54416659 Caiet de Practica Banca Comer CIA La Romana

8/6/2019 54416659 Caiet de Practica Banca Comer CIA La Romana

1/47

Universitatea Danubius, Galai,Facultatea tiine Economice,

Specializarea FINANE BNCI

Student : Patriche Alexandru CristianAnu II, ZI, grupa II

1


2/47

Opis

1. Sistemul informational bancar

Observarea particularitatilor sistemului informational bancar la unitatea respectiva

Intocmirea si circuitul documentelor respective

2. Forme si tehnici specifice relatiilor financiare ale bancii cu autoritatile publice (impozitul pe

venitul persoanelor fizice, contributiile la asigurarile sociale, impozite si taxe sociale)

Studierea elementelor tehnice specifice fiecarei forme de prelevare la bugetul public

(impozitul pe venit, contributiile le asigurarile sociale, impozite si taxe locale)

Efectuarea operatiunilor de determinare, calcul si plata a impozitelor, taxelor si

contributiilor obligatorii

Intocmirea documentelor utilizate la determinarea si plata impozitelor, taxelor si

contributiilor obligatorii, si intelegerea circuitului acestora

3. Modalitati si instrumente de plata utilizate de banca

Studierea modalitatilor de decontare practicate de unitatea bancara

Intocmirea ordinului de plata si a cecului si reflectarea circuitului acestora

Intocmirea cambiei si biletului la ordin si reflectarea circuitului acestora

Studierea tipurilor de carduri emise de unitatea bancara

4. Operatiuni de creditare bancara a agentilor economici

Studierea pricipalelor tipuri de credite acordate de unitatea bancara

Analiza unui dosar de creditare (etape specifice, atributii, documente, fluxuri

informationale)

1. Sistemul informational bancar

2


3/47

Observarea particularitatilor sistemului

informational bancar la unitatea respectiva

Sistemul informational bancar e constituit din anasamblul mijloacelor si metodelor

prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor, reprezentand opremise a unei bune organizari, atat a activitatii de conducere, coordonare so control, cat

si a celei operative.1

Calitatea activitatii bancare e influentata direct de organizarea si functionarea

sistemului informational, de operativitatea, precizia si calitatea informatiilor culese,

prelucrate si transmise, precum si fundamentarea stiintifica a deciziilor.

Datele ce stau la baza sistemului informational bancar au ca support, atat evidenta

contabila, operative si statistica propire bancilor, cat si informatii ale clientilor in calitate detitulari de conturi.

Informatiile bancare preluate si prelucrate in sistemul informational bancar pot fi

informatii bancare elementare sau complexe. Cele elementare au ca principala

caracteristica faptul ca precizeaza aspectul direct masurabil: numerarul de incasat sau

platit, cecuri de calatorie achitate. Informatiile bancare complexe deriva din prelucrarea

datelor elementare, putand fi exemplificate aici,informatiile referitoare la creditele acordate,

tranzactiile valutare sau activitatea de decontari. De asemeni aceste informatii complexepot fi definitive sau intermediare, deoarece unii clienti au un viitor financiar inprevizibil.

Informatiile intermediare urmeaza a fi supuse ulterior si altor prelucrari, din care sa rezulte

datelefinale, informatiile bancare complexe definitive.

Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational

bancar care se manifesta atat in activitatea interna cat si in cea externa a unitatilor

bancare.

Fluxurile informationale ce au loc in afara unitatii bancare se pot manifesta atat intre

verigile bancare (agentii, filiale, sucursale, centrale) cat si intre acestea si titularii de

conturi.

Sistemul informational bancar presupune o arie larga de cuprindere ce include

informatiile si fluxurile informationlae, tehnicile de culegere, transmitere si stocare a

datelor, modele, metode si programe de prelucrare a informatiilor.

Informatica bancara presupune existenta unei infrastructure performante (retea

integrate de PC-uri de mare capacitate) ce conecteaza filialele bancare intre ele si banca

centrala.

1 Suport curs Sisteme si Opeartiuni Bancare, p. 65, alin 3.

3


4/47

Prelucrarea propiu zisa a informaticii bancare se realizeaza prin adaptarea

documentelor bancare la cerintele sistemului de prelucrare electronica a datelor,

codoficarea informatiilor bancare, elaborarea schemelor logice prin care se satbileste

fluxul prelucrarii automate a informatiilor, constituirea fisierelor si elaborarea programelor.

In activitatea de proiectare si realizare a informaticii bancare trebuie sa seurmareasca sporirea continua a eficientei privind introducerea si extinderea automatizarii

operatiunilor bancare.

Unitatile bancare realizeaza prelucrarea electronica a informatiilor utilizand

programe informatice si retele proprii de calculatoare. Punctele bancare operative (agentii,

filiale, sucursale) au posibilitatea de a-si transmite informatiile reciproc, in legatura cu

operatiunile privind decontarile intrabancare sau prelucrarea soldurilor unor conturi,

folosindu-se echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. Aceste facilitatipermit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si totodata, o mai rapida disponibilizare a

titularilor de conturi care au de efectuat diferite incasari de la parteneri din alte localitati.

In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul

unitatilor bancare operative, se impun o serie de masuri preliminare cum ar fi pregatirea

bazei de date care consta in identificarea si inscrierea, atat a conturilor analitice cu soldul

zilei si a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate de la

ultima perioada de calcul a dobanzilor, cat si inventarierea conturilor sintetice, pe solduri si

rulaje, de al inceputul anului; codificarea tuturor conturilor si stabilirea cifrei de control;

organizarea circuitului documentelor bancare, in functie de fazele pe care le implic anatura

operatiunilor.

Documentele prezentate de catre titularii de conturi sunt verificate de catre referenti

sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii

inscrierii datelor. Dupa aceasta operatiune, documentele primite de la clienti sunt sortate

in mai multe mape in functie de natura operatiunii pe care o implica (operatiuni de casa, de

decontari, rambursari de credite, etc.). Documentele de decontare se impart pe banci, in

functie de locul unde au deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele inscrise

in instrumental de plata. Datele sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile

calculatoarelor in vederea prelucrarii lor si a obtinerii documentelor bancare specifice, cum

sunt notele contabile, extrasele de cont, jurnalele operative, etc.2

Sistemul informational bancar este structurat si organizat conform unui set de

principii care ii sporesc eficienta si eficacitatea.

2 Suport curs Sisteme si Opeartiuni Bancare, p. 74 alin 1

4


5/47

Un prim principiu al functionarii adecvate al sistemului informational bancar este

conceperea si functionarea sistemului informational bancar in concordanta cu structura

organizatorica a unitatilor bancare (filiale, sucursale, centrale), ca pricipiu ce sporeste

direct eficienta sistemului informational bancar prin reducerea pe nivele ierarhice ale

organizarii a volumului deinformatii la cele strict necesare si utile. Aceasta caracteristica avolumului de informatii (stricta necesitate si utilitate) conduce la dezvoltarea unui alt

principiu, ierarhizarea informatiilor bancare dupa importanta si gradul de operativitate. In

conformitate cu acest principiu, informatiile sunt transmisibile prin system informational

(pc, fax, telex) sau prin system letric. Prin aceasta sortare succinta, se urmareste

optimizarea eficientei bancare si a fluxurilor de informaii, avand ca si criteriu accelerarea

operatiunilor bancare. Cu cat eficienta acestui principiu e mai sporita (operatiunile bancare

inregistrandu-se intr-un numar foarte mare in unitatea de timp) cu atat activitatea bancaraa unitatii se amplifica (se inseaza mai multe venituri din dobanzi si comisioane, creste

profitabilitatea bancii), per ansamblu inregistrandu-se o circulatie mai buna a banilor

Un al treilea principiu ce sta la baza functionarii unitatilor bancare este concentrarea

si centralizarea informatiilor bancare. Aceasta contribuie la o informare mai buna

(operative) a functionariloe bancari si de asemeni ce conduce la o mai buna fundamentare

a deciziilor.

Un aspect strict necesar in cadrul activitatii bancare il constituie tipizarea

documentelor bancare. Pentru eficientizarea operatiunilor si a unificarii codificarii

operatiunilor bancare, toate documentele necesare circulante in unitatatile bancare sunt

tipizate, standard.

Rezumand toate aceste principii, se poate obserav ca aceste norme conduc la

sporirea gradului de profitabilitate a unitatii, la eficientizarea sistemului bancar, la

practicarea cheltuielilor cat mai reduse intr-o perioada de timp cat mai mica, sin u in ultimul

rand la acceptarea si aprecierea produselor bancare de catre titularii de conturi.

Programe infromatice utilizate in cadrul unitatii

bancare

In cadrul prelucrarii si transmiterii informatiilor bancare la nivel de unitate bancara,

un rol deosebit ii revine activitatii de prelucrare electronica a informatiilor. Informtica

bancara presupune totalitatea mijloacelor si metodelor utilizate in culegerea, prelucrarea

si transmiterea informatiilor.

5


6/47

Pe linia prelucrarii electronice, ca urmare a introducerii in practica a celor mai

recente cuceriri ale stiintei tehnicii IT, exista o permanenta preocupare pentru folosirea

celor mai performante echipamente electronice de calcul, accentual punandu-se pe retele

integrate de calculatoare PC, compatibile IBM, de mare capacitate. In prezent majoritatea

unitatilor bancare din tara noastra realizeaza prelucrarea electronica a informatiilorutilizand programe informatice si retele proprii de calculatoare. Unitatile bancare operative

din structura organizatorica a fiecarei banci au posibilitatea sa-si transmita informatii

recipric, in legatur acu operatiunile privind decontarile intrabancare sau preluarea

soldurilor unor conturi, folosindu-se de echipamentele electronice de teletransmisie si

teleprelucrare. BCR foloseste in acest sens posta electronica care permite transmiterea

datelor aproape instantaneu, indifferent in ce parte a tarii se afla banca corespondenta.

Aceste facilitate permit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si o mai rapidadisponibilizare a titularilor de conturi care au de efectuat incasari de la parteneri din alte

localitati. Cu toate acestea apar o serie de dificultati in tramsmiterea cu operativitate a

datelor.

In cadrul modernizarii sitemului bancar din tara noastra, un principal obiectiv este

cel de a infiinta un centru electronic de tramsmitere a informatiilor la nivel national

Se pot avea in vedere elaborarea unor programe privind activitatea de emisiune

monetara la nivelul intregii mase banesti, prin intermediul creditelor, folosindu-se moneda

scripturala, cat si emisiunea biletelor de banca, evidentierea fluxurilor de incasari si plati in

numerar, centralizarea informatiilor privind fluxurile valutare in vederea intomirii balantei de

plati externe, finantarea si creditarea activitatii de investitii, etc.

Programul Clienti rrealizeaza o lista a tuturor clientilor. Birourile front-office

deschid conturile la baza documentatiei specifice acestei operatiuni. In aceasta aplicatie

se centralizeaza toate datele de identificare a clientilor, cum ar fi: codul fiscal, elemente

din statutul societatii, contractul de asociere, sau datele personale in cazul persoanelor

fizice. In urma operatiunii de inregistrare a datelor clientului, banca va crea unnou cont,

simbolizat dupa caz printr-o succesiune de 5, 6, 8 sau 10 caractere.

Programele folosite de BCR sunt programe ce calculeaza dobanzile si comisionale,

ce evidentiaza operatiunile de decontare, programe ce tin evidenta tranzactiilor valutare a

ordinelor de tranzactii valutare, alte programe ce tin evidenta contractelor de credite,

softuri ce contureaza depozitele si certificatele in lei sau valuta.

Programele pentru calcularea dobanzilor si a comisioanelor sunt softuri subordinate

SIBCOR 2000. Ele contorizeaza miscarile in debit, in credit, a celor initiale si finale ce auloc in contul fiecarui client in parte. Balanta de verificare zilnica si lunara se transmite

6


7/47

letric. Pe baza SIBCOR se realizeaza situaita la conturile curente sau la cele de imprumut.

Intre emitenti, transmiterea se poate face electronic sau prin fax. Pe baza listei

elementelor de identificare a clientilor, acestia pot fi grupati pe diferite categorii. Una

dintre functiile principale ale SIBCOR este cea de a edita liste cu dobanzi si comisioane

pentru agentii economici. Desi programele sunt performante, functionarii bancari audatoria de a verifica documentatia - inclusiv calculul comisianelor si a dobanzilor, de

fiecare data cand intra in posesia dosarelor utilizatorilor produselor bancare. Documentatia

respective notele contabile sunt predate mai departe la Departamentul de contabilitate al

Sucursalei. Cea mai mare parte dintre comisione 90%, sunt insa calculate direct prin

intermediul acestei aplicatii. La creditele de scont, dobanda o calculeaza tot ofiterii de

credite, care predau in continuare notele de calcul la ghisee pentru recalculare. O paret

vor merge la Conturi pentru viramente, iar o alta parte vor ajunge la Departamentul decontabilitate.

Sistemul electronic OIS (ordin intrare decontare) vizeaza operatiunile de decontari

intre sediile bancare apartinand diferitelor unitati BCR de pe teritoriul tarii. Codul sucursalei

BCR Iasi in reteaua interbancara si intrabancara e 53200. Dupa intrarea in posesia

documentelor de decontari, bilete la ordin, cecuri, cambia, ordin de plata (simplu si de

trezorerie), se face circuitul acestora front-officeback-office. OIS reprezinta

departamentul de back office ce se ocupa in mod special de decontari, asigurand buna

desfasurare a activitatii de decontare.

Programul Valuta are in vedere evidenta tranzactiilor valutare. Acesta primeste in

baza de date ordinele tranzactiilor si intocmeste pentru acestea notele contabile. Acest

soft opereaza in RON si in valuta. Agentul valutar utilizeaza acest program pentru a face

tranzactii de debitare a contului clientului deschis in RON si creditarea contului in valuta.

Pentru a putea exercita activitatea de tranzactie valutara ( licitare pe piata valutara)

persoana in cauza necesiat posesia unui cont in RON la una din unitatile bancare BCR.

Nici o banca nu faciliteaza tranzactiile valutare cu conturi deschise la late banci din lipsa

informatiilor referitoare la client. Agentul valutar al BCR negociaza pentru client , se ocupa

de formularele necesare si debitare acontului in ron ce implica creditarea contului in

valuta, ambele deschise la BCR. Acest tip de tranzactie de desfasoara on-line. Clientul

care doreste sa cumpere valuta se adreseaza compartimentului valutar si completeaza o

cerere de cumparare de valuta (ordin de cumparare). Aceste ordine se transmit la

serviciul Conturi si viramente, unde se introduce in program. Suma depusa in RON pentru

cumpararea devizelor e blocata. Compartimentul valutar da ordinal de cumparare si se

7


8/47

efectueaza cumpararea. Se intocmeste nota contabila si se deschide contul in valuta, in

care e virata suma in devize. Nota contabila merge la srviciul valutar.

Ordinele de vanzare presupun existenta unei sume in valuta in cont. clientul

completeaza ordinal de vanzare, apoi merge cu el la serviciul valutarunde il confirma.

Suma in devize ce face obiectul operatiunii e blocata. Ordinal respective va fi apoi operatprintr-o aplicatie specifica. Apoi, clientul achita contravaloarea in lei, fapt evidentiat printr-

o nota contabila, la compartimentul de conturi pentru personae fizice/juridice. Se contituie

de catre client-persoana fizica sau juridical- depozite in RON si in valuta (USD sau EUR)

pentru o perioada scurta de maxim 5 zile. Se completeaza o cerere pentru constituirea

depozitului, deposit pentru care clientul primeste o anumita dobanda, mai mare decta

dobanda la vedere.

Programele in domeniul creditariiurmaresc clientul, contul si modificarile acestuia. Serviciul

credite urmareste comunicarea de creditare (unitatea, categoria de credite, tragerile) in 2

exemplare si o transmite la ghiseu. Un exemplar ramane la ghiseu , iar celalalt este transmis

inapoi la oficiul de credite si depus la dosarul de creditare. Pe baza acestui dosar si a unei

note contabile , suma se inregistreaza in contul 993 in afara bilantului.

Creditele se acorda pe linii de credite (l an) sau global.

Se va deschide apoi un cont separat de imprumut. Creditele revolving se acorda pe o

perioada de la 180 de zile pana la un an.

Se va realiza graficul de rambursare, care se transmite la ghiseu. Clientul solicita ca

document ordinul de plata cu nota contabila pentru a evidentia tragerile. Graficul de

rambursare se intocmeste in 3 exemplare, dintre care unul ramane clientului, unul ramane la

ghiseu si unul ramane la compartimentul de creditare.

Ordinul de plata este folosit de catre client pentru transferururile dintr-un cont in altul

sau pentru evidentierea dobanzilor.

Nota contabila are doar circuit interior-de la ghiseu la departamentul Contabilitate.

Programul de creditare realizeaza raportul imprumuturilor acordate clientilor(lunar) si

contine denumirea clientilor pe coduri de activitati si pe categorii de imprumuturi; acest

program implica serviciile Informatica, Contabilitate si Coordonare. Aceste compartimente au

rolul de a urmari situatia clientilor. Serviciul de Coordonare realizeaza letric o sinteza si o

transmite la centrala.

In cadrul programului Depozite clientul completeaza Conventia de depozit si o preda la

compartimentul Conturi si viramente unde isi are contul current, apoi la compartimentul valutar.

Datele introduse in plicatie vor fi:suma si perioada de constituire a deopzitului. Formularul de

calcul a dobanzii se elibereaza in doua exemplare: unul ramane la client, iar celalalt la

8


9/47

unitate. Apoi se elibereaza confirmarea acceptarii dobanzii. Prin nota contabila, dobanda va fi

virata in-contul de baza al clientului respectiv.

Pentru a gestiona si a efectua operatiunile de vanzare si/sau cumparare a

certificatelor de depozite in lei se utilizeaza aceasta aplicatie, data de un program unitar la nivel

central BCR. Acesta editeaza cereri de vanzare sau de rascumparare a certificatelor. Cererilese intocmesc la calculator in cadrul casieriei. Clientul se prezinta la casierie, solicita aceasta

cerere, dupa care o completeaza. Certificatele pot fi cu scadenta la 3 si 6 luni, cu parola si

nominale. Certificatele sunt garantate de Fondul de Garantare. Dobanda este fixa si este de

regula mai mare decat la depozite in conturi personale pentru o luna.

Cererea contrne seria, numarul si valoarea certificatului, data vanzarii/rascumpararii,

dobanda procentuala si dobanda valorica.

Cererea de rascumparare se completeaza in trei exemplare:unul ramane clientului, unulramane la Casierie, iar celalalt la Contabilitate.

Aceasta aplicatie reda zilnic situatia acestor certificate. Aceasta situatie reda: seria si

numarul certificatelor vandute/rascumparate pe cupiuri si pe total,data vanzarii, data

rascumpararii, procentul de dobanda, soldul total al certificatelor la sfarsitul zilei. In dreptul

fiecarui certificat aplicatia arata dobanda pe care o inregistreaza banaca pe ziua respectiva

ca si cheltuiala. Tot in cadrul acestei aplicatii,in cererile de rescumparare scoase de

calculator figureaza si impozitul datorat de client catre bugetul de stat, egal, conform

reglementarilor in vigoare, cu 1% din venitul obtinut din dobanda. Impozitul se retine din

dobanda datorata de catre banca clientului pentru certificatul respectiv, rezultand automat

restul de plata catre client la rascumpararea certficatului.

Documente

Documentele prezentate de catre tirularii de conturi la ghiseu sunt verificate de catre

referenti sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii

inscrierii datelor ( simbolul contului , codul fiscal , suma in cifre si litere etc. ) . Documenteleprimite de la clienti sunt sortate in mai multe mape , in functie de natura operatiunii pe care o

implica . Sunt separate documentele dupa cum evidentiaza operatiuni de casa , de decontari ,

rambursari de credite , plati catre bugetul statului , etc.Documentele de decontare se impart pe

banci , in functie de locul unde au fost deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele

inscrise in instrumental de plata .

Datele din documente sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile

calculatoarelor pentru prelucrare si obtinerea documentelor bancare specifice : notecontabile , extrase de cont , jurnale operative etc.

9


10/47

Pentru a se verifica preluarea corecta a datelor din documente in memoriile computerelor ,

opereaza , prin program "numarul de control " introducand separat elementele : simbolul

operatiunii ; numarul documentului ( ultimele trei cifre ) ; simbolul contului debitor ; codul bancii

platitorului ; simbolul contului creditor ; codul bancii beneficiarului ; suma .

Documentele de banca primite de la clienti se impart in opt mape : primele doua cuprinddocumentele de casa , separat pentru plati , separat pentru incasari ; urmatoarele patru

-documentele pe baza carora au loc operatiunile intra si interbancare , separat cele initiate catre

celelalte banci fata de cele primite de la bancile corespondente . Cele doua categorii de

documente se impart in doua grape , dupa cum se opereaza o incasare sau o plata ; ultimele

doua mape grupeaza documentele privind conrurile proprii , separat pentru incasari si separat

pentru plati , prin ele efectuandu-se operatiuni numai in conturi deschise la aceeasi banca .

Zilnic . la nivelul unitatilor bancare operative se intocmesc urmatoarele documente debanca :

1. balanta de verificare cu trei serii de egalitaticumulata de la inceputul anului pana in ziua

precedenta ;

2. situatia soldurilor debitoare si creditoare a conturilor sintetice purtatoare de dobanzi;

3. situtia soldurilor pe conturi analitice purtatoare de dobanzi ;

4. conturile personale si extrasele de cont care au avut operatiuni in ziua respectiva Lucrari

bancare : lista dobanzilor si notele contabile de inregistrare a lor ; situatia centralizatoare a

creditelor bancare; situatia incasarii veniturilor catre bugetul statului; situatia statistica a

decontarilor; situatia veniturilor si cheltuielilor proprii ca suport pentra intocmirea contului de

rezultate si a bilantului contabil.

Calitatea acestor lucrari si operativitatea cu care se realizeaza depind direct de

eficacitatea programelor cu care se opereaza in reteaua de calculatoare ale fiecarei banci in

parte.

Unitatile bancare , pentru efactuarea operatiunilor proprii si ale clientilor sai, opereaza cu o

documentatie contabila specifica. Astfel, totalitatea documentelor pe baza carora unitatile

bancare efectueaza inregistrari in evidenta contabila, formeaza documentatia contabila bancara.

Documentele bancare sunt tipizate , uniformizate , si standardizate .

Pentru ca documentele bancare sa fie accceptate de personalul bancii, ele trebuie sa fie

tipizate si sa indeplineasca anumite conditii de intocmire .

Conditii de intocmire ce trebuie indeplinite: sa contina elemente de identificare

(denumire, numar, si data intocmirii); sa fie inscrise date despre titularii de conturi ( denurnirea

lor, bancile la care au deschise conturi si numarul conturilor in care urmeaza sa se opereze

10


11/47

inregistrarile) ; sa aiba inscrisa corect suma in cifre si litere ; sa fie mentionat scopul platii; sa fie

autorizate prin semnaturi si stampila de catre titularii de conturi.

Clasificarea documentelor bancare

a) Dupa locul in care se intocmesc ;

- interne - in cadrul unitatilor bancare in legatura cu propria activitate (ordinele de plata , si de

incasare pentru operatiuni cu numerar, notele contabile , scrisorile pentru remiteri de valori ,

balante de verificarej.

- externe - intocmite de titularii de conturi( documente de decontare (ordinul de plata, cecul) ,

foile de varsamant si cecul pentru operatiunile cu numerar, documentatia necesara deschiderii

conturilor, documentele ce stau la baza activitatii de creditare .

b) Pupa natura operatiunilor

- documente de casa - documente pe baza carora au loc operatii de incasari si plati cu

numerar (foile de varsamant, cecurile intocmite pentru ridicarea numerarului de la banca de

catre titularii de conturi si ordinele de incasari si plati privind propriile operatiuni cu numerar);

- documente de decontare-acele instrumente de evidentiere a operatiunilor prin virament,

prin care se solicita trecerea sumelor dintr-un cont in altul; ocupa o mare pondere in cadruldocumentatiei bancare deoarece majoritatea operatiunilor solicitate de clienti au ca suport

moneda scripturala (ordinele de plata si cecurile , cambiile , biletele la ordin ) ;

- documente diverse - acele acte si situatii care nu servesc direct la inregistrarea datelor in

evidenta contabila a bancii, ci constituie doar suportul anumitor operatiuni bancare ( situatia

verificarii garantiei creditelor , documentatia necesara deschiderii conturilor, darile de seama

etc.).

c) Pupa momentul intocmirii si al volumului de operatiuni:

- documante primare - intocmite pentru fiecare operatiune in momentul in care are loc (foaia

de varsamant, cecul, ordinul de plata etc . ) ;

- documente centralizatoare sau recapitulative - se individualizeaza prin aceea ca preiau datedin mai multe documente bancare ( borderourile , specificatiile , j urnalele etc.) .

d) Din punct de vedere al evidentei bancare in care se inscriu documentele

- documente utilizate in cadrul evidentei contabile analitice ( conturile personale insotite

de extrasele de cont , jumalele operative ) ;

11


12/47

- documentele folosite in evidenta contabila sintetica (notele contabile , balantele de

verificare bilantul contabil si fisele centralizatoare ) ;

- documente utilizate de evidenta statistica - acele situatii referitoare la structura

decontarilor , structura creditelor , modul de realizare a incasarilor si platilor in numerar , executia

de casa a bugetului de stat , structura operatiilor valutare .Documentatia bancara , ca principala componenta a sistemului informational bancar

este supusa unui proces continuu de perfectionare , astfel incat sa fie posibila obtinerea datelor

cu matima operativitate si sa permita extinderea prelucrarii electronice a informatiilor bancare cu

ajutorul celor mai performante ecMpamente . Imbunatatirea continua a documentatiei permite

bancilor sa efectueze clientilor mai multe operatiuni , sa prelucreze un volum mai mare de

informatii , sa participe direct la asigurarea unei bune circulatii banesti . Din punct de vedere

operational , schimbarile care au intervenit in activitatea bancara pe linia perfectionariidocumentatiei si a prelucrarii electronice a informatiilor , constituie coordinate ale reformei

sistemului bancar .

Intocmirea si circuitul documentelor respective

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul

intregului sistem bancar , al fiecarei banci in parte , precum si unitatilor subordonate lor . Princircuitul documentelor se intelege miscarea lor succesiva , din momenrul intocmirii lor sau

prezentarii la gbiseu de catre titularii de conturi , in scopul efectuarii si inregistrarii operatiilor in

conturile analitice si sintetice si pana in momentul arhivarii , in vederea pastrarii lor , sau

expedierea lor la clientii bancii .

Miscarea succesiva a documentelor se realizeaza in cadrul unui circuit bine precizat , ce

presupune parcurgerea fazelor : (1) primirea documentelor la ghiseu sau intocmirea de catre

personalul bancii si efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent , urmarindu-se

indeplinirea conditiilor de forma , cat si modul in care s-a respectat cadrul normativ si disciplina

bancara privind continutul operatiunilor solicitate ; (2) contabilizarea documentelor ,fie prin

transpunerea inregistrarilor in note contabile , fie prin inscrierea directa , pe documentele

respective a conturilor in care urmeaza sa se efectueze inregistrarea , corespunzator modului in

care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice ; (3)

inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila analitica si sintetica ; (4)

confruntarea datelor din contabilitatea cu cele din cea sintetica pentru urmarirea operatiunilor

efecruate ; se foloseste ca instrument balanta de verificare zilnica ;


13/47

documentelor , respectiv expedierea acestora titularilor de conturi. Clasarea documentelor

bancare , pastrarea in functie de natura operatiilor :

Documentele de casa se pastreaza la serviciul tezaur si casierie , pe zile clasate in ordinea

urmatoare : documente de incasari in numerar, documente de plati in numerar, documente

privind conturile in afara bilantului referitoare la casa de circulatie si fondul de rezerva de semnemonetare al Bancii Nationale Documentele de decontare se claseaza pe zile , in ordinea

simbolurilor conturilor sintetice debitoare si pe principale le instrumente de plata : ordinul de

plata, cecul cambia, biletul la ordin.

Acest mod de structurare a documentelor de decontare dupa instrumentele de decontare

folosite sta la baza intocmirii situatiei statistice a platilor fara numerar .

Fiecare dosar al zilei este insotit de un document de arhivare (" banda de arhivare ")

semnat de catre cei responsabili pentru controlul arhivarii tuturor documentelor zilei respective .Banda este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit. Documentele privind operatiunile

proprii bancilor se clasifica anual intr-un dosar separat .Cele de casa pe timp de un an si

documentele de decontare pe timp de o luna se pastreaza in arhiva curenta a bancii. In functie

de durata de pastrare , stabilita prin nomenclatorul de pastrare , documentele sunt depuse la

arhiva generala .

Circuital documentelor trebuie organizat , incat, in activitate bancara sa se asigure o

continua ritmicitate . Pentru primirea, prelucrarea si inregistrarea cu operativitate , precum si a

repartizarii uniforme se intocmeste graficul de prezentare a titularilor de conturi la ghiseu

realizandu-se o programare pe ore , hi functie de volumul operatiunilor bancare ale titularilor de

conturi, de distanta fata de banca si necesitatea asigurarii unei activitati permanente pe intreaga

zi operativa, masuri cu implicatii directe asupra calitatii lucrarilor efectuate . Ziua operativa,

timpul afectat activitatii de ghiseu cu titularii de conturi este de patru ore fiind localizata in

mijlocul zilei de program normal.

Realizarea unei activitati bancare de calitate presupune ca circuital

documentelor sa se desfasoare respectand principiile :

- incasarile in numerar efectuate de banci, in baza foilor de varsamant cu chitanta sau a

ordinelor de incasare , in cazul operatiunilor proprii, presupun primirea mai intai a sumelor de

catre casierii incasatori si numai dupa confirmarea acestor operatiuni are loc inregistrarea

sumelor in conturile depunatorilor . Respectarea acestui principiu face posibila evitarea riscului

de a inregistra in conturi sume nedepuse , solicitandu-se apoi anulari sau stornari de operatii;

- platile in numerar, efectuate pe baza cecurilor sau ordinelor de plata se evidentiaza mai intai in

conturile titularilor , in limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor si numai

13


14/47

dupa aceea se elibereaza numerarul de catre casieria bancii. Se creeaza posibilitatea inlaturarii

eventualelor cazuri in care efectuarea unor plati sa fie facute fara existenta capacitatii de plata;

- virarea sumelor din unele conturi on altele se va evidentia in debitul contului platitorului si numai

dupa aceea in creditul contului beneficiarului. Toate platile vor fi facute in limita disponibilitatilor

evidentiate in conturi sau a nivelului creditelor aprobate;-toate documentele de incasari si plati prin conturi si cele referitoare la operatiunile de numerar

se inregistreaza mai intai in evidenta analitica si numai dupa aceea in evidenta sintetica;

- operatiunile privind activitatea de creditare sa fie efectuate cu operativitate pana eel mai tarziu

la inceputul zilei operative . Se creeaza posibilitatea ca grupele operative sa efectueze

eventualele deblocari de conturi in primele ore ale programului de ghiseu pentru activizarea

lichiditatilor;

- confruntarea operatiunilor de casa de catre grupele operative cu evidenta din cadrulserviciului tezaur si casierie trebuie sa se realizeze zilnic , eel tarziu pana la sfarsitul

programului de lucru;

- evidenta contabila analitica se puncteaza cu evidenta sintetica in aceeasi zi cu efectuarea

operatiilor bancare , iar intocrnirea balantei de verificare este zilnica, eel mai tarziu in dimineata

zilei urmatoare ;

- toate documentele circula in interiorul unitatilor bancare numai prin personalul propriu. Se

elimina posibilitatea substituirii documentelor prezentate initial la ghiseu si vizate de personalul

bancii cu altele care pot, in mod intentionat sa genereze operatiuni frauduloase.

Acest mod de organizare cu rigoare a circuitului documentelor este specific unitatilor

bancare , contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijlpacelor banesti, atat sub forma

numerarului, cat si a monedei scripturale , si implicit la sporirea vitezei de rotatie a capitalurilor .

O buna organizare a circuitului documentelor faciliteaza prelucrarea automata a informatiilor

bancare si contribuie la o mai buna organizare a controlului bancar intern.

2. Forme si tehnici specifice relatiilor

financiare ale bancii cu autoritatile publice

(impozitul pe venitul persoanelor fizice, contributiile

la asigurarile sociale, impozite si taxe sociale)

Studierea elementelor tehnice specifice fiecarei

forme de prelevare la bugetul public (impozitul

14


15/47

pe venit, contributiile le asigurarile sociale,

impozite si taxe locale)

Conform Codului Fiscal 2003, titlul III prezinta cu exactitate normele si prevederilelegale carora BCR se supune in vederea relatiilor financiare ale bancii cu autoritatile

publice locale in vederea prelevarii impozitului pe venit. Astfel, conform acestor legi, toate

personale care indeplinesc urmatoarele conditii,datoreaz plata impozitului conform

prezentului titlu i sunt numite n continuare contribuabili: persoanele fizice rezidente,

persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul

unui sediu permanent n Romnia, persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti

dependente n Romnia, persoanele fizice nerezidente care obin venituri prevzute la art.95.

Impozitul pe venit are o sfera larga de cuprindere. Printre elementele ce prezinta

caracteristica comuna de impozitare a venitului se numara urmtoarele venituri: ale

persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor obinute din orice

surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei; n cazul persoanelor fizice rezidente,

altele dect cele prevzute la lit. a), numai veniturilor obinute din Romnia, care sunt

impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de venituri prevzute la art. 41;n cazul

persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul

unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent; n cazul

persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate dependent n Romnia,

venitului salarial net din aceast activitate dependent; n cazul persoanelor fizice

nerezidente, care obin veniturile prevzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform

regulilor prevzute n prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului

titlu, sunt urmtoarele: venituri din activiti independente, venituri din salarii, venituri din

cedarea folosinei bunurilor, venituri din investiii, venituri din pensii, venituri din activiti

agricole, veniturile din premii i din jocuri de noroc, venituri din alte surse. Unele venituri

ale persoanelor fizice sunt prin lege declarate a fi neimpozabile .acestea provin din surse

speciale ca: ajutoarele, indemnizaiile i alte forme de sprijin cu destinaie special,

acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat, din bugetele fondurilor

speciale, bugetele locale i din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaia de maternitate i

pentru creterea copilului, precum i cele de aceeai natur primite de la alte persoane, cu

excepia indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc; sumele ncasate din

15


16/47

asigurri de orice fel reprezentnd despgubiri, sume asigurate, precum i orice alte

drepturi, cu excepia ctigurilor primite de la societile de asigurri ca urmare a

contractului de asigurare ncheiat ntre pri, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt

venituri impozabile despgubirile n bani sau n natur primite de ctre o persoan fizic,

ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despgubirilereprezentnd daunele morale; sumele primite drept despgubiri pentru pagube suportate

ca urmare a calamitilor naturale, precum i pentru cazurile de invaliditate sau deces,

conform legii; pensiile pentru invalizii de rzboi, orfanii, vduvele/vduvii de rzboi, sumele

fixe pentru ngrijirea pensionarilor care au fost ncadrai n gradul I de invaliditate, precum

i pensiile, altele dect pensiile pltite din fonduri constituite prin contribuii obligatorii la un

sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaionale i

cele finanate de la bugetul de stat; contravaloarea cupoanelor ce reprezint bonuri devaloare care se acord cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziiilor legale n

vigoare; sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizare sau mecenat; veniturile

primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile i mobile

corporale din patrimoniul personal, altele dect ctigurile din transferul titlurilor de

valoare; drepturile n bani i n natur primite de militarii n termen, militarii cu termen

redus, studenii i elevii unitilor de nvmnt din sectorul de aprare naional, ordine

public i siguran naional i civile, precum i cele ale gradailor i soldailor concentrai

sau mobilizai; bursele primite de persoanele care urmeaz orice form de colarizare sau

perfecionare n cadru instituionalizat; sumele sau bunurile primite cu titlu de motenire i

donaie; veniturile din agricultur i silvicultur, cu excepia celor prevzute la art. 75;

veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice i ai posturilor consulare pentru

activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial, n condiii de reciprocitate, n

virtutea regulilor generale ale dreptului internaional sau a prevederilor unor acorduri

speciale la care Romnia este parte; veniturile nete n valut primite de membrii misiunilor

diplomatice, oficiilor consulare i institutelor culturale ale Romniei amplasate n

strintate, n conformitate cu legislaia n vigoare; veniturile primite de oficialii

organismelor i organizaiilor internaionale din activitile desfurate n Romnia n

calitatea lor oficial, cu condiia ca poziia acestora, de oficial, s fie confirmat de

Ministerul Afacerilor Externe; veniturile primite de ceteni strini pentru activitatea de

consultan desfurat n Romnia, n conformitate cu acordurile de finanare

nerambursabil ncheiate de Romnia cu alte state, cu organisme internaionale i

organizaii neguvernamentale; veniturile primite de ceteni strini pentru activitidesfurate n Romnia, n calitate de corespondeni de pres, cu condiia reciprocitii

16


17/47

acordate cetenilor romni pentru venituri din astfel de activiti, i cu condiia ca poziia

acestor persoane s fie confirmat de Ministerul Afacerilor Externe; sumele reprezentnd

diferena de dobnd subvenionat pentru creditele primite n conformitate cu legislaia n

vigoare;subveniile primite pentru achiziionarea de bunuri, dac subveniile sunt acordate

n conformitate cu legislaia n vigoare; veniturile reprezentnd avantaje n bani i/sau nnatur primite de persoanele cu handicap, veteranii de rzboi, invalizii i vduvele de

rzboi, accidentaii de rzboi n afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din

motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, cele deportate n

strintate ori constituite n prizonieri, urmaii eroilor-martiri, rniilor, lupttorilor pentru

victoria Revoluiei din decembrie 1989, precum i persoanele persecutate din motive

etnice de regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie 1940 pn la 6

martie 1945; premiile obinute de sportivii medaliai la campionatele mondiale, europene ila jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele i indemnizaiile sportive

acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti, prevzui n legislaia n

materie, n vederea realizrii obiectivelor de nalt performan: clasarea pe podiumul de

premiere la campionatele europene, campionatele mondiale i jocurile olimpice; calificarea

i participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale i europene, prima grup

valoric, precum i la jocurile olimpice, n cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri

impozabile primele i indemnizaiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor

i altor specialiti, prevzui de legislaia n materie, n vederea pregtirii i participrii la

competiiile internaionale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romniei; premiile i alte

drepturi sub form de cazare, mas, transport i alte asemenea, obinute de elevi i

studeni n cadrul competiiilor interne i internaionale, inclusiv elevi i studeni nerezideni

n cadrul competiiilor desfurate n Romnia; alte venituri care nu sunt impozabile, aa

cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Sub forma impozitelor locale, BCR plateste autoritatilor taxe ipmozabile pentru:

impozitul pe cldiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru

eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de

reclam i publicitate; taxe speciale alte taxe locale.

In cazul impozitului pe cladiri, BCR se supune urmatoarelor reguli: Art. 249/Cod

Fiscal 2003. - (1) Orice persoan care are n proprietate o cldire situat n Romnia

datoreaz anual impozit pentru acea cldire, exceptnd cazul n care n prezentul titlu se

prevede diferit. (2) Impozitul prevzut la alin. (1), numit n continuare impozit pe cldiri, se

datoreaz ctre bugetul local al unitii administrativ-teritoriale n care este amplasatcldirea. (3) n cazul unei cldiri, aflat n administrarea sau n folosina, dup caz, a altei

17


18/47

persoane i pentru care se datoreaz chirie n baza unui contract de nchiriere, impozitul

pe cldiri se datoreaz de ctre proprietar.(4) n cazul n care o cldire se afl n

proprietatea comun a dou sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai

cldirii datoreaz impozitul pentru spaiile situate n partea din cldire aflat n proprietatea

sa. n cazul n care nu se pot stabili prile individuale ale proprietarilor n comun, fiecareproprietar n comun datoreaz o parte egal din impozitul pentru cldirea respectiv. (5) n

nelesul prezentului titlu, cldire este orice construcie care servete la adpostirea de

oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaii i de altele

asemenea.

Efectuarea operatiunilor de determinare, calcul

si plata a impozitelor, taxelor si contributiilor

obligatorii

Pentru calcularea impozitului pe venit si pentru colectarea impozitelor si a taxelor

locale, BCR urmeaza traiectoria descrisa de Codul Fiscal 2003 dupa cum arata tebele:

Venitul anual impozabil (lei) Impozitul anual (lei)

pn la 28.800.000 18%

28.800.001 - 69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depete

suma de 28.800.000 lei

69.600.001 - 111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depete

suma de 69.600.000 lei 111.600.001 - 156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depete

suma de 111.600.000 lei

peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depete

suma de 156.000.000 lei

Barem de impunere

18


19/47

Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plilor

anticipate, este prevzut n tabelul mai sus prezentat. Baremul lunar pentru determinarea

impozitului lunar pe veniturile din salarii i pensii se stabilete prin ordin al ministrului

finanelor publice, avnd ca baz de calcul baremul anual de mai sus.(2) Pentru anul

2004, impozitul anual se calculeaz prin aplicarea asupra venitului anual global impozabila baremului anual prevzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanelor publice,

cu rata inflaiei realizate pe anul 2004, diminuat cu 1/2 din rata inflaiei prognozate pe

acest an.(3) ncepnd cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul

plilor anticipate cu titlu de impozit se stabilete lundu-se n calcul 1/2 din rata inflaiei

prognozate pentru anul respectiv, aplicat la baremul de impunere construit pe baza ratei

inflaiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie i a prognozei pe lunile noiembrie -

decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprob prin ordin al ministruluifinanelor publice. (4) ncepnd cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul

impozitului pe venitul anual global impozabil se stabilete prin ordin al ministrului finanelor

publice, pe baza baremului anual prevzut la alin. (3), corectat cu variaia ratei inflaiei

realizate, fa de cea prognozat pe perioada impozabil. Art. 44. - (1) Perioada

impozabil este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin excepie de la

prevederile alin. (1), perioada impozabil este inferioar anului calendaristic, n situaia n

care decesul contribuabilului survine n cursul anului.

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

Art. 253. - (1) n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cldiri se calculeaz prin

aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cldirii. (2) Cota de impozit

se stabilete prin hotrre a consiliului local i poate fi cuprins ntre 0,5% i 1%,

inclusiv. (3) Valoarea de inventar a cldirii este valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu,

nregistrat n contabilitatea proprietarului cldirii, conform prevederilor legale n vigoare.

(4) n cazul unei cldiri a crei valoare a fost recuperat integral pe calea amortizrii,

valoarea impozabil se reduce cu 15%. (5) n cazul unei cldiri care a fost reevaluat

conform prevederilor legale n vigoare, valoarea de inventar a cldirii este valoarea

nregistrat n contabilitatea proprietarului imediat dup reevaluare; (6) n cazul unei cldiri

care a fost dobndit nainte de 1 ianuarie 1998 i care dup aceast dat nu a fost

reevaluat, cota impozitului pe cldiri este stabilit de consiliul local ntre 5% i 10% i se

aplic la valoarea de inventar a cldirii, pn la data primei reevaluri, nregistrat n

contabilitatea persoanelor juridice.(7) n cazul unei cldiri ce face obiectul unui contract de

leasing financiar se aplic urmtoarele reguli: a) impozitul pe cldire se datoreaz deproprietar; b) valoarea care se ia n considerare la calculul impozitului pe cldiri este

19


20/47

valoarea cldirii nregistrat n contractul de leasing financiar.(8) Impozitul pe cldiri se

aplic pentru orice cldire deinut de o persoan juridic aflat n funciune, n rezerv

sau n conservare, chiar dac valoarea sa a fost recuperat integral pe calea amortizrii.

Tipul cladirii

Cladire cu instalatii

de apa canalizare,

electrice, incalzire

(lei/m2) conditii

cumulative

Cladire farainstalatii de apa

canalizare,

electrice,

incalzire (lei/m2)

1. Cldiri cu perei sau cadre din beton armat,

crmid ars, piatr natural sau alte materiale

asemntoare

5.300.000 3.100.000

2. Cldiri cu perei din lemn, crmid nears,

paiant, vltuci, ipci sau alte materiale

asemntoare

1.400.000

900.000

3. Construcii anexe corpului principal al unei

cldiri, avnd pereii din beton, crmid ars,

piatr sau alte materiale asemntoare

900000

800000

4. Construcii anexe corpului principal al unei cldiri,

avnd pereii din lemn, crmid nears,

vltuci, ipci sau alte materiale asemntoare 500 000 300 000

5. Subsol, demisol sau mansard utilizat ca

locuin

75%din sum acare s-

ar aplica cladirii

75%din sum acare

s-ar aplica cladirii

6. Subsol, demisol sau mansard utilizat

cu alte scopuri dect cel de locuin

50%din suma care s-ar aplica cladirii

50%din suma cares-ar aplica cladirii

20


21/47

In cazul contributiilor la asigurarile sociale, BCR opreste din salariul angajatului

15% pentru a fi redistribuite autoritatilor publice locale .

3. Modalitati si instrumente de plata utilizate

de banca

Studierea modalitatilor de decontare practicate

de unitatea bancaraPlatile fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei

bancare , in virari de sume dintr-un cont in altul, ca urmare a livrarilor de marfuri, executarilor de

lucrari, prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanta . In cadral acestor

transferuri de sume intervine pe de o parte platitorul, iar pe de alta parte beneficiarul (cel ce

incaseaza creanta ). Incasarile si platile fara numerar, in practica bancara opereaza sub

denumirea de operatiuni de viramente sau decontari.

In principal, in practica bancara se utilizeaza patru modalitati principale privind platilefara numerar : acceptarea, ordinul de transfer, acreditivul, compensarea . Acceptarea se

21


22/47

cararterizeaza prin aceea ca plata la cererea furnizorului nu poate avea loc decat cu

consimtamantul expres al debitorului sau al bancii sale. Ordinul de transfer presupune ca platile

se efectueaza de catre banca din contul titularului din initiativa si potrivit dispozitiilor acestuia .

Prin compensare , sumele care fac obiectul operatiunilor de incasari si plati se lichideaza

reciproc si numai difarenta rezultata se inregistreaza in conturile participantilor . Acest gen deoperatiuni se practica in cadrul operatiunilor interbancare in care sunt implicate bancile

comerciale.

Acreditivul- forma de decontare prin care platile intre agentii economici se efectueaza pe

baza documentelor ce atesta livrarea marfurilor, executarea lucrarilor, prestarea serviciilor, in

baza unui contract comercial ferm .Consta in angajamentul de plata asumat de banca ( banca

emitenta ) , in numele cumparatorului ( ordonatorului), de a plati furnizorului (beneficiarului ) ,

contravaloarea marfurilor livrate , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate , cu conditiaprezentarii documentelor de expediere a marfii/de executare a lucrarilor /de prestare a

serviciilor, in stricta conformitate cu termenele si conditiile prevazute in acreditiv . Poate fi

deschis atat in lei cat si in valuta Poate fi confirmat /neconfirmat. Deschiderea acreditivului se

face la cererea cumparatorului din disponibilitatile proprii sau credite bancare/finantare externa .

Domicilierea acreditivului poate fi facuta la banca cumparatorului, a furnizorului sau la o terta

banca . Incetarea valabilitatii acreditivului are loc in cazul: expirarii termenului de valabilitate ;

utilizarii integrale a creditului; prin anulare la cererea cumparatorului cu acordul beneficiarului si

al bancii confirmatoare.

Bancile nu isi asuma nici o responsabilitate sub forma, suficienta, falsificarea,

autenticitatea documentelor . In toate etapele derularii acreditivului toate partile iau in considerare

documentele si nu marfurile la care documentele se refera . Acreditivul documentar , prin natura

sa, este o tranzactie separata de contractul de vanzare sau de alt contract ce poate sta la baza

lui. Comisionele se percep in conformitate cu tariful de speze si comisioane in vigoare pe tip de

operatiune ce intervine in derularea unui acreditiv. Comisioanele sunt datorate la momenta!

efectuarii operatiunilor si nu sunt returnabile in cazul in care acreditivul se anuleaza sau expira,

total sau partial neutilizat.

Avantaje : confera siguranta partilor implicate in tranzactia comerciala ( ordonator,

beneficiar) deoarece plata se efectueaza numai contra documentelor solicitate in cadrul

acreditivului documente ce trebuie sa fie in stricta conformitate cu termenii si conditiile acestuia;

adaptabilitatea permanenta la diversele forme pe care le pot avea schimburile internationale;

acreditivul este emis si se supune Normelor Uniforme pentru acreditive , Publicatia 500 a CCI

Paris , fapt ce-i confera o anumita protectie ( aplicabil acreditivelor in valuta ) .

22


23/47

Incasso documentor - modalitate de decontare ce se bazeaza pe obligatia de plata a

cumparatorului, asumata prin contractul comercial fara a comporta nici un angajament de plata

din partea bancilor implicate in derulare . Consta in manipularea de catre banci a documentelor

comerciale si/sau financiare conform instructiunilor primite in scopul: de a obtine plata si/sau

acceptarea, de a remite documente comerciale contra plata si/sau acceptare , de a remitedocumente in baza altor termeni si conditii. Scopul operatiunii este transmiterea documentelor

comerciale si/sau financiare de la beneficiarul platii la platitor contra plata/acceptare sau alte

conditii. Partile implicate intr-un incasso sunt: ordonatorul - partea ce incredinteaza ordinul de

incasare bancii sale; banca remitenta - banca careia ordonatorul ii incredinteaza ordinul de

incasare; banca colectoare -banca insarcinata cu incasarea, orice banca alta decat banca

remitenta implicata in ordinul de incasare; banca prezentatoare - banca insarcinata cu

prezentarea documentului trasulul; trasul-importatorul ,cumparatorul sau eel caruia trebuie sa ise prezinte documentele in comformitate cu ordinul de incasare si care trebuie sa efectueze

plata.

Avantaje : utilizarea incasso-ului este mai sigura decat a ordinului de plata simplu mai

putin costisitor decat acreditivul ; in cazul incasso-urilor simple trasul are posibilitatea de a

vinde marfa inaintea platii;nu necesita blocarea disponibilitatilor clientului in calitate de tras, din

momentul avizarii incasso-ului plata se va efectua catre exportator numai la primirea instructiunilor

de plata de la importatori; incasso-urile se deruleaza in baza Normelor Uniforme pentru incasso

Publicatia 522 a CCI Paris , fapt ce-i confera o anumita protectie (aplicabil incasso-ului in valuta).

Scrisoarea de garantie- se adreseaza clientilor persoane juridice , fiind o modalitate de

garantare de catre banca a unei plati/prestatii .Obiectul scrisorii il constituie garantarea

respectarii obligatiilor contractuale rezultate din: operatiuni de comert, acordarea de

credite , participarea la licitatii interne / internationale in vederea achizitiilor de bunuri,

servicii. In cazul in care debitorul principal nu respecta angajamentul asumat, banca se

obliga sa plateasca ea insasi suma garantata . Se acorda pe termen scurt, mediu si lung ,

atat in lei cat si in valuta, in functie de termenii contractului comercial care sta la baza

emiterii scrisorii de garantie . Pentru obtinerea ei clientul trebuie sa deruleze operatiunile

de cont curent prin banca . Eliberarea scrisorii se comisioneaza in functie de valoarea sa,

de perioada de valabilitate si de formele de garantie acceptate de catre banca (ipoteca, gaj,

cesiune de creanta, deposit colateral) .

Avantaje: eliminarea riscului legat de neonorarea obligatiilor asumate prin

contractulcomercial;elimina neincrederea dintre partenerii de afaceri in cazul in care acestia sunt la

inceputul colaborarii sau contractul se deruleaza pe o perioada mai mare de timp .

23


24/47

Ordinul de plata simplu - cea mai simpla si rapida modalitate de decontare , folosita atat la intern

cat si la extern .Este revocabil pana in momentul creditarii contului beneficiarului . Se poate

executa : swift , telegrafic , letric . Se efectueaza din surse proprii sau di credite bancare .

Avantaje : rapiditatea efctuarii operatiunilor ; comisioane reduse , iar alimentarea

conturilor clientilor BCR este franco de plata ; folosire fOarte larga pentru plata marfurilor , aserviciilor , taxelor , comisioanelor, tranzactiilor comerciale si necomerciale de orice fel . Tinand

seama de modalitatile de plata folosite , instrumentele de decontare pot fi din initiativa

cumparatorului sau platitorului- ordinul de plata sau din initiativa furnizorului sau a beneficiarului

sumei - cecurile , cambia , biletul la ordin .

Intocmirea ordinului de plata si a cecului si

reflectarea circuitului acestora

Consta in dispozitia de o parte ( ordonator ) , unei banci de a plati o sume determinata in

favoarea altei parti ( beneficiar ) , contra obligatiei beneficiarului de a prezenta anumite

documente indicate de ordonator in ordinul de plata , in scopul stingerii obligatiei banesti

provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar in baza unui contract

comercial ferm . Partile implicate sunt : ordonatorul , beneficiarul banca ordonatorului si banca

platitoare .

In temeiul reglementarilor cuprinse in Regulamentul BNR numarul 8/1994 privind ordinulde plata , Normele - cadru BNR nr. 15/1 994 privind ordinul de plata pe suport de hartie si Normele

tehnice BNR nr. 16/1 994 privind ordinul de plata pe suport de hartie , Regulamentul valutar

nr.3/1997 si Normele de aplicare a acestuia , partile semnatare ale conventiei stabilesc cadrul in

care se desfasoara operatiunile de decontare in baza ordinului de plata .

In calitate de banca a platitorului banca este obligata : a). Sa procedeze la receptia

ordinelor de plata prezentate de client prin autentificarea acestora in prezenta clientului . Bancile

vor efectua ordinele de plata in valuta dispuse prin forrnularul " Dispozitie de plata valutara

externa "(DPVE) sau formularul "Cerere de deschidere acreditiv "(CD A) , pe baza de

documente , cu respectarea prevederilor legale , a Regulamentului valutar nr.3/1997 si Normele

de aplicare a acestuia . b). Sa restitute clientului ordinele de plata care nu contin toate

mentiunile obligatorii si dupa caz , suplimentare , si cele pentru care nu exista disponibil in cont in

vederea executarii . c). Sa restituie exemplarul 2 al borderoului semnat si stampilat de banca , in

cazul in care ordinele de plata sunt insotite de borderou . d). Sa execute ordinele de plata prin

debitarea contului indicat , in termenele prevazute de Regulamentele nr.8 si 10 ale BNR ,

respectiv ziua acceptarii sau eel mai tarziu a doua zi bancara . e). Sa transmita clientului

24


25/47

comunicarea de refuz la executare in ziua acceptarii sau cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare

. f). Sa restituie clientului sumele primite de la acesta in cazul unui transfer-credit nefinalizat .

In calitate de banca a beneficiarului banca este obligata :

1.Sa crediteze contul beneficiarului in ziua acceptarii ordinului de plata sau cel mai tarziu in ziua

urmatoare bancara 2) Sacomunicesisajustificebeneficiaruluimoduldereutilizareafondurilorin situatia in care a folosit fondurile , care fac obiectul unui ordin de plata receptionat , pentru alte

plati dispuse de clientul sau .3) Sa puna la dispozitia beneficiarului fondurile banesti la o data

viitoare asa cum a fost indicata data in mod expres de catre platitor , in cazul in care a acceptat

ordinul de plata . In calitate de platitorclientul este obligat :sa prezinte unitatii bancare ordine de

plata pe formulare tip aprobate de BNR sa intocmeasca ordinul de plata in minim 3 exemplare

prin dactilografiere sau completate manual cu cerneala sau pix cu pasta de culoare albastra sau

neagra , precum si editate pe calculator cu respectarea elementelor impuse de BNR; sa prezinteordinele de plata completate cu toate mentiunile abligatorii prevazute de regulamentul nr.8/1994

si Normele nr.16/1994 elaborate de BNR; sa completeze daca este cazul pe fata ordinelor de

plata mentiuni suplimentare privind :a). Data platii viitoare la rubrica P rezervata acestui scop la

care emitentul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului b). Adresa

beneficiarului daca acesta nua are cont deschis la banca destinatara c). Referinte privind

continutul economic al operatiunii sa emita ordine de plata numai in limita disponibilului din cont;

sa prezinte la banca ordinele de plata cu semnaturile persoanelor autorizate si amprenta stampilei

sale;sa depuna la banca ordinele de plata cu /fara borderou.Borderoul se intocmeste in doua

exemplare ce se semneaza de persoanele autorizate si se stampileaza sa respecte programul de

ghiseu pentru depunerea actelor si ridicarea extrasului de cont . In calitate de beneficiarclientul

este obligat : sa aduca la cunostinta bancii in termen de doua zile lucratoare de la ridicarea

extrasului de cont orice neconcordanta aparuta intre sumele inscrise in extrasul de cont si

documentele anexate; sa plateasca dobanzile sau penalizarile suportate de banca incepand cu

cea de-a treia zi lucratoare de la ridicarea extraselor de cont in cazul nerespectarii prevederii de

mai sus .

Decontarea pe baza de cec

Banca pune la dispozitia clientului sau contra cost toate tipurile de cecuri prevazute de

legea nr.83/1994 de modificare a legii nr.59/1934 asupra cecului , de normele cadru nr.7/1994 si

cu respectarea standardelor prevazute de normele tehnice nr.9 elaborate de BNR . Pentru a

emite valabil un cec , clientul se oblige: sa constituie in prealabil emiterii cecului din resurse proprii

sau din imprumuturidisponibilitatile corespunzatoare decontarii acestuia; ca disponibilul constituit

sa fie lichid , cert si exigibil , de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului; sa completeze

cecul la rubricile prevazute de imprimat , astfel incat sa indeplineasca toate conditiile de fond si

25


26/47

forma .Posesorul cecului poate prezenta cecul in vederea incasarii fie direct la unitatea bancara

trasa pentru incasare in numerar sau in cont ,fie la unitatea bancara care deservesta posesorul

( cecul poate fi incasat numai in cont ).

Cecul barat se prezinta spre incasare in mod obligatoriu la banca beneficiarului care il va

introduce in compensate la termenele si cu respectarea circuitelor stabilite prin regulamentulBNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara munerar , pe

suport de hartie. Termenele de prezentare la plata a cecurilor in Romania sunt: 8 zile ( plata

cecului in aceeasi localitate in care a fost emis) si 15 zile ( plata in alta localitate decat cea in

care a fost emis cecul) . Mecanismul general de decontare a cecurilor consta in debitarea

contului debitor al platitorului de catre banca trasa si apoi creditarea contului beneficiarului.In

cazul platilor interbancare data prezentarii la'plata este data transmiteii cecului de la unitatea

prezentatoare la unitatea primitoare conform circuitelor de compensare . In cazul platilorintrabancare data prezentarii la plata este data la ere titularul de cont depune la banca sa, in

vederea incasarii borderoul de incasare si cecul. Prin semnarea conventiei posesorii cecurilor

care opteaza pentru remiterea acestora la plata prin circuitul bancar, in cazul platilor

interbancare , se obliga sa depuna cecurile la banca insotite de borderouri in timp util. Se pot

primi cecuri pentru remitere spre incasare si dupa acest termen banca neasumandu-si nici o

raspundere daca acestea ajung la banca trasa dupa expirarea termenului de prezentare si

tragatorul a revocat ordinul de plata.

In cazul pierderii, furtului/distrugerii unuia sau mai multor formulare cec completate

sau in alb , pentru apararea intereselor proprii, clienrul trebuie sa semnaleze imediat evenimentul

bancii trase sau celei mai apropiate unitati bancare . Daca un client solicita bancii anulare

apropriilor cecuri, completate sau in alb, banca va retine instrumentele respective si ulterior le va

remite bancii trase pe baza de proces verbal. In cazul in care posesorul solicita incasarea cecului

prin cont acesta va introduce filele de cec in banca insotite de un borderou de incasare intocmitin trei exemplare ( pentru platile in sistem intrabancar) si in cinci exemplare ( sistem interbancar ).

Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare platitor din contul caruia urmeaza a se incasa

cecurile prezentate .Banca beneficiarului remite cecurile la tras in vederea incasarii lor contra

spezelor de remitere la incasare pe care le percepe de la beneficiarul cecului. In vederea

certificarii unui cec banca tragatorului va transfera cu nota contabila suma pentru care se solicita

certificarea cecului de catre tragator din contul curent in contul " depozite pentru cecuri

certificate" .

26


27/47

Tragatorul nu mai poate retrage din contul mentoinat mai sus suma detinata platii unui

cec certificat inainte de expirarea termenului de prezentare la plata a cecului. Cecurile

certificate prezentate la plata se achita direct din contul" depozite pentru

cecuri certificate " in care in prealabil au fost transferate sumele corespunzatoare

cecurilor certificate de banca . Pentru disponibilitatile temporare existente in contul" depozitepentru cecuri certificate " constituite din resurse proprii banca va bonifica titularilor dobanda la

vedere . Pentru disponibilitatile temporare existente in contul" depozite pentru cecuri certificate

"constituite din credite banca nu va bonifica dobanda. Ordinul dat de tragator trasului de a nu

plati suma inscrisa pe cec esta valabil numai dupa expirarea termenului de prezentare.

Nerespectarea eel putin a uneia din conditiile sau elementele obligatorii prezentate in Normele

cadru al BNR nr 7/1994 si nr.9/1994 privind cecul atrage obligatia bancii trase de a refuza cecul la

plata declarand incidental in Centrala Incidentelor de Plati. Emiterea unui cec de catre un tragatorfara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului atrage

sanctiuni civile si penale . Acest fapt nu constituie motiv de refuz la plata daca la prezentare

tragatorul respectiv are disponibilul necesar pentru acoperirea acestui cec .Banca va sesiza

organele penale competente asupra tuturor situatiilor de

incalcare a prevederilor legii asupra cecului depistate in cadrul activitatii sale si

sanctionate in temeiul art. 84 si 85 ale acestei legi

Intocmirea cambiei si biletului la ordin si

reflectarea circuitului acestora

Cambia (polita sau scrisoarea de schimb) e un inscris prin care o persoana

denumita tragator sau emitent, da ordin altei persoane numita tras, sa plteasca o suma de

bani unei a treia persoane, numita beneficiar. Suma de bani determinata se plateste la

termen (scadenta) si intr-un anumit loc.Cambia presupune doua categorii distincte deraporturi si anume: Un raport juridic fundamental ce are la baza o tranzactie anterioara,

cum ar fi vanzarea de marfuri, prestarea de servicii, imprumutul unei sume de bani; Un

raport juridic cambial, independent de cel fundamental privind numai dreptul de titlu.

Beneficiarul cambiei, pana la scadenta va putea folosi cambia pentru a-si achita la randul

sau o datorie fata de un alt creditor. Acest lucru se realizeaza printr-o operatiune numita

gir3. Daca benefiaciarul cambiei sau dobanditorul ei prin gir are nevoie de bani in numerar,

3 C. Acostioaie-Op. cit. pag 250 si urm

27


28/47

inainte de scadenta, poate remite cambia bancii, care va achita imediat suma mentionata

in cambie. Aceasta operatiune se numeste scont. Intrucat cambia nu a ajuns inca la

scadenta, banca va retine o suma care reprezinta echivalentul dobanzilor pe timpul ramas

pana la scadenta.

Pricipala functie a cambiei este cea de instrument de credit. Aceasta caracteristica

e relevata de suma de bani prevazuta in cambie ce nu trebuie achitata imediat, ci la un

anumit termen. Creditul e acordat beneficiarului pana la scdenta inscrisa pe cambie.

O alta functie a cambiei e cea de instrument de plata, functie asemanatoare celei

pe care o indeplineste moneda, dar prezinta avantajul ca evita folosirea numerarului. Un

comerciant care are de platit o suma de bani poate trage o cambie asupra unui debitor al

sau in favoarea creditorului pe care il indica in calitate de beneficiar al cambiei. Cambiatrebuie sa imbrace o forma scrisa si sa cuprinda obligatoriu mentiunile prevazute de lege.

Pentru emiterea cambiei e necesara existenta unui document scris, sub semnatura

privata sau act autentic. Cambia poate fi scrisa in orice limba, indiferent daca persoanele

implicate cunosc limba respectiva sau nu.

Dintre elementele obligatorii si esentiale pentru existenta si eficacitatea cambiei

mentionam: titlul pe care sa il curpinda (denumirea de cambie inserata in curpinsul lui in

limba in care e redactat), ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinata,numele trasului, adica a celui care trebuie sa plateasca, indicarea scadentei si a locului de

plata, numele beneficiarului, respectiv numele acestuia sau la ordinul cui se face plata;

locul si data emiterii cambiei, semnatura tragatorului4.

Cambia e un titlu de credit destinat sa circule, iar modul tipic de circulatie al cambiei

e girul, care constituie un mod de transmitere prin remiterea titlului cu o mentiune inscrisa

pe verso (andosare). Cel care remite titlul se numeste girant.

Legea permite girantului ca, printr-o clauza inserata in girul sau sa se exonereze deraspundere pentru acceptarea si plata cambiei. Astfel se pot face mentiuni in cambie ca:

fara garantie sau fara raspundere cambiala sau alte expresiii echivalente.

Cambiile si biletele la ordin , ca formulare tipizate , vor putea fi achzitionate de client de la unitatile

special desemnate de autoritate monetara sa tipareasca si sa vanda aceste formulare . Banca

efectueaza urmatoarele operatiuni in legatura cu cambia si biletul la ordin : primirea drept garantie

pentru creditele pe care le acorda unitatile teritoriale ale BCR vor primi drept garantie a creditelor

numai cambia acceptata la plata si respectiv biletul la ordin avizat; primirea cambiei si biletului laordin in vederea remiterii spre acceptare si avizare; unitatile teritoriale ale BCR vor primi cambii si

4 Adrian Leik-Dreptul afacerilor, tehnopress, Iasi, p227, alin 2, 3, 4.

28


29/47

bilete la ordin in vederea remiterii spre acceptare/avizare prin circuitul bancar numai in cazul in

care atat posesoral cat si trasul ( acceptantul ) in cazul cambiei si emitentul ( subscriitoral) si

posesorul in cazul biletului la ordin , sunt clienti ai BCR ; primirea cambiei si biletului la ordin in

vederea remiterii la plata : unitatile teritoriale BCR vor primi acestea in vederea remiterii la plata

prin circuit bancarnumai in cazul in care atat posesorul cambiei cat si trasul sunt clienti ai BCR;primirea la plata a cambiei si biletului la ordin primirea cambiei si biletului la ordin in vederea

scontarii.

Unitatile teritoriale BCR vor pute primi la scont cambii si bilete la ordin care indeplinesc

cumulativ urmatoarele conditii : beneficiarul cambiei si biletului la ordin este client al BCR si

accepta in schimbul; acestui serviciu plata taxei de scont care este echivalenta cu dobanda

aferenta;creditelor curente pe termen scurt; cambia este legal acceptata la plata si biletul la ordin

este avizat; intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sau abiletului la ordin sa nu depaseasca un an - in situatia in care trasul ( acceptantul ) si emitentul

(subscriitorul ) sunt clienti ai altor societati bancare , cambia si biletul la ordin vor putea fi admise la

scont numai daca sunt avalizate de societatea bancara care il deserveste pe tras sau subscriitor

si aceasta este agreata de BCR .

Unitatile BCR care au primit la scontare cambii acceptate la plata sau bilete la ordine

avizate , recupereaza la scadenta titlurilor scontate sumele platite , inclusiv taxa de scont , de la

debitorii principali ( tras-acceptant , emitent-subscriitor ) sau de la tragator , giranti, avalist sau

ceilalti obligati cambiali , in conditiile legii .

Obligatul principal in conformitate cu art. 41 din legea nr,83/1994 privind cambia si biletul la

ordin plateste acestea cu scadenta la o zi fixa , la un anume termen de la data emiterii sau la un

anumit termen de la vedere , in ziua in care sunt scadente ( ziua platibila ) ori in una din cele doua

zile lucratoare ce urmeza datei scadentei .

Mecanismul general de decontare a cambiei si a biletului la ordin consta in debitarea contului

trasului , respectiv al subscriitorului de catre banca care il deserveste si apoi creditarea contului

beneficiarului . Posesorul cambiei sau al biletuluila ordin se obliga , in situatia in care solicita bancii

care il deserveste sa remita titlul la plata bancii trasului/subscriitorului prin circuit bancar , sa

depuna cambia sau biletul la ordin in timp util astfel incat acestea sa ajunga la banca trasului

/subscriitorului eel mai tarziu in ziua scadentei pentru a putea fi platite cunoscand ca titlurile nu mai

pot fi onorate de platitori dupa data scadentei ( sau eel mult doua zile lucratoare dupa aceasta ) .

In conditiile in care remiterea la plata a cambiei si biletului la ordin precum si restituirea

acestora in caz de refuz de plata se fac prin circuit bancar, BCR nu raspunde de ajungerea

cambiei si biletului la ordin la banca trasului/subscriitorului in termenul de plata si nici de

29


30/47

incadrarea in termenul de dresare a protestului care este de eel mult doua zile lucratoare dupa

data scadentei.

Posesorul va introduce cambia si biletul la ordin in banca ce-1 deserveste in vederea

remiterii spre acceptare/ avizare insotite de un borderou intocmit de acesta in trei exemplare.

Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare tras/subscriitor caruia i se remit cambiile/ biletele laordin acceptate sau avizate .Banca beneficiarului remite cambia si biletul la banca

trasului/subscriitorului in vederea acceptarii/avizarii lor de catre tras/ subscriitor contra unor speze

de remitere la acceptare , avizare pe care le percepe de la beneficiarul cambiei sau biletului la

ordin .

Posesorul va introduce cambia si biletul la ordin in banca ce-1 deserveste in vederea

remiterii la plata, insotite de un borderou intocmit de acesta in trei exemplare ( pentru plati in

sistem intrabancar) si cinci exemplare( pentru plati in sistem interbancar ) Borderoul seintocmeste distinct pentru fiecare tras / subscriitor din contul caruia urmeaza a se plati titlurile

respective . Banca beneficiarului remite cambia si biletul la ordin la tras/subscriitor in vederea

platii contra spezelor de remitere la plata pe care le percepe de la beneficiar.

In cazul cambiilor si biletelor la ordin platibile la vedere sau la un anumit timp de la vedere

in care s-a inclus mentiunea "suma este purtatoare de dobanda ,,cu indicarea nivelului ( % pe an)

dobanzii si a datei de la care curge , banca va deconta numai suma de plata inscrisa in rubrica

special rezervata pe fata titlului care trebuie sa corespunda cu suma din borderou, urmand ca

dobanda sa se calculeze si deconteze intre parteneri prin cec , ordin de plata etc.

Nerespectarea eel putin a uneia din conditiile sau elementele obligatorii prezentate in

Normele cadru ale BNR numarul 6/1994 si Normele tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul

la ordin atrage obligatia bancii trasului/subscriitorului de a refuza cambia si biletul la ordin la plata

declarand titlurile la Centrala Incidentelor de Plati . Unitatile teritoriale ale BCR vor sesiza

organele penale asupra tuturor situatiilor de incalcare a prevederilor Legii asupra cambiei si

biletului la ordin, depistate in cadrul activitatii lor .

Studierea tipurilor de carduri emise de unitatea

bancara

BCR pune la dispozitia agentilor economici o serie de carduri care faciliteaza

activitatea economica a acestora. Cardurile BCR sunt emise sub sigla VISA, MasterCard

sau Maestro.

Cardurile BCR pot fi clasificate dupa tipul cardului (de debit sau credit), dupa

moneda de emitere, dupa persoana care solicita cardul, sau dupa intrebuintarea acestora.

30


31/47

Astfel, avand in vedere criteriul de clasificare al monedei, BCR emite carduri in moneda

nationala RON sau in valuta USD/EUR.

Cardurile de debit emise special pentru persoanele fizice in moneda nationala de

catre BCR sunt BCR Maestro, VISA Electron sau Classic, iar cardurile emise in valuta sunt

BCR Classic International (USD sau EUR dupa preferinta celui care va intra in posesiacardului). Cardurile de credit sunt BCR Master si BCR Maestro Gold.

BCR pune in serviciul persoanelor juridice carduri de debit in lei Eurocard Business

sau valuta VISA Business.

Cardurile de debit sunt alimentate prin virament in contul personal de catre

persoanele fizice, dupa tipul cardului cu RON sau valuta la ATM uri sau prin serviciul plati

facturi, iar cardurile de credit sunt alimentate datorita tranzactiilor financiare pe care le

exrcita unitatea angajatoare a persoanei ce dispune de cardul respectiv. Acestea din urmala fel ca si cardurile de debit, pot fi activate in RON sau valuta. Cardurile destinate

persoanelor juridice pot fi de debit (lei sau valuta) deoarece intreprinderile au capital

propriu, patrimoniul acestora acoperind si conturile deschise la unitati bancare sau credit.

Cardurile pot fi intrebuintate pentru tranzactii pe internet BCR VISA Virtuon, pentru

platile facturilor indiferent de natura acestora, cat si pentru achizitionarea de produse

direct din lanturile comerciale (Billa, Matro) cu care banca coopereaza (cardurile co-

brand).

Cardurile confera confidentialitatea operatiunilor, economisirea timpului si a banilor

la foecare tranzactie si siguranta desfasurarii tranzactiilor datorita codului personal de

identificare PIN.

Pentru achizitionarea produselor, BCR a incheiat contracte cu marile firme in baza

carora cardurile emise faciliteaza cumpararea produselor fara a dispune de numerar dar si

obtinerea de discount-uri datorita posesiei de carduri special destinat unui anumit lant de

centre comerciale.

BCR a incheiat astfel de contracte de parteneriat cu magazinele Praktiker, Altex,

Ultra Pro, Depozitul de calculatoare. In aceste magazine, cumparatorul poate onora suma

contractata fara a detine numerar, ci doar prin posesia cardului co-brand (prin utilizarea

acestuia impreuna cu POS). Aria de utilizare a acestor carduri este foarte larga atat in tara

cat si in strainatate. Limita maxima de creditare pentru achizitiuonarea de bunuri dinaceste

magazine este de 5000 EUR la cursul valutar BNR din data in care cumparatorul doreste

sa intre in posesia respectivului bun. Cardul poate fi pastrat timp de 5 ani cu posibilitatea

de prelungire in cazul respectarii clauzelor din contract.

31


32/47

Pentru obtinerea unor astfel de carduri BCR nu solicita un avans minim obligatoriu

sau garanti (coplatitori), iar contractantul trebuie sa faca dovada capacitatii de rambursare

a sumei minime lunare, fiind rezident cu varsta minima de 18 ani. De asemeni pentru

obtinerea unui card co-brand BCR Mastercard beneficiarul trebuie sa prezinte la unitatea

bancara documente ca: copis dupa CI, documente ce atesta realizarea de venituri. Pentrusalariatii BCR, compania nu cere atat demulte acte deoarece dispune deja de datele

necesare.

Pentru emiterea si utilizarea cardurilor co-brand se percep comisioane la

deschiderea contului, emiterea cardului precum si la gestionarea acestuia (se percepe un

anumit procent din valoarea bunurilor contractate, in functie de firma). O alta activitate

pentru care se taxeaza comosion e blocarea acrdului (in cazul furtului sau al pierderii

acestuia), conversia valutara pentru tranzactiile efectuate in alta moneda, eliberareanumerarului si interogarea soldului la ATM BCR.

Suma minima lunara de plata se calculeaza dupa formula

100%dobanzi+100%comisioane.

Dobanda impusa de BCR pentru detinerea cardului co-brand este de 21% pe an.

Unul dintre avantajele cardurilor co-brand e ca informatiile si indrumarile pot fi

solicitate la serviciul Asistenta detinatori de carduri.

Printre serviciile speciale oferite de BCR se numara mobile banking, ce permite

vizualizarea pe telefonul mobil a informatiilor referitoare la conturile curente existente la

BCR ale clientului. De asemeni cu ajutorul cardurilor BCR se pot reincarca creditele

telefoanelor mobile in reteaua Vodafone, si se pot achizitiona produse prin Internet,

evident cu conditie existentei unu cont activ deschis la BCR. Un alt serviciu promovat de

BCR este plata facturilor de orice natura direct prin ATM-uri fara deplasarea la ghisee.

Principii generale de functionare a cardului si a contului de credit

In baza contractului de credit incheiat intre banca si client , pentru utilizarea efectiva a

creditului aprobat, la nivelul Directiei Carduri se va deschide si gestiona in numele detinatorului

un cont de card in lei, care se debiteaza automat, in limita plafonului aprobat, cu valoarea

tranzactiilor de cumparare sau eliberare de numerar.

Pentru creditele utilizate se percepe o dobanda curenta calculata zilnica la soldul

contului; calculul dobanzii se face de la data efectuarii tranzactiei. La sfarsitul fiecarei luni se

emite un extras de cont care se trimite prin posta detinatorului la adresa indicata de acesta in

cererea de emitere a cardului. In aceste conditii, la primirea cererii, se va verifica cu mare

atentie adresa completata pe formular, atragand atentia solicitantului asupra consecintelor incazul in care aceasta nu este cea reala .

32


33/47


34/47

obtinerea de numerar si plata de bunuri si servicii pe teritoriul Romaniei si poate fi folosit pentru

tranzactiile de cumparare de bunuri sau servicii la comerciantii (hoteluri, restaurante, magazine

benzinarii) care au instalate puncte de vanzare el

54416659 Caiet de Practica Banca Comer CIA La Romana

Documents

Transcript of 54416659 Caiet de Practica Banca Comer CIA La Romana