CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 19 (322) 14 octombrie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Am ales acest drum lavârsta adolescenþei, animatde sentimentele specificevârstei. Dupã absolvireaLiceului Militar „TudorVladimirescu“ din Craiova,am urmat ªcoala Militarã deOfiþeri Activi „NicolaeBãlcescu“ din Sibiu, pe caream absolvit-o în anul 1986.Am fost repartizat la Centrul

de Instrucþie al Trupelor Chimice din CâmpulungMuscel unde am îndeplinit funcþia de comandant ladiferite subunitãþi din subordinea acestei structuri.

Î n data de 4 octombrie2011, la comandamen-

tul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”de la Craiova, a avut loc ceremonialul de predare-primire acomenzii marii unitãþi. Astfel, generalul de brigadã dr. EmilTUDOSIE a fost eliberat din funcþia de comandant ºi numitîn cea de locþiitor al ºefului Direcþiei Instrucþie ºi Doctrinãdin Statul Major General, iar colonelul Dorinel DUICAN afost eliberat din funcþia de ºef al operaþiilor ºi instrucþiei dela comandamentul brigãzii craiovene ºi numit în funcþia decomandant al aceleiaºi brigãzi.

La ceremonial, a luat parte ºi comandantul Diviziei 1Infanterie „Dacica”, general-maior Nicolaie DOHOTARIU,care a adresat asistenþei câteva cuvinte despre noul coman-dant: „Desigur, misiunea mea este destul de facilã pentru cãmarea majoritate a celor prezenþi aici îl cunoaºte foarte binepe domnul colonel Duican, fiind un ofiþer care ºi-a desãvâr-

ºit cariera în cadrul acesteimari unitãþi.

Absolvent al ªcolii Mili-tare de Ofiþeri de Infanterie înanul 1987, domnia sa a fostcomandant pluton în perioada1987-1990 la Regimentul 31Mecanizat, dupã care a fostcomandant grup cercetare laBatalionul 121 Cercetare ºiºef birou pregãtire pentru lup-tã în cadrul aceleiaºi unitãþi.Începând cu anul 2001, ºi-acontinuat activitatea în co-mandamentul Brigãzii 2 Infanterie, îndeplinind funcþiile deofiþer 2 în compartimentul operaþii ºi instrucþie ºi pe cea deofiþer 3 în compartimentul planificare ºi conducere acþiunimilitare. (...)” (pagina5)

O structurã capabilã sã acþioneze coerent ºi unitar

„Corectitudinea ºi perseverenþa, adevãratele provocãri ale brigãzii craiovene”

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

P entru caporalii clasa a III-a Florea Aurel Marius-Tiberiu, Plai Gheorghe Tudoricã-Rãzvan, Popa

Tiberiu Alin-Cãtãlin ºi Vulpoi ªtefan Claudiu Constantin,misiunea din Afganistan aveasã înceapã mai devreme decâtse aºteptau. În data de23.11.2010, participând latragerile ocazionate de exer-ciþiul tactic de pregãtireînainte de începerea misiuniidin teatrul de operaþii dinAfganistan, în poligonulCincu, aceºtia au fost la unpas sã îºi piardã viaþa.

Carac te r º i r ecompensã

M isiunea Echi-pei Operaþio-

nale de Consiliere ºiLegãturã tip sprijin deluptã, dislocate în FOB-ulWOLVERINE, din SEAfganistanului a ajuns lafinal. În activitatea aces-tei echipe, care a executatmisiunea în teatrul deoperaþii, în perioada mar-tie - septembrie 2011, aproape zilnic au apãrut noiprovocãri, de la programul obiºnuit de mentorizare, la mi-siunile dificile executate în comun cu militarii Kandakului4 din cadrul Brigãzii 2 ANA ºi cu partenerul american.

LECÞIA DE ISTORIE

România în primul deceniu de existenþã a

Tratatului de la VarºoviaDe fapt, cu precãdere în cea de-a

doua parte a perioadei analizate, înanii 1960-1965, abuzurile liderilorsovietici în desfãºurarea activitãþiiOrganizaþiei Tratatului de la Varºo-via au devenit tot mai grosolane.Astfel, dupã patru luni de la cea de-a patra reuniune a ComitetuluiPolitic Executiv, din 28-29 martie dela Moscova, a avut loc consfãtuirea

primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelorcomuniste ºi muncitoreºti din þãrile participante la Tratatulde la Varºovia, cu care prilej s-a hotãrât excluderea dinºedinþã a delegaþiei albaneze pe motiv cã „participarea nueste la cel mai înalt nivel”, deºi tema discuþiei a fost„pregãtirea încheierii Tratatului cu Germania”.

KAKI 100%

Europa va conduce ceamai ambiþioasã misiunespaþialã din istorie, pentru astudia comportamentul Soa-relui. Sonda Solar Orbiter vaopera la doar 42 de milioanede kilometri de stea, maiaproape de ea decât orice altvehicul. Propunerea misiuniia fost adoptatã oficial decurând, de cãtre statele membre ale Agenþiei SpaþialeEuropene (ESA). Solar Orbiter va fi lansatã în 2017 ºi vacosta aproape un miliard de euro. NASA, agenþia spaþialãamericanã, va participa ºi ea la misiune.

MOZAIC

EUROPA va lansa cea maiîndrãzneaþã misiune pe Soare

OMLT C.S. - JURNAL DE FRONT

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (322) din 14 octombrie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Kabul - Afganistanul cere SUA sã creascã pre-siunea asupra Pakistanului. Guvernul de la Kabul acerut de curând Statelor Unite ale Americii sã exercite opresiune sporitã asupra Pakistanului pentru a interveniîmpotriva rebelilor care atacã Afganistanul pornind depe teritoriul pakistanez, transmite AFP. Preºedinteleafgan Hamid Karzai s-a întâlnit la Kabul cu emisarulregional american, Marc Grossman, la câteva zile dupãce preºedintele SUA, Barack Obama, a avertizat Islama-badul cu privire la existenþa „anumitor legãturi” întreserviciile de informaþii pakistaneze ºi extremiºtii afgani. „Preºedintele afgan i-a cerut d-lui Grossman sã exerciteo presiune sporitã asupra Pakistanului pentru ca viitoa-rele întâlniri între afgani ºi pakistanezi sã aibã un rezul-tat pozitiv”, a declarat un oficial din cadrul palatuluiprezidenþial afgan, sub rezerva anonimatului. Potrivitunui comunicat al preºedinþiei de la Kabul, Grossman apromis cã SUA „vor continua sã punã presiune asupraPakistanului pentru ca acesta sã adopte mãsuri con-crete”. Preºedintele Karzai a declarat cã viitoarele întâl-niri cu pakistanezii „vor da rezultate pozitive, pentru cã,dupã toate aceste atacuri sinucigaºe ºi acest terorism,oamenii din Afganistan ºi-au pierdut rãbdarea”, adaugãcomunicatul. Relaþiile dintre cei doi vecini, marcatemultã vreme de neîncredere, s-au deteriorat recent dupãce Kabulul a afirmat cã asasinarea negociatorului depace cu talibanii, Burhanuddin Rabbani, a fost pusã lacale ºi executatã de pakistanezi. Kabulul mai susþine cãa dejucat un complot de asasinare a lui Karzai, pus lacale tot de Pakistan. Emisarul american Marc Grossmanse aflã într-un turneu în regiune pentru a pregãti confe-rinþele internaþionale pe tema viitorului Afganistanului,care vor avea loc la Istanbul ºi Bonn în acest an.

Islamabad - Presiunile exercitate de preºedinteleSUA afecteazã Afganistanul. Avertismentele preºedin-telui SUA, Barack Obama, adresate Islamabadului înlegãturã cu presupuse legãturi cu militanþii care atacãtrupele americane, vor afecta eforturile de a stabilizaAfganistanul ºi vor alimenta antiamericanismul, a afir-mat preºedintele Comitetului de afaceri externe al Sena-tului pakistanez, Salim Saifullah, informeazã Reuters.„Aceasta nu ajutã nici SUA, nici Afganistanul sau Pa-kistanul”, a declarat Salim Saifullah. „Va exista presiuneasupra guvernului pakistanez sã iasã din acest rãzboi”, aafirmat el, referindu-se la rãzboiul SUA împotriva mili-tanþilor. Obama a avertizat Pakistanul cã legãturile salecu „caractere de prost gust” au pus în pericol relaþiile cuSUA, cerând insistent Islamabadului sã taie legãturile cumilitanþii care intensificã atacurile în Afganistan. ªefulde la Casa Albã i-a acuzat pe liderii Pakistanului cã punîn pericol viitorul Afganistanului, fãrã a ameninþa cutãierea ajutorului american, în pofida cererilor din parteaunor deputaþi de a adopta o linie mai durã ca urmare aacuzaþiilor cã serviciile de informaþii pakistaneze aususþinut atacuri împotriva unor þinte americane în Afga-nistan. Kabul - Hamid Karzai recunoaºte eºeculguvernului sãu ºi cel al NATO în asigurarea secu-ritãþii afganilor. Preºedintele afgan Hamid Karzai aadmis nu demult cã guvernul sãu ºi aliaþii sãi din cadrulNATO au „eºuat” în a asigura securitatea afganilor, într-un interviu acordat BBC ºi difuzat la zece ani de ladeclanºarea intervenþiei militare occidentale în Afga-nistan, informeazã AFP. „Trebuie sã asigurãm cetãþe-nilor afgani un mediu mai sigur”, pentru cã, în aceastãfazã, „comunitatea internaþionalã ºi guvernul afgan aueºuat fãrã îndoialã”, a afirmat Hamid Karzai. Preºedin-tele afgan a reiterat cã doreºte negocieri cu rebelii ta-libani pentru încheierea conflictului, însã nu ºtie „cui sãse adreseze” sau la „ce uºã sã batã” pentru începerea dis-cuþiilor. Liderul suprem al talibanilor, mollahul Omar, afugit din þarã de peste zece ani, iar locaþia în care se aflãacesta este în continuare necunoscutã, deºi Kabulul ºinumeroºi experþi considerã cã, împreunã cu locotenenþiisãi, s-ar ascunde în Pakistan. „Cartierul general politic ºioperaþional al talibanilor se aflã în Pakistan. ªtim cu toþiiasta, ºi pakistanezii ºtiu”, a subliniat Karzai, denunþândsprijinul acordat rebelilor afgani în aceastã þarã. Afga-nistanul a marcat de curând zece ani de intervenþie mili-tarã dupã cãderea regimului taliban, un deceniu marcatde eºecul occidentalilor de a eradica insurgenþa într-unconflict care a fãcut zeci de mii de morþi. NATOintenþioneazã sã-ºi retragã trupele de luptã din Afganis-tan pânã la sfârºitul anului 2014, deschizând calea uneiposibile întoarceri la putere a talibanilor, care au câºtigatteren în ultimii ani.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 19/2011

Sub directa îndrumare a doamnei plutonier-adjutantTudora BÃRARU, consiliera comandantului Divi-

ziei 1 Infanterie „Dacica”, în perioada 3 la 5 octombrie2011, în garnizoana Predeal, s-a desfãºurat etapa finalã pedivizie a concursului „Subofiþerul / soldatul anului”, unconcurs cu tradiþie, care se organizeazã din anul 2009,având ca scop selecþionarea celui mai bine pregãtit mili-tar, capabil sã lupte, sã conducã, sã instruiascã ºi sã moti-veze personalul din subordine în vederea îndeplinirii mi-siunilor ce le revin. La concurs au participat câºtigãtoriifazelor pe brigãzi, regimente ºi unitãþi de divizie.

Prima zi a debutat cu ºedinþa de coordonare, în cadrulcãreia s-au pus la punct ultimele detalii înainte de începe-rea competiþiei propriu-zise. S-a prezentat, de asemenea,comisia de evaluare formatã din trei cadre militare dincomandamentul diviziei, cadre cu experienþã în teatrele deoperaþii ºi în lucrul cu subordonaþii, militari de carierã ºianume: plutonierul-major Dumitru DOGARU, plu-tonierul-major Petre SANTIONEANU ºi plutonierul-major Darius LUNGU. Decizia de formare a acestei comi-sii, lucru nou faþã de anii precedenþi, s-a luat în vedereaeliminãrii oricãror suspiciuni în ceea ce priveºte corectitu-dinea concursului.

Primele probe susþinute au fost cele de evaluare acunoºtinþelor la pregãtire militarã generalã ºi englezã prinsusþinerea unui test scris, tip grilã, cu 50 de întrebãri. Unalt element de noutate a fost proba surprizã, în cadrul cã-reia militarii au fost testaþi la cunoaºterea imnului naþio-nal ºi a jurãmântu³ui militar, elemente obligatorii în defi-nirea lor ca militar. Testele au fost susþinute în clubulBatalionului 21 Vânãtori de Munte. Ziua a continuat cususþinerea eseului cu tema „Rolul subofiþerului înimpunerea ºi menþinerea ordinii ºi disciplinei militare înrândul subordonaþilor” de cãtre subofiþer ºi a unui inter-viu de S.G.V. Pentru cã m-am aflat la faþa locului, potafirma cã aproximativ toþi militarii au reuºit sã treacã deemoþiile puternice ce îi încercau, normale de altfel pentruun concurs de acest gen, ºi sã puncteze destul de mult lacapitolul salut, adresare ºi þinutã. Unele mici probleme aufost când a venit vorba de acurateþe, originalitate ºi core-larea conþinutului cu titlul în ceea ce priveºte eseul. Toateau fost, însã, cauzate de lipsa de exerciþiu ºi, cu siguranþã,se vor remedia cu trecerea timpului la ediþiile urmãtoare.

În cea de-a doua zi, dis-de-dimineaþã, tremurând, maide frig, mai de emoþie, aºteptau cu toþii proba sportivãcare a debutat în sala de sport cu susþinerea probelor deabdomene ºi flotãri în cadrul cãrora trebuiau sã facã câtmai multe din fiecare categorie în douã minute, urmatã dealergarea pe distanþa de 3.000 de metri. Ultima probã azilei a fost, pot spune, „proba de foc” care s-a desfãºuratpe traseul Trei Brazi – Cheile Râºnoavei – PoligonulCheia, cumulând o distanþã de cinci kilometri. Concurenþiis-au folosit doar de busolã ºi de hartã în parcurgereapunctelor obligatorii de trecere, în cadrul cãrora s-auorganizat ateliere practice la topografie – orientare înteren, instrucþia pentru apãrare CBRN, instrucþia sanitarã,instrucþia de Comunicaþii ºi Informaticã, instrucþia defront ºi aruncarea grenadelor, cinci la numãr, la precizie,într-un cerc cu diametrul de trei metri, de la distanþa de 30de metri.

La finalul zilei, sudoarea de pe frunþile participanþilora stat mãrturie dãruirii de care au dat dovadã în parcurge-rea probelor. Sa vãzut spiritul de luptãtor; indiferent cãpicioarele îi mai ascultau sau nu, cã trupul le spunea „numai pot”, au continuat ºi, mai repede sau mai încet, au ter-minat cu toþii probele impuse. O dovadã de dãruire ºiambiþie a fost ºi faptul cã, în seara primei zile, toþi con-curenþii aveau un F.T.-I 8 pe care-l rãsfoiau cu interes,puneau întrebãri consilierilor, care au fost adevãraþi men-tori, taþi ºi profesori pentru ei în aceste zile, în încercareade a lãmuri ultimele probleme.

Ziua a treia ºi ultima a fost cea a tragerii, a probei lainstrucþia tragerii cu armamentul de infanterie. Pentru a fi

cât mai corecþi ºi a nu crea dubii în ceea ce priveºteimparþialitatea evaluãrii, fiecare categorie participantã lacompetiþie a executat foc asupra þintei piept numãrulpatru, cu cercuri, cu acelaºi pistol mitralierã calibru 7,62milimetri. Cele douã arme folosite au fost reglate de celmai bun trãgãtor al Batalionului 21 Vânãtori de Munte ºide al cãrui profesionalism nu s-a îndoit nimeni. Tragereas-a desfãºurat în poligonul Cheia – Râºnov. Surprinzãtor,

nu toþi concurenþii s-au descurcat foarte bine. Dar avândîn vedere cã nu toþi au în dotare acest tip de armã ºi cãziua precedentã a fost una istovitoare, putem afirma cãrezultatele au fost mulþumitoare. La subofiþeri, cel maibun trãgãtor, sergentul-major Vasile DUCU, a acumulat86 de puncte, iar cel mai bun soldat gradat voluntar, capo-ralul Nicolae Ristea, a obþinut 43 de puncte.

În continuarea zilei s-a desfãºurat ceremonia de pre-miere, la care a participat comandantul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, domnul general-maior Nicolaie DOHO-TARIU ºi reprezentanþi ai firmei care a sponsorizat con-cursul. Cu ajutorul asociaþiei Romil, câºtigãtorii primelorlocuri au primit câte un rucsac ºi un pulover sport. Bene-ficiarii acestor bunuri materiale au fost sergentul-majorVasile DUCU, încadrat la Batalionul 26 Infanterie, încazul cãruia cursul absolvit în Statele Unite ale Americiiºi misiunea din teatrul de operaþii Afganistan ºi-au spuscuvântul, ºi caporalul Cristian TUPIÞà din comandamen-tul Brigãzii 2 Vânãtori de munte. În cazul subofiþerilor,urmãtorii în clasament au fost, locul II - sergentul IonuþSANDU din nou înfiinþatul Regiment de Artilerie dinSlobozia, locul III a fost ocupat de plutonierul ConstantinBOCANCEA din Batalinul 30 Vânãtori de Munte. La sol-daþii-gradaþi voluntari, locul al II-lea i-a revenit caporalu-lui Cristian ªERBAN al Batalionului 313 Cercetare, iarlocul III caporalului Nicolae RISTEA, încadrat în Batal-ionul 300 Sprijin.

Dineul dat în cinstea tuturor a fost organizat la HotelulMilitar din Predeal. Calitatea organizãrii s-a vãzut încã dela cazare. Ospitalitatea ºi caracterul vânãtorilor de muntene-au fãcut sã ne simþim bine primiþi. Implicarea directãºi experienþa consilierului comandantului Brigãzii 2Vânãtori de Munte pe problemele maiºtrilor militari ºi alesubofiþerilor, domnul plutonier-adjutant Cristian TOMA,ºi a consilierului comandantului Batalionului 21 Vânãtoride Munte, domnul plutonier-major Rãzvan OROS, aufãcut ca, din punct de vedere organizatoric, totul sãexceleze.

Pãrerea generalã despre concurs a fost cã, pe an cetrece, este tot mai solicitant ºi mai bine pus la punct, iarpretendenþii la titlul de subofiþerul, respectiv soldatul anu-lui l-au luat în serios ºi au luptat pânã la ultimul gram deforþã pentru prestigiul unitãþii pe care au reprezentat-o,deoarece, dincolo de toate, meritul este ºi al celor care i-au instruit.

MMaaiissttrruu mmiilliittaarr ccllss.. IIVV-aa MMoonniiccaa DDEEAACCUU

Au luptat pânã la ultimul gram de forþã

Pentru caporalii clasa a III-a Florea Aurel Marius-Tiberiu, Plai Gheorghe Tudoricã-Rãzvan, Popa

Tiberiu Alin-Cãtãlin ºi Vulpoi ªtefan Claudiu Constantin,misiunea din Afganistan avea sã înceapã mai devreme decâtse aºteptau. În data de 23.11.2010, participând la tragerileocazionate de exerciþiul tactic de pregãtire înainte deînceperea misiunii din teatrul de operaþii din Afganistan, înpoligonul Cincu, aceºtia au fost la un pas sã îºi piardã viaþa.Toþi cei patru militari au fost rãniþi în urma a exploziei uneiþevi de aruncãtor pe timpul tragerii cu armamentul greu. Înacel incident ºi-au pierdut viaþa caporalii clasa a III-a AntonieMircea Viorel Cristinel, Binicã Ion Constantin ºi Costea Flo-rea Marin. Militarii rãniþi, dupã perioada de spitalizare ºirecuperare de care au beneficiat, ºi-au exprimat dorinþa de aparticipa la misiunea pentru care se pregãtiserã.

La întoarcerea în þarã, pentru meritele deosebite pe carele-au avut pe timpul misiunilor din teatrul de operaþii au fosttrecuþi în corpul subofiþerilor. Le urãm Bun venit! în rândulcadrelor militare, dar, în acelaºi timp le fac cunoscut faptul cãresponsabilitatea lor va fi mult mai mare. FELICITÃRI!

PPlluuttoonniieerr aaddjjuuttaanntt MMiihhaaii OOAANNEE

C a r a c t e r º i r e c o m p e n s ã

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (322) din 14 octombrie 2011 Pagina 3

Misiunea Echipei Operaþionale de Consiliere ºiLegãturã tip sprijin de luptã, dislocate în FOB-

ul WOLVERINE, din SE Afganistanului, a ajuns la final.În activitatea acestei echipe, care a executat misiunea înteatrul de operaþii în perioada martie - septembrie 2011,aproape zilnic au apãrut noi provocãri: de la programulobiºnuit de mentorizare, la misiunile dificile executate încomun cu militarii Kandakului 4 din cadrul Brigãzii 2ANA ºi cu partenerul american. În rezolvarea proble-melor apãrute, un rol important l-a avut ºi Elementul decomandã ºi control din cadrul Combined Team Zabulasigurat de comandamentul Brigãzii 1 Mecanizate „Arge-

dava”, prin locotenent-colonelul Gheorghe Popescu, ºefulcompartimentului coordonare OMLT. Dar acum, dupã cecomandantul OMLT CS, locotenent-colonelul DãnuþCoraº a raportat „misiune îndeplinitã” la ceremonia trans-ferului de autoritate, care a avut loc pe data de 24 sep-tembrie 2011, sã încercãm sã evidenþiem cele mai impor-tante aspecte ale misiunii.

O noapte º i o z iA rãmas în istorie declaraþia unui locotenent rus:

„Afganii sunt diferiþi de toþi oamenii de pe Pãmânt. Ziuastau paºnici, rezemaþi de ziduri ºi ne privesc absent. Da-cã ne apropiem de ei, sunt prietenoºi ºi comunicativi,invitându-ne sã le cumpãrãm fructele, legumele ºi brân-zeturile din care muºcã în faþa noastrã pentru a ne arãtacã nu vor sã ne otrãveascã. Noaptea, aceiaºi oameni detreabã pândesc pe strãzi cu cuþitele la îndemânã pentrua tãia gâtul oricãrui soldat rãtãcit.”

De ce o noapte ºi o zi? De la dislocarea în teatrul deoperaþii Afganistan, de la sfârºitul lunii martie pânã înprezent, echipa condusã de locotenent-colonelul DãnuþCoraº a reuºit sã ridice mult standardul Kandakului 4ANA ºi sã facã auzit ºi respectat numele de militarromân. Continuând eforturile depuse de cealaltã echipãOMLT CS, au trecut de la activitatea de mentorizareobiºnuitã la misiuni tot mai complexe. Astfel au ajuns sãdesfãºoare cu militarii ANA misiuni a cãror duratã a cres-cut de la câteva ore la câteva zile, de la patrule obiºnuitede prezenþã ºi KLE (Key Leader Engagement - Angajarealiderilor), la ambuscade ºi descoperirea DEI-urilor, încer-când sã-ºi atingã scopul final al misiuni, adicã un Kandakfuncþional, fãrã asistenþã din partea ISAF (Forþa Inter-naþionalã pentru Securitate ºi Asistenþã). Acest lucru afost confirmat de comandantul Kandakului 4 ANA,locotenent-colonelul Barat: „Sunt foarte recunoscãtorforþelor româneºti din zonã ºi României prietene pentrucã a avut o relaþie bunã, de parteneriat cu Armata Naþio-nalã Afganã. În special, vreau sã vã mulþumesc pentrusprijinul acordat la instruirea artileriºtilor ºi geniºtilor.Cu toþii dorim continuarea pregãtirii armatei afgane decãtre militarii români pe linie de operaþii ºi artilerie.Mulþumesc vechii echipe conduse de locotenent-colone-lul Coraº Dãnuþ ºi urez noii echipe mult succes în conti-nuare.” Din multitudinea de misiuni executate ca mentoriai Kandakului 4 ANA, am ales douã, care s-au desfãºuratîntr-un timp relativ scurt, o noapte ºi o zi.

O noaptePrima misiune la care mã refer, cea de noapte, a fost

un succes. Reuºind pe timpul unei patrule debarcate sãdescopere câþiva insurgenþi care „plantau” temutele DEI-uri. Imediat, a fost alertat QRF-ul ANA, care, deºi dis-punând de materiale ºi metode, uneori „rudimentare”,având în vedere noile tehnici în domeniu, a venit la faþalocului ºi a reuºit sã detoneze explozibilul descoperit ºi sãcaptureze o mare cantitate de materiale folosite de insur-genþi la fabricarea DEI-urilor. În astfel de situaþii, nerviisunt întinºi uneori la maximum. Unul dintre participanþi,locotenentul Ion Panã, consilierul pe linie de S6, spuneacã „numai Dumnezeu te poate salva în astfel demomente”. Echipa româneascã, condusã de maiorulNicolae Oros, mentorul pe linie de cercetare, a luat ime-diat mãsurile impuse de situaþie ºi, împreunã cu coman-dantul patrulei ANA, a trecut la verificarea, securizareaºi controlul zonei pentru a evita producerea de victime

umane sau materiale, atât în rândul militarilor, cât ºi apopulaþiei civile din zonã. „E o diferenþã între aplicareacelor 5 „C” (check, clear, confirm, control and cordon)la antrenamentele fãcute în þarã sau în baza Hohenfelsdin Germania ºi o acþiune realã” ne-a spus maiorul Oros.Militarii români au dovedit cã ºi-au însuºit corespunzãtortoate procedurile care se impun în astfel de situaþii. A fosto noapte lungã, o noapte în care îþi aminteºti de bune ºirele, de trecut ºi de viitor. Profesionalismul militarilorromâni din cadrul OMLT CS, buna coordonare ºi mento-rizare din partea statului major, calmul ºi stãpânirea desine a comandantului OMLT CS au fãcut ca ºi aceastã

misiune sã fie un succes.

O z iLa puþin timp dupã aceastã misi-

une, pe timpul unei patrule de pre-zenþã, debarcatã într-o localitateaflatã în vecinãtatea FOB-uluiWolverine, într-o dimineaþã aparentliniºtitã, patrula ANA a fost atacatãde cãtre insurgenþi. Deºi nu eraprimul contact cu insurgenþii de ladislocarea în aceastã misiune, înprimele secunde a apãrut acea strân-gere de inimã, fireascã de altfel, dar,imediat, s-au luat mãsurile ce seimpuneau. Deºi bariera de limbãîngreuneazã o astfel de situaþie,rapid s-a trecut la respingerea atacu-lui. Concomitent s-a luat legãtura cupunctul de comandã, care a reuºit,într-un timp foarte scurt, sã coor-

doneze ºi sã îndrume activitatea statului major al Kan-dakului 4 ANA ºi, cu sprijinul aerian al Task ForceWings, s-a trecut la rezolvarea situaþiei. Aceastã misiunea fost un bun „exerciþiu” de verificare a cooperãrii ºi coor-donãrii OMLT CS - Kandakul 4 ANA ºi Task ForceWings, reuºindu-se o misiune fãrã pierderi de oameni saumateriale ºi doi insurgenþi arestaþi.

Colonelul Marius Harabagiu, comandantul contingen-tului românesc ºi locþiitorul comandantului CTZ pentruoperaþii NATO a mulþumit mentorilor OMLT CS care auparticipat la aceastã misiune ºi i-a citatpe ordinul de zi pe unitate pe: maiorulNicolae Oros, comandantul misiunii;locotenentul Marius Sabãu, comandantgrup protecþia forþei; sergentul AndreiMureºan, tânãrul ºi foarte priceputulsanitar al echipei; caporalul Tibor Kinc-ses ºi caporalul Ovidiu Berar din cadrulgrupului de protecþie a forþei. Dupãaceste evenimente, Echipa Operaþiona-lã de Consiliere ºi Legãturã tip sprijinde luptã a primit vizitele generaluluiamerican Dahl Keneth, generaluluiaustralian Bruce Scott, ambii locþiitoriai comandantului RC SOUTH, ºi gene-ralului canadian Andre Corlbould, totdin staff-ul amintit. Aceºti importanþi oaspeþi au apreciateforturile OMLT CS din FOB Wolverine, felicitândechipa ºi apreciind eforturile militarilor români de a spri-jini armata afganã sã devinã, în scurt timp, capabilã sãdesfãºoare misiuni independent, fãrã asistenþã din parteaISAF.

„Este o onoare pentru noi, militarii români, cândmunca noastrã este apreciatã ºi recunoscutã la cel maiînalt nivel, atât de cãtre oficialii români, cât ºi de cãtreoficialii NATO. Ai un sentiment aparte, sentimentul dato-riei împlinite.”, a declarat maiorul Nicolae Oros.

Subof i þ e r i i – M i s iune îndep l i n i tãSubofiþerii au demonstrat, încã o datã, cã meritã din

plin atributul de „coloanã vertebralã” a Armatei Români-ei ºi aici, departe de þarã, în teatrul de operaþii Afganistan,unde experienþa multor ani de meserie îºi face simþitã pre-zenþa ºi îºi aduce aportul la îndeplinirea misiunii com-plexe ce le-a fost încredinþatã. Misiunea de mentor speci-ficã OMLT CS îmbinã calitãþile de lider ale subofiþeruluicu cele de luptãtor profesionist calitãþi necesare ºi apreci-ate, din plin încã din faza de pregãtire a misiunii înHohenfels – Germania de cãtre instructorii ºi evaluatoriiamericani, iar, în TO, de cãtre militarii Kandakului 4ANA ºi partenerul american – Task Force Wings. Acestlucru a fost confirmat ºi de cãtre CSM RaymondGIBSON.

„Parteneriatul dintre Echipa Operaþionalã de Con-siliere ºi Legãturã – Sprijin de Luptã (OMLT-CS) dincadrul Regimentului 69 Artilerie Mixtã „Silvania” ºiTask Force Wings (batalion de elicoptere) al Regimentul4 din Divizia 101 Aviaþie a forþelor SUA, a fost indis-pensabil în dezvoltarea Armatei Naþionale Afgane ºi acomunitãþilor locale din zona de responsabilitate. Relaþio-narea dintre OMLT-ul românesc ºi Task Force Wings afost remarcabilã mai ales prin faptul cã fiecare parte aimplicat-o pe cealaltã în misiunile ºi activitãþile sale. Prinacest parteneriat, ambele structuri ºi-au adus aportul îndesfãºurarea tuturor activitãþilor, de la terminalul radio

RIAB (Radio In A Box), pe care OMLT-ul românesc l-aimplementat pentru a disemina buletine de ºtiri ºi mesajecomunitãþilor locale, pânã la efortul comun de realiza unOCC-D (Centrul de Coordonare a Operaþiilor Districtu-lui) funcþional care sã asigure integrarea operaþionalã, darºi sã permitã liderilor în vârstã ai regiunii sã conducãadunãri Shura pentru dezbaterea problemelor curente.

Prietenia care leagã cele douã armate, românã ºiamericanã, le-a ajutat sã se înþetelagã ºi sã lucreze împre-unã. acest fapt este un exemplu pentru toþi care, dacã ar fiurmat, chiar ºi numai de o parte, va face ca lumea sã fieun loc mai bun pentru noi toþi.”

Consilierul comandantului OMLT CS, plutonierul-adjutant Valericã Partene ne-a declarat: „Sub directacoordonare a ofiþerilor din statul major ºi a celor de lasubunitãþi, subofiþerii din statul major al echipei, alãturide subofiþerii ºi gradaþii voluntari de la companii ºi pro-tecþia forþei, au executat activitãþi de mentorizare a mili-tarilor din cadrul Kandakului 4 ANA, au participat lamisiuni de patrulare, KLE, VCP, CIMIC. Relaþiile inter-umane au fost bazate pe cooperare ºi înþelegere. Trecânduºor peste barierele lingvistice, subofiþerii români aucreat o atmosferã propice de colaborare într-o þarãostilã. S-au închegat prietenii între militarii americani,afgani ºi cei români, a fost o relaþie constructivã ºi, încão datã, s-a demonstrat cã militarii români unde sunt, înþarã sau aici, departe de cei dragi, îºi fac pe deplin dato-ria. Aparent este o echipã micã, dar cu suflet mare ºi, careprezentant al lor, pot sã spun acum, la sfârºitul manda-tului nostru aici, în teatrul de operaþii Afganistan,Misiune îndeplinitã!”.

Ceremonia transferului de autoritateCea mai importantã activitate din FOB-ul Wolverine,

desfãºuratã pe data de 24 septembrie 2011, a fost cere-monia transferului de autoritate a Echipei Operaþionale deConsiliere ºi Legãturã tip sprijin de luptã. La ceremonieau participat, colonelul Eric Barr, locþiitorul comandan-tului Brigãzii 116 Infanterie SUA, locotenent-colonelulCristopher Albus, comandantul Task Force Wings, ºireprezentanþi ai Kandakului 4 din Brigada 2 ANA. Festi-vitatea a debutat cu intonarea imnurilor de stat ale Afga-nistanului, SUA ºi României, ulterior preotul militar al

Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, maiorul Nicolae Nicaa oficiat slujba religioasã. Locotenent-colonelul DãnuþCoraº a predat misiunea locotenent-colonelului AnghelIoana , dupã care reprezentanþii structurilor au þinut scurtediscursuri. În încheierea ceremoniei, au fost acordatecertificate de apreciere militarilor români care au terminatmisiunea. La sfârºitul ceremoniei, locotenent-colonelulCoraº ne-a declarat: „A fost o misiune destul de dificilãdeoarece, în perioada de varã, insurgenþa a fost foarteactivã, dar am avut o echipã bine pregãtitã cu care amobþinut rezultate deosebite. Am executat multe misiuni înzona de responsabilitate ºi am reuºit sã avem o relaþiebunã cu militarii Kandakului 4 din Brigada 2 ANA, iaraceste lucruri au reprezentat cheia succesului.”

Ulterior, comandantul noului detaºament OMLT CS,locotenent-colonelul Anghel Ioana a declarat: „Am execu-tat dislocarea în teatrul de operaþii Afganistan ºi la cere-monia transferului de autoritate am realizat cã, de acum,totul depinde de echipa pe care o comand. Militarii carevor pleca acasã zâmbeau, erau fericiþi, deoarece misi-unea lor a fost îndeplinitã. Subordonaþii mei sunt con-centraþi deoarece urmeazã o misiune grea pe perioada aºase luni.”

Este de apreciat la militarii români din cadrul EchipeiOperaþionale de Consiliere ºi Legãturã tip sprijin de luptãpatriotismul de care au dat dovadã, seriozitatea în modulde abordare a tuturor misiunilor, spiritul de învingãtor ceîi urmãreºte la tot pasul, dar ºi momentele de dupã misi-une când se adunau în grup ºi îºi povesteau necazurile,dar ºi bucuriile, se îmbãrbãtau reciproc pentru a trece maiuºor peste greutãþile zilnice ºi se gândeau cu nerãbdare laziua când îºi vor strânge la piept soþiile ºi copii, având însuflet satisfacþia deplinã cã ºi-au fãcut datoria faþã de þarãºi au purtat la mii de kilometri, în sufletul lor, mândria dea fi român. Aceºtia sunt militarii din cadrul OMLT CS cucare Statul Major al Forþelor Terestre, Divizia 4 Infanterie„Gemina” ºi Regimentul 69 Artilerie Mixtã „Silvania”trebuie sã se mândreascã.

MMaaiioorr SSoorriinn CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU

OOMMLLTT CC..SS..

J U R N A L D E F R O N T

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (322) din 14 octombrie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

O s t ruc tu rã capab i lã sã ac þ ioneze coe ren t º i un i ta r

- DDomnule comandant, vã rog sãfacem o incursiune în timp ºi sã ajungemla momentul în care aþi ales carieramilitarã. Ce v-aa determinat sãalegeþi aceastã meserie ºi care aufost etapele prin care aþi trecut pânãaþi ajuns în aceastã funcþie?

- Am ales acest drum la vârstaadolescenþei, animat de sentimentelespecifice vârstei. Dupã absolvireaLiceului Militar „Tudor Vladimires-cu“ din Craiova, am urmat ªcoalaMilitarã de Ofiþeri Activi „NicolaeBãlcescu“ din Sibiu pe care amabsolvit-o în anul 1986. Am fostrepartizat în Centrul de Instrucþie alTrupelor Chimice din CâmpulungMuscel unde am îndeplinit funcþia decomandant la diferite subunitãþi dinsubordinea acestei structuri. Înperioada 1992-1994 am urmat cursu-rile Facultãþii de Arme, specializareachimie militarã, din cadrul Academi-ei de Înalte Studii Militare Bucureºti,fiind încadrat, dupã absolvire, ca ºefal protecþiei NBC, la Brigada 34Mecanizatã din Topraisar. Dupã des-fiinþarea acestei mari unitãþi, în urmaamplului proces de reorganizarestructuralã ºi acþionalã pe care l-aparcurs armata, începând cu toamnaanului 2000, am ocupat funcþia de ºefal operaþiilor ºi instrucþiei. Ulterior,pe cea de ºef de stat major la Batali-onul 341 Infanterie din Topraisar.Având ºansa de a participa, împreunãcu aceastã structurã nominalizatã, lainiþiativa regionalã SEEBRIG, nunumai la exerciþii multinaþionale înþarã sau în strãinãtate, dar ºi laoperaþii multinaþionale în Kosovo(2004 - comandant detaºamentROFND VIII) ºi Afganistan (2005-2006 - ºef de stat major al batalionu-lui în cadrul misiunii Enduring Free-dom). Îndeplinesc funcþia de coman-dant al Batalionului 49 ApãrareCBRN „ARGEª“, din Piteºti, dinmartie 2007. Am continuat sã-miperfecþionez pregãtirea profesionalãºi sã-mi îmbogãþesc experienþa,urmând cursurile Colegiului deRãzboi al Forþelor Terestre SUA, în

perioada 2008-2009. Recent m-amîntors din Afganistan, unde amîndeplinit o funcþie de stat major încadrul Comandamentului ISAF. Amabsolvit diferite cursuri de perfecþi-onare a pregãtirii în þarã ºi în strãinã-tate dintre care menþionez: cursulpentru perfecþionarea pregãtiriicadrelor didactice militare (1987);cursul de comandanþi de companie(1989); curs intensiv de limba rusã(1991); curs NBC Defence (2000 -Germania); cursul Army StaffBrigade (2001-Bucureºti) ºi cursulavansat de limba englezã (2004).

- Care este locul ºi rolul speciali-tãþii militare CBRN în contextulgenerat de condiþiile rãzboiului con-temporan?

- Deteriorarea mediului de securi-tate contemporan, prin existenþa unorzone de instabilitate, proliferareanecontrolatã a tehnologiilor ºi mate-rialelor nucleare, a armelor de distru-gere în masã CBRN, a altortehnologii tot mai sofisticate, la carese adaugã expansiunea reþelelor ºiactivitãþilor teroriste, determinãapariþia unor noi forme de amenin-þare ce presupun folosirea agenþilortoxici de luptã, a substanþelor ºi pro-duselor radioactive sau a agenþilorbiologici, prin diferite mijloace saudispozitive, militare sau improvizate.Toate acestea reprezintã o amenin-þare directã la adresa teritoriului,populaþiei ºi implicit a forþelorarmate. De asemenea, ca urmare aacþiunii umane ostile, necontrolatesau doar accidentale asupra instala-þiilor cu risc NBC existente pe terito-riul naþional sau în proximitate, sepot produce contaminãri pe ariiextinse ºi pe perioade variabile detimp, cu consecinþe deosebit de graveasupra vieþii ºi a mediului ambiant.

Aceastã formã de ameninþaredeterminã o viziune nouã asupraevaluãrii riscurilor, consecinþelor ºiefectelor de masã ce se pot produceºi de asigurare a operaþiilor, protecþi-ei forþelor ºi desfãºurãrii activitãþi-lor, inclusiv a celor civile, în condiþi-ile riscului CBRN. Apãrarea CBRNeste, de asemenea, o componentã aasigurãrii operaþiei ºi protecþiei for-þelor care are ca scop, în cazul unuieventual conflict armat, prevenirea ºiprotejarea forþelor ºi dispozitivelor,menþinerea sau refacerea capacitãþiioperaþionale ºi asigurarea libertãþiide miºcare pentru îndeplinirea misiu-nilor ºi obiectivelor, în condiþiileexistenþei pericolului atacului cuarmele de distrugere în masã CBRN,al contaminãrii cu agenþi CBRN sauproducerii evenimentelor EADA ºiteroriste. În aceste condiþii, sunt evi-dente locul ºi rolul pe care arma ºispecialitatea militarã apãrare CBRNle ocupã în cadrul sistemului militarºi sunt de înþeles atenþia acordatã

apãrãrii CBRN de cãtre factorii deci-denþi ºi efortul întreprins în vedereavalorificãrii la maxim a potenþialuluiarmei, modernizarea, eficientizareaºi flexibilizarea structurilor de acestgen.

- Care au fost principalele activi-tãþi ale batalionului de la începutulanului ºi pânã în prezent, fãrã sãomitem participarea la aplicaþia„BICAZ 11“, care poate fi conside-ratã o adevãratã provocare?

- În acest an, unitatea a participatla cea mai mare parte a exerciþiilorde comandament ºi stat major organi-zate de Divizia 1 Infanterie „Daci-ca“, augmentând diferite structuri decomandã sau contribuind cu forþe ºimijloace. Dintre acestea amintesc, pe

lângã exerciþiul de comandament ºistat major „BICAZ 11“, din perioada12-29 septembrie 2009 (la care bata-lionul a contribuit cu doi ofiþeri pen-tru augmentarea comandamentuluiD.1 I. „Dacica“ ºi o grupã de cerce-tare CBRN), urmãtoarele activitãþi,în ordinea cronologicã a desfãºurãriilor:

- exerciþiul„Clear Sky“,din 13-14aprilie, pentrua f i r m a r e anaþionalã ºic e r t i f i c a r e amult inaþ ionalãa CompanieiSprijin deLuptã dincadrul GrupuluiTactic de Luptãal UE- HEL-BROC, la carea participatcomanda com-paniei ºi Plu-tonul de Decontaminare RBC, asigu-rate de Batalionul 49 Apãrare CBRN;

- exerciþiul de certificare multi-naþionalã a HELBROC „Evropi-2-11“, desfãºurat în zona NEASANTA-KILKIS din Grecia, înperioada 9-20 mai 2011, cu o celulãde rãspuns (comanda CompanieiSprijin de Luptã) ºi un subofiþer destat major / S-3;

- exerciþiul de comandament ºistat major „Reeling Strike 11“, dinperioada 16-19 mai, prin augumen-tarea comandamentului Bg.2 V.M. cuun ofiþer;

- exerciþiul de comandament ºistat major „Iron Shield 11“, din 20-26 iunie ( 3 ofiþeri din unitate auaugumentat comandamentul D.1 I.„Dacica“).

Participarea, deºi s-ar putea con-sidera modestã la o primã vedere,vine pe fondul contribuþiei Batalio-nului 49 Apãrare CBRN cu efectivesemnificative la implementareamãsurilor stabilite prin ordinuluiministrului Apãrãrii Naþionale nr.MS 1001 din 2010 pentru recalcu-larea pensiilor militare.

- Punctaþi câteva elemente impor-tante ale relaþiei dumneavoastrã cusubordonaþii, acei oameni pe care vãbazaþi pentru a îndeplini misiunileunitãþii.

- Sunt foarte multe lucruri de spusvis-a-vis de relaþia comandant-subordonaþi, dar voi încerca sã fiusuccint. Ceea ce a primat pentrumine a fost ca aceastã relaþie sã fieuna corectã ºi principialã. Oameniisunt capabili de spirit de sacrificiu ºiun curaj extraordinar, dau dovadã derãbdare ºi tenacitate în îndeplinireasarcinilor ºi misiunilor, sunt loialiunitãþii ºi organismului militar înansamblul sãu doar dacã cei care îiconduc îi respectã ca membri valo-roºi ai echipei sau structurii. Numaiprocedând în acest fel putem face caacea structurã sã devinã coezivã ºieficientã. Se ºtie cã organizaþia con-struitã pe principiul încrederii ºi res-pectului reciproc îºi îndeplineºte cusucces misiunile, atât pe timp depace, cât ºi la rãzboi. În plus, estenevoie doar de a face cunoscut scopulsau obiectivele, de a direcþiona ºimotiva corect subordonaþii în vede-rea îndeplinirii misiunilor ºi perfec-þionãrii performanþelor proprii sauale structurii.

Nu uit cã, în cadrul organismuluimilitar, fiecare este o parte a lanþu-lui de comandã, fiind în rolul deconducãtor sau executant. La urmaurmei, ºi eu sunt, la rândul meu, unsubordonat. A fi un bun comandantpresupune sã fii în acelaºi timp ºi un

bun subordonat. Procedând în acestmod am reuºit ca, împreunã cuoamenii pe care îi comand, sãîndeplinim toate misiunile încredin-þate la parametri maximi ºi sãobþinem rezultate foarte bune latoate activitãþile la care am partici-pat.

- Care consideraþi a fi cea maimare provocare ºi care au fostprioritãþile dumneavoastrã dinmomentul în care aþi fost numit lacomanda batalionului?

- Pentru mine personal, cea maimare provocare a constituit-oasumarea rolului de comandant debatalion ºi aceasta deoarece conducã-torii nu sunt daþi totdeauna de poziþiape care o ocupã, de gradul sau autori-tatea conferitã de cãtre acestea. Estenevoie de ceva mai mult. În ceea cepriveºte batalionul, cea mai mareprovocare a constituit-o încercareade a face din aceastã unitate o struc-turã capabilã sã acþioneze coerent ºiunitar, care are în centrul atenþieiomul ca parte constitutivã a echipei.Dat fiind faptul cã cel mai de preþlucru pe care îl avem sunt oameniicare încadreazã aceastã unitate, toatãatenþia mea a fost îndreptatã spre va-lorificarea, la cote superioare, a po-tenþialului acestor oameni ºi înche-garea colectivului. Am încercat sãconºtientizez subordonaþii cã toþi tre-buie sã înþelegem cã, în armatã,fiecare este parte a echipei ºi cã toþimembrii echipei au responsabilitãþiinerente în cadrul acesteia.

- Ce anume vã motiveazã, vãanimã ºi vã dã acea energie nece-sarã pentru a merge mai departe,pentru a face încã un pas înainte,pentru a da realitatea mâine uneiproiecþii gândite azi?

- Nu ºtiu dacã este o calitate sauun defect, dar sunt un perfecþionist ºiaºtept din partea subordonaþilor sãrãspundã în acelaºi mod. Tot timpuleste loc ºi pentru mai bine. Deasemenea, având în vedere cã menta-litãþile se schimbã foarte greu în timpºi cã sunt încã mulþi care încã secramponeazã de unele mentalitãþiînvechite, pot afirma cã mai suntmulte de fãcut. Voi continua deci sãinfluenþez subordonaþii, sã-i motivezºi sã-i orientez pentru a face ceea ceeste necesar de fãcut pentru atinge-rea standardelor de performanþã sta-bilite ºi îndeplinirea obiectivelorunitãþii. De asemenea, voi cãuta sãfiu un bun exemplu pentru subordo-naþi ºi sã mã perfecþionez eu însumi.Iar pentru cã, deºi caracterul ºicunoºtinþele sunt elemente esenþialeîn exercitarea actului de comandã,dar nu suficiente ca acesta sã fieefectiv, voi aplica în continuare înpracticã cunoºtinþele ºi experienþaacumulatã pentru îmbunãtãþireaactivitãþii unitãþii.

Maistru militar cls.IV-aa Monica DEACU

Interviu cu domnul locotenent-colonel Petre CODIN, comandantul Batalionului 49 Apãrare CBRN „ARGEª”

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (322) din 14 octombrie 2011

Î n data de 4 octombrie 2011, la comandamen-tul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” de la

Craiova, a avut loc ceremonialul de predare-primire acomenzii marii unitãþi. Astfel, generalul de brigadã dr.Emil TUDOSIE a fost eliberat din funcþia de coman-dant ºi numit în cea de locþiitor al ºefului DirecþieiInstrucþie ºi Doctrinã din Statul Major General, iarcolonelul Dorinel DUICAN a fost eliberat din funcþiade ºef al operaþiilor ºi instrucþiei de la comandamentulbrigãzii craiovene ºi numit în funcþia de comandant alaceleiaºi brigãzi.

La ceremonial, a luat parte ºi comandantul Diviziei1 Infanterie „Dacica”, general-maior NicolaieDOHOTARIU, care a adresat asistenþei câteva cuvintedespre noul comandant: „Desigur, misiunea mea estedestul de facilã pentru cã marea majoritate a celorprezenþi aici îl cunoaºte foarte bine pe domnul colonelDuican, fiind un ofiþer care ºi-a desãvârºit cariera încadrul acestei mari unitãþi. Absolvent al ªcolii Militarede Ofiþeri de Infanterie în anul 1987, domnia sa a fostcomandant pluton în perioada 1987-1990 la Regimen-tul 31 Mecanizat, dupã care a fost comandant grup cer-cetare la Batalionul 121 Cercetare ºi ºef birou pregãtirepentru luptã în cadrul aceleiaºi unitãþi. Începând cuanul 2001, ºi-a continuat activitatea în comandamentulBrigãzii 2 Infanterie, îndeplinind funcþiile de ofiþer 2 în

compartimentul operaþii ºi instrucþie ºi pe cea de ofiþer3 în compartimentul planificare ºi conducere acþiunimilitare. În perioada 2004-2005, a fost ºef birou plani-ficare acþiuni militare ºi instrucþie la comandamentulacestei mari unitãþi. În urmãtorii doi ani, a fost ofiþer-student la Universitatea Naþionalã de Apãrare, dupãabsolvirea cãreia a fost repartizat la biroul instrucþiedin comandamentul Corpului 1 Ar-matã Teritorial, unde a lucrat o peri-oadã de aproximativ o jumãtate dean. Între 2007-2009, a fost coman-dantul Batalionului 495 Infanterie,dislocat la Clinceni. Începând cu anul2009, a fost numit ºef al operaþiilor ºiinstrucþiei la comandamentul Brigã-zii 2 Infanterie. Este decorat cu me-dalia naþionalã Serviciul Credinciosclasa a III-a, precum ºi cu semnulonorific pentru 15 ani ºi, respectiv,20 de ani de activitate în serviciulpatriei. A primit Emblema de Onoarea Forþelor Terestre în anul 2008, me-dalia NATO 5 în anul 2011 ºi insignaParticipant la misiune în strãinãtatecu simbol pentru prima misiune.”

Fostul comandant al brigãzii,domnul general de brigadã EmilTudosie, este o personalitate aparteîn peisajul militar craiovean ºi nunumai, care ºi-a pus amprenta asupratuturor celor care au lucrat cu dum-nealui prin modul deosebit în care s-a implicat în conducerea activitãþilorBrigãzii 2 Infanterie „Rovine”.Acum, la final de misiune în garni-zoana Craiova, nu a ezitat sã mulþu-meascã tuturor pentru sprijinul acor-dat în îndeplinirea atribuþiilor funcþi-ei ºi a obiectivelor care au stat în faþabrigãzii: „Prin stilul dumneavoastrãde muncã, relaþia comandant de bri-gadã – comandant de divizie a func-þionat ireproºabil. Datoritã dumneavoastrã, eu am fostpromovat. Este pentru a doua oarã când predau coman-da unei brigãzi; prima datã am fost promovat la Corpul1 Armatã Teritorial, acum în Statul Major General, laDirecþia Doctrinã ºi Instrucþie, douã structuri deosebitde importante. ªi atunci, dar ºi acum, o sã procedez la

fel: toatã experienþa cãpãtatã aici, toate lecþiileînvãþate, toate disfuncþiile care existã la eºalonulbrigadã o sã încerc ca, prin funcþia pecare o deþin, sã le gãsesc rezolvareaprin implementarea lor în manuale,regulamente ºi instrucþiuni. În conti-nuare, vreau sã vã asigur de tot ajuto-rul pe care o sã-l solicitaþi dacã aveþinevoie de mine. Vã mulþumesc sincerºi mã bucur cã am avut camarazi aºacum sunteþi dumneavoastrã ºi am reu-ºit sã duc la bun sfârºit ceea ce mi-afost încredinþat. Vã urez succes!”

Comandantul diviziei a apreciat încâteva cuvinte perioada pe care gen-eralul de brigadã Tudosie a petrecut-ola comanda brigãzii din Bãnie: „Expe-rienþa este cea care ºi-a pus amprentaasupra modului de organizare a activi-tãþilor ºi aþi simþit ºi dumneavoastrãacest lucru: o organizare ireproºabilãpentru pregãtirea misiunii din Afga-nistan, dar ºi în cazul celorlalte unitãþi aparþinând bri-gãzii care au fost implicate nemijlocit la participarea lamisiuni în teatrul de operaþii. Îi mulþumesc în numeleîntregului personal al comandamentului diviziei pentrureceptivitatea ºi pentru modul extrem de angajant în

care a înþeles domnia sa sã îndepli-neascã sarcinile ºi atribuþiile care i-au revenit. De asemenea, îi urezsucces în noua funcþie. Sunt con-vins cã experienþa acumulatã la co-manda brigãzii îºi va pune am-prenta pe activitãþile ce vor fi con-duse ºi coordonate de cãtre Direc-þia Doctrinã ºi Instrucþie ºi mã referaici, în mod deosebit, la acel prag-matism de care este câteodatã ne-voie, atât în abordarea teoreticã aproblemelor doctrinare, cât ºi a ce-lor ce aparþin procesului de instruc-þie.”

Cât despre noul comandant, nueste nici un secret ºi se ºtie foartebine cã a participat la o misiuneîncheiatã nu demult în teatrul deoperaþii din Afganistan, cu echipaCombined Team Zabul. Experienþa

practicã acumulatã acolo îi va permite cu siguranþã sã-ºi îndeplineascã noua misiune la parametri calitativifoarte buni. Suntem convinºi ca va avea parte de ace-laºi sprijin necondiþionat de care au beneficiat de-a lun-gul timpului fiecare dintre comandanþii care au fost lacomanda marii unitãþi. Schimbarea comenzii reprezin-

tã un moment deosebit în viaþa unitãþii, dar ºtim deja cãBrigada 2 Infanterie va rãspunde în continuare cu ace-eaºi elocvenþã oricãror solicitãri.

Ziua de 4 octombrie reprezintã un moment foarteimportant pentru domnul colonel Dorinel DUICAN,care a avut amabilitatea de a ne oferi un scurt interviu

din care am extras cele mai importante idei.

Numirea în funcþie„4 octombrie este o zi importantã în cariera mea

militarã. În momentul în care am ieºit de pe bãncileºcolii militare, în anul 1987, îmi amintesc cã îmi cal-culam vârsta la care trebuie sã ating anumite grade ºiastfel socoteam paºii în carierã. La aceastã datã, aºputea spune cã sunt în „grafic” ºi poate chiar mai multdecât atât. Odatã cu perfecþionarea pregãtirii noastreprofesionale, toþi aspirãm sã mergem cât se poate dedeparte în ierarhia militarã. Este un pas important încarierã, dar care vine cu mai multe responsabilitãþi ºiprovocãri cãrora voi face tot posibilul sã le fac faþã pen-tru a nu înºela aºteptãrile celor care mi-au acordataceastã onoare.”

Brigada 2 Infanterie „Rovine”„Am venit în comandamentul brigãzii la începutul

toamnei 2001, în cadrul modulului operaþii ºi instruc-þie, ºi am fost primit cu încredere ºi cãldurã. Tocmaidin acest motiv doresc sã le mulþumesc comandanþilor,ºefilor ºi camarazilor mei care, într-un fel sau altul, ºi-au adus contribuþia la formarea mea profesionalã. Înperioada 2005-2007, mi-am perfecþionat pregãtirea înUniversitatea Naþionalã de Apãrare, iar apoi paºii cari-erei militare m-au purtat, pentru o scurtã perioadã detimp, în comandamentul Corpului 1 Armatã (pe atun-ci), iar începând cu sfârºitul anului 2007, am fost numitla comanda unei unitãþi din garnizoana Bucureºti, faptcare a reprezentat o onoare pentru mine. Am revenit încomandamentul brigãzii cãtre sfârºitul anului 2009.Colectivul de militari a cãror conducere mi-a fost încre-dinþatã astãzi este unul de adevãraþi profesioniºti, care

ºi-au dovedit capacitãþile de-a lungul ani-lor pe terenul de instrucþie, dar mai ales petimpul misiunilor care ne-au revenit în tea-trele de operaþii. Au dovedit cã ºtiu sãstrângã rândurile ori de câte ori situaþia aimpus-o ºi consider cã mã pot baza pe spri-jinul lor în a-mi îndeplini atribuþiile ce îmivor fi încredinþate de acum înainte.”

Experienþa din teatrul de operaþii „Experienþa teatrului de operaþii este

una beneficã, însã destul de durã. Teatrulde operaþii te învaþã, o datã în plus, cã tre-buie sã ai încredere în cel de lângã tine. Petimpul misiunii am încercat sã le dovedimpartenerilor de Alianþã cã, beneficiind desuportul logistic necesar, putem fi la fel debuni ca ºi ei. Toþi au înþeles acest aspect,iar lucrul în echipã a fost la ordinea zilei.”

Principii de viaþã„Corectitudinea ºi perseverenþa s-au

dovedit a fi pentru mine adevãrateprovocãri.”

Viitoarele provocãri„Brigada 2 Infanterie a fost condusã în

permanenþã de comandanþi deosebiþi, cucapacitãþi remarcabile ceea ce face destulde dificilã poziþia mea în acest moment,venind la comandã dupã domniile lor.Consider cã marea unitate craioveanã seaflã acolo unde îi este locul, adicã în rân-dul marilor unitãþi de elitã ale Diviziei 1Infanterie ºi ale Forþelor Terestre, cu multã

experienþã în teatrele de operaþii, iar noi vom face totceea ce ne stã în putinþã pentru a rãmâne acolo.”

PP..cc..cc.. CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

Foto: Plt.maj. Dacian VOICULESCU

„Corectitudinea ºi perseverenþa, adevãratele provocãri ale brigãzii craiovene”

Î n viziunea spiritualitãþii rãsãri-tene, orice patimã pare sã con-

þinã în sine, pe lângã manifestãrile spe-cifice, ºi remediul sau premisa proprieivindecãri. Cine este lacom ajunge peri-odic la saþietate ºi se dezgustã de pro-pria-i stare, leneºul se plictiseºte ºi re-gretã timpul pierdut în zadar, iar invi-diosul simte cu durere neliniºtea provo-catã de binele celorlalþi.

Gãsindu-ºi un mediu prielnic deacþiune, slava deºartã poate perverti oridistruge aproape orice virtute sau faptãbunã. Slava deºartã este risipitoarea os-tenelilor, pierderea comorii, nepoatanecredinþei, premergãtoarea mândriei,înecarea corabiei în port, furnica înarie. Ea e subþire, dar unelteºte împotri-va a toatã osteneala ºi a tot rodul.

Duhul deznãdejdeii se bucurã vã-zând înmulþindu-se pãcatul; duhul sla-vei deºarte, vãzând înmulþindu-se virtu-tea. Cãci uºa celei dintâi e înmulþirearãnilor; iar a celei de-a doua, e bogãþiaostenelilor.

Iubitorul de slavã deºartã este un în-chinãtor la idoli. Pãrând cã mãreºte peDumnezeu, voieºte sã placã oamenilorºi nu lui Dumnezeu. Tot cel iubitor dearãtare este un iubitor de slavã deºartã.Postul iubitorului de slavã deºartã esteneresplãtit ºi rugãciunea lui, neavenitã.

Cãci pe amândouã le lucreazã pentrulauda oamenilor. Nevoitorul iubitor deslavã deºartã pierde de douã ori: îºi to-peºte ºi trupul ºi nici nu ia vreo rãs-platã.

Dumnezeu ascunde, de multe ori, dela ochii noºtri bunãtãþile pe care le-amcâºtigat. Dar omul care ne laudã, maibine zis care ne amãgeºte, a deschisochii noºtri spre ele prin laudele lui.Însã, deschizându-se aceºtia, a dispãrutºi virtutea. Linguºitorul este slujitoruldiavolilor, cãlãuza mândriei, nimicito-rul strãpungerii inimii, pierzãtorul bu-nãtãþilor, cel ce abate pe alþii de la ca-lea cea dreaptã. „Cei ce vã fericesc pevoi, zice proorocul, vã amãgesc pevoi”. „Nimeni nu cunoaºte cele aleomului , decât duhul omului cel dinel” . Sã se ruºineze deci sã amuþeascãcei ce se pornesc sã fericeascã pe alþiiîn faþã.

Când auzi cã aproapele tãu ºi priete-nul tãu te vorbeºte de rãu în lipsa ta,sau fiind tu de faþã, aratã-i iubirea,lãudându-l. Mare lucru e a scutura dinsuflet lauda oamenilor; dar mai mare e adepãrta lauda diavolilor. Smerita cuge-tare aratã nu cel ce se defaimã pe sine;cãci cum se va rãbda pe sine? Ci cel ce,ocãrât fiind de altul, nu-ºi micºoreazãdragostea faþã de acesta.

Dacã ne grãbim sã bine plãcem celor

de sus, sã ne sârguim sã gustãm dinslava celor de sus. Iar cel ce a gustat dinea va dispreþui toatã slava pãmânteascã.M-aº mira sã nesocoteascã cineva pecea de-a doua, dacã n-a gustat din ceadintâi. De multe ori, prãdaþi fiind deslava deºartã, întorcându-ne, am prã-dat-o pe ea cu mai multã iscusinþã. Cãciam vãzut pe unii rãpiþi din lucrarea du-hovniceascã de slava deºartã; dar, pu-nându-se un început vrednic de mustra-re, sfârºitul s-a fãcut vrednic de laudã,pentru schimbarea cugetului.

Cel ce se mândreºte cu darurile luinaturale, adicã cu deºteptãciunea, cuînvãþãtura, cu citirea limpede, cu vorbi-rea uºoarã, cu destoinicia ºi cu toatecele de felul acesta, pe care le are fãrãostenealã, nu va dobândi niciodatã bu-nãtãþile cele mai presus de fire, cãci celnecredincios în puþine va fi necredin-cios ºi în multe ºi stãpânit de slavãdeºartã.

Mulþi îºi chinuiesc în zadar trupurilelor pentru nepãtimirea la culme, pentrubogãþia darurilor, pentru lucrarea minu-nilor, pentru puterea cunoaºterii de maiînainte, neºtiind, nenorociþii, cã nu os-tenelile, ci, mai degrabã, smerenia emaica acestora. Cel ce cere daruri pen-tru osteneli a pus o temelie greºitã. Darcel ce se socoteºte pe sine datornic valua deodatã o bogãþie neaºteptatã.

Începutul necãutãrii slavei deºarte epãzirea gurii ºi iubirea necinstirii.Mijlocul ei este oprirea tuturor lucrãri-lor gândite ale slavei deºarte. Iar sfârºi-tul (dacã este vreun sfârºit al adânculuifãrã fund) este a face în chip nesimþitorînaintea mulþimii cele ce aduc necin-stea.

Când chemãm noi slava deºartã ºicând vine la noi fãrã sã o chemãm, tri-misã de alþii, ºi când începem niºte lu-cruri în vederea slavei deºarte, sã neaducem aminte de plânsul nostru ºi dedatoria de a face, plini de fricã, rugã-ciunea ce se cuvine stãrii noastre ºi, ne-greºit, vom ruºina pe ruºinatul, numaisã ne îngrijim de rugãciunea adevãratã.Iar de nu, sã ne aducem aminte repedede moartea noastrã. Iar de nu vom izbu-ti nici aºa, sã ne temem de ruºinea ceurmeazã slavei. Cãci „cel ce se înalþãse va smeri”.

Cei mai simpli nu cad de multe ori înveninul acesta. Cãci slava deºartã estelepãdarea simplitãþii ºi vieþuirea prefã-cutã.

De multe ori, viermele crescând ºifãcând aripi, se urcã la înãlþime. Totaºa, slava deºartã, desãvârºindu-se,naºte mândria, cãpetenia ºi desãvârºi-toarea tuturor rãutãþilor.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (322) din 14 octombrie 2011Pagina 6

(continuare din numãrul tre-cut)

4. De fapt, cu precãdere în ceade-a doua parte a perioadei anali-zate, în anii 1960-1965, abuzurile li-derilor sovietici în desfãºurarea acti-vitãþii Organizaþiei Tratatului de laVarºovia au devenit tot mai groso-lane. Astfel, dupã patru luni de lacea de-a patra reuniune a Comitetu-lui Politic Executiv, din 28-29 mar-tie de la Moscova, a avut loc consfã-tuirea primilor secretari ai Comitete-lor Centrale ale partidelor comunisteºi muncitoreºti din þãrile participan-te la Tratatul de la Varºovia, cu careprilej s-a hotãrât excluderea din ºe-dinþã a delegaþiei albaneze pe motivcã „participarea nu este la cel maiînalt nivel”, deºi tema discuþiei afost, cum se arãta în comunicatul datpublicitãþii, „pregãtirea încheieriiTratatului cu Germania”.

5. O nouã reuniune a Comitetu-lui Politic Consultativ s-a desfãºuratla Moscova, în 7 iunie 1962, undeparticipanþii au fost solicitaþi, pebaza comunicãrii ministrului aface-rilor externe, A. A. Gromâko, sãaprobe poziþia U.R.S.S. în tratative-le cu S.U.A. în problema germanã.Comunicatul dat publicitãþii acuzã„lipsa de dorinþã a puterilor occi-dentale de a contribui la lichidarearãmãºiþelor celui de-al doilea rãz-boi mondial”, în sensul de a se în-cheia un tratat de pace cu R.D. Ger-manã „cu toate consecinþele carerezultã de aici pentru Berlinul occi-dental, care va fi considerat liber,demilitarizat”.

6. Deºi comunicatul dat publici-tãþii cu privire la ºedinþa Comitetu-lui Politic Consultativ din 26 iulie1963, de la Moscova, nu aminteºtenimic despre aceasta, U.R.S.S.,printr-o scrisoare trimisã participan-þilor doar cu câteva zile înainte, apropus admiterea R.P. Mongole castat membru al Organizaþiei Trata-tului de la Varºovia. România a pro-testat vehement asupra acestei pro-puneri, subliniind cã OrganizaþiaTratatului de la Varºovia este ºi tre-buie sã rãmânã una regionalã (euro-peanã), în conformitate cu CarteaO.N.U., care „recunoaºte legalita-tea acordurilor regionale pentrumenþinerea pãcii ºi securitãþii”.

7. Ultima sesiune a ComitetuluiPolitic Consultativ, din perioadaexaminatã, a avut loc la Varºovia, înzilele de 19 ºi 20 ianuarie 1965. Uncomunicat amplu dat publicitãþii

analiza „noua situaþie creatã în le-gãturã cu planurile unor state mem-bre ale Pactului nord-atlantic decreare a forþelor multilateraleN.A.T.O., precum ºi consecinþe po-sibile pentru criza pãcii în cazulînfãptuirii unor asemenea planuri”.Se impun câteva precizãri, în legã-turã cu aceastã sesiune a Comitetu-lui Politic Consultativ, mai ales cãurmãtoarea se va desfãºura la Bucu-reºti, în zilele de 4-6 iulie 1966. Esteultima la care a participat GheorgheGheorghiu-Dej, care va deceda la 19

martie 1965 (noul lider al comuniº-tilor români fiind ales, dupã cum bi-ne se ºtie, Nicolae Ceauºescu, în ur-ma hotãrârii Plenarei C.C. al P.M.R.din 22 martie 1965). Apoi, sesiuneaamintitã era prima în care s-a mani-festat noul lider sovietic Leonid IliciBrejnev, venit la putere în 1964, du-pã cãderea lui N. S. Hruºciov. Deasemenea, consfãtuirea era pentruþara noastrã prima dupã faimoasaDeclaraþie din aprilie 1964, numitãneoficial ºi Declaraþia de indepen-denþã (faþã de Moscova) a Româ-niei.

Ca urmare, a curajului ºi vigoa-rea cu care delegaþia româneascã ºi-a susþinut punctul de vedere - înfond, unul ºi acelaºi: respectarealiterei ºi spiritului tratatului semnatla 14 mai 1955 – era de aºteptat.Între altele, la aceastã sesiune a Co-mitetului Politic Consultativ, dele-gaþia românã a susþinut ºi discutareaa douã proiecte propuse de cãtre de-legaþia R.D. Germane: a) tratatul re-feritor la nediseminarea armelor nu-cleare; b) transformarea consfãtuiriiminiºtrilor afacerilor externe sau aleadjuncþilor acestora într-un orga-nism cu caracter permanent ºi custatut juridic propriu.

Referitor la adoptarea primei

propuneri, delegaþia României aobiectat nu asupra ideii unui astfelde tratat, ci asupra faptului cã pro-blemele cuprinse în proiectul trata-tului „trebuiau judecate cu toatãseriozitatea ºi rãspunderea”, evi-tându-se pripeala, întrucât un astfelde tratat este „destinat sã dobân-deascã vocaþie spre universalitate”,iar pãrþile interesate sã fi fost licitatedin timp. Privitor la a doua propu-nere, oficialii români au argumentatcã transformarea unei consfãtuiri cucaracter consultativ într-un orga-nism permanent contravine flagrantcu prevederile art. 3, alin. 1 dintratat, întrucât, potrivit acestui text„nu se vorbeºte despre consultãri înorice problemã politicã externã, cidespre consultãri în problemeleimportante care afecteazã interese-le comune ale statelor membre”.Reprezentanþii þãrii noastre maiargumentau: „Dar chiar în ipotezacând s-ar limita obiectul acestorconsultãri numai la ceea ce indicãart. 3, alin. 1 din Tratat – consultãriîn probleme importante care afec-teazã interesele comune ale statelormembre – hotãrâri cu privire la ast-fel de probleme nu pot fi luate decãtre miniºtrii de externe sau ad-juncþii acestora, ele fiind de compe-tenþã exclusivã a conducerii de par-tid ºi de stat a fiecãrei þãri (subl.n.)”

În final, cele douã propuneri aleR.D. Germane au cãzut, punctul devedere românesc – fãrã a se menþio-na acesta – dovedindu-se corect, înspiritul ºi litera tratatului semnat la14 mai 1955 ºi înregistrat ca docu-ment al O.N.U.

Din cele relatate, reies cu clarita-te presiunile exercitate de cãtreU.R.S.S., care nu a pregetat nici unmoment, chiar de la începuturilealianþei, sã o foloseascã drept un in-strument al intereselor sale de super-putere, în disputa permanentã, subforma „rãzboiului rece”, cu S.U.A.ºi Organizaþia Tratatului Atlanticu-lui de Nord. România, în schimb, adobândit o experienþã extrem de bo-gatã în primii zece ani de existenþãai alianþei politico-militare domina-tã de Moscova.

Cercetãrile viitoare vor arãtadetaliat, pe baza documentelor dinarhive, aceste realitãþi, uneoriextrem de dramatice.

colonel (r.)Mircea SEREDIUC

România în primul deceniu de existenþã a Tratatului de la Varºovia

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

SLAVA DEªARTÃ SAU PRÃBUªIREA ÎN SUS

ULTIMA BÃTÃLIE- Cornelius RYAN - Editura SPH, 2007

Ultima bãtãlie este istoria dramaticã a ultimei ofensive împo-triva celui de-al Treilea Reich al lui Hitler, Ziua A, cum a fostnumitã de aliaþii occidentali, 16 aprilie1945, când, cum se menþioneazã în pre-faþa cãrþii, berlinezii aºteptau în ruinelebombardate ale oraºului lor, paralizaþi ºiîngroziþi, agãþaþi de singura politicã cemai putea conta, cea a supravieþuirii. Car-tea cuprinde relatãri despre asaltul ºi cap-turarea Berlinului, fãrã sã fie un raportmilitar. Mai degrabã, precizeazã Ryan,este povestea oamenilor obiºnuiþi, soldaþiºi civili, prinºi în disperarea, dezamãgi-rea, teroarea înfrângerii ºi a victoriei. So-brietatea ºi fiorul consemnãrii, exactitateadatelor ºi diversitatea tipologicã a celordistribuiþi în ultima bãtãlie, unicitateafaptelor ºi tragismul lor dau exemplaritate scrierii lui CorneliusRyan. Pagini ale tratatului de istorie se împletesc cu documen-tarul, cu jurnalul de rãzboi, cu reportajul sau cu romanul psiho-logic. Nicolae Dan Cetinã, în versiunea româneascã, pune în va-loare acest sincretism, transmiþându-i cititorului bogãþia de nu-anþe ºi frumuseþea scrierii lui Ryan. 2000 de interlocutori, martoriai evenimentelor – armatele aliate, trupele germane ºi berlinezisupravieþuitori – i-au oferit lui Ryan date depre istoria zgudui-toare ºi cinicã, raþionalã ºi fanaticã a cãderii Berlinului. Esteemoþionant ºi revoltãtor motto-ul: „Aceastã carte este dedicatãmemoriei unui bãiat care s-a nãscut în Berlin în timpul ultimelorluni ale rãzboiului. Numele lui a fost Peter Flechter. În 1962 afost mitraliat de cãtre propriii sãi conaþionali ºi lãsat sã sân-gereze pânã la moarte pe marginea celui mai tragic memorial alvictoriei aliate – zidul Berlinului.”

Lec þ ia de i s to r i e aCartea din vitrinã Fe reº te -mã , Doamne ,

de p r i e ten i

Duminicã, 23 octombrie 2011, ora 19:00, la Sala PalatuluiTen Years After, cea mai popularã trupã de blues-rock de la

sfârºitul anilor ‘60 ºi începutul anilor ’70, revine anul acesta în Româ-nia cu o serie de concerte senzaþionale. Prin urmare, pe data de 23octombrie (Sala Palatului), începând cu ora 19:00, bucureºtenii se potpregãti pentru un concert precum o explozie de vigoare - show pentrucare membrii trupei sunt extrem de apreciaþi în toatã lumea dupã maibine de 4 decenii de la debut. În plus, organizatorii au extins de aceastãdatã venirea trupei la stadiul de turneu naþional, spre bucuria fanilortrupei din Iaºi (24.10 – Casa de Culturã a Sindicatelor), Timiºoara(25.10 – Sala Filarmonicii), Cluj (26.10 – Casa de Culturã a Studen-þilor) care vor avea posibilitatea de a trãi bucuria muzicii adevãrate alã-turi de legendele Woodstock. „Fiind o trupã ce se claseazã printretitanii muzicii rock la nivel mondial, TEN YEARS AFTER s-a remar-cat în primul rând datoritã recitalului memorabil din cadrul celebru-lui festival Woodstock din 1969, dar ºi prin concertele fabuloasesusþinute în întreaga lume. Aºadar, datoritã calibrului concertisticînalt al trupei, al anvergurii show-ului, dar ºi la cererea publicului,Ten Years After va cânta de aceastã datã în patru oraºe din Româ-nia”, menþioneazã Pepino Popescu.

Biletele pentru spectacolele din capitalã au fost puse deja în vân-zare ºi pot fi achiziþionate din reþeaua Vreau Bilet - Unirea ShoppingCenter - et. 2 ºi Carrefour Feeria - Bãneasa Shopping City, de la SalaPalatului ºi online pe www.vreaubilet.ro. Preþurile variazã între 60 ºi170 de lei, în funcþie de categoria de loc. Pentru restul oraºelor, biletelepot fi cumpãrate de la casele de bilete ale sãlilor de spectacol.

R e p e r e c u l t u r a l e

☺☺Gigi Becali îl achiziþioneazã pe

albanezul autopropus ºi, ca un profesorîn fotbal, dã explicaþii reporterilor pen-tru gestul sãu surprinzãtor:

- Mai hahalerelor, doar ºtiþi cã eumânuiesc echipa asta ca pe televizor!Cu Nicoliþã fundaº, Steaua avea doarculoare, aºa cã l-am adus pe „ albanez”sã aibã ºi… contrast!

☺☺Un oltean cobora o pantã într-un

taxi, maºina având o vitezã destul demare. Deodatã, ºoferul exclamã:

- Suntem pierduþi!- De ce? întreabã olteanul.- Nu mai funcþioneazã frânele ºi nu

pot opri.- Mãi, neicã, opreºte mãcar aparatul

de taxat!

☺☺Un moldovean întreabã un oltean:- La voi, morþii se îngroapã cu popã?- Nu, la noi, popa rãmâne afarã!

☺☺Un bãrbat sunã la pompieri ºi zice

speriat:

- Domnule, soacra mea vrea sã searunce de la etaj!

- ªi care e problema?- Nu se deschide fereastra!!!

☺☺Doi poliþiºti gãsesc trei grenade în-

tr-o groapã.- Ce ne facem cu ele?- Le ducem la secþie.- ªi dacã explodeazã una pe drum?- Spunem cã am gãsit doar douã…

☺☺- De câþi poliþiºti e nevoie sã arestezi

un negru în Brooklin?- De 3: unul îl þine pe negru, unul îi

pune catuºele ºi altul îi carã casetofonul.

EUROPA va lansa cea maiîndrãzneaþã misiune pe Soare

Europa va conduce cea mai ambiþioasã misiunespaþialã din istorie, pentru a studia comportamentulSoarelui. Sonda Solar Orbiter va opera la doar 42de milioane de kilometri de stea, mai aproape de eadecât orice alt vehicul. Propunerea misiunii a fostadoptatã oficial de curând, de cãtre statele membreale Agenþiei Spaþiale Europene (ESA). Solar Orbi-ter va fi lansatã în 2017 ºi va costa aproape un mili-ard de euro. NASA, agenþia spaþialã americanã, vaparticipa ºi ea la misiune, cu douã instrumente pen-

tru sondã ºi racheta care o va trimite în spaþiu. De-legaþii ESA, care s-au întâlnit la Paris, au selectat ºio misiune pentru a investiga douã dintre cele maimare mistere ale cosmologiei moderne - materiaîntunecatã ºi energia întunecatã. Cercetãtorii suntconvinºi cã aceste fenomene stau la baza Universu-lui, însã nimeni nu ºtie încã ce sunt ele exact. Des-coperirea energiei întunecate la sfârºitul anilor1990 ºi influenþa sa asupra expansiunii cosmice afost recunoscutã cu Premiul Nobel. Telescopul Eu-clid va cartografia galaxiile, în încercarea de a gãsinoi rãspunsuri la aceastã problemã. Precum SolarOrbiter, costul lui Euclid va fi de aproximativ unmiliard de euro, însã misiunea mai are de trecut deniºte probleme legale, aºa cã va fi adoptatã abia în2012, iar lansarea va avea loc în 2019. SolarOrbiter va încerca sã mãsoare particulele energe-tice ºi câmpurile magnetice ale Soarelui. Sonda varealiza, de asemenea, ºi imagini superbe ale regiu-nilor polare ale Soarelui. Vehiculul european se vaascunde în spatele unui scut de protecþie împotrivatemperaturilor de peste 500 de grade Celsius, iarinstrumentele sale se vor „uita” prin mici deschizã-turi.

„Scopul principal al lui Solar Orbiter nu este dea face imagini de mare rezoluþie, deºi le vom faceºi pe acestea. Obiectivul este sã aflãm ce se întâm-plã pe Soare ºi cum afecteazã spaþiul”, a declaratTim Horbury, de la Imperial College London, unuldintre principalii cercetãtori ai proiectului SolarOrbiter.

Experþi din SUA ºi Rusia vâneazã un tribde 30 de Yeti:

Rãscolirea zãpezilor începeOameni de ºtiinþã din ºase þãri s-au reunit la

Moscova pentru a pune la cale vânarea unui trib de30 de Yeti, oameni ai zãpezilor, reperaþi în regiuneaKemerovo, aflatã la aproape 5.000 de km est deMoscova. Una dintre ultimele relatãri despre Yeti îiaparþine unei bãtrâne de 82 de ani din Siberia, care

spune cã l-a vãzutde aproape: aratãaproape ca un om,acoperit de o blanãgri-maronie, ca unurs. Nu mergea caun om, ci aproapeca un om. Eraînalt, dar nu gigan-tic. Avea peste2,10m. Un pui deYeti, cred oameniide ºtiinþã, având învedere cã celelalte

relatãri vorbeau numai despre creaturi de peste2,10m. Oamenii de ºtiinþã din echipã cred cã aceºtiYeti, care pânã acum doar au lãsat urme în zãpadãsau au mâncat animale de prin ogrãzi, sunt ultimeleexemplare de Neanderthalieni care au rãmas pepãmânt. Pentru a-i gãsi, experþii americani ºi ceiruºi au anunþat cã vor pune la comun informaþiilestrânse despre ei inclusiv în timpul RãzboiuluiRece. Expediþia va porni de la Centrul Internaþionalde Studii cu Privire la Originea Omului dinTaºtagol, directorul centrului având convingerea cãsunt în jur de 30 de Yeti care trãiesc în zonaminierã Kuzbass din regiunea Kemerovo.

ssuurrssaa:: wwwwww..ssttiiiinnttaa..rroo

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (322) din 14 octombrie 2011 Pagina 7

Rãzboiul continuã: Samsung cere interzicerea

vânzãrii iPhone 4SSamsung Electronics a anunþat cã va solicita

interzicerea comercializãrii noilor aparate iPhone 4Sale Apple pe pieþele din Franþa ºi Italia. Sud-coreenii

intenþioneazã sã facã cererisimilare ºi pe alte pieþe, dupãnoi analize, motivând încãl-carea de patente ce privesctehnologia de telecomunica-þii wireless, respectiv stan-dardele Wideband Code

Division Multiple Access /WCDMA/ pentru handsetu-rile mobile 3G. Potrivit producãtorului sud-coreean,tehnologia în cauzã este esenþialã pentru funcþionareaoptimã a reþelelor ºi dispozitivelor telecom, ºi conside-rã cã încãlcarea acesteia de cãtre Apple este prea gravãºi cã vânzarea lui iPhone 4S ar trebui interzisã. Deciziacelor de la Samsung survine dupã ce, în primãvaraacestui an, Apple a acuzat compania asiaticã de plagiatîn cazul terminalelor Galaxy. În urma acelui scandal,un tribunal german a interzis grupului Samsung sãvândã tableta sa informaticã Galaxy în Uniunea Euro-peanã, cu excepþia Olandei.

A apãrut primul autobuz 100% electric: BYD eBUS-12

Relativ necunoscut, dar totuºi lider pe piaþa chinezãîn segmentul auto-buzelor, BYD a pre-zentat de curândmodelul eBUS-12,primul autobuz100% electric dinistorie.

Acesta mãsoarã12 metri în lungime, va avea o autonomie de 250km încondiþii de trafic urban ºi va fi prezentat oficial pe 21octombrie 2011, în cadrul evenimentului Busworld dinKortrijk, Belgia. Oficialii BYD au declarat cã nouleBUS-12 va fi supus unor teste în scopuri promoþio-

nale pe strãzile marilor capitale europene la începutulanului urmãtor.

Armata americanã ºi-ar putea înlocui câiniicu roboþi: prototipul Alpha Dog

Câinii din armata ame-ricanã ar putea deveni is-torie. În locul lor, pe front,alãturi de soldaþi, ar puteafi trimise patrupede dinmetal. Un prototip de câi-ne robot este testat acumde oamenii de ºtiinþã ame-

ricani. Se numeºte Alpha Dog ºi este dotat cu un com-puter cu GPS ºi un sistem hidraulic sofisticat. κi poateurmãri stãpânul oriunde pe orice fel de teren. În plus,prototipul a fost creat pentru a transporta 200 de kilo-grame de încãrcãturã, pe o distanþã de 30 de kilometri,fãrã a avea nevoie de alimentare.

Samsung a lansat Galaxy Tab 7.0 PlusSamsung Electronics, unul dintre principalii furni-

zori de telefoane mobile, a anunþat lansarea tabletei deinternet Galaxy Tab7.0 Plus. Galaxy Tab7.0 are un ecran de 7inch, procesor dualcore de 1,2 GHz,8Gb(RAM) + 16/32GBmemorie internã(ROM) + microSD(pânã la 32GB), ocamerã foto de 3 mega-pixeli pe spate ºi una

de 2 megapixeli pe faþã ºi ruleazã sistemul de operareAndroid 3.2 Honeycomb.

Galaxy Tab 7.0 Plus oferã portabilitate sporitã,cântãrind doar 345g ºi având o grosime de numai9,96mm. Dimensiunile compacte permit dispozitivu-lui sã încapã cu uºurinþã în buzunarul unei jachete sauîntr-o poºetã, ceea ce îl face ideal pentru utilizatorii cuun stil de viaþã activ.

DE LA LUME ADUNATE...

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

Nu spune niciodatã „nu se poate”,ci începe cu „sã vedem”.

Nu folosi o spadã ca sã-þi goneºtimusca de pe cãciulã.

Butoaiele goale fac cea mai maregãlãgie.

Iubirea orbeºte. ªi exact în momen-tul acela femeia profitã.

N-are rost sã-þi faci probleme gân-dindu-te cã o sã mori. Oricum aces-ta va fi ultimul lucru pe care-l veiface.

Cea mai frumoasã ºi mai profundãtrãire omeneascã este misterul.

ªtiu cã nu ºtiu nimic, ºi nici mãcarasta nu ºtiu.

Pentru orice realizare primul paseste curajul.

Peºtii se prind cu undiþa, iar oame-nii cu vorba.

În viaþã existã douã tragedii. Una esã nu obþii ceea ce-þi doreºti. Cealal-tã e sã obþii.

Viaþa întreagã pare prea scurtãcelor ce fac binele, dar pentru cei cefac rãu o singurã noapte înseamnãun timp nesfârºit.

Selecþie realizatã de Colonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

* Telescopul Spaþial Hubble cântãreºte 10.896 kilograme, are 13,1 metrilungime ºi a costat nu mai puþin de 2,1 miliarde de dolari pentru a fi construit?

* Cel mai puternic laser din lume, Nova Laser de la Lawrence LivermoreNational Laboratory, USA, poate genera un puls de energie egal cu100.000.000.000.000 wati, pentru 0, 000000001 secunde, asupra unei þinte demãrimea unui fir de nisip?

* Cea mai mare temperaturã atinsã într-un laborator de pe Terra a fost de511.000.000 grade Celsius (920.000.000 grade Fahrenheit)? Performanþa a fostreuºitã în cadrul Tokamak Fusion Test Reactor din Princeton, USA.

* Inventatorul submarinului este considerat olandezul Cornelius JacobszoonDrebbel? El a construit primul submarin funcþional în anul 1620. Cu toate aces-tea, ideea nu a fost una nouã. Leonardo da Vinci crease schiþe ale unui submarincu cel puþin 100 de ani înainte. Drebbel a reuºit sã stea sub apele Tamisei pen-tru aproape trei ore.

* Mulþi hamsteri clipesc doar cu un ochi pe rând?* Dimensiunile lui Barbie, daca ar fi fost vie, erau: 39-23-33?* Februarie 1865 este singura lunã înregistratã în istorie care sã nu fi avut o

lunã plinã?* Montpelier, Vermont, este singura capitalã de stat american fãrã vreun

McDonald’s?* Pentagonul din Arlington, Virginia are un numãr de toalete dublu decât

necesar? Când a fost construit în anii 1940, statul Virginia încã mai avea legi desegregaþie care cereau toalete separate pentru albi ºi negri.

* Nici un cuvânt din limba englezã nu rimeazã cu „month” (lunã)?* Croazierul Regina Elizabeta a II-a se miºcã cu doar ºase inchi (2,5 cm) pen-

tru fiecare galon (4,5 l) de diesel ars?* Existã câte douã cãrþi de credit pentru fiecare persoanã din Statele Unite?* Isaac Asimov este singurul autor care sã aibã câte o carte în fiecare cate-

gorie decimalã Dewey?* Universitatea Columbia este cel mai mare proprietar din New York dupã

Biserica Catolicã?www.romaniaforum.ro

ªª tt ii aa þþ ii cc ãã .. .. ..

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 19 (322) din 14 octombrie 2011Pagina 8Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”

DE LA EST LA VEST, ÎN PROVINCIA ZABULSistemul operaþional din Afga-

nistan, în care acþioneazã militariiromâni din cadrul Brigãzii 1 Mecan-izate „Argedava”, este destul decomplex. Cunoaºterea tuturor facto-rilor care compun acest mediu este ocondiþie de bazã pentru planificareamisiunilor de cãtre Elementul de co-mandã ºi control din cadrul Combi-

ned Team Zabul, asigurat de comandamentul Brigãzii 1 Me-canizate „Argedava” ºi, pentru îndeplinirea cu succes a aces-tora, de cãtre batalioanele de manevrã din subordine. Un seg-ment mai puþin cunoscut în Afganistan este universul feme-ilor.

Incursiune în universul femeilor afganeConºtientizând rolul ºi importanþa acestor acþiuni în des-

fãºurarea operaþiilor de tip contrainsurgenþã, din zona de res-ponsabilitate, Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” este pri-ma unitate româneascã, din Afganistan, care demareazãactivitãþi de acest gen. Aceastã capabilitate unicã, pe carenumai femeile o pot furniza în cadrul operaþiilor de tip con-trainsurgenþã desfãºurate în Afganistan, se poate executa,atât în mediul civil, cât ºi în mediul militar. Misiunea FET -Female Engagement Team (Echipa de Angajare a Femeilor)este de a angaja întâlniri cu femeile afgane într-o manierãcare sã þinã cont de tradiþiile ºi cultura acestora. Aceste acþi-uni oferã, de asemenea, oportunitatea unicã ºi necesarã de aînþelege percepþiile ºi nevoile femeilor afgane ºi, în acelaºitimp, pot informa ºi înfluenþa acest mediu într-un mod pozi-tiv. Ideea ºi conceptul de FET au fost gândite din perioada depregãtire, la Exerciþiul de instruire prin simulare construc-tivã ºi realã, desfãºurat la Centrul de Instruire pentru Luptãal Forþelor Terestre, în poligonul Cincu. Pe timpul unei misi-uni KLE cu liderul satului, s-a simulat angajarea FET, per-sonalul feminin purtând discuþii cu profesoara de la ºcoala defete din localitate. Apoi, s-a predat elevelor un curs desprenoþiunile de igienã personalã. La sosirea în teatrul de operaþiidin Afganistan, ne-am dat seama cã acest concept, de altfel,relativ nou pentru operaþiile de contrainsurgenþã, poate firealizabil. La scurt timp, prima echipã româneascã FET, for-matã din ofiþeri ºi subofiþeri specialiºti, cu experienþã ºipregãtire în domenii variate, precum medical sau psihologic,a participat la un prim curs introductiv organizat la nivelulCombined Team Zabul. Ulterior, a participat ºi la cursul despecializare desfãºurat la nivelul RC South (Regional Com-mand – South), în perioada 25 - 31 iulie 2011. Instruirea FETla acest nivel presupune participãri ale echipelor FET careîºi desfãºoarã activitatea în diferite provincii ºi în diferiteeºaloane/structuri.

„La acest curs, am avut colege din S.U.A. ºi din Aus-tralia care încadrau echipe FET în diferite provincii ºi dis-tricte din sudul Afganistanului. Lucrau în diferite structuri(state majore, Echipe de Reconstrucþie Provincialã), aveauproiecte în desfãºurare ºi legaserã chiar prietenii cu femeileafgane. Cursul a fost unul de specializare pentru multe din-tre noi care nu avusesem nici o acþiune anterior ºi un mo-ment prielnic pentru a cunoaºte oameni, culturi, mentalitãþi,experienþe, puncte de vedere. Programa a cuprins domeniivariate de la culturã, tradiþie, religie, legi afgane pânã laplanificarea de misiuni FET, reacþia la mass-media, orga-nizarea de evenimente KLE (Key Leader Engagement) ºishura, utilizarea proiectelor CERP sau percheziþia corpo-ralã a femeilor. Seara, la finalul zilei de curs, aducea in-variabil câte un exerciþiu practic. Cel mai interesant exer-ciþiu de acest gen a fost cel desfãºurat în bazarul de pe bazaKAF, unde scopul nostru era sã aflãm cât mai multe infor-maþii despre comercianþi ºi afacerile pe care aceºtia leaveau în zona oraºului Kandahar, dar sã ºi negociem cuaceºtia, obicei des întâlnit în relaþiile economice cu popula-þia afganã. Datoritã faptului cã, în aceastã perioadã, amavut ºi ore de învãþare a limbii afgane, dialectul Pashtu, oprovocare pentru noi a fost utilizarea acesteia în vorbireacurentã.” ne-a declarat locotenentul Ana Maria Tamaº, ofi-þer responsabil FET al Batalionului 2 Infanterie „Cãlugã-reni”.

Cursurile iniþiate ºi desfãºurate de structurile responsabi-le ºi cu experienþã în acþiuni FET nu se opresc aici. EchipaFET se specializeazã, se antreneazã ºi îºi actualizeazã în per-manenþã informaþiile pentru a fi la înãlþimea standardelor ºicerinþelor teatrului de operaþii Afganistan. Acest pas a înche-iat numai un prim nivel pentru FET, echipa obþinând califi-carea FET T&Q - FET Trained & Qualified (FET Instruit ºiCalificat). Prima acþiune din programul pe care ni l-am pro-pus pe timpul misiunii din Afganistan a avut loc la clinicadin localitatea Shahr E Safa - districtul Tarnak Wa Jaldak,aflatã în zona de operaþii a Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni” ºi s-a desfãºurat pe parcursul a douã zile. Cli-nica din Shahr E Safa asigurã asistenþã medicalã pentru po-pulaþia din localitate, precum ºi pentru cei din satele vecine

ºi împrejurimi. În aceastã peri-oadã, triburile Kuchi ºi-au în-ceput migraþia cãtre zonelemai cãlduroase, iar în acestezile i-am gãsit în apropierealocalitãþii. Clinica furnizeazãºi pentru aceºtia servicii medi-cale în aceleaºi condiþii ca ºilocalnicilor. De notat este fap-tul cã urmãtoarea facilitatemedicalã se aflã în oraºulQalat, la aproximativ 70km. În

prima zi, echipa Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, for-matã din locotenentul Ana-Maria Tamaº – ofiþerul responsa-bil FET, sublocotenentul Iulia Giurcã - psiholog ºi plutonie-rul-adjutant Luminiþa Arnãutu - asistentã medicalã, împre-unã cu ofiþerul CIMIC, cãpitan Claudiu Sãlãvãstru, au fostprimiþi de guvernatorul districtului. Pe timpul întâlnirii,echipa FET s-a prezentat ca ºi structurã, a prezentat capabili-tãþile sale ºi intenþia de angajare a femeilor. Despre activitã-þile desfãºurate ne-a vorbit doamna locotenent Ana-MariaTamaº – ofiþer responsabil FET.

„Guvernatorul districtului ne-a prezentat personal clini-ca din Shahr E Safa, precum ºi personalul aferent prezent laacel moment: medicul, farmacistul ºi cele douã asistente.

Am discutat cu doctorul despre intenþiile de angajare a fe-meilor localnice în cadrul clinicii. Am primit aprobarea sãvenim a doua zi dimineaþa pentru a furniza medicamentelesolicitate anterior ºi sprijin în acordarea asistenþei medica-le, iar cu cele douã asistente am avut discuþii informaleprivind nevoile lor de medicamente ºi instruire.”

În încheiere, ofiþerul responsabil FET, doamna locote-nent Ana-Maria Tamaº a concluzionat:

„Am întrebat femeile localnice despre nevoile privindnecesarul de pregãtire în domeniul medical, prim-ajutor,igiena ºi îngrijirile acordate nou-nãscuþilor ºi s-au bucuratfoarte mult sã începem instruirea. Planul FET pentru peri-oada urmãtoare cuprinde activitãþi care includ relaþionareacu personalul ºi elevii ºcolii din Shahr E Safa ºi continuareaproiectelor demarate în cadrul clinicii. Una dintre îngrijo-rãrile noastre þine de identificarea participanþilor la acesttip de instruire, din cauza atitudinii de segregare a femeilorafgane care poate fi sesizatã, atât în proverbele Pashtu, câtºi în cele Dari. Afirmaþii de genul „locul femeii este ori încasã, ori în mormânt” sau „femeia este decentã dacã stã încasa ei” nu reflectã decât o sancþionare socialã puternicã.Femeile sunt rareori vãzute singure pe teritoriul Afgan-istanului, iar o femeie însãºi reprezintã insecuritate ºi peri-col. Femeile din Afganistan nu sunt încurajate sãdesfãºoare activitãþi publice. În schimb, soþii acestora suntfurnizorii ºi pãzitorii lor. Femeile care aduc venituri nu facaltceva decât sã submineze rolul bãrbatului, insinuând fap-tul cã aceºtia sunt incapabili sã-ºi îndeplineascã respons-abilitãþile. Religia, în Afganistan, are o mare contribuþie laconstruirea viziunii oamenilor sau pregãtirii lor de aînþelege realitatea. Datoritã semnificaþiei religiei, carevariazã între tradiþii ºi culturã, a fost important angaja-mentul nostru în Afganistan. Echipa noastrã ºi-a propus sãdescopere acest segment care, cu siguranþã, va contribui lauºurarea acþiunilor întreprinse de trupele noastre. Pornindde la aceastã informaþie, putem deduce motivaþiile lor pri-mare, îngrijorãrile lor, reacþiile lor la ceea ce religia leinterzice ºi acþiunile FET pot fi folosite pentru a identificaorice sentiment negativ faþã de forþele coaliþiei ºi ca instru-ment de propagandã pro-coaliþie, în special, în zona de res-ponsabilitate a batalionului. Dacã informaþia este cunos-cutã ne va permite sã modelãm mai eficient acþiunile ºi sãminimizãm impactul oricãrei negativitãþi existente.”

Dupã terminarea cursului de specializare FET, condus demaiorul Maria Rodriguez, responsabil FET din cadrul Com-bined Team Zabul, una dintre fete spunea: „Sper ca iniþiati-va FET sã devinã o realitate, pe timpul misiunii mele înAfganistan.” Dupã scurt timp, odatã cu încheierea misiuniide la clinica din Shahr E Safa, iniþiativa FET a devenit „orealitate”, dar fetele nu se vor opri aici; au planificate ºi altemisiuni în zona de responsabilitate pe care le vor executa subdeviza „de la bine la foarte bine ºi, mai departe, spreexcepþional / excelent”.

Echipa FET a Batalionului 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” – în ofensivã

În cadrul misiunilor de angajare a populaþiei din zonelede operaþii ale Batalionului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanSoverth”, un rol deosebit de important este implicareaechipei FET - Female Engagement Team (Echipa de Anga-jare a Femeilor) în relaþionarea cu populaþia localã femininã.Cu atât mai mult cu cât, în baza iniþiativelor CombinedTeam Zabul, a fost elaborat ºi este în curs de implementareprogramul RLP (Radio Literacy Program) - Program dealfabetizare prin intermediul radioului (RIAB). Astfel, încadrul misiunilor, au fost angajate mai multe localitãþi dindistrictul Shajoy, de cãtre echipa noastrã de fete formatã din:

locotenent Ramona Vasilescu, locote-nent Elena Nefiru, plutonier MarinaIoan, caporal Claudia Albu, caporalLivia Fartuºnic. Cu deosebitã dãruinþãpentru misiunea încredinþatã, feteledin echipã au procedat la angajareacomunitãþilor din zona de responsabil-itate a Batalionului 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” în scopulstabilirii unui prim contact cu populaþia femininã care, pânãîn acest moment, nu a mai fost angajatã de nimeni. Acestlucru a arãtat încã o datã preocuparea batalionului de a anga-ja toatã populaþia din zona de responsabilitate, nu numaipopulaþia masculinã. Echipa FET a tratat activitatea cuprofesionalism, pregãtindu-se cu deosebitã grijã pentruîndeplinirea acestei misiuni ºi conºtientizând importanþaacestei activitãþi. Prima misiune a echipei FET s-a desfãºuratîn satul Lali Kalay în vederea angajãrii populaþiei femininepentru implementarea unui program literar de învãþare apopulaþiei sã scrie ºi sã citeascã. Deºi populaþia localã ºi-aarãtat reticenþa, echipa FET a reuºit sã stabileascã un primcontact care, ulterior, sã fie concretizat prin organizarea uneialte angajãri a populaþiei feminine din comunitate. Progra-mul literar prin intermediul radioului a fost bine primit, maiales din cauzã cã populaþia localã acordã un interes deosebiteducaþiei. Dupã aceastã primã interacþionare cu populaþiafemininã, au urmat alte patru misiuni asemãnãtoare în satele:Khan Kalay, Morad Khan Kalay, Lanji Kheyl, Gajoy. Înlocalitatea Lanji Kheyl, s-a prezentat programul RLP, sãteniifiind de acord cu începerea acestuia cât mai curând posibil.Echipa FET a angajat femeile din localitate, acestea au fostfoarte bucuroase ºi le-au invitat în casele lor. Au discutatdespre creºterea ºi educarea copiilor, igiena personalã ºidespre cum pot sã-ºi trimitã fetele la ºcoalã. Percepþia popu-laþiei este una permisivã ceea ce face ca, pe viitor, sãfaciliteze ºi alte programe. În acest sens, avem încredere cãaceste prime contacte ale populaþiei cu echipa FET vadeschide o uºã cãtre viitoarele întâlniri care se vor a fi cevanormal desfãºurat la fiecare angajare a populaþiei. În contin-uare, echipa FET va angaja pe rând satele Payandeh Kheyl,Lali Kalay, Khan Kalay, Morad Khan Kalay ºi Lanjy Kheylîn vederea implementãrii fazei a II-a a programului literarprin intermediul radioului. Pentru cã primul contact alechipei FET cu populaþia localã a stârnit interesul localni-cilor, avem speranþa cã acest al doilea contact va avea ºi maimult succes ºi va crea premisele unui contact obiºnuit întrelocalnici si fetele din echipã care nu au fãcut altceva decât sãajute ºi sã consilieze femeile întâlnite.

Dupã terminarea acestei serii de misiuni, locotenentulRamona Vasilescu a declarat:

„Încã din timpul pregãtirii în vederea intrãrii în teatrulde operaþii a existat preocuparea pentru organizarea ºipregãtirea unei echipe de angajare a femeilor afgane încadrul Batalionului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefan So-verth”. Deºi materialele citite pe timpul pregãtirii ºi antre-namentul fãcut la Centrul de Instruire pentru Luptã alForþelor Terestre din poligonul Cincu au fost de un realfolos, prima misiune a fost piatra de încercare. Atunci ne-am dat seama cã avem multe lucruri de modificat ºi deîmbunãtãþit. Astfel, la urmãtoarea misiune am ºtiut mult maiclar care este rolul jucat de fiecare membrã a echipei ºicare sunt atribuþiile fiecãreia. Dupã executarea mai multormisiuni pot spune, ºi cred cã sunt în asentimentul mem-brelor echipei, cã, deºi emoþiile încã existã, acum ºtim multmai bine cum sã facem faþã unor situaþii neprevãzute ºi cumsã relaþionãm cu populaþia din momentul în care debarcãmîn aºa fel încât, la sfârºitul misiunii, sã spunem cã am maifãcut un pas înainte în ceea ce priveºte aflarea problemelorcu care se confruntã populaþia femininã afganã ºi consoli-darea relaþiilor cu aceasta.”

În urma acestor misiuni, colonelul Marius Harabagiu,comandantul contingentului românesc ºi locþiitorul coman-dantului CTZ pentru operaþii NATO, a mulþumit echipeiFET pentru actele de curaj ºi devotamentul de care au datdovadã pe timpul misiunilor executate în scopul îmbunãtã-þirii relaþiilor cu populaþia localã de sex feminin, prin citareape ordin de zi pe unitate.

Paginã real izatã de maiorul Sorin CONSTANTINESCU