Caiet de Practica - Banca Comerciala Romana
-
Upload
mihai-chirica -
Category
Documents
-
view
1.567 -
download
10
description
Transcript of Caiet de Practica - Banca Comerciala Romana
1
2006
Opis
1. Sistemul informational bancar
Observarea particularitatilor sistemului informational bancar
la unitatea respectiva
Intocmirea si circuitul documentelor respective
2. Forme si tehnici specifice relatiilor financiare ale bancii cu
autoritatile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice,
contributiile la asigurarile sociale, impozite si taxe sociale)
Studierea elementelor tehnice specifice fiecarei forme de
prelevare la bugetul public (impozitul pe venit, contributiile le
asigurarile sociale, impozite si taxe locale)
Efectuarea operatiunilor de determinare, calcul si plata a
impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii
Intocmirea documentelor utilizate la determinarea si plata
impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, si intelegerea
circuitului acestora
3. Modalitati si instrumente de plata utilizate de banca
Studierea modalitatilor de decontare practicate de unitatea
bancara
Intocmirea ordinului de plata si a cecului si reflectarea
circuitului acestora
Intocmirea cambiei si biletului la ordin si reflectarea circuitului
acestora
2
Studierea tipurilor de carduri emise de unitatea bancara
4. Operatiuni de creditare bancara a agentilor economici
Studierea pricipalelor tipuri de credite acordate de unitatea
bancara
Analiza unui dosar de creditare (etape specifice, atributii,
documente, fluxuri informationale)
1. Sistemul informational bancar
Observarea particularitatilor sistemului
informational bancar la unitatea respectivaSistemul informational bancar e constituit din anasamblul mijloacelor si metodelor
prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor, reprezentand o
premise a unei bune organizari, atat a activitatii de conducere, coordonare so control, cat
si a celei operative.1
Calitatea activitatii bancare e influentata direct de organizarea si functionarea
sistemului informational, de operativitatea, precizia si calitatea informatiilor culese,
prelucrate si transmise, precum si fundamentarea stiintifica a deciziilor.
Datele ce stau la baza sistemului informational bancar au ca support, atat evidenta
contabila, operative si statistica propire bancilor, cat si informatii ale clientilor in calitate de
titulari de conturi.
Informatiile bancare preluate si prelucrate in sistemul informational bancar pot fi
informatii bancare elementare sau complexe. Cele elementare au ca principala
caracteristica faptul ca precizeaza aspectul direct masurabil: numerarul de incasat sau
platit, cecuri de calatorie achitate. Informatiile bancare complexe deriva din prelucrarea
datelor elementare, putand fi exemplificate aici,informatiile referitoare la creditele acordate,
tranzactiile valutare sau activitatea de decontari. De asemeni aceste informatii complexe
pot fi definitive sau intermediare, deoarece unii clienti au un viitor financiar inprevizibil.
1 Suport curs Sisteme si Opeartiuni Bancare, p. 65, alin 3.
3
Informatiile intermediare urmeaza a fi supuse ulterior si altor prelucrari, din care sa rezulte
datelefinale, informatiile bancare complexe definitive.
Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational
bancar care se manifesta atat in activitatea interna cat si in cea externa a unitatilor
bancare.
Fluxurile informationale ce au loc in afara unitatii bancare se pot manifesta atat intre
verigile bancare (agentii, filiale, sucursale, centrale) cat si intre acestea si titularii de
conturi.
Sistemul informational bancar presupune o arie larga de cuprindere ce include
informatiile si fluxurile informationlae, tehnicile de culegere, transmitere si stocare a
datelor, modele, metode si programe de prelucrare a informatiilor.
Informatica bancara presupune existenta unei infrastructure performante (retea
integrate de PC-uri de mare capacitate) ce conecteaza filialele bancare intre ele si banca
centrala.
Prelucrarea propiu zisa a informaticii bancare se realizeaza prin adaptarea
documentelor bancare la cerintele sistemului de prelucrare electronica a datelor,
codoficarea informatiilor bancare, elaborarea schemelor logice prin care se satbileste
fluxul prelucrarii automate a informatiilor, constituirea fisierelor si elaborarea programelor.
In activitatea de proiectare si realizare a informaticii bancare trebuie sa se
urmareasca sporirea continua a eficientei privind introducerea si extinderea automatizarii
operatiunilor bancare.
Unitatile bancare realizeaza prelucrarea electronica a informatiilor utilizand
programe informatice si retele proprii de calculatoare. Punctele bancare operative (agentii,
filiale, sucursale) au posibilitatea de a-si transmite informatiile reciproc, in legatura cu
operatiunile privind decontarile intrabancare sau prelucrarea soldurilor unor conturi,
folosindu-se echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. Aceste facilitati
permit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si totodata, o mai rapida disponibilizare a
titularilor de conturi care au de efectuat diferite incasari de la parteneri din alte localitati.
In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul
unitatilor bancare operative, se impun o serie de masuri preliminare cum ar fi pregatirea
bazei de date care consta in identificarea si inscrierea, atat a conturilor analitice cu soldul
zilei si a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate de la
ultima perioada de calcul a dobanzilor, cat si inventarierea conturilor sintetice, pe solduri si
rulaje, de al inceputul anului; codificarea tuturor conturilor si stabilirea cifrei de control;
4
organizarea circuitului documentelor bancare, in functie de fazele pe care le implic anatura
operatiunilor.
Documentele prezentate de catre titularii de conturi sunt verificate de catre referenti
sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii
inscrierii datelor. Dupa aceasta operatiune, documentele primite de la clienti sunt sortate
in mai multe mape in functie de natura operatiunii pe care o implica (operatiuni de casa, de
decontari, rambursari de credite, etc.). Documentele de decontare se impart pe banci, in
functie de locul unde au deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele inscrise
in instrumental de plata. Datele sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile
calculatoarelor in vederea prelucrarii lor si a obtinerii documentelor bancare specifice, cum
sunt notele contabile, extrasele de cont, jurnalele operative, etc.2
Sistemul informational bancar este structurat si organizat conform unui set de
principii care ii sporesc eficienta si eficacitatea.
Un prim principiu al functionarii adecvate al sistemului informational bancar este
conceperea si functionarea sistemului informational bancar in concordanta cu structura
organizatorica a unitatilor bancare (filiale, sucursale, centrale), ca pricipiu ce sporeste
direct eficienta sistemului informational bancar prin reducerea pe nivele ierarhice ale
organizarii a volumului deinformatii la cele strict necesare si utile. Aceasta caracteristica a
volumului de informatii (stricta necesitate si utilitate) conduce la dezvoltarea unui alt
principiu, ierarhizarea informatiilor bancare dupa importanta si gradul de operativitate. In
conformitate cu acest principiu, informatiile sunt transmisibile prin system informational
(pc, fax, telex) sau prin system letric. Prin aceasta sortare succinta, se urmareste
optimizarea eficientei bancare si a fluxurilor de informaii, avand ca si criteriu accelerarea
operatiunilor bancare. Cu cat eficienta acestui principiu e mai sporita (operatiunile bancare
inregistrandu-se intr-un numar foarte mare in unitatea de timp) cu atat activitatea bancara
a unitatii se amplifica (se inseaza mai multe venituri din dobanzi si comisioane, creste
profitabilitatea bancii), per ansamblu inregistrandu-se o circulatie mai buna a banilor
Un al treilea principiu ce sta la baza functionarii unitatilor bancare este concentrarea
si centralizarea informatiilor bancare. Aceasta contribuie la o informare mai buna
(operative) a functionariloe bancari si de asemeni ce conduce la o mai buna fundamentare
a deciziilor.
Un aspect strict necesar in cadrul activitatii bancare il constituie tipizarea
documentelor bancare. Pentru eficientizarea operatiunilor si a unificarii codificarii
2 Suport curs Sisteme si Opeartiuni Bancare, p. 74 alin 1
5
operatiunilor bancare, toate documentele necesare circulante in unitatatile bancare sunt
tipizate, standard.
Rezumand toate aceste principii, se poate obserav ca aceste norme conduc la
sporirea gradului de profitabilitate a unitatii, la eficientizarea sistemului bancar, la
practicarea cheltuielilor cat mai reduse intr-o perioada de timp cat mai mica, sin u in ultimul
rand la acceptarea si aprecierea produselor bancare de catre titularii de conturi.
Programe infromatice utilizate in cadrul unitatii
bancareIn cadrul prelucrarii si transmiterii informatiilor bancare la nivel de unitate bancara,
un rol deosebit ii revine activitatii de prelucrare electronica a informatiilor. Informtica
bancara presupune totalitatea mijloacelor si metodelor utilizate in culegerea, prelucrarea
si transmiterea informatiilor.
Pe linia prelucrarii electronice, ca urmare a introducerii in practica a celor mai
recente cuceriri ale stiintei tehnicii IT, exista o permanenta preocupare pentru folosirea
celor mai performante echipamente electronice de calcul, accentual punandu-se pe retele
integrate de calculatoare PC, compatibile IBM, de mare capacitate. In prezent majoritatea
unitatilor bancare din tara noastra realizeaza prelucrarea electronica a informatiilor
utilizand programe informatice si retele proprii de calculatoare. Unitatile bancare operative
din structura organizatorica a fiecarei banci au posibilitatea sa-si transmita informatii
recipric, in legatur acu operatiunile privind decontarile intrabancare sau preluarea
soldurilor unor conturi, folosindu-se de echipamentele electronice de teletransmisie si
teleprelucrare. BCR foloseste in acest sens posta electronica care permite transmiterea
datelor aproape instantaneu, indifferent in ce parte a tarii se afla banca corespondenta.
Aceste facilitate permit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si o mai rapida
disponibilizare a titularilor de conturi care au de efectuat incasari de la parteneri din alte
localitati. Cu toate acestea apar o serie de dificultati in tramsmiterea cu operativitate a
datelor.
In cadrul modernizarii sitemului bancar din tara noastra, un principal obiectiv este
cel de a infiinta un centru electronic de tramsmitere a informatiilor la nivel national
Se pot avea in vedere elaborarea unor programe privind activitatea de emisiune
monetara la nivelul intregii mase banesti, prin intermediul creditelor, folosindu-se moneda
scripturala, cat si emisiunea biletelor de banca, evidentierea fluxurilor de incasari si plati in
6
numerar, centralizarea informatiilor privind fluxurile valutare in vederea intomirii balantei de
plati externe, finantarea si creditarea activitatii de investitii, etc.
Programul “Clienti” rrealizeaza o lista a tuturor clientilor. Birourile front-office
deschid conturile la baza documentatiei specifice acestei operatiuni. In aceasta aplicatie
se centralizeaza toate datele de identificare a clientilor, cum ar fi: codul fiscal, elemente
din statutul societatii, contractul de asociere, sau datele personale in cazul persoanelor
fizice. In urma operatiunii de inregistrare a datelor clientului, banca va crea unnou cont,
simbolizat dupa caz printr-o succesiune de 5, 6, 8 sau 10 caractere.
Programele folosite de BCR sunt programe ce calculeaza dobanzile si comisionale,
ce evidentiaza operatiunile de decontare, programe ce tin evidenta tranzactiilor valutare a
ordinelor de tranzactii valutare, alte programe ce tin evidenta contractelor de credite,
softuri ce contureaza depozitele si certificatele in lei sau valuta.
Programele pentru calcularea dobanzilor si a comisioanelor sunt softuri subordinate
SIBCOR 2000. Ele contorizeaza miscarile in debit, in credit, a celor initiale si finale ce au
loc in contul fiecarui client in parte. Balanta de verificare zilnica si lunara se transmite
letric. Pe baza SIBCOR se realizeaza situaita la conturile curente sau la cele de imprumut.
Intre emitenti, transmiterea se poate face electronic sau prin fax. Pe baza listei
elementelor de identificare a clientilor, acestia pot fi grupati pe diferite categorii. Una
dintre functiile principale ale SIBCOR este cea de a edita liste cu dobanzi si comisioane
pentru agentii economici. Desi programele sunt performante, functionarii bancari au
datoria de a verifica documentatia - inclusiv calculul comisianelor si a dobanzilor, de
fiecare data cand intra in posesia dosarelor utilizatorilor produselor bancare. Documentatia
respective notele contabile sunt predate mai departe la Departamentul de contabilitate al
Sucursalei. Cea mai mare parte dintre comisione 90%, sunt insa calculate direct prin
intermediul acestei aplicatii. La creditele de scont, dobanda o calculeaza tot ofiterii de
credite, care predau in continuare notele de calcul la ghisee pentru recalculare. O paret
vor merge la Conturi pentru viramente, iar o alta parte vor ajunge la Departamentul de
contabilitate.
Sistemul electronic OIS (ordin intrare decontare) vizeaza operatiunile de decontari
intre sediile bancare apartinand diferitelor unitati BCR de pe teritoriul tarii. Codul sucursalei
BCR Iasi in reteaua interbancara si intrabancara e 53200. Dupa intrarea in posesia
documentelor de decontari, bilete la ordin, cecuri, cambia, ordin de plata (simplu si de
trezorerie), se face circuitul acestora front-office→back-office. OIS reprezinta
departamentul de back office ce se ocupa in mod special de decontari, asigurand buna
desfasurare a activitatii de decontare.
7
Programul “Valuta” are in vedere evidenta tranzactiilor valutare. Acesta primeste in
baza de date ordinele tranzactiilor si intocmeste pentru acestea notele contabile. Acest
soft opereaza in RON si in valuta. Agentul valutar utilizeaza acest program pentru a face
tranzactii de debitare a contului clientului deschis in RON si creditarea contului in valuta.
Pentru a putea exercita activitatea de tranzactie valutara ( licitare pe piata valutara)
persoana in cauza necesiat posesia unui cont in RON la una din unitatile bancare BCR.
Nici o banca nu faciliteaza tranzactiile valutare cu conturi deschise la late banci din lipsa
informatiilor referitoare la client. Agentul valutar al BCR negociaza pentru client , se ocupa
de formularele necesare si debitare acontului in ron ce implica creditarea contului in
valuta, ambele deschise la BCR. Acest tip de tranzactie de desfasoara on-line. Clientul
care doreste sa cumpere valuta se adreseaza compartimentului valutar si completeaza o
cerere de cumparare de valuta (ordin de cumparare). Aceste ordine se transmit la
serviciul Conturi si viramente, unde se introduce in program. Suma depusa in RON pentru
cumpararea devizelor e blocata. Compartimentul valutar da ordinal de cumparare si se
efectueaza cumpararea. Se intocmeste nota contabila si se deschide contul in valuta, in
care e virata suma in devize. Nota contabila merge la srviciul valutar.
Ordinele de vanzare presupun existenta unei sume in valuta in cont. clientul
completeaza ordinal de vanzare, apoi merge cu el la serviciul valutarunde il confirma.
Suma in devize ce face obiectul operatiunii e blocata. Ordinal respective va fi apoi operat
printr-o aplicatie specifica. Apoi, clientul achita contravaloarea in lei, fapt evidentiat printr-
o nota contabila, la compartimentul de conturi pentru personae fizice/juridice. Se contituie
de catre client-persoana fizica sau juridical- depozite in RON si in valuta (USD sau EUR)
pentru o perioada scurta de maxim 5 zile. Se completeaza o cerere pentru constituirea
depozitului, deposit pentru care clientul primeste o anumita dobanda, mai mare decta
dobanda la vedere.
Programele in domeniul creditarii urmaresc clientul, contul si modificarile acestuia. Serviciul
credite urmareste comunicarea de creditare (unitatea, categoria de credite, tragerile) in 2
exemplare si o transmite la ghiseu. Un exemplar ramane la ghiseu , iar celalalt este transmis
inapoi la oficiul de credite si depus la dosarul de creditare. Pe baza acestui dosar si a unei
note contabile , suma se inregistreaza in contul 993 in afara bilantului.
Creditele se acorda pe linii de credite (l an) sau global.
Se va deschide apoi un cont separat de imprumut. Creditele revolving se acorda pe o
perioada de la 180 de zile pana la un an.
Se va realiza graficul de rambursare, care se transmite la ghiseu. Clientul solicita ca
document ordinul de plata cu nota contabila pentru a evidentia tragerile. Graficul de
8
rambursare se intocmeste in 3 exemplare, dintre care unul ramane clientului, unul ramane la
ghiseu si unul ramane la compartimentul de creditare.
Ordinul de plata este folosit de catre client pentru transferururile dintr-un cont in altul
sau pentru evidentierea dobanzilor.
Nota contabila are doar circuit interior-de la ghiseu la departamentul Contabilitate.
Programul de creditare realizeaza raportul imprumuturilor acordate clientilor(lunar) si
contine denumirea clientilor pe coduri de activitati si pe categorii de imprumuturi; acest
program implica serviciile Informatica, Contabilitate si Coordonare. Aceste compartimente au
rolul de a urmari situatia clientilor. Serviciul de Coordonare realizeaza letric o sinteza si o
transmite la centrala.
In cadrul programului Depozite clientul completeaza Conventia de depozit si o preda la
compartimentul Conturi si viramente unde isi are contul current, apoi la compartimentul valutar.
Datele introduse in plicatie vor fi:suma si perioada de constituire a deopzitului. Formularul de
calcul a dobanzii se elibereaza in doua exemplare: unul ramane la client, iar celalalt la
unitate. Apoi se elibereaza confirmarea acceptarii dobanzii. Prin nota contabila, dobanda va fi
virata in-contul de baza al clientului respectiv.
Pentru a gestiona si a efectua operatiunile de vanzare si/sau cumparare a
certificatelor de depozite in lei se utilizeaza aceasta aplicatie, data de un program unitar la nivel
central BCR. Acesta editeaza cereri de vanzare sau de rascumparare a certificatelor. Cererile
se intocmesc la calculator in cadrul casieriei. Clientul se prezinta la casierie, solicita aceasta
cerere, dupa care o completeaza. Certificatele pot fi cu scadenta la 3 si 6 luni, cu parola si
nominale. Certificatele sunt garantate de Fondul de Garantare. Dobanda este fixa si este de
regula mai mare decat la depozite in conturi personale pentru o luna.
Cererea contrne seria, numarul si valoarea certificatului, data vanzarii/rascumpararii,
dobanda procentuala si dobanda valorica.
Cererea de rascumparare se completeaza in trei exemplare:unul ramane clientului, unul
ramane la Casierie, iar celalalt la Contabilitate.
Aceasta aplicatie reda zilnic situatia acestor certificate. Aceasta situatie reda: seria si
numarul certificatelor vandute/rascumparate pe cupiuri si pe total,data vanzarii, data
rascumpararii, procentul de dobanda, soldul total al certificatelor la sfarsitul zilei. In dreptul
fiecarui certificat aplicatia arata dobanda pe care o inregistreaza banaca pe ziua respectiva
ca si cheltuiala. Tot in cadrul acestei aplicatii,in cererile de rescumparare scoase de
calculator figureaza si impozitul datorat de client catre bugetul de stat, egal, conform
reglementarilor in vigoare, cu 1% din venitul obtinut din dobanda. Impozitul se retine din
9
dobanda datorata de catre banca clientului pentru certificatul respectiv, rezultand automat
restul de plata catre client la rascumpararea certficatului.
Documente
Documentele prezentate de catre tirularii de conturi la ghiseu sunt verificate de catre
referenti sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii
inscrierii datelor ( simbolul contului , codul fiscal , suma in cifre si litere etc. ) . Documentele
primite de la clienti sunt sortate in mai multe mape , in functie de natura operatiunii pe care o
implica . Sunt separate documentele dupa cum evidentiaza operatiuni de casa , de decontari ,
rambursari de credite , plati catre bugetul statului , etc.Documentele de decontare se impart pe
banci , in functie de locul unde au fost deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele
inscrise in instrumental de plata .
Datele din documente sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile
calculatoarelor pentru prelucrare si obtinerea documentelor bancare specifice : note
contabile , extrase de cont , jurnale operative etc.
Pentru a se verifica preluarea corecta a datelor din documente in memoriile computerelor ,
opereaza , prin program "numarul de control " introducand separat elementele : simbolul
operatiunii ; numarul documentului ( ultimele trei cifre ) ; simbolul contului debitor ; codul bancii
platitorului ; simbolul contului creditor ; codul bancii beneficiarului ; suma .
Documentele de banca primite de la clienti se impart in opt mape : primele doua cuprind
documentele de casa , separat pentru plati , separat pentru incasari ; urmatoarele patru -
documentele pe baza carora au loc operatiunile intra si interbancare , separat cele initiate catre
celelalte banci fata de cele primite de la bancile corespondente . Cele doua categorii de
documente se impart in doua grape , dupa cum se opereaza o incasare sau o plata ; ultimele
doua mape grupeaza documentele privind conrurile proprii , separat pentru incasari si separat
pentru plati , prin ele efectuandu-se operatiuni numai in conturi deschise la aceeasi banca .
Zilnic . la nivelul unitatilor bancare operative se intocmesc urmatoarele documente de
banca :
1. balanta de verificare cu trei serii de egalitati cumulata de la inceputul anului pana in ziua
precedenta ;
2. situatia soldurilor debitoare si creditoare a conturilor sintetice purtatoare de dobanzi ;
3. situtia soldurilor pe conturi analitice purtatoare de dobanzi ;
4. conturile personale si extrasele de cont care au avut operatiuni in ziua respectiva Lucrari
bancare : lista dobanzilor si notele contabile de inregistrare a lor ; situatia centralizatoare a
creditelor bancare; situatia incasarii veniturilor catre bugetul statului; situatia statistica a
10
decontarilor; situatia veniturilor si cheltuielilor proprii ca suport pentra intocmirea contului de
rezultate si a bilantului contabil.
Calitatea acestor lucrari si operativitatea cu care se realizeaza depind direct de
eficacitatea programelor cu care se opereaza in reteaua de calculatoare ale fiecarei banci in
parte.
Unitatile bancare , pentru efactuarea operatiunilor proprii si ale clientilor sai, opereaza cu o
documentatie contabila specifica. Astfel, totalitatea documentelor pe baza carora unitatile
bancare efectueaza inregistrari in evidenta contabila, formeaza documentatia contabila bancara.
Documentele bancare sunt tipizate , uniformizate , si standardizate .
Pentru ca documentele bancare sa fie accceptate de personalul bancii, ele trebuie sa fie
tipizate si sa indeplineasca anumite conditii de intocmire .
Conditii de intocmire ce trebuie indeplinite: sa contina elemente de identificare
(denumire, numar, si data intocmirii); sa fie inscrise date despre titularii de conturi ( denurnirea
lor, bancile la care au deschise conturi si numarul conturilor in care urmeaza sa se opereze
inregistrarile) ; sa aiba inscrisa corect suma in cifre si litere ; sa fie mentionat scopul platii; sa fie
autorizate prin semnaturi si stampila de catre titularii de conturi.
Clasificarea documentelor bancare
a) Dupa locul in care se intocmesc ;
- interne - in cadrul unitatilor bancare in legatura cu propria activitate (ordinele de plata , si de
incasare pentru operatiuni cu numerar, notele contabile , scrisorile pentru remiteri de valori ,
balante de verificarej.
- externe - intocmite de titularii de conturi( documente de decontare (ordinul de plata, cecul) ,
foile de varsamant si cecul pentru operatiunile cu numerar, documentatia necesara deschiderii
conturilor, documentele ce stau la baza activitatii de creditare .
b) Pupa natura operatiunilor
- documente de casa - documente pe baza carora au loc operatii de incasari si plati cu
numerar (foile de varsamant, cecurile intocmite pentru ridicarea numerarului de la banca de
catre titularii de conturi si ordinele de incasari si plati privind propriile operatiuni cu numerar);
- documente de decontare-acele instrumente de evidentiere a operatiunilor prin virament,
prin care se solicita trecerea sumelor dintr-un cont in altul; ocupa o mare pondere in cadrul
documentatiei bancare deoarece majoritatea operatiunilor solicitate de clienti au ca suport
moneda scripturala (ordinele de plata si cecurile , cambiile , biletele la ordin ) ;
11
- documente diverse - acele acte si situatii care nu servesc direct la inregistrarea datelor in
evidenta contabila a bancii, ci constituie doar suportul anumitor operatiuni bancare ( situatia
verificarii garantiei creditelor , documentatia necesara deschiderii conturilor, darile de seama
etc.).
c) Pupa momentul intocmirii si al volumului de operatiuni:
- documante primare - intocmite pentru fiecare operatiune in momentul in care are loc (foaia
de varsamant, cecul, ordinul de plata etc . ) ;
- documente centralizatoare sau recapitulative - se individualizeaza prin aceea ca preiau date din mai multe documente bancare ( borderourile , specificatiile , j urnalele etc.) .
d) Din punct de vedere al evidentei bancare in care se inscriu documentele
- documente utilizate in cadrul evidentei contabile analitice ( conturile personale insotite
de extrasele de cont , jumalele operative ) ;
- documentele folosite in evidenta contabila sintetica (notele contabile , balantele de
verificare bilantul contabil si fisele centralizatoare ) ;
- documente utilizate de evidenta statistica - acele situatii referitoare la structura
decontarilor , structura creditelor , modul de realizare a incasarilor si platilor in numerar , executia
de casa a bugetului de stat , structura operatiilor valutare .
Documentatia bancara , ca principala componenta a sistemului informational bancar
este supusa unui proces continuu de perfectionare , astfel incat sa fie posibila obtinerea datelor
cu matima operativitate si sa permita extinderea prelucrarii electronice a informatiilor bancare cu
ajutorul celor mai performante ecMpamente . Imbunatatirea continua a documentatiei permite
bancilor sa efectueze clientilor mai multe operatiuni , sa prelucreze un volum mai mare de
informatii , sa participe direct la asigurarea unei bune circulatii banesti . Din punct de vedere
operational , schimbarile care au intervenit in activitatea bancara pe linia perfectionarii
documentatiei si a prelucrarii electronice a informatiilor , constituie coordinate ale reformei
sistemului bancar .
Intocmirea si circuitul documentelor respective
Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul
intregului sistem bancar , al fiecarei banci in parte , precum si unitatilor subordonate lor . Prin
circuitul documentelor se intelege miscarea lor succesiva , din momenrul intocmirii lor sau
prezentarii la gbiseu de catre titularii de conturi , in scopul efectuarii si inregistrarii operatiilor in
12
conturile analitice si sintetice si pana in momentul arhivarii , in vederea pastrarii lor , sau
expedierea lor la clientii bancii .
Miscarea succesiva a documentelor se realizeaza in cadrul unui circuit bine precizat , ce
presupune parcurgerea fazelor : (1) primirea documentelor la ghiseu sau intocmirea de catre
personalul bancii si efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent , urmarindu-se
indeplinirea conditiilor de forma , cat si modul in care s-a respectat cadrul normativ si disciplina
bancara privind continutul operatiunilor solicitate ; (2) contabilizarea documentelor ,fie prin
transpunerea inregistrarilor in note contabile , fie prin inscrierea directa , pe documentele
respective a conturilor in care urmeaza sa se efectueze inregistrarea , corespunzator modului in
care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice ; (3)
inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila analitica si sintetica ; (4)
confruntarea datelor din contabilitatea cu cele din cea sintetica pentru urmarirea operatiunilor
efecruate ; se foloseste ca instrument balanta de verificare zilnica ; <» clasarea si pastrarea
documentelor , respectiv expedierea acestora titularilor de conturi. Clasarea documentelor
bancare , pastrarea in functie de natura operatiilor :
Documentele de casa se pastreaza la serviciul tezaur si casierie , pe zile clasate in ordinea
urmatoare : documente de incasari in numerar, documente de plati in numerar, documente
privind conturile in afara bilantului referitoare la casa de circulatie si fondul de rezerva de semne
monetare al Bancii Nationale » Documentele de decontare se claseaza pe zile , in ordinea
simbolurilor conturilor sintetice debitoare si pe principale le instrumente de plata : ordinul de
plata, cecul cambia, biletul la ordin.
Acest mod de structurare a documentelor de decontare dupa instrumentele de decontare
folosite sta la baza intocmirii situatiei statistice a platilor fara numerar .
Fiecare dosar al zilei este insotit de un document de arhivare (" banda de arhivare ")
semnat de catre cei responsabili pentru controlul arhivarii tuturor documentelor zilei respective .
Banda este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit. Documentele privind operatiunile
proprii bancilor se clasifica anual intr-un dosar separat .Cele de casa pe timp de un an si
documentele de decontare pe timp de o luna se pastreaza in arhiva curenta a bancii. In functie
de durata de pastrare , stabilita prin nomenclatorul de pastrare , documentele sunt depuse la
arhiva generala .
Circuital documentelor trebuie organizat , incat, in activitate bancara sa se asigure o
continua ritmicitate . Pentru primirea, prelucrarea si inregistrarea cu operativitate , precum si a
repartizarii uniforme se intocmeste graficul de prezentare a titularilor de conturi la ghiseu
realizandu-se o programare pe ore , hi functie de volumul operatiunilor bancare ale titularilor de
conturi, de distanta fata de banca si necesitatea asigurarii unei activitati permanente pe intreaga
13
zi operativa, masuri cu implicatii directe asupra calitatii lucrarilor efectuate . Ziua operativa,
timpul afectat activitatii de ghiseu cu titularii de conturi este de patru ore fiind localizata in mijlocul
zilei de program normal.
Realizarea unei activitati bancare de calitate presupune ca circuital
documentelor sa se desfasoare respectand principiile :
- incasarile in numerar efectuate de banci, in baza foilor de varsamant cu chitanta sau a
ordinelor de incasare , in cazul operatiunilor proprii, presupun primirea mai intai a sumelor de
catre casierii incasatori si numai dupa confirmarea acestor operatiuni are loc inregistrarea
sumelor in conturile depunatorilor . Respectarea acestui principiu face posibila evitarea riscului
de a inregistra in conturi sume nedepuse , solicitandu-se apoi anulari sau stornari de operatii;
- platile in numerar, efectuate pe baza cecurilor sau ordinelor de plata se evidentiaza mai intai in
conturile titularilor , in limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor si numai
dupa aceea se elibereaza numerarul de catre casieria bancii. Se creeaza posibilitatea inlaturarii
eventualelor cazuri in care efectuarea unor plati sa fie facute fara existenta capacitatii de plata;
- virarea sumelor din unele conturi on altele se va evidentia in debitul contului platitorului si numai
dupa aceea in creditul contului beneficiarului. Toate platile vor fi facute in limita disponibilitatilor
evidentiate in conturi sau a nivelului creditelor aprobate;
-toate documentele de incasari si plati prin conturi si cele referitoare la operatiunile de numerar
se inregistreaza mai intai in evidenta analitica si numai dupa aceea in evidenta sintetica;
- operatiunile privind activitatea de creditare sa fie efectuate cu operativitate pana eel mai tarziu
la inceputul zilei operative . Se creeaza posibilitatea ca grupele operative sa efectueze
eventualele deblocari de conturi in primele ore ale programului de ghiseu pentru activizarea
lichiditatilor;
- confruntarea operatiunilor de casa de catre grupele operative cu evidenta din cadrul
serviciului tezaur si casierie trebuie sa se realizeze zilnic , eel tarziu pana la sfarsitul
programului de lucru;
- evidenta contabila analitica se puncteaza cu evidenta sintetica in aceeasi zi cu efectuarea
operatiilor bancare , iar intocrnirea balantei de verificare este zilnica, eel mai tarziu in dimineata
zilei urmatoare ;
- toate documentele circula in interiorul unitatilor bancare numai prin personalul propriu. Se
elimina posibilitatea substituirii documentelor prezentate initial la ghiseu si vizate de personalul
bancii cu altele care pot, in mod intentionat sa genereze operatiuni frauduloase.
Acest mod de organizare cu rigoare a circuitului documentelor este specific unitatilor
bancare , contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijlpacelor banesti, atat sub forma
numerarului, cat si a monedei scripturale , si implicit la sporirea vitezei de rotatie a capitalurilor .
14
O buna organizare a circuitului documentelor faciliteaza prelucrarea automata a informatiilor
bancare si contribuie la o mai buna organizare a controlului bancar intern.
2. Forme si tehnici specifice relatiilor
financiare ale bancii cu autoritatile publice
(impozitul pe venitul persoanelor fizice, contributiile
la asigurarile sociale, impozite si taxe sociale)
Studierea elementelor tehnice specifice fiecarei
forme de prelevare la bugetul public (impozitul
pe venit, contributiile le asigurarile sociale,
impozite si taxe locale)
Conform Codului Fiscal 2003, titlul III prezinta cu exactitate normele si prevederile
legale carora BCR se supune in vederea relatiilor financiare ale bancii cu autoritatile
publice locale in vederea prelevarii impozitului pe venit. Astfel, conform acestor legi, toate
personale care indeplinesc urmatoarele conditii,datorează plata impozitului conform
prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili: persoanele fizice rezidente,
persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul
unui sediu permanent în România, persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi
dependente în România, persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art.
95.
Impozitul pe venit are o sfera larga de cuprindere. Printre elementele ce prezinta
caracteristica comuna de impozitare a venitului se numara următoarele venituri: ale
persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice
sursă, atât din România, cât şi din afara României; în cazul persoanelor fizice rezidente,
altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obţinute din România, care sunt
impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri prevăzute la art. 41;în cazul
persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul
unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent; în cazul
persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate dependentă în România,
15
venitului salarial net din această activitate dependentă; în cazul persoanelor fizice
nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform
regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului
titlu, sunt următoarele: venituri din activităţi independente, venituri din salarii, venituri din
cedarea folosinţei bunurilor, venituri din investiţii, venituri din pensii, venituri din activităţi
agricole, veniturile din premii şi din jocuri de noroc, venituri din alte surse. Unele venituri
ale persoanelor fizice sunt prin lege declarate a fi neimpozabile .acestea provin din surse
speciale ca: ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială,
acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor
speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi
pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu
excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă; sumele încasate din
asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte
drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a
contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt
venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică,
ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile
reprezentând daunele morale; sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate
ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces,
conform legii; pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele
fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum
şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un
sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaţionale şi
cele finanţate de la bugetul de stat; contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de
valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în
vigoare; sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat; veniturile
primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile
corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de
valoare; drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen
redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională şi civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi
sau mobilizaţi; bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau
perfecţionare în cadru instituţionalizat; sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi
donaţie; veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 75;
16
veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru
activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în
virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri
speciale la care România este parte; veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în
străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare; veniturile primite de oficialii
organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în
calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de
Ministerul Afacerilor Externe; veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de
consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare
nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi
organizaţii neguvernamentale; veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi
desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii
acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi, şi cu condiţia ca poziţia
acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe; sumele reprezentând
diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în
vigoare;subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate
în conformitate cu legislaţia în vigoare; veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în
natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de
război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în
străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru
victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive
etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6
martie 1945; premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi
la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive
acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în
materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de
premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice; calificarea
şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă
valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri
impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor
şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la
competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României; premiile şi alte
drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi alte asemenea, obţinute de elevi şi
17
studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi
în cadrul competiţiilor desfăşurate în România; alte venituri care nu sunt impozabile, aşa
cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Sub forma impozitelor locale, BCR plateste autoritatilor taxe ipmozabile pentru:
impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru
eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclamă şi publicitate; taxe speciale alte taxe locale.
In cazul impozitului pe cladiri, BCR se supune urmatoarelor reguli: Art. 249/Cod
Fiscal 2003. - (1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România
datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se
prevede diferit. (2) Impozitul prevăzut la alin. (1), numit în continuare impozit pe clădiri, se
datorează către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în care este amplasată
clădirea. (3) În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosinţa, după caz, a altei
persoane şi pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul
pe clădiri se datorează de către proprietar.(4) În cazul în care o clădire se află în
proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai
clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea
sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare
proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. (5) În
înţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie care serveşte la adăpostirea de
oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele
asemenea.
Efectuarea operatiunilor de determinare, calcul
si plata a impozitelor, taxelor si contributiilor
obligatoriiPentru calcularea impozitului pe venit si pentru colectarea impozitelor si a taxelor
locale, BCR urmeaza traiectoria descrisa de Codul Fiscal 2003 dupa cum arata tebele:
┌───────────────────────────────────┬────────────────────
─────────────────────┐
│ Venitul anual impozabil (lei) │ Impozitul anual (lei) │
├───────────────────────────────────┼────────────────────
─────────────────────┤
18
│până la 28.800.000 │ 18% │
│28.800.001 - 69.600.000 │5.184.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte │
│ │suma de 28.800.000 lei │
│69.600.001 - 111.600.000 │14.568.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte│
│ │suma de 69.600.000 lei │
│111.600.001 - 156.000.000 │26.328.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte│
│ │suma de 111.600.000 lei │
│peste 156.000.000 │41.424.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte│
│ │suma de 156.000.000 lei │
└───────────────────────────────────┴───────────────────
Barem de impunere
Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plăţilor
anticipate, este prevăzut în tabelul mai sus prezentat. Baremul lunar pentru determinarea
impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii se stabileşte prin ordin al ministrului
finanţelor publice, având ca bază de calcul baremul anual de mai sus.(2) Pentru anul
2004, impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil
a baremului anual prevăzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanţelor publice,
cu rata inflaţiei realizate pe anul 2004, diminuată cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate pe
acest an.(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul
plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei
prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei
inflaţiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie -
decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobă prin ordin al ministrului
finanţelor publice. (4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul
impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor
publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variaţia ratei inflaţiei
realizate, faţă de cea prognozată pe perioada impozabilă. Art. 44. - (1) Perioada
impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin excepţie de la
prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în
care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
19
Art. 253. - (1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin
aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. (2) Cota de impozit
se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1%,
inclusiv. (3) Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15%. (5) În cazul unei clădiri care a fost reevaluată
conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea
înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare; (6) În cazul unei clădiri
care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 şi care după această dată nu a fost
reevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local între 5% şi 10% şi se
aplică la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluări, înregistrată în
contabilitatea persoanelor juridice.(7) În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de
leasing financiar se aplică următoarele reguli: a) impozitul pe clădire se datorează de
proprietar; b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este
valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.(8) Impozitul pe clădiri se
aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervă
sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.
20
In cazul contributiilor la asigurarile sociale, BCR opreste din salariul angajatului 15%
pentru a fi redistribuite autoritatilor publice locale .
3. Modalitati si instrumente de plata utilizate
de banca
Tipul cladirii
Cladire cu instalatii
de apa canalizare,
electrice, incalzire
(lei/m2) conditii
cumulative
Cladire fara
instalatii de apa
canalizare,
electrice,
incalzire (lei/m2)
1. Clădiri cu pereţi sau cadre din beton armat,
cărămidă arsă, piatră naturală sau alte materiale
asemănătoare
5.300.000 3.100.000
2. Clădiri cu pereţi din lemn, cărămidă nearsă,
paiantă, vălătuci, şipci sau alte materiale
asemănătoare
1.400.000
900.000
3. Construcţii anexe corpului principal al unei
clădiri, având pereţii din beton, cărămidă arsă,
piatră sau alte materiale asemănătoare
900000
800000
4. Construcţii anexe corpului principal al unei clădiri,
având pereţii din lemn, cărămidă nearsă,
vălătuci, şipci sau alte materiale asemănătoare 500 000 300 000
5. Subsol, demisol sau mansardă utilizată ca
locuinţă
75%din sum acare s-
ar aplica cladirii
75%din sum acare
s-ar aplica cladirii
6. Subsol, demisol sau mansardă utilizată
cu alte scopuri decât cel de locuinţă
50%din suma care s-
ar aplica cladirii
50%din suma care
s-ar aplica cladirii
21
Studierea modalitatilor de decontare practicate
de unitatea bancaraPlatile fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei
bancare , in virari de sume dintr-un cont in altul, ca urmare a livrarilor de marfuri, executarilor de
lucrari, prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanta . In cadral acestor
transferuri de sume intervine pe de o parte platitorul, iar pe de alta parte beneficiarul (cel ce
incaseaza creanta ). Incasarile si platile fara numerar, in practica bancara opereaza sub
denumirea de operatiuni de viramente sau decontari.
In principal, in practica bancara se utilizeaza patru modalitati principale privind platile
fara numerar : acceptarea, ordinul de transfer, acreditivul, compensarea . Acceptarea se
cararterizeaza prin aceea ca plata la cererea furnizorului nu poate avea loc decat cu
consimtamantul expres al debitorului sau al bancii sale. Ordinul de transfer presupune ca platile
se efectueaza de catre banca din contul titularului din initiativa si potrivit dispozitiilor acestuia .
Prin compensare , sumele care fac obiectul operatiunilor de incasari si plati se lichideaza
reciproc si numai difarenta rezultata se inregistreaza in conturile participantilor . Acest gen de
operatiuni se practica in cadrul operatiunilor interbancare in care sunt implicate bancile
comerciale.
Acreditivul- forma de decontare prin care platile intre agentii economici se efectueaza pe
baza documentelor ce atesta livrarea marfurilor, executarea lucrarilor, prestarea serviciilor, in
baza unui contract comercial ferm .Consta in angajamentul de plata asumat de banca ( banca
emitenta ) , in numele cumparatorului ( ordonatorului), de a plati furnizorului (beneficiarului ) ,
contravaloarea marfurilor livrate , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate , cu conditia
prezentarii documentelor de expediere a marfii/de executare a lucrarilor /de prestare a
serviciilor, in stricta conformitate cu termenele si conditiile prevazute in acreditiv . Poate fi
deschis atat in lei cat si in valuta Poate fi confirmat /neconfirmat. Deschiderea acreditivului se
face la cererea cumparatorului din disponibilitatile proprii sau credite bancare/finantare externa .
Domicilierea acreditivului poate fi facuta la banca cumparatorului, a furnizorului sau la o terta
banca . Incetarea valabilitatii acreditivului are loc in cazul: expirarii termenului de valabilitate ;
utilizarii integrale a creditului; prin anulare la cererea cumparatorului cu acordul beneficiarului si
al bancii confirmatoare.
Bancile nu isi asuma nici o responsabilitate sub forma, suficienta, falsificarea,
autenticitatea documentelor . In toate etapele derularii acreditivului toate partile iau in considerare
documentele si nu marfurile la care documentele se refera . Acreditivul documentar , prin natura
sa, este o tranzactie separata de contractul de vanzare sau de alt contract ce poate sta la baza
22
lui. Comisionele se percep in conformitate cu tariful de speze si comisioane in vigoare pe tip de
operatiune ce intervine in derularea unui acreditiv. Comisioanele sunt datorate la momenta!
efectuarii operatiunilor si nu sunt returnabile in cazul in care acreditivul se anuleaza sau expira,
total sau partial neutilizat.
Avantaje : confera siguranta partilor implicate in tranzactia comerciala ( ordonator,
beneficiar) deoarece plata se efectueaza numai contra documentelor solicitate in cadrul
acreditivului documente ce trebuie sa fie in stricta conformitate cu termenii si conditiile acestuia;
adaptabilitatea permanenta la diversele forme pe care le pot avea schimburile internationale;
acreditivul este emis si se supune Normelor Uniforme pentru acreditive , Publicatia 500 a CCI
Paris , fapt ce-i confera o anumita protectie ( aplicabil acreditivelor in valuta ) .
Incasso documentor - modalitate de decontare ce se bazeaza pe obligatia de plata a
cumparatorului, asumata prin contractul comercial fara a comporta nici un angajament de plata
din partea bancilor implicate in derulare . Consta in manipularea de catre banci a documentelor
comerciale si/sau financiare conform instructiunilor primite in scopul: de a obtine plata si/sau
acceptarea, de a remite documente comerciale contra plata si/sau acceptare , de a remite
documente in baza altor termeni si conditii. Scopul operatiunii este transmiterea documentelor
comerciale si/sau financiare de la beneficiarul platii la platitor contra plata/acceptare sau alte
conditii. Partile implicate intr-un incasso sunt: ordonatorul - partea ce incredinteaza ordinul de
incasare bancii sale; banca remitenta - banca careia ordonatorul ii incredinteaza ordinul de
incasare; banca colectoare -banca insarcinata cu incasarea, orice banca alta decat banca
remitenta implicata in ordinul de incasare; banca prezentatoare - banca insarcinata cu
prezentarea documentului trasulul; trasul -importatorul ,cumparatorul sau eel caruia trebuie sa i
se prezinte documentele in comformitate cu ordinul de incasare si care trebuie sa efectueze
plata.
Avantaje : utilizarea incasso-ului este mai sigura decat a ordinului de plata simplu mai
putin costisitor decat acreditivul ; in cazul incasso-urilor simple trasul are posibilitatea de a
vinde marfa inaintea platii; nu necesita blocarea disponibilitatilor clientului in calitate de tras, din
momentul avizarii incasso-ului plata se va efectua catre exportator numai la primirea instructiunilor
de plata de la importatori; incasso-urile se deruleaza in baza Normelor Uniforme pentru incasso
Publicatia 522 a CCI Paris , fapt ce-i confera o anumita protectie (aplicabil incasso-ului in valuta).
Scrisoarea de garantie- se adreseaza clientilor persoane juridice , fiind o modalitate de
garantare de catre banca a unei plati/prestatii .Obiectul scrisorii il constituie garantarea
respectarii obligatiilor contractuale rezultate din: operatiuni de comert, acordarea de
credite , participarea la licitatii interne / internationale in vederea achizitiilor de bunuri,
servicii. In cazul in care debitorul principal nu respecta angajamentul asumat, banca se
23
obliga sa plateasca ea insasi suma garantata . Se acorda pe termen scurt, mediu si lung ,
atat in lei cat si in valuta, in functie de termenii contractului comercial care sta la baza
emiterii scrisorii de garantie . Pentru obtinerea ei clientul trebuie sa deruleze operatiunile
de cont curent prin banca . Eliberarea scrisorii se comisioneaza in functie de valoarea sa,
de perioada de valabilitate si de formele de garantie acceptate de catre banca (ipoteca, gaj,
cesiune de creanta, deposit colateral) .
Avantaje: eliminarea riscului legat de neonorarea obligatiilor asumate prin
contractulcomercial;elimina neincrederea dintre partenerii de afaceri in cazul in care acestia sunt la
inceputul colaborarii sau contractul se deruleaza pe o perioada mai mare de timp .
Ordinul de plata simplu - cea mai simpla si rapida modalitate de decontare , folosita atat la intern
cat si la extern .Este revocabil pana in momentul creditarii contului beneficiarului . Se poate
executa : swift , telegrafic , letric . Se efectueaza din surse proprii sau di credite bancare .
Avantaje : rapiditatea efctuarii operatiunilor ; comisioane reduse , iar alimentarea
conturilor clientilor BCR este franco de plata ; folosire fOarte larga pentru plata marfurilor , a
serviciilor , taxelor , comisioanelor, tranzactiilor comerciale si necomerciale de orice fel . Tinand
seama de modalitatile de plata folosite , instrumentele de decontare pot fi din initiativa
cumparatorului sau platitorului- ordinul de plata sau din initiativa furnizorului sau a beneficiarului
sumei - cecurile , cambia , biletul la ordin .
Intocmirea ordinului de plata si a cecului si
reflectarea circuitului acestoraConsta in dispozitia de o parte ( ordonator ) , unei banci de a plati o sume determinata in
favoarea altei parti ( beneficiar ) , contra obligatiei beneficiarului de a prezenta anumite
documente indicate de ordonator in ordinul de plata , in scopul stingerii obligatiei banesti
provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar in baza unui contract
comercial ferm . Partile implicate sunt : ordonatorul , beneficiarul banca ordonatorului si banca
platitoare .
In temeiul reglementarilor cuprinse in Regulamentul BNR numarul 8/1994 privind ordinul
de plata , Normele - cadru BNR nr. 15/1 994 privind ordinul de plata pe suport de hartie si Normele
tehnice BNR nr. 16/1 994 privind ordinul de plata pe suport de hartie , Regulamentul valutar
nr.3/1997 si Normele de aplicare a acestuia , partile semnatare ale conventiei stabilesc cadrul in
care se desfasoara operatiunile de decontare in baza ordinului de plata .
In calitate de banca a platitorului banca este obligata : a). Sa procedeze la receptia
ordinelor de plata prezentate de client prin autentificarea acestora in prezenta clientului . Bancile
vor efectua ordinele de plata in valuta dispuse prin forrnularul " Dispozitie de plata valutara
24
externa "(DPVE) sau formularul "Cerere de deschidere acreditiv "(CD A) , pe baza de
documente , cu respectarea prevederilor legale , a Regulamentului valutar nr.3/1997 si Normele
de aplicare a acestuia . b). Sa restitute clientului ordinele de plata care nu contin toate
mentiunile obligatorii si dupa caz , suplimentare , si cele pentru care nu exista disponibil in cont in
vederea executarii . c). Sa restituie exemplarul 2 al borderoului semnat si stampilat de banca , in
cazul in care ordinele de plata sunt insotite de borderou . d). Sa execute ordinele de plata prin
debitarea contului indicat , in termenele prevazute de Regulamentele nr.8 si 10 ale BNR ,
respectiv ziua acceptarii sau eel mai tarziu a doua zi bancara . e). Sa transmita clientului
comunicarea de refuz la executare in ziua acceptarii sau cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare
. f). Sa restituie clientului sumele primite de la acesta in cazul unui transfer-credit nefinalizat .
In calitate de banca a beneficiarului banca este obligata :
1.Sa crediteze contul beneficiarului in ziua acceptarii ordinului de plata sau cel mai tarziu in ziua
urmatoare bancara 2) Sacomunicesisajustificebeneficiaruluimoduldereutilizareafondurilor
in situatia in care a folosit fondurile , care fac obiectul unui ordin de plata receptionat , pentru alte
plati dispuse de clientul sau .3) Sa puna la dispozitia beneficiarului fondurile banesti la o data
viitoare asa cum a fost indicata data in mod expres de catre platitor , in cazul in care a acceptat
ordinul de plata . In calitate de platitor clientul este obligat : sa prezinte unitatii bancare ordine de
plata pe formulare tip aprobate de BNR sa intocmeasca ordinul de plata in minim 3 exemplare
prin dactilografiere sau completate manual cu cerneala sau pix cu pasta de culoare albastra sau
neagra , precum si editate pe calculator cu respectarea elementelor impuse de BNR; sa prezinte
ordinele de plata completate cu toate mentiunile abligatorii prevazute de regulamentul nr.8/1994
si Normele nr.16/1994 elaborate de BNR; sa completeze daca este cazul pe fata ordinelor de
plata mentiuni suplimentare privind : a). Data platii viitoare la rubrica P rezervata acestui scop la
care emitentul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului b). Adresa
beneficiarului daca acesta nua are cont deschis la banca destinatara c). Referinte privind
continutul economic al operatiunii sa emita ordine de plata numai in limita disponibilului din cont;
sa prezinte la banca ordinele de plata cu semnaturile persoanelor autorizate si amprenta stampilei
sale; sa depuna la banca ordinele de plata cu /fara borderou.Borderoul se intocmeste in doua
exemplare ce se semneaza de persoanele autorizate si se stampileaza sa respecte programul de
ghiseu pentru depunerea actelor si ridicarea extrasului de cont . In calitate de beneficiar clientul
este obligat : sa aduca la cunostinta bancii in termen de doua zile lucratoare de la ridicarea
extrasului de cont orice neconcordanta aparuta intre sumele inscrise in extrasul de cont si
documentele anexate; sa plateasca dobanzile sau penalizarile suportate de banca incepand cu
cea de-a treia zi lucratoare de la ridicarea extraselor de cont in cazul nerespectarii prevederii de
mai sus .
25
Decontarea pe baza de cec
Banca pune la dispozitia clientului sau contra cost toate tipurile de cecuri prevazute de
legea nr.83/1994 de modificare a legii nr.59/1934 asupra cecului , de normele cadru nr.7/1994 si
cu respectarea standardelor prevazute de normele tehnice nr.9 elaborate de BNR . Pentru a
emite valabil un cec , clientul se oblige: sa constituie in prealabil emiterii cecului din resurse proprii
sau din imprumuturi disponibilitatile corespunzatoare decontarii acestuia; ca disponibilul constituit
sa fie lichid , cert si exigibil , de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului; sa completeze
cecul la rubricile prevazute de imprimat , astfel incat sa indeplineasca toate conditiile de fond si
forma . Posesorul cecului poate prezenta cecul in vederea incasarii fie direct la unitatea bancara
trasa pentru incasare in numerar sau in cont ,fie la unitatea bancara care deservesta posesorul
( cecul poate fi incasat numai in cont ).
Cecul barat se prezinta spre incasare in mod obligatoriu la banca beneficiarului care il va
introduce in compensate la termenele si cu respectarea circuitelor stabilite prin regulamentul
BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara munerar , pe
suport de hartie. Termenele de prezentare la plata a cecurilor in Romania sunt: 8 zile ( plata
cecului in aceeasi localitate in care a fost emis) si 15 zile ( plata in alta localitate decat cea in
care a fost emis cecul) . Mecanismul general de decontare a cecurilor consta in debitarea
contului debitor al platitorului de catre banca trasa si apoi creditarea contului beneficiarului.In
cazul platilor interbancare data prezentarii la'plata este data transmiteii cecului de la unitatea
prezentatoare la unitatea primitoare conform circuitelor de compensare . In cazul platilor
intrabancare data prezentarii la plata este data la ere titularul de cont depune la banca sa, in
vederea incasarii borderoul de incasare si cecul. Prin semnarea conventiei posesorii cecurilor
care opteaza pentru remiterea acestora la plata prin circuitul bancar, in cazul platilor
interbancare , se obliga sa depuna cecurile la banca insotite de borderouri in timp util. Se pot
primi cecuri pentru remitere spre incasare si dupa acest termen banca neasumandu-si nici o
raspundere daca acestea ajung la banca trasa dupa expirarea termenului de prezentare si
tragatorul a revocat ordinul de plata.
In cazul pierderii, furtului/distrugerii unuia sau mai multor formulare cec completate
sau in alb , pentru apararea intereselor proprii, clienrul trebuie sa semnaleze imediat evenimentul
bancii trase sau celei mai apropiate unitati bancare . Daca un client solicita bancii anulare
apropriilor cecuri, completate sau in alb, banca va retine instrumentele respective si ulterior le va
remite bancii trase pe baza de proces verbal. In cazul in care posesorul solicita incasarea cecului
prin cont acesta va introduce filele de cec in banca insotite de un borderou de incasare intocmit
in trei exemplare ( pentru platile in sistem intrabancar) si in cinci exemplare ( sistem interbancar ).
26
Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare platitor din contul caruia urmeaza a se incasa
cecurile prezentate .Banca beneficiarului remite cecurile la tras in vederea incasarii lor contra
spezelor de remitere la incasare pe care le percepe de la beneficiarul cecului. In vederea
certificarii unui cec banca tragatorului va transfera cu nota contabila suma pentru care se solicita
certificarea cecului de catre tragator din contul curent in contul " depozite pentru cecuri
certificate" .
Tragatorul nu mai poate retrage din contul mentoinat mai sus suma detinata platii unui
cec certificat inainte de expirarea termenului de prezentare la plata a cecului. Cecurile
certificate prezentate la plata se achita direct din contul" depozite pentru
cecuri certificate " in care in prealabil au fost transferate sumele corespunzatoare
cecurilor certificate de banca . Pentru disponibilitatile temporare existente in contul" depozite
pentru cecuri certificate " constituite din resurse proprii banca va bonifica titularilor dobanda la
vedere . Pentru disponibilitatile temporare existente in contul" depozite pentru cecuri certificate
"constituite din credite banca nu va bonifica dobanda. Ordinul dat de tragator trasului de a nu
plati suma inscrisa pe cec esta valabil numai dupa expirarea termenului de prezentare.
Nerespectarea eel putin a uneia din conditiile sau elementele obligatorii prezentate in Normele
cadru al BNR nr 7/1994 si nr.9/1994 privind cecul atrage obligatia bancii trase de a refuza cecul la
plata declarand incidental in Centrala Incidentelor de Plati. Emiterea unui cec de catre un tragator
fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului atrage
sanctiuni civile si penale . Acest fapt nu constituie motiv de refuz la plata daca la prezentare
tragatorul respectiv are disponibilul necesar pentru acoperirea acestui cec .Banca va sesiza
organele penale competente asupra tuturor situatiilor de
incalcare a prevederilor legii asupra cecului depistate in cadrul activitatii sale si
sanctionate in temeiul art. 84 si 85 ale acestei legi
• Intocmirea cambiei si biletului la ordin si
reflectarea circuitului acestora
Cambia (polita sau scrisoarea de schimb) e un inscris prin care o persoana
denumita tragator sau emitent, da ordin altei persoane numita tras, sa plteasca o suma de
bani unei a treia persoane, numita beneficiar. Suma de bani determinata se plateste la
27
termen (scadenta) si intr-un anumit loc. Cambia presupune doua categorii distincte de
raporturi si anume: Un raport juridic fundamental ce are la baza o tranzactie anterioara,
cum ar fi vanzarea de marfuri, prestarea de servicii, imprumutul unei sume de bani; Un
raport juridic cambial, independent de cel fundamental privind numai dreptul de titlu.
Beneficiarul cambiei, pana la scadenta va putea folosi cambia pentru a-si achita la randul
sau o datorie fata de un alt creditor. Acest lucru se realizeaza printr-o operatiune numita
gir3. Daca benefiaciarul cambiei sau dobanditorul ei prin gir are nevoie de bani in numerar,
inainte de scadenta, poate remite cambia bancii, care va achita imediat suma mentionata
in cambie. Aceasta operatiune se numeste scont. Intrucat cambia nu a ajuns inca la
scadenta, banca va retine o suma care reprezinta echivalentul dobanzilor pe timpul ramas
pana la scadenta.
Pricipala functie a cambiei este cea de instrument de credit. Aceasta caracteristica
e relevata de suma de bani prevazuta in cambie ce nu trebuie achitata imediat, ci la un
anumit termen. Creditul e acordat beneficiarului pana la scdenta inscrisa pe cambie.
O alta functie a cambiei e cea de instrument de plata, functie asemanatoare celei
pe care o indeplineste moneda, dar prezinta avantajul ca evita folosirea numerarului. Un
comerciant care are de platit o suma de bani poate trage o cambie asupra unui debitor al
sau in favoarea creditorului pe care il indica in calitate de beneficiar al cambiei. Cambia
trebuie sa imbrace o forma scrisa si sa cuprinda obligatoriu mentiunile prevazute de lege.
Pentru emiterea cambiei e necesara existenta unui document scris, sub semnatura
privata sau act autentic. Cambia poate fi scrisa in orice limba, indiferent daca persoanele
implicate cunosc limba respectiva sau nu.
Dintre elementele obligatorii si esentiale pentru existenta si eficacitatea cambiei
mentionam: titlul pe care sa il curpinda (denumirea de cambie inserata in curpinsul lui in
limba in care e redactat), ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinata,
numele trasului, adica a celui care trebuie sa plateasca, indicarea scadentei si a locului de
plata, numele beneficiarului, respectiv numele acestuia sau la ordinul cui se face plata;
locul si data emiterii cambiei, semnatura tragatorului4.
Cambia e un titlu de credit destinat sa circule, iar modul tipic de circulatie al cambiei
e girul, care constituie un mod de transmitere prin remiterea titlului cu o mentiune inscrisa
pe verso (andosare). Cel care remite titlul se numeste girant.
3 C. Acostioaie-Op. cit. pag 250 si urm4 Adrian Leik-Dreptul afacerilor, tehnopress, Iasi, p227, alin 2, 3, 4.
28
Legea permite girantului ca, printr-o clauza inserata in girul sau sa se exonereze de
raspundere pentru acceptarea si plata cambiei. Astfel se pot face mentiuni in cambie ca:
„fara garantie” sau „fara raspundere cambiala” sau alte expresiii echivalente.
Cambiile si biletele la ordin , ca formulare tipizate , vor putea fi achzitionate de client de la unitatile
special desemnate de autoritate monetara sa tipareasca si sa vanda aceste formulare . Banca
efectueaza urmatoarele operatiuni in legatura cu cambia si biletul la ordin : primirea drept garantie
pentru creditele pe care le acorda unitatile teritoriale ale BCR vor primi drept garantie a creditelor
numai cambia acceptata la plata si respectiv biletul la ordin avizat; primirea cambiei si biletului la
ordin in vederea remiterii spre acceptare si avizare; unitatile teritoriale ale BCR vor primi cambii si
bilete la ordin in vederea remiterii spre acceptare/avizare prin circuitul bancar numai in cazul in
care atat posesoral cat si trasul ( acceptantul ) in cazul cambiei si emitentul ( subscriitoral) si
posesorul in cazul biletului la ordin , sunt clienti ai BCR ; primirea cambiei si biletului la ordin in
vederea remiterii la plata : unitatile teritoriale BCR vor primi acestea in vederea remiterii la plata
prin circuit bancar numai in cazul in care atat posesorul cambiei cat si trasul sunt clienti ai BCR;
primirea la plata a cambiei si biletului la ordin primirea cambiei si biletului la ordin in vederea
scontarii.
Unitatile teritoriale BCR vor pute primi la scont cambii si bilete la ordin care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii : beneficiarul cambiei si biletului la ordin este client al BCR si
accepta in schimbul; acestui serviciu plata taxei de scont care este echivalenta cu dobanda
aferenta;creditelor curente pe termen scurt; cambia este legal acceptata la plata si biletul la ordin
este avizat; intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sau a
biletului la ordin sa nu depaseasca un an - in situatia in care trasul ( acceptantul ) si emitentul
(subscriitorul ) sunt clienti ai altor societati bancare , cambia si biletul la ordin vor putea fi admise la
scont numai daca sunt avalizate de societatea bancara care il deserveste pe tras sau subscriitor
si aceasta este agreata de BCR .
Unitatile BCR care au primit la scontare cambii acceptate la plata sau bilete la ordine
avizate , recupereaza la scadenta titlurilor scontate sumele platite , inclusiv taxa de scont , de la
debitorii principali ( tras-acceptant , emitent-subscriitor ) sau de la tragator , giranti, avalist sau
ceilalti obligati cambiali , in conditiile legii .
Obligatul principal in conformitate cu art. 41 din legea nr,83/1994 privind cambia si biletul la
ordin plateste acestea cu scadenta la o zi fixa , la un anume termen de la data emiterii sau la un
anumit termen de la vedere , in ziua in care sunt scadente ( ziua platibila ) ori in una din cele doua
zile lucratoare ce urmeza datei scadentei .
Mecanismul general de decontare a cambiei si a biletului la ordin consta in debitarea contului
trasului , respectiv al subscriitorului de catre banca care il deserveste si apoi creditarea contului
29
beneficiarului . Posesorul cambiei sau al biletuluila ordin se obliga , in situatia in care solicita bancii
care il deserveste sa remita titlul la plata bancii trasului/subscriitorului prin circuit bancar , sa
depuna cambia sau biletul la ordin in timp util astfel incat acestea sa ajunga la banca trasului
/subscriitorului eel mai tarziu in ziua scadentei pentru a putea fi platite cunoscand ca titlurile nu mai
pot fi onorate de platitori dupa data scadentei ( sau eel mult doua zile lucratoare dupa aceasta ) .
In conditiile in care remiterea la plata a cambiei si biletului la ordin precum si restituirea
acestora in caz de refuz de plata se fac prin circuit bancar, BCR nu raspunde de ajungerea
cambiei si biletului la ordin la banca trasului/subscriitorului in termenul de plata si nici de
incadrarea in termenul de dresare a protestului care este de eel mult doua zile lucratoare dupa
data scadentei.
Posesorul va introduce cambia si biletul la ordin in banca ce-1 deserveste in vederea
remiterii spre acceptare/ avizare insotite de un borderou intocmit de acesta in trei exemplare.
Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare tras/subscriitor caruia i se remit cambiile/ biletele la
ordin acceptate sau avizate .Banca beneficiarului remite cambia si biletul la banca
trasului/subscriitorului in vederea acceptarii/avizarii lor de catre tras/ subscriitor contra unor speze
de remitere la acceptare , avizare pe care le percepe de la beneficiarul cambiei sau biletului la
ordin .
Posesorul va introduce cambia si biletul la ordin in banca ce-1 deserveste in vederea
remiterii la plata, insotite de un borderou intocmit de acesta in trei exemplare ( pentru plati in
sistem intrabancar) si cinci exemplare( pentru plati in sistem interbancar ) Borderoul se
intocmeste distinct pentru fiecare tras / subscriitor din contul caruia urmeaza a se plati titlurile
respective . Banca beneficiarului remite cambia si biletul la ordin la tras/subscriitor in vederea
platii contra spezelor de remitere la plata pe care le percepe de la beneficiar.
In cazul cambiilor si biletelor la ordin platibile la vedere sau la un anumit timp de la vedere
in care s-a inclus mentiunea "suma este purtatoare de dobanda ,,cu indicarea nivelului ( % pe an)
dobanzii si a datei de la care curge , banca va deconta numai suma de plata inscrisa in rubrica
special rezervata pe fata titlului care trebuie sa corespunda cu suma din borderou, urmand ca
dobanda sa se calculeze si deconteze intre parteneri prin cec , ordin de plata etc.
Nerespectarea eel putin a uneia din conditiile sau elementele obligatorii prezentate in
Normele cadru ale BNR numarul 6/1994 si Normele tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul
la ordin atrage obligatia bancii trasului/subscriitorului de a refuza cambia si biletul la ordin la plata
declarand titlurile la Centrala Incidentelor de Plati . Unitatile teritoriale ale BCR vor sesiza
organele penale asupra tuturor situatiilor de incalcare a prevederilor Legii asupra cambiei si
biletului la ordin, depistate in cadrul activitatii lor .
30
Studierea tipurilor de carduri emise de unitatea
bancara
BCR pune la dispozitia agentilor economici o serie de carduri care faciliteaza
activitatea economica a acestora. Cardurile BCR sunt emise sub sigla VISA, MasterCard
sau Maestro.
Cardurile BCR pot fi clasificate dupa tipul cardului (de debit sau credit), dupa
moneda de emitere, dupa persoana care solicita cardul, sau dupa intrebuintarea acestora.
Astfel, avand in vedere criteriul de clasificare al monedei, BCR emite carduri in moneda
nationala RON sau in valuta USD/EUR.
Cardurile de debit emise special pentru persoanele fizice in moneda nationala de
catre BCR sunt BCR Maestro, VISA Electron sau Classic, iar cardurile emise in valuta sunt
BCR Classic International (USD sau EUR dupa preferinta celui care va intra in posesia
cardului). Cardurile de credit sunt BCR Master si BCR Maestro Gold.
BCR pune in serviciul persoanelor juridice carduri de debit in lei Eurocard Business
sau valuta VISA Business.
Cardurile de debit sunt alimentate prin virament in contul personal de catre
persoanele fizice, dupa tipul cardului cu RON sau valuta la ATM –uri sau prin serviciul plati
facturi, iar cardurile de credit sunt alimentate datorita tranzactiilor financiare pe care le
exrcita unitatea angajatoare a persoanei ce dispune de cardul respectiv. Acestea din urma
la fel ca si cardurile de debit, pot fi activate in RON sau valuta. Cardurile destinate
persoanelor juridice pot fi de debit (lei sau valuta) deoarece intreprinderile au capital
propriu, patrimoniul acestora acoperind si conturile deschise la unitati bancare sau credit.
Cardurile pot fi intrebuintate pentru tranzactii pe internet BCR VISA Virtuon, pentru
platile facturilor indiferent de natura acestora, cat si pentru achizitionarea de produse
direct din lanturile comerciale (Billa, Matro) cu care banca coopereaza (cardurile co-
brand).
Cardurile confera confidentialitatea operatiunilor, economisirea timpului si a banilor
la foecare tranzactie si siguranta desfasurarii tranzactiilor datorita codului personal de
identificare PIN.
Pentru achizitionarea produselor, BCR a incheiat contracte cu marile firme in baza
carora cardurile emise faciliteaza cumpararea produselor fara a dispune de numerar dar si
31
obtinerea de discount-uri datorita posesiei de carduri special destinat unui anumit lant de
centre comerciale.
BCR a incheiat astfel de contracte de parteneriat cu magazinele Praktiker, Altex,
Ultra Pro, Depozitul de calculatoare. In aceste magazine, cumparatorul poate onora suma
contractata fara a detine numerar, ci doar prin posesia cardului co-brand (prin utilizarea
acestuia impreuna cu POS). Aria de utilizare a acestor carduri este foarte larga atat in tara
cat si in strainatate. Limita maxima de creditare pentru achizitiuonarea de bunuri dinaceste
magazine este de 5000 EUR la cursul valutar BNR din data in care cumparatorul doreste
sa intre in posesia respectivului bun. Cardul poate fi pastrat timp de 5 ani cu posibilitatea
de prelungire in cazul respectarii clauzelor din contract.
Pentru obtinerea unor astfel de carduri BCR nu solicita un avans minim obligatoriu
sau garanti (coplatitori), iar contractantul trebuie sa faca dovada capacitatii de rambursare
a sumei minime lunare, fiind rezident cu varsta minima de 18 ani. De asemeni pentru
obtinerea unui card co-brand BCR Mastercard beneficiarul trebuie sa prezinte la unitatea
bancara documente ca: copis dupa CI, documente ce atesta realizarea de venituri. Pentru
salariatii BCR, compania nu cere atat demulte acte deoarece dispune deja de datele
necesare.
Pentru emiterea si utilizarea cardurilor co-brand se percep comisioane la
deschiderea contului, emiterea cardului precum si la gestionarea acestuia (se percepe un
anumit procent din valoarea bunurilor contractate, in functie de firma). O alta activitate
pentru care se taxeaza comosion e blocarea acrdului (in cazul furtului sau al pierderii
acestuia), conversia valutara pentru tranzactiile efectuate in alta moneda, eliberarea
numerarului si interogarea soldului la ATM BCR.
Suma minima lunara de plata se calculeaza dupa formula
100%dobanzi+100%comisioane.
Dobanda impusa de BCR pentru detinerea cardului co-brand este de 21% pe an.
Unul dintre avantajele cardurilor co-brand e ca informatiile si indrumarile pot fi
solicitate la serviciul Asistenta detinatori de carduri.
Printre serviciile speciale oferite de BCR se numara mobile banking, ce permite
vizualizarea pe telefonul mobil a informatiilor referitoare la conturile curente existente la
BCR ale clientului. De asemeni cu ajutorul cardurilor BCR se pot reincarca creditele
telefoanelor mobile in reteaua Vodafone, si se pot achizitiona produse prin Internet,
evident cu conditie existentei unu cont activ deschis la BCR. Un alt serviciu promovat de
BCR este plata facturilor de orice natura direct prin ATM-uri fara deplasarea la ghisee.
Principii generale de functionare a cardului si a contului de credit
32
In baza contractului de credit incheiat intre banca si client , pentru utilizarea efectiva a
creditului aprobat, la nivelul Directiei Carduri se va deschide si gestiona in numele detinatorului
un cont de card in lei, care se debiteaza automat, in limita plafonului aprobat, cu valoarea
tranzactiilor de cumparare sau eliberare de numerar.
Pentru creditele utilizate se percepe o dobanda curenta calculata zilnica la soldul
contului; calculul dobanzii se face de la data efectuarii tranzactiei. La sfarsitul fiecarei luni se
emite un extras de cont care se trimite prin posta detinatorului la adresa indicata de acesta in
cererea de emitere a cardului. In aceste conditii, la primirea cererii, se va verifica cu mare
atentie adresa completata pe formular, atragand atentia solicitantului asupra consecintelor in
cazul in care aceasta nu este cea reala .
Un extras de cont cuprinde : informatii privind contul de credit card ( sold precedent,
sold nou, limita de credit aprobata, limita disponibila <plafon neutilizat> , data extrasului <ultima
zi lucratoare a lunii>) , informatii despre operatiunile postate in contul de card in cursul lunii
(cumparaturi - valoarea tranzactiilor de cumparare , eliberari de numerar, dobanzi calculate,
comisioane calculate, alte debite, rambursari de credite ), informatii privind obligatiile de plata
(data platii<ultima zi pentru ranmbursarea sumei minime de plata, respectiv 15 zile de la data
extrasului> , suma minima de plata<20% din creditul utilizat + 100% dobanzi + 100%
comisioane).
Contul de card poate fi alimentat fie prin depuneri de numerar la orice unitate teritoriala, fie
prin transfer bancar. Cu acordul detinatorului se poate plati datoria lunara catre banca prin
debitare directa a contului curent al acestuia .
Alimentarile de cont efectuate de catre detinator vor fi utilizate de banca in urmatoarea
ordine : plata comisioanelor si a dobanzilor datorate bancii, rambursarea sumelor reprezentand
depasirea limitei de creditare , plata c/valorii tranzactiilor de eliberare de numerar, plata c/valorii
tranzactiilor de cumparare .
In cazul in care detinatorul nu face plata sumei minime la data scadentei,
acestuia i se va percepe un comision de intarziere la plata, calculat ca un procent,
respectiv 5% , aplicat la suma minima de plata care trebuia achitata la scadenta. In cazul
in care valoarea tranzactiilor depaseste plafonul aprobat, se percepe un comision de 5%
aplicat la suma care depaseste limita maxima de creditare .
Tipuri de carduri:
Cardul BCR VISA Business- instrument de plata in USD , destinat persoanelor juridice ,
ai caror angajati se deplaseaza in strainatate , pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde este
afisata sigla VISA, precum si pentru obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare.
33
Cardul BCR EUROCARD Business- instrument de plata emis in lei, sub sigla
EUROCARD/MASTERCARD , destinat persoanelor juridice ai caror angajati efectueaza pe
teritoriul Romaniei diverse plati in interes de afaceri ( hotel, restaurant, transport etc.).
BCR EUROCARD MASTERCARD Business-instrument de plata emis in valuta, destinat
persoanelor juridice , care calatoresc in strainatate , pentru plata de bunuri/servicii sau pentru
obtinerea de numerar de la ATM-uri oriunde in lume este afisata sigla Eurocard MasterCard
( EC/MC ).
MOBILE BANKING BCR- serviciu destinat posesorilor de carduri de debit BCR si
utilizatorilor de telefoane mobile in reteaua CONNEX .
BCR MAESTRO- emis in lei si destinat persoanelor fizice pentru
obtinerea de numerar si plata de bunuri si servicii pe teritoriul Romaniei si poate fi folosit pentru
tranzactiile de cumparare de bunuri sau servicii la comerciantii (hoteluri, restaurante, magazine
benzinarii) care au instalate puncte de vanzare electronice si unde este afisata sigla
edc/Maestro.
Diferente dintre carti de credit si de debit
Cardul BCR VISA Business, cardul BCR EUROCARD Business si cardul BCR Maestro
sunt carduri de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de
card);
BCR EUROCARD MASTERCARD Business este un card de credit in valuta, utilizabil
atat in mediu electronic cat si manual (imprinter ); tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon
de creditare acordat firmei de catre banca.
Avantaje , dezavantaje , emitere si intretinere
a) Avantaje
- Cardul BCR VISA Business - este un instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe
parcursul deplasarilor in strainatate , sigla Visa sub care este emis cardul fund eel mai utilizat
sistem de plati din lume ; elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor legate de
manipularea, pastrarea in siguranta si transportul acestuia.
- Cardul BCR EUROCARD Business - este un instrument de plata modern, sigur si rapid;
elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea, pastrarea si
transportul acestuia
- BCR EuroCard MasterCard Business - achitarea de bunuri sau servicii la once comerciant din
strainatate ce are afisata sigla Eurocard MasterCard ,fara a dispune de numerar; accesul 24 de
34
ore din 24 la orice ATM din intreaga lume pentru obtinerea de numerar ; eliminarea riscului pe care il
presupune detinerea numerarului; odata aprobat creditul, clientul beneficiaza de acesta timp de 1
an de zile , in limita plafonului aprobat, fara a mar fi necesara intocmirea altei documentatii.
- Mobile Banking BCR - comfort si economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra
in legatura cu banca; beneficiati de informatii on-line asupra contului dvs. de si a tranzactiilor
efectuate ; siguranta si confidentialitate a operatiunilor ; cel mai modern si mai complex serviciu
de acest gen din tara.
- BCR Maestro - posibilitatea de a efectua plati fara a dispune de sume sume in numerar;
obtinerea de numerar in orice moment de la ATM-uri serviciul de raportare a cardurilor
furate/pierdute non-stop fara costuri suplimentare .
b) Dezavantaje
- moneda in lei nu este acceptata in strainatate ;
- dupa alimentare , pentru a putea fi folosit numerarul de pe card sunt necesare doua zile ;
- diferentieri in functie de fiecare societate ( unele accepta carti de credit altele de debit).
c) Emitere Cardul BCR VISA Business
- fiecarui card i se asociaza un numar de identificare ( PIN ) care se comunica in scris clientului
si este cunoscut doar de catre acesta ;
- suma minima necesara pentru deschiderea contului de card : 3000 USD ;
- suma maxima extrasa de la ATM/zi: 500 USD ;
- comisionul pentru eliberarea de numerar : 1,75% din valoarea tranzactiei, minim 5 USD ;
- taxa de emitere a cardului: 10 USD ;
- alimentarea contului de card : franco ;
- taxa de conversie valutara : 2% din valoarea tranzactiei;
- taxa anuala de administrare : 30 USD/card.
Cardul BCR EuroCard Business
- suma minima necesara pentru deschiderea contului de card : 5.000.000 lei;
- numarul maxim de tranzactii de la ATM/zi: 10 ;
- suma maxima extrasa de la ATM/zi: 30.000.000 lei;
- comisionul pentru eliberarea de numerar in reteaua BCR : franco ;
- taxa de emitere a cardului: echivalentul in lei a 5 USD ;
- alimentarea contului de card : franco ;
- taxa anuala de administrare : echivalentul hi lei a 10 USD/card.
BCR EuroCard MasterCard Business
35
- se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la care
acesta s-a adresat;
- odata aprobata cererea de creditare , se incheie un contract pe o perioda de un an intre banca
si client, contract ce se poate prelungi printr-un act aditional;
- suma minima de plata : 20% din creditul utilizat plus 100% din dobanda si comisioane;
- taxa de emitere a cardului: 5 USD ;
- taxa de administrare anuala a contului de card 17 USD/card ;
- alimentarea contului de card : franco ;
- comisionul pentru achizitionarea de bunuri si servicii: franco ;
- comisionul pentru eliberarea de numerar de la ATM-uri: 6% .
Mobile Banking BCR
- va asigura prin simpla transmitere/primire de SMS la nr. de telefon 444 :
-vizualizarea soldului contului de card si a ultimelor cinci tranzactii;
- transferul fondurilor intre doua conturi de card de care dispuneti;
- posibilitatea obtinerii unui extras de cont letric ;
- blocarea contului de card in cazul in care acesta a fost pierdut/furat;
- primirea de informatii on-line despre tranzactiile efectuate din conturile de card , la ATM si
POS ;
- setare alerta pentru tranzactii la ATM si POS.
- pentru a beneficia de acest serviciu, titulaml de cont de card BCR, client Vodafone trebuie sa
incheie un contract cu BCR;
- fiecare client isi poate alege o parola ( maxim 4 caractere numerice ) ;
- valoarea unui abonament: 12 USD /an;
- clientul poate opta pentru:
- plata abonamentului pe un an la incheierea contractu-lui;
- plata in transe lunare de cate un USD , prin acord de debitare a contului de card .
Cardul BCR MAESTRO
- cardul este emis sub marcile ec/Cirrus si edc/Maestro , care apartin organizatiei Europay
International;
- persoana fizica trebuie sa completeze cererea de emitere de card , sa-si insuseasca
conditiile de utilizare si sa depuna cererea la orice imitate BCR impreuna cu suma minima
necesara deschiderii contului de card ;
- suma minima necesara pentru deschidere : 50.000 de lei;
- alimentarea contului este scutita de speze bancare ;
36
- banca aplica detinatorului o penalizare pentru sumele trase in descoperit in contul de card
precum si alte obligatii de plata neachitate fata de banca
- incetarea contractului va deveni efectiva doar dupa ce cardurile emise in baza acestuia vor fi
returnate si primite de catre banca iar toate obligatiile detinatorului fata de banca achitate .
d) Intretinerea
1. Cardul si PIN-ul trebuie sa fie utilizate de catre detinatorul de card in stricta concordanta cu
conditiile de utilizare . PIN-ul va fi facut cunoscut de catre banca numai detinatorului si este
interzisa dezvaluirea lui altei persoane . Dupa comunicarea acestuia si inmanarea cardului,
raspunderea bancii subzista exclusiv pentru situatiile prevazute in conditiile de utilizare.
2. La primire cardul va fi semnat pe verso , in spatiul destinat, cu un pix cu pasta.
3. Cardul nu este transferabil. El poate fi utilizat doar :a) de catre detonator b) in conformitate cu
conditiile de utilizare din contract c) in perioada de valabilitate inscrisa pe card d) cu respectarea
dreptului discretionar al bancii ca, fara o avizare prealabila , sa retraga in orice moment dreptul
de utilizare a cardului pentru o anumita tranzactie , neaproband cererea de autorizare a
acesteia; sa refuze o noua emitere sau inlocuire de card fara obligatia de a face cunoscuta cauza
acestui refuz .
4.Cardul este proprietatea bancii si trebuie restituit imediat bancii la cererea acesteia . O astfel
de cerere conduce automat la incetarea contractului.
5. Este interzisa utilizarea cardului in urmatoarele situatii: cardul este anulat sau suspendat.
Cardul poate fi anulat sau suspendat de catre banca in momentul incetarii relatiilor cotractuale
dintre aceasta si detinatorul de card sau in momentul in care cardul a fost declarat ca fiind
pierdut/furat; in afara granitelor tarii. In cazul incalcarii acestor prevederi detinatorul de card
raspunde in conditiile legii.
4. Operatiuni de creditare bancara a agentilor
economici
Studierea pricipalelor tipuri de credite acordate
de unitatea bancara
A, Pentru persoane juridice :
1.credite pe termen scurt
37
a) Credit global de exploatare -pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare( aprovizio-narea cu
materii prime si materiale , marfuri, subansamble, piese de schimb , energie, combustibili,
cheltuieli aferente perioadei curente ) necesare realizarii si finalizarii pro-ductiei de marfuri,
executarii de lucrari si prestarii de servicii.
b) Linii de credite - functioneaza dupa sistem revolving , pe toata perioada de valabili-tate a liniei
de credit, in conditiile incadrarii in plafonul liniei de credit aprobat.
c) Credit pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare - acordat in conditiile existentei
unor cauze economice , care au determinat formarea stocurilor si genera-rea cheltuielilor cu
caracter temporar, precurn si pentru stocuri care virrneaza sa fie aprovizionate .
d) Credit pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere- pentru constituirea stocurilor de
produse agricole , agroalimentare, de provenienta vegetala sau animala care se consuma intr-o
perioada mai mare de un trimestru, fara a se depasi 12 luni de la constituire , pentru care exista
contracte si comenzi ferme . .
e) Credit de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie — completeaza sursele proprii
pentru acoperirea cheltuielilor de executie de la lansarea in fabricatie pana la obtinerea
produsului finit.
f) Credit pentru prefmantarea exporturilor - destinat finantarii necesitatilor curente sau
exceptionale ale clientilor , ocazionate de activitatea de export, acordat in conditiile existentei
contractelor externe pentru livrari de produse la export, cu modali-tati de plata asiguratorii si
incasarea valutei prin BCR .
g) Credit pentru export de produse- garantate cu creante asupra strainatatii, destinat
exportatorilor pentru desfasurarea activitatii curente pe perioada de livrare a produselor si pana la
incasarea contravalorii lor de la partenerii externi.
h) Credit de scont — se adreseaza clientilor persoane juridice , fund destinat finantarii activitatilor
comerciale.
i) Credit pe cecuri remise spre incasare - acordat pe baza prezentarii cecurilor pentru produsele
expediate , serviciile prestate , lucrarile excutate .
j) Credit pe ordine de plata — acordat pe baza prezentarii documentelor acceptate la plata de
banca platitorului pentru produsele expediate , serviciile prestate.
k) Operatiuni de factoring- banca asigura efecruarea de servicii: finantarea pe baza facturilor ,
administrarea creantelor, colectarea creantelor la scadenta, protectie impotriva riscului de
neplata.
l) Credit pentru facilitati de cont-oferit clientilor cu un standing financiar ridicat, care din motive
justificate economic , nu pot face fata temporar platilor.
38
m) Credit pe descoperit de cont (overdraft)- acordat in lei in baza unui acord/contract de credit
stand-by pentru achitarea unor obligatii stringente cat si in scopul prevenirii inregistrarii de
interdictii bancare .
2 .Credite pe termen mediu si lung
a) Credit pentru echipament (investitii) in completarea surselor proprii in lei si in valuta - pentru
realizarea de noi capacitati de productie , modernizarea si/sau retehnologizarea celor existente;
consultatii gratuite pentru intocmirea documentatiei de creditare
b) Credit pentru cumpararea de actiuni in lei- se acorda in lei, pe termen de maxim 5 an
clientilor cu un standing financiar ridicat, un serviciu bun al datoriei si un rating de eel mult 3 ;
finantarea poate acoperi cel mult 70% din valoarea totala a investitiei, 30% fiind sursele proprii
existente in cont.
c) Credite promotori in lei - se acorda promotorilor imobiliari , in scopul construirii de locuinte
pentru persoanele fizice .
d) Creditul ipotecar in lei - se acorda pentru completarea surselor proprii necesare construirii,
reabilitarii, consolidarii sau extinderii imobilelor cu destinatie locativa, industriala si comerciala,
precum si clientilor care construiesc locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii
proprii ;termenul maxim de rambursare este de 5 ani ; va putea fi acordat si din fondurile puse la
dispozitie de ANL .
e) Creditul pentru activitatea de leasing in lei si valuta - acordat in scopul achizitionarii de masini ,
utilaje , mijloace de transport si alte bunuri , in vederea inchirierii lor pe o perioada determinata ,
contra unei chirii dinainte calculate .
f) Creditul de forfetare in valuta - prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde
creantele in valuta pe care le are fata de un cumparator/beneficiar , unei societati bancare/institutii
financiare specializate , fara drept de regres asupra detinatorului anterior , contra unei taxe de
forfetare . B. Pentru persoane fizice ''
1 .credite pe termen scurt
a. Credite de trezorerie ( punte ) - acordate unui client , proprietarul legal al unei locuinte care
solicita o finantare temporara , pe eel mult 180 zile , in scopul achizitionarii altei proprietati
imobiliare , procedand apoi la vanzarea celei detinute initial , cu sumele astfel obtinute
rambursandu-se creditul .
39
b. Credite pentru plata unor tratamente medicale speciale , precum si pentru plata unor forme de
scolarizare .
2. credite pe termen mediu si lung
a). Credite pentru amenajari si reparatii de locuinte ( alimentare cu gaze , caldura , apa si energie
electrica , extinderi , consolidari ) pe termen de pana la 5 ani .
b). Credite pentru cumpararea sau construirea de locuinte si pentru cumpararea de terenuri pe
termen de cel mult 15 ani .
Credite pentru cumpararea de automobile si vehicule noi din productia interna sau din
import comercializate in tara prin dealeri autorizati , pe termen de eel mult 5 ani .
c). Credite pentru cumpararea de bunuri de echipament menajer ,. pe termen de pana la 3 ani ,
reprezentand : bunuri electronice ( aparatura audio-video , calculatoare , telefonie ); aparate
menaj ere ( frigidere si combine frigorifice , aragaze , masini de spalat , aspiratoare ) ; mobila ;
alte bunuri si echipamente menajere .
Activitate de acordare a creditelor
In activitatea de acordare a creditului se respecta o serie de etape :
A. Negocierea creditului - aceasta etapa demareaza dupa depunerea unei cereri de catre
agentul economic. In cadrul acestei etape , inspectorul bancii poarta o discutie cu solicitantul
creditului cu caracter de informare - documentare axata pe activitatea prevazuta din statut. In
concluzie se va axa pe :
- identificarea agentului economic , denumirea, adresa etc.
- informatii privind managerul, cu date din actele de identificare, situatia familiala veniturile
realizate pe baza declaratiei acestuia identificarea obiectului de activitate al societatii care sunt
relatiile agentului economic cu ceilalti agenti economici date privind situatia economico-frnanciara
in care se urmaresc urmatoarele aspecte :cifra de afaceri, capacitati de productie mai importante
, situatia financiara, datele privind un credit contractat anterior sau bancile la care s-a obtinut,
extrase de cont.
Daca din discutia purtata se constata ca solicitantul are un plan de afaceri bun, prezinta
suficiente garantii asiguratorii se poate prezenta cu documentatia necesara intocmirii dosarului
de credit.
Spre exemplu avem acordarea unui credit unei societati comerciale . SC. MoldConstruct
S.A a luat fiinta in 1997 , o societate pe actiuni si are ca obiect productia de materiale de
constructii. Societatea are doi asociati: Cristian si Andreea Vasilescu, fiecar detinand 50% din
40
capitalul social fund si administratorii societatii. Adresa societatii este Str. Pacurari nr .5, lasi,
fiind inmatriculata la Registrul Comertului R33-415-35 .
S-a impus cu materiale de construct!! inovatoare , participa la targuri de tehnologie ,
colaboreaza cu reprezentanti din Israel, Spania, Italia.
Societatea a depus o cerere prin intermediul administratorului ,Andreea Vasilescu pentru
solicitarea unui credit in valoare de 100.000.000 lei pentru achizitionarea de ciment si plata
furnizorilor. La data solicitarii creditului societatea nu are nici un credit angajat la BCR. Fabrica a
beneficial de credite pe care le-a achitat integral.
B.Intocmirea de catre agentul economic a documentatiei solicitata de banca pentru analiza - se
prezinta documentatia necesara pentru obtinerea unui credit care consta in : a) cerere de credit,
semnata de persoanele autorizate .
b) bilant contabil, raportul de gestiune , contul profit/pierdere incheiate pe ulti-mul an, ultimele
situatii privind " rezultatele financiare " si " situatia patrimoniului" , balanta de verificare pe ultima
luna
c) bugetul de venituri si cheltuieli
d) situatia prognozata a a incasarilor si platilor aferente perioadei pentru care agentul economic
solicita imprumutul
e) situatia stocurior si cheltuielilor
f) situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului
g) proiectul graficului de rambursare a creditului si plata dobanzii h) lista garantiilor i) planul de
afaceri
j) orice alte documente solicitate de banca ( decent TVA , declaratie ) Din bugetul de venituri si
cheltuieli se observa ca veniturile depasesc cheltuielile si in fiecare luna societatea va obtine
profit. Daca creditul va fi aprobat, acordarea se va face incepand cu martie 2002 si va fi utilizat
pana la data de pe plafonul aprobat, fund rambursat la 30 septembrie 2002 .
C. Analiza si evaluare a performantelor agentului economic - revine inspectorului de credite si
sefului serviciului din cadrul unitatii operative a bancii. In cadrul analizei conditiilor se desfasoara
mai multe actiuni. Analiza formala -se urmareste prezntarea tuturor documentelor prezentate .
Pentru fiecare solicitant se va verifica exactitatea patrimoniului a bunurilor mobile si imobile pe
care le define si care sunt propuse ca garantie , gardul de uzura. Analiza afacerii - propusa a fi
creditata; se va axa pe : - analiza riscului general al mediului, analiza produselor si pietelor de
desfacere , analiza productiei, analiza managementului. Analiza situatiei patrimoniale si a
rezultatelor economico financiare - in cadrul acesteia un loc important il ocupa analiza bonitatii
clientului pe baza indicatorilor utilizati prin intermediul carora se realizeaza cuantificarea factorilor
41
care definesc elemente componente ale bonitatii (lichiditate , solvabilitate , rentabilitate , grad de
indatorare etc.). Este foarte important ca rezultatele analizei financiare sa fie corelate cu
aspectele nefinanciare . Se au in vedere factori interni ( managementul, activitatea agentului
economic, strategia) si factori externi (caracteristicile domeniului de activitate , politica
economica generala si strategiile viitoare , impactul cadrului legislativ asupra agentului economic ,
incidenta factorilor macroeconomici, dependenta si pozitia geografica fata de sursele de
aprovizionare , de desfacere , mijloace de transport, aspecte sociale ale pietei de desfacere .
Aspecte nefinanciare
1 .calitatea conducerii- SC MoldConstruct SA este asigurata de personal cu pregatire superioara si
experienta in domeniu . Calificativ = foarte buna
2. calitatea organizarii - societatea desfasoara activitate de productie cat si de comert. Calificativ
~ buna
3. sectorul de activitate - productia are o desfacere asigurata prin comenzile si contractele
incheiate . Calificativ = perspectiva buna.
Prin compararea aspectelor financiare cu cele nefinanciare se observa ca prezinta o performanta
economico-financiara buna.
Ratingul de credit
Comform normei metodologice nr .1/2000 s-a introdus la BCR un nou sistem modern de
selectare a clientele! si anume ratingul de credite care reprezinta un calificativ exprimat
numeric aferent calitatii portofoliului de imprumutati a fiecarei unitati bancare teritoriale:
S-a introdus pentru : evitarea gruparii creditelor in categoria cu risc major, determinarea trendului
calitatii portofoliului asigurarea managementului riscului de credite . Nivelul cel mai bun este 1 si
cel mai slab 5 , acceptate fiind 3 . Creditele cu un rating mai
mic de 3 pot fi aprobate la propunerea sucursalelor judetene numai de centrala bancii
indifferent de nivelul expunerii.
Categoria A- clientii cu o situatie economico -financiara buna, cu performante financiare foarte
bune
Categoria B - clientii care in prezent au o situatie economico-financiara foarte buna si isi
realizeaza indicatorii de bonitate pentru perioada prezenta, dar pentru viitor nu exista certitudinea
ca se va mentine datorita unor probleme de natura organizatorica tehnologica etc.
Categoria C- clienti cu situatie economica satisfacatoare Categoria D - agenti economic! cu
situatie financiara instabila Categoria E - agenti economici cu activitate nerentabila.
42
D. Analiza afacerii finantate —urmareste analiza afacerii dupa acordarea creditului .
Se urmaresc aspecte ca: posibilitatea mentinerii pietei de desfacere, mentinerea
solvabilitatii agentului economic .
E. A naliza garantiilor propuse si constituirea legala a acestora
Garantii
La acordarea creditelor ofiterii de credite vor solicita clientiilor in mod obligatoriu ca prima garantie
cesionarea in favoarea bancii a cash-flow-ului care trebuie derulat prin banca . Pentru aplicarea
permanenta a prudentei bancare unitatile teritoriale bancare vor accepta constituirea unei sau
mai multor garantii: garantie bancara, depozit bancar ( cash-flow colateral) , contract de
asigurare pentru neplata ratelor de credit si a dobanzilor aferente , cesiunea de creante ,
ipoteca, contractul de garantii reale mobiliare, cautiunea, garantia de firma, planul de afaceri.
Pentru a fi acceptate de banca garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile: existenta
pietelor de desfacere sau de potential: cumparatori pentru bunurile propuse drept garantie; sa
poata fi transformate rapid in lichiditati; sa fie materializate sub forma unui titlu; bunurile sa se
afle in proprietatea solicitantului sau a girantului si sa nu fie acceptate de alte creante decat ale
BCR; proprietarul bunurilor sa aiba capacitatea de a le aduce in garantie; bunurile care sunt
acbizitionate si puse in functiune anterior solicitarii creditului trebuie sa fie in stare
corespunzatoare de functiune in exploatare > bunurile acbizitionate si inca ne puse in functiune
si bunurile care urmeaza a fi procurate si achitate partial din credite sa fie noi si insotite de
certificate de calitate si de garantie; bunurile admise in garantie de natura activelor imobilizate
corporale trebuie sa indeplineasca conditiile de selectare prevazute in Normele tehnice ale BCR
nr.2/1999 privind evaluarea activelor imobilizate corporale.
Pentru a putea beneficia de credite asociatii de proprietari vor prezenta bancii o lista de
garantii intre care sa existe : depozit colateral pe o parte din fondul de rulment care sa
reprezinte eel putin 25% din valoarea creditului solicitat si ipoteca pe una sau mai multe
locuinte apartinand membrilor asociatiei de proprietari. Creditele acordate de banca si
dobanzile aferente trebuie sa fie acoperite integral cu garantii asiguratorii.
F. I ntocmirea referatului cu concluziile desprinse din analizele efectuale
Referatul de credite cuprinde trei parti:
partea 1 - cuprinde elemente privind creditul
partea 2 - cuprinde detalii semnificative privind situatia economico- financiara,
riscul bancii fata de ele
43
partea 3 - riscul si distributia lui in cazul debitorului unic . Dupa verificarea de catre seful
compartimentului de credite , referatul se prezinta spre examinare comitetului director al
unitatii bancare . Perioada maxima de timp in care trebuie rezolvata cererea este de 7 zile
lucratoare . Dupa intocmirea referatului, se realizeaza situatia privind " Fisa de analiza
pentru aprobarea creditului " , iar daca raspunsul e negativ " referatul cu prezentarea
motivelor de respingere " care sunt prezentate sefului compartimentului de credit.
G. S tabilirea costului creditului si cheltuielile aferente
H. A probarea creditului - aceasta etapa se incheie prin semnarea contractului de credit de catre
ambele parti ( debitor si creditor). Contractul de credite se intocmeste in trei exemplare a caror
destinatie este urmatoarea :- exemplarul 1( original) se pastreaza la banca, constituind portofoliul
contractului de credite; - exemplarul 2 se preda clientului care va semna de primire pe original;
- exemplarul 3 se pastreaza la dosarul economic al agentului pe intreaga perioada de creditare .
In cazul creditelor de exploatare contractele de credite se intocmesc de banca cu imprumutatii pe
o perioada de 6 luni, inainte de scadenta acestora, ofiterii de credite vor efectua revizuirea lor pe
baza anlizei modului de derulare a creditului, a respectarii destinatiei si celorlalte conditii avute in
vedere la acordarea lor . Daca conditiile sunt indeplinite creditele se pot prelungi pe inca 6 luni pe
baza de acte aditionale .
I. Acordarea, utilizarea si urmarirea creditului.
Creditul global de exploatare functioneaza dupa sistemul revolving si se acorda in limita unui nivel
global de credit care acopera ansamblul nevpilor de exploatare ale clientilor: aprovizonari cu
materii prime si materiale , marfuri, subansamble , piese de schimb , energie , combustibili,
cheltuieli cu salariile si asimilatele acestora, impozite , taxe si alte cheltuieli aferente perioadei
curente , necesare realizariisi finalizarii productiei de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de
servicii care au consum si desfacere asigurata prin contracte si comenzi ferme de livrare la intern
sau export.
Durata creditului de exploatare
Creditul se acorda prin contul separat de imprumut" credite globale de exploatare " pe o perioada
de 6 luni ( martie 2002- septembrie 2002 ) , cu posibilitatea de prelungire cu inca 180 de zile ,
fara a depasi 12 luni de la acordarea primului credit, iar rulajul creditor realizat in perioada de
creditare sa fi fost eel putin Vz din plafonul aprobat pentru creditele acordate pe 6 luni sau intreg
plafonul in cazul celor acordate pe o perioada de 1 an.
Durata de creditare cuprinde :
44
• perioada de tragere in care creditul se angajeaza, de la data stabilita prin contract de punere
a creditului la dispozitia imprumutatului si pana la angajarea integrala a creditului
• perioada de utilizarare-durata de timp dintre angajarea integrala a creditului.si data primei rate
scadente conform contractului incheiat
• perioada de timp - creditul se ramburseaza - de la data prevazuta in contract pentru
restituirea primei rate a creditului pana la data stabilita pentru rambursarea . ultimei rate
• perioada de intarziere - intervalul de timp de la scadenta ratei pana la recuperarea efectiva a
acestuia, inclusiv prin executarea silita sau falimenrul debitorului
Clientii
Sunt numai cei care au conturile de baza in lei, la banca . De asemeni prezinta o bonitate
buna si foarte buna, se incadreaza in indicatori financiari de tip A(standard) si eventual
B( substandard).
Rambursarea creditelor
Rambursare creditelor la scadenta presupune restituirea sumelor imprumutate plus
dobanzile la termenele stabilite in contractele de creditare . In cadrul BCR , in procesul
de analiza a capacitatii de rambursare ofiterii de credite utilizeaza si chash-flow-ul
previzionat. In aceste conditii capacitatea de rambursare se calculeaza dupa o formula ce
contine capacitatea de rambursare a imprumutatului, incasarile zilnice realizate de imprumutat in
ultimul trimestru, perioada de valabilitate a creditului in nr zile, rata de actualizare , un factor
sintetic la a carui dimensionare concura rata inflatiei, rata dobanzii bancare .
Rambursarea automata zilnica a creditului se asigura din disponibilitatile create in contul
curent, pe seama rulajului creditor (incasari ) al conrurilor separate de imprumut respective .
Durata de rambursare cuprinde perioada de tragere si cea de utilizare . La scadentele stabilite in
contractele de credit incheiate de banca cu imprumutatii creditele devin exigibile si trebuiesc
rambursate in functie de modul cum s-au acordat, din disponibilitatile existente in contul curent
prin debitarea lui in corespondenta cu contul
separat de imprumut pe baza de ordin de plata sau nota contabila si presupun urmatoarea
inregistrare contabila : Cont curent = cont curent separat de imprumut
Daca din cauze obiective si care pot fi dovedite bancilor agentii economici nu au putut
valorifica la termenele initial stabilite , banca poate negocia rescadentarea creditelor acordate . In
situatii cu totul deosebite , cum ar fi calamitati naturale , falimentul unor parteneri importanti ,
comitetele de credite din unitatile bancii pot aproba reesalonarea creditelor pe baza unui
memoriu prezentat de solicitant .
45
La procedura de reesalonare a creditului se apeleaza numai dupa ce s-au epuizat toate
posibilitatile oferite de rescadentare . In cadrul BCR daca disponibilitatile inregistrate de
beneficiarul de imprumut sunt insuficiente pentru rambursarea integrala sau partiala a unei rate
ajunse la scadenta , diferenta nerambursata se trece in contul " credite restante pana la 30 zile " .
Agentul economic este atentionat in scris despre consecintele privind majorarea dobanzilor ,
ridicara volumului creditelor si inceperea procedurii de valorificare a garantiilor pentru "credite
restante peste 30 de zile " , daca nu se achita sumele datorate .
Comisioane si dobanzi
Pentru creditele acordate in lei banca percape comision de gestiune a creditului si
comision de neutilizare . Comisionul de gestiune ( flat ) - 0,5 % ; se calculeaza la valoarea
plafonului aprobat si se incaseaza o singura data la aprobarea creditului indiferent de termenul
de acordare . Comisionul de neutilizare — 2% ; se calculeaza la plafonul de credit aprobat si
neutilizat in functie de suma neutilizata si nr. de zile de neutilizare . Se incaseaza lunar ,in prima
zi lucratoare din luna urmatoare celei expirate . Dobanda creditului global de exploatare este de
35% .
Pentru creditul de exploatare reesalonat banca va percepe o dobanda majorata cu 2%
peste dobanda de baza curenta practicata la categoriile respective de imprumuturi . Dobanda
majorata se va percepe incepand cu ziua aprobarii reesalonarii imprumutului aplicata la intregul
sold ramas de rambursat .
Verificarea garantiei materiale a creditului
Creditul va fi garantat cu garantii acoperitoare , fiind obligatorie cesionarea in favoarea
bancii a cash-flow-ului garantat prin banca . Activitatea de verificare a garantiei creditului este
foarte importanta pentru protejarea impotriva riscului nerambursarii la scadenta , in final
urmarindu-se determinarea starii financiare a agentului economic .
Prin aceasta verificare banca urmareste sa existe o concordanta deplina intre stocurile de valori
materiale si cheltuielile de productie creditabile existente si volumul creditelor acordate si
evidentiate . Pot exista mai multe modalitati :
-verificarea faptica - se efectueaza numai asupra bunurilor constituite drept garantie si inscrise in
contractul de credite .Se urmaresc : existenta bunurilor , conditiile de depozitare , pastrarea si
conservarea bunurilor luate in garantie etc .
- verificarea scriptica - se evidentiaza prin metoda directa si indirecta . Verificarea scriptica a
utilizarii garantiei creditelor se efectueaza liniar asupra evidentierii contabile , tehnico- operative a
clientilor . Se urmaresc aspecte ca : reflectarea corecta in evidente a bunurilor ce constituie
46
garantia creditelor , concordanta datelor din evidente cu cele constatate pe teren , concordanta
soldurilor curente de credit din extrasele de cont , existenta si comunicarea la banca a situatiilor
datoriilor fata de alte banci .
Pentru SC. MoldConstruct S.A in cadrul utilizarii garantiei creditelor se observa:- in cadrul
verificarii faptice s-a constatat la fata locului existenta cladirii si a terenului care sunt in stare buna
si au fost evaluate de o persoana autorizata, care a decis acceptarea in garantie ca ipoteca de
rang I; - in urma verificarii scriptice s-a constatat:
1. soldul contului curent din extrasul eliberat de banca concorda cu soldul din contul 519 din
balanta de verificare 2. societatea a respectat graficul de acordare si rambursare a creditului
precum si plata dobanzii si a comisioanelor ce au dus la un serviciu al datorieibun 3 .profitul net s-
a obtinut prin diminuarea veniturilor totale cu chelruielile aferente si impozitul pe profit 4. marfa
existenta in stoc are o desfacere asigurata cu contracte si comenzi 5. produsele indeplinesc
conditiile de calitate, neexistand refuzuri sau amanari la plata, pe motive de calitate .
Unitatile bancare teritoriale vor urmari ca beneficiarii de credite sa prezinte bancii in mod
periodic documentele : » balanta de verificare pentru luna expirata se va depune lunar pana la
data de 25 a lunii urmatoare » rezultatele financiare , situatia patrimoniului si situatia incasarilor
si platilor » raportul de gestiune , bilantul contabil si anexele la acesta » bugetul de venituri si
cheltuieli » proiectia surselor si a utilizarii acestora .
Pe parcursul derularii contractelor de credite ofiterii de credite vor efectua verificari
inclusiv la sediul imprumutatilor, a modului de utilizare , derulare si ramursare a tuturor creditelor
acordate clientilor.
47