CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 8 (380) 30 apri l ie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Pa-raniac” a acþionat, în prima zi de Paºte, începând cu ora11:00, cu 17 militari ºi un autocamion DAC, pentru întã-rirea digului din localitatea Adâncata, judeþul Ialomiþa.În cursul zilei de sâmbãtã, 19 aprilie, doi militari ºi un

autocamion DAC din cadrulBatalionului 325 Artilerieau acþionat în sprijinulpopulaþiei în localitãþileSchitu ºi ªerbãneºti din ju-deþul Olt, pentru transportulapei potabile. MinisterulApãrãrii Naþionale a fost...

Militarii Diviziei 1 Militarii Diviziei 1 au acþionat la inundaþiiau acþionat la inundaþii

În data de 20 aprilie a.c., prima zi de sãrbãtoare aSfintelor Paºti, în baza militarã din Kandahar - KAF,s-a desfãºurat ceremonia dedicatã transferului de autori-tate a Elementului Naþional de Sprijin. Noua echipã ro-mâneascã, condusã de colonelul Valentin Becheru, apreluat misiunea ºi responsabilitãþile acesteia, de laechipa condusã de colonelul Bixi-Pompiliu Mocanu. Laacest eveniment auparticipat din parteaComandamentului Re-gional de Sud (RC-South) din Afganistan,locþiitorii pentru ope-raþii ºi pentru sprijin aicomandantului...

LECÞIA DE ISTORIE

Tripla semnificaþie Tripla semnificaþie a Zilei de 9 Maia Zilei de 9 Mai

În evoluþia multimilenarã a poporului român, eveni-mentele de la 9 mai 1877 ºi 9 mai 1945, precum ºi ZiuaEuropei se înscriu ca momente glorioase ale luptei româ-nilor pentru libertate, unitate ºi independenþã. Sãrbãtori-

rea zilei de 9 mai estepentru poporul nostru unprilej de îndreptare agândurilor pline de recu-noºtinþã cãtre generaþiilede luptãtori ºi eroi pen-tru dreptate socialã, li-bertate, unitate ºi inde-pendenþã.

Papagalii folosesc un anumit ciripit pentru fiecaredintre puii lor, astfel încât putem spune cã aceste pãsãrile dau un nume urmaºilor. Cercetãtorii spun cã au pri-ma dovadã clarã cã o specie de peruºi învaþã de la pã-rinþi sunetele folositepentru a-ºi recunoaºtemembrii familiei ºi pro-priul „nume” atunci cândsunt chemaþi. Papagaliivrabie cu spate verde(Forpus passerinus) aufost observaþi în mediullor natural, în cuiburilede la o crescãtorie dinVenezuela. Cercetãtoriiau montat în copaci...

Transfer de autoritate Transfer de autoritate în Kandaharîn Kandahar

Papagalii dau Papagalii dau „nume” nume” puilorpuilor

MOZAIC

În luna martie a acestui an, am avut o misiune de do-cumentare în garnizoana Craiova, cu ocazia desfãºurã-rii LFX-urile executate de cãtre unitãþile ºi subunitãþilesubordonate Brigãzii 2 In-fanterie „Rovine”, în poli-gonul Balta Verde. Despreceea ce s-a întâmplat peparcursul celor douã zilepetrecute în Capitala Bãni-ei v-am relatat printr-un re-portaj apãrut într-un numãrtrecut al ziarului nostru.Atunci vã promisesem cã osã continuu cu un articoldespre instrucþia...

KAKI 100%

Oriunde, oricând,Oriunde, oricând,acolo unde este nevoie!acolo unde este nevoie!

Paºte Fericit! Sãnãtate ºi numai gânduri bune familieimele ºi celor cunoscuþi! Hristos a Înviat! Mr. Mihai Irimia

Draga mea familie, dragii mei prieteni, vã urez un Paºtefericit, sãnãtate, multã luminã în sufletele voastre, iar

Dumnezeu sã fie alãturi de voi în tot ceea ce vã doriþi sãînfãptuiþi. Hristos a Înviat! Plt.adj.pr. Simona Ciurez

Familiei mele îi transmit cele mai bune gânduri, iarlumina Învierii Domnului sã îi cãlãuzeascã în tot ceea ceîntreprinde. Vã doresc multã sãnãtate, bucurie ºi tot bineledin lume. Sã ne vedem cu bine! Vã iubesc! Hristos a Învi-at! Lt.col. Oliver Anghel

Cu ocazia zilei celei mai importante categorii de forþe,atât ca efective cât ºi ca participare la eforturile în cadrulNATO - Forþele Terestre, aniversate în fiecare an la 23aprilie, de Hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Pur-tãtorul de Biruinþã, în semn de apreciere a profesionalis-mului manifestat de personalul militar ºi civil în îndeplini-rea misiunilor încredinþate, în þarã ºi în teatrele de operaþiiexterne, precum ºi pentru rezultatele deosebite obþinute înprocesul de instruire, Batalionului 2 Infanterie „Cãlugã-reni”, Batalionului 20 Infanterie „Dolj”, Batalionului 21 Vâ-

nãtori de Munte „Ge-neral Leonard Mo-ciulschi”, Batalio-nului 30 Vânãtori deMunte „Dragoslave-le” ºi Batalionului 33Vânãtori de Munte„Posada” le-au fostînmânate Emblemade Onoare a StatuluiMajor General, iarRegimentului 51 Ar-tilerie Mixtã „Gene-ral Cornel Para-niac” i-a fost acor-datã Emblema deOnoare a StatuluiMajor al ForþelorTerestre. (P.I.)

Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Para-niac” a acþionat, în prima zi de Paºte, începând cu ora11:00, cu 17 militari ºi un autocamion DAC, pentruîntãrirea digului din localitatea Adâncata, judeþul Ialomiþa.

În cursul zilei de sâmbãtã, 19 aprilie, doi militari ºi unautocamion DAC din cadrul Batalionului 325 Artilerie auacþionat în sprijinul populaþiei în localitãþile Schitu ºiªerbãneºti din judeþul Olt, pentru transportul apei potabile.

Ministerul Apãrãrii Naþionale a fost pregãtit sã intervinãla inundaþii cu peste 2.000 de militari ºi aproximativ 300 demijloace tehnice în judeþele aflate sub avertizãri de precipi-taþii abundente. S-a rãspuns prompt solicitãrilor venite dinpartea autoritãþilor administraþiei publice centrale ºi locale,cu prioritate deosebitã pentru acþiunile destinate salvãrii ºievacuãrii populaþiei din zona de inundaþii. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (380) din 30 aprilie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C8/ 2014

LVIV - Brigadã comunã de menþinere a pãcii. MiniºtriiApãrãrii, polonez ºi ucrainean, Tomasz Siemoniak ºi MihailKoval, s-au întâlnit în oraºul Lviv pentru a discuta despreposibilitatea înfiinþãrii unei brigãzi de menþinere a pãcii întreUcraina, Polonia ºi Lituania - informeazã publicaþia „ExpresLviv”. Într-o scurtã declaraþie de presã, ministrul ucrainean aprecizat cã sarcina acestei brigãzi trilaterale de menþinere apãcii va fi sã asigure securitatea ºi siguranþa cetãþenilor dincele trei state. „Suntem mulþumiþi de rezultatele întâlnirii”, amenþionat ministrul Mihail Koval. TALLIN - O unitateaamericanã de desant aerian se aflã în Estonia. Unitateade desant aerian a SUA care va sosi în Estonia pentru a parti-cipa la manevrele Organizaþiei Tratatului Atlanticului deNord (NATO) „Spring Storm” va rãmâne pe teritoriul þãriicel puþin pânã la sfârºitul anului 2014, a anunþat, ministrulApãrãrii al acestei republici baltice, Sven Mikser, informea-zã ITAR-TASS. „SUA au anunþat cã vor desfãºura o rotaþiea unitãþilor lor în Estonia, Letonia ºi Lituania. În þara noas-trã, membrii unitãþii americane de desant vor rãmâne pânãcel puþin la sfârºitul acestui an”, a declarat Mikser. O unita-te americanã de desant aerian va rãmâne în Estonia. Potrivitministrului american al Apãrãrii, compania de paraºutiºtiamericani (circa 150 de persoane) va fi amplasatã iniþial labaza aviaticã Amari, însã, apoi, dupã finalizarea exerciþiilormilitare, locul dislocãrii ar putea fi schimbat, a precizatMikser. „Ce va fi dupã 31 decembrie 2014 va depinde de fe-lul în care va evolua situaþia cu securitatea internaþionalã îngeneral”, a adãugat ministrul estonian al Apãrãrii. Dupã cuma anunþat secretarul de presã al Pentagonului, contraamiralulJohn Kirby, SUA vor trimite în Polonia ºi în republicile bal-tice circa 600 de militari pentru desfãºurarea de exerciþii co-mune. În fiecare dintre cele patru þãri, va fi trimisã câte ounitate de desant aerian. SEUL - Coreea de Nord ar pu-tea pregãti un al patrulea test nuclear. Coreea de Sud adetectat o intensificare a activitãþii la un complex nuclear dinCoreea de Nord, semn cã, potrivit Seulului, Phenianul ar pu-tea pregãti un al patrulea test nuclear, a anunþat MinisterulApãrãrii sud-coreean, citat de AFP. „Armata noastrã a obser-vat o intensificare a activitãþii la complexul nuclear (nord-coreean) Punggye-ri”, a anunþat purtãtorul de cuvânt al mi-nisterului, Kim Min-Seok. „Considerãm cã Phenianul ar pu-tea pregãti un test nuclear sau pretinde cã îl pregãteºte”, aadãugat acest purtãtor de cuvânt, precizând cã Statul Majora creat o echipã specialã pentru cazul în care Phenianul vaefectua un test nuclear subteran. Programul nuclear nord-co-reean a atins un nou nivel care îi permite sã efectueze un test„atunci când vrea” Phenianul, a afirmat purtãtorul de cuvântcitat. Coreea de Nord a efectuat trei teste nucleare: în octom-brie 2006, mai 2009 ºi februarie 2013, teste care sunt inter-zise de ONU ºi care duc de fiecare datã la o înãsprire a sanc-þiunilor internaþionale. WASHINGTON - SUA nu inten-þioneazã sã suspende cooperarea cu Rusia în problemaAfganistanului. SUA nu analizeazã, în condiþiile actuale,posibilitatea suspendãrii cooperãrii cu Rusia în problema Af-ganistanului, a declarat adjunctul consilierului secretaruluide stat al SUA pentru Asia Centralã ºi de Sud, Eileen O'Con-nor. „Acordurile ruso-americane privind Afganistanul aratãîntr-o mãsurã suficientã cât de eficientã este activitatea co-munã în regiune cu alþi membri ai comunitãþii internaþionale.SUA ºi Rusia coopereazã nu doar în problema Reþelei deDistribuþie Nordicã (NDN -Northern Distribution Network),ci ºi în lupta împotriva traficului de droguri. Stabilitatea ºipacea în Afganistan rãspund nu doar intereselor noastre, ci ºiintereselor Rusiei ºi altor þãri din aceastã regiune” - a decla-rat Eileen O'Connor. WASHINGTON - Rusia a efectuatun nou test cu o rachetã balisticã intercontinentalã(ICBM). Rusia a efectuat un nou test cu o rachetã balisticãintercontinentalã (ICBM), în plinã escaladare a tensiunilordin Ucraina, însã a informat Statele Unite ale Americii, înconformitate cu acordurile de dezarmare în vigoare, a anun-þat Pentagonul, informeazã AFP. „Pot confirma cã ruºii auefectuat un tir de încercare cu un ICBM”, a declarat colo-nelul Steven Warren, un purtãtor de cuvânt al Pentagonului.„Lansarea a fost anunþatã în avans”, conform dispoziþiilortratatului START de dezarmare nuclearã, încheiat în 2010între Washington ºi Moscova, a afirmat oficialul american,precizând cã este vorba despre un test de „rutinã”. „StateleUnite ºi Rusia îºi testeazã cu regularitate ICBM ºi SLBM'(rachete strategice lansate de pe submarine), a explicat el.Purtãtorul de cuvânt nu a precizat însã ce tip de rachetã afost testat. La 4 martie, Rusia a efectuat un tir de încercarecu o rachetã ICBM de tip Topol, capabilã sã transporte o în-cãrcãturã nuclearã, din regiunea Astrahan. ªi atunci, autori-tãþile americane au fost avertizate despre acest test. În pofi-da tensiunilor americano-ruse generate de acþiunile Rusiei înCrimeea ºi de impunerea de sancþiuni de cãtre Washington,cele douã þãri continuã sã coopereze în anumite domenii mi-litare ºi spaþiale. Astfel, Rusia permite în continuare trecereaconvoaielor logistice americane pe teritoriul sãu pentru apro-vizionarea forþelor americane din Afganistan. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Acordare de distincþii

În data de 29 aprilie, la se-diul Statului Major al ForþelorTerestre a avut loc premiereacâºtigãtorilor Competiþiei„Omul Anului” în Forþele Te-restre, astfel :

Maiorul Ion FlorinNICOLICESCU, din Brigada2 Infanterie „Rovine”, a ocu-pat locul I la secþiunea „Lo-gisticã ºi infrastructurã”;

Locul II, la secþiunea „In-strucþie ºi luptã”, a fost ocu-pat de cãtre cãpitanul Rãz-van-Ioan Adrian ALMêANdin Batalionul 21 Vânãtori deMunte „General LeonardMociulschi”;

Colonelul Eduard Con-stantin EFRIMESCU, din co-mandamentul Diviziei 1 In-

fanterie „Dacica”, la secþiu-nea „Învãþãmânt, ºtiinþã ºi ar-tã militarã”, s-a clasat pelocul III;

La secþiunea „Imaginea ºivizibilitatea armatei”, pluto-nierul Paul MariusBRÃBIESCU-CÃLINESCU,din Batalionul 20 Infanterie„Dolj”, s-a clasat pe locul II;

Caporalul Ionuþ MACO-VEI, din Brigada 2 Vânãtoride Munte „Sarmizegetusa”,s-a clasat pe locul II la secþiu-nea „Soldatul universal”;

Preotul Mihai FLUTURE,din Batalionul 22 Transport„Dâmboviþa”, s-a clasat pelocul III, la secþiunea„Credinþã ºi altruism”. (P.I.)

Militarii Diviziei 1 au acþionat la inundaþii

„Omul Anului”, în Forþele Terestre

În cadrul competiþieisportive „Cupa SfântulGheorghe”, desfãºuratã în pe-rioada 10–16 aprilie, în co-

mandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, rezulta-tele sunt urmãtoarele: Tenis de câmp – Locul I - pluto-nier-adjutant Marian SANDU; Locul II - locotenent-colonel Cristian IONESCU; Locul III - maior DoruRadu-BUREA; Tenis de câmp-seniori – Locul I - colo-nel Laurenþiu DUMITRU; Locul II – general de briga-dã dr. Cãtãlin TOMESCU; Locul III - colonel. dr. Ga-briel TOMA. Tenis de masã – Locul I - general de bri-gadã dr. Cãtãlin TOMESCU; Locul II - locotenent-co-lonel Florin DIÞÃ; Locul III - plutonier SergiuªTEFAN. Volei – Locul I - lotul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”; Locul II - lotul Batalionului 313 Cercetare;Locul III - lotul Batalionului 45 Comunicaþii ºi Infor-maticã. ªah – Locul I - plutonier-adjutant ConstantinNEDIANU; Locul II - maior Aurelian BAGI; Locul III- cãpitan Cãtãlin AVRAM. Minifotbal – Locul I -LotulBatalionului 96 Geniu; Locul II - lotul Batalionului300 Sprijin; locul III - lotul Brigãzii 1 Mecanizate.

Colonel Ion PAPALEÞ

Competiþia sportivã „Cupa Sfântul Gheorghe”

Conferinþa ºtiinþificãinternaþionalã „eLearningand software for educa-tion” a fost organizatã înzilele de 24 ºi 25 aprilie,de Universitatea Naþionalãde Apãrare „Carol I”, Uni-versitatea Bucureºti, Uni-versitatea Politehnicã Ti-miºoara ºi Romanian ADLPartnership Lab, la CerculMilitar Naþional din Bucu-reºti.

Cea de-a X-a ediþie aacestei manifestãri a reunitpersonalitãþi internaþionalede marcã în domeniu, re-prezentanþi ai mediuluiacademic, cercetãtori ºtiin-

þifici ºi cadre didacticeuniversitare, manageri ºidezvoltatori de conþinutdigital din diverse com-panii din þarã ºi din strãi-nãtate.

Universitatea Naþiona-lã de Apãrare „Carol I”creeazã, prin Departamen-tul pentru învãþãmânt dis-tribuit avansat la distanþã,o platformã de dialog de-schis care permite schim-bul de idei ºi de rezultateale cercetãrii în domeniu,aducând în prim-plan ino-vaþiile tehnologiei ºi solu-þiile de învãþare pentruviitor. (P.I.)

Conferinþã ºtiinþificã internaþionalã pe tema

Apãrãrii

Mesaje ale militarilor din Afganistan

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (380) din 30 aprilie 2014 Pagina 3

Marþi 8 aprilie a.c., la Re-gimentul 61 Rachete Antiae-riene „Pelendava” din Craio-va, s-a desfãºurat ZiuaPorþilor Deschise. Aceastãactivitate s-a organizat pentrususþinerea proiectului „Arma-ta – o ªcoalã Altfel” ºi a avutca scop promovarea imaginiiArmatei României în rândultineretului prin organizareaunor activitãþi menite sã dez-volte spiritul civic ºi senti-mentul de apartenenþã naþio-nalã, dezvoltarea cunoºtinþe-lor despre Armata României,precum ºi îmbunãtãþirea per-cepþiei tinerilor faþã de rolularmatei ºi al militarului în so-cietate ºi atragerea acestoracãtre cariera militarã.

Au vizitat unitatea eleviiclaselor a V-a de la ªcoalaGimnazialã nr. 29 „Nicolae

Romanescu” ºi elevii clasei aV-a de la ªcoala Gimnazialãnr. 30 „Mihai Viteazul” dinCraiova.

Doamna profesoarã MirelaStoica de la ªcoala Gimnazia-lã nr. 29 a declarat urmãtoare-le: ,,Cadrele militare ºi cadre-le didactice bine pregãtite auoferit o educaþie de calitate,în conformitate cu cerinþeleactuale, având la bazã stimu-larea, dezvoltarea abilitãþilorde comunicare ºi valorifica-rea înclinaþiilor ºi aptitudini-lor elevilor. La aceastã vârs-tã, elevii acumuleazã nume-roase informaþii, iar modul încare se realizeazã acest lucrueste foarte important pentruformarea personalitãþii aces-tora. Activitatea a fost o pro-vocare, având în vedere spe-cificul diferit al celor douã

sisteme: militar ºi învãþã-mânt. Elevii au fost încântaþide haina militarã, unii fiindemoþionaþi, dar au fost cuce-riþi de sistemul militar, careformeazã oameni demni sãapere þara, sã instruiascã ºisã ducã mai departe tradiþiaostãºeascã a românilor ade-vãraþi”.

În cadrul acestui eveni-ment, a fost prezentat un scurtistoric al unitãþii, un film des-pre executarea tragerilor curachetele antiaeriene, iar,apoi, au fost vizitate sãlile despecialitate ºi sala de sport.

Programul s-a încheiat cuvizitarea ºi prezentarea expo-ziþiei cu tehnicã militarã(Complexul Radiotehnic Cer-cetare Dirijare ºi Instalaþia deLansare de la complexul derachete antiaeriene „KUB” ºi

Instalaþia de Lansare CA-95) ºi armament militar(pistolul mitralierã cal.7,62mm, puºca mitralierãcal. 7,62mm, puºca semi-automatã cu lunetã ºi pis-tolul cal. 7,65mm).

La acest eveniment aumai fost prezenþi maiorulVictor Micu de la BiroulInformare RecrutareDolj, pentru a prezentaofertele învãþãmântuluimilitar, ºi locotenent-colonelul Vasile Fugaciu,de la emisiunea „ViaþaOºtirii” – Radio OlteniaCraiova, pentru mediati-zarea activitãþii.

Maior ªtefan MACREA

Proiectul „Armata - o ªcoalã Altfel”, la Regimentul 61 Rachete Antiaeriene

În data de 15 aprilie, în bazaScorpionilor Roºii din Kandahar, ca-poralul Ionuþ Adrian Vãduva a primitEmblema de Onoare a Armatei Ro-mâniei, cu însemn de rãzboi. Distinc-þia îi fusese conferitã de cãtre minis-trul Apãrãrii Naþionale Mircea Duºa

în data de 27 fe-bruarie, când, aflatîntr-o misiune depatrulare în zonaadiacentã aeropor-tului din Kandahar,caporalul Vãduva aidentificat un o-biect suspect care,ulterior, a fost con-firmat ca fiind unDEI (DispozitivExploziv Improvi-zat) de ultimã ge-neraþie, luându-semãsurile necesarepentru neutraliza-rea acestuia.

Pentru reuºitasa, Adrian a primit din partea condu-cerii RC-South ºi distincþia „HEROOF THE DAY”.

Locotenent George TÃNASEFoto: Plutonier

Laurenþiu TUROI

„Eroul Zilei” a primit Emblema de Onoare a Armatei României

În data de 20 aprilie a.c., prima zi de sãrbãtoare aSfintelor Paºti, în baza militarã din Kandahar - KAF, s-adesfãºurat ceremonia dedicatã transferului de autoritate aElementului Naþional de Sprijin. Noua echipã româneas-cã, condusã de colonelul Valentin Becheru, a preluat mi-siunea ºi responsabilitãþile acesteia, de la echipa condusãde colonelul Bixi-Pompiliu Mocanu. La acest evenimentau participat din partea Comandamentului Regional deSud (RC-South) din Afganistan, locþiitorii pentru operaþiiºi pentru sprijin ai comandantului RC-South, generalii debrigadã (U.S.) James Rainey ºi John Thomson, locþiitorulcomandantului bazei militare KAF, colonelul (Den) UffeHolstener, seniorul reprezentativ al Slovaciei în Afganis-tan, colonelul Svetozar Bohus, ºi comandantul contingen-tului bulgar din Kandahar, locotenent-colonelul AtanasGeorgiev. Din partea Comandamentului Logistic Întrunitdin România, a participat colonelul Ivan Rãileanu, ºefulde stat major al acestei structuri.

Dupã intonarea Imnului naþional al României, cei doicomandanþi români au prezentat raportul de final de mi-siune, respectiv de început de misiune, seniorului naþional

reprezentativ al României în Afganistan, colonelul Ma-rian Botea. Pe timpul ceremoniei, comandantul în funcþieal Elementului Naþional de Sprijin, colonelul Bixi-Pom-piliu Mocanu, a oferit colonelului Svetozar Bohus, pre-cum ºi consilierului acestuia, 1st sergent Lubos Strumko,

Emblema de Onoare a Logisticii, distinc-þii acordate de ºeful Statului Major Gene-ral, general-locotenent ªtefan Dãnilã, însemn de apreciere pentru sprijinul conti-nuu oferit militarilor români din cadrulElementului Naþional de Sprijin aflaþi înmisiune în baza militarã din Kandahar,Afganistan. De asemenea, în semn deapreciere pentru cooperarea deosebitãrealizatã între cele douã contingente, ro-mân ºi slovac, colonelul Bixi-PompiliuMocanu, alãturi de consilierul sãu pe pro-bleme de subofiþeri, maiºtri militari ºi sol-daþi-gradaþi profesioniºti, plutonier-adju-tant principal Stelian Mãnescu, au fostdecoraþi de ministrul Apãrãrii din Repu-blica Slovacã cu Medalia Comemorativãpentru Participarea la Operaþii Militare,decoraþiile fiind oferite militarilor românide colonelul Svetozar Bohus.

Pe timpul desfãºurãrii ceremoniei, ge-neralii de brigadã (U.S.)James Rainey ºi John Thom-son, ºi colonelul (Den) UffeHolstener au oferit medaliaNon-Article V pentru mai mulþi militari ro-mâni din cadrul contingentului care ºi-au în-cheiat misiunea.

Colonelul Bixi-Pompiliu Mocanu a mul-þumit tuturor celor prezenþi la ceremonie,pentru efortul lor susþinut oferit militarilorromâni ºi, mai mult, pentru excelenta relaþiede prietenie care s-a legat între toþi partene-rii din cadrul misiunii ISAF: „Aº dori sãmulþumesc tuturor celor care ne-au sprijinitpe noi sã ne îndeplinim misiunea, atât par-tenerilor de coaliþie, cât ºi camarazilor noº-tri din Armata Românei ºi, nu în ultimulrând, subordonaþilor mei, de care sunt mân-dru cã i-am avut avut sub comanda mea petimpul acestei misiuni ” - a spus, în discursulsãu, colonelul Mocanu.

La rândul sãu, colonelul Valentin Beche-ru, noul comandant ce a preluat misiunea

Elementului Naþional de Sprijin, a specificat în discursulsãu urmãtoarele: „Vã asigur cã Elementul Naþional deSprijin va acorda tot sprijinul ºi va asigura în continuaresuportul logistic pentru toate forþele româneºti dislocateîn teatrul de operaþii din Afganistan. Acest fapt nu va fi

posibil fãrã sprijinul partenerilor noºtri din cadrul coali-þiei internaþionale ce acþioneazã în Afganistan.”

La finalul ceremoniei, colonelul Marian Botea s-aadresat auditoriului, declarând: „În numele autoritãþilor

militare româneºti, aº dori sã felicit cãlduros echipa Ele-mentului Naþional de Sprijin, pentru extraordinara reali-zare a misiunii, pentru profesionalismul ºi atitudinea do-vedite pe timpul celor peste 6 luni de misiune. Sarcinilevoastre realizate în baza Kandahar, aeroportul interna-þional KAIA din Kabul ºi baza de operaþii înaintatãShank reprezintã o contribuþie importantã în sprijinireaangajamentelor României în Afganistan, ca parte a efor-tului general din cadrul misiunii ISAF. Pentru echipa ro-mâneascã ce tocmai îºi începe misiunea, permiteþi-mi sãexprim în numele autoritãþilor militare româneºti încre-derea în aceastã structurã ºi în comandantul ei. Sunteþibine pregãtiþi, aveþi experienþã ºi sunt convins cã, alãturide partenerii noºtri din cadrul ISAF, voi vã veþi îndepli-ni toate obiectivele stabilite de comandanþii români ºi decei ai misiunii ISAF, în aceastã fazã finalã a operaþieidin Afganistan. Succes în noua voastrã misiune!”

La finalul evenimentului, invitaþii naþiunilor prezentela ceremonie, au participat la un dineu românesc, unde aufost servite preparate culinare tradiþionale cu ocazia sãr-bãtoririi Sfintelor Paºti.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

În perioada 27 martie-16 aprilie, milita-rii Batalionului 22 Transport Târgoviºtes-au deplasat cu o autocisternã de 5 tonepentru a aproviziona cu apã potabilã locuito-rii din comuna Aninoasa, judeþul Dâmbo-viþa. Aceastã soluþie a fost adoptatã dupã ce,mai mult de 90 de localnici din Aninoasa,printre care ºi copii, au avut nevoie de îngri-jiri medicale, deoarece au bãut apã dinreþeaua localitãþii.

Militarii din cadrul Batalionului 22Transport Târgoviºte rãspund întotdeaunaprezent la acþiunile desfãºurate în sprijinulpopulaþiei din judeþul Dâmboviþa. Aºa au fã-cut ºi în luna ianuarie a acestui an, când auparticipat la deszãpezirea autostrãzii A2.

Locotenent Roxana ABABEI

Transpor t de apãTranspor t de apã

Transfer de autoritate în Kandahar

În luna martie a acestui an, am avut o misiune dedocumentare în garnizoana Craiova, cu ocazia desfãºu-rãrii LFX-urile executate de cãtre unitãþile ºi subunitã-þile subordonate Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, în po-ligonul Balta Verde. Despre ceea ce s-a întâmplat peparcursul celor douã zile petrecute în Capitala Bãnieiv-am relatat printr-un reportaj apãrut într-un numãr tre-cut al ziarului nostru. Atunci vã promisesem cã o sãcontinuu cu un articol despre instrucþia militarilor Ba-talionului 26 Infanterie „Scorpionii Roºii”, despre careo sã menþionez în cele ce urmeazã, dar într-un contextmai amplu generat de un eveniment important pentruunitatea craioveanã. Mã refer aici la data de 19 martiecând, în cadrul unui ceremonial militar, comandantulBrigãzii 2 Infanterie, colonel Gheorghe Viºan, a înmâ-nat comandantului Batalionului 26 Infanterie, colonelDan Ionescu, Emblema de Onoare a Forþelor Terestre,distincþie care se acordã de cãtre ºeful SMFT-ului pen-tru îndeplinirea ireproºabilã a misiunilor, obþinerea derezultate deosebite în procesul instruirii ºi devotamen-tul dovedit în sprijinul structurilor militare subordona-te. Un moment potrivit pentru a lua un interviu dom-nului colonel Dan Ionescu, bine cunoscut cititorilornoºtri ca ºi comandant al Scorpionilor Roºii.

- DDoommnnuullee ccoolloonneell,, nnee aaffllããmm ffaaþþãã îînn ffaaþþãã llaa nnuummaaiiccââtteevvaa zziillee dduuppãã ccee uunniittaatteeaa llaa ccoommaannddaa ccããrreeiiaa vvããaaffllaaþþii aa pprriimmiitt EEmmbblleemmaa ddee OOnnooaarree aa FFoorrþþeelloorr TTeerreesstt-rree.. CCee rreepprreezziinnttãã aacceeaassttãã ddiissttiinnccþþiiee ppeennttrruu BBaattaalliioonnuull2266 IInnffaanntteerriiee „„NNeeaaggooee BBaassaarraabb””??

- Într-adevãr, în primul rând este o mare onoare fap-tul cã unitãþii noastre i-a fost acordatã aceastã distinc-þie. În al doilea rând, aº putea spune cã, prin aceastã re-cunoaºtere, noi simþim cã ceea ce facem zi de zi esteapreciat la valoarea pe care noi credem cã o dãm lucru-rilor aici. Emblema este cu atât mai importantã pentrunoi, mai ales cã ea ne-a fost decernatã de cãtre un fostcomandant al batalionului, domnul general-maior Ni-colae Ciucã.

- AAccuumm ccââtteevvaa ssããppttããmmâânnii uunn ssccoorrppiioonn rrooººuu,, ccaappoo-rraalluull AAddrriiaann IIoonnuuþþ VVããdduuvvaa,, aa ffoosstt ddeeccllaarraatt,, îînn AAffggaanniiss-ttaann,, „„OOmmuull ZZiilleeii””,, ppeennttrruu ccãã aa iiddeennttiiffiiccaatt ººii aa mmaarrccaattllooccuull ddee ddiissppuunneerree aall uunnuuii ddiissppoozziittiivv eexxpplloozziibbiill iimmpprroo-vviizzaatt,, ffaapptt ccaarree aa dduuss llaa eevviittaarreeaa ppeerriiccoolluulluuii ddee ccããttrreeccaammaarraazziiii ddee aarrmmee ccee uurrmmaauu ssãã ttrraannzziitteezzee zzoonnaa.. LLaanniiccii oo ssããppttããmmâânnãã,, uunn aalltt ssccoorrppiioonn rrooººuu,, pplluuttoonniieerruull-mmaajjoorr VViioorreell FFrraattooººttiiþþeeaannuu,, ddiinn ccaaddrruull ccoommppaanniieeiiKKAAFF-GGDDAA,, aa ffoosstt ddiissttiinnss ccuu ttiittlluull „„HHeerroo OOff TThhee DDaayy””ddee ccããttrree ccoonndduucceerreeaa CCoommaannddaammeennttuulluuii RReeggiioonnaall SSuuddaall IISSAAFF,, ppeennttrruu ddeessccooppeerriirreeaa uunnuuii DDEEII aammppllaassaatt îînnaapprrooppiieerreeaa uunnuuii oobbiieeccttiivv.. CCuumm ccoommeennttaaþþii aacceessttee ffaapptteeaallee mmiilliittaarriilloorr ppee ccaarree-ii aavveeþþii îînn ssuubboorrddiinnee??

- În primul rând, aº vrea sã înþelegeþi cã faptele pen-tru care ei au fost declaraþi Oamenii Zilei în R.C. Southdin Afganistan se datoreazã unor misiuni care sunt con-stante pentru toatã lumea de acolo. Toþi cei aflaþi în tea-trul de operaþii se ocupã cu aºa ceva ºi nu sunt puþinicei care, pentru acest gen de fapte, îºi primesc rãspla-ta, mai ales din mulþumirile localnicilor ºi din cele alecolegilor care, alãturi de ei, se întorc cu bine în bazã lafinalul unei misiuni. Ei primesc de fapt o recunoaºterea profesionalismului lor, datoritã procedurilor care suntîn vigoare acolo, stabilite în R.C. South, în sensul încare faptele lor sunt considerate a fi, la momentul res-pectiv, cele mai periculoase, în ideea cã au cele mai bi-ne executate misiuni sau cã se implicã în cele mai ris-cante situaþii alãturi de alþi militari ai forþelor de Coali-þie. Într-adevãr, rea-litatea atestã faptulcã, într-o perioadãrelativ scurtã, doimilitarii români aufost declaraþi EroiiZilei în Afganistan,iar acest lucru de-monstreazã, pe de oparte, ideea cã zonaîn care aceºtia acþio-neazã este una cu si-tuaþii periculoase,iar pe de altã parte,cã militarii Batalio-nului 26 Infanterieîºi îndeplinesc sar-cinile primite aºacum trebuie, în fie-care zi. Pentru noi,este o mândrie ºisper ca acest lucrubine fãcut sã se

transmitã cãtre toatã lumea.

- LLuuccrruu îînn eecchhiippãã,, aaddaappttaarree llaa oorriiccee ttiipp ddee mmeeddiiuu,, ooffooaarrttee bbuunnãã ccaappaacciittaattee ddee ccoommuunniiccaarree,, pprrooffeessiioonnaalliissmmssuunntt aattrriibbuuttee ccee aauu ddeevveenniitt,, îînn ttiimmpp,, ccaarraacctteerriissttiiccii ssiinnee-qquuaa-nnoonn aallee ttuuttuurroorr mmiilliittaarriilloorr rroommâânnii.. CCuumm ssee ddiissttiinn-ggee,, ttoottuuººii,, uunn ssccoorrppiioonn rrooººuu??

- Cred cã aceastã întrebare are un rãspuns foartesimplu. Este vorba de a fi pãtruns de acel spirit al bata-lionului. Eu, personal, consider cã Batalionul 26 Infan-terie are propriul sãu spirit care ne mobilizeazã pentrutot ceea ce facem, care ne dã acel impuls necesar pen-tru a înþelege faptul cã, niciodatã, în luptã, singur nupoþi face nimic, ci numai alãturi de camarazii tãi care,la rândul lor, depind de tine.

- AAssuupprraa dduummnneeaavvooaassttrrãã aa aavvuutt vvrreeuunn eeffeecctt ffaappttuullccãã aaþþii iinnttrraatt ppee ppoorrþþiillee BBaattaalliioonnuulluuii 2266 IInnffaanntteerriiee,, ccaattâânnããrr llooccootteenneenntt,, ccãã aaþþii ffoosstt ccoommaannddaanntt ddee ccoommppaanniiee ººiiccãã aaþþii aajjuunnss ccoommaannddaanntt ddee bbaattaalliioonn??

- Bineînþeles cã acest lucru conteazã enorm pentrumine. Sunt legat de aceastã unitate, aºa cum spuneaþi,încã de la începuturile ei, din anul 1994, din momentulînfiinþãrii. Practic, fac parte din fostul Regiment 26Mecanizat, continuatorul Regimentului 26 Dorobanþi.Din punctul meu de vedere, cel mai important lucrueste faptul cã, militarii din Batalionul 26, mai ales ofi-

þerii, au în faþãun traseu al ca-rierei militare,parcurs pas cupas... Au în fa-þã un model cãse poate: cã sepoate sã intricomandant depluton într-ounitate, sã-þiurmezi cariera,sã îþi faci dato-ria faþã de þarãºi faþã de bata-lion ºi, dupã ce-va timp, sãajungi coman-dantul acestuia.

- CCaa aattaarree,,uurrmmããttooaarreeaa îînn-ttrreebbaarree ssee jjuuss-

ttiiffiiccãã ddiinn pplliinn.. PPuutteeþþii ssppuunnee ccãã,, ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerreepprrooffeessiioonnaall,, vvãã iiddeennttiiffiiccaaþþii ccuu uunniittaatteeaa??

- Personal, da. Spiritul batalionului este pãstrat nunumai de cãtre mine; el este pãstrat de cãtre toþi milita-rii din subordine. Aºa cum spuneam, el este cel care neface sã fim buni!

- CCaarree ssuunntt pprriinncciippaalleellee oobbiieeccttiivvee aallee uunniittããþþiiii ppeenn-ttrruu aacceesstt aann??

- Cel mai important obiectiv al batalionului dinacest an este cu siguranþã acela de a menþine un perma-nent contact ºi, în acelaºi timp, de a fi un real sprijinpentru militarii pe care îi avem în misiune în Kanda-har, ca forþã de protecþie a aeroportului. De asemenea,un al obiectiv este acela de a-i întoarce cu bine în þarã,pentru cã ºi redislocarea este o operaþiune destul decomplexã care necesitã atenþie. În acelaºi timp, cu mili-tarii care sunt în þarã, în acest moment, ne-am propussã fim în permanenþã pregãtiþi pentru a rãspunde cerin-þelor eºaloanelor superioare oriunde, oricând, acolo un-de este nevoie.

- SSee ccuunnooaaººttee ffaappttuull ccãã ffeennoommeennuull iinnssttrruuccþþiieeii ooccuuppããuunn lloocc pprriioorriittaarr îînnttrree pprriinncciippaalleellee ddiirreeccþþiiii ddee aaccþþiiuunneeaallee uunneeii uunniittããþþii lluuppttããttooaarree ccuumm eessttee BBaattaalliioonnuull 2266 IInn-ffaanntteerriiee.. CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee ddeesspprree aacceeaassttaa??

- Aº rãspunde, fãrã lipsã de modestie, cã instrucþiaface parte din viaþa noastrã cotidianã. Ne planificãm ºine desfãºurãm activitãþile de instruire la cel mai înalnivel calitativ pe care noi putem sã-l dãm acestora, cutot acel know how pe care-l avem în spate ºi cu ceea ceînseamnã transformarea prin noile cerinþe, prin noileobiective pe care ni le stabilim. Mai mult, avem în ve-dere ºi menþinerea unitãþii noastre într-o permanentãstare de compatibilitate cu celelalte forþe NATO.

- CCee ccaalliittaattee aannuummee vvãã iiddeennttiiffiiccãã ccaa ººii ccoommaannddaanntt??- Tenacitatea. Aº putea sã dezvolt ceea ce tocmai

am afirmat în sensul de a spune cã, atunci când zictenacitate, am fãcut ºi fac în continuare referire la fap-tul cã orice obiectiv poate fi atins, dacã punem cãrãmi-dã peste cãrãmidã, într-un sens metaforic, pentru a neatinge scopul propus, fie cã este vorba despre o pregã-tire susþinutã, despre muncã în plus sau despre perfor-manþã. Mã bazez pe oamenii din subordinea mea ºisper ca aceºtia sã vadã în mine un camarad care estegata, inclusiv cu arma în mânã dacã este nevoie, sã lup-te alãturi de ei, umãr la umãr!

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (380) din 30 aprilie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Oriunde , o r i când,Or iunde , o r i când,a c o l o u n d e e s t e n e v o i e ! a c o l o u n d e e s t e n e v o i e !

S-a nãscut la data de 21.12.1967, în localitateaCraiova.

PPoossttuurrii îînnccaaddrraattee::- Comandant batalion;- ªef S-2 Informaþii/ Brigadã;- Locþiitor comandant batalion infanterie;- ªef de stat major batalion infanterie;- Comandant companie stat major;- Comandant pluton cercetare;- Comandant pluton infanterie.

MMiissiiuunnii::- 2011 – ISAF – Afganistan, misiune NATO;- 2005 – ISAF – Afganistan, Forþã Suport Alegeri/

NATO SRF;- 2004 – IRAQI FREEDOM– Irak, misiune coaliþie;- 2004 – KFOR – Kosovo, OPREH lev I NATO

SRF;- 1998 – SFOR – Bosnia-Hertzegovina, OPREH lev

II NATO SRF;- 1997 – ALBA – Albania, misiune OSCE;

- 1997 – UNAVEM III – Angola, misiune ONU.

EEdduuccaaþþiiee ººii ffoorrmmaarree::2012 – Curs post-universitar de perfecþionare în

conducerea activitãþilor din domeniul informaþiilorpentru apãrare, U.N.Ap., Bucureºti;

2009 – Doctorat în ºtiinþe militare ºi informaþii;2007 – Pregãtire universitarã avansatã în cadrul

studiilor universitare de doctorat, Universitatea Na-þionalã de Apãrare „Carol I”;

2005 – Curs post-universitar, tip JOINT, la Cen-trul Regional de Pregãtire NATO – PfP/ U.N.Ap.;

2003 – U.N.Ap., Facultatea de Comandã ºi StatMajor, licenþã în ºtiinþe militare;

2001 – Curs englezã/ Centrul de PregãtireU.N.Ap., Bucureºti;

2000 – Curs englezã/ Centrul de pregãtire AFT,Sibiu;

1999 – Curs Ofiþeri de Stat Major nivel Brigadãla Centrul Regional de Pregãtire NATO-PfP/ U.N.Ap.;

1994 – Curs conducere a companiei în teren muntosºi iniþiere în alpinism, Centrul de pregãtire al vânãtori-lor de munte, Predeal;

1993 – Curs Comandanþi companie, Centrul de pre-gãtire al infanteriei ºi tancurilor, Fãgãraº;

1990 – ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „NicolaeBãlcescu”, Sibiu;

DDiissttiinnccþþiiii aaccoorrddaattee::- Emblema Onoarea Armatei Române, 2011;- Emblema de Onoare a Forþelor Terestre, 2011;- Medalia NATO Non-Article 5, ISAF Afganistan,

2011;- Semnul Onorific „În serviciul Patriei” pentru 20

de ani de activitate, 2010;- Semnul Onorific „În serviciul Patriei” pentru 15

ani de activitate, 2005;- Medalia NATO Non-Article 5, ISAF Afganistan,

2005;- Medalia ONU – UNAVEM III, Angola, 1996.

Interviu cu domnul colonel Dan IONESCU, comandantul Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”

Ziua Forþelor Terestre a fost sãrbãtoritã ºi în acest anîn toate garnizoanele din þarã printr-o serie de manifestãricomemorative închinate memoriei eroilor care s-au jertfitpentru patrie. Pentru a pãstra vie amintirea ostaºilor ro-mâni cãzuþi la datorie în afara graniþelor þãrii, la Monu-mentul eroilor militarã cãzuþi în teatrele de operaþiidin parcul Lumea Copiilor din capitalã a fost organizatã,începând cu ora zece, o impresionantã ceremonie militar-religioasã la care au participat: ministrul Apãrãrii Naþio-nale Mircea Duºa, ºeful Statului Major al Forþelor Teres-

tre, general-maior dr. Nicolae Ciucã, locþiitorul coman-dantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, general de briga-dã dr. Dorinel Duican, ºi ºeful de stat major al aceleiaºistructuri, colonel dr. Gabriel Toma, cadre militare în re-zervã, veterani de rãzboi, ataºaþi militari strãini, dar ºi re-prezentanþi ai instituþiilor ºi autoritãþilor publice locale.

Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului de Stat. Aurmat apoi oficierea unei slujbe religioase de cãtre un so-bor de preoþi din garnizoana Bucureºti.

În semn de cinstire a faptelor de vitejie ale ostaºilor ceau fãcut jertfa supremã pe câmpurile de luptã, la monu-ment au fost depuse coroane de flori din partea principa-

lelor categorii de forþe ale Ar-matei (Statul Major al ForþelorTerestre, Statul Major al Forþe-lor Navale ºi Statul Major alForþelor Aeriene), din parteaMinisterului Apãrãrii Naþiona-le, a Ministerului Afacerilor In-terne, a viceprim-ministruluipentru Securitatea naþionalã,domnul Gabriel Oprea, precumºi din partea Fundaþiei SfântulMare Mucenic Gheorghe „Pur-tãtorul de Biruinþã”, a Sindica-tului Cadrelor Militare Disponi-bilizate ºi a Asociaþiei Ataºaþi-lor Militari Strãini.

Evenimentul s-a încheiat cudefilarea militarilor din Batalio-nul 2 Infanterie „Cãlugãreni”ce s-a fãcut pe acordurile muzi-cii militare a Batalionului 300Sprijin „Sarmis” ºi a MuziciiReprezentative a Armatei. 23Aprilie a fost o zi în care arma-ta de uscat ºi-a celebrat eroii ces-au jertfit pe câmpurile de bã-tãlie, dar ºi un prilej deosebit dea omagia faptele de arme ale militarilor de toate grade-le, pentru care nobila datorie faþã de þarã ºi neam a re-prezentat întotdeauna crezul suprem.

În continuarea manifestãrilor comemorative prile-juite de aceastã zi cu o semnificaþie mai mult decât is-toricã pentru forþele terestre, a fost organizatã ºi o cere-monie militar-religioasã de depuneri de coroane ºi jerbede flori la Monumentul Infanteriei din Parcul Kise-leff, care a debutat la ora 12:00. Istoria Forþelor Teres-tre se identificã cu istoria Armatei României. Participa-rea la marile evenimente militare din istoria românilor,cum ar fi Rãzboiul de Independenþã, Primul RãzboiMondial, dar ºi la acþiunile în sprijinul populaþiei civileori de câte ori necesitatea a impus-o, au demonstrat va-loarea ºi profesionalismul militarilor noºtri. ªi poate cãar trebui sã nu uitãm pentru nici o clipã sã ne înclinãmcu recunoºtinþã în faþa memoriei eroilor noºtri cãzuþipentru apãrarea patriei ºi, în acelaºi timp, sã îi oma-giem cu repect pe veteranii de rãzboi, care nu precupe-þesc nici un efort, ori de câte ori au ocazia, sã cinsteascãfie ºi numai prin simpla lor prezenþã jertfa supremã acamarazilor lor alãturi de care au luptat.

Ostaºul român a plecat la luptã cãlãuzit de spirituldreptãþii, pentru a-ºi apãraglia strãmoºeascã ºi, deasemenea, de credinþa cãbunul Dumnezeu îi va datãria ºi binecuvântarea sãizbândeascã în cele maigrele momente ale existen-þei sale. Din aceastã legãtu-rã sfântã între militari ºicredinþa în Dumnezeu a re-zultat temeinicia fiinþeinoastre ºi încrederea popo-rului român în cele douãinstituþii fundamentale ale

Statului român: Biserica ºiArmata. Este de datorianoastrã sã pãstrãm vie me-moria camarazilor noºtricãzuþi la datorie, din sim-plul motiv cã au fãcut do-

vada sacrificiu-lui suprem, de-monstrând cãArmata Româ-niei a fost, esteºi va fi un par-tener credibil,capabil sã-ºi în-deplineascã mi-siunile pânã lacapãt.

Un alt moment important al Zilei ForþelorTerestre a fost reprezentat de solemnitatea re-tragerii cu torþe a militarilor Regimentului 30Gardã „Mihai Viteazul”. Pe acorduri de muzicãmilitarã ºi cu torþe în mâini, militarii au mãrºã-luit pe traseul: Cercul Militar Naþional - Bule-vardul Regina Elisabeta - Bulevardul MihailKogãlniceanu - Piaþa Operei - Bulevardul Eroi-lor Sanitari - Bulevardul Gheorghe Magheru -

ªoseaua Cotroceni - Bulevardul Iuliu Maniu - BulevardulG-ral Vasile Milea - Bulevardul Timiºoara - Strada Ru-xandra Marcu ºi Strada Drumul Taberei.

La eveniment, au participat personalitãþi ale vieþii po-litice ºi militare, reprezentanþi ai instituþiilor publice ºi deculturã, cadre militare în rezervã, veterani de rãzbo, dar ºipublicul larg.

Cristina FRATUDaniela ÞÃRUªI

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (380) din 30 aprilie 2014

23 Apr i l i e , Z iua For þe lo r Teres t re23 Apr i l i e , Z iua For þe lo r Teres t re

Duminicã, 4 mai 2014, Sfânta Bisericã pomeneºte ºipreamãreºte pe Sfintele femei mironosiþe, primele marto-re ale Învierii lui Hristos. A binevoit Domnul ca anumeele sã-L vadã primele Înviat din morþi. Cine au fost aces-te Sfinte femei? De ce sunt numite mironosiþe? Acesteaau fost femeile care L-au iubit cu toatã inima pe DomnulIisus Hristos, care L-au slujit cu multã grijã în toate nevoi-le vieþii Lui în trup, care împreunã cu Apostolii învãþau,ascultând sfintele Lui Cuvântãri, pe care putem sã le nu-mim chiar femei-apostoli. Pe una dintre ele ºi cea mai în-flãcãratã, Maria-Magdalena, o numesc întocmai cuApostolii.

De ce s-a arãtat Domnul mai întâi femeilor mironosiþe,iar nu Preacuratei Sale Maici? De ce nu s-a arãtat SfinþilorSãi Apostoli? Pentru cã Domnul cunoºtea inima femeias-cã. ªtia cã ea este extrem de sensibilã ºi plinã de dragoste,atinge tot ce este mãreþ, tot ce este tainic, tot ce este sfânt,mult mai uºor decât o fac inimile mai dure, fiindcã acesto-ra le este propriu sã primeascã totul cu multã reflecþie, sãcreadã întâi de toate raþiunii minþii lor. La femei nu esteaºa; ele nu reflectã atât de mult cum o fac bãrbaþii. Aces-tea cuprind cu inimile lor curate toatã dreptatea, tot ade-vãrul rapid ºi uºor. Anume de aceea bisericile noastre suntpline de femei. Femeile, cu inima lor, se adreseazã maiuºor Domnului Iisus Hristos, mai uºor primesc ºi cunosctot ce este sfânt.

Cine sunt acele sfinte femei mironosiþe, adicã purtã-toare de mir, care au urmat lui Hristos împreunã cu Apos-tolii ºi care s-au învrednicit sã fie martore ale patimilor

Domnului sã sã-I ungã sfântul trup cu miresme, cât a statîn mormânt? Aceste mironosiþe sunt: Maria Magdalena,din cetatea Magdala a Galileei; Maria, mama lui Iacob ºia lui Iosi, adicã vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopaºi Salomea, mama fiilor lui Zevedei; Ioana, femeia lui Hu-zu, un ispravnic al lui Irod; Suzana ºi multe altele care îislujeau din avutul lor. Mai erau cele douã surori ale luiLazãr din Bretania, Marta ºi Maria. Care erau virtuþileprincipale ale acestor femei mironosiþe? Mai întâi credeaucu tãrie cã Iisus Hristos este fiul lui Dumnezeu, Mesia celvestit de prooroci, care a venit pe pãmânt sã mântuiascãneamul omenesc. Ele nu numai cã Îl primeau pe Domnulîn casele lor, ci mergeau cu râvnã dupã Hristos, erau mar-tore ale minunilor Lui ºi mãrturiseau cu îndrãznealã cã Eleste Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.

Pe Golgota, sfintele femei mironosiþe, împreunã cuapostolul nemuritoarei iubiri, erau singurii martori ai rãs-tignirii Domnului nostru Iisus Hristos. Femeile mironosiþeau vãzut întunecarea soarelui, întristarea cerului, înviereamorþilor din morminte ºi au auzit rugãciunea de întristarea Fiului lui Dumnezeu pentru iudeii ucigaþi: „Pãrinte, iar-tã-le lor, cã nu ºtiu ce fac!”. Tot ele, aceste femei mai bãr-bãtoase decât apostolii, mai pline de râvnã decât ucenicii,au vãzut aruncându-se sorþi pentru cãmaºa lui Hristos, fã-cutã de mâinile Maicii Domnului, ºi au auzit cuvântul Luicel mai de pe urmã: „Pãrinte, în mâinile Tale încredinþezDuhul Meu!”.

„ªi dis-de-dimineaþã, în prima zi a sãptãmânii – adicãDuminica –, pe când rãsare soarele, au venit la mor-

mânt”. Trebuie sã vedem râvna mironosiþelor, bãrbãþia ºitãria credinþei lor în Fiul lui Dumnezeu. Ucenicii plân-geau ºi se tânguiau de moartea Domnului, iar ele alergauîn zori de zi pe Golgota sã vadã mormântul. Femeile mi-ronosiþe sunt cele dintâi ºi cele mai vrednice martore alerãstignirii, morþii, îngropãrii ºi învierii Domnului. Elesunt primele care vestesc apostolilor ºi lumii întregi cã aînviat Hristos, cã moartea, diavolul ºi iadul au fost biruiteºi raiul s-a deschis.

Unde mai sunt acum femei creºtine, iubitoare de Hris-tos, precum: Tecla, Varvara, Ecaterina, Irina, Tatiana sauFilofteia de la Curtea de Argeº? Toate aceste cuvioasesunt mirese ale lui Hristos, ucenice ale sfinþilor, mironosi-þe ºi rugãtoare ale Bisericii pentru noi toþi.

Practic, în aceastã Duminicã este ziua femeilor creºti-ne. Ele sunt urmaºele femeilor mironosiþe, fiicele învierii,roabele Domnului, candelele credinþei, sufletul familiei.Femeile credincioase sunt întâi la bisericã, întâi la rugã-ciune, la post, la lucru, la milostenie, la citirea cãrþilor bu-ne, la îngrijirea bolnavilor, la toate. Ele menþin cãlduraduhovniceascã a credeinþei, a dragostei, a rãbdãrii ºi a îm-pãcãrii, în bisericã, în familie, în societate. Mamelor, sun-teþi mironosiþele de azi ale Bisericii lui Hristos! AduceþiDomnului, nu miresme de mult preþ, ci credinþa voastrãcuratã ºi copii buni, bine educaþi ºi credincioºi. Tinere fe-cioare, pãstraþi neîntinatã pentru Domnul cinstea ºi bunavoastrã credinþã pânã ce veþi dobândi ºi voi calitatea demame în societate ºi în Bisericã!

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

În evoluþia multimilenarã a poporului român, eveni-mentele de la 9 mai 1877 ºi 9 mai 1945, precum ºi ZiuaEuropei se înscriu ca momente glorioase ale luptei ro-mânilor pentru libertate, unitate ºi independenþã. Sãrbã-torirea zilei de 9 mai este pentru poporul nostru un prilejde îndreptare a gândurilor pline de recunoºtinþã cãtregeneraþiile de luptãtori ºi eroi pentru dreptate socialã, li-bertate, unitate ºi independenþã.

99 MMaaii 11887777,, mmoommeenntt ddee ccoottiittuurrãã îînn iissttoorriiaa ppooppoorruulluuii rroommâânn

Apãrarea independenþei ºi a libertãþii patriei a repre-zentat dintotdeauna o valoare supremã pentru poporulnostru. Pentru aceasta, înaintaºii noºtri au purtat grelebãtãlii începând din epoca veche, continuând cu epocamedie, modernã ºi contemporanã, împotriva nãvãlitori-lor strãini, a regatelor ºi imperiilor vremii. Inaugurândepoca modernã, secolul revoluþiilor (1784-1878) a des-cãtuºat energiile poporului român, asigurând depãºireatuturor obstacolelor ridicate de cercurile ultraconserva-toare externe. Înaintând pe calea deschisã de rãscoaleleºi revoluþiile din 1784, 1821, 1848-1849, naþiunea ro-mânã a realizat, prin actul energic din ianuarie 1859,Unirea Moldovei cu Muntenia ºi a pus bazele Statuluisãu modern – România - sub domnia lui Alexandru IoanCuza. Urmãrind cu atenþie ridicarea la luptã a popoare-lor balcanice: Serbia, Muntenegru, Bosnia, Herþegovinaºi Bulgaria, împotriva Imperiului Otoman, dorinþele derevanºã ale Rusiei þariste, reprezentanþi ai guvernuluiRomâniei au avut o întrevedere cu reprezentanþi ai gu-vernului Rusiei þariste, la data de 29 septembrie/11octombrie 1876, la Livadia în Crimeea. Partea româ-nã a acceptat, în principiu, trecerea armatei ruse prin te-ritoriul României (pe baza unei convenþii care s-a sem-nat în 1877) în cazul unui rãzboi ruso-turc. Al doilea pass-a fãcut la data de 4/ 16 aprilie 1877, prin semnarea laBucureºti a Convenþiei româno-ruse, prin care se accep-ta trecerea pe teritoriul României a armatei ruse spreBalcani. Cu acest prilej, Guvernul Rusiei se angaja sãapere integritatea teritorialã a þãrii noastre ºi sã respectedrepturile ºi rânduielile politice ale Statului Român.

Moment de cotiturã în istoria poporului român, pro-clamarea Independenþei, consacratã pe câmpurile de bã-tãlie ºi apoi recunoscutã pe plan internaþional a deschisperspective favorabile dezvoltãrii în ritm susþinut a so-cietãþii româneºti. Cucerirea independenþei a pregãtitcondiþiile pentru reîntregirea þãrii, prin marele act isto-ric al Marii Uniri din anul 1918.

99 MMaaii 11994455,,îînncchheeiieerreeaa cceelluuii ddee AAll DDooiilleeaa RRããzzbbooii MMoonnddiiaall

Cãtre sfârºitul primei decade a lunii mai 1945, sute-lor de mii de combatanþi din armatele participante la bã-tãlia pentru înfrângerea fascismului german, aflaþi înprimele linii în Podiºul Boemiei, pe Elba, în zonele Linzsau Graz, din zonele muntoase ale Austriei, le-a fost dat,în sfârºit, sã trãiascã momente înãlþãtoare prin liniºtealor bruscã, ieºitã parcã din obiºnuinþa omeneascã. Înnoaptea de 8 spre 9 mai, la ora 02:00, în cartierul berli-nez Karlshorst, cãpeteniile celui de-al treilea Reich ausemnat actul capitulãrii necondiþionate în faþa reprezen-tanþilor principalelor puteri aliate. În mod oficial, cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial în Europa luase sfârºit prinstrãlucita victorie a Naþiunilor Unite asupra Germanieinaziste. Pe cea mai mare parte a frontului au amuþit tu-nurile ºi mitralierele, încetând exploziile infernale. Doar

în sectoarele în care acþionau trupele sovietice ºi româ-ne, în Podiºul Boemiei, luptele au mai durat câteva zile,

pânã la 12 mai, datoritã refuzului de a depune armele,de cãtre o grupare germanã din aceastã zonã.

Marea victorie asupra fascismului din mai 1945 agãsit armata românã în prima linie, alãturi de celelalteforþe ale coaliþiei antihitleriste. Prin mobilizarea între-gului sãu potenþial material ºi uman, prin jertfele datepe câmpurile de luptã, poporul român ºi-a înscris nume-le la loc de cinste în cronica rãzboiului, el aducându-ºio contribuþie de preþ la salvarea civilizaþiei umane, gravameninþate de puterea nazistã. Prin mutarea, aproapeinstantanee, cu câteva sute de kilometri a frontului pânãcãtre graniþele Bulgariei, Iugoslaviei ºi Ungariei, ÎnaltulComandament al Wehrmachtului s-a vãzut nevoit sãabandoneze spaþiul balcanic, Germania fiind ameninþa-tã direct ºi dinspre sud-est. Faptele de arme, de cute-zanþã, eroism ºi pricepere ostãºeascã sãvârºite de milita-rii români pe frontul antihitlerist au fost evidenþiate înnumeroasele ordine de zi pe care le-au dat ministrul derãzboi, comandanþii de armate, de corpuri de armatã ºide divizii în timpul rãzboiului.

99 MMaaii,, ZZiiuuaa EEuurrooppeeiiDupã încheierea celui de-Al Doilea Rãzboi Mon-

dial, o seamã de personalitãþi ale vieþii politice europeneau fost preocupate de crearea unor instituþii pentru apã-rarea pãcii ºi prevenirea unor noi rãzboaie. În anul 1950,din iniþiativa lui Jean Monett ºi a lui Robert Schuman,ministrul afacerilor externe al Franþei, s-au pus bazelecolaborãrii cu cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer,în spiritul înþelegerii ºi al bunei colaborãri între Franþaºi Germania ºi cu celelalte popoare europene. Anul1957 a constituit un alt punct de referinþã pentru colabo-rarea politicã, economicã ºi culturalã între Franþa, Ger-mania, Italia, Belgia ºi Luxemburg, în baza înþelegeriide la Bruxelles. În anul 1968, numãrul statelor membreale Uniunii Europene a crescut la 15, iar în anul 2004,la 25 de state, conform summit-ului de la Mastrich.

România a aderat la principiile Uniunii Europene înanul 1995, iar, la 25 aprilie 2005, statele membre i-auconfirmat adeziunea, fiind primitã, împreunã cu Bulga-ria. În ianuarie 2007, în Uniunea Europeanã, numãrulstatelor Uniunii Europene a crescut la 27.

Colonel (rtr.) Constantin CHIPER

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (380) din 30 aprilie 2014Pagina 6

Tripla semnificaþie a zilei de 9 MaiTripla semnificaþie a zilei de 9 MaiRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Iubire dincolo de timpTamara Ireland Stone þese, cu o inega-

labilã mãiestrie, firele unei iubiri în caleacãreia nici mãcar timpul nu se poate pune.Anna Greene ºi Bennett Cooper sunt doitineri obiºnuiþi, pasionaþi de muzicã ºi demiºcarea în aer liber. Ei îi place sã alerge,lui, sã facã alpinism. Aºadar, nu e delocde mirare cã se îndrãgostesc nebuneºteunul de celãlalt. Cu o singurã menþiune:Anna trãieºte în Evanston în 1995, iarBennett în San Francisco, dar în anul...2012! Bennett deþine însã un talent aproape de neconceput: poatecãlãtori în timp ºi spaþiu dupã cum doreºte, iar intrarea lui în via-þa Annei îi deschide acesteia orizonturi nebãnuite, lumi pline deoportunitãþi ºi aventuri. O poveste de dragoste unicã, extraordinarde frumos scrisã...

Ce sã ascultãm...Al Bano - 7 mai 2014, ora 20:00 - Sala Palatului, Bu-

cureºtiLa iniþiativa organizatorilor, Al Bano a acceptat onorat ºi fãrã

nici o ezitare provocarea de a concerta alãturi de profesioniºtii or-chestrei Alexander Simphony Orchestra. Alãturi de aproximativ90 de instrumentiºti de elitã, Al Bano va dovedi încã o datã cãprofesionalismul ºi talentul nu au frontiere ºi nici limite de vârstã.

Pentru concertul din data de 7mai, artistul le promite româniloro searã muzicalã veritabilã dinprogramul cãreia nu vor lipsi me-lodiile care l-au fãcut cunoscut întoatã lumea. Începând cu orele19:00, atmosfera de la Sala Pala-tului se va încãlzi cu celebra piesãde debut „Nel sole”, apoi va trecediscret prin seria refrenelor nostal-gice precum „Felicita”, „Ci sara”ºi „Liberta” sau ale altor titluri derezonanþã spre a încheia apoteoticîn completarea celor douã ore de-sãvârºite de muzicã italianã, cumelodii mai noi, ce fac parte dinultimul sãu material discografic,

intitulat „Amanda e Libera”.

...poate ºi un filmUimitorul om pãianjen 2La un an de la lupta sa cu ªo-

pârla, Peter Parker are o viaþã plinãpe care ºi-o împarte între elimina-rea infractorilor ºi timpul acordatiubitei sale, Gwen. Peter nu a uitatde promisiunea fãcutã tatãlui luiGwen, aceea de a sta departe de fii-ca lui, însã pur ºi simplu este o pro-misiune pe care nu o poate respec-ta. Lucrurile vor lua o turnurã dra-maticã pentru ei când intrã în scenãun nou villain, Electro, iar Peterdescoperã alte ºi alte detalii legate de trecutul misterios al fami-liei sale. (O.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

D u m i n i c a m i r o n o s i þ e l o r , D u m i n i c a m i r o n o s i þ e l o r , s ã r b ã t o a r e a i n i m i l o r s m e r i t e º i i u b i t o a r es ã r b ã t o a r e a i n i m i l o r s m e r i t e º i i u b i t o a r e

Minciuna poate fi mãrturisitã, dar adevãrultrebuie sã-l pãstrezi numai pentru tine.

Cine spune adevãrul va fi prins mai devre-me sau mai târziu asupra faptului.

Papagalii pot vorbi, dar asta nu îi face oa-meni. Mai întâi trebuie sã înveþe sã mintã.

Inventatorul minciuni de circumstanþã iu-bea pacea mai mult decât adevãrul.

Tot ce-i groaznic pe lume se face cu buneintenþii.

Adevãrul e o iarbã rarã, dar ºi mai rari suntcei care o digerã uºor.

Un adevãr rãmâne valabil atât timp cât nuse schimbã starea de fapt sau unghiul de vede-re.

De cele mai multe ori, mãrturisirea unei in-fidelitãþi e încãrcatã de mesajul regretului.

Pe dragostea la prima vedere te poþi bazatot atât de mult cât pe un diagnostic pus dupão strângere de mânã.

Timpul are întotdeauna o cale frumoasã dea ne arãta ce ºi cine conteazã cu adevãrat.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Cercetãtorii au reuºit, în premierã mondialã,sã cloneze celule stem de la adulþi

Oamenii de ºtiinþã au dezvoltat o nouã metodã declonare, care foloseºte celule suºã umane prelevate dela persoane adulte, care se potrivesc perfect cu ADN-ul pacientului, cu scopul de a regenera organe ºi þesu-turi ºi de a trata anumite boli.

Studiul lor, descris în revista Cell Stem Cell, mar-cheazã o premierã în medicinã, întrucât cercetãtorii aufolosit pentru prima datã în istorie metoda de „clonareterapeuticã” a adulþilor.

Denumitã „transfer de nucleu al celulelor somati-ce”, clonarea terapeuticã constã în producerea de celu-le embrionare identice din punct de vedere geneticpentru un donator, cu scopul de folosire a acelor celuleîn tratarea unor boli.

Însã, transferul de nucleu reprezintã, totodatã, pri-mul pas în clonarea reproductivã - producerea unui du-plicat identic al unei fiinþe -, iar aceastã tehnicã a gene-rat controverse puternice încã din 1997, când a fostanunþatã naºterea oiþei Dolly, primul animal clonat decercetãtori.

În 2005, Organizaþia Naþiunilor Unite a cerut state-lor membre sã interzicã aceastã tehnicã, iar StateleUnite au decis deja sã interzicã folosirea fondurilor fe-derale, atât pentru clonarea reproductivã, cât ºi pentruclonarea terapeuticã. Noul studiu a fost finanþat de ofundaþie privatã ºi de guvernul sud-coreean.

Dacã rezultatele vor fi confirmate de alte laboratoa-re, descoperirea ar putea fi una semnificativã, întrucâtmulte boli care ar putea fi tratate cu celule suºã, pre-cum insuficienþa cardiacã ºi pierderile de vedere, îiafecteazã în primul rând pe adulþi.

Celulele suºã specifice fiecãrui pacient ar trebui re-coltate din celule adulte, nu de la bebeluºi sau fetuºi.Acest lucru pare de acum înainte posibil, deºi nu estedeloc uºor. Din 39 de experimente, oamenii de ºtiinþãau reuºit sã creeze celule suºã doar o singurã datã pen-tru fiecare donator.

Papagalii dau „nume” puiilor! Cercetãtorii au aflat detalii neºtiute

despre aceste pãsãri foarte inteligentePapagalii folosesc un anumit ciripit pentru fiecare

dintre puii lor, astfel încât putem spune cã aceste pã-sãri le dau un nume urmaºilor.

Cercetãtorii spun cã au prima dovadã clarã cã ospecie de peruºi învaþã de la pãrinþi sunetele folositepentru a-ºi recunoaºte membrii familiei ºi propriul„nume” atunci când sunt chemaþi.

Papagalii vrabie cu spate verde (Forpus passeri-nus) au fostobservaþi înmediul lor na-tural, în cuibu-rile de la ocrescãtorie dinVenezuela.

Cercetãto-rii au montatîn copaci ca-mere care aufilmat ºi înre-gistrat activi-

tatea pãsãrilor, spune Karl Berg, de la UniversitateaCornell, autorul studiului. Deºi, pentru necunoscãtori,sunetele scoase de aceºti papagali par simple zgomote,Berg a remarcat cã ei folosesc anumite piuituri ºi ciri-pituri pentru a identifica fiecare membru al familiei.

Practic, ei poartã o conversaþie, spune Berg. Puiiînvaþã sã recunoascã sunetele care îi identificã pe pã-rinþi sau pe fraþi ºi surori.

Cercetãri anterioare demonstraserã cã peruºii sãlba-tici folosesc anumite sunete pentru a identifica indivi-zii, dar ºi colonia din care fac parte sau sexul lor.

Pentru a afla dacã sunetele sunt învãþate de la pã-rinþi sau aceastã comunicare este ceva moºtenit gene-tic, cercetãtorii au schimbat între ele mai multe ouã din9 cuiburi, astfel încât papagalii au crescut pui cu carenu erau înrudiþi.

Analizând sunetele a 5.000 de papagali înregistraþiîn cadrul acestui experiment, cercetãtorii au observatcã piuiturile specifice sunt învãþate de la pãrinþi, chiardacã aceºtia erau pãrinþii biologici sau nu. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (380) din 30 aprilie 2014 Pagina 7

Toshiba are cele mai rapidecarduri microSD

Toshiba a pregãtit cele mai rapidecarduri microSD ºi þinteºte din ce înce mai agresiv piaþa de stocare ºi cea adispozitivelor mobile.

Toshiba a fost cel care, anul trecut,a achiziþionat compania producãtoarede memorii ºi de SSD-uri, OCZ. Deatunci, îºi pregãteºte o serie de produ-se interesante pe care le va dezvãlui încursul acestui an. OCZ era recunoscutpentru controller-ele de SSD-uri foar-te rapide ºi pentru memoriile de ga-ming performante pe care le produ-ceau. Din nefericire pentru ei, piaþa dehigh-end ºi gaming a fost ºi este înscãdere ºi nu au mai putut face faþã

acestei situaþii. Toshiba beneficiazãacum de pe urma tehnologiei acestoraºi lanseazã o serie de carduri microSDfoarte rapide, cele mai rapide de piaþãla momentul actual, spun ei. CardurilemicroSD dezvoltate sunt primele careau obþinut certificarea High-SpeedUHS-II Interface Standard. Aceastãinterfaþã a fost denumitã SD MemoryCard Standard Ver. 4.20, iar cei inte-resaþi pot alege momentan dintre vari-antele de 32 ºi 64GB. Cardurile deþincertificarea UHS Speed Class 3 ºi potînregistra conþinut 4K la un bitrate mi-nim de 30MB/s, aferent standarduluide 280Mbps pentru înregistrarea în

format 4K. Momentan nu se cunoscpreþurile sau alte detalii.

Corning a lansat cabluri USB 3.0 optice

Corning, aceeaºi companie recu-noscutã pentru protecþia ecranelor desmartphone cu Gorilla Glass, a lansato serie de cabluri USB 3.0 optice.

Alterna-tiva opticãla cabluriUSB 3.0,realizatã deC o r n i n g ,permite in-terconectarea dispozitivelor la o dis-tanþã mult mai mare decât cea obiºnu-itã. Cablurile 3 Optical de la Corningfolosesc fibra opticã ºi un convertor lafiecare capãt, pentru a extinde distanþade conectare la 30 de metri, faþã de 3metri cât se putea atinge folosind ca-blurile obiºnuite cu cupru. Corning lu-creazã la aceastã tehnologie de anultrecut, perfecþionând cablurile ºi folo-sind o tehnologie proprietarã pentru fi-bra opticã, numitã Clear CurveVSDN. Aceastã tehnologie permitefolosirea cablului ca unul obiºnuit, ne-maifiind susceptibil la defectarea rapi-dã atunci când sunt îndoite, aºa cumse întâmplã cu fibra opticã obiºnuitã.Multe dispozitive folosesc astãzi co-nexiunea USB, iar cablurile USB 3.0Optical sunt ideale pentru o multitudi-ne de operaþiuni, indiferent cã e vorbadespre dispozitivele de acasã, ori de labirou sau dintr-un local sau restaurant.Momentan, aceste cabluri USB 3.0optice de la Corning sunt disponibilela lungimea de 10 metri, la preþul de129 de dolari, urmând ca, în viitorulapropiat, sã fie disponibile ºi cele cu o

lungime de 15 ºi 30 de metri. Cabluldin imagine reprezintã un adaptor dela USB 3.0 la conectorul lightning, ca-re poate fi folosit cu succes pentru co-nectarea unui monitor sau a altor dis-pozitive, la o distanþã apreciabilã dePC.

Noul robot umanoid Honda ASIMO

tinde sã fie de un real ajutorO nouã generaþie a robotului uma-

noid ASIMO de la Honda a fost de-monstratã zilele trecute în acþiune,spre deliciul celor prezenþi. Nu esteprima oarã când auzim ceva despreASIMO ºi este foarte probabil sã nufie nici ultima. Acesta este unul dintrecei mai avansaþi roboþi de pe planetã,mai ales când vine vorba de abilitãþilesale de a simula comportamentuluman. Momentan, nu poate fi achizi-þionat într-o variantã de uz casnic, dar,

pe termen lung, are mari ºanse sã nefacã viaþa mai uºoarã. De la distanþã,pare a fi un tânãr astronaut în costu-mul celor de la NASA.

Are 1,3 metri înãlþime ºi 50 de ki-lograme, iar numele sãu este o varian-tã prescurtatã pentru ,,Pas avansat înmobilitate inovativã” (Advanced Stepin Innovative Mobility). (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Douã blonde, cole-ge de bancã, la un exa-men:

– Fatooo, ce ai scrisla punctul 3?

– Nimic, dar tu?– Tot nimic!

– Ne-am dat dracu’, fatããã, o sãcreadã profu’ cã am copiat una de laalta!

☺Soþul vine târziu acasã ºi încearcã

sã se bage în pat, fãrã sã îºi trezeascãnevasta. Consoarta îl întreabã:

- Ai venit? Tu ºtii cât e ceasul?- Zece!- Cum zece, dacã eu am auzit pen-

dula bãtând unu?- Pãi ºi ce vrei? Sã batã ºi zero?

☺- Eºti prea nervos în ultima vreme,

nu crezi cã ar trebui sã consulþi un psi-hoterapeut?

- Ba da! Chiar ieri am fost!- ªi?- I-am tras o mamã de bãtaie...

☺Un apel telefonic, la o agenþie de

turism: - Faceþi excursii în Egipt?- Da, desigur... - Spuneþi-mi, vã rog, ce staþiuni

balneare sunt acolo?- Sharm-el-Sheick, Hurgada, Taba,

Nuveiba... - Stop. Nuveiba. Nuveiba e bine!- Când doriþi sã plecaþi, câte per-

soane? - A, nu, nu plecãm. Noi doar rezol-

vãm integrame.☺

Într-un restaurant din Bucureºti,un domn se adreseazã unui tip beat:

- De ce beþi atât de mult? Conformstatisticilor, de la alcool moare fiecareal 5-lea bucureºtean!

- Nu mã intereseazã, eu sunt dinVaslui!

☺Soþia, supãratã cã soþul e plecat cu

zilele de acasã la vânãtoare, îi cere in-sistent acestuia sã o ia ºi pe ea sã vadã

ce pasiuni poate naºte acest sport sân-geros. Soþul o aºazã la locul de pândãºi-i face instructajul:

- Când vezi vânatul, ridici puºca ºitragi. Atenþie, însã, sã fugi repede lavânat, sã nu þi-o ia alt vânãtor înainteºi sã-þi fure trofeul. Zis ºi fãcut. Se pu-ne femeia la pândã. Nu dupã multtimp, soþul aude o împuºcãturã ºi,apoi, zgomot mare ºi ceartã. Fuge re-pede în direcþia respectivã ºi o vede pesoþie certându-se aprig cu un domn:

- Da... Daa... doamnã. Am înþeles!Cerbul e al tãu, dar mãcar lasã-mãsã-i scot ºaua...

☺Ajung asearã acasã beat ºi cu hai-

nele murdare de noroi. Dimineaþã, du-pã ce m-am trezit, întreab soþia:

– Mi-ai curãþat pantalonii?– Da.– Dar vestonul?– ªi vestonul.– Dar pantofii?– Dar ce, ºi-n pantofi aveai bani?

www.bancuri.ro

GHID

INOCENÞE

TRECERI!

CRAI

EPOCÃ

A ATRIBUI

DIN MERS!

CE VREI

INSULE DECORALI

LA PICNIC!

ÎNÞELES

SONDÃRI

SLUT

DÃ-N FOC

12 LUNI

ASPRIME

CORUPÞIE

A PLANTA

PILOT

A SPERIA

TRÂNDÃVIE

VITÃ

TÃRÃBOI

CURAJ

A OCROTI

CERCEVEA

A ALUNECAVINÃ

PREFERÃPE

VISÃTORI

Unul dintre scopurile terorismului de la începutul sec. XXIeste crearea unui climat destabilizator, prin acþiunea îndreptatãîmpotriva ordinii de drept, dar ºi împotriva siguranþei naþiona-le, în general. Prin aceasta, terorismul este un pericol nu doarpentru democraþii, ci ºi pentru alte forme de guvernare, inclu-siv state autoritariste, întrucât, dintr-o perspectivã, poate fi pri-vit ca o formã de anarhism postmodern, fiind îndreptat împo-triva statului ca atare, împotriva esenþei sale ºi a funcþiei saleprimordiale: asigurarea protecþiei ºi siguranþei cetãþenilor sãi,terorismul fiind una dintre noile vulnerabilitãþi ale statuluipostmodern.

Terorismul creeazã un climat destabilizator nu doar pentrustatul pe teritoriul cãruia loveºte, ci pentru întreaga comunitateinternaþionalã, din cauza urmãrilor cu caracter transnaþional pecare le produce, dar ºi a faptului cã unul dintre scopurile saleeste acela de a provoca pierderi cât mai mari, nu atât lovind înresurse, în locuri simbolice sau în complexe industriale ori deimportanþã strategicã, ci în oameni. S-ar putea spune cã o lovi-turã teroristã are un grad distructiv care sporeºte în importanþãºi are caracter transnaþional dacã vizeazã marile oraºe cosmo-polite, marile aglomerãri din acest tip de oraºe în care existãposibilitatea crescutã de a lovi oameni aparþinând diferitelornaþionalitãþi, deci indirect, afectând statele de cetãþenie aleacestor victime.

Scopul final, nedeclarat, al terorismului contemporan estede a provoca, în plinã globalizare, implozia democraþiilor casocietãþi concrete, dar ºi a democraþiei ca regim politic, deoa-rece una dintre funcþiile terorismului, indiferent de epocã, estede a fi anarhic, de a provoca insecuritate ºi teamã, prin dublaacþiune: operarea din afarã, ca factor exogen, ºi operarea dininterior, prin activarea reþelelor teroriste de pe teritoriul unuistat.

Scopul terorismului, dacã se poate spune aceasta, este de aforþa societãþile democratice sã nu mai fie democratice, de a leforþa sã îºi schimbe esenþa pentru a supravieþui, de a le schim-ba în societãþi totalitare în care totul sã fie controlat ºi orice ce-tãþean sã fie considerat un posibil suspect de terorism.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra terito-riului SUA au constituit consacrarea terorismului ca o nouãformã de rãzboi neconvenþional ºi asimetric.

În aceste condiþii, actele teroriste sunt de acum înainte con-siderate „acte de rãzboi“. Ca atare, statutul, percepþia ºi modulde abordare ale acestor acte s-au modificat considerabil. Dacãpânã în prezent terorismul era considerat ca o formã de conflictde intensitate scãzutã, fiind situat la extremitatea inferioarã aspectrului unui conflict armat care putea genera un rãzboi, deacum înainte, fenomenul terorist, în întregul sãu, este tratatdrept „o nouã formã de rãzboi“, capabil sã determine proble-me ºi sã provoace consecinþe ca ºi un rãzboi clasic.

Prin dimensiunile ºi formele sale de manifestare, teroris-mul a devenit una dintre calamitãþile cele mai teribile, din ceîn ce mai active ºi mai ameninþãtoare ale comunitãþii interna-þionale.

Determinãrile care au condus la alegerea acestei teme rezi-dã, esenþial, în necesitatea reconsiderãrii fundamentale a con-ceptului de terorism ºi de contracarare a acestuia, ca urmare amodificãrilor mediului de securitate sub influenþa evenimente-lor de la 11 septembrie 2001 ºi a globalizãrii. În actualele con-diþii ale globalizãrii, evaluarea riscurilor, ameninþãrilor, provo-cãrilor, sfidãrilor ºi tensiunilor, în mãsura în care acestea suntidentificate, este absolut necesarã.

Pericolele (omniprezente) ºi ameninþãrile (omnidirecþiona-le) sunt atât de mari ºi de diversificate, încât pot schimba com-plet direcþia de evoluþie a sistemelor ºi proceselor, determinândadevãrate catastrofe în ceea ce priveºte relaþiile internaþionale.De foarte multe ori, adevãratele cauze ale unor conflicte arma-te ºi rãzboaie extrem de sângeroase se aflã tocmai în evoluþiahaoticã ºi imposibil de controlat a terorismului internaþional, cutot cortegiul sãu de pericole ºi ameninþãri. Neîndoielnic, te-rorismul internaþional se constituie într-o sursã de generare ºiregenerare a conflictualitãþii, a instabilitãþii ºi insecuritãþii.

Privit la început ca infracþiune, terorismul, încadrat maiapoi în sistemul acþiunilor politice, dã ºansa unei clarificãri înjudecarea actelor de acest tip. Având determinare politicã, te-rorismul este un rãzboi, ºi anume un rãzboi asimetric, un rãzboide un tip deosebit, necunoscut pânã acum. Este un rãzboi carese caracterizeazã prin: lipsa unui teatru anume, mai exact ex-tinderea teatrului de confruntare la nivelul întregii planete;ciberspaþialitate; marea diversitate a acþiunilor; folosireaomului ca armã, ca mijloc de luptã; lipsa de coordonare stra-

tegicã, unitarã; intempestivitate; surprindere; menþinerea ini-þiativei strategice prin acþiuni surprinzãtoare, desfãºurate ra-pid, oriunde ºi oricând.

Terorismul este una dintre cele mai importante provocãricomune cu care se confruntã comunitatea internaþionalã. Tero-rismul constituie o ameninþare la adresa securitãþii interne ºipoate constitui o ameninþare la adresa securitãþii internaþionale,a relaþiilor paºnice dintre state ºi la adresa dezvoltãrii ºi func-þionãrii instituþiilor democratice în lume. Lupta împotriva tero-rismului este un proces pe termen lung, iar provocãrile pe carele genereazã acesta sunt de naturã globalã. Din aceste motive,este necesar un rãspuns global din partea comunitãþii interna-þionale. Este esenþialã aducerea în faþa justiþiei a celor care co-mit, organizeazã ºi sponsorizeazã terorismul, precum ºi trage-rea la rãspundere a celor responsabili pentru ascunderea, spriji-nirea sau adãpostirea unor astfel de persoane, în conformitatecu legea internaþionalã ºi dispoziþiile legale în acest sens.

Lupta împotriva terorismului necesitã o abordare cuprinzã-toare ºi multilateralã din partea comunitãþii internaþionale, caresã cuprindã, printre altele, mijloace politice, legale, economice,diplomatice ºi, dacã este necesar, militare deoarece, prin am-ploarea ºi diversitatea formelor sale, terorismul a dobândit înultimele decenii un caracter global, constituind o ameninþaregravã pentru securitatea ºi pacea mondialã.

Un astfel de fenomen se cere pus în modul cel mai profundcu putinþã sub observaþie, pentru a putea fi complex investigat,prin toate mijloacele – inclusiv prin cele ale cercetãrii ºtiinþifi-ce –, astfel încât sã poate fi bine studiat, cunoscut, analizat ºicontracarat.

Cãpitan Marius MÃDEA

NNoottee::Antipa M. (2003) Securitatea ºi terorismul. Prevenirea ºi

combaterea acþiunilor extremist-teroriste pe teritoriul Româ-niei. Tendinþe ºi perspective la început de mileniu. Tezã dedoctorat. Bucureºti - A.I.S.M.

Geantã I. Paraniac, C. (2008) Terorismul. Provocarea mi-leniului III. Bucureºti: Editura Centrului Tehnic; Un atac tero-rist pentru viitorul Europei. Bucureºti: Editura CTA.

Diplomatic News, nr. 14, decembrie 2003 – An europeanSecurity Concept for the 21st Century.

The Washington Post, SUA, 22.07.2010 – „Supradimen-sionarea serviciilor de informaþii dupã 11 septembrie 2001”.

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 8 (380) din 30 aprilie 2014Pagina 8

Parteneriatul sau alianþele în orice domeniu stabilescîn timp mai mult decât relaþii oficiale. În spatele lor, segãsesc oameni cu sentimente ºi personalitãþi apropiate. Iarde multe ori, sentimentele umane desfac barierele sau cu-tumele ce stabilesc regulile stricte folosite în astfel de si-tuaþii. ªi atunci, apar firesc legãturile personale, relaþiilenormale de apropiere ºi, ce este mai important, din astfelde relaþii interpersonale, se nasc adevãratele prietenii ºiaprecieri cu adevãrat deosebite.

Militarii români din cadrul comandamentului Batalio-nului 20 Infanterie, cunoscuþi sub denumirea de Scorpio-nii Negri, au avut plãcuta surprizã sã primeascã o invita-

þie din partea militarilor americani din cadrul grupului deelicoptere ce acþioneazã în baza de operaþii înaintatãApache, în ideea de a organiza împreunã un exerciþiu detip – Familiarisation Fire. Exerciþiul a fost dedicat cu-noaºterii armamentului ºi executãrii tragerilor, atât cu ar-mamentul individual de infanterie, cât ºi cu armamentulfolosit de o grupã de infanterie în luptã. Invitaþia a venitdin partea unor militari care sunt obiºnuiþi mai mult cuzborul la înãlþime, decât cu acþiunile de la sol, acolo undeacþioneazã de obicei trupele terestre. Iar rãspunsul la invi-taþie a fost, bineînþeles, unul pozitiv. Pentru cei aflaþi laprima experienþã de acest fel, a fost un moment extraordi-nar, deoarece au avut ocazia sã vadã puºca americanã M-4, care are, la origine, celebra puºcã M-16, cunoscutã doardin filmele de acþiune americane.

Dupã deplasarea noastrã cãtre poligonul de tragere dinincinta bazei de operaþii, ºedinþa de tragere a început, fi-reºte, dupã instrucþiunile de siguranþã care se prezintã laorice început de activitate militarã. Eram curios cum sedesfãºoarã o astfel de ºedinþã la militarii americani, gân-dind în sinea mea cã ei sunt diferiþi în acþiuni faþã de noi.Dar, am constatat cu uimire cã ºi ei desfãºoarã acelaºi gen

de pregãtire a activitãþii, iar siguranþa persona-lului la un astfel de eveniment este la fel ca lanoi, prioritarã. Dupã enumerarea regulilor desiguranþã, un sergent american a prezentat þin-tele din poligon ºi fiecare aliniament de tragere,acolo unde era poziþionat câte un model de ar-mament. Militarii americani au pus la dispozi-þie douã modele: puºca de asalt M-4 de calibrul5,56 ºi puºca mitralierã de grupã M249 de ace-laºi calibru. Scorpionii Negri s-au prezentat înpoligon cu puºca automatã de calibru 5,45 ºipuºca mitralierã destinatã unei grupe de infan-

terie de acelaºi calibru.Dupã pregãtirea teoreticã a tu-

turor militarilor participanþi, ne-amocupat locurile în dispozitiv ºi amînceput sã tragem fiecare cu arma-mentul partenerului. Cu toate cã nueram la prima experienþã de acestgen, în anul 2011 executând o ast-fel de ºedinþã de tragere cu instruc-torii români din cadrul detaºamen-tului ANA TRAINING în poligo-nul Pol-E Charki din Kabul, in-structori pregãtind forþele militareafgane cu armament american, totam rãmas plãcut impresionat decalitãþile acestuia. Puºca de asaltM-4 ºi puºca mitralierã M249 suntuºor de manevrat, pot spune cuaceleaºi caracteristici ca ale arma-mentului nostru, dar cu un micavantaj, deoarece reculul este mai

puþin sesizabil ºi permite executarea tragerii cuun efort mai redus. Deci, aveam sã constat cãexistã ºi asemãnãri. Precizia este la fel de bunãca la armele noastre, iar, ca orice armã ce are în dotare ºilunetã, aceasta devine imbatabilã la distanþã. Dupã ce aureuºit sã tragã câteva serii de militari, pot sã spun cã s-acreat un mic moment de destãinuiri. Soldaþii americanierau foarte curioºi sã vadã armamentul nostru ºi prin pris-ma faptului cã acesta era, pânã acum câþiva ani buni (n.a.- în perioada Rãzboiului Rece), armamentul inamicului.Aveau cunoºtinþe despre el, dar nu reuºiserã sã îl atingã.Dar acum au avut ocazia sã îl cunoascã, ºi mai mult decâtatât, au rãmas ºi impresionaþi de calitãþile lui. Construcþiesimplã, design corect, fiabilitate, robusteþe ºi eficacitate.La final, comandantul grupului de militari din cadrulCompaniei Alfa a escadrilei de elicoptere, sublocotenentNicholas Sullivan, ne-a declarat: „Armamentul românesceste unul extraordinar. A fost o mare oportunitate pentrumine ºi soldaþii mei sã participãm la un astfel de eveni-ment. Eram foarte nerãbdãtori sã cunoaºtem sistemele dearmament de provenienþã ruseascã care se gãsesc încontinuare în dotarea multor armate ale lumii. Pentru

noi, aceastã activitate a fost deosebitã, deoarece estefoarte important sã cunoºti armamentul partenerilor tãiºi mai ales sã ºtii sã lupþi cu el”. La finalul exerciþiului,comandantul Scorpionilor Negri, locotenent-colonel Cã-tãlin Jianu, s-a declarat foarte mulþumit de acest schimbde experienþã, spunând cã : „Din discuþia pe care amavut-o cu partenerul american, acesta mi-a declarat cãarmamentul românesc nu diferã de cel american. Parte-nerii au spus cã este prima lor experienþã de acest fel. Afost un schimb de experienþã util de ambele pãrþi în vede-rea cooperãrii, având în vedere cã lucrãm împreunã,luptãm împreunã. Militarii americani au fost mulþumiþide caracteristicile tehnico-tactice ale armamentului ro-mânesc, cum ºi noi suntem mulþumiþi de calitãþile arma-mentului american.”

Un schimb de experienþã frumos care, la final, s-a ma-terializat cu o fotografie de grup ºi cu promisiunea dinambele pãrþi cã vom mai repeta astfel de activitãþi.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

Ant renament comun Ant renament comun româno-amer icanromâno-amer ican

Capela militarã dinFOB Apache, provinciaZabul, a devenit neîncã-pãtoare în seara zilei de19 aprilie, atunci cândpreotul militar din ca-drul Batalionului 20 In-fanterie „Scorpionii Ne-gri”, Florin Mihalcea, aoficiat slujba de Învierea Domnului Iisus Hris-tos pentru militarii ro-mâni încartiruiþi înaceastã bazã. Preotul Mihalcea a chemat la miezul nopþii în numeleDomnului pe toþi militarii români ºi americani prezenþi la slujbã sã ialuminã, pentru liniºtea sufleteascã de care aceºtia aveau noi. Cuvintelelui Dumnezeu auzite în timpul slujbei au avut darul de a ne îmbãrbãta,fiind convinºi cã, acolo sus, cineva ne cãlãuzeºte paºii ºi, în acelaºitimp, ne apreciazã determinarea pe care noi o dovedim în toate acþiuni-le noastre.

Se spune cã cel care merge în numele lui Dumnezeu are toate ºanse-le de izbândã în toate demersurile pe care le întreprinde în folosul luisau al semenilor sãi, iar militarii români prezenþi duminicã la serviciulreligios, ºi nu numai, îºi doresc mai presus de orice sã izbândeascã, sãreuºeascã, sã facã totul cât mai bine.

Prin izbãvirea sufleteascã pe care doar credinþa în Dumnezeu þi-opoate oferi, tu, militarul român, eºti convins cã vei reuºi ºi vei lãsa înurma ta ceva ce poate fi remarcat ºi poate dãinui pe vecie.

De ce credinþã ºi onoare? Credinþa în Dumnezeu îl determinã pe mi-litarul aflat la datorie în teatrul de operaþii din Afganistan sau la el aca-sã sã îºi execute misiunile cu responsabilitate, deoarece credinþa te facemai bun, mai respectuos, mai plin de compasiune faþã de semenul tãu.Misiunile umanitare ºi de sprijin medical, proiectele de dezvoltare a in-frastructurii ce vin în sprijinul poporului afgan se fac cu suflet ºi cu spe-ranþa cã acþiunea în sine este beneficã ºi va aduce un dram de bucurieîn mijlocul comunitãþilor în care se acþioneazã.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

Cred in þã º i Onoare Cred in þã º i Onoare

Teror i smu l in te rnaþ iona l , su r sã de insecur i ta teTeror i smu l in te rnaþ iona l , su r sã de insecur i ta tela începutu l seco lu lu i XX I la începutu l seco lu lu i XX I