Raport Bm i II Talmaciu, Sb

1

RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU

NIVEL I CU ELEMENTE DE NIVEL II –

UNITATE DE PRELUCRARE LEMN, LOC. TALMACIU, JUD. SIBIU

S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. TALMACIU

CUPRINS

1 INTRODUCERE 3

2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA 5

2.1 Localizare si topografie 5

2.2 Geologie si hidrogeologie 6

2.3 Hidrologie 7

2.4 Clima 8

2.5 Solurile 9

2.6 Vegetatia si fauna 9

3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE 10

3.1 Istoricul amplasamentului 10

3.2 Dezvoltari viitoare 10

4 UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI 11

5 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI 14

5.1 Generalitati – angajati pe schimb ; procese tehnologice 14

5.2 Materiale de constructii 31

5.3 Stocarea materialelor 32

5.4 Emisii in atmosfera 35

5.5 Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de

canalizare al apelor pluviale 41

5.6 Producerea si eliminarea deseurilor 44

5.7 Substante toxice si periculoase utilizate in activitate 46

5.8 Alimentarea cu energie electrica 48

5.9 Protectia si igiena muncii 48

5.10 Prevenirea si stingerea incendiilor 49

2

5.11 Zgomotul si vibratiile 50

5.12 Securitatea zonei 52

5.13 Administratie 53

6 CALITATEA SOLULUI 54

6.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament 54

6.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate 54

7 EVALUAREA RISCULUI IN ACTIVITATE 55

7.1 Identificarea riscului de incendiu 55

7.2 Efecte negative 57

7.3 Reducerea riscului de incendiu – Masuri stabilite pentru reducerea

riscului de incendiu. 58

7.4 Evaluarea riscului de incendiu 59

8 RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II 60

8.1 Probe de sol 60

8.2 Probe de freatic 60

8.3 Probe din apa reziduala 60

8.4 Probe de aer 61

9 CONCLUZII SI RECOMANDARI 64

9.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora in

propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe

de conformare 64

9.2 Rezumatul obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert 65

9.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile

necuantificabile de un eveniment viitor si incert 66

3

1 INTRODUCERE Raportul la Bilantul de Mediu nivel I cu elemente de nivel II a fost solicitat beneficiarului de

catre A.R.P.M. Sibiu, pentru obiectivul „Unitate de prelucrare lemn”, amplasata in

intravilanul orasului Talmaciu, judetul Sibiu, in scopul revizuirii Autorizatiei de Mediu nr. SB

21 din 24.01.2007, valabila pana in 24.01.2012.

Cererea de reviuire a Autorizatiei de Mediu a avut in vedere prevederile legale pe linie de

protectia mediului : OUG 195/2005 privind Protectia Mediului si Ord. 1798/2007 privind

Procedura de emitere a Autorizatiei de Mediu. Se urmareste revizuirea Autorizatiei de Mediu

pentru unitate deoarece au aparut modificari fata de situatia initiala, prin construirea unei noi

hale pentru productie panouri din lemn.

Obiectivul pentru care se solicita revizuirea autorizatiei de mediu: UNITATE DE

PRELUCRARE LEMN, apartine S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. cu sediul in loc.

Talmaciu, str. Nicole Balcescu, nr. 43, jud. Sibiu – adresa la care se desfasoara si

activitatea de productie.

Obiectul de activitate desfasurat in prezent de operator vizeaza o categorie distincta de

activitati si anume : prelucrarea lemnului, fabricarea cherestelei si semifabricatelor – codul

CAEN 1610 – Taierea si rindeluirea lemnului.

Activitatea pe amplasament urmareste in principal operatiile specifice industriei lemnului, si

anume: receptia materiei prime (bustean), depozitare in depozite exterioare, sortarea pe clase

de calitate, debitarea la gater si productie cherestea, aburire, antiseptizare, uscare naturala si

cu aer cald, uniformizare pe fete, tivire, calibrare si profilare a lemnului, slefuire si productie

cherestea finita si panouri, depozitare si livrare produs final.

Aceste activitati productive, presupun si activitati auxiliare legate de: asigurarea agentului

termic si a aerului comprimat, lucrari de intretinere si reparatii echipamente si utilitare,

precum si alimentarea cu apa din sursa proprie, depozitarea si utilizarea produselor chimice,

gestiunea deseurilor rezultate din activitate si a ambalajelor, precum si asigurarea functionarii

corespunzatoare a echipamentelor de depoluare.

Prezentul Bilant de Mediu va surprinde si detalia activitatile care se pot constitui in surse

generatoare de impact asupra factorilor de mediu, se va evalua starea actuala a factorilor de

mediu prin analizele comandate de operator, scopul final fiind acela de a identifica

neconformitatile, verificarea incadrarii in normele legislative in vigoare, iar in final se va

propune un program de masuri specifice pentru protectia factorilor de mediu din zona.

Bilantul de mediu nivel I cu elemente de nivel II a urmarit continutul cadru indicat in: Ord.

184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a Bilanturilor de Mediu.

4

Obiectivul pentru care se solicita reviuirea autorizatiei de mediu :

„UNITATE DE PRELUCRARE LEMN”

apartinand

S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L.

• Adresa sediului social si a amplasamentului de autorizat : loc. Talmaciu, strada

Nicolae Balcescu, nr. 43, jud. Sibiu

• Activitate principala : CAEN 1610 – Taierea si rindeluirea lemnului

• CUI 10637850

• Nr. ordine Reg. Comertului Sibiu: J32/316/05.06.1998

• Tel/fax : 0269 555339 / 0269 555430

• E-mail: [email protected]

• Administrator: ing. Hadar Calin

• Responsabil protectia mediului: ing. Maniutiu Ioan

5

2 IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1 Localizare si topografie

Tab. 1. Coordonatele amplasamentului – Unitate de prelucrare lemn:

Pct. Coordonate geografice Coordonate STEREO’70

1 45°40'19.76"N 463866.110

24°15'46.55"E 442702.670

2 45°40'3.69"N 463370.798

24°15'43.5"E 442622.346

3 45°40'8.69"N 463522.518

24°15'56.11"E 442906.395

Fig .1 Amplasarea unitatii in zona

Amplasamentul unitatii de prelucrare a lemnului se situeaza in cadrul orasului Talmaciu, in

intravilan – zona cu folosinta industriala, fiind cuprins intre Depresiunea Sibiului, Podisul

Hartibaciului, Muntii Lotrului si Muntii Fagarasului, foarte aproape de defileul Oltului, in

amonte de confluenta raului Cibin cu Oltul.

Zona de confluenta a Oltului cu Cibinul reprezinta mai mult decat confluenta celor doua

cursuri de apa si anume, intr-un sens mai larg, confluenta bazinelor hidrografice, a luncilor si

teraselor. Ea reprezinta o zona de contact a unitatilor de relief, in care se intalnesc prelungirea

sudica a Podisului Hartibaciului cu partea nord-vestica a Muntilor Fagaras si cu latura nord-

6

estica a Muntilor Lotrului, cuprinzand intre ele extremitatile a trei unitati depresionare de

contact (Depresiunea Fagarasului, Depresiunea Sibiului si Defileul Turnu Rosu-Cozia).

Asadar, pozitia geografica a acestei unitati este reflectata de relatiile de interdependenta

existente, arealul analizat fiind o zona de contact sau o zona de interferenta a subunitatilor

geografice componente.

Teritoriul orasului Talmaciu este inconjurat de urmatoarele unitati geografice:

- la nord – Depresiunea Sibiului;

- la nord-est – Podisul Hartibaciului;

- la vest – Muntii Cindrelului;

- la est – Depresiunea Fagarasului (Tara Fagarasului);

- la sud – Defileul Oltului (Trecatoarea Turnu Rosu).

Acest areal este strabatut longitudinal de DN7 Sibiu – Rm. Valcea (sau E81), orasul Talmaciu

fiind situat la cca. 18 km fata de Sibiu, 66 km fata de Fagaras si 82 km fata de Rm. Valcea.

Amplasamentul fabricii se prezinta pe un teren plan fara accidente majore, in amonte de

confluenta raului Cibin cu raul Olt, zona fiind caracterizata de prezenta depozitelor

aluvionare.

Distanta pana la cele mai apropiate localitati:

- in NE, la cca. 7 km, loc. Bradu,

- in E, la cca. 6 km, loc. Racovita,

- in SE, la cca. 4 km, loc. Turnu Rosu,

- in V, la cca. 6,5 km, loc. Sadu.

Vecinatatile imediate ale amplasamentului sunt:

- in E, str. Nicolae Balcescu si zona rezidentiala,

- in SE, linia CF-gara Talmaciu si zona reidentiala,

- in S, este o scoala generala si cimitirul ortodox,

- in SV, la distanta de 250-300 m, S.C. ROMANOFIR si Canalul Morii,

- in V, DN7 (E81) – str. Unirii cu zona rezidentiala,

- in N, zona rezidentiala de pe str. Unirii.

Amplasamentul unitatii de prelucrare lemn se afla in zona industriala, dar in imediata

vecinatate a zonei rezidentiale a orasului Talmaciu.

2.2 Geologie si hidrogeologie

Zona de confluenta Olt-Cibin, desi relativ redusa ca suprafata, este o zona complexa situandu-

se la contactul dintre Depresiunea Sibiului, Depresiunea Fagarasului, defileul Oltului Turnu-

Rosu-Cozia, Muntii Fagarasului, Muntii Lotrului si Podisul Hartibaciului.

7

Localitatea Talmaciu este asezata pe o depresiune tectonica cu structura geologica complexa.

Localitatea se intinde si peste masivele Cibin-Fagaras, care sunt alcatuite din sisturi cristaline

gresii cu mult muscovit si intercalatii de calcare cristaline. In zona sunt prezente si

conglomeratele burdigaliene (mediteranian inferior) ce ies la zi in colinele cetatii „La Ruine”,

Magura, cotul sudic al Podisului Hartibaciu (Turnu Rosu), Sadu, Talmacel.

Alte formatiuni intalnite in zona:

- la poalele muntilor, luturi remaniate coluviale,

- pe fundalul depresiunii, pietrisuri cu nisip,

- in zonele de podis, gresii si marne tortoniene, sarmatiene si pontiene.

Teritoriul Talmaciului apartine din punct de vedere geomorfologic Depresiunii Cibinului,

fiind asezat la altitudinea de 400 mdMN, pe o intinsa suprafata de acumulare (conuri de

dejectie) in care Oltul, Cibinul, Sadul, Talmacelul si afluentii acestora au modelat lunci

intinse, cum este Lunca Cibinului, cu o panta usoara, terase cu 3 nivele; (Magura 564,5 m) cu

altitudini egale cu Podisul Hartibaciului.

Zona centrala a orasului Talmaciu este asezata pe interfluviul Talmacel-Sadu-Cibin, la

marginea inferioara a conului de dejectie al raului Sadu fiind alcatuita litologic din nisipuri

pietrisuri si bolovanisuri, permeabile, cu nivele freatice la cota raurilor amintite. Oltul a

erodat marginea rasariteana a conului de dejectie, iar Sadu si-a adancit albia in propriile sale

aluviuni cuaternare eliminand partea nordica a conului respectiv, parte suspendata 7-8 m

deasupra luncii Cibinului, in timp ce partea sudica nu se inalta decat cu 1-3 m deasupra Luncii

Sadului, la confluenta cu Cibinul.

Apa subterana in zona Talmaciu este intalnita in diverse formatiuni astfel:

- apa din terasele joase se afla la nivelul raurilor;

- in terasa mijlocie apa subterana se afla la adancimea 2,80-4,00 m cu nivel variabil in

timp.

In conformitate cu STAS-ul 11100/93 localitatea Talmaciu se afla in zona gradului 71

macroseismic dupa scara Richter. P100-1/06 indica pentru Talmaciu-Sibiu, Tc=0,75 sec si

ag=0,16g. STAS 6054/77 indica adancimea de inghet pentru Talmaciu-Sibiu, 0,90 m.

2.3 Hidrologie

Pozitia geografica a arealului studiat si vecinatatea arcului carpatic, reprezinta factori majori

in determinarea configuratiei retelei hidrografice si a valorii parametrilor hidrologici. Din

punct de vedere hidrografic, cursurile de suprafata din zona de confluenta Cibin-Olt, este

tributara celor doua rauri. Alaturi de acestea se afla o bogata retea de rauri, majoritatea cu

ivoarele in zona montana (M-tii Fagarasului si M-tii Lotrului), ceea ce face ca aceasta zona sa

inregistreze una dintre cele mai dense retele hidrografice din tara – 1,4 km/kmp.

Strict, in zona localitatii Talmaciu, se afla confluenta raurilor Sadu si Cibin, orasul ocupand o

parte din terasa raurilor Sadu, Cibin, Talmacel.

8

Cel mai important curs de apa este Cibinul, care prin intermediul principalilor sai afluenti,

dreneaza intreaga retea hidrografica locala. Raul Cibin strabate de la N la S orasul Talmaciu.

Amplasamentul unitatii de prelucrare lemn e situat pe malul drept al raului Cibin, in cursul

inferior si in NE fata de Canalul Morii (deviatie din raul Sadu) – care delimiteaza incinta.

Raul Cibin izvoraste pe flancul de nord al muntilor Cindrel si strabate orasul de la N la S.

Spre oras albia Cibinului este adanca, raul a creat un mal de cca 10 m inaltime. Pe malul stang

se afla Dealul Piatra.

Aval de Talmaciu clasa de calitate, a apelor acestui rau, realizata la toate grupele de indicatori

fizico-chimici este III. In afara de apele reziduale insuficient epurate primite de la diverse

societati aflate pe traseul raului un rol important in poluare il au si evacuarile necontrolate de

ape uzate din gospodariile localitatii Talmaciu.

2.4 Clima

Climatul zonei este tipic, moderat continental, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. La

Boita, temperatura medie multianauala (analizata pe 30 ani) este de 8,6oC.

Zona este caracterizata prin ierni geroase si ingheturi nocturne si veri racoroase.

Precipitatiile, media inregistrata la statia meteo Boita, in intervalul 1970-1999, este de 757,4

mm/an. Cantitatile medii anuale inregistreaza valori intre 600-700 mm, in zona loc. Talmaciu.

Vanturile au o directie predominant sudica (24,0%) si sud-vestica (12,8%), datorita

deschiderii zonei spre Defileul Oltului. In ceea ce priveste viteza vantului, cele mai mari

valori se inregistreaza tot pentru directiile sudice si sud-vestice, cu o viteza medie multianuala

de 8,2 m/s.

Vantul dominant e de tip foehn, cunoscut local sub numele de Vantul Mare. Acesta produce

incalziri bruste si topirea rapida a stratului de zapada.

Localitatea, fiind in zona deluroasa la poalele muntilor, prezinta si urmatoarele fenomene

meteorologice care creaza probleme:

- bruma – numarul zilelor cu bruma este de 30 – 40 pe an;

- chiciura si poleiul – numarul mediu anual de zile cu chiciura este de 10 –20 si 3 –4 cu

polei;

- ceata – numarul zilelor cetoase este mai mare iarna decat vara, descrescand odata cu

altitudinea reliefului, in medie 50–60 de zile cu ceata pe an, fenomenul fiind mai

frecvent intalnit pe vaile cursurilor de apa si la confluente;

- grindina – in perioada calda al anului, frecventa acestui fenomen creste aproximativ,

de la sud-vestul tarii spre nord-est, manifestandu-se pe fasii de teren late de peste 10

km si lungimi de peste 100 km, durata fiind de maximum 15 minute.

9

2.5 Solurile

Fragmentarea puternica si diversitatea formelor de relief (arii depresionare, culuare de vai,

areale montane), precum si elementele de clima si vegetatie, au condus la formarea unei

varietati de soluri in arealul de interes.

Arealele din apropierea arterelor hidrografice (lunca Oltului si Cibinului), in mod special in

zona de interes – acea de confluenta, sunt caracterizate prin soluri aluviale, aflate in diferite

stadii de evolutie.

Amplasamentul unitatii de prelucrare lemn, situat pe terasa de mal drept al Cibiunui, este

caracterizat de prezenta acelorasi tipuri de soluri aluviale.

2.6 Vegetatia si fauna

Padurile zonei, la est, sunt dominate de specii de fag (Fagus silvatica), paduri de amestec, fag

si molid (Picea Abies), precum si carpen (Carpinus betulus).

Vegetatia azonala e dezvoltata de-a lungul Oltului si Cibinului si e caracterizata in principal

de pajisti de iarba moale (Agrostis stolonifera) si zavoaie de anin negru (Alnus nigra).

Amplasamentul unitatii de prelucrare lemn se situeaza in vecinatatea siturilor Natura2000:

ROSCI0132 „Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu” si ROSCI0085 / ROSPA0043 „Frumoasa”.

O alta arie protejata este ,,Suvara Sasilor”, zona impadurita situata de-a lungul Vaii Sadului

pe latura sudica a acesteia.

10

3 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. a achizitionat amplasamentul fabricii de cherestea din

Talmaciu in anul 2002 de la S.C. FORTIS S.R.L., avand la acea data si mentinand in

continuare, trei segmente:

- depozit busteni, folosit pentru aprovizionare/depozitare bustean, precum si

sortare/expediere;

- hala gatere, pentru debitare si transformare bustean in cherestea;

- depozit cherestea, cu sectoarele de aburire, antiseptizare, uscare naturala, uscare

fortata si pregatire marfa pentru expediere.

Societarea FORTIS S.R.L., a achizitionat anterior acest amplasament de la Statul Roman

dupa desfiintarea IFET-urilor, in anii ‚90, avand drept scop fabricarea cherestelei de fag si

rasinoase.

Pe amplasamentul actual, fabrica de cherestea a inceput sa fie construita dupa cel de-al II-lea

razboi mondial avand drept scop exclusiv productia de cherestea.

In anul 2011, S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. a intervenit cu modificari in structura

actuala a fabricii prin construirea unei noi hale de productie panouri din lemn, motiv pentru

care s-a solicitat revizuirea Autorizatiei de Mediu cu nr. SB 21/ 24.01.2007, care era valabila

pana la data de 24.01.2012.

3.2 Dezvoltari viitoare

Cu exceptia lucrarilor efectuate pana in prezent – construire hala noua de productie, nu se

prognozeaza extinderi ale capacitatilor de productie, modernizari sau alte lucrari care ar putea

pe viitor sa genereze un impact semnificativ asupra mediului ambiant.

Pe viitor se intentioneaza dezafectarea totala a vechilor camere de aburire, activitati care nu se

prognozeaza a fi cu impact semnificativ asupra mediului.

Lucrarile de intretinere si reparatii curente a mijloacelor din dotare nu sunt considerate

activitati viitoare cu potential impact semnificativ asupra mediului si populatiei.

11

4 UTILIZAREA TERENULUI IN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI Conform Extrasului CF pus la dispozitie de beneficiar, cu nr. 100445 pentru parcela nr.

Top 100445, suprafata totala destinata activitatii S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. este de

61.810 mp.

Unitatea de prelucrare a lemnului functioneaza cu urmatoarele facilitati de productie si

depozitare:

- Casa poarta cu birou si cantar;

- Sediu administrativ, cu birouri, grupuri sociale si sala servire masa cu bucatarie;

- Depozit busteni cu platforma de sortare;

- Hala gater;

- Sectia export (sopron productie);

- Sectie semifabricate (partial sectie productie si partial, atelier mecanic);

- Sectie productie semifabricate (transformata din fostul „sopron aburitoare”);

- Sectia productie semifabricate, constructie cu CT proprie si statie compresoare;

- Sectia productie panouri (constructie noua, deservita de CT si statia de compresoare de

mai sus);

- Aburitoare (in functiune un aburitor, cu 2 celule);

- Baie antiseptizare (amenajata in sopron antiseptizare);

- Uscatoare (in functiune: 3 camere de uscare SEBA, 2 camere de uscare NARDI si 1

camera de uscare veche);

- Depozit cherestea (4 depozite acoperite – soproane, 2 depozite betonate descoperite);

- Centrala termica cu 3 cazane (2 cazane pentru abur si 1 cazan pentru apa calda);

- Ascutitorie (atelier de ascutit panze);

- Atelier mecanic (lacatuserie, strungarie, frezare);

- Atelier sudura si depozit butelii pentru sudura;

- Atelier auto (pentru lucrari de reparatii-intretinere si schimburi de ulei);

- Statie carburanti, cu un rezervor de 14 to (18.000 l) pentru motorina;

- Magazie uleiuri, piese, adezivi, solutie antiseptizare (amplasata langa atelierul auto);

12

- Rezervoare de apa pentru incendiu – 5 buc. din care: 1 bazin x 300 mc + 2 bazine x

50 mc + 2 bazine x 30 mc + 1 bazin x 15 mc = rezerva intangibila de 445 mc.

Indicii constructivi generali ai cladirilor utilizate in activitate :

Constructia /

caracteristici

Casa

poarta,

birou,

cantar

Sediu

administr

ativ

Depozit

busteni

Hala

gater

Sectia

semifabricate +

Atelier mecanic

Sectia

export

Sectia

semifabricat,

in fost sopron

aburitoare

Sectia

semifabricate +

CT + statie

compresoare

Sectia

productie

panouri

Regim de

inaltime P P+2E P S+P P P P P P

Arie construita

(mp) 40 450 25.000

mp

1022 370 1100 350 350 350

Aburitoa-

re

Sopron

antisepti-

zare

Uscatoa-

re

Depozit

cherestea

Centrala

termica

Ascutito-

rie

Atelier

sudura

Atelier

auto

Magazie Statie

carburanti

Rezervoare

apa incendiu

P P P P P P P P P P P

352 187 335 4500 200 91 60 175 75 - -

TOTAL suprafata construita pentru spatii de lucru si depozitare : 35.007 mp.

Suprafata totala ocupata de unitatea de prelucrare lemn, de 61.810 mp, este utilizata astfel :

- Cladiri si platforme depozitare – 35.007 mp,

- Cai acces si transport in incinta (betonate 100%) – cca. 5.000 mp,

- Zone neacoperite si pentru diverse utilizari (de ex. retele) – cca. 21.803 mp

Referitor la zonele de depozitare busteni si cherestea se fac urmatoarele precizari:

- Depozitul pentru busteni (S=25.000 mp) prezinta o suprafata de cca. 80% betonata

(20.000 mp), restul de 20% fiind balastata (5.000 mp).

- O suprafata de cca. 2.500 mp din cadrul depozitului pentru busteni este stropita cu

aspersoare, apa de pe acest depozit fiind colectata intr-o retea de rigole si evacuata in

Canalul Morii – deviatie din raul Sadu.

Cu privire la utilizarea actuala a terenului, se face precizarea ca in unele constructii care

deserveau functiunile initiale ale unitatii, au intervenit modificari sau dezafectari de instalatii

astfel:

- Initial au existat 4 camere de uscare, din care au fost dezafectate 3 buc. fiind in prezent

folosite pentru diverse depozitari de produse semifinite. O camera de uscare veche

este inca functionala, dar s-au mai construit 3 camere noi tip SEBA si 2 camere de

uscare tip NARDI.

- Initial au existat 7 aburitoare, care in prezent sunt dezafectate, insa pe amplasamentul

a 4 dintre ele s-a montat un aburitor nou cu 2 camere de aburire. Constructiile celor 3

aburitoare ramase, se intentioneaza a fi dezafectate.

13

De asemenea, in incinta unitatii s-a intervenit prin constructia unei hale noi pentru productie

panouri din lemn (doguri), in suprafata de cca. 350 mp.

Cu privire la materialele de constructii prezente in incinta, s-a observat ca o serie de cladiri au

invelitoare din placi ondulate de azbociment, situatia acestora se va prezenta in cap. 5.2.

14

5 ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

5.1 Generalitati – angajati pe schimb ; procese tehnologice

► Regimul de functionare : 260 zile/an, in 1 schimb de 8 h/zi.

► Numar total de angajati : 100 persoane.

► Activitatea principala a unitatii este : fabricarea cherestelei si a panourilor din bustean de

foioase (in principal fag) si rasinoase.

► Volumul anual prelucrat a fost pentru 2010, de:

- 12.260 mc bustean;

- 4.036 mc cherestea bruta;

- 154 mc semifabricate.

► Pentru anul 2011 – 9 luni, volumul de semifabricate produse si achizitionate a fost de 473

mc, din productie propie si 483 mc achizitie, total 956 mc/9 luni – volum care a fost destinat

astfel: 588 mc pentru vanzare si 322 mc pentru productie panouri din lemn (lemn).

Bilantul anual de materiale:

INTRARI:

- bustean pentru debitat: 12.260 mc/an

- cherestea bruta: 4.036 mc/an

- semifabricate: 154 mc/an

- solutie antiseptizare – ANTIBLU SELECT: 3.700 l/an

- aracet – KLEBIT 303: 2.400 kg/an

- ulei protectie lemn PROTERRA: 2.400 kg/an

- uleiuri hidraulice, de transmisie, de motor: 11.385 l/an

- motorina: 96.050 l/an

IESIRI:

- deseuri grosiere din lemn: 1.100 to (din evidenta deseuri)

- rumegus: 1.900 to (din evidenta deseuri)

15

► Principalele operatii tehnologice de prelucrare primara a lemnului desfasurate in unitate,

sunt

- Depozitare si stropire bustean (partial pe depozit);

- Sortarea tehnologica a bustenilor pe platforma;

- Debitarea bustenilor;

- Prelucrarea cherestelei brute prin : retezare, tivire, spintecare;

- Aburire in camere de aburire;

- Antiseptizare in bazin antiseptizare;

- Uscare in camere de uscare;

- Stivuire, depozitare si uscare naturala;

- Productie semifabricate: cherestea si panouri;

- Livrare cherestea finita si panouri.

Toate aceste operatii ale fluxului tehnologic se desfasoara in urmatoarele spatii si instalatii:

1. Depozitul de busteni (S = 25.000 mp)

- Capacitate maxima de stocare 2.500 mc.

- Suprafata depozitului: 20.000 mp este betonata si 5.000 mp este balastata (total 25.000

mp).

- Caile de acces intre zonele de depozitare sunt balastate, iar partial sunt din beton.

- O suprafata betonata de cca. 2.500 mp este asigurata cu aspersoare pentru stropirea

busteanului in perioadele calde.

- Intreaga platforma pentru depozitare busteni este prevazuta cu rigole pentru colectarea

apei scurse, care este evacuata fara epurare in Canalul Morii.

- Pe platforma de sortare a bustenilor se face separarea inpartirea lemnului receptionat

in: lemn de foc, bustean pentru prelucrare si bustean pentru furnir.

- Categoria de bustean destinata prelucrarii se stivuieste in zona stropita de unde, prin

doua transportoare longitudinale pe lant (2 x 30 m) sunt introduse direct in hala

gater (vezi foto 3 si 4).

16

Foto 1, 2 Depozitul pentru busteni

Foto 3, 4 Transpotoare longitudinale cu lant intre debozitul de busteni si hala gater

2. Hala gater (S=1022 mp)

Este dotata cu doua gatere si utilaje specifice pentru prelucrare primara (retezare si

spintecare), astfel:

- Gater vertical UMARO, pentru bustean cu diametrul de pana la 71 cm, cu o

capacitate de debitare de 35 mc/zi (pentru 8 ore de lucru).

- Gater vertical LINCK, pentru bustean cu diametrul de pana la 55 cm, cu o capacitate

de debitare de 30 mc/zi (pentru 8 ore de lucru).

Rumegusul rezultat de la cele doua gatere este colectat gravitational in beciul de rumegus,

situat sub hala, de unde cu un sistem pe lant cu racleti si benzi late transportoare din

cauciuc (foto 7 si 8), este transportat pana la depozitul de rumegus de la Centrala Termica

(siloz din beton inchis din incinta CT, cu o capacitate de stocare: 294 mc). De aici, rumegusul

este manipulat cu incarcatoare frontale si manual, in situatii ocazionale.

- Doua pendule circulare pentru retezat, orizontale.

- Circular simplu – CTAM, pentru spintecat, cu avans mecanic.

- Circular dublu pentru spintecat, cu avans mecanic, cu o pana fixa si o panza mobila.

17

- Circular multilama, pentru spintecat.

Foto 5, 6 Bustean introdus in hala gater cu transportorul pe lant

Foto 7, 8 Sistem transport rumegus de la sectia gater la silozul de rumegus de la CT

18

Foto 9, 10 Hala gater – instalatii (gater, pendule, circular)

3. Sectia semifabricate, situata in aceasi constructie cu atelierul mecanic

Este organizata in aceasi constructie cu atelierul mecanic, fiind separata de acesta prin zidarie

din beton si caramida. Sectia este dotata cu urmatorul echipament tehnologic:

- Circular pendula Abricht

- Circular simplu – masina de grosime

- Slaif – masina de slefuit

- Masina de gaurit

- Masina de rindelut pe 4 fete

Utilajele din cadrul sectiei de semifabricate sunt dotate cu sisteme de exhaustare a pulberilor,

in sistemul de filtrare tip ciclon (1 buc.) ce este functional – furnizor SANU Services (Foto

11). De la acest ciclon, in mod normal, pulberile colectate se transporta la depozitul de

rumegus al CT prin tubulatura metalica.

Foto 11 Sistem de filtrare tip ciclon la sectia semifabricate, in prezent functional (SANO Services)

19

4. Sectia export

Este amenajata intr-un sopron cu radier betonat, acoperit si deschis pe laterale. Sectia dispune

de un depozit propriu acoperit pentru semifabricate (Foto 12 si 13).

Este dotata cu urmatoarele echipamente tehnologice pentru spintecat si retezat cheresteaua:

- 3 buc. Circulare simple, fara avans, productie Romania.

- 3 buc. Circulare, cu avans, productie China.

- 3 buc. Circulare tip pendula, pentru retezat.

Echipamentele tehnologice ale sectiei sunt dotate cu sisteme de exhaustare a pulberilor si

filtrare tip ciclon – 1 buc., cu un volum al buncarului de 5 mc (foto 14).

Foto 12, 13 Sectia export, echipamente tehnologice cu sisteme de exhaustare pulberi

Foto 14 Sistem de filtrare tip ciclon, la sectia export

5. Sectia semifabricate

A fost amenajata in fostul sopron pentru aburitoare si dispune de urmatoarea echipare

tehnologica:

- Circular simplu de spintecat

- Circular de retezat pendular

20

Exhaustarea pulberilor de la fiecare echipament tehnologic se face in instalatia de filtrare tip

ciclon – 1 buc (Foto 15).

Foto 15 Sectia semifabricate (in fostul sopron aburitoare) cu sistem de filtrare – ciclon

6. Sectia semifabricate, in zona sectiei panouri, cu CT proprie si statie compresoare

Constructia halei este compartimentatat astfel incat sunt asigurate spatii separate pentru o CT

proprie si statia de compresoare, care deserveste toate echipamentele tehnologice pneumatice

din aceasta, precum si din sectia de panouri aflata in imediata vecinatate.

Dotarea acestei hale este urmatoarea:

- Masina OPTICUT, pentru marcarea de calitate. Functie de marcajul aplicat se

optimizeaza materialul supus prelucrarii pentru maximum de folosire a lemnului.

- Circular retezat pendular.

- Masina combinata de formatizat si slefuit canturi.

- Camera de compresoare, cu 2 buc. compresoare KESER de 6 bar isi respectiv, 8 bar.

- Centrala termica pentru incalzirea acestei sectii si a sectiei de panouri aflata in

imediata vecinatate, functioneaza pe combustibil solid – rumegus. Datele tehnice: CT

tip Geul OL250 ; productie 1992 ; Pn = 1 bar ; Tabur = 120oC ; P = 290 kW.

Toate echipamentele tehnologice ale sectiei sunt dotate cu sisteme de exhaustare a pulberilor

si filtrare intr-un sistem de cicloane – 1 buc (Foto 17).

21

Foto 16 Sectia semifabricate, echipamente tehnologice cu sisteme de extracte pulberi si exhaustare

Foto 17 Sectia panouri (stanga), sectia semifabricate (dreapta) si sistem de filtrare – ciclon

7. Sectia panouri, sectie noua construita

Este amplasata in partea de NE a incintei si deserveste operatiile tehnologice necesare pentru

productie panouri din lemn (doguri), productie exclusiva pentru IKEA. Procesul tehnologic de

productie solicita utilizarea aracetului (adeziv pe baza de apa).

Dotarea tehnologica a halei este:

- Presa de imbinat pe dinti.

- Presa pneumatica de imbinat pe canturi.

- Masina de rindeluit pe 4 fete.

- Masina de rindeluit pe 2 fete.

- Presa de imbinat panouri.

- 2 buc. Circulare de formatizat panouri.

- Masina de calibrare (rindeluire si slefuire).

- Circular cu avans mecanic.

- 2 buc. Masini CNC, pentru format canale.

- Masina de slefuit pe canturi.

- Masina de gaurit multipla.

- Presa pneumatica, care utilizeaza aracetul.

- Strung pentru lemn.

22

- Scule de mana.

- Masina de infoliat, in plastic.

- Masina de vidat.

Toate echipamentele tehnologice din sectia de panouri sunt dotate cu sisteme de exhaustare

(Foto 18 si 19), acestea fiind deservite de acelasi sistem de filtrare tip ciclon (1 buc.), care

deserveste si sectia de semifabricate din zona (Foto 17).

Foto 18, 19 Sisteme de exhaustare pentru echipamentele tehnologice din sectia panouri

Foto 20 Depozitare de aracet in sectia panouri

8. Aburitoare

Sunt destinate pentru aburirea cherestelei rezultate de la gatere.

Initial au exista 7 camere de aburire, care au fost ulterior dezafectate. Pe locul a 4 camere de

aburire s-a amplasat o celula noua de aburire, cu 2 camere noi, iar restul de 3 camere urmeaza

a fi demolate pe viitor.

23

- Celula de aburire, cu 2 camere, capacitate 100 mc (Foto 21).

- Aburul necesar se asigura de la cele 2 cazane ale centralei termice care functioneaza

pe combustibil solid – rumegus.

- Condensul rezultat de la camere de aburire este colectat intr-un canal betonat (Foto

22), cu sistem de decantare longitudinal cu 4 compartimente, de unde ajunge in

canalizarea menajera a incintei, apoi in reteaua S.C. ACSTAL si statia de epurare a

S.C. ROMANOFIR.

Foto 21, 22 Aburitor si canal de colectare condens

9. Antiseptizare

Antisepizarea cherestelei se face in bazinul de antiseptizare amplasat in sopronul pe structura

metalica, acoperit cu tabla ondulata (Foto 23 si 24).

- In bazin de antisetizare, cu volum util V=15 mc, se introduce cca. 90% apa si 10%

solutia de antiseptizare (ANTIBLU SELECT).

De la bazinul de antiseptizare nu se evacueaza in nicio situatie solutia folosita, acesta fiind

completata periodic.

Foto 23, 24 Sopron si bazin antiseptizare

24

10. Uscatoare

Uscarea ceherestelei se face in camerele de uscare din incinta. Initial au fost 5 camere de

uscare, la 4 dintre acestea fiind integral dezafectate instalatiile si fiind transformate in zone de

depozitare pentru diverse materiale, una dintre vechile camere fiind functionala si folosinta.

Intre timp au fost achizitionate si amplasate in teren 3 camere noi de uscare, alte 2 fiind

amplasate pe terenul destinat celor vechi. Deci, in prezent sunt utilizate 6 camere de uscare

astfel:

- 3 Camere de uscare tip SEBA (capacitate: 3 x 60 mc)

- 2 Camere de uscare tip NARDI (capacitate: 30 mc + 20 mc)

- 1 Camera de uscare, din dotarea anterioara a unitatii (capacitate:15 mc).

Incalzirea in camerele de uscare e asigurata cu agentul termic – apa calda, furnizat de cazanul

care functioneaza pe combustibil solid – deseuri de lemn.

Camerele de uscare sunt dotate cu sisteme de control automat al temperaturii si umiditatii

aerului, supape de control condens si supape pentru pulverizare apa. Temperatura in interior

este asigurata in intervalul 50-60oC.

Foto 25 Camere de uscare noi SEBA

Foto 26 Camera veche de uscare dezafectata (stanga) si camera veche de uscare functionala (dreapta)

11. Sisteme de extractie, exhaustare si retinere pulberi de pe linia tehnologica

Echipamentele tehnologice de productie sunt dotate, apropape integral, cu sisteme de

extractie, exhaustare si filtrare a pulberilor rezultate din debitarea lemnului si prelucrarea

ulterioara, astfel:

25

Hala / sectie Echipamente de

productie

Sistem exhaustare / filtrare Observatii

Hala gater -gatere, pendule,

circulare

-sistem colectare gravitationala a

rumegusului grosier de la cele 2

gatere, in beci (subteran) si

transport pe banda transportoare

din cauciuc cu sistem cu racleti

pe lant, pana la silozul CT.

-sistemul initial de exhaustare si

filtrare pulberi pentru instalatii,

nu este nefunctional – 1 buc.

ciclon, furnizor SANU Services.

-ciclonul prevazut initial

(SANU Services) nu a dat

randament pentru

instalatiile existente in

hala gater, astfel ca a fost

ulterior inlocuit de

sistemul de colectare

rumegus subteran si

transport pe banda cu

racleti.

Sectia export -circulare -sistem de exhaustare pulberi si

filtrare intr-un ciclon

-functional

Sectia semifabricate

(langa Atelier

mecanic)

-circulare, masini de

gaurit si rindeluit, slaif

-sistem de exhaustare pulberi si

filtrare in sistemul tip ciclon,

furnizor SANU Services.

-functional


(in fost sopron

aburitoare)

-circulare -sistem de exhaustare pulberi si


-functional


Sectia panouri

-OPTICAT, circulare,

pendula, prese, masini

de rindeluit si slafuit,

masina de gurit etc.

-centrala termica

-sistem de exhaustare pulberi si


-sistem de separare cenusa

-functionale

Centrala termica -3 cazane (2 pe

rumegus-pentru abur, 1

pe deseuri din lemn-apa

calda)

-sistem de separare cenusa pe

cos cu buncar

-functionale

Centrala termica

prefabricate+panouri

-1 cazan pe rumegus -sistem de separare cenusa pe

cos

-functional

12. Depozit cherestea

In incinta au fost prevazute urmatoarele facilitati de depozitare (Foto 27) pentru

semifabricatele rezultate din fluxul tehnologic de productie:

- 5 buc. Depozite pentru cherestea acoperite, cu o capacitate de stocare de cca. 800

mc.

Depozitele sunt tip sopron cu structura metalica si acoperite cu placi ondulate de azbociment.

Depozitarea cherestelei se face in stive pe sine din beton la distanta fata de suprafata solului,

pentru a permite circulatia curentului de aer pe sub acestea. Intre depozitele de cherestea, caile

de acces sunt integral betonate pentru a permite si facilita deplasarea motostivuitoarelor mai

ales in sezoanele cu precipitatii.

- 2 buc. Depozite pentru cherestea descoperite, cu o capacitate de stocare de cca.

1000 mc.

Aceste depozite sunt utilizate doar in caz de necesitate, cand capacitatea depozitelor acoperite

este utilizata integral, insa tendinta este aceea de a nu crea depozite de produse vandabile in

incinta, adica a se vinde tot ce se produce pentru a se evita lucrul pe stoc. De asemenea, se

26

prefera evitarea alterarii calitatii cherestelei prin depozitare in spatiu deschis, in perioade

ploioase.

Aceste depozite descoperite, sunt create in spatiul liber pe platforma din beton, cu mentiunea

ca stivele de cherestea sunt depozitate pe acelasi tip de sine din beton – podvale, la inaltime

fata de suprafata solului.

Foto 27 Depozite acoperite de cherestea si in aer liber

Foto 28 Cladire ascutitorie

13. Ascutitorie

Este destinata pentru ascutirea panzelor si este dotata cu o masina de ascutit panze.

14. Atelier sudura

In aceasta incinta se asigura lucrarile de sudura oxi-acetilenica, pentru elementele metalice

parte a echipamentelor de lucru din sectiile unitatii. Depozitarea buteliilor de gaz se face intr-

o incinta separata inchisa, unde accesul este restrictionat.

Foto 29, 30 Atelier sudura si depozit butelii

27

15. Atelier auto

Aici se asigura executia lucrarilor de reparatii si intretinere a stivuitoarelor si mijloacelor de

transport din incinta, inclusiv schimburi de ulei. Este doatat cu scule de mana specifice

atelierelor auto si pentru schimburi de ulei.

16. Magazie (uleiuri, adezivi-aracet, solutie antiseptizare, piese)

Este amplasata langa atelierul auto. Este o constructie inchisa, cu acces restrictionat, unde

depozitarea materialelor si pieselor se face pe compartimente, pe rafturi si direct pe radierul

betonat. Zona de depozitare a uleiurilor in butoaie este asigurata cu tavi metalice pentru

retinerea eventualelor scurgeri.

Foto 31, 32 Magazie pentru uleiuri, adezivi, solutie antiseptizare piese etc.

17. Atelier mecanic

Aici se asigura executia lucrarilor de reparatii si intretinere a instalatiilor si echipamentelor

utilizate in fabrica. Este dotat cu scule de mana specifice atelierelor de lucrari mecanice.

Foto 33 Atelierul mecanic

28

18. Centrala termica

Este amplasata intr-o constructie special destinata pentru aceasta (foto 34, 35) si este folosita

pentru asigurarea apei calde, incalzirii si aburului tehnologic, astfel:

- Apa calda si incalzire pentru spatiile administrative si pentru camerele de uscare – cu

agent termic = apa clada.

- Abur tehnologic pentru camerele de aburire, agent termic = abur.

In acest sens, centrala termica este dotata cu:

- 2 buc. cazane pentru abur, care functioneaza cu combustibil solid – rumegus.

- 1 buc. cazan pentru apa calada, care functioneaza pe combustibil solid – deseuri

de lemn.

Date tehnice ale celor 3 cazane:

- 1 buc. cazan abur saturat – cazan ignitubular LK 197, produs in anul 1966, cu

parametrii tehnici: Q = 2 t abur/h ; Pn = 5 bar ; Tabur = 175oC ; combustibil –

rumegus ; sistem de siguranta cu arc tip G20/L, Nuova General.

- 1 buc cazan abur saturat – cazan ignitubular LK 197, produs in 1967, cu


rumegus ; sistem de siguranta cu supapa cu contragreutate.

Cele doua cazane cu abur sunt folosite pentru alimentarea celulelor de aburire, iar in caz de

necesitate se foloseste, cu ajutorul unui schimbator de caldura si pentru incalzirea cladirii

administrative.

- 1 buc. cazan apa calda – cazan tip Locomobila, cu parametrii tehnici: P = 1500 W ;

Pn = 6 bar ; Tapa calda = 90oC ; combustibil – deseuri de lemn ; sistem de siguranta

cu arc tip Nuova General.

Cazanul e folosit pentru incalzirea cladirii administrative, cat si pentru uscatoarele de

cherestea.

Alimentarea cu combustibilul solid a centralei termice se face astfel:

- Rumegusul este transportat pe banda cu racleti din beciul de depozitare rumegus,

situat sub hala gater. Banda transportoare e prevazuta cu pereti laterali din tabla,

pentru a fi evitata spulberearea pulberilor de catre masele de aer. De asemenea, este

acoperita tot cu invelitoare metalica, din acelasi considerent. Depozitarea rumegusului

in zona CT se face in silozul inchis al centralei, cu capacitate de 294 mc, iar de aici

acesta este manipulat manual de catre fochisti, pentru alimentarea celor 2 cazane

(foto 34).

- Deseurile din lemn necesare pentru alimentarea celui de-al treilea cazan sunt aduse in

zona de alimentare a centralei, cu utilajele din incinta – manipulare mecanica si

29

manuala. Din zona de alimentare a centralei acestea sunt manipulate de catre fochisti,

pentru alimentarea cazanului (foto 35).

Centrala termica are 3 cosuri de dispersie a gazelor de ardere, aferente fiecarui cazan, cu

inaltimea de 32 m si diametrul 800 mm (foto 36). Sunt formate din baza construita din ciment

si caramida pana la inaltimea de cca. 2,5 m, peste care hornul e construit din tevi metalice

imbinate cu suruburi.

Cosurile de dispersie sunt dotate cu instalatie de filtrare-separare cenusa. Colectarea cenusii

rezultate se face baza cosurilor, continutul lor fiind depozitat la halda de deseuri menajere –

dupa ce este preluat de firma de salubritate, in baza contractului.

Foto 34 Constructie centrala termica si zona alimentare cazane pe rumegus

Foto 35 Cazan pe deseuri de lemn

Foto 36 Siloz rumegus la CT si sistem transport rumegus de la sectia semifabricate si din beciul sectiei gater

Foto 37 Cosuri de dispersie gaze de ardere de la cele 3 cazane ale centralei termice

30

19. Statie carburanti:

In incinta fost prevazut un depozit de carburanti, pentru a asigura necesarul de motorina

pentru utilitareale care functioneaza in incinta. Depozitul e organizat astfel:

- un rezervor suprateran metalic, cu camasa dubla, dotat cu sistem de avertizare in

caz de scurgeri accidentale si amplasat pe platforma de beton – capacitate de stocare

de 18.000 l util (cca. 14 to).

- depozitul de carburanti este asigurat cu sistem de colectare a apelor pluviale din zona,

ape care sunt trecute printr-un SPP neomologat, din beton, iar apoi aceste ape sunt

evacuate in sistemul de canalizare pluviala a incintei.

Se face mentiunea ca rezervorul pentru motorina e amplasat pe platforma betonata, la

exterior, insa nu este dotat cu o cuva de retentie a eventualelor scurgeri care pot aparea ca

urmare a unor accidente.

Foto 38, 38 Rezervor pentru motorina si SPP

20. Parcul de utilaje

In cadrul parcului auto si de utilaje al unitatii isi desfasoara activitatea curenta, in functie de

necesitati, turisme, masini de teren (pentru transport persoane) si utilaje de incarcat si ridicat.

Parcul de utilaje este format din urmatoarele :

► autoturisme transport persoane, pe combustibil : benzina si motorina ;

► utilaje de ridicat, stivuit, incarcatoare : 9 bucati pe combustibil : motorina.

Se face prezentarea acestora :

31

Nr.

crt.

Tipul utilajului Nr.

bucati

Consum anul 2010

(l/an)

1 Incarcator frontal 3

96.050

(81.642 kg)

2 Vola 2

3 Tractor 1

4 Macara monogrinda 1

5 Macara capra 1

6 Motostivuitor 1

5.2 Materiale de constructii

Pentru constructia halelor, corpului administrativ si platformelor exterioare de depozitare, s-

au utilizat materiale autohtone clasice de tipul: betoane, ciment, schelete metalice, acoperiri

cu placi metalice, sau plansee cu hidroizolatii etc., care nu prezinta conditii speciale de

utilizare si nici agresivitate fata de mediul inconjurator. Exceptie fac constructiile care mai au

invelitori din placi ondulate de azbociment.

Acestea se inventariaza in cele ce urmeaza:

- Platforma de depozitare a bustenilor, este partial din beton si partial balastata. Este

asigurata cu rigole de colectare a apei pluviale si apei scurse rezultata de la

aspersoarele din zona de stropire a bustenilor. Depozitarea bustenilor se face direct pe

platforma sau la distanta fata de sol pe podvale din beton.

- Operatiile de debitare se desfasoara in hala gater, care este o constructie cu stuctura de

rezistenta din beton, inchideri din zidarie de caramida, sarpanta metalica si invelitoare

din tabla ondulata, iar tamplaria este din metal.

- Sectia export este un sopron cu radier si structura din beton, sarpanta metalica si

invelitoare din tabla ondulata.

- Sectia semifabricate si atelierul mecanic, sunt amplasate in aceeasi constructie cu

radier si structura din beton, inchideri din zidarie si invelitoare din tabla ondulata.

- Sectia semifabricate, amenajata in fostul sopron aburitoare, este o constructie pe

structura din beton, cu radier din beton si invelitoare din tabla ondulata.

- Sectia semifabricate, din zona sectiei de productie panouri, este o constructie cu radier

si structura din beton, inchideri din zidarie de caramida, sarpanta metalica si


- Sectia panouri este constructia nou realizata, cu planseu si structura din beton,

inchideri din pereti tip sandwich (multistrat) si cu invelitoare tip sandwich.

- Aburitorul nou, cu cele 2 celule, este cu planseu si structura din beton, inchideri din

perete tip sandwich (multistrat) si cu invelitoare tip sandwich.

- Aburitoarele vechi sunt pe structura si inchideri din zidarie, acoperite cu placi ondulate

de azbociment. Se intentioneaza dezafectarea ulterioara a acestora.

32

- Sopronul pentru antiseptizare, este cu radier din beton, de asemenea bazinul de

antiseptizare este tot din beton impermeabilizat, structura si sarpanta este din metal,

iar invelitoarea din tabla ondulata.

- Uscatoarele noi sunt cu planseu si structura din beton, inchideri din pereti tip sandwich

(multistrat) si cu invelitoare tip sandwich.

- Uscatoarele vechi sunt pe structura din beton si inchideri din zidarie, acoperite cu placi

ondulate de azbociment. Se intentioneaza dezafectarea ulterioara a acestora.

- Depozitul de cherestea acoperit, este balastat, caile de acces dintre soproane sunt

betonate, structura este din metal, iar invelitoarele din placi ondulate de

azbociment. Amplasarea cherestelei in depozit se face la distanta fata de sol pe

podvale din beton.

- Depozitul descoperit pentru cherestea este amenajat pe platforma din beton,

depozitarea acesteia facandu-se la distanta fata de suprafata solului, pe podvale din

beton.

- Ascutitoria, atelierul de sudura si atelierul auto sunt constructii cu radiere si structura

din beton, inchideri din zidarie de caramida, tamplarie si sarpanta metalica si


- Magazia pentru uleiuri, adezivi, solutia de antiseptizare si piese metalice, este

amenajata intr-o constructie inchisa cu radier si structura din beton, inchideri din

zidarie si lemn, invelioare din tabla ondulata. Depozitarea in interior se face pe rafturi

din metal, sau direct pe radier pentru bidoanele metalice, care sunt asigurate cu tavi

metalice pentru retentia scurgerilor.

- Constructia centralei termice, este cu radier si structura din beton, inchideri din zidarie

de caramida, invelitoare din tabla ondulata si sarpanta din metal. Tamplaria este

metalica.

In incinta s-a remarcat prezenta unor materiale de constructii cu restrictie la utilizare in

unitati industriale, azbest sau materiale cu continut de azbest, de ex. invelitoarele depozitului

de cheresta, a fostelor camere de uscare si aburitoare. Acestea vor fi utilizate pana la

epuizarea duratei de viata, dupa care vor fi gestionate conform prevederilor HG nr. 124/2003

privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, modificata prin HG nr.

734/2006.

Materialele folosite in constructia cladirilor sunt incombustibile (stalpi si grinzi beton sau

metal protejat, plansee beton, compartimentari din zidarie sau beton), sau greu combustibile

(inchiderile cu panouri tip sandwich).

5.3 Stocarea materialelor

Depozitele de materiale auxiliare si substante chimice necesare in procesul tehnologic de

productie sunt organizate in spatiu special prevazut, in interiorul magaziei de materiale si in

halele de lucru.

33

Pentru materia prima (busteni) si produsele semifinite sau finite (cherestea) au fost organizate

platforme exterioare betonate si partial balastate.

A. Depozite de materii prime – busteni:

In exterior s-a organizat depozitul de busteni, astfel:

- Capacitate maxima de stocare 2.500 mc.

- Suprafata depozitului: 20.000 mp este betonata si 5.000 mp este balastata (total 25.000

mp).

- Caile de acces intre zonele de depozitare sunt balastate si partial din beton.

- O suprafata betonata de cca. 2.500 mp este asigurata cu aspersoare pentru stropirea

busteanului in perioadele calde.

- Intreaga platforma pentru depozitare busteni este prevazuta cu rigole pentru colectarea

apei scurse, care evacuata direct in Canalul Morii (fara preepurare).

- Pe platforma de sortare a bustenilor se face separarea, impartirea lemnului receptionat

in:

-lemn de foc,

-bustean pentru prelucrare si

-bustean pentru furnir.

Bustenii care nu corespund din punct de vedere calitativ sunt depozitati separat si apoi

comercializati la terti, ca lemn pentru foc.

Categoria de bustean destinata prelucrarii se stivuieste in zona stropita de unde, prin doua

transportoare longitudinale pe lant sunt introduse direct in hala gater.

B. Depozite de produse finite/semifinite – cherestea:

Sunt organizate la exterior, pe platforme balastate si betonate, astfel :

- 5 buc. Depozite pentru cherestea acoperite, cu o capacitate de stocare de cca. 800

mc.

Depozitele sunt tip sopron cu structura metalica si acoperite cu placi ondulate de azbociment.

Depozitarea cherestelei se face in stive pe podvale din beton la distanta fata de suprafata

solului (40-50 cm), pentru a permite circulatia curentului de aer pe sub acestea. Intre

depozitele de cherestea, caile de acces sunt integral betonate pentru a permite si facilita

deplasarea motostivuitoarelor mai ales in perioadele cu precipitatii.

- 2 buc. Depozite pentru cherestea descoperite, cu o capacitate de stocare de cca.

1000 mc.

34

Aceste depozite sunt utilizate doar in caz de necesesitate, cand capacitatea depozitelor

acoperite este utilizata integral, insa tendinta este aceea de a nu crea depozite de produse

vandabile in incinta. Aceste depozite descoperite, sunt create in spatiul liber pe platforma din

beton, cu mentiunea ca stivele de cherestea sunt depozitate pe acelasi tip de sine din beton –

podvale, la inaltime fata de suprafata solului (40-50 cm).

C. Magazia de rumegus

Este amenajata in subsolul halei gater. Din zona instalatiilor, rumegusul rezultat din debitarea

primara a busteanului ajunge gravitational in subsol.

Rumegusul este transportat pe banda cu racleti din beciul de depozitare rumegus, situat sub

sectia gater. Banda transportoare e prevazuta cu pereti laterali din tabla, pentru a fi evitata

spulberearea pulberilor de catre masele de aer. De asemenea, este acoperita tot cu invelitoare

metalica, din acelasi considerent. Depozitarea rumegusului in zona CT se face in silozul

inchis al centralei, de aici acesta este manipulat manual de catre fochisti, pentru alimentarea

celor 2 cazane.

Depozitul de rumegus de la Centrala Termica este un siloz din beton inchis in constructia CT,

cu o capacitate de stocare de 294 mc.

D. Magazia de materiale conexe

Este amenajata in constructie separata – magazie pentru uleiuri, adezivi-aracet, solutie

antiseptizare, piese metalice, benzi abrazive, platbanda din metal si plastic etc. Suprafata

construita a acesteia este de 75 mp, fiind compartimentata prin pereti din zidarie pentru

organizarea depozitarii separate a materialelor.

Este amplasata langa atelierul auto. Este o constructie inchisa, cu acces restrictionat, unde

depozitarea materialelor si pieselor se face pe compartimente, pe rafturi, dar si direct pe

radierul betonat (butoaie metalice pentru uleiuri). Zona de depozitare a uleiurilor in butoaie

este asigurata cu tavi metalice pentru retinerea eventualelor scurgeri.

Tipuri de uleiuri utilizate si depozitate:

Tip ulei depozitat Cantitate

anuala

utilizata (l)

Mod de

ambalare

Ambalaje

rezultate

(buc./an)

Ulei de ungere lanturi 11.385 butoi metalic

(200 l)

57 buc

Ulei de motor

Ulei hidraulic

Ulei de transmisie

Vaselina

E. Depozitul pentru carburanti (motorina)

In incinta a fost prevazut un depozit de carburanti, pentru a asigura necesarul de motorina

pentru utilitareale care functioneaza in incinta. Depozitul e organizat astfel:

35

- un rezervor suprateran metalic, cu camasa dubla, dotat cu sistem de avertizare in

caz de scurgeri accidentale si amplasat pe platforma de beton – capacitate de stocare

de 18.000 l util (cca. 14 to).

- depozitul de carburanti este asigurat cu sistem de colectare a apelor pluviale din zona,

ape care sunt trecute printr-un SPP neomologat, din beton, iar apoi aceste ape sunt

evacuate in sistemul de canalizare pluviala a incintei.

Se face mentiunea ca rezervorul pentru motorina e amplasat pe platforma betonata, la

exterior, insa nu este dotat cu o cuva de retentie a eventualelor scurgeri care pot aparea ca

urmare a unor accidente.

Acest depozit de carburanti cu pompa distributie (1 furtun) deserveste exclusiv utilitarele si

mijloacele de transport apartinand societatii.

Cu privire la depozitele de materii prime, produse finite si semifinite, materiale auxiliare si

substante chimice, in general s-a constatat organizarea conforma cu normele de securitate si

protectie a mediului. Singurele aspecte care necesita sa fie tratate corespunzator se refera la:

- sistemul de colectare al apelor pluviale din incinta, inclusiv pentru apa folosita pentru

umezirea bustenilor pe platforma de 2.500 mp, trebuie sa fie prevazut cu un decantor

si SPP, deoarece exista posibilitatea ca apele evacuate in Canalul Morii sa nu se

incadreze in prevederile NTPA 002/2005 pentru MTS si PP.

- rezervorul pentru motorina este amplasat pe platforma betonmata, insa nu s-a asigurat

din punct de vedere tehnic pentru retentia eventualelor deversari. In zonele de

depozitare nu s-au constatat scurgeri sau deversari accidentale.

Ca urmare, se recomanda:

- proiectarea si amplasarea unui decantor si SPP pentru preepurarea apelor pluviale

colectate din incinta si de pe platforma de busteni, inainte de evacuare in Canalul

Morii.

- proiectarea si realizarea unei borduri perimetrale zonei de amplasare a rezervorului de

motorina, cu o inaltime care sa asigure retentia in zona a motorinei deversate

accidental.

5.4 Emisii in atmosfera

Industria lemnului implica folosirea materiilor prime care in urma prelucrarii generaeaza

cantitati semnificative de pulberi de lemn, majoritatea in suspensie dar si sedimentabile.

Prelucrarea lemnului prezinta potentiale emisii semnificative de pulberi. Problemele majore

de mediu in industria lemnului – prelucrare primara, sunt emisiile in aer si epurarea gazelor

reziduale.

Sursele de emisie specifice activitatii S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. se pot clasifica

astfel :

36

� dupa tipul sursei :

� surse joase dirijate : sisteme de exhaustare, gura de aerisire la rezervorul de

motorina, pompa de distributie a motorinei ;

� surse inalte dirijate : trei cosuri de dispersie al CT ;

� surse intermitente : toate sursele dirijate amintite ;

� surse nedirijate difuze : provenite de la hala gater, fara sisteme de exhaustare si

filtrare pulberi.

� dupa provenienta

� emisii tehnologice (controlate si fugitive),

� emisii de la centrala termica,

� emisii de la pompa de distributie a carburantilor,

� emisii de gaze de esapament.

Emisiile tehnologice

Provin din surse controlate, ca sistemele de exhaustare de la sectiile de lucru si din surse

fugitive, de lucru, ca instalatiile din hala de debitare a bustenilor.

a. Emisii de la sectiile de semifinite

toate instalatiile tehnologice de prelucrare sunt dotate cu sisteme de exhaustare si filtrare a

pulberilor – echipamente tip ciclon.

Evidenta acestor instalatii se prezinta mai jos:

Hala / sectie Echipamente de productie Sistem exhaustare / filtrare

Hala gater -gatere, pendule, circulare -sistem colectare gravitationala a rumegusului grosier

de la cele 2 gatere, in beci (subteran) si transport pe

banda transportoare din cauciuc cu sistem cu racleti pe

lant, pana la silozul CT.

Sectia export -circulare -sistem de exhaustare pulberi si filtrare intr-un ciclon


(langa Atelier

mecanic)

-circulare, masini de gaurit

si rindeluit, slaif

-sistem de exhaustare pulberi si filtrare in sistemul tip

ciclon, furnizor SANU Services.


(in fost sopron

aburitoare)

-circulare -sistem de exhaustare pulberi si filtrare intr-un ciclon


Sectia panouri

-OPTICAT, circulare,

pendula, prese, masini de

rindeluit si slafuit, masina

de gurit etc.

-centrala termica

-sistem de exhaustare pulberi si filtrare intr-un ciclon

-sistem de separare cenusa

37

Este incerta estimarea teoretica a emisiilor pe fiecare hala.

Pentru evidentierea impactului activitatii asupra calitatii aerului atmosferic din zona s-au facut

masuratori pentru pulberi sedimentabile in incinta, in zona sectiei de productie, CT si depozit

de cherestea. Rezultatele masuratorilor s-au prezentate in cap. 8.4. Probe de aer, concluzia

fiind ca: valorile medii lunare nu depasesc concentratia maxima admisa stabilita conform

STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului din zone protejate – CMA =17

g/mp/luna.

Emisii de la centralele termice

In industriile prelucratoare care produc deseuri din lemn, acestea sunt folosite ca atare in CT

proprii. Problema majora la arderea lemnului sunt emisiile de praf si fum. In general, fumul

excesiv rezulta din proasta intretinere a cosurilor.

Sursele de emisii in incinta HLV TRANSILVANIA datorate arderii combustibilului solid in

scopul producerii agentului termic sunt reprezentate de urmatoarele instalatii:

- 1 buc. cazan abur saturat – cazan ignitubular LK 197, produs in anul 1966, cu


rumegus ; sistem de siguranta cu arc tip G20/L, Nuova General.

- 1 buc cazan abur saturat – cazan ignitubular LK 197, produs in 1967, cu


rumegus ; sistem de siguranta cu supapa cu contragreutate.

- 1 buc. cazan apa calda – cazan tip Locomobila, cu parametrii tehnici: P = 1500 W ;

Pn = 6 bar ; Tapa calda = 90oC ; combustibil – deseuri de lemn ; sistem de siguranta

cu arc tip Nuova General.

Cosurile de dispersie: 3 buc. cu H=32 m si D=800 mm.

- o centrala termica pentru incalzirea sectiei de semifabricate si a sectiei de panouri, ce

functioneaza pe combustibil solid – rumegus. Datele tehnice: CT tip Geul OL250 ;

productie 1992 ; Pn = 1 bar ; Tabur = 120oC ; P = 290 kW.

Cos de dispersie: 1 buc. cu H=12 m si D=400 mm.

Centralele sunt dotate cu sisteme de separare a cenusii pe cosul de fum.

Factorii de emisie pentru arderea lemnului sunt prezentati in tabelul de mai jos cf.

Metodologiei CORINAIR – cod SNAP 020103 –instalatii de ardere neindustriale

(cazane<50MW), cod NAPFUE 116.

38

Factori de emisie conform Metodologiei CORINAIR – cod SNAP 020103,cod NAPFUE 116

Poluant Factor de emisie (g/GJ)

NOx 80-200

NMVOC 40-48

CH4 4-40

CO 12-300

CO2 83-100

N2O 2-6 Se iau in considerare cele mai mari valori precizate in intervalul d eemisie.

S-a facut calculul emisiilor pentru urmatoarele volume de combustibil solid folosite in CT in

cursul unui an:

- 526 mc deseuri de lemn arse intr-un an (conform datelor titularului),

- 1761 mc rumegus ars intr-un an (conform datelor titularului).

S-a considerat puterea calorica a lemnului la 15 MJ/kg.

a. Cazan deseuri de lemn - Locomobila Denumirea

sursei

Poluant Debit masic

(g/h)

Debit gaze/

aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentratia in

emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

(0,7.CMA)

Limita la

emisie

(mg/Nmc)

Cazan

Locomobila

CH4 215,75 10.000 21.57 - -

CO 809,07 80.9 70 100

CO2 539,38 53.9 - -

N2O 32,36 3.2 - -

NMVOC 258,9 2.58 - -

NOx 1078,76 107.8 245 350

b. Cazan rumegus – LK 197 Denumirea

sursei

Poluant Debit masic

(g/h)

Debit gaze/

aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentratia

in emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

(0,7.CMA)

Limita la

emisie

(mg/Nmc)

Cazan LK

197

CH4 154,1 10.000 15.4 - -

CO 577,9 57.7 70 100

CO2 385,27 38.5 - -

N2O 23,11 2.3 - -

NMVOC 184,93 18.4 - -

NOx 770,54 77.0 245 350

c. Cazan rumegus – LK 197 Denumirea

sursei

Poluant Debit masic

(g/h) Debit gaze/

aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentratia

in emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

(0,7.CMA)

Limita la

emisie

(mg/Nmc)

Cazan

Locomobila

CH4 154,1 10.000 15.4 - - CO 577,9 57.7 70 100 CO2 385,27 38.5 - - N2O 23,11 2.3 - -

NMVOC 184,93 18.4 - - NOx 770,54 77.0 245 350

39

d. CT rumegus – Geul OL250 Denumirea

sursei

Poluant Debit masic

(g/h)

Debit gaze/

aer

impurificat

(Nmc/h)

Concentratia

in emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc)

(0,7.CMA)

Limita la

emisie

(mg/Nmc)

Cazan

Locomobila

CH4 53,42 5.000 10.68 - -

CO 200,34 40.06 70 100

CO2 133,52 26.7 - -

N2O 8,01 1.6 - -

NMVOC 64,1 12.82 - -

NOx 267,12 53.42 245 350

Studiul de dispersie al poluantilor atmosferici s-a facut cu programul SIMGP v.4.1. Acest

program simuleaza transportul de gaze si pulberi si calculeaza pentru acestea concentratii

medii pentru diferite perioade de timp.

Programul calculeaza si probabilitatile de depasire a concentratiilor maxime admisibile pentru

30’ sau 1h considerate pentru intervalele mari de timp de mediere a calculelor, de regula

pentru concentratii medii lunare, sezoniere, anuale sau multianuale.

S-a facut dispersia anuala a CO, N2O si NOx, timp de mediere 1 h (de scurta durata), pentru 4

surse (CT), directia de vant – Sud, cu viteza 8,2 m/s, fara inversiune termica, atmosfera

puternic instabila.

Rezultatele studiului au indicat :

- pentru NOx: Cmax=6 µg/mc la cca. 20 m fata de sursa, CMA=200 µg/mc, cf. Ord.

592/2002

- pentru CO: Cmax=5 µg/mc la cca. 20 m fata de sursa (CMA stabilita doar pentru 8

ore)

40

0.00 200.00 400.00 600.00 800.00 1000.00 1200.00 1400.00 1600.00 1800.00 2000.00

0.00

200.00

400.00

600.00

800.00

1000.00

Cmax = 6 ,ug/mc

Dispersia NOx, timp de mediere 1 h, directia vantului S cu viteza de 8 m/s, fara inversiune termica

Cmax=6 µg/mc la cca. 20 m fata de sursa

0.00 200.00 400.00 600.00 800.00 1000.00 1200.00 1400.00 1600.00 1800.00 2000.00

0.00

200.00

400.00

600.00

800.00

1000.00

Cmax=5 ,ug/mc

Dispersia CO, timp de mediere 1 h, directia vantului S cu viteza de 8 m/s, fara inversiune termica

Cmax=5 µg/mc la cca. 20 m fata de sursa

41

5.5 Alimentarea cu apa ; efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

Utilizarea si evacuarea apelor uzate din industria lemnului nu ridica probleme de mediu

majore. In procesul tehnologic la HLV TRANSILVANIA, apa este utilizata :

- pe platforma de depozitare a bustenilor – aspersoare pentru stopire busteni,

- in bazinul de antiseptizare,

- la camerele de aburire a cherestelei,

- in centrala termica,

- in reteaua de hidranti exteriori si interiori.

Obiectivele principale de mediu in utilizarea si evacuarea apelor uzate, pentru industria

lemnului, sunt: recircularea si epurarea apelor uzate, obiective care sunt urmarite in unitatea

de prelucrare a lemnului.

ALIMENTAREA CU APA

Se realizeaza din doua surse:

- reteaua de apa potabila a S.C. ACSTAL S.A. Talmaciu, in baza contractului de

bransare-racordare nr. 69/02.12.2010 (vezi anexa).

- Canalul Morii – deviatie din raul Sadu, pentru apa tehnologica, in baza

Contractului de abonament nr. 160/2010 si actului aditional nr. 1/05.01.2011 incheiate

cu A.N. „Apele Romane” – A.B.A. OLT (vezi anexa).

Apa preluata din retea si Canalul Morii, este utilizata:

- pe platforma de depozitare a bustenilor – aspersoare pentru stopire busteni, pe o

suprafata betonata de 2.500 mp platforma,

- in bazinul de antiseptizare – pentru prepararea solutie (10%ANTIBLU SELECT

+90%APA),

- in centrala termica – apa recirculata,

- la camerele de aburire a cherestelei – pentru asigurarea umiditatii aerului in camerele

de aburire,

- pentru refacerea rezervei de incendiu, in reteaua de hidranti exteriori si interiori.

Rezerva PSI asigurata in 5 bazine = rezerva intangibila de 445 mc.

Alimentarea cu apa potabila

In scop menajer, apa potabila este preluata din reteaua S.C. ACSTAL S.A. si este utilizata

pentru nevoi igienico-sanitare la grupurile sociale si la cantina unitatii, precum si pentru baut.

42

Conform Autorizatiei de Gospodarirea Apelor nr. SB157 / 16.12.2010 (vezi anexa), volumele

si debitele de apa autorizate pentru aceste folosinte sunt:

mc/zi l/s Anual

mii mc

Zilnic maxim 45 1,56 11,70

Zilnic mediu 33 1,15 8,58

Zilnic minim 21 0,73 5,46

Alimentarea cu apa tehnologica

Apa este captata din Canalul Morii in scopul utilizarii in fluxul tehnologic, pe cursul acestui

rau existand o priza de mal cu stavila, care asigura acumularea si captarea apei. De la priza se

alimenteaza un bazin, unde se face decantarea apei, bazin cu volumul de cca. 30 mc.

Pe amplasamentul gospodariei de apa, care este o constructie de cca. 16 mp, in care sunt

adapostite electropompele (2 buc.) se asigura presiunea apei pe reteaua de distributie pana la

bazinul CT, la bazinele pentru rezerva PSI si la bazinul de 15 mc ce deserveste platforma de

busteni. Din acest bazin de 15 mc, apa este refulata cu ajutorul unei pompe LOTRU (Q=50

mc/h) in conducta de otel pentru udarea stivelor de bustean in perioadele calde.

Rezerva de apa pentru incendiu se constituie din 5 bazine astfel: 1 bazin x 300 mc ; 2 bazine

x 50 mc ; 2 bazine x 30 mc ; 1 bazin x 15 mc ; rezulta rezerva intangibila pentru incendiu

de 445 mc.

Volumele de apa captate sunt contorizate in zona gospodariei de apa.

Conform Autorizatiei de Gospodarirea Apelor nr. SB157 / 16.12.2010 (vezi anexa), volumele

si debitele de apa autorizate pentru folosintele enumerate anterior sunt:

mc/zi l/s Anual

mii mc

Zilnic maxim 100 3,47 26,0

Zilnic mediu 80 2,77 20,8

Zilnic minim 40 1,38 10,4

Per total unitate a fost autorizata cerinta de apa:

- maxim 145 mc/zi

- mediu 113 mc/zi

- minim 61 mc/zi

CANALIZAREA APELOR UZATE

Apele evacuate din cadrul unitatii de prelucrare a lemnului, sunt :

- ape uzate fecaloid-menajere, de la grupuri sociale si cantina;

- ape uzate de la grupul sanitar aferent depozitului de cherestea;

- ape uzate tehnologice, de pe platforma de stropire a bustenilor;

43

- ape uzate tehnologice, de la cele doua celule de aburire;

- ape pluviale de pe platforme si drumuri de incinta;

- ape pluviale din zona depozitului de combustibil (rezervor si statie mobila pentru

distributie carburanti).

Aceste tipuri de ape uzate sunt evacuate initial in sisteme de canalizare separative, care

ulterior se unesc intr-o retea unitara de incinta ce se evacueaza in bazinul S.C. ACSTAL, iar

de aici la statia de epurare a S.C. ROMANOFIR.

Retele de canalizare menajera

Apele uzate menajere provenite de pe platforma industriala, de la grupuri sanitare si

cantina, sunt colectate de o retea de canalizare de incinta. Reteaua este alcatuita din conducte

colectoare cu diametrul Ф 250 mm. Debitele de apa menajera, evacuate in reteaua de

canalizare sunt urmatoarele :

- Quz zi max = 36 mc

- Quz zi med = 26,40 mc

- Quz zi min = 16,80 mc

- Quz anual = 6.860 mc

- Quz orar max = 4,5 mc/h

Apele uzate menajere sunt evacuate in reteaua de canalizare ce supratraverseaza Canalul

Morii, cu descarcare in bazinul colector de ape uzate al S.C. ACSTAL S.A. Talmaciu. De aici

apele colectate sunt pompate in statia de epurare a S.C. ROMANOFIR S.A. Talmaciu.

Apele uzate de la grupul sanitar aferent depozitului de cherestea sunt colectate intr-un bazin

de stocare cu volumul V=20 mc, care se vidanjeaza periodic de S.C. ACSTAL S.A.

Retele de canalizare tehnologica

Colecteaza apele uzate rezultate:

- de pe platforma stropita pentru busteni;

- de la cele doua celule de aburire.

De pe platforma stropita pentru busteni, se evacueaza apa colectata in canale din beton, fiind

apoi directionata spre reteaua pluviala a unitatii.

De la cele 2 celule de aburire, condensul este colectat printr-un sistem de canale si apoi in

decantorul longitudinal cu 4 compartimente, de unde sunt preluate de reteaua de canalizare

unitara cu Ф 300 mm, ce supratraverseaza Canalul Morii, cu descarcare in bazinul colector de

ape uzate al S.C. ACSTAL S.A. Talmaciu. De aici apele colectate sunt pompate in statia de

epurare a S.C. ROMANOFIR S.A. Talmaciu.

44

Se mentioneaza ca de la baia de antiseptizare nu se evacueaza ape uzate, solutia folosita fiind

permanent refolosita. Amestecul in baie se face cu 10% ANTIBLU SELECT si 90% apa,

acesta fiind continuu completat. Nu exista evacuari din acest bazin.

De la CT nu se fac evacuari de apa, doar in situatia unor revizii acesta fiind considerata

conventional curata si fiind evacuata in canalizarea unitatii.

La celulele de uscare cherestea nu sunt prevazute condensatoare pentru recuperarea apei, apa

pierzandu-se prin evaporare.

Retele de canalizare pluviala

Apele pluviale colectate din incinta sunt:

- ape pluviale de pe platforme si drumuri de incinta;

- ape pluviale din zona depozitului de combustibil (statie mobila de distributie

carburanti si rezervor).

Apele meteorice de pe platforma industriala sunt colectate de o retea de rigole si tuburi de

beton, cu deversare in Canalul Morii, fara epurare.

Apele pluviale colectate de pe suprafata betonata din zona statiei mobile de distributie

carburanti, sunt colectate si dirijate spre un separator de hidrocarburi din beton, neagrementat

tehnic, dupa care sunt preluate de reteaua de canalizare pluviala de pe amplasament.

EPURAREA APELOR TEHNOLOGICE SI PLUVIALE EVACUATE

- apele uzate tehnologice de la cele 2 celule de aburire, evacuate sub forma de condens,

sunt colectate in canalul betonat si apoi in decantorul longitudinal cu 4 compartimente,

de unde ajunge in reteaua unitara de canalizare a incintei. Apa de la CT, rezultata in

caz de revizii, este trecuta prin acelasi decantor si ajunge in reteaua unitara a fabricii.

- apele pluviale colectate de pe suprafata betonata a statiei mobile de distributie

carburanti este epurata intr-un separator de hidrocarburi neagrementat tehnic, iar apoi

in canalizarea pluviala a incintei.

- apele pluviale de pe platforma industriala, inclusiv cele de pe platforma de depozitare

stropita pentru busteni, sunt dirijate prin reteaua de canalizare pluviala, fara epurare,

direct in Canalul Morii.

Reziduurile de hidrocarburi petroliere colectate in SPP sunt preluate periodic de S.C. ROUES

S.R.L. Sibiu in baza Contractului nr. 298/30.06.2010.

5.6 Producerea si eliminarea deseurilor

Caracteristic pentru industria lemnului este faptul ca deseurile industriale rezultate sunt in

cantitati relativ mari, sunt solide si in majoritate sunt utilizate in instalatiile proprii, adica sunt

arse in CT, sau sunt livrate catre alti beneficari (de ex. S.C. KRONOSPAN).

45

Un alt avantaj il constituie faptul ca majoritatea materiilor care intra in unitate nu sunt

ambalate, problema acestora fiind eliminata. Cantitatea redusa de ambalaje (butoaie metalice,

recipiente de polietilena etc.) introdusa in unitate este valorificata intern sau prin contracte cu

terti.

Principalele surse de deseuri, ale activitatii sunt urmatoarele :

→ Activitati administrative,

→ Procesul tehnologic,

→ Procesul de combustie,

→ Alte activitati industriale conexe,

→ Epurarea apelor uzate si a celor pluviale din incinta.

In tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile si cantitatile anuale de deseuri industriale

rezultate din cadrul S.C. HLV TRANSILVANIA, precum si modul de eliminare sau

valorificare:

Denumire

deseu

Cod deseu

H.G.

856/2002

Cantitate

generata

Cantitate

valorificata

Cod

valorif.

Cantitate

elim.

Cod

elim.

Societate care

valorifica deseul

Societate care

elimina deseul

Rumegus 03 01 05 1.900 to 1.900 to R1 - - HLV

TRANSILVANIA -

Aschii

grosiere –

deseu lemnos

03 01 05 1.100 to 1.100 to R1 - - HLV

TRANSILVANIA,

KRONOSPAN,

Persoane fizice

-

Uleiuri uzate

de ungere,

hidraulice, de

motor

13 01 13*

13 02 08* 0,2 to 0,2 to R8 - - ROUES

HLV

TRANSILVANIA

-

Anvelope 16 01 03 3 to 3 to R4 - - SIGEMO -

Acumulatori 16 06 01* 0,5 to 0,5 to R3 - - MALIDCOM -

Deseuri

menajere

amestecate

20 03 01 2 to - - 2 to E1 - ACSTAL

Metale 20 01 40 1 to 1 to R3 - - PFA BANCEU

IOAN VASILE -

Cenusa * 10 01 03 2 to 2 to R4 - - - -

Namol din

SPP

13 05 02* - - - - - ROUES

Namoluri

vidanjate de

la decantoare

19 08 02

- - - - - - ROUES

*0.4% continut de cenusa pentru deseu de lemn ars

Modul de gestionare al deseurilor rezultate este urmatorul :

- rumegusul este depozitat temporar in subsolul halei gater si in buncarele instalatiilor

de filtrare, de unde este transportat mecanizat si manual in depozitul de rumegus al CT

46

– capacitate 294 mc; de aici rumegusul este preluat si introdus in cele 2 cazane pe

rumegus ale CT sau este livrat la terti.

- aschiile din lemn sunt depozitate in hale, de unde sunt preluate si transportate la

depozitul CT; de aici, acest tip de deseu e preluat si introdus in cazanul CT care

functioneaza pe deseuri grosiere din lemn sau sunt livrate la terti.

- uleiurile uzate sunt depozitate in butoaie metalice de 200 l, amplasate in tavi metalice,

in magazia pentru materiale auxiliare. In baza Contractului nr. 298/30.06.2010

incheiat cu ROUES, uleiurile sunt preluate pentru eliminare sau valorificare. Filtrele

auto uzate sunt preluate in baza aceluiasi contract.

- anvelopele uzate de la mijloacele utilitare sunt depozitate in zona atelierului auto, in

constructie inchisa, ulterior fiind valorificate prin S.C. SIGEMO, in baza Contractului

nr. 45/02.02.2011; acumulatorii sunt depozitati in aceeasi zona fiind preluati uletrior

de S.C. MALIDCOM.

- deseurile menajere amestectate sunt colectate in pubele (2x120 l + 2x240 l) si sunt

preluate de S.C. ACSTAL in baza Contractului nr. 68/02.12.2010.

- fierul vechi este valorificat prin PFA BANCEU IOAN VASILE in baza Contractului

nr. 01/01.04.2011.

- namolul / slamul rezultat de la curatarea SPP de la statia mobila de distributie

motorina, este preluat de S.C. ROUES in baza Contractului existent.

- cenusa de la CT se acumuleaza la baza cosurilor CT. Este necesara incheierea unui

contract pentru preluarea acestui tip de deseur si valorificare in industria materialelor

de constructii.

5.7 Substante toxice si periculoase utilizate in activitate

In procesul de productie, la imbinarea in dinti a elementelor de cherestea, se utilizeaza adezivi

de tipul aracetului (pe baza de apa) – KLEBIT 303 – produs biodegradabil, usor periclitant

pentru apa.

La operatia de impreganre a lemnului se utilizeaza o substanta de antiseptizare

biodegradabila, pe baza de apa – ANTIBLU SELECT 3734, in bazinul din beton de 15 mc.

In compozitia acesteia intra substante active fungicide de tipul IPBC. Pentru pentru protectia

panourilor din lemn (doguri) se foloseste un ulei care se aplica manual – Ulei PROTERRA

IGE 11066-0001, ulei natural de in. Nu contine substante considerate ca fiind persistente,

toxice sau care se bioacumuleaza.

Produse/Substante chimice utilizate in activitate si cantitati medii anuale:

47

Denumirea

comerciala

Substanta chimica Cantitatea

anuala

utilizata

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor

chimice*

Categorie Periculozitate Fraze de risc

SUBSTANTE CHIMICE UTILIZATE IN TEHNOLOGIE KLEBIT 303

(aracet)

-polivinilacetat in apa

- !nu contine substante

periculoase

-solventi organici 0%

2,4 to - - -

ANTIBLU

SELECT 3759

(antiseptizare)

-clorura de

benzalconium 24,73%

-3-iod-2-propinil-butil

carbanat – 2,30%

-tetrahidrat disodic

octaborat 7,42%

3,7 to Nociv

Iritant

Coroziv

Periculos pentru

mediu

Xn

Xi

C

N

R20/22, R21/22, R23,

R38, R41, R50

Ulei PROTERRA

IGE 11066-0001

-ulei natural de in 2,4 to - - -

ULEIURI DE UNGERE, HIDRAULICE, DE TRANSMISIE SI MOTORINA Uleiuri de motor,

hidraulice, de

transmisie etc.

- uleiuri minerale inalt

rafinate, amestecuri de

hidrocarburi etc. (functie de fisele de

securitate)

11 to Iritant Xi (functie de fisele

de securitate)

R53 (functie de fisele de

securitate)

Motorina - hidrocarburi aromatice 81,64 to Inflamabil F R10

*Conform H.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. Date

sunt preluate din Fisele de securitate ale produselor.

Manipularea, depozitarea si utilizarea acestora nu necesita masuri speciale de siguranta in

afara celor prevazute in fisele de securitate.

Potrivit HG 804/2007, anexa I – Tabel: Substante periculoase nominalizate, substantele

periculoase utilizate in unitate sunt:

- uleiurile care conţin amestecuri de hidrocarburi (produse petroliere şi componente de

la distilarea fracţionată a petrolului) ~ 11 to ;

- motorina – 81,64 to ;

Calculul pentru limita inferioară a cantităţilor relevante specifice :

qexistentă / Qlim inf. = (11+81.64) / 2.500 = 0,03 ( < 1 )

- nu intră sub incidenţa prezentei hotărâri la limita inferioară.

Calculul pentru limita superioară a cantităţilor relevante specifice :

qexistentă / Qlim inf. = 1.173 / 25.000 = 0,003 ( < 1 )

- nu intră sub incidenţa prezentei hotărâri la limita superioară a cantităţilor relevante.

Avand in vedere consumul anual mic de produse chimice si continutul acestora, activitatea nu

se supune reglementarilor HG 804/2007 (directiva SevesoII).

48

Activitatea nu se supune reglementarilor HG 699/2003 (pct. 12, tabel nr. 1, anexa 2 –

Impreganrea lemnului, valoare prag pentru consumul de solventi organici cu continut de COV

> 15 to/an solutie antiseptizare).

5.8 Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a unitatii de prelucrare lemn se face pe baza Contractului de

furnizare a energiei electrice nr. 20/28.07.2009 (anexat in copie) incheiat cu S.C.

ENERGOTRANS.

Alimentarea de baza se face dintr-un post de transformare amplasat in interiorul incintei,

alimentat din sistemul energetic national, punct relativ nou de transformare care nu foloseste

uleiuri cu continut de PCB.

5.9 Protectia si igiena muncii

Factorii de risc potentiali :

Pe amplasamentul in discutie se pot produce accidente generate de folosirea instalatiilor si

utilajelor din dotare si de mediul de munca, in urmatoarele circumstante:

- prezentarea personalului angajat la serviciu in conditii psiho-fizice necorespunzatoare;

- prinderea, lovirea sau strivirea de catre utilajele in functiune;

- contactul direct cu curentul electric (electrocutarea);

- conditii de microclimat necorespunzatoare.

In scopul asigurarii protectiei muncii, pe baza normelor nationale de securitatea muncii, a

naturii muncii, a cartilor tehnice de utilizare a masinilor, dispozitivelor si utilajelor, se aplica

norme specifice de tehnica securitatii muncii pentru fiecare loc de munca. De aplicarea

acestor norme raspund sefii locurilor de munca. Pentru cunoasterea regulilor

stabilite, personalul de conducere si executie este instruit periodic.

In conformitate cu prevederile Legii 90/1996 privind protectia muncii, Codului Muncii,

precum si cu legislatia sanitara in vigoare, in scopul desfasurarii activitatii in conditii cat mai

apropiate de cele care asigura protectia impotriva accidentelor de munca si a bolilor

profesionale, la S.C. HLV TRANSILVANIA au fost luate urmatoarele masuri :

- in contractul colectiv de munca sunt stipulate clauze referitoare la protectia muncii;

- unitatea dispune de un compartiment coordonat de un responsabil cu protectia muncii;

- pentru fiecare sectie sunt elaborate instructiuni de protectia muncii pentru toti

angajatii;

49

- au fost completate fisele postului si au fost semnate fisele individuale de protectia

muncii;

- in functie de specificul locului de munca si de noxele la care sunt expusi muncitorii,

instalatiile si sectiile sunt dotate cu sistem de exhaustare si filtrare, iar muncitorilor li

se asigura echipament de protectie: halate, manusi, casti antifoane.

De asemenea se fac:

- examenul medical la angajare;

- control medical periodic al tuturor angajatilor, conform unei planificari obligatorii;

- controlul medical periodic, conf. OMS 15/1979, al angajatilor ce lucreaza in sectii cu

expunere la noxe (zgomot + pulberi).

In tabelul de mai jos, sunt prezentate noxele la care sunt expusi muncitorii si masurile tehnice

si medicale care se iau:

Noxa Actiunea asupra

organismului

Masuri de prevenire

Pulberi diferite

In toate cazurile: actiune

iritanta asupra cailor

respiratorii

Masuri tehnice:

- sistem de exhaustare cu filtre

- sistem exhaustare pe utilajele din hale

- sistem local de exhaustare / instalatii

Masuri medicale:

- recunoasterea riscului

- examen medical la angajare si periodic

- educatie sanitara

Zgomot -40-80 dB (A): tulburari

nespecifice de psihism

- > 100 dB(A): in caz de

expunere indelungata

duce la surditate

profesionala

Masuri tehnice:

- instructaj de protectia muncii

- casti antifon

Masuri medicale:

- recunoasterea riscului

- examen medical la angajare si periodic

- educatie sanitara

Din punct de vedere al protectiei muncii nu exista pericolul declansarii unor accidente

colective de munca.

5.10 Prevenirea si stingerea incendiilor

Conform prevederilor legale (HG nr. 51/1992) si necesitatile obiective ale unitatii in ceea ce

priveste paza si prevenirea incendiilor, la S.C. HLV TRANSILVANIA sunt asigurate

urmatoarele:

► Caile de acces si de interventie din incinta si cele adiacente acesteia:

- in incinta sunt asigurate cai de acces betonate, care permit intrarea autospecialelor de

interventie in intreg perimetrul fabricii (din str. N. Balcescu);

- adiacent sunt asigurate cai de acces din DN 7 – str. Unirii.

50

► Retele si surse proprii de alimentare cu apa:

Pentru asigurarea in permanenta a debitului si presiunii necesare instalatiilor de stingere cu

hidranti interiori, corespunzator prevederilor Normativului I 9/94,art.14.164, s-a prevazut:

- rezerva intangibila de apa pentru hidranti interiori, ce se pastreaza in 5 buc. rezervoare

de apa pentru incendiu din care: 1 bazin x 300 mc + 2 bazine x 50 mc + 2 bazine x 30

mc + 1 bazin x 15 mc = rezerva intangibila de 445 mc.

- inelul de incendiu cu hidranti interiori: 2 buc. la hala gater, 1 buc. la atelier mecanic, 1

buc. la sectie semifabricate, 2 buc. la CT.

► Rezerve de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de interventie:

- Pentru stingerea incendiilor la unitati de tipul celei analizate, ca agent de stingere se

foloseste apa, in acest caz fiind asigurata o rezerva de 445 mc.

- A fost prevazut un numar de 32 extinctoare cu spuma in interiorul sectiilor de lucru si

corpului administrativ.

► Retele pentru stingerea incendiilor:

- Retele pentru alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori.

Riscul de incendiu este principalul hazard care poate manifesta in cadrul unitatii.

In prezent, S.C. HLV TRANSILVANIA se afla in procedura de obtinere a autorizatiei pentru

PSI.

5.11 Zgomotul si vibratiile

Prezenta zgomotului in mediul ambiant, cu repercusiuni asupra starii de sanatate si confort a

colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. Intreaga incinta este dominata de un

zgomot de fond specific unitatilor industriale, la care se cumuleaza zgomotul traficului rutier

intens de pe DN7 si cel al traficului feroviar.

In cazul amplasamentului studiat zgomotul este determinat de:

- functionarea utilajelor din incinta;

- functionarea instalatiilor in sectiile de lucru;

- circulatia mijloacelor de transport in incinta;

- traficul rutier de pe DN7 si cel feroviar pe CF.

Atenuarea zgomotului generat de functionarea instalatiilor si sau de alte activitati

desfasurate pe amplasament se realizeaza prin:

� peretii cladirilor si halelor – dar nu in totalitate;

51

� acoperisurile halelor construite din materiale fonoizolante;

� extintia naturala datorita departarii de sursa.

Conform Normativului P 121/1989, nivelul zgomotului exterior se poate calcula cu formula:

Lext = Lint – R

Unde: Lint este nivelul zgomotului interior;

R este indicele de atenuare datorat cladirilor.

Indicele de atenuare pentru peretii de zidarie R = 27 dB(A) – coeficient care depinde de tipul

peretilor si de izolatia fonica folosita in constructie.

S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. a comandat masuratori pentru determinarea zgomotului

in unitate, in spatiile interioare – in vecinatatea utilajelor de lucru si in spatiile exterioare – la

limita incintei. Rezultatele masuratorilor se prezinta astfel:

Sectia / atelier Loc de munca Valori dB(A)

max min

Hala gater Gater 92,7 81,5

Circular pendula 95,7 80,9

Circular multilama 93,4 84,9

Zona export Circular multilama 93,5 80,4

Circular de spintecat 91,1 78,3

Pendula 101,7 74,9

Circular cu avans mecanic 91,7 73,3

Sectia panouri Presa panouri 90,7 81,2

Masina CNC 88,6 74,4

Circular formatizat 98,0 75,5

Slaif 87,9 78,6

Masina de grosime – 2 fete 98,9 75,1

Masina de grosime – 4 fete 92,7 82,2

Sectia semifabricate Masina OPTICUT 93,3 81,3

Pendula 97,7 80,5

Sectia semifabricate Pendula de retezat 97,6 86,2

Circular de spintecat 98,4 84,6

Incarcator frontal Wola Cabina in miscare 91,3 66,2

Incarcator frontal Ifron Cabina in miscare 93,4 69,3

Conform HG 493/2006, valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza

actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport cu nivelurile de

expunere zilnica la zgomot sunt:

- valori limita de expunere: L(Ex, 8h)=87 db(A)

- valori de expunere superioare de la care se decanseaza actiunea: L(Ex, 8h)=85 db(A)

- valori de expunere inferioare de la care se decanseaza actiunea: L(Ex, 8h)=80 db(A)

Ca urmare a acestor analize s-au facut recomandari privind purtarea echipamentului de

protectie, pauze in incaperi silentioase, izolare fonica a surselor de zgomot si controlul

medical al angajatilor.

Din punct de vedere al mediului si receptorilor sensibili – vecinatati cu zona rezidentiala,

intereseaza in special rezultatele masuratorilor efectuate in exterior, masuratori care releva

nivelul de zgomot datorat si celorlalte surse identificate din zona: trafic rutier si feroviar.

52

Vecinatatile unitatii de prelucrare lemn sunt constituite din:

- in E, str. Nicolae Balcescu si zona rezidentiala

- in SE, linia CF-gara Talmaciu si zona rezidentiala

- in S, este o scoala generala si cimitirul ortodox

- in SV, la distanta de 250-300 m, S.C. ROMANOFIR si Canalul Morii

- in V, DN7 (E81) – str. Unirii cu zona rezidentiala

- in N, zona rezidentiala de pe str. Unirii

In privinta zgomotului exterior, rezultatele determinarilor au indicat urmatoarele valori: Loc analiza Valori dB(A)

max min L(Ex, 8 h)

Limita exterioara – zona

sectie panouri

63,3 50,8 51,6

Limita exterioara – zona

sectie panouri, langa

poarta

56,6 47,0 50,5

Limita exterioara –

depozit busteni

61,7 53,7 52,4

Limitele maxime admisibile de zgomot pentru incinte industriale – cf. STAS 10009/88 sunt:

Lech = 65 dB(A), Cz = 60 dB, rezultand incadrarea valorilor masurate in standardul de

mediu.

Limitele maxime admise – cf. STAS 10009/88, pentru zone rezidentiale sunt:

- Lech=50 dB(A), Cz=45 dB.

Nu s-au facut mauratori de zgomot la limita zonei rezidentiale a loc. Talmaciu, insa din

declaratia operatorului a rezultat ca in ultimul an nu au fost inregistrate sesizari din partea

vecinilor, privind nivelul de zgomot inregistrat in zona ca urmare a desfasurarii activitatii.

Mai mult, prin masuratoarea facuta este imposibil de decelat aportul de zgomot adus de S.C.

HLV TRANSILVANIA fata de nivelul general al zgomotului din zona, unde participa si

traficul intens de pe DN7, traficul feroviar si celelalte unitati industriale si servicii din zona.

Vibratiile, desi prezente la toate locurile de munca, nu sunt puternice.

5.12 Securitatea zonei

Pe amplasament s-au identificat zone care necesita masuri speciale de securitate, in scopul

prevenirii unor accidente care ar putea genera efecte semnificative negative asupra factorilor

de mediu, comunitatii si pagube materiale.

Aceste puncte sunt : magazia de materiale, uleiuri si de substante chimice, statia de distributie

carburanti, depozitele de lemn (busteni si cherestea). Aceste puncte necesita masuri speciale

de paza deoarece prin desfasurarea unor activitati improprii, in special foc deschis,

desfasurate de persoane neavizate, se pot genera accidente cu repercusiuni grave. Printre

aceste accidente mentionam:

53

- incendii si

- deversari accidentale de produse chimice si uleiuri.

Este motivul pentru care securitatea obiectivului se asigura prin serviciul propriu de paza,

non-stop.

Iluminarea obiectivului pe timp de noapte este asigurata de la iluminatul de incinta.

Dupa finalizarea programului de lurcu accesul in incinta obiectivului este interzis.

Prin masurile luate ,consideram ca s-au realizat obiectivele principale privind securitatea

zonei si protectia mediului.

5.13 Administratie

Activitatea S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. este coordonata de un Director General care

are in subordine directorul tehnic, economic s.a.

Activitatea in sectiile de lucru este coordonata local de o persoana numita din unitate (sefi de

sectii).

54

6 CALITATEA SOLULUI

6.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament

Principalele surse punctuale potentiale pentru poluarea solului pe amplasament sunt:

- depozitul de carburanti;

- magaziile de uleiuri si substante chimice.

Se pot lua in considerare poluari accidentale produse prin exfiltratii din depozitul de

carburanti – motorina, in cazul producerii unor avarii la rezervorul de stocare (de ex. Ca

urmare a unui cutremul, sau datorita unei eventale uzuri).

In privinta magaziei de uleiuri, produse pentru impregnare si aracet, se mai face o data

precizarea ca acestea sunt amplasate in depozitul special, care are radierul 100% betonat,

depozitarile se fac pe rafturi sau direct pe pardoseala, dar in tavi metalice care asigura retentia

eventualelor scurgeri.

Posibilitatea de impurificare se poate manifesta si in cazul unor deversari accidentale

semnificative cu scurgeri in reteaua de canalizare a apelor pluviale. In cazul in care se

manifesta acest hazard, coroborat cu perioada de curatire a SPP, sau deversarea uleiuri din

butoaie, sau deversarea in zona statiei de distributie motorina, s-ar putea inregistra poluarea

chimica a solului in vecinatatea zonei de varsare a efluentului in receptorul natural (Canalul

Morii). Consideram acest eveniment ca avand probabilitate redusa de manifestare.

Accidental si in general, prin depozitari haotice de materiale impregnate cu produse chimice

sau uleiuri in zonele neacoperite, pot aparea poluari ale solului si subsolului zonal.

Concluzia acestui capitol este aceea ca prin modul de organizare al incintei si prin practicile

curente probabilitatea de impurificare a solului pe amplasamentul S.C. HLV

TRANSILVANIA poate fi este redusa la minim prin aplicarea de bune practici in activitate si

prin organizarea corespunzatoare a zonelor de depozitare.

Se recomanda sistematizarea corespunzatoare a depozitelor de materiale existente in incinta si

eliberarea suprafetelor ocupate de materiale care pot fi valorificate sau trebuie eliminate

(resturi metalice, resturi de lemn, materiale de constructie etc.)

6.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate

In zona industriala a orasului Talmaciu isi desfasoara activitatea agenti economici care

actioneaza in domeniul industriei textile etc., la care se adauga traficul intens rutier pe DN7,

precum si traficul feroviar, motiv pentru care se face aprecierea ca solul poate suferi poluari

prin transportul pulberilor in suspensie si gazelor, de catre masele de aer. Pentru ca incinta

agentului economic este aproape in totalitate betonata sau balastata, fiind mult material de

umplutura, nu s-au prelevat probe de sol de pe amplasament, in punctele relevante (depozitul

de carburanti, magazie materiale conexe, depozitul de busteni) suprafata de teren fiind

acoperita.

55

7 EVALUAREA RISCULUI IN ACTIVITATE

In urma realizarii Bilantului de Mediu nivel I a rezultat concluzia ca principalul risc pe

amplasamentul S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. este acela de producere a unui incendiu,

date fiind cantitatile mari de materiale inflamabile utilizate in activitate. Drept urmare se va

face evaluarea riscului de producere a unui incendiu in incinta.

7.1 Identificarea riscului de incendiu

Factorii determinanti in producerea unui incendiu sunt:

- sarcina termica si densitatea sarcinii termice;

- clasele de combustibilitate ale materialelor si elementelor de constructii;

- clasele de periculozitate ale produselor si materialelor depozitate;

- sursele de aprindere existente;

- conditiile care pot determina aprinderea;

- factorul uman;

- nivelurile criteriilor de performanta a constructiilor;

- nivelul de dotare.

Clase de combustibilitate

Materialele folosite in constructia cladirilor sunt incombustibile (stalpi si grinzi din beton sau

metal protejat, plansee beton, compartimentari din zidarie sau beton) sau greu combustibile

(inchiderile cu panouri multistrat).

Clase de periculozitate

Materialele utilizate sau depozitate se incadreaza conform tabel 6.2.19 din Normativul de

siguranta la foc a constructiilor indicativ P-118/1999 in materiale din clasele P3 , P4, de la

cele cu periculozitate medie la cele cu periculozitate mare.

- Clasa P3 B – mobilier, obiecte masive din lemn;

- Clasa P4 B – lemn in forma de tocatura, talas;

- Clasa P4 C – aparatura electrica si electronica.

Surse de aprindere potentiale

- Surse de aprindere cu flacara (flacara de chibrit, bricheta, resturi de tigari, focul deschis,

lucrari de sudura) – fumatul si focul deschis sunt strict reglementate prin instructiunile de

ordine interioara stabilite de conducerea societatii;

56

- Surse de aprindere de natura termica (obiecte incandescente – improbabile in acest caz

caldura degajata de aparate termice – improbabile deoarece incalzirea este de tip central,

efect termic al curentului electric – posibil dar improbabil datorita gradului de protectie al

instalatiilor electrice);

- Surse de aprindere de natura electrica (arcuri si scantei electrice, scurtcircuit, electricitate

statica – posibile dar improbabile in acest caz deoarece se face verificarea periodica a

instalatiilor electrice, acestea au grad de protectie corespunzator mediului de montaj, sunt

realizate prize de pamant si centuri de impamantare);

- Surse de aprindere de natura mecanica (scantei, frecare – improbabile datorita faptului ca

atelierul mecanic, ascutioria, atelierul de sudura, sunt constructii separate fata de sectiile

de productie, au elemente rezistente la foc – zidarie si tamplarie metalica; surse posibile la

hala debitare, cu toate ca bustenii sunt verificati sa nu aiba corpuri metalice incluse);

- Surse de autoaprindere (chimice, fizico-chimice, biologice – nu se utilizeaza materiale sau

produse susceptibile de a se autoaprinde sau interactiona exoterm).

Conditii care pot favoriza aprinderea

- Instalatii si echipamente electrice defecte ori improvizate;

- Receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati (factorul uman);

- Sisteme si mijloace de incalzire improvizate sau nesupravegheate (sistemul de incalzire

este verificat);

- Contactul materialelor combustibile cu jar, scantei provenite de la sistemele de incalzire

(posibil datorat erorii umane la alimentare cazane);

- Fumatul in locuri nepermise (factorul uman);

- Lucrari cu foc deschis, sudura fara respectarea normelor de PSI (factorul uman);

- Reactii chimice necontrolate urmate de incendiu (nu se folosesc astfel de materiale);

- Folosirea sculelor neadecvate si executarea de operatiuni in medii periculoase (zona

punctului de distributie carburanti – factorul uman);

- Neexecutarea lucrarilor de reparatii si intretinere (factorul uman);

- Scurgeri, scapari de produse inflamabile (magazie ulei, punct distributie motorina);

- Defectiuni tehnice de constructii montaj (nu s-au constatat la receptia lucrarilor);

- Defectiuni tehnice de exploatare (factorul uman);

- Nereguli organizatorice(factorul uman);

- Explozie urmata de incendiu (punctul de distributie carburanti – factorul uman);

- Actiune intentionata (factorul uman).

57

Factorul uman

- Receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;

- Fumatul in locuri nepermise;

- Lucrari cu foc deschis, sudura fara respectarea normelor de PSI;

- Neexecutarea lucrarilor de reparatii si intretinere;

- Defectiuni tehnice de exploatare;

- Nereguli organizatorice si nerespectari de norme si instructiuni PSI;

- Actiune intentionata.

Nivelul de dotare

Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor:

Tipuri Elemente componente Zone protejate

Instalatie de stingere cu

apa

Instalatie hidranti interiori Hala gater

Atelier mecanic

Sectie semifabricate

Centrala termica

Rezerva intangibila de apa 5 bazine – 445 mc Unitate prelucrare lemn

Stingatoare : Amplasare Stingatoare

Corp administrativ 3

Birouri 1

Hala gater 10

Tablou electric 1

Atelier mecanic 1

Sectie semifabricate 1

Atelier sudura 1

Centrala termica 3

Atelier auto utilaje 2

Vestiar – uscator 1

Ascutitorie 2

Vestiar – depozit

cherestea

2

Sectie export 4

Uscator 1

7.2 Efecte negative

Efectele si actiunile negative ale agentilor termici, chimici, biologici, electromagnetici sunt:

58

► Agenti termici:

- degajare de caldura, fum, gaze fierbinti, flacari avand ca efecte la constructie reducerea

rezistentei mecanice, deformatii, instabilitate, prabusire, iar la utilizatori intoxicare, arsuri,

traumatisme, reducerea vizibilitatii, panica;

- in mediu: degradarea calitatii factorilor de mediu, cresterea temperaturii aerului si afectarea

vegetatiei – faunei – populatiei.

► Agenti chimici:

- substante sau produsi de ardere combustibili avand ca efecte la constructie intensificarea

arderii, prabusiri, iar la utilizatori intoxicari, arsuri, traumatisme;

- in mediu: degradarea calitatii factorilor de mediu si afectarea vegetatiei – faunei –

populatiei;

- apa din substantele stingatoare avand ca efecte la constructii socul termic, reactii chimice,

explozii, inghet, deteriorarea etanseitatii, instabilitate, iar la utilizatori cresterea umiditatii,

udare, degeraturi, traumatisme;

- in mediu: infiltratii in sol – subsol – freatic, degradarea calitatii cursului receptor, afectarea

vegetatiei si faunei.

► Agenti electromagnetici:

- electrici, avand efecte scurt circuite, aparitia de noi focare de ardere, electrocutare, arsuri,

traumatisme.

► Agenti biologici:

- nu este cazul, nefiind utilizate substante sau solutii prin care sa se raspandeasca virusi si

bacterii patogene.

7.3 Reducerea riscului de incendiu – Masuri stabilite pentru reducerea riscului de incendiu.

Se vor lua masuri de reducere a riscului de incendiu, tehnice si organizatorice prin exploatarea

corecta a instalatiilor, dotarea cu mijloace tehnice de stingere si organizarea apararii impotriva

incendiilor la locul de munca.

Se va obtine autoriatia PSI.

► Masuri organizatorice:

- respectarea normelor PSI referitoare la specificul procesului tehnologic si organizarea

interventiei in caz de incendiu la locul de munca;

59

- instruirea privind modul de actiune in caz de incendiu – alarmarea, anuntarea operatiilor

ce se executa in caz de incendiu si a echipelor de interventie;

- afisarea planurilor de evacuare;

- instruirea angajatilor pe linie PSI, pe baza regulilor si instructiunilor intocmite.

► Masuri tehnice:

Controlul periodic al starii de integritate si functionalitate a instalatiilor:

- se vor verifica periodic echipamentele, receptoarele, utilajele, astfel incat sa corespunda

permanent din punct de vedere a protectiei mediului in zona in care sunt montate;

- pozarea conductorilor electrici se va face la distantele normate fata de alte instalatii,

conducte;

- se va verifica periodic starea aparatelor de masura si control aferent instalatiilor de

incalzire si de automatizare;

- curatarea cosurilor de evacuare a fumului;

- verificarea periodica a mijloacelor de interventie in caz de incendiu;

- verificarea periodica a functionalitatii instalatiei de stingere a incendiilor – inel hidranti.

7.4 Evaluarea riscului de incendiu

Constructia CORP

ADMINISTR.

DEPOZIT

BUSTENI

HALA

GATER

SECTII

PREFABRICATE

CENTRALA

TERMICA

BLOCURI

USCARE

DEPOZIT

CHERESEA

DEPOZIT

MATERIALE

STATIE

CARBURANTI

Nivelul de risc

de incendiu

Mic Mic Mediu Mediu Mare*** Mediu Mic Mic Mare***

Considerand cele expuse mai sus se estimeaza :

Probabilitatea de producere a incendiului: P = rara – 2

Nivelul de gravitate : G = 2 – consecinte medii

Activitatea desfasurata s-ar incadra in domeniul riscurilor acceptabile, cu conditia aplicarii

masurilor de prevenire si asigurarea echipamentelor pentru stingere.

Se impune indeplinirea conditiilor tehnice pentru obtinerea Autorizatiei PSI.

60

8 RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

8.1 Probe de sol

Dat fiind faptul ca intreaga incinta a societatii este reprezentata de suprafete betonate,

suprafete balastare, precum sunt si zone pe care s-au depus materiale de umplutura, nu s-au

prelevat probe de sol, deoarece in zonele de interes, rezultatele analizelor nu ar fi fost

relevante pentru cuantificarea calitatii solului pe amplasament.

In zonele de depozitare, pentru bustean si cherestea, suprafata solului este balastata (material

de umplutura) si betonata, astfel ca prelevarea de probe pentru investigarea calitatii solului nu

s-a considerat a fi relevanta.

8.2 Probe de freatic

Nu exista put de monitorizare a freaticului si nici nu au fost identificate in zona fantani ale

populatiei.

Dat fiind cursul Canalul Morii, in imediata vecinatate a incintei, este cert ca din punct de

vedere calitativ freaticul zonal este inflentat datorita proceselor de schimb care se produc in

zona de schimb activ „freatic – apa de suprafata”.

8.3 Probe din apa reziduala

Nu s-au prelevat probe de la punctul de evacuare a apelor pluviale in Canalul Morii, deoarece

in ultimele luni s-a inregistrat o perioada secetoasa, astfel ca a facut imposibila prelevarea si

analiza de probe de la evacuarea din canalizarea pluviala. Dat fiind ca in acest sezon nu s-a

facut stropirea platformei de busteni (2.500 mp), nu s-au sesizat scurgeri pe rigola pluviala.

Se recomanda ca pe viitor sa se faca o monitorizare a efluentului evacuat in Canalul Morii.

Se recomanda ca indicatorii urmariti sa fie: pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, N-NH4, N-NO2, N-

NO3, produse petroliere.

Titularul a comandat si a realizat analiza apei uzate de la celulele de aburire (condens),

rezultatul analizei prezentandu-se astfel:

Nr.

crt.

Indicatori analizati UM Valoare

determinata

CMA conform

NTPA 002/2005

1 pH UpH 7,3 6,5-8,5

2 Suspensii totale mg/l 117,0 350

3 Consum biochimic de oxigen mg/l 48,68 300

4 Amoniu mg/l 0,497 30

5 Fosfor total mg/l 0,676 5

6 Reziduu filtrabil uscat la 105oC mg/l 600,00 -

7 Substante extractibile cu eter de petrol mg/l 21,60 30

8 Agenti anionici mg/l <0,088 -

9 Indice de fenol mg/l 0,0162 30

61

Din analiza probei de apa prelevata a rezultat incadrarea concentratiilor masurate in limitele

maxime admise conform NTPA 002 pentru evacuari in retele de canalizare.

8.4 Probe de aer

Operatorul a comandat si a executat masuratorile pentru gomot (vezi cap. 5.11.), precum si

analize de poluanti in aerul atmosferic dupa cum urmeaza:

- analize de pulberi sedimentabile in urmatoarele puncte fixe la: sectia de

productie semifabricate, centrala termica si depozit cherestea (in perioada

19.07-31.08.2011) – laborator S.C. SGS ROMANIA S.A;

- analize de pulberi de lemn la locul de munca la: hala gater, sectie export,

sector aburitoare, sector panouri, sectia semifabricate (01.07.2011) – Laborator

S.C. SPIROMEDICA S.R.L.;

- analize de gaze de ardere la cosurile celor trei cazane de la CT (19.07.2011) –

Laborator S.C. TONNIE S.R.L.

Rezultatele analizelor se prezinta astfel:

→ Analize de pulberi sedimentabile in incinta

Nr. Crt. Loc de recoltare Unitate de masura Valoare rezultata

1 Sectia de productie g/mp/luna 0,636

2 Centrala termica g/mp/luna 7,248

3 Depozit cherestea g/mp/luna 0,801

Concluzie:

Conform celor constatate si conform Raportului de inspectie nr. 11OGC/0179 din 15.09.2011,

valorile medii lunare nu depasesc concentratia maxima admisa stabilita conform STAS

12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului din zone protejate – CMA =17 g/mp/luna.

→ Analize de pulberi la locul de munca

Nr. Crt. Loc de recoltare Unitate de masura Valoare rezultata

HALA GATER

1 Gater nr. 2 – debitat busteni g/mc 3,92

g/mc 3,98

2 Circular retezat pendula g/mc 4,86

g/mc 4,84

3 Circular de spintecat g/mc 4,72

g/mc 4,76

4 Multilama g/mc 4,38

g/mc 4,46

SECTIA EXPORT


g/mc 3,78

62

6 Circular de retezat g/mc 3,66

g/mc 3,68

7 Circular multilama g/mc 4,12

g/mc 4,08

8 Circular multilama cu avans g/mc 3,30

g/mc 3,36

SECTOR ABURITOARE

9 Circular de retezat pendular g/mc 4,44

g/mc 4,46


g/mc 4,28

SECTOR PANOURI

11 Presa panouri g/mc 2,26

g/mc 2,20

12 Circular de formatizat g/mc 2,18

g/mc 2,28

13 Sleif manual g/mc 4,12

g/mc 4,14

14 Masina de grosime 4 fete g/mc 3,96

g/mc 3,02

15 Masina de grosime 2 fete g/mc 2,96

g/mc 2,98

16 CNC g/mc 2,22

g/mc 2,20

SECTIA DE SEMIFABRICATE

17 Presa imbinat pe dinti g/mc 3,56

g/mc 3,52

18 Presa imbinat lateral g/mc 3,12

g/mc 3,08

19 Circular retezat OPTICUT g/mc 3,14

g/mc 3,18

20 Circular retezat pendular g/mc 3,66

g/mc 3,68

21 Masina formatizat panouri g/mc 2,88

g/mc 2,92

22 Vecinatate depozit busteni – langa gard

interior

g/mc 0,94

g/mc 0,98

23 La 1 m de vecinatate – poarta Est g/mc 1,14

g/mc 1,18

Conform buletinului de analiza nr. 68/09.07.2011, valorile inregistreaza se incadreaza in

valorile limita conform Legii 319/2006 privind protectia si securitatea muncii, completata cu

HG 1218/2006 si HG 355/2007 – CMA = 5 mg/mc.

→ Analize emisii de gaze de ardere la cele 3 cosuri ale CT

CT nr. 1

Nr. Test Ora O2

%

CO2

%

CO

ppm

CO

mg/Nmc

NOx

ppm

NOx

mg/Nmc

SO2

ppm

SO2

mg/Nmc

Pulberi

mg/Nmc

1 11:42 13,7 4,2 19 59 27 136 0 0 2,4

2 11:44 12,9 4,7 48 133 32 147 0 0

3 11:46 15,3 3,3 19 76 24 155 0 0

Media - - - - 89,3 - 146 - 0

Valori limita – - - - 100 - 350 - 35 5

63

Ord. 462/1993 –

Anexa 2

CT nr. 2

Nr. Test Ora O2

%

CO2

%

CO

ppm

CO

mg/Nmc

NOx

ppm

NOx

mg/Nmc

SO2

ppm

SO2

mg/Nmc

Pulberi

mg/Nmc

1 11:58 17,3 2,1 11 68 12 122 2 29 2,2

2 12:00 18,2 1,6 17 135 9 116 1 19

3 12:02 18,3 1,6 13 107 9 120 1 20

Media - - - - 103,3 - 119,3 - 22,7

Valori limita –

Ord. 462/1993 –

Anexa 2

- - - 100 - 350 - 35 5

CT nr. 3

Nr. Test Ora O2

%

CO2

%

CO

ppm

CO

mg/Nmc

NOx

ppm

NOx

mg/Nmc

SO2

ppm

SO2

mg/Nmc

Pulberi

mg/Nmc

1 12:26 14,3 3,9 28 94 29 161 0 0 1,8

2 12:29 13,5 4,3 22 65 31 154 1 7

3 12:31 12,5 4,9 36 95 36 157 1 6

Media - - - - 84,7 - 157,3 - 4,3

Valori limita –

Ord. 462/1993 –

Anexa 2

- - - 100 - 350 - 35 5

Concluzie:

Conform Rapoartelor de incercare nr. 1645, 1646, 1647 / 26.07.2011 a rezultat incadrarea

concentratiilor masurate in concentratiile admise cf. Anexa 2 din ord. 462/1993, cu exceptia

concentratiei CO de la cosul pe rumegus nr. 2, unde s-a inregistrat o valoare (103,3 mg/Nmc)

foarte putin peste limita admisa de 100 mg/Nmc.

Ca urmare se recomanda monitorizarea ulterioara a emisiilor de la cosurile centralei termice,

pentru verificarea incadrarii concentratiilor inregistrate in limitele maxime admise confrom

Ord. 462/1993.

64

9 CONCLUZII SI RECOMANDARI

9.1 Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificara acestora in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

Ca aspecte de neconformare s-au surprins:

• Nu s-a obtinut Autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor (PSI).

• S-au identificat zone restranse pe care s-au facut depozitari neconforme de deserui

din lemn si materiale de constructie.

• Rigola pluviala, pentru evacuarea apelor este partial colmatata la limita incintei – in

zona de evacuare in Canalul Morii.

• Nu exista decantor si SPP pentru apele pluviale colectate din incinta si de pe

platforma stropita de busteni.

• Nu s-au asigurat conditiile pentru retentia eventualelor deversari de la rezervorul de

motorina.

• Nu s-a incheiat contract pentru preluarea cenusei de catre un operator autorizat.

Rezultatele analizelor efectuate pe amplasamentul unitatii de prelucrare lemn –HLV

TRANSILVANIA S.R.L., releva urmatoarele aspecte:

Factorul de mediu SOL - SUBSOL

Nu s-au inregistrat aspecte de neconformare legate de prezenta unor surse semnificative de

poluare pentru sol si subsol.

Factorul de mediu APA

Nu s-au prelevat probe de la punctul de evacuare a apelor pluviale in Canalul Morii, deoarece

in ultimele luni s-a inregistrat o perioada secetoasa, astfel ca a facut imposibila prelevarea si

analiza de probe de la evacuarea din canalizarea pluviala.

Se recomanda ca pe viitor sa se faca o monitorizare a efluentului evacuat in Canalul Morii.

Se recomanda ca indicatorii urmariti sa fie: pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, N-NH4, N-NO2, N-

NO3, produse petroliere.

Factorul de mediu AER

Conform Rapoartelor de incercare nr. 1645, 1646, 1647 / 26.07.2011 a rezultat incadrarea

concentratiilor masurate in concentratiile admise cf. Anexa 2 din ord. 462/1993, cu exceptia

concentratiei CO de la cosul pe rumegus nr. 2, unde s-a inregistrat o valoare (103,3 mg/Nmc)

putin peste limita admisa de 100 mg/Nmc.

65

Ca urmare se recomanda monitorizarea ulterioara a emisiilor de la cosurile centralei termice,

pentru verificarea incadrarii concentratiilor inregistrate in limitele maxime admise confrom

Ord. 462/1993.

9.2 Rezumatul obligatiilor conditionate de un eveniment viitor si incert

Factor de mediu SOL

Se recomanda:

� Desfiintarea depozitelor neorganizate pe amplasament.

� Asigurarea conditiilor de retentie a eventualelor deversari de la rezervorul de motorina

– bordura din beton perimetrala depozitului.

� Incheierea unui contract pentru valorificarea cenusii rezultate de la centralele termice.

� Gestionarea corespunzatoare a substantelor toxice/periculoase, uleiurilor si

carburantilor utilizati in activitate.

� Verificarea periodica a starii de etansare a rezervorului de motorina.

Factor de mediu APA

Se recomanda urmatoarele masuri:

� Decolmatarea rigolei pluviale din incinta si mentinerea acesteia in buna stare astfel

incat sa asigure scurgerea apei colectate de pe platforme.

� Proiectarea si amplasarea unui decantor si SPP pentru apele pluviale colectate din

incinta si evacuate in Canalul Morii.

� Curatarea si vidanjarea periodica a decantorului de la celulele de aburire si a SPP de

la depozitul de motorina.

� Respectarea prevederilor din Autorizatia de Gospodarirea Apelor.

� Se recomanda ca pe viitor sa se faca o monitorizare a efluentului evacuat in Canalul

Morii, dupa preepurarea in decantor – pentru ape pluviale. Se recomanda ca indicatorii

urmariti sa fie: pH, MTS, CBO5, CCO-Cr, N-NH4, N-NO2, N-NO3, produse

petroliere.

Factor de mediu AER

Se recomanda:

� Intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de filtrare (cicloane) de la sectiile de

semifabricate.

66

� Monitorizarea anuala a emisiilor de la cosurile centralei termice, pentru verificarea

incadrarii concentratiilor inregistrate in limitele maxime admise confrom Ord.

462/1993.

9.3 Recomandari pentru studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile de un eveniment viitor si incert

Cele prezentate in prezentul bilant de mediu conduc la necesitatea continuarii evaluarii starii

de calitate a factorilor de mediu pe amplasament printr-un program de monitorizare care sa

aiba la baza recomandarile facute in cadrul acestui capitol. Ne referim la monitorizarea

calitatii apelor pluviale evacuate dupa preepurare in Canalul Morii, precum si la emisiile de

gaze de ardere si pulberi de la cosurile Centralei Termice.

PROIECT PROGRAM DE CONFORMARE OPERATOR : S.C. HLV TRANSILVANIA S.R.L. TALMACIU

Denumirea categoriei de lucrari Termen de finalizare Valoarea investitiei (lei) Responsabil

1 Obtinerea Autorizatiei PSI 31.02.2012 - S.C. HLV

TRANSILVANIA S.R.L.

2 Incheierea unui contract pentru valorificarea

cenusii de la CT 31.02.2012 Valoare abonament lunar

S.C. HLV

TRANSILVANIA S.R.L.

3 Desfiintare depozite neconforme de deseuri

de constructie si lemn 31.02.2012 -

S.C. HLV

TRANSILVANIA S.R.L.

4 Decolmatarea rigolei pluviale 15.03.2012 - S.C. HLV

TRANSILVANIA S.R.L.

5 Decantor si SPP pentru apele pluviale

evacuate in Canalul Morii 31.06.2012 5.000

S.C. HLV

TRANSILVANIA S.R.L.

6 Constructie bordura din beton, perimetrala

platformei pentru rezervorul d emotorina 31.06.2012 5.000

S.C. HLV

TRANSILVANIA S.R.L.

PROPUNERE PROGRAM DE MONITORIZARE

- Monitorizare ape pluviale evacuate in Canalul Morii (semestrial)

- Monitorizare emisii gaze de ardere si pulberi la CT (anual)

Raport Bm i II Talmaciu, Sb

Documents

Transcript of Raport Bm i II Talmaciu, Sb