CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 11 (360) 14 iunie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Brigada 2 Vânãtori de Munte este o mare unitate tac-ticã destinatã NATO, specializatã în lupta în teren mun-tos-împãdurit, având în structurã unitãþi ºi subunitãþi

luptãtoare, de sprijin (de luptãºi logistic), operaþionalizate,cu grad ridicat de mobilitate,destinatã sã execute acþiunimilitare ºi non-militare, cutoate forþele sau cu parte dinforþe, pe teritoriul naþionalsau în afara acestuia, în ca-drul unor structuri operaþio-nale NATO, UE sau iniþia-tivelor regionale...

Vânãtorii de munte în istorie

Prima zi a lunii iunie, cunoscutã drept Ziua Copilu-lui, a fost celebratã de cãtre Armatã prin desfãºurareaunor activitãþi în parcul Carol, sub denumirea „Armatasusþine copiii României”.Divizia 1 Infanterie a fostreprezentatã prin Grupul 2EOD ºi prin Batalionul 313Cercetare „Burebista”. Pri-mii au oferit un adevãratspectacol prin susþinereaunor exerciþii demonstrati-ve pentru detectarea explo-zivilor cu ajutorul câinilorde serviciu.

LECÞIA DE ISTORIE

Arenele Romane. Povestea din Parcul Carol

Mihai Cernea priveºte cu drag spre coloanele în stildoric ce strãjuiesc cele 3.100 de scaune roºii din amfitea-tru. A devenit administratorul Arenelor Romane în 2001

ºi, tot de atunci, au înce-put investiþiile în clãdireaadãpostitã de mai bine deun secol sub copacii um-broºi din Parcul Carol.Statul român, prin SalaPolivalentã ºi MinisterulTineretului ºi Sportului, aoferit în acel an...

Aceasta nu numai cã este cea mai veche fosilã aunei primate, cunoscutã pânã în prezent, dar are ºi altedouã caracteristici extrem de importante: reprezintã ungen ºi o specie noi pentru ºtiinþã ºi clarificã o serie deprobleme privind modul în care au evoluat grupurile deprimate, de-a lungul a milioane de ani.

Animalul a fost des-coperit în sedimentelede pe fundul unui fostlac din provincia chine-zã Hubei, sedimente ca-re au vârsta de cca. 55 demilioane de ani, ºi a pri-mit denumirea ºtiinþificãde Archicebus.

Armata susþine copiii României

Un „vãr” minuscul al maimuþelor ºi al oamenilor

MOZAIC

Actul de comandã este o activitate extrem de com-plexã ºi bineînþeles cã nu se poate limita doar la aceledetalii ce sunt legate numai de planificare. Coordona-

rea, organizarea ºi con-trolul sunt ºi ele elemen-te esenþiale ce trebuieconsiderate asemeni unuiperpetuum mobile de acãrui eficacitate depindatât de multe variabile.Ca urmare, comanda ori-cãrei unitãþi nu orbiteazãdoar în jurul procesuluide planificare, chiar dacãaceasta este realizatã...

KAKI 100%

Performanþa transpusã într-omatrice cazonã

Brigada 2 Vânãtori de Munte este o mare unitate tacticãdestinatã NATO, specializatã în lupta în teren muntos-împãdurit, având în structurã unitãþi ºi subunitãþi luptãtoa-re, de sprijin (de luptã ºi logistic), operaþionalizate, cu gradridicat de mobilitate, destinatã sã execute acþiuni militareºi non-militare, cu toate forþele sau cu parte din forþe, pe te-ritoriul naþional sau în afara acestuia, în cadrul unor struc-turi operaþionale NATO, UE sau iniþiativelor regionale însubordinea comandamentului Diviziei 1 Infanterie.

Potrivit Înaltului Decret nr. 1674 din 12.05.1923, înce-pând cu 1 iulie 1923, s-a înfiinþat, în garnizoana Bistriþa,Divizia 2 Vânãtori de Munte. În perioada 1923-1940, zonade dislocare a Diviziei 2 Vânãtori de Munte a fost în masi-vele muntoase ale Bucovinei, Maramureºului ºi în parteade nord a Carpaþilor Orientali. În baza prevederilor Înaltu-lui Decret nr. 1688, din 1 aprilie 1937, Divizia 2 Vânãtoride Munte a primit denumirea de Brigada 2 Mixtã Munte.

La 30 iunie 1941, Brigada 2 Mixtã Munte a trecut laofensivã, în cadrul Corpului de Munte, pe direcþia Cernã-uþi-Hotin, a participat la forþarea fluviilor Nistru, Bug ºiNipru, ajungând la 10 octombrie 1941 pe litoralul MãriiAzov, iar dupã o scurtã refacere în þarã, a participat la ac-þiunile de luptã din stepa Nogai, munþii Caucaz ºi peninsu-la Crimeea. Începând cu luna august 1944, Divizia 2 Vânã-tori de Munte s-a reorganizat ºi a asigurat introducerea în

luptã a Armatei a 4- a, în zona Gilãu-Buru ºi, dupã ce înseptembrie 1944 a participat la eliberarea oraºului Cluj, aprimit ordin sã înainteze pe direcþia Gilãu-Huedin-Oradea.

La 7 noiembrie 1944, Divizia 2 Vânãtori de Munte tre-cea Tisa. Sfârºitul anului 1944 îi gãseºte pe vânãtorii demunte în timpul luptelor grele pentru alungarea adversaru-lui aflat în spaþiul dintre masivele Bukk-Matra. Dupã eli-berarea Ungariei, militarii Diviziei 2 Vânãtori de Munte auacþionat în munþii Tatra pentru eliberarea Cehoslovaciei, lasfârºitul rãzboiului fiind regrupaþi la nord de oraºul Brno înzona Polna, Zaborna, Dobrutov. La 13 iunie 1945, unitãþileDiviziei 2 Vânãtori de Munte încep marºul înapoi cãtre þa-rã. Divizia a avut de suportat cea mai grea situaþie dupãDictatul de la Viena. Pe parcursul celor 6 ani de rãzboi, aavut cele mai mari pierderi umane ºi materiale. De patruori a plecat la luptã cu efectivele complete (18.500 militari)ºi tot de atâtea ori s-a întors victorioasã, dar cu efectivelela mai puþin de 50% din cele iniþiale.

La 17.11.1964, s-a reînfiinþat Brigada 2 Vânãtori deMunte cu comandamentul ºi subunitãþile de brigadã în gar-nizoana Braºov ºi Batalionul 21 Vânãtori de Munte, îngarnizoana Predeal. Potrivit deciziei preºedintelui Repub-licii Socialiste România ºi H.C.M. nr. 1330, din21.10.1974, Brigãzii 2 Vânãtori de Munte i s-a atribuitnumele de „SARMIZEGETUSA”.

În perioada de dupã decembrie 1989, organiza-rea structuralã ºi subordonarea Brigãzii 2 Vânãtoride Munte „Sarmizegetusa” au fost într-o continuãdinamicã, impusã de cerinþele modernizãrii Arma-tei României ºi în concordanþã cu opþiunile militareale poporului ºi Statului român. În afara transformã-rilor structurale care au caracterizat ultimii 15 ani,Brigada 2 Vânãtori de Munte a participat la activi-tãþi de instruire în comun, în þarã ºi strãinãtate, cumilitari din Statele Unite ale Americii, Marea Brita-nie, Grecia, Olanda, Turcia, Italia, precum ºi laaplicaþii multinaþionale. De asemenea, a participatla misiuni internaþionale: în Irak ,în 2005, cu o com-panie de vânãtori de munte, iar între aprilie2006–aprilie 2007, cu douã companii de vânãtori demunte; în Kossovo, a participat cu 3 companiiV.M., între 2005 ºi 2007, iar în Afganistan, întreianurie 2008 ºi ianuarie 2013 cu toate batalioanelede vânãtori de munte, prin rotaþie.

Militarilor Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa”, care se mândresc cu faptele de vi-tejie ale înaintaºilor, acum, la 90 de ani de istorie, leurãm sãnãtate, fericire ºi mult succes pe mai depar-te!

La mulþi ani! Colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 11 (360) din 14 iunie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C11/2013

MOSCOVA - Rusia a testat cu succes o rachetã balisticã,denumitã ucigaºul scutului antirachetã. Sistemul antibalis-tic al SUA nu va fi în mãsurã sã contracareze noua rachetã ba-listicã intercontinentalã, testatã cu succes de Rusia, în luna iu-nie, a declarat vicepremierul rus Dimitri Rogozin, în timpulunei prelegeri susþinute în cadrul proiectului „Universitateacivilã”, în care a vorbit despre arme de înaltã precizie ºi influ-enþa crescândã a reþelelor sociale, dupã cum relateazã publica-þia Telegrafist.org. „Experimentul a fost un succes”. În opinialui Rogozin, „mijloacele de apãrare antirachetã americane -nici cele din prezent, nici cele din viitor - nu vor fi capabile sãneutralizeze racheta rusã, înainte ca aceasta sã penetreze siste-mul american”. Rusia va continua sã-ºi creascã arsenalul mili-tar pentru „a-ºi putea asigura o libertate deplinã de acþiune încazul unei eventuale agresiuni”, a afirmat oficialul rus, indi-când cã întãrirea Rusiei în plan militar, precum ºi dezvoltareacapacitãþilor ei de luptã aerospaþiale vor contribui în acelaºitimp la menþinerea unui echilibru de forþe în lume.

WASHINGTON - Securitatea ciberneticã: „reguli co-mune” ale SUA ºi China. Preºedintele american Barack Oba-ma a pledat în timpul unei conferinþe de presã susþinute în Ca-lifornia alãturi de omologul sãu chinez Xi Jinping, ca în þara saºi în China sã fie respectate „reguli comune ale jocului” în ma-terie de securitate ciberneticã, informeazã AFP. În condiþiile încare SUA au arãtat cu degetul în direcþia Chinei în legãturã cufurturi masive de date, preºedintele chinez a declarat cã acestfenomen constituie o problemã, însã a rãmas fidel liniei Bei-jingului, asigurând cã ºi þara sa este „o victimã a atacurilor ci-bernetice”. În ceea ce-l priveºte, Barack Obama a precizat cã,„în condiþiile unui progres incredibil al tehnologiilor”, el ºiomologul sãu chinez recunosc cã „problema securitãþii ciber-netice, necesitatea unor reguli ºi abordãri comune devin din ceîn ce mai importante (...). „Este crucial ca, fiind douã dintre ce-le mai mari puteri economice ºi militare mondiale, China ºiSUA sã ajungã la un acord solid pe marginea acestei proble-me”, a declarat liderul american, fãrã a preciza modul în cares-ar putea face acest lucru. La rândul sãu, Xi a subliniat cã Bei-jingul „este foarte preocupat de problema atacurilor ciberneti-ce”, exprimându-ºi regretul cã, în perspectiva întrevederilorsale cu Obama, mass-media americane au dat de înþeles cã „se-curitatea ciberneticã este cea mai mare problemã a relaþiilorcino-americane(...). China este o victimã a atacurilor ciberneti-ce”, a insistat liderul chinez. Acesta a salutat de asemenea în-fiinþarea unui „grup de lucru” Beijing-Washington, care se vareuni începând din iulie în legãturã cu problematica securitãþiicibernetice, decizie deja anunþatã de partea americanã. „Coo-perând cu bunã credinþã, putem înlãtura neînþelegerile”, ºi-aexprimat speranþa preºedintele Chinei. KIEV - Militariiucraineni rãmân în Kosovo. Contingentul ucrainean rãmâneîn continuare în Kosovo, a declarat preºedintele Ucrainei, Vik-tor Ianukovici, în cadrul întrevederii cu omologul sãu sârb, To-mislav Nicolic, de la Belgrad. În urma discuþiilor, Nikolic a de-clarat, la rândul sãu, cã „apreciazã faptul cã acest contingentucrainean îºi continuã misiunea de menþinere a pãcii în Koso-vo”, exprimându-ºi totodatã recunoºtinþa faþã de Ucraina pen-tru poziþia principialã faþã de Kosovo. De precizat cã Ucrainaeste una dintre cele opt þãri care nu fac parte din NATO, darcare participã la forþa internaþionalã din Kosovo, KFOR, con-dusã de Alianþa Nord-Atlanticã ºi formatã din aproape 9.000de militari. MOSCOVA - Brigadã pentru menþinerea pã-cii în cadrul Trupelor de Desant Aerian ale Rusiei. În Tru-pele de Desant Aerian ale Federaþiei Ruse, pe baza Brigãzii 31de Asalt Aerian, a fost constituitã o brigadã de menþinere a pã-cii pentru îndeplinirea de sarcini sub egida ONU sau a Organi-zaþiei Tratatului privind Securitatea Colectivã - a comunicat,pentru Interfax, comandantul Trupelor de Desant Aerian, ge-neral-colonel Vladimir ªamanov. Mai mult decât atât, pânã lasfârºitul verii, în fiecare divizie a Trupelor de Desant Aerian seva constitui câte un batalion, care va fi completat cu militari pebazã de contract care vor participa la operaþiunile de menþinerea pãcii. BERLIN - Organizaþia Atlanticului de Nord s-arputea confrunta pe viitor cu o penurie gravã de capacitãþimilitare. ªtirea a apãrut în presa germanã, citatã apoi de pu-blicaþia rusã Vzgliad, care citeazã la rândul sãu agenþia depresã ITAR-TASS. În problema dotãrii forþelor lor armate, ali-aþii europeni nu reuºesc sã-ºi atingã obiectivele, scrie în ulti-mul sãu numãr sãptãmânalul german Der Spiegel, citând undocument analitic al NATO, care enumerã proiecte preconiza-te de Alianþã, dintre care cele mai multe sunt marcate conven-þional cu roºu sau portocaliu. Aceasta înseamnã cã existã pro-bleme semnificative în ceea ce priveºte transpunerea lor înpracticã. Mai puþin frecvente sunt etichetãrile cu galben (pro-bleme moderate), în timp ce proiecte însemnate cu culoareaverde, care înseamnã „fãrã dificultate”, nu existã deloc. În to-tal, documentul citat de Spiegel enumerã 15 aºa-numite zonecu probleme. Încã din perioada operaþiunii în Libia, de acumdoi ani, se observa o lipsã de anumite tipuri de echipamentemilitare: arme de înaltã precizie, cum ar fi rachetele ghidate.NATO s-ar putea confrunta în curând cu un numãr insuficientde sisteme de alimentare a aeronavelor militare în aer. Con-form publicaþiei germane, Alianþa ar avea nevoie de cel puþinde 235 de avioane de alimentare, în condiþiile în care în pre-zent dispune de numai 81 de astfel de aparate. (P.I.)

Vânãtorii de munte în istorieACTUALITATEAPE SCURT

P araºutismul militar faþã de celcivil are o multitudine de impli-

caþii ºi rãspunderi specifice dar, în ace-laºi timp, oferã personalului aeronavi-gant ºi o multitudine de satisfacþii.

Pentru a fi un paraºutist de succes,trebuie sã ai o anume structurã de perso-nalitate ºi sã dai dovadã de anumite cali-tãþi psihologice specifice. Începem prina evidenþia o parte dintre ele ºi prin a leexemplifica importanþa. O primã varia-bilã de personalitate importantã pentru adeveni un paraºutist militar de succeseste adaptabilitatea, mai concret capaci-tatea de a te adapta la diferite situaþii ºicircumstanþe. Un militar, cu cât se adap-teazã mai repede unor noi condiþii ºi înspeþã la cele oferite de zbor ºi salt, cuatât rãspunde ineditelor solicitãri ºi„provocãri” situaþionale. Putem conti-nua prin reliefarea promptitudinii deci-zionale, variabilã a personalitãþii para-ºutistului ce se referã la capacitatea de alua decizii rapide, raþionale, logice ºimai ales sub presiunea factorilor oferiþide activitãþile zborului. În situaþiile stre-sante apãrute pe timpul desfãºurãrii ac-tivitãþilor personalului aeronavigant,militarii trebuie sã evalueze foarte rapidamplitudinea situaþiilor actuale, sã îºicanalizeze efortul spre rezolvarea opti-mã a problemelor apãrute, cu un consumbine canalizat al eforturilor, astfel încâtîn faþa unei posibile provocãri imediate

sã poatã repeta acest mecanism decizio-nal complex . O promptitudine decizio-nalã se câºtigã în timp, prin exerciþiu,prin efectiva expunere la riscuri ºi acþio-narea adecvatã, astfel încât sã ducã lacapãt misiunea încredinþatã.

Toleranþa la stress, la presiunea acti-vitãþilor zborului reprezintã un alt factorimportant în personalitatea unui paraºu-tist militar de succes (din punct de vede-re psihologic). Aceastã variabilã se refe-rã la capacitatea unui militar de a rãmâ-ne calm în condiþiile confruntãrii cu in-formaþii multiple venite pe mai multecanale. Calmul ºi capacitatea de „a facefaþã” presiunii poate fi o variabilã pri-mordialã ce face diferenþa între viaþã ºimoarte. Capacitatea de a nu te lãsa victi-ma presiunilor ºi de a gestiona cu calminformaþiile, sau chiar de a le folosi înluarea deciziilor este esenþialã unui pa-raºutist militar de succes.

Analiza propriilor performanþe re-prezintã acea variabilã prin care perso-nalul aeronavigant îºi poate identificapropriile slãbiciuni. Participarea la acti-vitãþi cu risc ridicat ca paraºutismul im-plicã ºi seriozitate. Nu se pot depãºi li-mitele fizice sau psihice ale omului cuuºurinþã. Dacã îþi este teamã de înãlþi-me, atunci pentru a deveni paraºutisttrebuie înainte de toate sã îþi confrunþi ºisã îþi învingi temerile.

Un alt factor important al personali-tãþii paraºutiºtilor militari este mobilita-

tea fizicã ce reprezintã capacitatea demobilizare a resurselor la nivelul randa-mentului maxim, chiar ºi în condiþii deobosealã. Riscul activitãþilor fiind ridi-cat, personalul trebuie sã aibã atributulde a putea da rãspunsul ºi de a putea de-pune efortul fizic optim, pentru scurttimp, pentru a putea face faþã situaþiilor,indiferent de gradul de extenuare.

Militarii care practicã paraºutismulvorbesc de un alt atribut important alpersonalitãþii acestora ºi anume curajulcare reprezintã capacitatea de a rãmâneferm în situaþii de tensiune, presiune,mai degrabã îndrãzneþ decât prudent. Opersoanã ce nu dã dovadã de curaj în ac-tivitatea de zbor ºi paraºutare nici nu vafi performant în ceea ce face.

De asemenea, pentru activitatea deparaºutism, mai sunt necesare ºi altevariabile ce þin de aptitudinile ridicate lanivel interpersonal ºi de comunicare.Iniþierea ºi întreþinerea interacþiunilorcât mai clare ºi mai concrete pe plan si-tuaþional pot avea implicaþii mari asupraperformanþei paraºutiºtilor militari. Per-sonalul anterior menþionat, cu cât estemai sociabil, mai implicat, mai relaxatîn situaþiile sociale faþã de colegi sauºefi, cu atât poate acumula mai uºor cu-noºtinþele necesare sau poate ajuta echi-pa în înþelegerea mai clarã a activitãþilorce þin de perioada zborului ºi a saltului.

Locotenent psih. Iustin CHIÞU

Variabilele de personalitate ale unui paraºutist militar

Înãlþarea Domnului, sãrbãtoarea creºtinã, este prãznuitã de po-porul român cu mare evlavie, în ziua de joi din sãptãmâna a ºaseadupã Paºti. Credincioºii sãrbãtoresc aceastã zi la fel ca pe cea de În-viere. Se vopsesc ouã roºii, se taie miei ºi se fac pomeni, se curãþãmormintele, se aprind lumânãri ºi se împodobesc casele cu ramuriverzi. Tot în aceastã zi, se însemneazã vitele, adicã li se taie pãr dinvârful cozii ºi se îngroapã în muºuroaiele de furnici, rostindu-se:„Sã fie atâþia viþei ºi miei câte furnici sunt în furnicare”. Aceastã ziera consideratã hotar pentru diferite activitãþi economice; acum seîncheia semãnatul plantelor, în special al porumbului, se urcau boiiºi juncanii la pãºunile montane, se însemnau mieii prin crestareaurechilor. Formula de salut din ziua de Ispas este creºtinã: „Hristoss-a Înãlþat!/ Adevãrat s-a Înãlþat!”. Cu unele variante locale, sãrbã-toarea este cunoscutã pretutindeni în România.

Pentru cã nici morþii nu erau uitaþi în aceastã zi, prin ritualurilece se fãceau, s-a hotãrât ca tot în ziua de Înãlþare sã fie ºi Ziua Eroi-lor Nemului - ziua celor care au cãzut pentru þarã pe toate câmpu-rile de bãtãlie, din toate timpurile.

Astfel, la 13 iunie 2013, în garnizoanele României, se oficiazãslujbe de pomenire a eroilor neamului ºi se desfãºoarã ceremonia-luri militare, la care sunt invitaþi sã participe cadre militare active,în rezervã sau în retragere, dar ºi întreaga comunitate localã. (P.I.)

Ziua Eroilor

Prima zi a lunii iunie, cunoscutã drept Ziua Copilu-lui, a fost celebratã de cãtre Armatã prin desfãºurareaunor activitãþi în parcul Carol, sub denumirea „Armatasusþine copiii României”. Divizia 1 Infanterie a fost re-prezentatã prin Grupul 2 EOD ºi prin Batalionul 313Cercetare „Burebista”.

Primii au oferit un adevãrat spectacol prin susþine-rea unor exerciþii demonstrative pentru detectarea ex-plozivilor cu ajutorul câinilor de serviciu. Cele trei ve-dete cu patru picioare au fost atracþia celor mici, darnici roboþelul EOD nu s-a lãsat mai prejos. Coadã a fostºi la mânuirea detectoarelor de metale. Militarii Grupu-lui au încântat privirile celor prezenþi la activitate cutehnica ºi echipamentele specifice EOD, cum ar fi:autospeciala EOD URO VAMTAC S3 BN3, costumulde protecþie EOD-9 ºi detectoarele de explozivi Quan-tum Sniffer. Locotenentul Adrian Ivan, coordonatorul

oºtilor, ne-a mãrturisit cã, ori de câ-te ori li se oferã ocazia sã-ºi prezin-te activitatea în mod public, o faccu seriozitate ºi cu satisfacþia faptu-lui cã au oportunitatea de a face cu-noscutã imaginea Grupului 2 EODºi, de ce nu a specializãrii. „Dinco-lo de partea ludicã, prin aceste ex-poziþii, populaþia civilã conºtienti-zeazã importanþa existenþei noastreca ºi structurã a Armatei României.Ne-am bucura ca atunci când vãdun film în care apare unul dintreelementele prezentate de noi,astãzi, aici, sã-ºi aminteascã la cefoloseºte ºi cã a învãþat de la bãieþiide la armatã”, a adãugat acesta

zâmbind.Printre copaci, bine

camuflaþi cum le stã bi-ne, îi puteam gãsi pecercetaºii noºtri. Publi-cului curios i-au fost prezentate modurileîn care se poate construi un adãpost,tipurile de focuri folosite în diferitele misi-uni pe care le întreprind, modalitãþile depreparare a hranei, de procurare ºi filtrare aapei, precum ºi varietatea de capcane decare se folosesc aceºtia. Despre semnifi-caþia evenimentului, locotenentul Alexan-dru Ilie ne-a declarat: „Activitãþile cu car-acter public, cum este aceasta, reprezintãpentru noi un prilej de a arãta celor mici, ºinu numai, anumite aspecte specifice, careajutã sau mijlocesc îndeplinirea misiunilorelementelor de cercetare. Momentele deacest tip reprezintã ocazia perfectã de ademonstra populaþiei civile cã suntem în

mãsurã sã ne îndeplinim misiunea, fie cu mijloacele pecare le avem în dotare, fie cu cele pe care le putemimproviza din ceea ce avem la îndemânã. Reprezintã,de asemenea, probarea aºteptãrilor structurilor care necoordoneazã ºi, câteodatã, chiar depãºirea acestora.

Acest tip de activitãþi creeazã oportunitatea de apromova, atât specialitatea ca atare, cât ºi meseria ar-melor. Doresc sã folosesc acest prilej pentru a mulþumicolectivului care a lucrat pentru realizarea activitãþilordin Parcul Carol, pentru profesionalismul, seriozitateaºi atitudinea proactivã cu care au abordat îndeplinireasarcinilor.”

Ziua s-a încheiat undeva spre ora 15:00, lãsând înurmã multe impresii împãrtãºite pe bãncile parcului.

M.m. cls. a IV-a Monica DEACU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 11 (360) din 14 iunie 2013 Pagina 3

Armata sus þ ine cop i i i Român ie iArmata sus þ ine cop i i i Român ie i

Cu ocazia sãrbãtoririi a 154 de ani de laînfiinþarea armei geniu, în cadrul Centru-lui de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apã-rare CBRN „Panait Donici” din Râmnicu-Vâlcea - singura instituþie de învãþãmântmilitar de profil din Armata României -s-au desfãºurat o serie de activitãþi cultu-ral–artistice ºi sportive, dintre care aº dorisã menþionez: derularea unei competiþiisportive în garnizoanã, în cadrul CupeiGenistului Militar, la care s-au înscris lo-turile sportive ale mai multor instituþii depe plan local (acestea se vor întrece la di-ferite probe: atletism, ºtafetã, volei, tenisde masã, minifotbal); vernisajul unei ex-poziþii de artã fotograficã, sub titlul „Cãlã-tor pe mapamond” organizatã în cadrul in-stituþiei in perioada 27–26 iunie, al cãreiautor este plutonierul-adjutant principalNicoleta Munteanu; sustinerea unui con-cert aniversar dedicat evenimentului, decãtre Corul Academic „Euphonia” al Fi-larmonicii de Stat Ion Dumitrescu, dinRâmnicu-Vâlcea, în ziua de 28 mai a.c.,activitate desfãºuratã în parteneriat cuCercul Militar din garnizoanã; desfãºura-rea simpozionului cu tema „154 de ani dela infiinþarea armei geniu în Armata Ro-mâniei”, în data de 30 mai, începând cuora 11:00. De fapt, la activitate ºi-au anun-þat prezenþa reprezentanþi ai administraþieipublice locale, ai instituþiilor de culturãdin zonã, presedinþii asociaþiilor de rezer-viºti, precum ºi ai cadrelor în retragere,cadre militare în rezervã ºi în activitate,alþi invitaþi din garnizoanã, mass-medialocalã. În cadrul simpozionului au fostevocate momentele ºi argumentele carel-au determinat pe Alexandru Ioan Cuza sãîncuviinþeze înfiinþarea armei Geniu, princrearea în anul 1859, în Moldova, a primeisubunitãþi de specialitate, Batalionul 1Geniu. Au mai fost prezentate de cãtre mi-litarii geniºti, aflaþi la diferite cursuri încadrul instituþiei de învãþãmânt, unele as-pecte ale dezvoltãrii armei ºi ale învãþã-mântului de specialitate de-a lungul tim-pului. Unul dintre interlocutori a fãcut re-feriri la Monumentul Geniului, ridicat cufondurile rezultate din contribuþia volun-tarã a ofiþerilor de geniu din Armata româ-nã, fãrã nici o subvenþie din partea Minis-terului de Rãzboi sau a Statului. De ase-

menea, a remarcat elementul dominat alMonumentului, care înfãþiºeazã ºi simboli-zeazã chintesenþa tãriei Armatei române,sufletul mare, mândru ºi generos al solda-tului român, LEUL - rege al forþei, dar ºi alfrumuseþii, stând biruitor într-o miºcaretriumfalã, cu labele din faþã pe trofeele cu-cerite de la inamic: arme, scuturi,þeava unui mortier, peste care sedesfãºoarã faldurile unui drapel.Specificul armei este redat prinstatuile a patru chipeºi ostaºi ge-niºti, reprezentând specialitãþile:pionieri, cãi ferate, pontonieri ºitelefoniºti-telegrafiºti. Pe soclu seaflã inscripþia: „Spuneþi generaþii-lor viitoare cã noi am fãcut supre-ma jertfã pe câmpurile de bãtaiepentru întregirea neamului”, iarîntr-un medalion montat pe trepte-le Monumentului stã scris: „Eroi-lor din arma geniului 1916-1919.”

Un alt referat dedicat eveni-mentului a oglindit o parte dintrepersonalitãþile armei geniu, de cer-tã valoare, printre care generalulde divizie Anton Berindei, mareºa-lul Constantin Prezan, primul-mi-nistru/ generalul Artur Vaitoianu,opt miniºtri de rãzboi, patru miniº-tri de la Departamentul LucrãrilorPublice, zece ºefi ai Marelui StatMajor, peste treizeci de ataºati mi-litari, ºapte membri ai AcademieiRomâne, un membru al SocietãþiiRegale de ªtiinþe din Londra ºimai mulþi membri ai academiilorde artã sau ºtiinte din SUA, Italia,Franþa ºi Germania. De altfel, la simpozi-on invitatul de onoare a fost istoricul DanBerindei, vicepreºedinte al Academiei Ro-mâne, strãnepot al generalului. Activitateaa fost deschisã de cãtre colonelul Dan Ma-rin, în calitate de comandant al instituþieide învãþãmânt, care a remarcat unele as-pecte în dezvoltarea armei, cu misiunileacesteia ºi capabilitãþile structurilor actua-le de geniu din cadrul Forþelor Terestre.De asemenea, domnia sa a scos in evidenþãparticiparea geniºtilor români în teatrelede operaþii, care a devenit o constantã oda-tã cu intrarea României în Parteneriatulpentru Pace, ºi cu atât mai mult, dupã in-

trarea de drept în NATO. Totodatã a scosîn relief ºi evoluþia învãþãmântului militarde specialitate, a continuitãþii în existenþaºi funcþionarea instituþiei ce a dus mai de-parte tradiþiile ªcolii Speciale de Artilerieºi Geniu, înfiinþate la Bucureºti, în 1881,pãstrând în toate formele de organizaredenumirea onorificã de Panait Donici, pri-mitã în anul 1992, în cinstea primului co-mandant al unei unitãþi de geniu din Ar-mata României. În acest moment, Centrulde Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare

CBRN are ca misiune de bazã formarea,specializarea ºi dezvoltarea profesionalãîn armele/ specialitãþile militare Geniu,EOD ºi Apãrare CBRN, capabil sã asigu-re, potrivit funcþiilor pentru care se pregã-tesc pentru îndeplinirea misiunilor specifi-ce, în timp de pace, în situaþii de crizã ºi larãzboi, pe teritoriul naþional sau în cadrulstructurilor multinaþionale.

La finalul simpozionului, academicia-nul Berindei a scris cu litere de aur în Car-tea de Onoare a instituþiei urmãtoarele:„Cu multã plãcere am fost astãzi prezent laactivitatea organizatã de cãtre Centrul deInstruire pentru Geniu Panait Donici.

Mãrturisesc cã am fost profund impresio-nat de organizare, disciplinã ºi curãþenie,dar ºi de atmosfera pe care am gãsit-o înaceastã unitate. A fost o zi încurajatoarepentru viitorul þãrii ºi neamului nostru, caºi pentru capacitatea integrãrii în structuri-le europene, euroatlantice ºi mondiale. Nupot decât sã vã prezint felicitãrile mele dininimã ºi urãrile de succes pe viitor”.

O altã activitate care s-a desfãºurat în„cetatea armei Geniu” din Râmnicu-Vâl-cea a fost inaugurarea oficialã a Muzeului

cu tehnicã de geniu,filialã a Muzeului Mi-litar Naþional „RegeleFerdinand I”. Astfel,din acest moment încurtea instituþiei func-þioneazã acest muzeuîn care sunt vernisatepeste 20 de exponatede o valoare patrimo-nialã extraordinar demare, din categoriilede tehnicã militarãspecificã structurilorde geniu. La inaugu-rare, a participat prin-tre reprezentanþii ad-ministraþiei publicelocale, Mircea Nado-lu, prefect al judeþuluiVâlcea, profesorul dr.Florin Epure, directorexecutiv al DirecþieiJudeþene pentru Cul-turã ºi Patrimoniu Na-þional Cultural, acade-micianul Dan Berin-dei, vicepreºedinte alAcademiei Române,locotenent-colonelulConstantin Lupu, re-

prezentant al Muzeului Militar Naþional,precum ºi alþi reprezentanþi ai asociaþiilordin garnizoanã. Directorul Muzeului Mili-tar Naþional a dorit sã mulþumeascã colo-nelului Dan Marin, comandantul instituþieipentru iniþiativa lansatã cu ceva timp înurmã, precum ºi colectivului de militari,coordonat de ofiþerul responsabil cu activi-tatea de tradiþii ºi culturã militarã de la ni-velul garnizoanei, maiorul Sorin Pancu,care au lucrat la amenajarea, întreþinereaºi conservarea categoriilor de tehnicã ex-pusã.

Maior Sorin PANCU

Geniºtii vâlceni în zi de sãrbãtoare

- Domnule colonel, statutul de coman-dant al Batalionului 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” vã stimuleazãpreocupãrile pentru profesie, randamentºi relaþii interpersonale sau se limiteazãla detaliile riguroase ce þin în mod speci-al de planificare?

- Actul de comandã este o activitateextrem de complexã ºi bineînþeles cã nuse poate limita doar la acele detalii cesunt legate numai de planificare. Coordo-narea, organizarea ºi controlul sunt ºi eleelemente esenþiale ce trebuie considerateasemeni unui perpetuum mobile de a cã-rui eficacitate depind atât de multe varia-bile. Ca urmare, comanda unei unitãþi nuorbiteazã doar în jurul procesului de pla-nificare, chiar dacã aceasta este realizatãpânã în cel mai mic amãnunt. Nu sunt depãrere cã o planificare perfectã, cu o exe-cuþie necorespunzãtoare, este mai eficien-tã decât abordarea prin care îmi fac înþe-leasã intenþia, lãsând la latitudinea subor-donaþilor sã stabileascã detaliile de exe-cuþie, în aºa fel încât sã se ajungã la re-zultatele dorite.

Este de necontestat faptul cã verifica-rea modului de rezolvare, pe parcursulexecutãrii unei sarcini, trebuie fãcutã decãtre comandant, însã este esenþial sã fiestabilit un climat de încredere reciprocãîntre ºefi ºi subordonaþi. Într-o astfel deatmosferã de lucru, subordonatul ce în-tâmpinã dificultãþi are curajul de a le ra-porta, de a propune anumite soluþii, chiar dacã uneledintre acestea nu sunt viabile la prima vedere, ºi de asolicita mai departe sprijin ºi de la alþii colegi. Muncaîn echipã poate avea ºi are rezultate foarte bune la ni-velul batalionului. Mã preocupã relaþiile interpersonaledin cadrul structurii, precum ºi comunicarea dintre oa-meni pe diferite domenii de interes. Am avut de multeori surpriza ca rezolvarea unor probleme destul de difi-cile la prima vedere sã vinã de la unii subordonaþi carenu erau direct implicaþi, aceºtia oferindu-ne din exteri-or o viziune foarte realã.

Referitor la carierã, lucrurile nu sunt atât de simplepe cât par, profesia de militar însemnând, cel puþin dela anumite niveluri în sus, o confruntare directã cu pro-bleme legate de domeniul financiar, bugete, de cheltu-irea eficientã a fondurilor publice, de gestionarea resur-selor umane, relaþii cu mass-media, cu parchetul mili-tar, de colaborarea cu reprezentanþii comunitãþii locale,de intervenþiile în caz de incendii, de fondul funciar, deînchirieri de spaþii. În toate aceste situaþii, dacã nuidentifici în cadrul personalului, oameni care sã se spe-cializeze pe fiecare domeniu în parte ºi care sã se preo-cupe sã fie la curent cu ultimele prevederi legale, estedestul de dificil sã le abordezi ºi soluþionezi. În conclu-zie, statutul de comandant nu se limiteazã doar la deta-liile riguroase ale planificãrii, cum m-aþi întrebat ºtiindcã nu voi rãspunde în acest fel, limitându-mã numai laacest aspect, ci înseamnã mult mai multã execuþie,control, feed-back ºi muncã în echipã.

- Cât de mult conteazã acum, în calitate de lider albatalionului, experienþele câºtigate ca ofiþer de statmajor în comandamente de unitãþi ºi mari unitãþi, pre-cum ºi cele din teatrul de operaþii din Afganistan?

- Experienþa câºtigatã în urma activitãþilor desfãºu-rate în cadrul comandamentelor marilor unitãþi esteesenþialã pentru actul de comandã, întrucât pot avea oidee justã despre aºteptãrile ºi exigenþele pe care le aueºaloanele superioare de la structurile de tip batalion.Acest lucru mã ajutã sã înþeleg mai bine misiunile ºi

sarcinile încredinþate ºi sã ghidez eforturile structuriipe care o comand, astfel încât problemele sã fie rezol-vate cu eficienþã maximã.

Totuºi, cariera militarã mi-a confirmat pânã în acestmoment cã promovarea treaptã cu treaptã te ajutãfoarte mult ºi este o condiþie necesarã pentru a obþineperformanþã.

- În cadrul unui batalion de vânãtori de munte,dinamica misiunilor este încântãtoare nu doar pentrucei ce privesc. Realitatea din interior o putem afladoar de la comandantul acestuia. Am fi încântaþi dacãacceptaþi sã ne împãrtãºiþi ºi nouã mãcar o parte aacesteia.

- În desfãºurarea zilnicã a activitãþilor unitãþii, nicio orã nu se aseamãnã cu cealaltã; întotdeauna apar noiprovocãri care, de regulã, nu sunt puþin solicitante, badimpotrivã. Acest lucru se datoreazã paletei variate desarcini pe care le avem de îndeplinit, sarcini legate depersonal, de pregãtire ºi instrucþie ºi, nu în ultimulrând, de susþinere logisticã.

Dinamica misiunilor unui batalion de vânãtori demunte este datã în primul rând de aºteptãrile pe care leau eºaloanele superioare de la o unitate de elitã. Dacãeste încântãtoare sau nu depinde de pasiunea pe care oai, de felul în care eºti apreciat, atât ca individ, cât ºi castructurã.

- Arãtaþi-ne cât de mult conteazã pedagogia co-mandantului în pregãtirea misiunilor de îndeplinire aobiectivelor batalionului de vânãtori de munte?

- În opinia mea, un lider trebuie sã se nascã cu anu-mite calitãþi ºi se educã prin experienþã ºi pregãtire pro-fesionalã. Este o parte legatã de arta conducerii ºi o altareprezentatã de expertizã ºi deprinderi. Pedagogia co-mandantului constã tocmai în puterea de a-þi face înþe-leasã intenþia de cãtre subordonaþi, în arta de a-i moti-va ºi responsabiliza. Orice misiune începe cu un procesde luare a deciziei care, în funcþie de scopul propus,este mai detaliat sau mai concis. Indiferent de situaþie,rolul comandantului este esenþial, întrucât orienteazã

eforturile statului major, este cel care ia decizia asupracursurilor de acþiune, dar asigurã în cea mai mare partecomanda ºi controlul pe timpul execuþiei.

- Câtã valoare de adevãr acordaþi cunoaºterii teo-retice, coeziunii ºi relaþionãrii în cadrul unitãþii ca de-ziderate pentru performanþa profesionalã a Batalionu-lui 30 Vânãtori de Munte?

- În contextul actual, când ameninþãrile la adresa se-curitãþii sunt atât de dinamice ºi complexe, pentru a nufi depãºit de situaþie, cunoaºterea teoreticã este esenþia-lã. Batalionul este un sistem care depinde foarte multde calitatea individualã a componentelor sale, dar de-pinde hotãrâtor ºi de angrenajele care unesc indivizii ºicapabilitãþile acestora.

Pentru a avea rezultate foarte bune la nivel de echi-pã, este necesar ca relaþiile profesionale dintre oamenisã fie bazate pe încredere ºi respect reciproce, atributecare aratã adevãrata valoare a unui colectiv ºi creeazãcoeziunea de care este nevoie pentru finalizarea cu suc-ces a tuturor obiectivelor propuse.

- Care este forþa motrice ce vã motiveazã putereade acþiune, ca ºi comandant?

- Puterea de muncã ºi caracterul personalului dinsubordine sunt factori determinanþi care mã sprijinãsemnificativ în activitãþile de zi cu zi. Profesionalis-mul, modestia, simþul datoriei, altruismul ºi responsa-bilitatea acestuia, precum ºi aprecierile eºaloanelor ºicomunitãþii locale sunt atuurile comandantului. Nu înultimul rând, pot afirma cã sprijinul necondiþionat alfamiliei are o valoare incomensurabilã în toatã activi-tatea depusã.

Pentru a excela, indiferent de profesia pe care oalegi, trebuie sã ai vocaþie, dar ºi conºtiinþa propriilorlimite. Ce se aflã între aceste limite este un proces în-totdeauna perfectibil, pentru cã puterea unei deciziiraþionale aparþine celor care au privilegiul de a ºtimai mult.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 11 (360) din 14 iunie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Per formanþa t ranspusã în t r -o Per formanþa t ranspusã în t r -o matr ice cazonãmat r i ce cazonã

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Educaþie ºi formare: 1984-1987 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae Bãlces-cu”, arma infanterie;1990 - Curs pentru ofiþeri cu activitatea de cifru;1994 - Curs comandanþi companie cercetare;1998 - Curs de Stat Major pentru ofiþeri din statele majore deunitãþi ºi mari unitãþi;2000 - Curs operator tehnici de calcul;2003 - Curs intensiv de limba francezã;2003 - Curs integrator de Stat Major;2005 - Facultatea de Comandã ºi Stat Major, studii universitarede masterat în domeniul ºtiinþe militare ºi informaþii, specializa-

rea „Conducere interarme F.T.”;2007 - Curs intensiv de limba englezã, nivel începãtor;2009 - Curs postuniversitar de perfecþionare, specializare „Con-ducere Forþele Terestre”;2011 - Curs de comunicare ºi relaþii publice pentru comandanþiide mari unitãþi ºi comandamente.

Experienþã profesionalã:1987-1990 – Comandant pluton la Regimentul 31 Mecanizat;1990-1994 – Ofiþer 4 (cu activitatea de cifru) la Regimentul 31Mecanizat;1994 - Ofiþer 4 cu activitatea de cifru (ºi cu protecþia mijloacelorde informare publicã) la Centrul 66 Instrucþie ºi Depozitare;1994-1995 – Comandant companie cercetare la Centrul 66 In-strucþie ºi Depozitare al Armatei a 3-a;1995-1998 – Comandant companie cercetare la Centrul 31 In-strucþie ºi Depozitare;1998-1999 – ªef de Stat Major în cadrul batalionului de infante-rie de la Centrul 31 Mobilizare;1999-2002 – Comandant batalion de infanterie la Centrul 31 Mo-bilizare;2002-2003 – Ofiþer 3 în Biroul pregãtire cadre ºi evidenþã învã-þãmânt, secþia învãþãmânt la Academia de Înalte Studii Militare;2003-2005 – Ofiþer student la Academia de Înalte Studii Militare;2005-2009 – ªef al operaþiilor ºi instrucþiei la Regimentul 30Gardã ºi Protocol „Mihai Viteazul”;

Distincþii ºi decoraþii:2007 - Emblema de merit „În Serviciul Armatei României” clasaa II-a; 2011 - Emblema „Onoarea Armatei României” cu însemn depace;2012 - Ordinul „Virtutea Militarã în grad de Cavaler” cu în-semn pentru militari, acordat de preºedintele României.

Interviu cu comandantul Batalionului 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele”, colonel Mihai CÃPRARU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 11 (360) din 14 iunie 2013

U n t e s t a l p r o p r i i l o r l i m i t eU n t e s t a l p r o p r i i l o r l i m i t eÎn calendarul ostãºesc al garnizoanei Ploieºti, înce-

putul lunii iunie s-a constituit într-un punct distinct, în-trucât, în perioada 3 la 7 iunie, s-a desfãºurat competi-þia aplicativ-militarã de varã, etapa finalã pe Divizia 1Infanterie „Dacica”. În agenda personalã de lucru eratrecut acelaºi eveniment.

Au fost câteva zile pline. Concurenþii au dat tot ceeace au avut mai bun pentru a reuºi. Competiþia în sine afost organizatã de cãtre Baza 2 Logisticã „Valahia” ºia avut ca scop: întãrirea stãrii de sãnãtate, dezvoltareaºi perfecþionarea calitãþilor fizice ºi moral-volitive aleparticipanþilor, selecþionarea celor mai buni sportivi învederea participãrii la etapa urmãtoare, precum ºi sti-mularea activitãþii „Sportul pentru toþi” în cadrul Divi-ziei 1 Infanterie.

Unsprezece echipe, ºapte de bãieþi ºi patru de fete,din cadrul marilor unitãþi ºi unitãþilor subordonate divi-ziei s-au aliniat la start. Au fost supuse unor probecomplexe (duel de foc, patrulã militarã ºi nataþie). Ni-velul ridicat de pregãtire, orele susþinute de antrena-ment ºi spiritul de echipã le-au ajutat sã le parcurgã cubrio.

O demonstraþie de forþeCompetiþia a debutat în poligonul Coada Izvorului

cu proba duelului de foc, ce a constat într-o alergare devitezã pe o distanþã de cincizeci de metri ºi executareatragerii, loviturã cu loviturã, asupra unui câmp de þinte.Echipe de trãgãtori au executat foc asupra unor þintedispuse dinspre axul poligonului spre margine. Duratatragerii a fost determinatã de timpul consumat pentrulovirea obiectivelor sau de consumarea muniþiei. Pen-tru fiecare echipã, timpul s-a calculat în minute, se-cunde ºi zecimi de secundã.

Dupã cum aveam sã constat, nu a fost doar o luptã

cu secundele ºi minutele, ci, mai ales cu propriile limi-te, dar ºi cu emoþiile ce li se citeau pe chipurile încor-date.

Dupã aproximativ cincizeci ºi patru de meciuri, tur-retur, ce au pus la încercare viteza ºi precizia de ochirea militarilior, câºtigãtorii au fost: echipa de fete a Bri-gãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa” ºi echipade bãieþi a Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”.

Cea de-a doua probã a concursului, cea de patrulã aavut ºi ea un grad ridicat de dificultate. Echipa mascu-linã a fost compusãdin ºapte concurenþi,cea femininã din cinciconcurente.

Proba a constat înparcurgerea unui tra-seu de 12-15km (5kmpentru feminin), peparcursul cãruia con-curenþii au executaturmãtoarele momenteobligatorii: tragereacu armament indivi-dual (cinci cartuºe dinpoziþia culcat nereze-mat asupra unei þinteaflate la distanþa de osutã de metri); arun-carea grenadelor demânã de exerciþiu o-

fensive de cauciuc, fãrã focos - trei din poziþia în pi-cioare, într-un cerc cu diametrul de trei metri, avândcentrul situat la distanþa de 25m (20m la feminin) faþãde aliniamentul de aruncare, în timp de cinci minute;trecerea printr-o porþiune de teren contaminatã, în lun-gime de 400m, cu masca contra gazelor pe faþã în timpde patru minute. Patrula era formatã din: minimum unofiþer, minimum un maistru militar sau un subofiþer ºimaximum cinci soldaþi gradaþi profesioniºti. Echipaþiîn þinuta de instrucþie, concurenþii au avut asupra lor înmod obligatoriu: pistolul mitralierã, geanta portîncãr-cãtoare cu trei încãrcãtoare (dintre care unul la armã),baioneta, sacul de me-rinde cu trei grenadede mânã de exerciþiu,masca contra gazelorºi raniþa. Aceasta tre-buia sã aibã, atât laplecarea în probã, câtºi la trecerea liniei desosire, o greutate deminimum 10kg (5kgla feminin).

Pânã la executareamomentelor obligato-rii prevãzute în regu-lamentul de desfãºura-re a probei, compo-nenþii patrulei au tre-buit sã treacã prin ali-niamentele succesive:cel de aºteptare, situatla aproximativ 50m decel de tragere, alinia-mentul de plecare, a-flat la circa 10m de celde tragere ºi prin alini-amentul de tragere, poziþionat în concordanþã cu condi-þiile de abordare a momentelor obligatorii. Aºadar,fiecare aliniament în parte, era necesar în întreagaecuaþie a probei. Pe fiecare dintre ele, componenþii pa-trulei au executat sarcinile specifice fiecãrui moment(inclusiv, controlul armamentului dupã executareatragerii).

Parcurgerea aliniamentelor succesive a fost urmatãde momentele obligatorii ale probei de patrulã. Contracronometru, s-a executat tragerea cu armamentulindividual, aruncarea grenadelor de mânã ºi trecereaprintr-o porþiune de teren contaminatã.

Nu a existat nici un impediment în buna desfãºurarea etapei. Nici chiar echipamentul concurenþilor, desprecare vã vorbeam anterior, ce cântãrea zece kilograme.

Pregãtirea profesionalã la standarde ridicate, rezis-tenþa fizicã ºi spiritul de echipã ºi-au spus cuvântul, iarcâºtigãtorii s-au detaºat net de ceilalþi concurenþi. Estevorba despre echipele Brigãzii 2 Vânãtori de Munte

„Sarmizegetusa”.Ultima probã a fost cea de nataþie. La masculin,

concurenþii s-au întrecut la 100m liber, 100m bras, ºta-fetã combinatã (schimbul I – 100m liber, schimbul II –100m bras, schimbul III - 200m liber). La feminin aufost probe de 50m liber ºi 50m bras. La cele individu-ale, loturile au prezentat obligatoriu câte doi concu-renþi.

În cazul fetelor, câºtigãtorii au fost militarii din Bri-gada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, în timp cela bãieþi s-a evidenþiat lotul Brigãzii 1 Mecanizate„Argedava”.

Momentul adevãruluiRezultatele obþinute la finalul concursului, ce au

configurat podiumul au situat pe locul I, lotul Brigãzii2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, pe locul II, lotulBrigãzii 2 Infanterie „Rovine” ºi pe locul III, Brigada 1Mecanizatã „Argedava”.

Competiþia a fost o adevãratã reuºitã, o întrecere încare participanþii au demonstrat capacitate de reacþie,de vitezã, abilitatea de a acþiona în orice condiþii,într-un cuvânt, un nivel ridicat al rezistenþei la un efortfizic major, dublat de o pregãtire militarã pe mãsurã.

Locotenent Roxana-Elena ABABEIDaniela ÞÃRUªI

Sfânta Treime este una în fiinþã, dar întreitã în persoa-ne, Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duh. Biserica este organul ºi ma-nifestarea unirii dintre Dumnezeu ºi umanitate în IisusHristos, de asemenea, comunitatea care trãieºte din veºni-ca comuniune, Sfânta Treime. Ea este chematã sã re-constituie în viaþa oamenilor, aceastã comuniune unitarãºi trinitarã proprie lui Dumnezeu. Biserica vãzutã, istori-cã, fizicã, are ca sursã însãºi comuniunea Sfintei Treimi.Astfel, Biserica este un organism divino-uman care poatefi descris ca o comunitate istoricã vãzutã în timp ºi spaþiu,adicã „Biserica pe cale” a celor ce sunt încã „în acesttrup”, cât ºi ca o comunitate eshatologicã (eshatologiaeste învãþãtura despre realitãþile ultime ale „mântuirii”,adicã despre instaurarea „împãrãþiei lui Dumnezeu” sauviaþa veacului ce va sã vinã, ca încoronare a operei „rãs-cumpãrãtoare” a lui Hristos, Împãratul, care se manifestãla sfârºitul istoriei, plin de „slavã”, sã judece viii ºi morþii.Nu trebuie confundatã cu „sfârºitul lumii”), unitã cuDumnezeu în Hristos pentru veºnicie, dincolo de timp ºispaþiu, adicã Biserica celor ce sunt „Cu Hristos”.

Biserica este organul ºi manifestarea unirii dintreDumnezeu ºi umanitatea în Iisus Hristos: „Credincios es-te Dumnezeu, prin Care aþi fost chemaþi la împãrtãºireacu Fiul Sãu, Iisus Hristos, Domnul nostru”. Biserica estecomunitatea care-ºi primeºte seva din Sfânta Treime, ceadintâi comuniune. Ea este chematã sã reconstituie în viaþaoamenilor aceastã comuniune unitarã ºi trinitarã proprielui Dumnezeu. Biserica este mai întâi de toate lumea în-trupãrii Cuvântului, de aceea ea a fost descrisã ca „prelun-girea întrupãrii”. Adicã, Hristos rãmâne prezent ºi actual

prin Bisericã, în continuitatea comuniunii Vechiului Tes-tament, este extinderea lui Mesia-Hristos în istorie. Ea es-te mediatoare a prezenþei ºi a lucrãrii lui Dumnezeu în is-torie. Hristos se dãruieºte poporului Sãu, aici ºi acum,prin puterea Duhului Sfânt ºi medierea Bisericii. Bisericavãzutã provine de la Hristos cel Înviat, cel care trimiteDuhul Sãu sã transforme comuniunea între oameni, sãschimbe lumea veche într-o „creaþie nouã”.

Întreaga operã a lui Hristos se rãsfrânge asupra Biseri-cii, ca asupra propriului Sãu trup: „Care cu vãrsareapreþiosului Tãu sânge, ai întemeiat Biserica, iar cu moar-tea ta ai ridicat-o, cu învierea ai sãvârºit-o, cu înãlþarea aibinecuvântat-o ºi cu pogorârea Sfântului Duh ai sfinþit-oºi ai lãþit-o”.

Prin natura ei instituþionalã ºi sacramentalã, Biserica,formatã din comunitãþi autentice la nivel local care sã-iincludã pe toþi, este ºi arvuna, mãrturia sau sacramentulÎmpãrãþiei lui Dumnezeu ajunse la noi prin Hristos, carese manifestã în plenitudinea ei la a doua Sa venire în sla-vã. Cea mai potrivitã imagine a Bisericii este aceea de„trup al lui Hristos”. Aceastã expresie a fost utilizatã cuprecãdere de Sfântul Apostol Pavel, dar ºi de Sfinþii Pã-rinþi. Ea denotã mai bine ca orice noþiune ideea cã, în Bi-sericã, suntem în strânsã legãturã, atât cu capul ei, Hris-tos, cât ºi cu noi înºine laolaltã.

În Bisericã, Hristos are statutul de cap, care cu putereace o emanã din El susþine creºterea trupului în extensiuneºi desãvârºire ºi unitatea tot mai strânsã în sânul Lui.

„Deþinând Hristos puterea de concentrare ºi modelarea întregii realitãþi umane în sine, Sfântul Chiril al Alexan-

driei identifica rolul Sãu de cap al trupului, având scopulde începãtor care s-a ridicat în cele dumnezeieºti, deþi-nând în Sine puterea de a-i atrage pe toþi la Sine ºi de a-imodela dupã chipul Sãu. Este, mai întâi de toate, un înce-put, un principiu, care are în Sine forþa de a împlini ca ori-ce început. Cãci a fost pus cap, adicã început, al celor ceprin El se modeleazã, spre nestricãciune prin sfinþire înDuh”, spunea Pãrintele Dumitru Stãniloae.

Dupã Învierea Sa, Mântuitorul s-a arãtat ucenicilor, zi-cându-le: „Iatã, Eu cu voi sunt în toate zilele, pânã la sfâr-ºitul veacului”. Aceastã asigurare a fost datã nu numaiucenicilor, ci ºi tuturor celor ce aveau sã creadã în El.

Pentru Ortodoxie, Biserica, în mod obiectiv, este acolounde se sãvârºeºte slujba apostolicã a încorporãrii, ea esteacolo unde Episcopul, prin puterea sa apostolicã, sãvâr-ºeºte Euharistia, în sinaxa liturgicã, în Trupul lui Hristos.

Toate slujbele ciclului zilnic ºi sãptãmânal sunt o pre-gãtire pentru sãrbãtorirea Zilei Domnului, pentru partici-parea la Cina mesianicã a Domnului. Prin însãºi natura sa,liturghia nu cunoaºte pe creºtinii „spectatori”, care se si-tueazã astfel pe un plan „exterior” ºi înfãþiºeazã abatereacea mai distructivã a practicii vechi liturgice.

Dupã Cincizecimea (Pogorârea Duhului Sfânt sau Ru-saliile), Biserica este acolo unde se sãvârºeºte Euharistia,unde toþi se unesc în Hristos. În gândirea patristicã, Adamcel Zdrobit a umplut lumea cu sfãrmãturile lui, iar Dum-nezeu le uneºte în Hristos ºi alcãtuieºte din ele Trupulsãu.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Mihai Cernea priveºte cu drag spre coloanele înstil doric ce strãjuiesc cele 3.100 de scaune roºii dinamfiteatru. A devenit administratorul Arenelor Ro-mane în 2001 ºi, tot de atunci, au început investiþiileîn clãdirea adãpostitã de mai bine de un secol sub co-pacii umbroºi din Parcul Carol. Statul român, prinSala Polivalentã ºi Ministerul Tineretului ºi Sportu-lui, a oferit în acel an spre concesionare teatrul de va-rã din Parcul Carol, unic în Europa de Est ca stil dearhitecturã. Pe atunci, în incinta Arenelor funcþionauo fabricã de ciorapi, un depozit de medicamente ºi ocroitorie. În birourile, care azi sunt ale administraþiei,erau 40 de maºini de cusut, iar vis-a-vis secroºetau ºi se vopseau ciorapi. Textilele eraupuse la uscat pe sârme împânzite în tot am-fiteatrul, iar Arenele funcþionau ca orice, maipuþin ca salã de spectacole. Erau într-o stareavansatã de degradare ºi nimeni nu depuneanici un efort pentru a le îngriji. În 2001, auintrat în reparaþii. S-au recondiþionat toalete-le, culisele, ornamentele, s-a vopsit, s-a ten-cuit, dar faþada istoricã nu a fost atinsã deunelte.

Au fost martorele a numeroase eveni-mente istorice, cum ar fi cel din 6 iunie 1906,când peste 5.000 de bãrbaþi în costum, cufloare albã-n piept ºi femei cochete adãposti-te sub umbrelele de soare pãºeau pe poartamonumentalã în formã de arc de cerc, ce separa PiaþaElisabeta (astãzi strada 11 iunie) de parcul recentamenajat. Plãteau biletul ºi-ºi fãceau loc printre sute-le de construcþii ale orãºelului omagial ridicat peCâmpul de la Filaret. Pavilioanele, atent orânduitedupã tematicã pe cele 36 de hectare ale terenului, îm-brãþiºau de-o parte ºi de alta aleea principalã ºi lacul:pe stânga, Primãria Capitalei, Camera de Comerþ dinþarã, pavilionul industriei, geniului civil, pavilionulregal ºi geniului militar, pe dreapta pavilioanele regi-ei monopolului statului, agriculturii, industriei cazni-ce, a minelor ºi carierelor. Se împlineau 40 de ani dedomnie a regelui Carol I, 1.800 de ani de când arma-ta lui Traian cucerise Dacia ºi 25 de ani de când Ro-mânia devenise regat. Se auzeau salve de tun, iar dela ferestre se aruncau flori. Bucureºtiul sãrbãtorea.Take Ionescu, membru al Partidului Conservator,propusese organizarea unei sãrbãtori naþionale caresã culmineze cu o expoziþie a tuturor realizãrilor Ro-mâniei sub domnia lui Carol I, de la prima cale fera-tã la obþinerea independenþei, în 1877. Expoziþiaavea sã se desfãºoare pe Câmpul de la Filaret. Inau-gurarea Expoziþiei Jubiliare a avut loc la Arenele Ro-mane. Teatrul de varã, construit dupã model roman ºiînchinat latinitãþii poporului, fusese ridicat de arhi-tectul Leonida Negrescu, colaborator la proiectulAteneului Român, ºi de inginerul Elie Radu. Frumosdecorate, împodobite cu flori, steaguri ºi ºtergare,Arenele aºteptau ca, rând pe rând, fiecare oaspete sãia loc pe bãncile de lemn ºi sã-ºi îndrepte privirilespre scena largã, flancatã de doi piloni înalþi de 20 demetri. La ceremonie, au fost prezenþi membrii CaseiRegale a României în frunte cu Regele Carol I ºi Re-

gina Elisabeta, membrii guvernului ºi cultelor, per-sonalitãþi din domeniul artistic, precum compozitorulGeorge Enescu, ºi reprezentanþi ai statelor strãine,printre care primarul Vienei, doctoral Lueger, ºi celal Romei, Contele de San Martino. Nu au lipsit nicireprezentanþii breslelor de muncitori care ridicaserãconstrucþiile Expoziþiei. Orchestra compusã din stu-denþi la Conservator a cântat „Marºul solemn alJubileului”, iar cei doi mitropoliþi ai þãrii ºi soborulde preoþi au oficiat un serviciu religios. Inaugurareas-a încheiat cu spectacolul „Povestea Neamului”, deVasile Leonescu ºi T. Duþescu-Duþu, care prezenta

întreaga istorie a neamului românesc, de la intrarealui Traian în Dacia, pânã la Rãzboiul de Independen-þã. Arenele Romane îºi pecetluiau, astfel, statutul deloc unde s-a scris povestea unui Bucureºti modern,gazdã a realizãrilor României sub conducerea primu-lui sãu rege. De atunci, la Arene, s-au organizat me-reu jocuri, concursuri ºi spectacole. Teatrul romândin Parcul Carol a fost martorul unor manifestãri cul-turale care au adus românii mai aproape prin speran-þã ºi voie bunã.

Arenele Romane au cunoscut un nou moment deglorie cu ocazia Lunii Bucureºtilor, prima expoziþieurbanisticã inauguratã în cinstea Capitalei, la 9 mai1935. Pe aceeaºi scenã, s-au organizat concursuri ºicompetiþii sportive care au încântat spectatorii. Co-muniºtii, ajunºi la putere dupã Al Doilea RãzboiMondial, au scris o altã paginã din istoria Arenelor.Din 1966, timp de doi ani, au intrat într-un proces derestaurare ºi modificare. Amfiteatrul a fost închis, iarscena înãlþatã ºi acoperitã. Se vãd ºi acum crãpãturilesimetrice, de-o parte ºi de alta a scenei, ce separã tri-bunele noi de cele vechi. Peste gazon s-a turnat ci-ment, iar în spatele scenei, s-au construit birouri pen-tru personalul administrativ. Partea nouã a porticuluia fost închisã cu geamuri mari, în timp ce loja regalãa fost mãritã de la patru la ºase încãperi. Acum, pu-tea adãposti 50 de scaune, faþã de cele 10 din 1906.Acoperiºul lojei a fost refãcut, iar sub terasa acesteiaamenajatã o camerã de proiecþii pentru film.

Orice însemn sau ornament care aducea amintede perioada monarhicã a fost înlãturat. La fel ºi con-strucþiile Expoziþiei de la 1906. (M.D.)

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 11 (360) din 14 iunie 2013Pagina 6

Arenele Romane. Povestea din Parcul CarolRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Adevãr triumf ºi transformare, Sandra

Anne TaylorEºti frustrat din cauza lucrurilor care s-au

întâmplat în viaþa ta, în ultima vreme? Eºtiobosit de abordãrile simpliste ale magnetis-mului ºi succesului? Adevãrul este cã acestproces presupune mai mult decât crede majo-ritatea oamenilor. Sursa destinului tãu estemult mai aprofundatã decât gândurile. Alþifactori importanþi, cum ar fi ciclurile natura-le, conºtiinþa colectivã, karma, mediul ºi intenþia sufletului tãuvor influenþa ce anume este atras în viaþa ta. În aceastã carte edi-ficatoare, Sandra Anne Taylor examineazã diferitele elementecare definesc destinul ºi separã realitãþile certe de ficþiunea con-fuzã care s-a construit în jurul Legilor Universale.

Ea prezintã o înþelegere unicã ºi cuprinzãtoare a motivuluireal pentru care lucrurile se întâmplã, ceea ce ne oferã puterea dea depãºi cu succes ciclurile dificile fãrã învinovãþire de sine sauteamã. Renunþã la minciuni ºi aflã întregul adevãr! Viaþa ta va ficomplet transformatã.

Ce sã vedem...Festivalul Comediei Româneºti, 16-223 iunie 2013, BucureºtiÎn perioada 16-23 iunie, Teatrul de Comedie proclamã Cen-

trul Vechi drept „Oraº al Comediei Româneºti’”, o adevãratã me-tropolã în care se va simþi freamãtulevenimentelor. În secþiunea oficialãau fost selecþionate patru spectacoleinspirate de opera marelui drama-turg I.L. Caragiale, toate produse deTeatrul Naþional Bucureºti: „ConulLeonida”, în regia lui Silviu Pur-cãrete, „Douã Loturi”, în regia luiAlexandru Dabija, „Scrisoarea”, deHoraþiu Mãlãele, „D’ale noastre”, în

regia ºi coregrafia lui Gigi Cãciuleanu.

Scary Movie VScary Movie V, cel mai recent film din binecunoscuta serie de

parodii dupã filme horror, prezintã povestea cuplului Dan (SimonRex) ºi Jodi (Ashley Tisdale), cãsãtoriþi ºi fericiþi, care odatã cusosirea acasã a bebeluºului lor Aiden încep sã treacã prin niºteexperienþe bizare. În scurt timp,însã, haosul se extinde ºi în via-þa profesionalã a celor doi ºiafecteazã atât cariera de dansa-toare de balet a lui Jodi, cât ºipe cea de cercetãtor a lui Dan.

Astfel, cei doi îºi dau sea-ma cã familia lor este urmãritãde un demon miºel. Tânãrulcuplu, alãturi de o echipã de ex-perþi ºi de o serie întreagã decamere de luat vederi, trebuiesã gãseascã o soluþie pentru ascãpa de „intrus” înainte de a fiprea târziu.

Filmul are la bazã scene te-rifiante din filme care au cucerit box office-ului în ultimii ani,precum „Paranormal Activity”, „Inception”, „The Evil Dead”,„Black Swan” sau „Sinister”. (O.M.)

www.google.com Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

B i s e r i c a c e l o r c e s u n t c u H r i s t o sB i s e r i c a c e l o r c e s u n t c u H r i s t o s

Familiilor cu copii ºi familiilor fãrã copiile pare tot atât de rãu una de alta.

Tragedia vieþii constã în ceea ce moareîntr-un om în timp ce trãieºte.

Nu promite când eºti fericit, nu rãspundecând eºti nervos, nu decide când eºti trist.

Dacã omul nu se schimbã acum, viitorulva fi ca prezentul.

Cel ce spune adevãrul, este clar cã nu poa-te fi pe placul oamenilor.

Este foarte periculos sã fii sincer, în condi-þiile în care nu eºti prost.

Ca sã nu-þi dai seama cã eºti prost, trebuiesã-þi meargã mintea, prietene!

Suferinþa apare atunci când aºteptãm caceilalþi sã ne iubeascã în felul dorit de noi.

Niciodatã sã nu-þi oferi inima pe o tavã deargint cuiva care ºtie sã mãnânce doar din far-furii de unicã folosinþã.

Bãnuitorul se trezeºte înaintea ceasuluideºteptãtor, ca sã-l controleze dacã sunãexact.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Un „vãr” minuscululal maimuþelor ºi al oamenilor

Aceasta nu numai cã este cea mai veche fosilã aunei primate, cunoscutã pânã în prezent, dar are ºi al-te douã caracteristici extrem de importante: reprezin-tã un gen ºi o specie noi pentru ºtiinþã ºi clarificã o se-rie de probleme privind modul în care au evoluat gru-purile de primate, de-a lungul a milioane de ani.

Animalul a fost descoperit în sedimentele de pefundul unui fost lac din provincia chinezã Hubei, sedi-mente care au vârsta de cca. 55 de milioane de ani, ºia primit denumirea ºtiinþificã de Archicebus achilles.

Importanþa lui este deosebitã: în afarã de faptul cãeste cel mai vechi exemplar de primatã cunoscut pânãacum, descoperirea lui aruncã luminã asupra unuieveniment crucial din cursul evoluþiei: divergenþadintre linia evolutivã ce cuprinde maimuþele ºi oame-nii (infraordinul Anthropoidea sau Simiiformes), pede o parte, ºi tarsieni (primate cu trãsãturi primitive -infraordinul Tarsiiformes), pe de altã parte.

Cercetãrile au fost realizate de o echipã internaþio-nalã de oameni de ºtiinþã, condusã de dr. Xijun Ni, dela Institutul de Paleotologie a Vertebratelor ºi Paleo-antropologie, din cadrul Academiei Chineze de ªtiin-þã, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature.

Dupã cum afirmã cercetãtorii, descoperirea luiArchicebus le permite, pentru prima datã, sã aibã o

imagine „rezonabil de completã” a unei primate aflateaproape de punctul de divergenþã între tarsieni ºi an-tropoidee ºi reprezintã un mare pas înainte în efor-turile de a înþelege fazele cele mai timpurii ale evolu-þiei primatelor ºi omului.

Scheletul de Archicebus este cu 7 milioane de animai vechi decât fosile precum Darwinius (descoperitîn Germania) ºi Notharctus (din SUA), anterior consi-derate drept cele mai vechi vestigii de primate.

Mai mult decât atât, Archicebus aparþine unei ra-muri cu totul separate din arborele filogenetic al pri-matelor, situate mai aproape de maimuþele moderne ºide om. Dupã opinia specialiºtilor, Archicebus se deo-sebeºte radical de orice altã primatã, actualã sau fosi-lã, cunoscutã oamenilor de ºtiinþã. Pare un hibrid ciu-dat: labele picioarelor sunt cele ale unei maimuþemici; braþele, picioarele ºi dinþii amintesc de o prima-tã cu caractere foarte primitive, iar craniul, primitiv ºiel, are ochi surprinzãtor de mici. În ansamblu, acestciudat amestec de trãsãturi îi obligã pe oamenii deºtiinþã sã regândeascã modul în care a evoluat grupulAnthropoidea. Reconstituirile aratã cã un adult deArchicebus ar fi mãsurat cca. 7cm ºi ar fi cântãrit 20-30 de grame, fiind astfel mai mic decât cea mai micãprimatã cunoscutã pânã la aceastã datã, lemurul-ºoa-rece pitic din Madagascar. Aceste rezultate susþinideea cã primatele timpurii, ca ºi strãmoºii comuni aitarsienilor ºi antropoideelor, erau de talie foarte micã,ºi rãstoarnã ipoteza conform cãreia primii membri ailiniei evolutive a antropoideelor ar fi avut dimensiunidestul de mari, comparabile cu cele ale maimuþeloractuale.

Deºi Archicebus pare sã fie o specie aflatã aproapede baza liniei evolutive a tarsienilor, el seamãnã ºi cuantropoideele în multe aspecte, inclusiv ochii mici ºipicioarele asemãnãtoare cu ale maimuþelor. Aceastasugereazã cã strãmoºul comun al tarsienilor ºi antro-poideelor era oarecum similar celui imaginat de cer-cetãtori.

Dr. Christopher Beard, de la Carnegie Museumof Natural History din Pittsburgh, SUA, considerã cã,din cauza taliei mici ºi a faptului cã erau mamiferehomeoterme („cu sânge cald”), aceste animale eraumereu în miºcare, umblând dupã mâncare (insecte ºialte nevertebrate) pentru a-ºi susþine metabolismul ºia evita scãderea temperaturii corpului, cu alte cuvinteerau niºte mici creaturi frenetice, hiperactive. Relaþii-le evolutive dintre primate ºi potenþialele lor rude, caºi cele dintre liniile evolutive principale din cadrul or-dinului primatelor, au fost intens dezbãtute, timp demulþi ani.

Acum, pentru a testa diferitele ipoteze ºi a deter-mina poziþia filogeneticã a primatei nou-descoperite,cercetãtorii au creat o matrice de date masivã, care in-clude peste 1.000 de caracteristici anatomice ºi „aco-perã” 157 de specii de mamifere. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 11 (360) din 14 iunie 2013 Pagina 7

5 site-uri pentru a edita rapid imagini

Fãrã sã fie nevoie sã descarci unprogram, poþi edita rapid o imagine îndoar câteva minute. Unele site-urisunt simple ºi oferã opþiuni de bazã,dar altele sunt extrem de evoluate ºipot transforma spectaculos fotografia

iniþialã. Dintre site-urile simple, darextrem de funcþionale, meritã amintitpicjuice.com, cu ajutorul cãruia poþiredimensiona ºi roti fotografii, dar ca-re oferã ºi ºansa de a face anumiteajustãri, cum sunt cele de luminozita-te, de exemplu. Sumopaint este uneditor extrem de uºor de folosit, cuajutorul cãruia poþi face mult mai mul-te lucruri decât cu picjuice. Poþi adãu-ga fotografiei diverse elemente speci-ale ºi efecte (de la simple blurãri la in-teresante efecte 3D). Unul dintre celemai aerisite astfel de site-uri este citri-fy.com. Editorul online te ajutã sã eli-mini eventualele defecte ale fotografi-ei tale ºi îþi permite ºi unele modificãriartistice. Dacã vrei doar sã-i adaugiefecte, probabil cã imageoid este ceamai bunã opþiune. Ai de ales între câ-teva zeci de astfel de opþiuni. Deexemplu, poþi transforma, cu un sin-gur click, fotografia ta într-una retro.Phixr este un editor online asemãnãtorcu sumopaint, dar cu care poþi trans-forma o fotografie într-o adevãratã fe-licitare.

ALLVIEW P5 QMAX, un smarthpone românesc

Allview P5 Qmax, lansat de cu-rând de producãtorul braºovean, esteun smartphone care atacã puternicsegmentul telefoanelor cu ecran mare.Gadgetul vine cu un display MVAuriaº, de 5.3 inch, care oferã unghiurisporite de vizualizare, contrast puter-nic ºi culori vii. Noul telefon inteli-gent are o rezoluþie a ecranului de960x540, ceea ce înseamnã o densita-te de 240ppi. Gadgetul, de 9,9mmgrosime, vine cu un procesor în 4 nu-clee la 1,2GHz, 1GB de RAM ºi ca-merã foto de 8MP cu HDR, TimeLapse, fotografiere continuã ºi filmareHD. P5 Qmax este produsul potrivitpentru a-l avea alãturi de tine în va-canþã.

„Este un device cu ecran generos,util pentru o navigare facilã pe inter-net, pentru ascultarea melodiilor ºi vi-zualizarea filmelor preferate, pentrunavigare GPS ºi pentru redescoperireaplãcerii de a te juca”, spune LucianPeticila, Manager General Allview. Elvede telefonul ºi drept un partener deafaceri, întrucât permite accesul rapidla e-mail-uri ºi la documente impor-

tante. Allview P5 Qmax permite ur-mãrirea filmelor HD la care, utilizândo pereche de cãºti, veþi beneficia de unsunet de calitate datoritã amplificato-rului audio Yamaha. P5 Qmax poate fiachiziþionat din reþelele de magazine

partenere la preþul recomandat de1.199 lei începând cu a doua jumãtatea lunii iunie.

Comisia Europeanã vrea internet fãrã restricþii

Pentru cã tot mai mulþi operatoride telefonie limiteazã arbitrar bandade download ºi accesul la anumite ser-vicii, Comisia Europeanã vrea sã

schimbe situaþia. Statistic, în întreagaEuropã, peste 100 de milioane de utili-zatori întâmpinã zilnic restricþii impu-se de operatorii de telefonie sau de in-ternet. Pentru cã problema nu parenici pe departe sã se remedieze de lasine ºi pe bãtrânul continent, ComisiaEuropeanã a decis sã se implice în so-luþionarea ei. ,,Servicii precum Voiceover Internet Protocol (VoIP) sau ser-vicii de mesagerie – precum Skype ºiWhatsApp – oferã un nivel real de ino-vaþie consumatorilor, din pãcate, une-le ISP-uri în mod deliberat degradeazãacele servicii sau le blocheazã directdin simplul motiv de a evita competi-þia.”

Cea mai mare problemã vizeazã li-mitãrile ascunse în contracte stufoaseºi restricþiile care nu sunt evidente de-cât pentru un procent foarte mic dintreabonaþii la un serviciu de internet mo-bil sau fix. În practicã, ne putem aº-tepta ca, pânã la sfârºitul lui 2014 sãnu mai existe taxe de încheierearbitrarã a unui contract pentru uti-lizatori. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎNTREACÃT...

- Tata m-a în-vãþat cã e mai bi-ne sã dai întot-deauna mai multdecât sã pri-meºti! zise un bã-iat.

- Excelentã dovadã de politeþe, re-marcã prietenul sãu. Ce meserie aretatãl tãu?

- Boxer!☺

- Ce distanþã este pânã în satul ve-cin? fu întrebat un cioban de cãtre unturist.

- Mergeþi! zise ciobanul.Nedumerit de rãspuns, turistul ple-

cã socotind cã interlocutorul nu e întoate minþile.

- Veþi ajunge în douã ore! strigã

ciobanul dupã ce acesta se depãrtã pu-þin.

- De ce nu mi-ai spus de la început?- Nu ºtiam cum mergeþi de repede.

☺Un utomobil rãmase în panã de mo-

tor într-un sat. Fieraul locului fu rugatsã-l repare. Acesta îl cercetã din priviriºi-i dãdu motorului 3 lovituri scurte deciocan, dupã care acesta începu sãfuncþioneze.

- Cât mã costã? întrebã proprie-tarul.

- 150 lei.- Aºa de mult pentru trei lovituri de

ciocan?- Greºiþi! Pentru fiecare loviturã vã

iau doar câte 10 lei, iar ceilalþi 120 leimi se cuvin pentru cã am ºtiut unde sãlovesc.

☺Un elev e certat de mama sa cã,

fiind distrat, a uitat umbrela la ºcoalã.Într-o zi, acesta veni acasã cu o umbre-lã ºi i-o arãtã mamei râzând:

- Vezi, mamã, astãzi n-am mai uitatumbrela la ºcoalã.

- Da, însã ai uitat-o acasã când aiplecat.

☺La o ºedinþã a Ligii antialcoolicilor,

un orator declarã: Curând va veni tim-pul când omenirea va arunca tot alcoo-lul în mare!

- Bravo! se auzi o voce entuziastãdin public.

- Vã mulþumesc, sunteþi un înverºu-nat antialcoolic?

- Nu, sunt scafandru! rãspunse en-tuziastul. www.bancuri.ro

GOL ÎNCOPAC

FOARTESLABÃ

CURAJOªI

PIAÞÃACOPERITÃ

SOI

CETÃÞEANDIN RIGA

ION IONGEST

NECONTRO-LAT

UN OM DENIMIC

DRUMEÞ

SEMENIINOªTRISTRIGÃT

PUTERNIC

AUREL HRIS-TU

ÎN ACEST FEL

DEPOZIT ÎNVAPOR

GOL ÎNPERETE

MARE SENIOR

ZENOVIAURSU

UN FEL DEFULAR

NU POATEVORBI

PLINE DEVIAÞÃ

ÎN PARC!

DIN CÂND ÎNCÂND

DESEN SATIRIC

VESTULSUEDIEI!

CAP DE ORÃTANIE!

P - R - B - R - D; DEVALORIZA; NEMOTIVAT; BANALITATI;LESA - OL - N; LIRE - ASINI; ZA -PS - TO; LABILITATE; RIMA- OTEL; DELICATESE.

Rezolvarea integramei din numãrul trecut

Mândria QalatuluiForturi, castele, moschei ºi mausolee

puncteazã peisajul Afganistanului pretu-tindeni. Unele dintre acestea au mai multde 1.000 de ani vechime, dar dacã te gã-seºti în Qalat, în Camp Eagle sau înApache, o impresionantã fortãreaþã pevârf de deal poate fi vãzutã din orice loc.

Armatele lui Alexandru cel Mare, le-gendarul cuceritor grec, au construitaceastã fortãreaþã acum mai bine de2.000 de ani. Denumitã de localnici ca„BALL HAIZER”, locaþia a fost pe rândfolositã de britanici, ruºi, talibani, iaracum de cãtre Armata Naþionalã Afganã.

În orice þarã din lume, acest loc ar fiunul de pelerinaj turistic, de aceea noiprotejãm aceastã resursã culturalã af-ganã, afirmã cu mândrie locþiitorul KDK 5 ANA, ma-iorul QAND-AGHA SAFFI, care ne-a fost ghidîntr-una dintre misiunile de consiliere executate la cas-tel.

Situat în partea de sud-est a oraºului Qalat, casteluleste înconjurat de ziduri de chirpici cu o grosime de 50-60 de centimetri, 3-4 metri înãlþime, acesta este locaþiaCompaniei Comunicaþii din KDK 5 ANA de aproapeun an. În interior, se pot deosebi locul de dispunere alcastelului propriu-zis ºi un foiºor din sticlã, destinat ob-servãrii circulare, dar ºi împãtimiþilor în ale artei foto-grafice, ruinele depozitelor de alimente construite dearmata rusã ºi distruse de talibani, clãdirile unde auavut sediul o companie rusã ºi apoi comandamentulBrigãzii 2 ANA, locul de pelerinaj ºi rugãciune, douãrelee de telefonie mobilã AWCC ºi, bineînþeles, clãdi-rile unde îºi desfãºoarã activitatea militarii afgani, adi-cã serviciul de asigurare a legãturilor radio ºi retransla-þie, precum ºi serviciul de pazã.

Punctul vital - ComunicaþiileConsilierea Companiei Comunicaþii dislocate în

castel este asiguratã de cãtre cãpitanul Ciprian Lupu ºimaistrul militar principal Cristian Covaci, care, pe lân-gã misiunile de mentorizare, au ºi sarcina de a sprijinicomanda companiei în realizarea mãsurilor de securita-te a locaþiei.

Având în vedere gradul de pregãtire generalã ºi spe-cificã în lucrul cu staþiile radio, militarii afgani au fostîncântaþi de colaborarea cu echipa noastrã fiind de fie-care datã gazde primitoare ºi având o atitudine pozi-tivã, dornici sã-ºi îmbogãþeascã bagajul de cunoºtinþe(aceºtia nu cunosc în totalitate problemele legate de re-medierea defecþiunilor, ºi nici toate funcþiile disponibi-le ale aparaturii din dotare).

Aparatura diversã, de provenienþã ruseascã, dar ºicea a forþelor coaliþiei (FC), de diferite generaþii, aconstituit pentru mine un bun prilej de a pune în prac-ticã cunoºtinþele ºi experienþa acumulatã de-a lungulcelor 25 de ani de carierã. Entuziasmul ºi simplitateamilitarilor afgani au fãcut mai facilã capacitatea deînþelegere a problemelor cu care se confruntã, reuºindîncã din prima lunã sã formez o echipã care sã fie gata

oricând sã intervinã pentru remedierea defecþiunilorce pot apãrea la circuite ºi staþiile radio, afirmã mais-trul militar principal Cristian Covaci.

Este constatat faptul cã, în general, cele mai bunedecizii în desfãºurarea acþiunilor de luptã au fost luatecu rapiditate, asigurând succesul datoritã calitãþii sis-temelor de comunicaþii, declarã cãpitanul CiprianLupu. De aceea, în activitatea de consiliere, desfãºu-ratã pe aceastã linie împreunã cu Cristian, ne-am pre-ocupat îndeaproape de executarea instrucþiei conformspecificului companiei, pentru ca aceasta sã fie în mã-surã sã ducã la bun sfârºit acþiuni militare, ca subuni-tate de sprijin, a mai adãugat acesta.

În consecinþã, echipa de consiliere pe linie de comu-nicaþii a propus ºi organizat pregãtirea personaluluicare încadreazã Compania Comunicaþii aKDK-lui 5ANA, pe categorii, þinând cont ºide faptul cã aceasta trebuie sã asigure ºi pazaobiectivului unde este dislocatã. Astfel, dupãconsultarea cu comandantul companiei in-strucþia de specialitate a fost organizatã du-pã o tematicã stabilitã de comun acord cucompartimentul S3-Operaþii al kandak-ului,lunar, în limita a 20 de ore pentru subofiþeriºi 10-12 ore pentru soldaþi.

Pe timpul instrucþiei, s-au executat ºedin-þe de cunoaºtere a tehnicii noi din înzestrarepentru toþi militarii companiei, instalarea,mascarea ºi strângerea mijloacelor de comu-nicaþii din dotare pentru perfecþionarea de-prinderilor colective, modul de întreþinere ºiexploatare, de remediere a defecþiunilor cepot apãrea pe timpul folosirii, cunoaºtereaprocedurilor de comunicaþii în radiotelefonieîn vederea asigurãrii continuitãþii lucruluioperativ în ture, dar ºi utilizarea mijloacelorde informaticã.

Astfel, dupã trei luni de instrucþie, la uncontrol executat de cãtre responsabilul S6 al Brigãzii 2ANA, acesta a fost foarte încântat de cunoºtinþele acu-mulate ºi deprinderile practice ale militarilor compani-ei, precum ºi de îndemânarea acestora de a folosimijloacele informatice.

Siguranþa acþiunilor dã încredere echipeiConducerea protecþiei forþelor ºi asigurarea opera-

þiilor este atributul comandantului echipei MAT-CSS,iar pregãtirea ºi executarea mãsurilor ºi acþiunilor deprotecþie, pe baza deciziei acestuia, în funcþie de for-þele ºi mijloacele avute la dispoziþie, climã, relief, zo-nã, revine comandantului grupului protecþiei forþei.

Comanda acesteia, alcãtuitã din cãpitanul DanielPãlãdoiu, comandant, sublocotenentul Ciprian Arnãu-tu, caporalul George Inoveanu, specialist ºi radio-tele-fonist, alãturi de cele trei echipe Alpha, Bravo ºiCharlie, au demonstrat de fiecare datã siguranþã, pri-cepere ºi coeziune în acþiunile desfãºurate pânã acum,dând dovadã de maturitate ºi de ce nu, de experienþã,chiar dacã jumãtate dintre ei sunt la prima misiune.

Protecþia forþei ºi asigurarea acþiunilor la nivelulechipei se executã în scopul procurãrii de date desprezona de interes, diminuarea riscurilor create de forþele

ostile, protejarea personalului ºi a tehnicii, asigurarea ºievacuarea medicalã, protecþia informaþiilor ºi, în caz denecesitate, evacuarea tehnicii ºi a personalului.

Programul de pregãtire executat în þarã cu echipaCPEMI (Centrul de Pregãtire ºi Evaluare Misiuni In-ternaþionale), dar în special cel de la JMRC (JointMultinational Readiness Center/ Centrul MutinaþionalÎntrunit de Pregãtire ºi Evaluare NATO) Hohenfels,Germania, ne-au ajutat foarte mult în organizarea,pregãtirea ºi executarea misiunilor de însoþire, înidentificarea indicilor de demascare a posibilelor dis-pozitive explozive improvizate (DEI), în observareacontinuã, în viteza de reacþie la diferite incidente ºi, înspecial, la observarea populaþiei civile pe timpul de-plasãrii spre obiectiv, având în vedere noile TTP (Tac-

tics, Techniques and Procedures) folosite de FMO(Forþele Militante Ostile), declarã cãpitanul DanielPÃLÃDOIU, comandantul protecþiei forþei.

Locotenent-colonel Daniel CIOCAN

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 11 (360) din 14 iunie 2013Pagina 8

Semper F ide l i sSemper F ide l i sCaste lu l lu i A lexandru , Cas te lu l lu i A lexandru , Bal l Ha izerBa l l Ha izer

Batalionul 30 Vânãtori de Munte „Dragoslavele” sãr-bãtoreºte în fiecare an, la data de 1 iunie, ziua unitãþii, ozi de glorie ºi de cinstire pentru eroismul ºi jertfele princare, de-a lungul timpului, ostaºii batalionului care au ser-vit în oºtirea românã ºi-au îngemãnat faptele de arme cusoarta neamului românesc, îndeplinindu-ºi misiunea nobi-lã de a apãra unitatea ºi integritatea teritorialã a Statuluiromân.

Cazarma, în care Batalionul 30 Vânãtori de Munte îºidesfãºoarã activitatea de peste 146 de ani, încã de la 1867,când s-a înfiinþat o unitate modernã, care a primit denu-mirea de Batalionul 4 Vânãtori, este una încãrcatã de isto-rie. De asemenea, a mai adãpostit de-a lungul timpuluiBatalionul 2 Muscel, în anul 1877, compus din 4 compa-nii: Compania 5 Câmpulung, Compania 6 Giuvala, cu se-diul la Podul Dâmboviþei, Compania 7 Râurile, având re-ºedinþa la Miceºti, ºi Compania 8 Argeºel, aflatã laBârzeºti, Regimentul 70 Infanterie „Muscel”, în anul1916, Grupul 4 Vânãtori de Munte (Batalionul 7 ºi 8V.M.), în anul 1948, Regimentul 4 Vânãtori de Munte, înanul 1951, ºi Batalionul 202 Vânãtori de Munte, între anii1955–1956.

Dovada eroismului ºi sacrificiului muscelenilor se aflãîn incinta unitãþii unde, pe un numãr de patru monumenteridicate în cinstea lor, sunt trecute numele sutelor de os-taºi, fii ai Muscelului, care au fãcut sacrificiul suprempentru ca noi, cei de astãzi, sã trãim într-o þarã liberã.

Nici credinþa strãmoºeascã nu a fost uitatã, ea însoþin-du-i pretutindeni, atât pe strãbunicii, bunicii ºi pãrinþii

noºtri, precum ºi penoi, cei care slujimacum idealurile þãrii,ea identificându-se înincinta batalionului cu

o capelã ortodoxã militarã, ridicatã în anul 1940, ce a rezi-stat unei perioade de peste 45 de ani de comunism, ani încare era zãvorâtã cu lacãte ºi fãrã cruce pe turla exterioa-rã.

Cu prilejul acestei aniversãri, în data de 25 mai, înce-pând cu orele 09:30, Batalionul 30 Vânãtori de Munte

„Dragoslavele” a organizat „Ziua Porþilor Deschise”, ac-þiune ce se înscrie în procesul de accentuare a transparen-þei ºi a deschiderii armatei faþã de societatea civilã, pre-

cum ºi a aprecierii la justa sa valoare a rolului armatei încadrul Statului de Drept, pentru cunoaºterea principalelormisiuni ce-i revin, a condiþiilor de instruire, educare ºi deviaþã în unitate. La aceastã activitate, au participat repre-zentanþii administraþiei publice locale, comandanþii unitã-þilor militare din garnizoanã, atât cele aparþinând Ministe-rului Apãrãrii Naþionale, cât ºi cele ale Ministerului Ad-ministraþiei ºi Internelor, cadre militare în rezervã/ retra-gere, veterani de rãzboi, reprezentanþi ai cultelor religioa-se, cetãþeni ai oraºului ºi din localitãþile învecinate, pre-cum ºi reprezentanþi ai mass-mediei locale.

Fluxul mare de oameni prezenþi (peste 700de civili), a conferit dinamism ºi însufleþirezilei. Prezentãrile de tehnicã, armament, echi-pamente militare specifice vânãtorilor demunte, expunerea traiului în condiþii de izo-lare, tipuri de adãposturi ºi capcane au fãcutdeliciul asistenþei. Au fost încântaþi, atât bã-trânii ce rememorau vremurile tinereþii cândau fãcut armata, cât ºi copiii care deja se ve-deau militari.

Punctul culminant l-a reprezentat demon-strativul executat de cãtre militarii batalionu-lui, în care fumigenele, rachetele de semnali-zare, cartuºele de manevrã, TAB-C-urile, in-surgenþii îmbrãcaþi în veritabili talibani aucreat o atmosferã ºi un cadru decupat parcãdintr-un film de rãzboi.

La finalul acestei activitãþi, militarii unitã-þii muscelene au fost recompensaþi cu aplau-ze, mulþumiri, precum ºi cu aprecieri din

partea invitaþilor, pentru profesionalismul de care au datdovadã.

Maior Gabriel BIÞÃ

Sãrbã toare musce leanã