces verbal pentru plusuri și minusuri de numerar(anexa18), aici se indică diferența de

bani ,nr pachetului,de către cine a fost depistată greșeala, creva explicații în legătură cu diferența

constatată. La fel se procedează daca se indentifică banknote suspecte și se îndeplinește în acest

caz Procesul verbal pentru semnele banești suspecte de a fi false (contrfăcute) (anexa19).În

document se indică numărul pachetului lucrat , de către cine și numărul bancnotelor contrafăcute,

de asemenia se indică caracteristicile acesteia :

- seria și numărul

- calitatea reproducerii

- calitatea hîrtiei

- fir de siguranță

- fibre color

- elemente de suprapunere

Atunci cînd este nevoie de a transporta banii în numerar de la o filială la alta ,banii se numără

se sigeleză și se transport de încasatori, aceștia îndeplinesc cont personal,borderou însoțitor la

geantă (anexa), unde se indică numărul încasat , de la cine a fost încasat , suma pusă în geantă :

în dependență de valoarea nominal a cupiurei ,bucăților , și suma leilor.

Dar dacă persoanele juridice sau alți angjați împuterniciți au nevoie de a ridica mijloacele

bănești atunci se întocmește Delegație pentru ridicarea mijloacelor bănești în

numerar(anexa) sau Delegația privind retragerea de numerar(anexa), unde se indică

entitatea , numărul contului, suma în cifre, scopul cheltuielilor, și mențiunile băncii.

7.Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor,

fondatorilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor) pentru

asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.

Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de actele legislative ale

Republicii Moldova şi actele de constituire a întreprinderii (contractul de constituire şi statutul).

Astfel conform Actului adițional numărul 3(anexa9), capitalul social al Băncii

constiuie 138 000 000,00 lei moldovenești, divizat în 13 800 000 lei acțiuni ordinare nominative

de clasa 1 cu valoarea nominal de 10 lei moldovenești fiecare .

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii, la crearea acesteia,

este determinată de actele de constituire. în acest caz aporturile la capitalul statutar pot fi:

a)mijloace băneşti;

b) hârtii de valoare plătite în întregime;

c) alte bunuri, inclusiv drepturile patrimoniale sau de altă natură care au valoare

bănească.

Deci daca analizăm Informația cu privire la acționari si/sau grupurile de personae

care acționează concentrat și care dețin cote substanțiale în capitalul social al bancii și

referitor la beneficiarii efectivi(anexa23) ,observăm că ponderea cea mai mare a cotei de

participație este 46,45% și deține 46,45 % la dreptul de vot și 41,22% cota de participație și

același drpt la vot.Următorii acționari dețin cite 3,77% cota de participație, 1,96%, 1,82%, 1,81%

.

În același timp formarea capitalului de rezervă: Conform Legii Societăţilor pe Acţiuni

(art. 46 din Legea S/A) Banca formează un capital de rezervă a cărui mărime va fi stabilită de

Statut şi va constitui nu mai puţin de 10% din capitalul social al Băncii. Capitalul de rezervă se

formează din defalcări anuale din profitul net, volumuil defalcărilor se stabileşte de Adunarea

generală a acţionarilor şi constituie nu mai puţin de 5% din profitul net.

Dt - 3504 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anul curent"

Ct - 3502 "Capital de rezervă" 84877014 lei

Conform bilanțului contabil (anexă) pentru anul 2014 rezervele constituie 84877014 lei,

aceasta constituie cca 35% din total capital.

Majorarea capitalului social sub formă de majorare a valorii nominale a

acţiunilor(conform proceduri contabile privind formarea și repartizarea profitului

nedistribuit I. formarea profituui nedistribuit (pierderea neacoperită) –anul

current(anexa25)) plasate din contul profitului nedistribuit (capitalizare) sau in urma achitării

dividendelor sub formă de acţiuni se reflect astfel

Dt - 3504 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anul curent"

Ct - 3001 "Acţiuni ordinare plasate" 17,29 (per unitate)

Activele nete ale emitentului în raport la o acțiune ordinară reprezintă 17,29 lei ,pentru perioada

de gestiune curentă, și 18,78 lei pentru perioada de gestiune precedentă.Astfel profitul net la o

acțiune ordinară a societății reprezintă 0,41 lei pentru perioada de gestiune curentă, și 0,69 lei

pentru perioada de gestiune precedent.

Dar rezervele generale pentru riscuri bancare reprezintă diferenţa dintre mărimea

calculată a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale formate conform

cerinţelor prudenţiale a Băncii Naţionale a Moldovei, evidenţa cărora se reflectă la conturile

memorandum şi mărimea bilanţieră a reducerilor pentru pierderi din deprecierea aceloraşi active

şi angajamente condiţionale formate conform Standardelor Internaţionale de Raportare

Financiară.

Rezervele generale pentru riscuri bancare se constituie din profitul nedistribuit al băncii:

Dt - 3504 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anul curent"

Ct - 3509 "Rezerve generale pentru riscuri bancare"

În cazul în care profitul nedistribuit al anului curent este insuficient pentru a acoperi

nivelul necesar al rezervelor generale pentru riscuri bancare, deficitul se completează din contul

profitului nedistribiut al anilor precedenţi

Dt - 3505 "Profitul nedistribuit (pierdere neacoperită) - anii precedenţi"

Ct - 3509 "Rezerve generale pentru riscuri bancare"

8.Contabilitatea datoriilor

În cadrul activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem complex şi

diversificat de raporturi patrimoniale, care reflectă schimbări în formele de existenţă a

patrimoniului şi implică creanţe şi datorii.

Datoriile reprezintă surse străine de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de o

instituţie financiară, de furnizori, de personal şi alţi creditori, în contabilitate şi rapoartele

financiare datoriile se grupează după diverse criterii.

Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională şi/sau străină. în contabilitate

şi rapoartele financiare toate datoriile, ca şi celelalte elemente patrimoniale, se reflectă în valută

naţională. Datoriile exprimate în valută străină pot genera pierderi sau venituri sub forma unor

diferenţe de curs valutar în cadrul apariţiei şi achitării datoriilor. Modul de organizare a

contabilităţii datoriilor exercită o influenţă asupra calităţii analizei financiare, în special asupra

gradului de exigibilitate şi lichiditate a activelor şi pasivelor întreprinderii.

Unul di tipurile datoriilor sunt datoriile față de personal.Datoriile faţă de personal

reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca prestată, titlurile de

valoare realizate, etc.

Mărimea drepturilor personalului aferente muncii prestate se stabileşte prin negocieri

colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere.

Conform Proceduri contabile a operaţiunilor aferente salarizarea şi stimularea

muncii angajaţilor BC „EuroCreditBank" SA (anexă26), cheltuielile de remunerare a muncii

includ în sine plăţile în conformitate cu legislaţia în vigoare şi regulamentele interne, efectuate în

folosul salariaţilor, şi deasemenea transferurile efectuate la Bugetul de Stat, Casa Naţională de

Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în conformitate cu legislaţia în

vigoare. Plata impozitelor, contribuţiilor de asigurare socială şi alte reţineri obligatorii din suma

remunerărilor se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Achitarea salariului se

efectuează prin transferul sumei la card şi/sau la casa Băncii.

Evidenţa timpului de muncă şi a concediilor salariaţilor se ţine în „Tabela de

pontaj”(anexă27), care se prezintă în Secţia Salarizare a Direcţiei Contabilitate de două ori pe

lună (pînă la data de 15, prima dată şi pînă la data de 25 a lunii gestionare).

În fiecare subdiviziune a băncii se desemnează o persoană responsabilă de ţinerea

„tabelului de pontaj”, care zilnic introduce date referitor la prezenţa/absenţa salariaţilor, utilizînd

însemnări convenţionale corespunzătoare. Introducerea sau ştergerea angajaţilor din Tabela de

pontaj se efectuează în baza ordinelor emise de Secţia Resurse Umane.

Înscrierile în Tabelul de pontaj referitor la angajaţii aflaţi în concediu anual suplimentar,

concediu pentru îngrijirea copilului ş.a. se introduc în baza ordinelor emise de Secţia Resurse

Umane. Evidenţa timpului de odihnă (sfîrşit de săptămînă, zile de sărbătoare libere) se ţine în

conformitate cu graficul de lucru prestabilit în cadrul băncii pentru astfel de zile şi legislaţia în

vigoare.

Tabelul de pontaj trebuie să fie semnat, în mod obligator, de către conducătorul

subdiviziunii băncii unde se duce evidenţa timpului de lucru şi persoana responsabilă de ţinerea

tabelului, care la data stabilită în p. 2.1 se prezintă în Secţia Salarizare a Direcţiei Contabilitate .

Tabela de pontaj, copiile tuturor ordinelor emise, certificatele de concedii medicale se

transmit în contabilitate pentru a fi executate şi arhivate.

Evidenţa operaţiunilor de remunerare a muncii se efectuează centralizat de către

executorul responsabil, în responsabilităţile căruia se includ şi efectuarea operaţiilor de calcul,

sporirea cheltuielilor de remunerare a muncii salariaţilor din toate subdiviziunile băncii, reţinerea

impozitelor, taxele calculate şi transferul acestora la buget în termenii stabiliţi de legislaţia în

vigoare.

Calculul salariului, inclusiv primele, indemnizaţiile ş.a., venitul impozabil şi suma

impozitului ce trebuie reţinut are loc în programa electronică prin metoda totalului cumulativ de

la începutul anului fiscal sau din ziua angajării.

Scutirile, care trebuie oferite salariatului, se determină prin metoda totalului crescînd de

la începutul anului fiscal sau, în cazul cînd salariatul a fost angajat pe parcursul anului fiscal, -

din luna următoare lunii în care a fost depusă cererea de oferire a scutirii.

Fiecare salariat, ca plătitor de impozite are dreptul la o scutire personală, prevăzută de

alineatul (1) sau (2) articolul 33 al Codului Fiscal.

Persoana fizică rezidentă, căsătorită, are dreptul la scutire suplimentară în mărimea

prevăzută în articolul 34 al Codului Fiscal.

Categorii de scutiri

Tipul scutirii Codulscutirii

Suma scutiriianuală lunară

Scutirea, neutilizată în anul precedent ca urmare a neachitării salariului de către angajator, transferată în anul curent

A Alineatul (11) articolul 24 al Legii Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 privind punerea în aplicare a capitolelor I şi II al Codului Fiscal.

Scutire personală P Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal

Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal /12

Scutire personală majoră M Indicatorul din alineatul (2) articolul 33 al Codului Fiscal

Indicatorul din alineatul (2) articolul 33 al Codului Fiscal/12

Scutire acordată soţului (soţiei) S Indicatorul din articolul 34 al Codului Fiscal Indicatorul din articolul 34 al Codului Fiscal/12

Scutire acordată soţului (soţiei) majoră Sm Indicatorul din alineatul (2) articolul 34 al Codului Fiscal

Indicatorul din alineatul (2) articolul 34 al Codului Fiscal/12

Scutire pentru persoane întreţinute, cu excepţia invalizilor din copilărie

N*

Indicatorul din articolul 35 al Codului FiscalIndicatorul din articolul 35 al Codului Fiscal/12

Scutire pentru persoane întreţinute- invalizi din copilărie

Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal

Indicatorul din alineatul (1) articolul 33 al Codului Fiscal/12

Executorul responsabil este nevoit să introducă în programa electronică şi alte informaţii

despre posibilele reţineri:

• pentru convorbiri telefonice;

• pensie alimentară;

• retumarea mijloacelor pentru cheltuieli de deplasare;

• lipsa mijloacelor în casă;

• alte sume.

Achitarea cheltuielilor pentru salariu, prime, ajutor material, indemnizaţii pentru

incapacitate temporară de muncă şi alte plăţi se reflectă în conturile analitice deschise în fiecare

filială:

a)în baza listei totale de calculare a salariului pentru luna de gestiune, divizată cu

subtotaluri pe filiale, (care se transmite prin poşta electronică la fiecare filială) executorul

responsabil efectuiează formulele contabile:

în oficiul central: pentru fiecare filială

Dt 2861 „Conturi LORO ale filialelor locale”

Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii”

Pentru oficiul central şi filiala nr. 1 „Chişinău”

Dt 5711 „Cheltuieli pentru remunerarea muncii”

Dt 5712 „Primele”

Dt 5715 „Alte plăţi”

Dt 2774 „Provizioane privind beneficiile salariaţilor băncii”

Dt 1804 „Decontări cu salariaţii băncii”

Ct 2804 „Decontări cu salariaţii băncii”

Rețineri din venitul impozabil și achitarea se efectuează în următorul fel:

Dt ct ct ct ct ct ct

2804 2801 2811 2805 2805, 1805, 1804 2798 1001Venit

calculatImpozit pe

venit

Contribuţii obligatorii de asigurări sociale şi medicale Taxa

sindicalăReturnarea creditului, mijloace pentru

convorbiriCont de tranzit pentru

transfer peAchitarea la casă.

Contribuţiile obligatorii de asigurare socială şi medicală se calculează în conformitate cu

cerinţele legii Nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 „Privind sistemul public de asigurări sociale” şi a

legii Nr. 1593-XV din 26.12.2002 „Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a

primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”.

Banca, în calitate de angajator, acordă, reţine din veniturile angajatului şi transmite la

buget următoarele contribuţii:

Contribuţii obligatorii de asigurare socială şi medicală acordate de angajator;

Contribuţii obligatorii de asigurare socială şi medicală, reţinute din veniturile

angajatului.

Conform Dispoziţiei Preşedintelui Comitetului de Conducere a băncii, angajaţii din

conducere, şefi ai subdiviziunilor deţin Business-carduri în scopul întrunirilor de afaceri precum

şi alte necesităti de serviciu. La solicitarea acestorsa, argumentată prin notă de serviciu, semnată

de conducerea băncii, (cu excepţia conducătorilor) Business-cardurile sînt alimentate cu

numerar, prin următoarea formulă contabilă:

Dt 804 „Decontări cu salariaţii băncii”

Ct 2258 „Conturi curente ale persoanelor juridice pentru operaţiuni cu cârduri

bancare”

Eliberarea mijloacelor băneşti în numerar angajaţilor băncii, se permite numai în baza

notei de serviciu semnată de conducerea băncii pentru:

deplasări de serviciu, procurarea biletelor

achiziţionarea unor bunuri materiale (obiecte de uz gospodăresc, produse) necesare

pentru

reparaţii minore, sau altele, de la piaţă, care nu pot fi procurate în reţeaua comercială,

procurarea buchetelor de flori,

alte necesităţi,

efectuînd următoarea formulă contabilă:

Dt 1804 „Decontări cu salariaţii băncii"

Ct 1001 „Numerar în casierie"

Dările de seamă aferente salariului se întocmesc în conformitate cu legislaţia în vigoare,

şi în termenii stabiliţi se prezintă organelor corespunzătoare:

Inspectoratul Fiscal Teritorial:

Darea de seamă privind calculul şi transferul sumelor de asigurări obligatorii medicale -

se prezintă trimestrial pînă pe data de 25 a următoarei luni.

Informaţia aferentă salariului şi altor plăţi făcute de către angajator în folosul

angajatului, aferentă impozitului pe venit, reţinut din aceste plăţi - se prezintă pînă la 25

ianuarie a anului următor anului de gestiune.

Biroul Naţional de Statistică:

Darea de seamă statistică SERV TS(anexă28) - se prezintă în fiece lună pînă la data de

15 a lunii următoare.

Darea de seamă Munca 2(anexa29) - se prezintă pentru luna septembrie, pînă la data de

15 octombrie odată în an.

Darea de seamă 53M(anexa30) - se prezintă pentru luna octombrie, pînă la data de 15

noiembrie odată în an.

Darea de seamă M3(anexa31) se prezintă anual pînă la 31 martie anului următor anului

de gestiune.

Casa Naţională de Asigurări Sociale:

Darea de seamă BASS(anexa32) privind calculul şi folosirea contribuţiilor obligatorii de

asigurări sociale - se prezintă pînă pe data a 25 a lunii următoare lunii de gestiune.

Darea de seamă REV 5(anexa33), se prezintă informaţia privind salariul şi alte plăţi

făcute de către angajator în folosul tuturor angajaţilor asiguraţi pînă pe data a 25 a lunii

următoare lunii de gestiune.

BC "EuroCrediBank" S.A. oferă posibilitatea de a cumpăra vinde valuta străină prin virament

sau în numerar prin intermediul punctelor de schimb valutar al BC "EuroCrediBank" S.A. , la

cursul de schimb valutar comercial stabilit pentru ziua curentă.(conform Condiţiile de

desfăşurare a operaţiunilor de schimb valutar,anexă34)

Pentru a efectua operaţiunea de vânzare-cumpărare a valutei străine prin intermediul contului

curent, este necesar să îndepliniţi o cerere la ghişeul băncii sau să accesaţi www.telebank.md

Cursul de schimb valutar se stabileşte de bancă în ziua executării operaţiunii şi este afişat pe

pagina oficială a băncii www.ecb.md . Cursul de schimb valutar prin virament prin intermediul

conturilor curente poate fi negociat cu dealerul Băncii în dependenţă de condiţiile şi suma

tranzacţiei.

La efectuarea operaţiunilor de schimb valutar BC "EuroCrediBank" S.A. nu percepe

comision sau plată suplimentară.

Operaţiunile în valută străină se efectuează în corespundere cu actele normative şi legislative

în vigoare, acele normative interne ale Băncii şi se reflectă în contabilitate conform

standardelor internaţionale de contabilitate, inclusiv SIC 21 "Efectele variaţiilor cursurilor

valutare".

De către Bancă pot fi efectuate următoarele operaţiuni valutare dar nelimitîdu-se la acestea :

Cumpărarea/vînzarea valutei străine prin virament şi numerar de la/altor Bănci,

Cumpărarea/vînzarea valutei străine prin virament şi numerar de la/altor Clienţi

Băncii şi clienţii altor Bănci

Plasări în valută străină în alte bănci,

Imprumutiri în valută străină de la alte bănci,

Transferuri în valută străină din/în conturile clienţilor,

Transferuri de bani prin sistemele de remitere de bani,

Operaţiuni de schimb valutar,

Cumpărarea/vînzarea cecurilor de călătorie,

Operaţiuni incaso,

Decontări prin acreditiv.

Operaţiuni de creditate în valută străină.

Evidenţa operaţiunilor în valută străină se ţine în conturile multivalutare din clasele

"Active", "Obligaţiuni", "Conturi condiţionale" şi "Conturi Memorandum" ale Planului de

conturi al evidenţei contabile în vigoare.

Evidenţa diferenţelor de curs, apărute în rezultatul operaţiunilor de cumpărare/ vînzare a

valutei străine se ţine pe contul 4654 "Venituri/pierderi din comercializarea valutei străine

Veniturile se reflectă la creditul contului 4654, pierderile-la debitul contului dat.

In conformitate cu SIC 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare" în evidenţa contabilă

şi rapoartele financiare e necesar să fie reflectate toate majorările şi micşorările valorii de bilanţ

(diferenţele de curs) ale mijloacelor în valută străină. Diferenţele de curs se reflectă în

contabilitate concomitent cu conturile din clasa 1 "Active" şi clasa 2 "Obligaţiuni" prin

următoarele formule contabile :

Dt conturile din clasa 1 "Active " şi clasa 2 "Obligaţiuni"

Ct 4661" Venituri/pierderi din reevaluarea valutei străine "

(suma diferenţei de curs, dacă cursul tranzacţiei este mai mare decît cursul oficial al BNM)

9.Contabilitatea veniturilor

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune

rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau de

micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe

seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.

Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează

să fie obţinute de întreprindere în conturile ei. în componenţa venitului nu se includ sumele

încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele,

încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vânzarea

produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al

întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii,

întrucât acestea sunt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget.

Sumele încasate la efectuarea operaţiilor de intermediere în numele proprietarului de

produse (mărfuri) şi transmise acestuia de asemenea nu constituie venitul intermediarului

(agentului). în aceste cazuri, venitul agentului cuprinde numai comisioanele.

Conturile clasei 4 “Venituri” sunt conturi de pasiv şi reprezintă valoarea tuturor

veniturilor obţinute în activitatea economico-financiară a băncii pe parcursul anului de gestiune:

veniturile din dobînzi, din investiţii, din operaţiuni de comercializare şi reevaluare, din

comisioane, din ieşirea activelor necomerciale şi alte venituri.

Soldurile conturilor de venit sînt creditoare, cu excepţia conturilor grupei de

venituri/pierderi care pot avea atît sold creditor - în caz de obţinere a veniturilor, cît şi sold

debitor - în cazul suportării pierderilor și cu excepția soldurilor conturilor de venituri din dobînzi

la creditele acordate care pot fi debitoare în cazul unui sold debitor al conturilor de ajustare a

creditelor la cost amortizat.

Un document primar privind evidența veniturilor din vînzări este nota de

plată(anexă35).Conținutul operațiunii este Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător

pentru anul 2014, aici se indică numărul de conturi de credit și debit , suma în valută și lei .

10.Contabilitatea cheltuielilor

Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai

importante şi dificile sectoare ale sistemului naţional de contabilitate. În cadrul acestui sector se

formează atât indicatorii contabilităţii de gestiune (suma totală a consumurilor de producţie,

costul produselor fabricate, rentabilitatea producţiei etc.), cât şi ai contabilităţii financiare (costul

mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc.). De

exactitatea şi oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii interni,

cât şi cei externi ai informaţiei contabile.

Odată cu trecerea la noul sistem contabil bazat pe standardele naţionale, se modifică

conţinutul noţiunilor “consumuri” şi “cheltuieli”, precum şi structura şi criteriile de clasificare a

acestora. Astfel, în condiţiile sistemului contabil precedent n-a existat o delimitare clară între

noţiunile “consumuri” şi “cheltuieli”. Aceşti termeni se considerau sinonime. în S.N.C.

semnificaţia noţiunilor “consumuri” şi “cheltuieli” nu coincide.

Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii

economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de

consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul

privind rezultatele.

Conturile clasei 5 “Cheltuieli” sunt conturi de activ şi reprezintă valoarea tuturor

cheltuielilor suportate în activitatea economico-financiară a băncii pe parcursul perioadei de

gestiune: cu dobînzi, din investiţii, aferente remunerării muncii, pentru întreţinerea imobilului,

din operaţiuni de depreciere, cu impozite şi taxe, din ieşirea activelor necomerciale, precum şi

alte cheltuieli. Soldurile conturilor de cheltuieli sunt debitoare, dar în unele cazuri pot fi şi

creditoare.

Modul de încheiere a conturilor de venit și cheltuieli și de determinare a rezultatului

financiar la sfîrșitul anului contul 3504 Rezultat al exerciţiului curent.

11.Situațiile financiare ale entității

Rapoartele financiare cu destinaţie generală constituie una dintre cele mai importante

metode de prezentare periodică utilizatorilor externi ai informaţiei colectate şi prelucrate în

contabilitatea financiară.

Pornind de la utilizatorii sus-numiţi, pentru care este destinată informaţia, în calitate de

obiectiv principal al rapoartelor financiare, serveşte furnizarea către utilizatori a informaţiei, care

ar contribui la rezolvarea următoarelor probleme:

să fie utilă pentru investitorii actuali şi potenţiali şi alte categorii de utilizatori la

luarea deciziilor privind investirea mijloacelor în întreprindere şi acordarea de

credite;

să permită acestor persoane să determine timpul, probabilitatea intrărilor şi suma

dobânzilor, dividendelor aferente şi altor venituri din activitatea întreprinderii,

precum şi a mijloacelor pentru plata datoriilor de bază şi răscumpărării de către

emitenţi a titlurilor de valoare proprii;

să reflecte adecvat situaţia economică a întreprinderii, inclusiv circumstanţele

externe, capabile să influenţeze existenţa resurselor de care dispune

întreprinderea, precum și a pretențiilor posibile la aceste resurse din partea terților

față de care întreprinderea are datorii.

Astfel în situațiile financiare din anii 2014(anexa24), 2013(anexa36), 2012(anexa37),

2010(anexa38) putem analiza toate modificările efectuate pe parcursul anilor.

Modificările sau produs în toate activitățile băncii, însași numărul acționarilor s-a

modificat de 3 ori timp de 4 ani ,în 2010 erau 199 acționari și capitalul social indica cifra

108 000 000 lei, peste doi ani în anul 2012 suma capitalului a ramas aceeași ,doar s micșorat

numărul acționarilor, acesta s redus la 116 persoane.În 2013 situația a rămas aceeași dar în anul

2014 capitalul social sa mărit pînă la 138 000 000 lei, și 114 persoane.

Un alt exemplu a modificărilor îl putem urmări la totalul activelor.În anul 2010 totalul

activelor constitue 307 922 229 lei, apoi acesta se măreșteîn anul 2012 pînă la 369 749 186 lei cu

12% mai mult decît în anul precedent.Apoi în anul 2013 se înregistrează o scadere pînă la

320 521 453 lei, cu 49227643 lei, deci pînă în 2014 totalul activelor constitue 348 378 912lei .

Dattoriile totale a BC Eurocreditbank SA la fel pînă la urmă constituind 109 840 882 lei,

dar profitul întreprinderei aferente exercitiului este de 5 632 212 lei.