CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VII nr. 24 (188) 23 decembrie 2005 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYKCMYK

Explozia din decembrie ‘89 a fost, totuºi,un moment unic, irepetabil, iar din el amai rãmas numai spiritul. Acum, lumea sereconstruieºte ºi în aceastã construcþie areconstrucþiei ne cãutãm ºi noi locul.Încercãm pentru cã respectul s-a degradat,toate s-au amestecat... Mulþi, dintre ceicare au cãzut atunci, au fost uitaþi... (P.I.)

„Nu vã temeþi. Cã, iatã, vã binevestesc vouãcã în cetatea lui David vi s-a nãscut azi Mântu-itorul, care este Hristos Domnul” (Luca 2,10-11). Cu aceste cuvinte de „bucurie mare” neîntâmpinã pe toþi marea ºi Sfânta Sãrbãtoare aNaºterii Domnului ºi Mântuitorului nostru IisusHristos. Aceastã „veste de bucurie mare” trebuiesã ne pãtrundã în suflete ºi sã ne miºte ºi pe noiacum, când auzim cât de stãruitor ne cheamãînsãºi Sfânta noastrã Bisericã prin cântãrile eiinspirate de Duhul Sfânt ºi prin frumuseþeabãtrânelor, dar, totodatã, tinerelor noastre colindestrãmoºeºti.

„Un creºtin ortodox se pregãteºte pentru sãr-bãtoarea Naºterii Domnului ca pentru mântuire.Este permanent treaz, indiferent cã este bogat sausãrac, pentru cã a fi creºtin înseamnã a te rãstig-ni mereu, a spune adevãrul ºi a te menþine pecalea credinþei”.

Obiceiurile de Crãciun, Anul Nou ºiBoboteazã formeazã laolaltã, scenariul morþii ºirenaºterii. Sãrbãtorile de iarnã reprezintã bucurie,daruri, împãrþeli. Românii asociazã Crãciunul cudarurile. Fie cã e vorba de colaci, colãcei, co-vrigi, bani, ei gãsesc mereu oameni care sã meriteun dar de la ei sau oameni de la care aºteaptã undar de sãrbãtori. Când ne gândim la Crãciun,invariabil avem în minte culoarea verde a bradu-lui ºi pe cea roºie a ornamentelor. Culorile carene înconjoarã de sãrbãtori pot aduce în sufletulnostru bucurie, cãldurã, liniºte, dar ºi freamãtul ºiagitaþia care ne cuprind la fiecare sfârºit de an.Noi nu doar vedem culorile, ci le ºi simþim fizic,psihic, emoþional ºi spiritual. Arome, culori,sunete, toate laolaltã, fac inconfundabile Sãrbãto-rile Crãciunului ºi Anului Nou.

Redacþia adreseazã tuturor cititorilor ºifamiliilor lor, tuturor celor care ne-au fost ºi nesunt alãturi mulþumiri pentru încrederea acordatã,precum ºi multã sãnãtate, fericire ºi împlinireatuturor dorinþelor!

Sfintele Sãrbãtori ale Naºterii Domnului,Anului Nou ºi Bobotezei sã le petreceþi cu pace ºibucurii, întru mulþi ºi fericiþi ani!

A f i creºt in A f i creºt in înseamnã înseamnã

a te rãst igni mereua te rãst igni mereu

În amint irea lor…

Din an în an sosesc mereuLa geam cu Moº Ajun.E ger cumplit, e drumul greu, Da-ii obicei strãbun.

Azi cu strãmoºii cânt în corColindul sfânt ºi bun.Tot Moº era ºi-nn vremea lor Bãtrânul Moº Craciun.

E sãrbãtoare ºi e jocÎn casa ta acum.Dar sunt bordeie fãrã focªi mâine e Crãciun.

ªi-aacum te las fii sãnãtos, ªi vesel de Crãciun.Dar nu uita când eºti voios, Române sã fii bun.

Cîntec de Crãciun

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

GENEVA -Graniþele elveþiene, supravegheate cuavioane fãrã pilot. Începând de anul viitor, graniþaelveþianã va fi supravegheatã cu ajutorul unor avioane fãrãpilot echipate cu camere video, în vederea combaterii imi-graþiei ilegale, a contrabandei ºi a criminalitãþii, a anunþatMinisterul elveþian al Apãrãrii (DDPS), citat de AFP. Mi-nistrul elveþian al Apãrãrii, Samuel Schmid, propusese încãdin august 2004 folosirea avioanelor fãrã pilot pentrusupravegherea graniþei. Hans-Peter Thur, funcþionar fe-deral pentru supravegherea protecþiei datelor personale, aformulat rezerve de ordin juridic în privinþa utilizãriiaparatelor, deoarece dispoziþiile legale în vigoare nu sereferã decât la mijloace de urmãrire convenþionale, cumsunt camerele video amplasate la punctele nesuprave-gheate de trecere a graniþei. Prin utilizarea avioanelor fãrãpilot, “sunt observate ºi persoanele care îºi desfãºoarã nor-mal activitãþile cotidiene”, a avertizat Thur. Avioanelefãrã pilot, de tip ADS 95 Ranger, au 4,6 metri lungime ºi oanvergurã de 5,7 metri, fiind echipate cu camere ºi teleghi-date de la sol. Aparatele pot zbura cu peste 200 de kilo-metri pe orã, pânã la o altitudine de 4.500 de metri ºi pedistanþe de 100 de kilometri. BELGRAD - NATO ºiSerbia vor menþine stabilitatea în Kosovo. Comandantulforþelor NATO din sud-estul Europei, amiralul americanHarry Ulrich, ºi preºedintele sârb Boris Tadic au convenitsã coopereze pentru a menþine stabilitatea în Kosovo întimpul convorbirilor despre statutul viitor al acesteiprovincii, a anunþat agenþia Tanjug. “Vom face totul pentrua împiedica violenþa, iar liniile noastre telefonice vorrãmâne deschise 24 de ore din 24”, a declarat preºedintelesârb dupã întrevederea cu Ulrich, sugerând disponibilitateamaximã a autoritãþilor sârbe la apelurile populaþiei. Con-vorbirile între autoritãþile belgradene ºi cele din Pristinapentru a decide statutul provinciei Kosovo vor începe înluna ianuarie 2006. În prezent, în provincie estedesfãºuratã o forþã multinaþionalã de menþinere a pãcii cuun efectiv de circa 17.000 de militari /KFOR/, sub condu-cerea NATO. BERLIN -Iranul a cumpãrat rachete curazã medie de acþiune din Coreea de Nord. Iranul acumpãrat de la Coreea de Nord 18 rachete de tip BM-25 curazã de acþiune de 2.500 de kilometri, pe care intenþioneazãsã o mãreascã la 3.500 de kilometri, conform cotidianuluigerman Bild, citând un raport confidenþial al serviciilorsecrete germane (BND), informeazã AFP. În prezent, Ira-nul dispune de rachete Chahab-3 cu razã de acþiune de celpuþin 2.000 de kilometri ºi care ar putea atinge Israelul.Beneficiind de o “razã de acþiune mai mare, asociatã cueforturile probabile de echipare a acestor rachete cufocoase nucleare”, Iranul va fi în mãsurã sã loveascã nunumai Israelul, ci ºi “unele pãrþi din Europa Centralã”, aavertizat BND, conform extraselor din nota sa confi-denþialã citatã de Bild. MOSCOVA -Rusia va exportaîn continuare sisteme antiaeriene Tor M1. Rusia vacontinua sã exporte sisteme de rachete antiaeriene TorM1, deºi Washingtonul acuzã Moscova de încãlcareareglementãrilor privind livrarea de echipamente mi-litare, a declarat un oficial rus, citat de RIA Novosti.“Conform acordurilor internaþionale, avem dreptul de avinde acest sistem”, a precizat Mihail Dmitriev, direc-torul Serviciului Federal pentru Cooperare Militarã ºiTehnicã. El a afirmat cã acuzaþiile americane sunt nefon-date, adãugând cã Rusia a respectat întotdeauna acor-durile de livrare a echipamentelor militare. Rusia valivra Iranului 29 de sisteme Tor M1, într-un contract învaloare de 700 de milioane de dolari. TOKYO -Japonia preia o treime din costurile scutului antira-chetã. Japonia a acceptat sã preia o treime din costurilescutului antirachetã dezvoltat în comun cu Statele Unite,a anunþat, joi, Ministerul Apãrãrii, confirmând infor-maþiile publicate de presa de la Tokyo, relateazã AFP.Autoritãþile nipone sunt dispuse sã plãteascã între 1 ºi1,2 miliarde de dolari din costul total estimat la trei mi-liarde de dolari, a precizat un purtãtor de cuvânt al Mi-nisterului Apãrãrii. Cele douã þãri nu au stabilit încã ter-menul pentru începerea dezvoltãrii sistemului, a precizatpurtãtorul de cuvânt. Agenþia Kyodo a afirmat însã cãetapa de dezvoltare ar putea începe în cursul anuluiviitor. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64405

C 26 / 2005

În ziua de 8 decembrie a.c., lacomandamentul Batalionului 300Deservire a avut loc ceremonialul militarprilejuit de plecarea în teatrul de operaþiidin Afganistan a plutonului de PoliþieMilitarã ISAF IX.

Timp de ºase luni, subunitatea dePoliþie Militarã se va afla sub controloperaþional italian. În cadrul brigãziimultinaþionale din Kabul se vordesfãºura acþiuni în contextul menþineriisecuritãþii în zona de responsabilitate,

contribuind la realizarea unui climat desiguranþã executând, în principal, misi-uni de pazã, controlul traficului ºi îndru-marea circulaþiei, escortã a convoaielormilitare asigurare V.I.P. sau a obiec-tivelor ISAF.

La activitate au participat reprezen-tanþi ai eºaloanelor superioare, care înalocuþiunile susþinute au scos în evi-denþã importanþa misiunii aducându-le,totodatã, la cunoºtinþã mesajele ºefuluiSMFT, comandantului C.1 A.Trt. ºicomandantului Comandamentului 2Operaþional prin care le adreseazã suc-ces în misiune, iar, cu prilejul sãrbãto-rilor de iarnã, sãnãtate ºi tradiþionalul„La mulþi ani!”.

Dupã desfãºurarea apelului, coman-dantul plutonului a raportat cã poliþiºtiimilitari sunt „gata pentruîndeplinirea misiunii”.

Cei 25 de poliþiºti militarivor petrece sãrbãtorile deiarnã în þarã ºi, imediat dupã

trecerea în noul an, vor pleca în misiune.Pentru comandantul plutonului,

locotenentul Emil LUCA, ISAF IX esteprima misiune ce o executã în afaragraniþelor þãrii. Cu calm ºi siguranþãavând ca suport pregãtirea foarte bunã asubunitãþii, lt. LUCA ne-a relatat„Mi-am însuºit misiunea. Cunosc foartebine ce am de fãcut ºi zona de acþiune.Pentru mine, cât ºi pentru subordonaþi,aceastã misiune constituie un prilej de adovedi bãrbãþie ºi curajul care trebuie sãîl caracterizeze pe orice militar.

Sunt convins cã momentele dificilevor fi depãºite de efortul fiecãrui cama-rad.”

Ceremonialul militar s-a încheiat cudefilarea subunitãþii.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.

ISAF IX - Gata pentru misiune

Sunt cuvintele pe care preºedintele comisiei desusþinere a tezei de doctorat a maiorului ValericãCRUCERU (comandorul, profesor universitar doc-tor Florian RÃPAN, prorectorul UniversitãþiiNaþionale de Apãrare „Carol I”) le-a atribuit uneiteze de doctorat originalã ºi ineditã prin subiectulabordat, “Rãzboiul din Vietnam dintre anii 1954-1975”. Acest rãzboi, „a la Pirus (un rãzboi fãrãînvinºi ºi învingãtori), foarte puþin cunoscut la noi,dar care a marcat puternic perioada rãzboiului receºi a reconfigurat ducerea acþiunilor militare chiar ºiîn zilele noastre, a suscitat ºi continuã sã susciteinteresul specialiºtilor în domeniu.

ªeful Statului Major General, general doctorEugen BÃDÃLAN (membru al comisiei ºi referentoficial, a þinut sã precizeze: „am fost realmente sur-prins, când am început sã citesc lucrarea, pe care oconsider ca fiind cea mai cuprinzãtoare lucrare delecþii învãþate pe care am citit-o vreodatã. Rãzboiuldin Vietnam a ridicat la nivel de rezonanþã strate-gicã, lupta în subteran. Aceasta mi-a demonstrat cãeste nevoie de apariþia unor asemenea lucrãri”.

Academicianul Gheorghe BUZATU (referentoficial ºi membru al comisiei) a fãcut referiri elo-gioase asupra tezei de doctorat, scoþând în evidenþãfaptul cã doctorandul a ºtiut sã îmbine în chip plãcutanaliza cu sinteza ºi, cã este una dintre primelelucrãri originale care apar, la noi, despre Rãzboiuldin Vietnam.

Conducãtorul tezei de doctorat, general debrigadã (r) profesor universitar consultant doctorNicolae CIOBANU, în referatul sãu a accentuatineditul ºi caracterul deosebit al lucrãrii, consi-derând teza de doctorat, o lucrare de cercetareºtiinþificã, utilã cadrelor militare, cât ºi celor care îºipropun sã studieze respectivul conflict.

Aflat în rândurile auditoriului, general debrigadã doctor, Ion PÂLªOIU, ºeful de stat major alCorpului 1 Armatã Teritorial, la finalul activitãþii, adeclarat cã teza de doctorat este ineditã, prinstudierea unui conflict foarte apropiat de zilele noas-tre ºi cã acest rãzboi prezintã foarte multe necunos-cute. Studiul efectuat este profesionist ºi cuprindefaptul cã: „acþiuni de nivel tactic, au avut o impor-tanþã ºi consecinþe deosebite la nivel strategic ºioperativ. Lucrare deosebit de importantã ºi intere-santã, atât pentru istorici cât ºi, mai ales, pentru noi,militarii”.

La fel de obiectiv a fost ºi punctul de vedereexprimat de cãtre colonelul (r) doctor Mircea DO-GARU, care, prin prisma istoricului militar, a spuscã: „lucrarea este extrem de curajoasã, pentru cãabordeazã un episod din istoria recentã, universalã,vorbeºte despre învãþãmintele extrase din rãzboiuldin Vietnam. De la un rãzboi de gherilã în junglã,s-a ajuns la un rãzboi de gherilã urbanã. Tânãruldoctor în ºtiinþe militare este pe un drum bun,urmeazã sã aprofundeze studiul ºi sã vadã, la 30 deani de la acele evenimente, ce s-a înþeles. Ce s-aaplicat ºi, mai ales, ce s-a omis”.

Odatã cu susþinerea tezei de doctorat, maiorulValericã CRUCERU ºi-a lansat ºi cartea avândtitlul: „Insurgenþã, contra insurgenþã ºi rãzboi limi-tat”, volum care trateazã în paginile sale rãzboiul dinVietnam. Autorul a fãcut, totodatã, ºi o importantãdonaþie de carte, cãtre bibliotecile unitãþilor militare,venind, astfel, în întâmpinarea celor interesaþi deacest conflict.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

„Scorpionii negri” ca ºi alþi militari români aflaþi la datorie pemeleaguri îndepartate s-au pregãtit pentru Sfintele sãrbãtori ale Crãci-unului ºi Naºterii Domnului.

Încã de la începutul lunii decembrie, între douã misiuni de luptã,dacã putem spune aºa, preotul militar cpt. Sorin MIHALCEA a selectatdin rândul militarilor olteni un mic cor, format din aproximativ 20 demilitari care au început repetiþiile pentru un mic recital de colinderomâneºti ºi internaþionale, care va avea loc în sfãnta zi a Crãciunuluiîn incinta taberei româneºti din Camp Mittica.

Dorinþa tuturor a fost de a aduce puþinã luminã în corturile ºi însufletele militarilor olteni aflaþi la mare depãrtare de casã ºi de cei dragi,cu ocazia sfintelor sãrbãtori legate de naºterea fiului Domnului ºi a Crã-ciunului.

Datoritã numãrului mare de doritori, selecþia a fost deosebit de ri-guroasã, în final, rãmânând doar cei cu reale aptitudini muzicale, în atransmite din frumoasele obiceiuri creºtineºti ale poporului român, deSfintele sãrbãtori al Crãciunului.

La început, repetiþiile s-au desfãºurat în Capela militarã româneascãOrtodoxã din Camp Mittica sub directa îndrumare ºi coordonare a preo-tului MIHALCEA ºi a plutonierului Ion ARGENTIN, un subofiþer cureale aptitudini artistice, el fiind chiar participant la diferite emisiunitelevizate în perioada când activa la formaþia de muzicã popularã, JuniiSibiului.

Activitatea militarilor români nu a rãmas neobservatã de militariiitalieni din Brigada „Ariete” cantonaþi ºi ei în acelaºi camp cu militariiromâni.

Astfel, la propunerea scorpionilor, ei au fost de acord sã participe laaceastã activitate de suflet.

La prima întâlnire a celor douã coruri, în capela militarã italianã dinCamp Mittica, pentru repetiþii, numãrul spectatorilor a depãºit toateaºteptãrile. Astfel, printre spectatori au fost prezenþi, atât comandantulBatalionului 20 Infanterie, locotenent-colonelul Nicolae IOAN, cât ºicomandantul brigãzii „Ariete”, generalul de brigadã RobertoRANUCCI.

Generalul RANUCCI a fost deosebit de impresionat de folclorul,cultura ºi tradiþia de Crãciun a poporului român. Deºi activitatea aînceput ca o simplã repetiþie, putem spune cã a fost un adevãrat specta-col, corul militarilor olteni primind nenumãrate aplauze la scenãdeschisã din partea deosebitei asistenþe, spectatori care s-au arãtat foarteinteresaþi în a participa la mai multe acþiuni corale.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

OO tteezzãã oorriiggiinnaallãã ººii iinneeddiittãã

„Scorpionii negri” s-au pregãtit pentru

sãrbãtorirea Crãciunului

GENEVA- Statele membre ale Con-venþiei de la Geneva au decis, la începutulacestei luni, cu o majoritate de douã treimi,adoptarea unei embleme suplimentare aComitetului Internaþional al Crucii Roºii caresã permitã Israelului sã se alãture organiza-þiei, au declarat surse diplomatice.

Dintre cele 125 de state participante lavot, 98 au votat în favoarea propunerii, 27împotrivã, iar zece s-au abþinut. Voturileostile au venit, în principal, din partea statelorarabe ºi musulmane prezente la conferinþadeschisã luni. Opoziþia cea mai fermã aaparþinut Siriei, care a impus imediat condiþiaprealabilã, pentru încheierea unui acord

asupra emblemei ºi pentru obþinerea accesu-lui unor misiuni umanitare pe înãlþimileGolan, anexate de cãtre Israel, începând cu1981.

O asemenea decizie, care presupuneadoptarea unui nou protocol anexat Con-venþiei de la Geneva asupra protecþiei civililorºi rãniþilor, poate fi adoptat cu o majoritate dedouã treimi. Însã, se urmãreºte, de obicei,obþinerea unanimitãþii pentru a se asigura cãprotecþia conferitã de Convenþia de la Genevaeste respectatã în manierã universalã.

Noua emblemã, sub forma unui „cristalroºu” (un pãtrat roºu, pe fond alb, cu baza peunul din colþuri), va fi adãugatã crucii ºi semi-

lunii roºii. Cristalul a fost conceput pentru anu avea nici o conotaþie politicã sau reli-gioasã.

Acest fapt va permite Magen DavidAdom (MDA - Scutul roºu al lui David), soci-etatea de profil din Israel, sã adere la miºcareainternaþionalã a Crucii Roºii, din care nu afãcut niciodatã parte, din cauzã cã semnul sãudistinctiv - steaua lui David - nu a fostrecunoscut. ªi alte state ar putea adopta acestnou simbol. CICR ºi Federaþia Crucii Roºii îlvor putea utiliza în situaþii delicate, precumcele din Irak. Crearea acestei noi embleme ºiaderarea Israelului în aceastã organizaþie nuva fi oficializatã decât anul viitor, cu ocaziaunei noi conferinþe internaþionale care trebuiesã amendeze în acest sens statutul organiza-þiei.

Acest acord pune capãt mai multor

decenii de controverse ºi dezbateri începute laconferinþa anterioarã, din 1949, când emble-ma MDA a fost refuzatã, blocând accedereasa la miºcare.

În octombrie 2000, a avut loc o conferinþãasupra creãrii unei noi embleme din cauzatensiunilor din Orientul Apropiat. În semn desprijin pentru MDA, Crucea Roºie americanãºi-a suspendat o parte a contribuþiilor la Fe-deraþia Internaþionalã, for care conduce toatesocietãþile naþionale ale Crucii Roºii. Decurând, înaintea conferinþei, Crucea Roºiepalestinianã (CRP) ºi MDA au semnat laGeneva un acord de cooperare carerecunoaºte CRP dreptul de operare în teritori-ile palestiniene ocupate. Conform unuiresponsabil al Crucii Roºii americane estevorba de fonduri în valoare de 36 de milioanede dolari. (B.E.)

La patru luni de la preluarea mi-siunilor în aria de responsabilitate“BRAVO”, militarii Batalionului 20Infanterie Irak au executat peste 1000de misiuni primite, atât de la Brigadaitalianã „Folgore”, cât ºi de la Briga-da „Ariete”. Oamenii ºi tehnica deluptã româneascã au parcurs pe toatecãile de comunicaþii din aria deresponsabilitate un numãr impresio-nant de peste 200.000 de km.

Îndeplinirea acestor misiuni estestrâns legatã de profesionalismul ºideterminarea unor militari deosebiþi,de toatã isprava, mecanicii conductoride pe TAB-uri.

Cu fiecare misiune, când rãmân lapupitrul de comandã câte 10-15 ore,preþuirea colegilor ºi a comandanþilorpentru munca lor neobositã creºteînsutit. Militarii din fiecare TAB îºiîncredinþeazã vieþile acestor mese-riaºi ai volanului. „Meritã sã le facemo statuie la încheierea misiunii -spune comandantul Scorpionilornegri, locotenent-colonelul NicolaeIOAN - iar acest lucru mi se parefiresc, pentru ca ºi-au demonstrat dejaclasa”.

Dacã ar fi nevoie sã caracterizãmprintr-un singur cuvânt misiuneaScorpionilor negri în Irak acesta arputea fi „dinamismul”.

Aceste misiuni au avut un grad ridicat de risc ºi dificul-tate, întrucât, situaþia în aria de responsabilitate a batalionu-lui este evaluatã ca fiind instabilã, mai ales în aceastãperioadã, când poporul irakian se pregãteºte de primelealegeri libere ale acestei þãri.

S-au executat pe parcursul acestor 4 luni, misiuniobiºnuite unui teatru de operaþii cum ar fi: de patrulare înaria de responsabilitate pe principalele cãi de comunicaþii,paza campului Mittica, acþiuni CIMIC, instruirea armateiirakiene, precum ºi însoþirea unor convoaie care tranziteazãaria de responsabilitate a Scorpionilor negri.

Tot în aceastã perioadã, militarii Batalionului 20 Infan-terie Irak au continuat o altã misiune foarte importantã pelinia reconstrucþiei Irakului, misiune începutã la referendu-mul desfãºurat privind Constituþia irakianã.

Misiunea a constat în identificarea locaþiilor viitoarelorsecþii de votare din localitãþile aflate în aria de responsabili-tate, locaþii care trebuie sã îndeplineascã anumite condiþiiprivind securitatea ºi siguranþa viitoarele secþii de votare.Aceastã misiune vine în sprijinul desfãºurãrii în bunecondiþii a primelor alegeri libere irakiene care vor avea loc lamijlocul acestei luni.

Pentru executarea misiunii, militarii olteni s-au deplasatîn toate localitãþile situate în aria de responsabilitate, identi-ficând locaþiile unde vor fi dispuse viitoarele secþii de votareºi unde populaþia irakianã, în momentul desfãºurãriialegerilor îºi va exercita dreptul constituþional.

Misiunile CIMIC, cooperare militari - civili desfãºuratede cãtre Batalionul 20 Infanterie „Scorpionii negri” au fost ºisunt foarte importante pentru populaþia civilã deosebit desãracã în aceastã zonã. Pânã în acest moment, Batalionul 20

Infanterie a finalizat 4 proiecteCIMIC, fiind în curs de derularealte 14.

Activitatea CIMIC a fost apre-ciatã de autoritãþile locale, din toateoraºele unde batalionul românescare proiecte în curs de finalizare saufinalizate, care, prin realizareaacestora, au înþeles mai bine cãrolul Armatei Române în Irak esteîn primul rând pentru realizarea sta-bilitãþii ºi democraþiei în aceastãþarã.

Una din cele mai importantemisiuni ale coaliþiei este de a crea lanivel regional o forþã întrunitã, for-matã dintr-o subunitate a armateiirakiene ºi structuri ale poliþieilocale care sã fie în mãsurã sã preiadin responsabilitãþile forþelor coal-iþiei.

La pregãtirea noii armateirakiene, prin cursuri privindcunoaºterea ºi mânuirea armamen-tului de infanterie, participã ofiþeriºi subofiþeri din cadrul Batalionului20 Infanterie cu luarea tuturormãsurilor necesare ºi proporþionalepentru asigurarea protecþiei forþelorproprii ºi evitãrii incidentelor.

Fiecare activitate de pregãtireeste urmatã de o analizã post-acþi-une ºi de consiliere a liderilor

„cheie” în scopul corectãrii deficienþelor apãrute în procesulde instrucþie.

Militarii irakieni sunt receptivi, dornici sã afle ºi sã punãcorect în practicã procedurile învãþate. Sunt din ce în ce maiinteresaþi de sistemul militar românesc de instruire fãcând înacest scop demersuri la Brigada italianã „Ariete” în vedereaplanificãrii ºi desfãºurãrii unor viitoare programe de instru-ire ale comandanþilor de grupe ºi plutoane din cadrul acesteiarmate irakiene.

Pe tot parcursul desfãºurãrii misiunilor, „Scorpioniinegri” au dat dovadã de un adevãrat profesionalism ºi de obunã pregãtire, ceea ce a fãcut ca misiunile executate pânãacum, în cele 4 luni, sã se încheie cu succes.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

Apropie reasãrbãtorilor deiarnã, NaºtereaDomnului nostruIisus Hristos ºi aAnului Nou -2006, îmi oferãplãcutul prilej de

a vã mulþumi pentru efortul ºi înalta com-petenþã profesionalã de care aþi dat dovadãîn toate situaþiile apãrute pe parcursul aces-tui an.

Au mai rãmas puþine zile ºi încheiem unan, 2005 - în care, prin calitatea acþiunilorîntreprinse în þarã ºi peste hotare, înteatrele de operaþiuni, aþi fãcut din plindovada înaltei pregãtiri profesionale ºi anobleþei sufleteºti specifice ostaºuluiromân.

Reforma instituþiei militare este una deduratã, dar calitatea transformãrilor, atât defond, cât ºi de formã, vor conduce cu sigu-ranþã la îndeplinirea obiectivului de a aveao forþã militarã compactã, puternicã, efi-cientã ºi flexibilã, în mãsurã sã asigureinteresele naþionale de securitate ºi încre-derea partenerilor din Alianþã.

Dumneavoastrã, militari ai Corpului 1Armatã Teritorial, în urma rezultatelormeritorii obþinute în poligoane, la exerci-

þiile naþionale sau cu reprezentare inter-naþionalã, trebuie sã trãiþi cu sentimentuldeplin al datoriei împlinite. Mereu la pos-turi, nimic nu v-a împiedicat sã vã arãtaþiputerea ºi valoarea moralã.

Gândul nostru se îndreaptã ºi cãtre mi-litarii aflaþi sub drapel în afara hotarelorpatriei, în diferite teatre de operaþii, care aureuºit sã se facã respectaþi prin profesiona-lism ºi dãruire, contribuind astfel la pro-movarea imaginii pozitive a României petoate meridianele lumii.

Natura dezlãnþuitã v-a gãsit alãturi depopulaþia din zonele afectate, prinintevenþiile operative ºi curajoase salvândvieþile ºi bunurile concetãþenilor noºtri. Nuaþi avut clipe de odihnã. Aþi transformatnoaptea în zi, sacrificând, nu o datã, timpuldedicat propriilor dumneavoastrã familii.

Permiteþi-mi ca, în încheiere, sã vãdoresc multã sãnãtate, bucurii în cadrulfamiliei ºi în colectivele din care faceþiparte, realizãri frumoase, alãturi detradiþionalul

„La mulþi ani !”

COMANDANTUL CORPULUI 1ARMATÃ TERITORIAL

General maiordr. MIHAI PALAGHIA

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005 Pagina 3

“Scorpioni i negri” , la 4 luni“Scorpioni i negri” , la 4 lunide mis iune în deºertul i rakiande misiune în deºertul i rakian

CRISTALUL ROªU - adoptat ca emblemã alãturi de

Crucea ºi Semiluna Roºie

Tradiþionalele sãrbãtori de iarnã îmi oferãfericitul prilej sã vã adresez sincere ºi caldefelicitãri, pentru succesele obþinute, urãri desãnãtate, precum ºi mari împliniri în activi-tatea pe care o desfãºuraþi.

Sãrbãtorile Crãciunului aduc în inimafiecãruia dintre noi emoþiile prilejuite detradiþiile religioase închinate Naºterii Dom-nului, iar venirea Anului Nou este unmoment de bilanþ ºi, totodatã, de angajamentcãtre un viitor mai bun.

Succesele ºi realizãrile, cu care militariiForþelor Terestre se prezintã la acest momentaniversar, au fost posibile în urma eforturilor,tenacitãþii ºi voinþei pe care le-aþi depus pen-tru perfecþionarea pregãtirii ºi instruirii, îndeplinã concordanþã cu misiunile încre-dinþate.

Procesul de restructurare ºi modernizareprin care trec Forþele Terestre va duce latransformãri calitative, realizându-se struc-turi suple, bine înzestrate, instruite ºi uºor dedislocat în zonele unde interesele þãrii o cer.Acest proces este lung ºi costisitor, dar rezul-tatele vor fi pe mãsura eforturilor.

Doresc sã mulþumesc, în mod deosebit,militarilor români care, astãzi, se aflãdeparte de þarã pentru a-ºi îndeplini misiunileîncredinþate ºi sã le adresez calde felicitãri.Omagiez curajul ºi profesionalismul cu careîºi fac datoria în Kosovo, Bosnia-Herþego-vina, Afganistan ºi Irak atestând capacitateastructurilor de a acþiona efectiv într-un teatrude operaþii împreunã cu militarii din armatele

Alianþei Nord-Atlantice ºi din alte armate aleCoaliþiei, împotriva terorismului, pentru sta-bilitate, pace ºi democraþie.

Domnilor generali, ofiþeri, maiºtri mili-tari, subofiþeri, militari angajaþi pe bazã decontract, studenþi, elevi ºi personal civil con-tractual din Forþele Terestre,

Dragi ostaºi, Cu prilejul sãrbãtoririi Crãciunului ºi

Anului Nou vã adresez dumneavoastrã ºicelor ce vã sunt dragi, sincere urãri de sãnã-tate, putere de muncã, îndeplinirea tuturordorinþelor ºi tradiþionalul

La mulþi ani !

ªeful Statului Major al ForþelorTerestre

General-locotenent dr. Sorin IOAN

““NNuu aaþþii aavvuutt cclliippee ddee ooddiihhnnãã””Mesajul comandantului Corpului 1 Armatã Teri-

torial cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã ºi a Anului Nou

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre

“Rezultatele vor fi pe mãsura efortului”

De fiecare datã când deschidem ocarte, rãsfoim un ziar sau orevistã, contemplãm grafica

textelor ºi a fotografiilor. Dar uitãm cãtoate acestea sunt realizate cu migalã ºidevotament de cãtre meºterii tiparului.Ei, tipografii, în general, sunt personajeanonime. Îi regãsim menþionaþi doar însubsolul publicaþiilor, peste care, adese-ori, trecem grãbiþi. Dar truda lor, princare dau viaþã ºi imortalizeazã pentrueternitate cuvintele, rãmâne de-a pururiveºnicã.

O specialitate militarã rarãA conduce o tipografie nu e un lucru uºor,

chiar dacã e de dimensiuni reduse prin dotareºi încadrare. Responsabilitãþile sunt însã ace-leaºi ca la marile tipografii, fapt pe caremaistrul militar clasa I Marian ARDELEAN,îl conºtientizeazã pe deplin. Fiu al Ardealului

( n u m e l et r ã d â n d u - ioriginile), deloc, din Zalãu,maistrul aales, în anul1981, la ter-minarea liceu-lui, sã devinãtipograf. Iar,ºansa i s-aoferit prinD i r e c þ i aTopograf icãMilitarã, careºcolariza în

acea perioadã, la Sibiu, a doua ºi ultima pro-moþie de tipografi militari. A absolvit-o înanul 1984, cu specilalizarea poligrafie.

La terminare, a primit repartiþia la coman-damentul fostei Armate I, pe funcþia de spe-cialist în laboratorul cartofotogrametric (otipografie de dimensiuni reduse), undedesfãºura activitãþi de legare ºi copiere a re-gulamentelor, mapelor, registrelor, plani-ficãrilor ºi carnetelor de comandanþi de plu-toane etc. Atunci erau doar doi în tipografie,iar volumul de muncã era foarte mare ºiîntâmpinau dificultãþi deoarece activitatea sefãcea manual. Ulterior, au fost achiziþionatede la fosta Întreprindere Poligraficã Bucureºti,utilaje care au uºurat munca ºi au îmbunãtãþitcalitatea lucrãrilor executate.

La sfârºitul anului 1998, odatã cu apariþiaziarului „Curierul armatei”, amploarealucrãrilor a crescut pentru „meºterul tipograf”.A fost o nouã provocare cãreia a trebuit sã îifacã faþã. ªi a reuºit. Dar, dorinþa cea maimare era înfiinþarea unei tipografii adevãrate.Fapt care s-a ºi petrecut în anul 2000, când, înstatul de organizare al Batalionului 300Deservire, s-a regãsit ºi actuala tipografie,unicã la nivelul Corpului 1 Armatã Teritorial.

Având, de aceastã datã, o încadrare ºi odotare care rãspundeau cerinþelor unei ade-vãrate tipografii, discipolul lui Guttenberg aavut convingerea fermã cã poate face faþã

oricãrei provocãri. Singurul merit pe care ºi-latribuie este acela cã a reuºit sã formeze actu-ala echipã. Dar, efortul muncii propriu-ziseaparþine tuturor celor care lucreazã întipografie zi de zi. Prin ceea ce întreagatipografie executã, în folosul unitãþilor, s-aurealizat ºi economii importante, nemaifiindnevoie de achiziþionarea materialelor tipizatedin viaþa civilã.

Una dintre cele mai mari satisfacþii profe-sionale a trãit-o în luna august a anului 2004,când s-au schimbat formatul ºi policromiaziarului, acest lucru putându-se realiza odatãcu primirea în dotare a maºinii de tipãrit. Tre-cerea ziarului de la alb-negru la policromie, aînsemnat ridicarea ºtachetei calitãþii la careþine foarte mult. A avut ºansa sã îºi aleagãcolaboratorii, care, întotdeauna, au fost laînãlþimea cerinþelor pe care le-au primit ºi, cucare, face o adevãratã echipã de care estefoarte mândru.

Dialogul cu litereleTitlurile mari ºi meºteºugit lucrate, puter-

nic imprimate pe coperþile cãrþilor, registrelorsau mapelor ne-au încântat adeseori ochii,prin frumuseþea lor. Însã, dupã cum bine ºtie,tot ce e frumos, se face cu trudã ºi migalã.

Chiar dacã este cel mai tânãr membru altipografiei, doamna Georgeta DUMITRACHEeste unul dintre pilonii de bazã ai acesteia.Încadratã pe funcþia de culegãtor manual(zeþar) a învãþat meseria din mers, care nu este

deloc uºoarãºi foarte pre-tenþioasã. Totceea ce iesedin mâinile ei,poartã peceteaunei calitãþideosebite. ªinu este delocuºor ca, dinacele litere deplumb, urâte,greoaie ºi pe-riculoase, sãs c o þ iînscrisuri de of r u m u s e þ edeosebitã.

Odatã terminatã culegerea rândului,pregãteºte matriþa ce va veni pe copertã ºi ointroduce în presã. Apucã mânerele presei pecare le roteºte cu rapiditate ºi putere. Dupãcâteva minute, desface presa, iar, ceea ce iesedin mâinile ei, poartã amprenta calitãþii.

Dar, activitatea dumneaei nu se rezumãdoar la dialogul cu literele. Când se primesccalcurile de la redacþia ziarului, împreunã cutipãritorul face montajul pentru fiecareculoare în parte. Trece apoi la executareaformelor de imprimare care, ajung, în final, lamaºina de imprimat ziarul. Cu atenþie,

supravegheazã imprimarea lui. Trebuie sãurmãreascã dacã s-a imprimat corect, dacãculorile au ieºit bine ºi, mai ales, sã nu seslãbeascã tiparul. Neatenþia poate duce la ocalitate necorespunzãtoare ºi întreaga ediþiepoate fi anulatã.

Când terminã de tipãrit, se apucã de pli-erea fiecãrui ziar. Activitate care se face ma-nual, cu multã rãbdare ºi, mai ales, cu atenþie.

La fiecare ziar pe care îl finalizeazãtrãieºte o satisfacþie deosebitã pentru cã, dinmâinile ei, iese un lucru frumos ºi util.

Cel ce dãviaþãlungã

cãrþilorCând deschi-

dem o carte ºiconstatãm cubucurie faptul cãpaginile dininterior nu cad,ci rãmân binelegate, nu avemde unde sã ºtimcã trãinicia îi este datã de priceperea ºidevotamentul legãtorului de artã.

De un sfert de veac, doamna LenuþaBOÞOAGÃ, lucreazã ca legãtor. A început lao mare tipografie (fosta Casã a Scânteii) undea avut ºansa sã facã parte din echipa care alucrat la „ediþia Princeps” a romanului „Celmai iubit dintre pãmânteni” al lui MarinPreda. Dupã zece ani, a trecut la DirecþiaTopograficã Militarã. Timp de un deceniu atrãit ºi muncit printre hãrþi de toate tipurile ºiscãrile. Nu i-a fost deloc uºor, deoarece nu alucrat doar cu o singurã foaie de hartã, dincontrã, cu câteva zeci de milioane. Prin mâinii-au trecut ºi cataloagele cu coordonate pecare le-a legat conºtiincios. Cei care deschi-dem respectivele cataloage îi regãsim numeleîn echipa editorialã.

Având o asemenea carte de vizitã, în anul2000, s-a angajat la actuala tipografie. Într-untimp foarte scurt, cei de-aici au realizat cã auprintre ei un adevãrat tipograf. Faptul cã aajuns într-un loc de muncã mult mai modestca dimensiune nu a deranjat-o. Din contrã, aînþeles cã este o nouã provocare, pe care aabordat-o cu toatã responsabilitatea. Rezulta-tul muncii ei a impresionat pe mulþi, inclusivpe strãini. Unele lucrãri realizate de acestlegãtor de artã au ajuns ºi în Grecia.

Dintotdeauna s-a mulþumit cu acest rolmodest al tipografului, al omului aflat înspatele cãrþii, ziarului sau revistei.

Dar, ca acestea sã ajungã la cititori, a tre-buit sã treacã prin mâinile ei, pentru a-i datrãinicie. ªi, a avut ºansa unicã de a vedea,prima, aspectul final al celui mai sincer pri-eten al omului, cartea.

Un vis de patru ani a devenit realitate

Fie varã, fie iarnã, îl gãseºti la maºina detipãrit ziarul. Condiþiile de lucru nu sunt delocuºoare. Lucreazã în mediu toxic, cu miros pu-ternic de petrol ºi cerneluri ºi în praful hârti-ilor care afecteazã sãnãtatea. Dar, tipãritortipar plan, Toma BARBU o face cu plãcere ºipasiune. De când se ºtie, a fost tipograf. Dupãabsolvirea liceului de poligrafie a lucrat operioadã îndelungatã la Casa Scânteii, unde,de fapt, ºi-a fãcut debutul în meseria de ade-vãrat tipograf.

Apoi a lucrat în cadrul DirecþieiTipografice Militare, unde, timp de 25 de ani,a tipãrit numai hãrþi. I-au trecut prin mâinizeci de milioane de foi de hartã. A fost, poate,perioada cea mai grea pentru „nea Barbu”,elementul de bazã al hãrþii fiind precizia.Totul trebuia tipãrit fãrã nici cea mai micãgreºealã. Privindu-i ochii, realizezi cã nu i-afost uºor. Dar, în urma eforturilor lui, a rãmasartã ºi precizie. Pe foarte multe din subsolurilehãrþilor militare îi vom regãsi numele.

Din 2000, s-a angajat la aceastã tipografie.A gãsit actualul ziar într-o altã formã, ochiulde tipograf experimentat a avut o tresãrireneplãcutã vãzând felul în care arãta ziarul dinpunct de vedere al tipãririi.

Timp de patru ani a încercat sãîmbunãtãþeascã calitatea ziarului. A maibãgat culori pentru a fi plãcut ochiului citi-torului, a urmãrit ca imprimarea sã se facãcorect ºi de calitate. Dar, nemulþumirea profe-

sionalã a persistat. Privind celelalte ziare trãiao mare decepþie.

Momentul a fost depãºit în 2004, când s-aprimit în dotare o nouã maºinã de tipãrit, per-formantã, de producþie germanã. A simþit cã arenãscut profesional. Cu utilajul respectiv atrecut la tipãrirea ziarului într-un format nou.

Pentru el, acea clipã a fost deosebitã. Unvis de patru ani a devenit realitate. S-a întâlnitcu colegii de breaslã ºi le-a arãtat noul formatal ziarului. Colegii care l-au privit cu ochiultipografului, i-au spus cã este un ziar aliniat lacerinþele momentului actual.

A simþit atunci cã a redevenit tipograf. Defapt, ceea ce a fost dintotdeauna.

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005Pagina 4

M e º t e r i i t i p a r u l u i

Noi, cei care am ales cariera armelor, ºtim foartebine ce înseamnã parcurgerea traseului acesteia, carenu este deloc uºor. Dar, tot ceea ce obþinem ºi con-solidãm în profesia de militar dorim sã fie ºi continu-at de cãtre cei apropiaþi, fiu sau fiicã, sã ducã ei maideparte ce am început noi.

„Este fiul meu”Cu 26 de ani în urmã, „proaspãt

absolvent al ªcolii Militare deOfiþeri de Transmisiuni, locotenen-tul (actualul colonel) AlexandruMEDINÞU cobora în gara Caracalîndreptându-se cãtre prima sa sub-unitate, plutonul de transmisiuni alRegimentului 68 Tancuri. A fi untransmisionist printre tanchiºti nueste uºor. Dar, în timp, fãcându-ºimeseria cu profesionalism, cei de acolo l-au respectat ºi l-auconsiderat a fi unul de-al lor.

În anul 1980, soþia i-a oferit cel mai frumos dar, un fiu.S-a bucurat de copilãria lui doar trei ani, deoarece începândcu anul 1983, tatãl a trebuit sã îºi desfãºoare activitateaîntr-o altã garnizoanã, greutãþile casei rãmânând pe umeriisoþiei. A fost o perioadã foarte grea, era tânãr ºi familia aveanevoie de el. În noua garnizoanã (Craiova) a fost repartizatla Regimentul 46 Transmisiuni, îndeplinind funcþia decomandant pluton militari cu termen redus. A fost unul din-tre momentele cele mai deosebite pe care le-a trãit în carierasa de ofiþer. La un an, a reuºit sã îºi aducã ºi familia alãturi.

Responsabilitãþile au început sã creascã, atât din punctulde vedere al creºterii ºi educaþiei fiului, cât ºi al profesiei,care, din nou, l-a pus pe drumuri. Timp de doi ani a îndepli-nit funcþia de ºef de stat major la Batalionul 29 Transmisi-uni, iar alþi trei ani la Regimentul 51 Rachete Antiaeriene.

S-a pregãtit ºi a susþinut examenul de admitere la Aca-

demia de Înalte Studii Militare pe care a absolvit-o în anul1994, când a ºi primit repartiþia la Regimentul 36 InfanterieMarinã. În Dobrogea a rãmas doar un an, apoi a reuºit sã seîntoarcã, la Craiova fiind încadrat în statul major al Bata-lionului 27 Infanterie. Ulterior, va fi numit în statul major alCorpului 3 Armatã ca ofiþer cu activitatea de informaticã ºiautomatizarea conducerii trupelor. Funcþie pe care o vaîndeplini pânã în 1999, când va fi numit ºef de birou înacelaºi comandament. Din luna aprilie a anului 2004, a fostmutat la comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial, uni-tate în care, ºi astãzi, îºi desfãºoarã activitatea.

Mã aflu în biroul domnului colonel ºi stãm de vorbãdespre cei 26 de ani de militãrie. Pãrul încãrunþit este odovadã a faptului cã nu a avut numai bucurii în viaþã. Aufost ºi greutãþi, dar le-a depãºit, avându-i alãturi pe cei dragilui. Discret, într-un colþ se aflã aºezatã o cutie galbenã pecare este inscripþionatã denumirea „Semnul Onorific în ser-viciul Armatei XXV”. Este o recunoaºtere de cãtre instituþiamilitarã a activitãþii depuse timp de 25 de ani în slujba

patriei.Tot pe birou, dar în centru, observ o fotografie în care se

aflã un tânãr sublocotenent. „Este fiul meu”, îmi declarãdomnul colonel. „În ochi îi observ mândria de a fi tatãl unuitânãr ofiþer ºi, mai ales, cã are un continuator a ceea ce el aînceput în familia sa. κi doreºte sã trãiascã aceeaºi bucuriepe care tatãl sãu, bunicul sublocotenentului a trãit-o, când aaflat cã nepotul sãu a devenit ofiþer. Sã îºi vadã nepotul saunepoata în uniformã militarã, atunci, ca ºi tatãl sãu, domnulcolonel va putea sã spunã cã va fi una dintre cele mai lumi-nate zile ale vieþii sale.

Pentru el a fost tata, ºi atâtFaptul cã are un pãrinte, cadru militar care, datoritã ce-

rinþelor serviciului militar, adeseori, a trebuit sã stea departede familie, pentru sublocotenentul Costel MEDINÞU, nu aconstituit un impediment. Nu îºi aminteºte ca vreodatã sã sefi simþit neglijat în „interesul de serviciu” al tatãlui sãu.

Acesta a ºtiut de fiecare datã sã îmbine activitatea profe-sionalã, cu toate privaþiunile ºi condiþionãrile ei, cu o viaþãde familie armonioasã. Au fost ºi momente mai dificile -iminent, dar inocenþa ºi naivitatea copilãriei, sprijinul dinpartea mamei ºi a bunicilor ºi, mai târziu, maturitatea tim-purie ºi respectul pe care îl are pentru el, l-au fãcut sã fiemândru de tatãl sãu ºi nu neglijat. Niciodatã nu l-a privit cape un militar. Pentru el a fost „tata” ºi atât.

Prezenþa armatei în familie a perceput-o ca pe un lucrupozitiv, care l-a ºi ajutat ulterior. Niciodatã, tatãl sãu nu i-asugerat ideea de a îmbrãþiºa cariera armelor. Însã, a simþit cãºi-a dorit sã aibã un urmaº, nu numai pe linie bãrbãteascã, ciºi profesionalã.

A ales, iniþial, sã facã o facultate de automaticã, mai ales,cã urmase cursurile unui liceu deinformaticã. Fãrã a fi influenþatîntr-un fel, a luat decizia care i-aschimbat viaþa. A ales sã devinãofiþer. La aflarea veºtii, tatãl s-adovedit rezervat. I-a cerut ca,mai întâi, sã termine anul de fa-cultate, integral, „sã nu râdãlumea de noi”, apoi sã sepregãteascã pentru admitere. Asusþinut examenul ºi a intrat înrândurile studenþilor de la Aca-demia Forþelor Terestre de laSibiu, arma infanterie. La

absolvire, tânãrul sublocotenent a primit repartiþia la Bata-lionul 20 de la Craiova, unde, ca ºi tatãl sãu, cu 26 de ani înurmã, a primit comanda primei sale subunitãþi (toamna anu-lui 2005).

Întrebarea care se impune de la sine este dacã are intenþiasã continue tradiþia militarã în familia MEDINÞU? Consi-derã cã e prea devreme sã se gândeascã la asta. În nici un caznu va influenþa alegerea copiilor sãi, la fel cum nici alegereasa, nu a fost influenþatã. Poate cã ar fi mândru, dacã ºi copiiisãi ar lumina o zi din viaþa bunicului lor.

ÎNCEPUT ªI CONTINUITATE

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

((uurrmmaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))G. Puterea de luptã se comportã ca o „ratã” de cantitate

instantanee de energie. Aceasta este capacitatea de a obþinerezultate într-un anumit moment ºi astfel este ca o ratã deschimb a stãrilor elementelor (trupe proprii, inamic, mediu). Lacel mai scãzut nivel este capabil sã obþinã rezultate la un ele-ment granular de spaþiu la un moment dat. La nivel general estecapacitatea agregatã a multor elemente de spaþiu la un momentdat.

H. Puterea de luptã are proprietatea de agregare ºi deza-gregare. O altã caracteristicã a puterii de luptã este urmãtoarea:contribuþiile puterilor de luptã elementare pot fi agregate într-unmãnunchi de puteri de luptã ºi acestea în mãnunchiuri mai mari.Invers, puterea poate fi disecatã în grupuri mai mici de puteri deluptã ºi mai jos la contribuþiile elementare. Aceastã proprietatederivã din proprietatea care corespunde elementelor ºi acþiu-nilor.

Puterea de luptã existã numai pe timpul luptei în faþa unuiadversar, în timp ce lupta se desfãºoarã. Înainte ca lupta sãînceapã ºi dupã ce se terminã, capacitatea de a obþine rezultateleluptei existã ca potenþial de luptã, nu ca putere de luptã

I. Puterea de luptã aratã propria similitudine în cadrulstructurii ierarhice a luptei. Puterea de luptã lucreazã la celemai joase eºaloane ale luptei în acelaºi fel ca la cele mai înalte.Aceasta este determinatã de caracterul fracþionar-ierarhic alstructurii luptei, în principiu, puterea de luptã a unei brigãzi detancuri este exercitatã în aceeaºi manierã ca puterea de luptã ele-mentarã exercitatã de un singur tanc.

Potenþialul de luptã al unei forþe este un indicator care reflec-tã într-o manierã agregatã letalitatea (posibilitatea de a producepierderi, distrugeri etc.) însumatã ºi ponderatã a tuturor cate-goriilor de tehnicã ºi armament ce compun forþa. Potenþialul deluptã al unei structuri militare reflectã performanþele ideale,apreciate drept constante, determinate pe baza caracteristicilortehnico-tactice specifice categoriilor de armament, aparaturii,materialelor, mijloacelor de transport, corespunzãtoare condiþi-ilor de utilizare ºi de randament avute în vedere la proiectarealor.

Admiþând puterea, capacitatea ºi potenþialul de luptã, cafiind posibilitãþi ale structurilor tactice, putem sã le definim, înacelaºi timp, ºi ca stare potenþialã la un moment dat. În acestecondiþii, cele trei concepte pot fi evaluate în timp, între valorilede 100% ºi 0%, valoare ce defineºte situaþia unitãþii (mariiunitãþi), ca fiind în posibilitatea/imposibilitatea de a îndeplini omisiune de luptã, ºi se considerã cã ele sunt aproximativ sino-nime (atât din punct de vedere conceptual, cât ºi al conþinutului).

Dacã se analizeazã semnificaþia termenilor de putere, capa-citate ºi potenþial din “Dicþionarul explicativ al limbii române”,se constatã cã aceºti termeni au o serie de elemente comune, însãaria de cuprindere este diferitã.

Considerãm cã potenþialul de luptã reprezintã totalitateaposibilitãþilor umane, tehnice, materiale ale unei structuri mi-litare tactice ce pot fi destinate ducerii luptei. Aceste posibilitãþise regãsesc în parte, încã din timp de pace, în cadrul structuriimilitare respective, iar diferenþa, în stare latentã, în mediul încare urmeazã sã se acþioneze pe timpul rãzboiului.

Dezvoltarea potenþialului de luptã. Capacitatea latentã deobþinere a rezultatelor în luptã este încorporatã în forþele mi-litare. Anterior luptei, forþele sunt organizate, pregãtite ºi îndoc-trinate uneori în grabã ºi uneori pe parcursul mai multor ani cupotenþialul de a lupta unde li se cere. Dezvoltarea potenþialuluide luptã începe când mâna de lucru este recrutatã, materialuleste transformat în arme, iar doctrina ºi tacticile sunt dezvoltate.Ea continuã cu instruirea, pregãtirea ºi dezvoltarea capacitãþii deluptã pânã când capacitatea latentã este activatã ºi descãrcatã întimpul luptei. În timp ce lupta este în curs de desfãºurare, forþeledin afara zonei de luptã (neangajate) îºi menþin capacitatea com-bativã ca potenþial de luptã. Odatã lupta terminatã, capacitatearezidualã se transformã în potenþial de luptã.

Distincþia dintre potenþialul de luptã ºi puterea de luptã.Linia de separaþie, între potenþialul de luptã ºi puterea de luptãeste determinatã de problema influenþei asupra situaþiei de luptã.Dacã un element, indiferent de localizare, exercitã influenþãasupra situaþiei de luptã, contribuie la dezvoltarea nivelului pu-terii de luptã, dacã nu el rãmâne potenþial de luptã. De exemplu,un sistem strategic de detectare disponibil în afara zonei de luptãare potenþial de luptã, dar dacã se foloseºte în inteligenþa tacticãîntr-o situaþie de luptã, el contribuie la dezvoltarea niveluluiputerii de luptã a structurii militare respective.

Dacã o unitate, în cadrul zonei de luptã, este menþinutã înrezervã, ea totuºi contribuie la dezvoltarea nivelului puterii deluptã a structurii militare din care face parte la luptã când influ-enþeazã comandamentul forþei respective ºi subordonaþii sãi îndeciziile luate (ºi pot, de asemenea, sã influenþeze adversarul,dacã ºtie de existenþa rezervei). Similar, rezervele de muniþie ºicarburant disponibile, ale fiecãrei pãrþi, au influenþã, deoarece,dacã stocurile sunt mari, comandanþii ºtiu cã acþiunile lor deluptã nu vor trebui limitate sau dacã stocurile sunt reduse, ei ºtiucã forþa va trebui sã-ºi limiteze acþiunile de luptã. Un infanteristcare participã în acþiuni grele de luptã, dar nu executã trageri cuarmamentul individual, contribuie la dezvoltarea nivelului pu-terii de luptã deoarece prezenþa lui influenþeazã pe cei din jur.Totuºi, în toate aceste exemple, cea mai mare capacitate a uneiunitãþi din rezervã, cantitatea nefolositã de stocuri de rezervã ºicapacitatea infanteristului rãmân ca potenþial de luptã.

Mãsura în care o anumitã unitate poate fi consideratã maidegrabã ca potenþial de luptã, decât putere de luptã, nu esteînsemnatã, influenþa sa asupra situaþiei de luptã este punctulsemnificativ. Diferenþa dintre potenþialul de luptã ºi puterea deluptã este aceeaºi cu diferenþa dintre energia potenþialã ºi ener-gia cineticã în fizicã. În fizicã, munca poate fi realizatã printransformarea energiei potenþiale în energie cineticã; în luptã,rezultatul (outputul) luptei poate fi realizat prin transformareapotenþialului de luptã, în putere de luptã. Potenþialul de luptãeste capacitatea latentã, în timp ce puterea de luptã este activã,capacitatea realizatã.

De la potenþialul de luptã proiectat, la potenþialul deluptã disponibil. Potenþialul de luptã proiectat este un potenþialnominal bazat pe modul cum o forþã este proiectatã ºi cum suntpreconizate a fi folosite mediul ºi ameninþãrile.

Potenþialul proiectat al luptei este capacitatea latentã, prog-nozatã înaintea luptei unei forþe pentru a obþine rezultate utile înluptã, când organizat, instruit, echipat, sprijinit, motivat ºi con-dus corespunzãtor forþei desemnate împotriva unor ameninþãriplanificate (aºteptatã). Potenþialul proiectat al luptei reprezintã ostare nominalã a capacitãþii de luptã nedegradatã de acþiuneainamicului. Este, mai curând, o caracteristicã unilateralã a uneiforþe decât una care este influenþatã de acþiunile unui anumitinamic într-un anumit mediu.

Potenþialul de luptã pentru obþinerea rezultatelor în luptãpoate fi exprimat luând în considerare numãrul elementelor,forþa ºi caracteristicile cantitative ºi calitative ale elementelor,bazate, atât pe date brute ºi aproximate, cât ºi pe metode variatede calculare a eficienþei forþei împotriva unei anumiteameninþãri sau generice. Eficienþa armelor este de obicei bazatãpe teste de laborator, teste de teren, simulãri, manevre ºi expe-rienþa trecutã de luptã în folosirea armelor. Eficienþa indivizilorºi unitãþilor este bazatã pe scurte simulãri de date. Chiar cu datevoluminoase, determinate, potenþialul de luptã al unei forþe estedificil, nu existã o metodã larg acceptatã pentru însumareacapacitãþii combinate a tuturor elementelor forþelor.

Extrapolarea experienþei rãmâne cel mai de încredere imputpentru asemenea estimãri, potenþialul de luptã proiectat astfelreprezintã o capacitate nominalã estimatã care nu ia în conside-rare degradarea capacitãþii unei anumite forþe, nici degradareadin acþiunile minime pe care un inamic le-ar întreprinde sau pecare o zonã de luptã nefavorabilã le-ar impune.

Potenþialul de luptã disponibil este capacitatea latentã a uneiforþe de a obþine rezultate utile în luptã prin existenþa orga-nizãrii, instruirii, echipãrii sprijinului, motivãrii ºi conducerii.Aceasta reprezintã capacitatea combativã luând în considerarescãderea realã, dar nedegradatã de un anumit mediu de luptã sauprin acþiunea inamicului. Imediat înaintea începerii luptei,potenþialul disponibil este ceea ce fiecare parte trebuie sã trans-forme în putere de luptã în timpul luptei, potenþialul netransfor-mat încã în putere de luptã rãmâne ca potenþial disponibil. Dincauza degradãrilor, ca urmare a acþiunilor inamicului ºi a me-diului, potenþialul de luptã disponibil este rar, dacã se întâmplã,transformat, în totalitate, în putere de luptã.

Potenþialul de luptã disponibil, pe de-o parte, încorporeazãtoate degradãrile sale, la care o forþã poate fi subiect. Acestea potinclude o conducere slabã, instruire neadecvatã, un moral scãzut,obosealã, echipament slab reparat, legãturi de comunicaþii neo-perative, inferioritate în echipament, deficienþe în tacticã ºi doc-trinã ºi nenumãrate alte exigenþe. Orice forþã începe lupta cuacestea ºi potenþialul de luptã disponibil. Înaintea luptei, uncomandant are ocazia sã-ºi îmbunãtãþeascã potenþialul, dar cândlupta începe, potenþialul lui disponibil este cel la care el trebuiesã recurgã, potenþialul de luptã disponibil. Dar, îndatã ce luptaa început, puterea de luptã pe care el este capabil sã o activezedin potenþial va depinde, nu numai de alegerea lui, dar ºi deadversar.

Comandantul activeazã potenþialul de luptã pentru dez-voltarea puterii de luptã în vederea îndeplinirii misiunii. Acti-varea puterii de luptã începe în timpul paºilor pregãtitori, laînceperea luptei ºi se intensificã în timpul cursei, cu capacitatearezidualã de retransformare în potenþialul de luptã, când lupta seîncheie.

Situaþia de luptã este totalitatea (agregarea stãrilor tuturorelementelor) stãrilor ambelor pãrþi ºi mediu în orice moment alluptei. Este realitatea a aceea ce existã în teatrul de acþiuni, nu aceea ce este perceput a fi situaþia de luptã, de cãtre fiecare parte.Amestecul puterilor de luptã ale celor douã pãrþi produce oschimbare a situaþiei de luptã la un moment dat.

Rezultatul luptei. Puterea de luptã produce schimbãri destare, efectul ei care acþioneazã în timp cumuleazã schimbãri destare, pe care le numim rezultatul luptei. Acesta este rezultatulcumulativ (mãsurat ca o nouã stare a elementelor ambelor pãrþiºi mediul luptei) a puterilor de luptã, acþionând în timp asuprasituaþiei luptei. Acesta este echivalent cu lupta dusã împotrivaunui inamic ºi îndeplinirea misiunii. El diferã de definiþia clasicãa activitãþii în care mult din activitatea luptei este mai degrabãcognitivã decât fizicã. Rezultatul nu este neapãrat pe deplinfolositor ambelor pãrþi. Poate fi favorabil sau nefavorabil înfuncþie de cât de bine progreseazã misiunea. Rezultatele puteriide luptã totalizate ca output sunt acelea care într-adevãr au loc(din rezultatele percepute de fiecare parte a fi avut loc).

Rezultatul luptei este starea schimbatã care are loc într-unsingur element sau agregat (totalizat) din activitatea acþionalã deluptã elementarã sau agregatã.

Noua stare este condiþia schimbatã a unui element, singursau agregat, fiind acþionat de reflecþia atributelor sale, inclusivcondiþiile spaþiale. Un rezultat de luptã posibil este distrugereaunui element, în care starea modificatã previne din existenþa sauinexistenþa lui (starea modificatã pentru un camion a fost trans-formarea camionului, în elementele separate ale camionului).

Energia de luptã. Deºi, termenului „energie de luptã” nu is-a dat o anumitã definiþie, energia în sensul cel mai larg alcuvântului este ceea ce se degajã pentru a produce putere deluptã ºi output-ul luptei. În mod caracteristic, energia se degajãde fiecare parte prin manifestarea funcþiilor luptei, pentru a creaP.C. prin intermediul proceselor formate în amestecul celor treipãrþi interactive. Energia umanã degajatã este, atât fizicã, cât ºicognitivã. Energia materialã este sub forma cheltuirii de carbu-rant, artilerie ºi alte consumabile depãºind impedimentele medi-ului de luptã.

Cum este activatã puterea de luptã? În timpul fazeipregãtitoare, energia de luptã este dezvoltatã de fiecare parte,prin funcþiile luptei de care au nevoie pentru iniþierea misiunii.Acþiunile pregãtitoare includ difuzarea ordinelor iniþiale, poz-iþionarea forþelor ºi rezervelor ºi observarea inamicului. Înaceastã fazã, dezvoltarea puterii de luptã, din potenþialul deluptã este nestãvilitã de acþiunile inamicului, dupã aceea, întimpul fazei active, când funcþiile combative conduc spre inter-acþiunea cu inamicul; puterea de luptã pe care o forþã ogenereazã este degradatã ºi prin dezavantajele terenului. Acþi-unea puterii de luptã este iniþiatã doar prin acþiuni cognitive.Forþa comandantului fiecãrei pãrþi întreprinde diferite acþiuni decomandã. În primul rând, foloseºte procese de comandã-control,motivaþie în comunicaþie pentru a direcþiona ºi controla forþa sa

pentru îndeplinirea misiunii comandantului. Subordonaþii extindfuncþia de comandã ºi aceleaºi procese cu toate forþele. Perso-nalul care nu comandã rãspunde la comenzi cu decizii cognitivenenumãrate pentru a face operaþiile sã meargã ºi aceste decizii,mai departe, extind direcþionarea ºi controlul. Astfel, activareaputerii de luptã rezultã din acþiuni cognitive nenumãrate aletuturor indivizilor în luptã. Procesul comandã-control opereazãprin toþi indivizii, deºi, se manifestã ca un proces de sus în josiniþiat de un singur comandant. Acest proces extins de comandãcontrol este subiect pentru ineficienþã (vãzut ca fricþiune) care seextinde de la comandant.

(urmare ddin nnumãrul ttrecut)Procesul este continuu, domeniul îmbogãþindu-se cu un nou con-

cept, cel de OPERAÞII ASIMETRICE, apãrut dupã evenimentele de la 11septembrie 2001. Din cele publicate pânã în prezent rezultã cu claritatecã, operaþiile militare ale viitorului poartã amprenta noilor riscuri,ameninþãri ºi vulnerabilitãþi la adresa democraþiei ºi civilizaþiei, iaracestea vor fi duse în noi medii, unele chiar cu caracter de noutateabsolutã (aici ne referim în primul rând la operaþiile militare în rãzboiulbazat pe reþea, în cel informaþional sau în conflictele asimetrice).

Cel de-ai doilea aspect îl constituie tendinþele strategice ale ope-raþiilor militare ale viitorului analizate de majoritatea specialiºtilor mi-litari. La nivel operaþional, natura confruntãrii viitoare va fi dependentãde efectul strategic urmãrit. În general, vor rãmâne douã forme deoperaþii: “Operaþiile de lovire” vor urmãrii nimicirea oamenilor ºi dis-trugerea infrastructurii adversarului pentru a-i înfrânge dorinþa ºi capa-bilitatea de a continua acþiunile. “Operaþiile de stabilitate” vor urmãriisã preîntâmpine instabilitatea ºi sã asigure securitatea, pentru a elimi-na pierderea în rândul efectivelor ºi distrugerea infrastructurii.

Pentru a realiza o vedere de ansamblu asupra tendinþelor imediateale operaþiilor militare, cred cã este extrem de interesant sã analizãmcâteva din principalele caracteristici ale actorilor militari de prim rang,în special S.U.A., care dau, în mare mãsurã, dimensiunea perspectivei.

Transformarea FForþelor AArmate aale SSUA. Pânã în anul 2015,viitorul operaþiilor de lovire va fi determinat de transformarea ForþelorArmate ale SUA ºi de reacþia altor actori militari ºi nonstatali la acestproces. SUA vor urmãri sã dezvolte în continuare puterea de luptã prinavantaj calitativ, acceleratã de o ratã continuã a dezvoltãrii tehnologice,corelatã cu noile concepte operaþionale. Pânã în anul 2015, transfor-marea va fi structuratã în jurul conceptului “Dominaþia în întreg spec-trul” ºi va fi construitã pe urmãtoarele subconcepte: angajamentul deprecizie; superioritatea informaþiei; protecþia multidimensionalã; con-centrarea logisticã. Implementarea acestor concepte va determina,probabil, urmãtoarele schimbãri: câmpuri de luptã neliniare, opusefronturilor care determinau ºi delimitau controlul teritorial; forþe dis-persate care concentreazã puterea de foc, în locul unor concentrãri îngrupãri permanente; putere de foc prin lovituri de precizie în detrimen-tul concentrãrilor de foc; planuri dinamice ºi evolutive ale campanieifaþã de etape secvenþiale; creºterea ritmului printr-o cunoaºtere maibunã ºi o decizie mai rapidã.

Implicaþiile ttransformãrii ppentru aaliaþii SSUA. Rata schimbãrii, pre-cum ºi costurile legate de dorinþa de a ajunge la nivelul dezvoltãrilortehnologice ale SUA sunt cele care determinã reducerea posibilitãþiialiaþilor tradiþionali ai SUA de a menþine capabilitãþi apropiate. Mulþidintre aliaþii SUA nu-i vor urma sau nu vor fi în mãsurã sã o facã.Aceasta poate conduce la activitãþi pentru specializarea pe rol cu SUA,asumându-ºi sarcina de lovire, iar aliaþii acþionând în unele secvenþeale operaþiilor de stabilizare sau în cele de sprijin.

Implicaþiile ppentru cceilalþi. Transformarea va crea noi elemente detãrie care, mai târziu, vor face imposibil un rãspuns la operaþiile mi-litare convenþionale. Foarte puþine forþe, în afara Vestului, se vor trans-forma la acelaºi nivel sau ritm. Aceasta nu înseamnã cã nu vor evoluacapabilitãþile ºi conceptele. Multe state vor dezvolta capabilitãþi curenteproprii, pe mãsura dezvoltãrilor tehnologice. Alte state vor fi în mãsurãsã dezvolte capabilitãþi de niºã aproape echivalente cu ale aliaþilorSUA, care au decis sã nu urmeze nivelul dezvoltãrii tehnologice ºiorganizaþional ale SUA.

Operaþiile dde sstabilitate ppânã îîn 22015. Acestea vor creºte în diver-sitate ºi frecvenþã, cuprinzând operaþiile de sprijin al pãcii, operaþiicontra insurgenþilor ºi, potenþial, operaþiii de ocupare. Aºa cum auidentificat experþii britanici, în cuprinsul Dimensiunii politice, con-secinþele unui teritoriu neguvernat, guvernat slab sau contestat, seînrãutãþesc datoritã creºterii ameninþãrilor terorismului internaþional ºiale crimei organizate. În consecinþã, vor exista mai multe solicitãri pen-tru operaþiile de stabilitate. Acestea vor merge mai departe de acþiunileprincipale care vizeazã menþinerea ºi impunerea pãcii. Ele pot luaaspectele unor operaþii împotriva insurgenþilor, pentru a preveniameninþãrile asupra guvernelor din partea actorilor nonstatali. Totodatãpot sã fie sub forma operaþiilor de ocupaþie, pentru a menþine ordineadupã înlãturarea regimului. Fazele unor astfel de operaþii vor creºte îndiversitate ºi complexitate, cu suprapuneri între fazele procesului destabilitate ºi între operaþii de stabilizare ºi de lovire. În viitorul apro-piat, militarii europeni vor menþine conducerea la nivel de expertizã încadrul operaþiilor de stabilitate. Operaþiile de stabilitate vor îmbina mi-litari ºi nemilitari, fie cã sunt forþe de securitate locale, organizaþiinonguvernamentale sau contractori civili.

Operaþiile ddupã aanul 22015. Un important factor de schimbare încadrul operaþiilor militare este creºterea dominaþiei vehiculelor/aparatelor fãrã pilot. Aºa cum a fost evaluatã ºi în cadrul Dimensiuniiºtiinþã ºi tehnologie, sistemele controlate de la distanþã vor deveniprevalente în toate mediile. Capabilitãþile total autonome, care nu auoameni în circuitele ºi procesele de decizie tacticã independente, ºicapabilitãþile de angajare pot deveni realitate cãtre anul 2030.Creºterea numãrului mediilor de luptã - precum spaþiul, spaþiul ciber-netic ºi spectrul electromagnetic - va deveni din ce în ce mai contes-tatã.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005 Pagina 5

DE LA POTENÞIAL, LA PUTERE DE LUPTÃ

FFiizziioonnoommiiaa ooppeerraaþþiiiilloorrmmiilliittaarree aallee vviiiittoorruulluuii

Lt.col. prof.univ. dr. Daniel DUMITRUMr. Ovidiu GHEORGHE

Mr. lect.univ. drd. Marian STANCU

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005Pagina 6

CMYK

U n a n n o u f e r i c i t U n a n n o u f e r i c i t a l ã t u r i d e c e i d r a g i !a l ã t u r i d e c e i d r a g i !

Tradiþii de CrãciunÎn fiecare zonã a României existã un mod specific de a

întâmpina ºi sãrbãtori Crãciunul. În unele zone, în Ajunul Crãciunului, gospodarii îºi strâng

din sat tot ce au împrumutat. În Mehedinþi, de Crãciun pãrinþiipun copiilor bãnuþi în buzunar pentru ca anul viitor sã fieîmbelºugat.

Tot în Ajunul Crãciunului,pâinea se aºazã sub masã pen-tru a aduce noroc familiei, iarsub faþa de masã se punepleavã de grâu, pentru belºug.

În orice loc din România,Crãciunul începe cu postulcare dureazã ºase sãptãmâni:15 noiembrie - 24 decembrie.Postul presupune renunþareala carne, ouã ºi lapte, cum arspune bunicii, la mâncarea de dulce. Un post adevãrat înseamnãrenunþare la dragostea fizicã, la bãuturã, plata datoriilor. În sate,în post, nu se deschid radioul sau televizorul ºi nu se fac petre-ceri. Postul se încheie în noaptea de Crãciun, dupã Litanie.

Din 15 noiembrie, de când se lasã postul cuvenit acestei sãr-bãtori, dupã fiecare liturghie sau dupã fiecare vecernie, românii

de la sate începsã repete colin-dele.

În unelepãrþi ale þãrii,existã un obi-cei numit“Umblatul cuicoana”, cares e m n i f i c ãnaºterea luiIisus. În nordul

Moldovei, se pregãteºte masa din Ajun cu mâncare de post.Nimeni nu are voie sã descopere masa pânã nu intrã preotul peuºã. Acesta blagosloveºte masa, gustã primul bucatele, abia apoimãnâncã cei ai casei. Tãierea porcului de Ignat este un obicei pur

românesc, obiceiul a fost “creºtinat” la sfârºitul Evului Mediu. Ca de fiecare datã, existã o legendã în spatele acestui obicei.

Legenda spune cã un bãrbat, pe nume Ignat,vrând sã taie porcul, ºi-a lovit din greºealã tatãlcu securea în cap. Bãtrânul a murit, a fostîngropat, iar fiul, rãvãºit de cele întâmplate, ºi-aluat lumea în cap. Dupã alþii, Ignat este divini-tatea solarã care a preluat numele ºi data de ce-

lebrare a Sf. Ignaþie Teofanul. Ziua de Ignat este pe 20 decembrie. În

aceastã zi, oamenii nu au voie sã facãaltceva în gospodãrie decât sã taie ºi sãprepare porcul. Tradiþia spune cã ceisãraci, dacã nu au porc, trebuie sã taie unalt animal. Bãtrânii cred cã, în noaptea dedinaintea Ignatului, porcul îºi viseazã cuþitul. Cei miloºinu au voie sã participe la tãiatul porcului, pentru cã elmoare greu ºi carnea nu mai este bunã. În ziua de Ignat,copiii sunt însemnaþi în frunte cu sângele animalului. Deobicei, bunicii fac semnul crucii pe fruntea copiilor pentru

ca aceºtia sã fie sãnãtoºi. Ziua deIgnat este dedicatã preparãrii cãrniiºi conservãrii ei.

Femeile ºi bãrbaþii începtranºarea ºi pregãtirea slãninii, acaltaboºilor, a sângeretelui. În unelegospodãrii din Vâlcea, o bunã partedin carne se prãjeºte, se sãreazã ºi sepãstreazã în unturã topitã.

Acum încep pregãtirile pentrumasa de Crãciun. Gospodinele pundeoparte carnea pentru sarmale, ceapentru fripturã, osânza pentru prãji-turi. Totul este aproape gata pentruCrãciun.

Copiilor, pe vremuri, li seîmpãrþeau covrigi, nuci ºi mere. Azi... azi bani ºi dulciuri. La sate, înAjun, merg la colindat ºi copiii ºiadulþii.

În seara de Ajun, casele frumosdecorate ºi perfect curate îºi primesc

colidãtorii. Colindatul este un ritual compus din texte ceremo-niale (colinde), formule magice, dansuri ºi gesturi. Colindele

transmit urãri de sãnãtate, rodbogat, împlinirea dorinþelor în noulan. Colindatul este cea mai rãspân-ditã tradiþie a românilor.

În Ardeal, în aºteptarea colindã-torilor, mesele sunt întinse. Co-lindãtorii îºi încep ziua în zori ºiterminã în amurg. În Maramureº,colindãtorii întreabã: “Slobodu-i acorinda?”.

Dupã ce cântã în curte vreodouã-trei colinde încheiate cu urãri,tinerii sunt poftiþi înãuntru, pentru a

fi cinstiþi cu bucate ºi bãuturã. Ziua de Ajun este pentru români un bun prilej sã îºi viziteze

prietenii, rudele ºi pe vecini. Dacã primesc dezlegare de la preo-tul satului, dupã ce îºi colindã rudele ºi prietenii, româniiprimesc în schimb þuicã fiartã, vin ºi cozonac.

Irving l-a descris pe Sin-ter Klaas ca un omuleþrotunjor într-un costumdanez tipic, cu bufanþi pegenunchi ºi opãlãrie cuboruri mari,care ieºea peun cal în searade SfântulNicolae.

În 1822,C l e m e n tClark Moore, poet ºi profe-sor de teologie, a publicat unpoem “Vizita Sf. Nicolae”(cunoscutã ºi ca “Noapteadinainte de Crãciun”).

Crãciunul lui Moore esteun bãtrân spiriduº vesel carezboarã într-o sanie înminiaturã cu opt reni minus-culi. Moore chiar a pusrenilor numele care circulãºi astãzi, ºi metoda prin careSanta intrã în case… pecoº...

Cea mai importantã con-tribuþie la imaginea lui Moº

Crãciun cel de azi a avut-o Thomas Nast. Ilus-tratorul a publicat în revista sãptãmânalã Harp-er, timp de 20 de ani, începând cu 1860, o seriede desene ºi versuri în care îl descrie pe Moº

Crãciun. Nast este cel ce îlîmbracã pe Moº într-o tunicãroºie îmblãnitã peste care esteîncins cu o centurã latã din piele.Thomas Nast a contribuit, nunumai la imaginea lui Moº Crã-ciun, ci, prin detaliile din ver-surile sale, ºi la legenda lui. Ast-fel, Nast povesteºte cum, acasã,

la Moº Crãciun, la Polul Nord, existã un atelierunde sunt fãcute jucãrii ºi tot Nast povesteºtecum Moºul are o listã cu copiii cuminþi ºi unacu cei rãi. La toate acestea, în 1886, scriitorulamerican George P. Webster a adãugat - fabricade jucãrii a lui Moº Crãciun ºi casa sa, care, întimpul lungilor luni devarã, sunt ascunse în gheaþaºi zãpada de la Polul Nord.

Dar Santa Claus – MoºCrãciun aºa cum îl ºtim noiastãzi s-a nãscut abia în1931. El este creaþia luiHaddon Sundblom care l-aînchipuit ca pe un omuleþrotofei, cu o faþã jovialã ºi

o barbã mare. Aceastã imagine a fost prezentatãde artistul Haddon Sundblom în reclamele pen-tru CompaniaC o c a - C o l a(client alagenþiei depublicitate alui Sundblomdin 1924 pânãla moartea lui,în 1976).

În timp, lamitul lui MoºCrãciun s-au adãugat multe alte amãnunte:vorbeºte fluent mai mult de 2700 de limbi, cupeste 7000 de dialecte, inclusiv limbajul secretal spiriduºilor; casa lui Moº Crãciun s-a mutatde la Polul Nord (unde nu existã reni) înLaponia, Finlanda, unde sunt o mulþime.

În 1927, marele secret aladresei lui Santa a fost divulgatde Markus Rautio (“UncleMarkus”) care era gazda popu-larei emisiuni “Ora Copiilor”, laun post public de radio finlan-dez. El a declarat cã Moº Crã-ciun locuieºte în Munþii Kor-vatunturi, din Laponia.

Cine este Moº Crãciun?De unde vine el?

Cum a ajuns celebru? Pentru copiii din România, Moº Crãciun vine din Nordul înde-

pãrtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminþi - daruri,care, îndeobºte, se pun sub pomul de Crãciun.

Figura lui Moº Crãciun (Santa Claus) este clãditã pe SfântulNicolae (270 - 310 d.Ch.), patronul copiilor. La 30 de ani, acesta adevenit Episcop de Myra, un oraº-port la Marea Mediteranã, careacum este parte din Turcia modernã. Sfântul Nicolae se trãgeadintr-o familie bogatã ºi a devenit binecunoscut pentru ajutoarelepe care le împãrþea celor nevoiaºi. Putea fi deseori vãzut, îmbrãcatîn roºu ºi alb, roba de episcop, cãlare pe un mãgar.

În Evul Mediu, multe biserici au fost ridicate în onoarea Sfân-tului Nicolae. În secolul XI, rãmãºitele sale au fost depuse într-obisericã din oraºul italian Bari. Se spune cã primii cruciaþi au vi-zitat oraºul ºi au dus cu ei acasã povestiri despre Nicolae. Aniver-sarea morþii sale, pe 6 decembrie, a devenit o zi în care se facdaruri.

În timpul Reformaþiei Protestante, din secolul XVI, MartinLuther a încercat sã opreascã venerarea sfinþilor, iar sãrbãtoareaSfântului Nicolae a fost abolitã în unele þãri europene.

Cel ce oferea daruri a luat alte nume: în Germania, a devenitDer Weinachtsmann, Pere Noël în Franþa, Santa Claus în MareaBritanie ºi în colonii.

Danezii, ca ºi românii sau francezii, au pãstrat pânã azi obiceiuldin ziua Sfântului Nicolae, 6 decembrie. Copiii danezi îi spunSfântului Nicolae - Sinter Klaas. Danezii, conduºi de PeterStuyvesant, au fondat New York-ul - numit iniþial New Amster-dam. Cu ei au adus ºi sãrbãtorirea lui Sinter Klaas - Santa Claus înpronunþie americanã. ªi, uite aºa, s-a nãscut numele moºuluifolosit astãzi de toatã lumea anglo-saxonã.

Prin 1773, “St.A.Claus” a fost menþionat în presa americanã. În1809, Washington Irving (autorul “Povestirilor din caverna ador-mitã”) a scris despre Sinter Klaas în “O istorie a New York-ului”.

Crãciun îmbelºugat!Pentru noi, Moº Crãciun aratã aºa

cum îl descrie cântecelul:

Moº Crãciun cu plete dalbeA sosit de prin nãmeþi.El aduce daruri multeLa fetiþe ºi bãieþi. Moº Crãciun, Moº Crãciun!

Din bãtrâni se povesteºteCã-n toþi anii negreºitMoº Crãciun pribeag soseºteNiciodatã n-a lipsit.Moº Crãciun, Moº Crãciun!

Moº Crãciun cu plete dalbeÎncotro vrei s-o apuci?Þi-aº cânta “Florile dalbe”De la noi sã nu te duci.Moº Crãciun, Moº Crãciun !

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005 Pagina 7

CMYK

S ã r b ã t o r i f e r i c i t e ! S ã r b ã t o r i f e r i c i t e !S ã r b ã t o r i f e r i c i t e ! S ã r b ã t o r i f e r i c i t e !

Sfaturi pentru SãrbãtoriFoarte mulþi dintre noi care au reuºit sã þinã întreg postul, au fãcut o dezintoxicare a organis-

mului ºi acum aºteaptã cu nerãbdare venirea Crãciunului ºi a Revelionului, când se mãnâncã “dedulce”.

Ne gândim cu plãcere la sãrmãluþele cu mãmãligã, tobã de porc ºi cârnãciorii prãjiþi. Meselecopioase nu ne ocolesc, ci din contrã mergem în vizite cu familia, cu prietenii ºi deseori trecem dela un exces la altul. Astfel suntem tentaþi sã mâncãm cât mai mult ºi cu poftã, încãrcând stomaculºi obosind ficatul. Asemenea mese îmbelºugate sunt foarte periculoase (în special dupã perioadelede post), cãci stomacul ºi ficatul sunt afectate brusc ºi pot sã apara crize biliare, tulburãri de tranzitintestinal, disconfort digestiv, consecinþele fiind uneori grave. Perioada de dupã post este de obiceio perioadã dificilã ºi trebuie fãcutã o trecere treptatã la alimentaþia obiºnuitã.

O altã problemã este aceea cã persoanele supraponderale care au reuºit sã slãbeascã pot uºor sãpunã la loc ceea ce au pierdut. Iatã de ce este necesar sã încercaþi sã evitaþi aceste pericole ºi sã nuajungeþi în situaþii dificile. Recomandãrile care urmeazã vã vor ajuta sã depãºiti mai uºor aceastã

perioadã:

- Evitaþi sã veniþi la o masã copioasã cu stomacul gol. Mâncaþi înainte de masã un ou fierttare sau câteva nuci pentru a reduce pofta de mâncare;

- Se recomandã moderaþie în tot ce mâncaþi, încercând sã mâncaþi câte puþin din fiecare fel, fãrãexcese;

- Evitaþi sã mâncaþi cantitãþi mari de grãsimi ºi proteine animale care obosesc organismul; - Preferaþi vegetalele crude care dau rapid senzaþia de saþietate; - Mâncaþi încet ºi mestecaþi mâncarea cât mai mult timp pentru a uºura activitatea stomacului; - Evitaþi alimentele care ºtiþi cã vã fac rãu; - Serviþi dulciurile la sfârºitul mesei ºi mâncaþi cât mai puþine; - Beþi lichide cãci ele umplu stomacul ºi diminueazã dorinþa de a mânca; - Mesele copioase mobilizeazã sângele spre tubul digestiv determinând o stare de somnolenþã.

O plimbare dupã masã va rearanja circulaþia în întregul organism ºi vã ajuta sã vã reveniþi; - Dupã o masã copioasã, beþi seara, la culcare un ceai din plante cu o felie de lãmâie. Puteþi

folosi ceaiul verde care este diuretic ºi laxativ. El ajutã ºi la eliminarea toxinelor acumulate datoritãfumului de þigarã. Cu efecte bune mai puteþi folosi urmãtoarele plante: sunãtoare, pãpãdie saumuºeþel.

Marea Britanie În Marea Britanie, Crãciunul e poate cea mai importantã sãr-

bãtoare a anului. Pregãtirile încep cu mult înainte de 25 decem-brie. În unele magazine poþi gãsi brazi împodobiþi ºi inscripþii cuurãri încã din luna octombrie.

În decembrie, lumea ecuprinsã de o frenezienestãpânitã, subiectele deconversaþie se învârt numai înjurul sãrbãtorii de Crãciun, iarcumpãrãturile ºi pregãtirilesunt prioritatea numãrul unu.Englezii sãrbãtoresc Naºterea Domnului în felul lor - cu obi-ceiuri la care nu ar renunþa nici în ruptul capului. Nici un Crãciunnu poate sã treacã fãrã cadouri - aºa cã, pe mãsurã ce se apropieziua de 25 decembrie, numãrul celor care iau cu asalt strãzilecomerciale creºte exponenþial, iar, în Ajun, nu mai ai unde sãarunci un ac.

Milioane ºi milioane de lire sterline se cheltuiesc anual înluna decembrie. Cifrele spun cã, în medie, un englez cheltuieºte70 de lire doar pe cadoul pe care îl dã partenerei sau parteneru-lui, ca sã nu mai punem la socotealã ºi cadourile pentru ceilalþicunoscuþi.

Dupã ce au petrecut întreaga lunã cãutând cadouri, scriindfelicitãri ºi împodobind bradul (ºi, apropo, bradul e împodobitmult mai devreme decât în România, de regulã, pe la jumãtatealui decembrie) pe 24, seara, englezii îºi adunã forþele ce le-aurãmas ºi se duc la bisericã. Un obicei la care nu au renunþat, deºiel nu mai are semnificaþia de odinioarã. Ba chiar, unii tineri seopresc întâi la “PUBLIC HOUSE” - pe scurt “PUB” - adicã lacârciumã, ºi ajung la bisericã veseli ºi puºi pe ºotii, spre necazulcelor mai în vârstã.

Într-adevãr, sãrbãtoarea Crãciunului ºi-a cam pierdut dinimportanþa religioasã, devenind mai degrabã un prilej de petre-cere în familie. La masa tradiþionalã care are loc pe 25 decem-brie nu se mãnâncã porc, aºa cum ºtim noi, românii, ci ... curcan.Tradiþia a fost importatã în Marea Britanie din Germania... înperioada victorianã, graþie prinþului Albert, soþul reginei Victoria.Aºadar, pe 25 decembrie, se pregãteºte o masã festivã, la care semãnâncã toate bunãtãþile - dar altfel de bunãtãþi decât cele cucare suntem noi obiºnuiþi...

Apoi, urmeazã a doua zi, aºa numita BOXING DAY - în tra-ducere cuvânt cu cuvânt ZIUA CUTIEI, un nume aparent para-doxal. Ceea ce e uimitor în Marea Britanie e faptul cã în zilele deCrãciun, þara pur ºi simplu este paralizatã. Nu circulã nici unmijloc de transport, nici trenuri, nici metrou, nici autobuze. Doartaxiuri - iar ºoferii fac bani frumoºi de Crãciun, practicând tarifecel puþin duble faþã de zilele obiºnuite. Pentru cã pregãtirile iauzile în ºir, pentru cã trebuie sã te lupþi cu mulþimile ca sã cumpericadouri, Crãciunul e considerat nu doar o mare bucurie de fami-lie, ci ºi o mare sursã de stres. Poate nu vã vine sã credeþi, darexistã numere speciale de telefon, de tipul 89 89 cum sunt înRomânia, unde poþi suna ºi, pentru un tarif piperat, îþi poþidescãrca sufletul. Se vând ca pâinea caldã broºuri despre cum sãte lupþi cu stresul provocat de Crãciun, despre cum sã faci faþãcât mai bine acestor zile.

Iar, apoi, dupã ce Crãciunul a trecut, toatã lumea vorbeºtenumai despre cum a petrecut, ce a mâncat, ce a bãut ºi ce cadouria primit. Pentru cã, în Anglia, Crãciunul e atât de important ºipentru cã pregãtirile iau atâta timp ºi atâta efort, exagerând puþinlucrurile, putem spune cã englezii se pregãtesc deja de Crãciunulviitor!

Cuba În Cuba, cea mai importantã perioadã este Ajunul Crã-

ciunului, denumitã “nochebuena” (“Noaptea cea bunã”). Masa

tradiþionalã înseamnã pentru cubanezi friptura de porc, fasoleneagrã servitã cu orez ºi plante tradiþionale (Yuca) sub formã depiure. Familiile numeroase se reunesc ºi, într-o groapã sãpatã înpãmânt ºi plinã de cãrbuni acoperiþi cu frunze de bananier, frigun porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toategradele) petrec toatã noaptea pe muzicã tradiþionalã.

Islanda În þara gheþii ºi zãpezii, vin treisprezece Moºi Crãciuni! Cu

treisprezece zile înainte de Crãciun, primul Moº Crãciun coboarãdin munþi, vine pe la fiecare casã ºi apoi pune dulciuri înghetuþele copiilor, în vreme ce aceºtia dorm. Dacã au fostcuminþi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic(scratch cards), iar dacã au fost rãi … un cartof!

A doua zi, cel de-al doilea Moº vine în oraº ºi tot aºa, pânãpe 25 decembrie când primul Moº se întoarce la casa lui dinmunþi, pe 26 cel de-al doilea ºi tot aºa, pânã pe 6 ianuarie. Ziuade 6 ianuarie este numitã ºi “Al treisprezecelea” ºi este consi-deratã de islandezi ultima zi de Crãciun pentru cã, în aceastã zi,ultimul Moº Crãciun se întoarce la casa lui.

Noua Zeelandã Copacul ce este împodobit de Crãciun se numeºte “Pohn-

tokawa”. Multe persoane în Noua Zeelandã urmeazã vechiletradiþii engleze în ceea ce priveºte masa tradiþionalã: curcan,budincã de stafide ºi salate reci. Nimeni nu considerã Crãciunulcomplet fãrã prãjitura “Pavlova” - preparatã din bezea ºi deco-ratã cu kiwi, cãpºuni ºi friºcã.

Deoarece foarte mulþi oameni din emisfera nordicã trãiescacum în Noua Zeelandã, a devenit o obiºnuinþã sã se serbezeCrãciunul de douã ori într-un an - o datã pe 25 decembrie ºi adoua oarã în iulie, atunci când este mijlocul iernii… la ei!

Olanda În Olanda, numele Sfântului Nicolas este Sinterklaas. Copiii

olandezi ºtiu cã Moº Nicolae vine din Spania în ziua de 6 decem-brie. În seara din ajunul venirii Moºului, copiii îºi umplughetuþele cu fân ºi zahãr pentru calul moºului, iar dimineaþa cândse trezesc, copiii gãsesc ghetuþele pline cu daruri, cum ar fi nuciºi bomboane. Uneori, moºul apare în carne ºi oase în caseleoamenilor ºi, împreunã cu asistentul sãu Black Pete, îi întreabãpe copii dacã au fost cuminþi în anul care a trecut.

Finlanda În Finlanda, familiile

se reunesc pentru apetrece Crãciunul, cea maiimportantã sãrbãtoare aanului. Seara, în jurul orei17.00, familiile pleacã labisericã pentru slujbele

speciale în care se aprind lumânãri la mormintele celor dragi.Imaginea miilor de lumânãri ce lumineazã noaptea este una pecare cu greu o poþi uita.

În Ajunul Crãciunului, copiii aºteaptã sosirea lui Moº Crã-ciun care pune mereu aceeaºi întrebare: “Sunt cumva copiicuminþi pe aici?” Rãspunsul entuziasmat este, bineînþeles,acelaºi: “Da!” Moºul are o desagã plinã de cadouri, iar în timp ce“slujitorii” lui îl ajutã sã le împartã, el povesteºte celor micidespre cãlãtoria grea pe care o face din Laponia.

Suedia În Suedia, cea mai importantã zi este Ajunul Crãciunului. O

masã specialã este pregãtitã cu ºuncã, peºte ºi fasole. Acesta esteºi prilejul cu care rudele îºi fac daruri. Mulþi suedezi merg la bi-sericã în dimineaþa zilei de Crãciun. Crãciunul se numeºte lasuedezi Jul ºi este urmat de alte sãrbãtori.

Elveþia În Elveþia, Samichlaus (Moº Crãciun) are întotdeauna sarci-

na grea de a aduce ºi pomul de Crãciun în casele oamenilor.Acest obicei se pãstreazã încã din 1775. O altã tradiþie a elveþie-nilor este “parada ridichilor luminate”.

Copiii ajutaþi de pãrinþi se înarmeazã cu ustensile specializateºi scobesc cu mare grijã câte o ridiche mare de lunã, alb-violet,pe care apoi o împodobesc cu diferite crestãturi ºi forme(steluþele ºi brãduþii sunt cele mai frecvente decoraþii). Similarcu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobitã, micuþiielveþieni pun o lumânare lungã ºi poartã ridichea ca pe o fãclie,ori o agaþã cu trei sfori fixate la un bãþ, ca pe un lampion. Con-form planului ºi tradiþiei, pãrinþii ºi copiii se întâlnesc în diverselocuri din sat ºi pleacã la ora 18:00, ordonat ºi disciplinat, curidichile luminate, spre curtea ºcolii. Acolo, copiii cântã în corcântecele.

Franþa Pe vremuri, în Franþa, Sfântul Nicolae aducea cadouri

micuþilor în ziua de 6 decembrie (tradiþia se mai pãstreazã încãîn unele zone din nordul þãrii). În cea mai mare parte a Franþei,Pere Noel (Moº Crãciun) i-a luat locul lui Moº Nicolae.

Pere Noel vine în casele francezilor în noaptea de 24 decem-brie ºi pune cadouri în ghetuþe. Punctul culminant al mesei deCrãciun pentru francezi este tradiþionala “Buche de Noel”, oprãjiturã cu ciocolatã, prezentatã la masã sub formã de buturugã.

GermaniaÎn Germania, Ajunul

Crãciunului este cea maiimportantã zi de sãrbã-toare. În ziua de Ajun,familia se adunã pentrucinã ºi pentru a mergeîmpreunã la bisericã, laMesa din noaptea de Crã-ciun. În unele familii, seobiºnuieºte ca de Crãciun sã se cânte colinde, dar, pentru cei maimulþi nemþi, Crãciunul este un moment de reflexie ºi analizã.

Jamaica Colindele de Crãciun, în Jamaica, sunt aceleaºi melodii po-

pulare întâlnite în lume (Jingle Bells, Holy Night, Silent Nightetc.), dar cele mai multe colinde sunt cântate în ritm de raggae.Masa de Crãciun cea mai importantã este prânzul. Ea includeorez, pui, carne de bou ºi caprã picantã ºi, mai rar, fripturã de vitãsau porc.

Rusia În zilele URSS-ului, Crãciunul nu prea era sãrbãtorit. Anul

Nou (Revelionul) era ocazia cu care – pe atunci Moº Gerilã -aducea cadouri copiilor. Odatã cu cãderea comunismului, Crã-ciunul a început sã fie sãrbãtorit în mod deschis, fie pe 25 decem-brie sau, de cei mai mulþi dintre ruºi, pe 7 ianuarie.

Ruºii care sãrbãtoresc pe 7 ianuarie se ghideazã dupã maivechiul calendar Iulian. Ruºii mãnâncã la masa de Crãciun prãji-turi, plãcinte ºi gãluºti de carne.

SpaniaCine merge în însorita Spanie de Crãciun poate crede cã sãr-

bãtoarea a fost anulatã. Cu toate acestea, Crãciunul este sãrbã-torit, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor TreiRegi (Reyes Magos).

Spaniolii ºi portughezii au introdus pomul de Crãciun înAmerica Latinã, dar cum acolo nu existã conifere, sudamericaniidecoreazã cactuºi, pini sau brazi din plastic.

Crãciunul în lume

Pagini realizate de Cristina FRATU fratu.cristina@forter.

Existã o faþã mai puþin cunoscutã arealitãþii, pe care refuzãm sã o vedem,dar o trãiesc cei pentru care existenþaînseamnã supravieþuire, cei pentrucare Soarta a decis sã se uite în altãparte. Consecvent demersului sãu de ane aduce în faþa ochilor istoria celorfãrã de istorie, domnul Adrian Majurune poartã într-un univers rocambo-lesc, într-o lume „de sub preº”, unde seascund toate mizeriilesocietãþii atunci când nuexistã puterea sau voinþade a face curãþenie. Esteviaþa fãrã farduri, reali-tatea incomodã, pe caredomnul Adrian Majuruo prezintã în volumul„Bucureºtiul subteran –cerºetorie, delincvenþã,vagabondaj”, primuldintr-o serie de zecelucrãri:

— Domnule AdrianMajuru, lumea celor fãrãde istorie este o temã pecare o abordaþi foarte des,sub diferite forme, iar aici mã refer ºi laexpoziþia „Excluºii” pe care aþi organi-zat-oo anul acesta la Paltul ªuþu. Abordaþidin nou acest subiect, de data aceasta, petãrâmul literaturii. Care este motivaþiaacestui demers?

— Este un subiect care mã preocupã

de mai multã vreme ºi i-a preocupat ºi pealþii înaintea mea, mai ales, pe cei care aufãcut parte din corpul medical. ªi, cândspun asta, mã gândesc la doctorul NicolaeMinovici care, în anul 1905, a înfiinþatServiciul Public de Salvare, primul dinsud-estul Europei. Acesta avea ca scop,în afarã de salvarea celor accidentaþi detrãsuri sau de automobile, ajutorul celoraflaþi pe strãzi: copii ai strãzii, cerºetori

sau vagabonzi. Tinerii erautrimiºi la ºcoalã, iar, dacãdepãºeau 14 ani, urmauinstituþiile de învãþãmântpentru arte ºi meserii, ceifoarte bãtrâni erau cazaþi înazile, iar cei care erau înputerea vârstei, chiar dacãaveau un handicap fizic, înurma unui accident demuncã, erau angajaþi pe ladiverse prãvãlii sau so-cietãþi manufacturiere.Toate acestea, cu sprijinulPrimãriei MunicipiuluiBucureºti – pe atunci,Primãria Comunei

Bucureºti. Deci, prin implicarea adminis-traþiei locale.

— Constatãm cã cerºetoria ºivagabondajul nu sunt „boli” recente alesocietãþii. Cum se rezolvau aceste pro-bleme la începutul secolului al XX-llea?

— Nu existã ºi nici nu a existat un anti-

dot perfect în nici o epocã deoarece, întot-deauna, cauzele care au generat acestfenomen social au fost foarte diversifi-cate. Dar, trebuie înfiinþate servicii pu-blice de asanare socialã, atât pe categoriide vârstã, cât ºi pe niveluri de educaþie.Aceastã diferenþiere este necesarãîntrucât sunt, pe de-o parte, minorii, careau un anumit traseu de evoluþie în viaþã,iar, pe de altã parte, sunt adulþii cu vârstediferite ºi cu profesii anterioare, deasemenea, diferite, cãrora trebuie sã li sedea o ancorare în anterioritatea profesiei.

— Se poate spune cã cerºetoria ºivagabondajul sunt fenomene specificbalcanice, orientale?

— Sunt fenomene tipice pentru o so-cietate în crizã, care refuzã sã comunicecu cei aflaþi în suferinþã. Iar, când spunaceasta, nu mã refer la societatea civilã înansamblu, din care facem parte ºi noi, ci,mai ales, la cei plãtiþi sã se ocupe deaceastã problemã. Acea categorie admi-nistrativã din primãrii, care trebuie sã seaplece asupra problemelor care necesitãintervenþie urgentã. Pentru cã mulþi dintrenoi se pot prãbuºi în anumite circum-stanþe pe care viaþa ni le creeazã cu dãr-nicie, mai ales, în timpurile pe care le tra-versãm.

Locotenent-colonel DragoºANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005Pagina 8

Vremurile pe care le trãim sunt o suc-cesiune de “subiecte banale” pe care viaþanoastrã le absoarbe incoºtient. Iar, atuncicând te trezeºti pentru o clipã, din banal,întâmplarea te rãpune pentru veºnicie;întâmplarea fiind o neaºteptatã ancorareîn imediat a privirii sau atenþiei. Dar astase întâmplã rar ºi þine de providenþial.Cum sã ieºi dealtfel din banal? Poateprintr-un scenariu pe care sã-þi grefeziexistenþa searbãdã altfel decât obligãcotidianul.

Ury Benador a transformat “subiectulbanal” al unui cotidian intuit cu fiecaresecundã într-un scenariu a cãrei eroinã afost propria-i iubitã, soþie adoratã. Pentrucompletarea dialogului, este ales un pri-eten apropiat, poate cel de-o viaþã în careai încrederea adunatã de amar de vreme.Cum ar putea femeia iubitã sã fie treptatatrasã de un necunoscut în ciuda iubirii pecare þi-o poartã? Prin captareabunãvoinþei sau cine ºtie. Întâlniri aran-jate înadins la masã în familie ºi scenaeste pregãtitã pentru desfãºurarea scena-riului. Adesea poþi avea tresãriri de gân-duri pe care nu le poþi reprima oricât ar fide absurde: “Când am intrat în casã, celdintâi lucru pe care l-am observat a fosttrupul Hildei. Aºa cum stãtea în picioare,lângã bibliotecã, în profil, fãrã sã mã audãintrând (de ce oare am intrat furiºat, ca ºicând aº fi sperat s-o surprind cu cineva?),ºi cum era singurã în toatã casa, am rãmastrãsnit de uºurinþa cu care numai în câte-va clipe ar fi putut sã se culce cu cel din-tâi venit în lipsa mea de acasã, ºi apoi sãmã primeascã purã ºi calmã, ca ºi cândnimic nu s-ar fi întâmplat (ºi de undeºtiam cã într-adevãr n-a fost cineva înain-

tea mea?). Era înrochia de casã subþire,încheiatã de sus pânãjos în nasturi, aºa cã arfi putut s-o descheierepede ºi s-o încheie laloc. Sau chiar s-o

scoatã. (În general o rochie se scoate ºi sepune la loc primejdios de uºor. ªi eînspãimântãtor cât de repede ºi fãrã com-plicaþii îºi poate scoate ºi pune la loc ofemeie tot ce are pe ea. Pânã ai coborâtsã-þi iei þigãri ºi ai urcat înapoi, ea a ºi ter-minat cu prietenul cu care ai lãsat-o câte-va clipe).” (pp.20-30)

Erau gânduri acoperite cumva defapte petrecute în tainã? “Declar cate-goric: nu! Era o femeie modestã, simplã ºiretrasã în gospodãrie, în dragostea pentrucopil, pentru mamã-sa, la care þinea multºi, ceea ce intereseazã acum, în dragosteapentru mine – o dragoste profundã, puter-nicã, dar stãpânitã; cãci nu mã copleºeacu manifestãri explosive de dragoste, decele mai multe ori publice, pe care, fie dinremuºcare, fie pentru derutare, le mani-festã mai ales femeile ce-ºi înºalã bãr-baþii. Avea în schimb, în pat, o bogãþie deiniþiative ºi de elanuri amoroase,uluitoare, cãrora robusteþea mea lerãspundea totuºi cu prisosinþã. (Pomenescde aceastã robusteþe, ca sã nu se cautecine ºtie ce explicaþii cãderii Hildei).”(pp.34-35)

Cu toate acestea, Hilda este întrebatã“deodatã, prin surprindere”, în patrutrepte de ipoteticã vinovãþie: “Cu cine m-ai înºelat? Dacã ai sã zici cã nu m-aiînºelat, atunci cu cine era aproape sã mãînºeli? Dacã ºi la întrebarea a doua ai sãrãspunzi negativ, atunci cu cine ai fi vruts-o faci? Apoi, dacã ºi la acest punct veispune „cu nimeni“, atunci ce bãrbat airemarcat, fãrã nici un gând vinovat, cisimplu, pentru inteligenþa sa sau pentrualte calitãþi spirituale – repet, spirituale, ºifãrã nici un gând vinovat? Ce bine ar fi ca

toþi soþii sã lepunã soþiilor loraceste întrebãri,indiferent der e z u l t a t ! ” .(p.44)

A u t o r u lr o m a n u l u iSubiect banalface o amplãanalizã psiho-logicã asuprae c h i v a l ã r i i .Maniera princare o femeiepoate înlocuiun bãrbat saualtul prinechivalãri. ªicare sunt oarepunctele sis-temului valoriccare cântãrescîn hotãrârea

femeilor? Faptul împlinit sau flagrantulnu pare atât de degradant cât înlocuirea,echivalarea. Depinde aºadar cu cine eºtiechivalat! Uneori se pune problema“Cum? A înlocuit o personalitate caTheodor Lilienfeld cu imbecilul acela?Asta înseamnã cã l-a putut înlocui cu unimbecil. Asta înseamnã cã, în realitate,Theodor Lilienfeld l-a înlocuit pe acelimbecil. Cã, pentru ea, Theodor Lilienfeldnu era decât acel dobitoc de la uzina elec-tricã. Asta înseamnã deci cã nici eu nusunt pentru Hilda altcineva – altceva –decât dobitocul cu vorba „pã radical“,cãci dacã Hilda nu mã lua pe mine, îl luape el. ªi putea fi fericitã. … fericitã prinãla. Aºadar eu nu sunt decât ãla. … aiciintereseazã cã sunt ºi insultat – pentru cãsunt înlocuit de un Ivãnescu. …Deci, încão datã, eu nu sunt altcineva decât Ivãnes-cu, decât un oarecare, decât acel cretin dela uzina electricã. …ªi mã înnebunea ºigândul cã sunt încadrat, iremediabilîncadrat, în marele convoi alîncornoraþilor care ºtiu ºi se resemneazã.”(pp.98-99)

Pe scurt, mai puþin conteazã cã femeiaiubitã s-a culcat cu un mecanic de loco-motivã cât faptul cã te-a echivalat cu unmecanic de locomotivã! ªi totuºi, prosti-tuarea nu este ascunsã în adulter! Prosti-tuarea nu constã “în faptul cã se culcã cualtcineva, cu cineva pe care îl stimeazã, îliubeºte, ci cã o face cu „legitimul“ sau„legitima“ de care îi e silã.” (p.132). Iarîntrebarea legitimã nu este “cu cine”, ci“de ce m-a înºelat”? (p.105) Rãspunsultrebuie intuit cu mare delicateþe ºiaºteptare încordatã, cãci “tari mai suntfemeile! De nebiruit, mai ales cu tãcerealor.” (p.103)

ªi toate acestea, precum ºi multealtele în afara celor povestite, sedesfãºurau în Bucureºtiul “imediat post-belic” unde “femeile care pânã atunci sevoiserã masculinizate, sportive ºi„vicioase“ începuserã sã se feminizeze cuorice chip ºi sã se doreascã decupatedintr-o paginã din veacul trecut: palide,cu îmbrãcãmintea ºi coafura „von denalten schönen Zeiten“, îndrãgostite cast ºiiubite wertherian, ele mascau clocotul defemelã în cãlduri, tocmai în aceastãromanþiozitate.” (p.26)

Peste mai puþin de douãzeci de ani,adolescenta abia maturizatã îþi tãia respi-rarea oricum reprimatã în fiorii aºteptãrii:“Uite ce este, tovarãºe, sã nu mã creziproastã, ºi sã nu umbli cu ocoliºuri. ªtiucã vrei sã te culci cu mine ºi n-aº aveanimic împotrivã, sunt o femeie emanci-patã. Dar fiindcã nu eºti membru de par-tid, i-aþi gândul de la mine. Noi avem omoralã, a noastrã.” (Radu Tudoran, Subzero grade, p.83) Bietul Ury Benador!Cât de repede s-a prãbuºit rafinamentuleºafodajului psihologic al echivalãriimasculine, ºi înlocuit apoi cu un surogatsocial!

Adrian MAJURUadimajuru@yahoo.com

CARNETCULTURAL

Analiza psihologicãa echivalãrii

Ury BBenador

Editura militarã, impor-tantã instituþie de culturã aarmatei, a fost înfiinþatã prinordinul nr. 4000578, din 27decembrie 1947, al ministru-lui forþelor armate, în ve-derea asigurãrii apariþieilucrãrilor de doctrinã ºtiinþãºi artã militarã, de memoria-listicã, necesare formãriicadrelor militare ºi ostaºilor,a þinerii la curent a acestoracu ceea ce este nou în dome-niul instrucþiei ºi al educaþiei,al strategiilor ºi mijloacelortehnice de apãrare, educãriispiritului patriotic.

De-a lungul celor 55 de ani, editura a traversatperioadele ce au marcat istoria postbelicã a României,încercând sã facã faþã vicisitudinilor specifice unui regim.Prin diversificarea tematicã, aducerea unor autori de pres-tigiu, prin servirea adevãrului ºtiinþific, ca ºi prin publi-carea unor lucrãri beletristice subordonate cu precãdereprincipiului estetic s-a reuºit, în cele mai multe cazuri, sãfie depãºite barierele impuse de factorul politic.

Colecþiile Editurii Militare, ca ºi lucrãrile de sine stãtã-toare, au îmbrãþiºat arii tematice diverse, de la strategie,artã operativã ºi tacticã, la istorie, memorii de rãzboi,lucrãri de tehnicã militarã sau de medicinã specificãînfruntãrilor armate, drept umanitar internaþional, lite-raturã beletristicã – roman istoric, roman de aventuri,poezie etc.

Au publicat aici personalitãþi culturale ºi ºtiinþificeîmportante din România, precum Constantin C. Giurescu,Dinu C. Giurescu, Hadrian Daicoviciu, Dan Berindei,Florin Constantiniu, Radu F. Florescu, Andrei M. Pippidi,Mihai Retegan, Nicolae Stoicescu, Gheorghe Niculescu,Iuliu ªuteu, Mircea Olteanu, Ioan Nedelcu, ConstantinAntip, Valentin Arsenie, Gheorghe Marin, Ion ªuþa, scri-itori ca Nichita Stãnescu, Marin Preda, Marin Sorescu,Petre Sãlcudeanu, Mircea Horia Simionescu, GrigoreHagiu, Mircea Nedelciuc, Costache Olteanu, Traian T.Coºovei ºi alþii. Multe dintre lucrãrile publicate de Editu-ra Militarã au dobândit o binemeritatã recunoaºtere peplan naþional, unele fiind rãsplãtite cu Premiul AcademieiRomâne.

La cei 55 de ani de existenþã Editura Militarã se aflãpe un traseu al redefinirii ºi al realizãrii unei supleþi maimari în orientarea ºi dimensionarea proiectelor editoriale,în consonanþã cu nevoile de informare ale cadrelor mi-litare ºi ale publicului larg în privinþa fenomenului militarcontemporan, cu necesitatea ca instituþia sã se constituieîntr-un autentic vector de imagine pentru instituþia mili-tarã, ca ºi pentru a rãspunde provocãrilor de ordin tehnicºi ideatic ale acestui început de mileniu.

Luni, 19 decembrie, la Muzeul Militar Naþional a fostredeschisã expoziþia permanentã de istorie veche. Eveni-mentul remarcabil, prin amploarea lui, vine în întâmpinareapublicului chiar de ziua instituþiei. Într-un ambient modern,pasionaþii muzei Clio vor putea vedea noua imagine aexpoziþiei, datã de muzeografii acestei instituþii care auregândit spaþiul expoziþional, dar ºi mijloacele de exprimaremuzeistice. Lt. col. dr Vasile POPA, directorul muzeului aprecizat cã expoziþia prezintã ,, într-un mod coerent evoluþiamijloacelor de luptã, de protecþie ºi a tipurilor de fortificaþiimilitare realizate în spaþiul românesc. În cadrul secþiei deistorie militarã veche sunt expuse peste 1.000 de piesedescoperite în urma sãpãturilor arheologice, alãturi de carese aflã ºi unele mulaje de datã mai recentã ce completeazãînsã tipologiile existente”. Organizatorii au realizat ºi o dio-ramã care prezintã viaþa cotidianã a societãþii dacice, autoriirealizând astfel o interesantã panoramã a evoluþiei din punctde vedere militar de pe aceste meleaguri, din neolitic ºi pânãîn secolul I î.Ch.

Odatã cu acest eveniment remarcabil, cercetãtori aiMuzeului Militar Naþional au lansat trei interesante lucrãri:catalogul “Decoraþii strãine din patrimoniul Muzeului Mili-tar Naþional” –în care autorii, Luminiþa Iordache ºi CristinaConstantin prezintã impresionanta colecþie a MMN de deco-raþii din 54 de state ale lumii, volumul sintezã”Trupele blin-date din Armata Românã, 1919-1947”, autori Cornel I.Scafeº, Horia Vl. ªerbãnescu ºi Ioan I. Scafeº; ºi “Însemneale rangului de mareºal al Armatei Române”, autori CorneliaKonig ºi Viorica Neagu.

DDuuppãã 5555 ddee aannii

Editura militarã

Eveniment remarcabilla Muzeul Militar

Subteranul de lângã noi

Crãciunul doldora de ninsE-n Naºterea tulburãtoareSemnal al Magilor, aprinsLa ceasul stelei cãlãtoare

Când vine iarna, Timpul ninsDã Eminescului vigoareFiindcã Luceafãrul nu-i stinsEl e “... Mereul ce rãsare...”

ªi-a fost ca stele pe PãmântSã ne întoarcã la izvoareLa Biblie,-n cuvântul sfânt

La duhul stelei prinsã-n zare

Dând Eminescu versu-n floareÎn teiul din Copou, distinsAprinde galbenul prelinsPe Anul Nou - spre neuitare

Iubiþii mei, a ºi sosit2006! Ceasul bate!Trãiþi-i cea mai lungã noapteTrãiþi-i clipa însutitMulþi ani, Noroc cu sãnãtate!

Liviu Zanfirescu

...... MMEERREEUULL CCEE RRÃÃSSAARREE

La 12 decembrie 1476, dispãrea pentru tot-deauna de pe firmamentul istoriei medievaleromâneºti, în urma unui asasinat, unul dintre ceimai iluºtri domnitori ai Þãrii Româneºti, VladÞepeº.

A fost domn al Þãrii Româneºti în trei rân-duri: în octombrie 1448, între 1456 (august) ºi1462 (noiembrie) ºi doar douã luni în 1476(noiembrie – decembrie).

Porecla de Þepeº îi venea – dupã unele sursede la pedeapsa pe care o dãdea deopotrivãrãufãcãtorilor, ca ºi celor ce tulburau liniºtea þãrii.Fiu al lui Vlad Dracul ºi nepot al lui Mircea celBãtrân, el s-a distins ca un remarcabil comandantmilitar, fiind adeptul unei domnii autoritare.

Ca ºi alþi fii de domni, Vlad a primit educaþieconformã obiceiurilor timpului. De la vârsta deºapte ani, a fost încredinþat unor dascãli care l-auînvãþat meseria armelor. Pe de altã parte,pregãtirea sa presupunea ºi învãþarea unor limbide mare circulaþie europeanã, precum ºi a celorfolosite în cancelarii, de asemenea, cunoºtinþe deistorie ºi, mai ales de artã militarã ºi concepþii deconducere a statului.

Iancu de Hunedoara, în ultima parte a vieþii,þinându-l pe lângã sine, i-a insuflat o serie din pla-nurile ºi gândurile sale. Legãtura permanentã a luiVlad Þepeº cu oamenii de seamã, monarhii ºi cãr-turarii din sud-estul ºi centrul Europei, l-au fãcutsã dobândeascã o înþelegere, experienþã ºiperspectivã neobiºnuite asupra vieþii, dovedite întimpul domniei, atât prin judecarea situaþiilor, câtºi prin acþiuni ºi decizii. Când ºi-a precizat pro-gramul de cârmuire politicã, el a ºtiut, de aseme-nea, sã ia ºi sã valorifice ce a fost mai bun întradiþia strãmoºilor sãi.

Urcarea pe tron a lui Vlad Þepeº a coincis cuo faptã sângeroasã, ce se va rãsfrânge asupra sa,uciderea lui Vladislav al II-lea de cãtre boieriitrãdãtori. Unii autori, fãrã a avea o certitudine,susþin cã Vlad Þepeº, deºi nu a luat parte, a ºtiuttotuºi ce se plãnuia ºi nu s-a preocupat sãîmpiedice crima. S-a mulþumit doar, pentru a-ºiliniºti cunoºtinþa, sã-l îngroape creºtineºte cu totalaiul, la Mânãstirea Dealu de lângã Târgoviºte.

Dupã trei ani de domnie (ne referim la cea de

a doua), Vlad Þepeº îºi consolidase eficient situ-aþia ºi, de aceea, va gãsi de cuviinþã sã-ºi declareindependenþa faþã de Imperiul Otoman. În anul1459, el se hotãrãºte sã nu mai plãteascã tributturcilor, încredinþat fiind cã se va putea bizui, lanevoie, pe sprijinul lui ªtefan cel Mare (domni-torul Moldovei) ºi a lui Matei Corvin (regeleUngariei).

Independenþa sa nu era împãrtãºitã de toþiboierii, o parte dintre aceºtia fiind aserviþi turcilor,din laºitate sau comoditate. Mai mult, ei unelteauîmpreunã cu unii târgoveþi pieirea domnului.

În iarna anului 1461-1462, sultanul Mahomedal II-lea, Cuceritorul Constantinopolului i-a ceruttributul, neplãtit de trei ani ºi în plus, 500 de copiipentru corpul de ieniceri. Mai mult, domnul tre-buia sã se prezinte personal cu tributul în faþapadiºahului. Vlad Þepeº a respins însã cererea tur-cilor ºi, dupã unele mãrturii, ar fi bãtut în cuie tur-banele pe capetele trimiºilor otomani, lãsându-idoar pe câþiva în viaþã, ca sã povesteascã sultanu-lui cele întâmpinate.

În primãvara anului 1462, Mahomed al II-lea,în fruntea unei armate de aproximativ 60.000 deoameni, va întreprinde o campanie militarã înÞara Româneascã, având ca scop înlãturarea luiVlad Þepeº de pe tronul Þãrii Româneºti.

Rezistenþa dârzã a domnitorului român ºi aoºtirii sale ºi apariþia ciumei îl va determina pesultan sã apeleze la alte mijloace (decât cele mi-litare) în vederea înlocuirii lui Vlad Þepeº. Avândconcursul unor boieri trãdãtori, care se angajaserãsã îl ucidã pe voievod, otomanii reuºesc sã îlimpunã pe tron pe favoritul sultanului, fratele luiVlad Þepeº, Radu cel Fumos.

Faþã de trãdarea boierilor ºi a prezenþei floteiotomane la Dunãre ºi impunerea pe tron a frateluide cãtre turci sprijinit de o grupare militarã supe-rioarã numeric oºtirii lui Vlad Þepeº, acesta va finevoit sã se retragã în Transilvania în speranþaprimirii unui ajutor militar din partea lui MateiCorvin.

Pe lângã uneltirile boierilor pãmânteni, VladÞepeº se va confrunta cu uneltirile saºilor ardelenicare au redactat unele scrisori pe care chipurile,Vlad Þepeº le-ar fi adresat sultanului ºi prin care

îl implora sã-i redea tronul, urmând ca, în schimb,sã-l captureze pe Matei Corvin ºi sã-l predea tur-cilor. Regele ungar se afla la Braºov în lunaoctombrie ºi saºii i-au prezentat scrisorile falsifi-cate, pretinzând cã le-au gãsit asupra unor curieriai lui Vlad Þepeº. Lui Matei Corvin i s-a ivit unprilej nesperat pentru a ieºi dintr-o situaþie difi-cilã, Papa Sixtus al IV-lea îi trimisese 93.000 deducaþi de aur, la fel ºi Veneþia, spre a-l ajuta peVlad Þepeº în lupta contra turcilor, dar Matei îirisipise ºi nu putea justifica fapta. Prefãcându-secã nu observã falsurile grosolane ale scrisorilorplãsmuite de saºi, la întâlnirea pe care a avut-o cuVlad Þepeº, a dat ordin ca acesta sã fie arestat ºiînchis. Viteazul domn a stat închis la Buda ºi apoila castelul Viºegrad, timp de 12 ani. Sevehiculeazã ideea cã, pe timpul detenþiei, VladÞepeº s-ar fi convertit la catolicism ºi ar fi con-tractat o cãsãtorie cu o nobilã unguroaicã, în urmaacestui mariaj, apãrând ºi un fiu. Va fi eliberat în1475, în urma demersurilor lui ªtefan cel Mare ºii s-a dat posibilitatea sã ia parte în Serbia la ocampanie împotriva otomanilor. Un an mai târziu,în noiembrie 1476, cu sprijinul lui ªtefan celMare reuºeºte sã ocupe din nou tronul þãrii.

În Þara Româneascã a pãtruns prin trecã-toarea Bran, în timpul lunii noiembrie. În cele dinurmã, armata condusã de Vlad Þepeº s-a oprit înValea Prahovei, acolo unde drumul duce înCâmpia Românã. De data aceasta, obiectivul luiÞepeº îl constituia, mai puþin capitala Târgoviºte,care a fost asediatã ºi cuceritã în ziua de 8 noiem-brie, cât mai cu seamã oraºul Bucureºti, cetateridicatã pe râul Dâmboviþa ºi întãritã cu fortifi-caþii temeinice de apãrare în urma celei de-a douadomnii ºi denumitã acum centrul puterii.

Pe la mijlocul lunii noiembrie, va avea locceremonia de înscãunare în prezenþa câtorvaboieri credincioºi. Domn neacceptat de ortodocºi,temut ca asasin nemilos de cãtre saºi ºi de o partedin boierii trãdãtori închinaþi turcilor, urâtdeopotrivã, atât de turci, cât ºi de domnul Radu-Vodã, care juraserã sã-l omoare. Îndatã ce armatamaghiarã ce-l însoþise pentru a-l sprijini pe VladÞepeº, ca ºi oºtenii trimiºi în ajutor de ªtefan celMare s-au întors acasã, Vlad Þepeº a rãmas sin-

gur, numai cu o mânã de oºteni expus unor mariprimejdii. Trebuia, în cel mai scurt timp, sã treacãla consolidarea puterii. Fiind conºtient de peri-colele care-l pândeau, nu ºi-a adus soþia ºi fiul înÞara Româneascã. Era de acuma înconjurat doarde o micã gardã moldoveneascã (200 de oºteni),lãsaþi de ªtefan cel Mare înainte de plecare.

Potrivit cronicilor româneºti, Vlad Þepeº ar fipurtat ultima lui bãtãlie chiar în afara oraºuluiBucureºti, în preajma Comunei Voluntari deastãzi, pe ºoseaua ªtefãneºti, în imediataapropiere a pãdurii, rãmãºiþã a vechilor Codri aiVlãsiei care înconjurau Bucureºtiul odinioarã.Locul se aflã în apropiere de punctul unde cândvafusese ucis tatãl sãu, Vlad Dracul, prin decapitare,iar fratele lui, Mircea, îngropat de viu. Relatãriledespre moartea lui Vlad Þepeº diferã în ceea cepriveºte amãnuntele. Dupã unele surse, se pre-supune cã a fost trãdat de boieri ºi ucis în ziua de12 decembrie 1476, fiind strãpuns pe la spate cusuliþele.

Povestirile slavone vin în sprijinul celorrelatate anterior. Moartea tragicã a domnitoruluiar fi survenit în timpul unei lupte, când boierii,ostili, înþeleºi cu turcii, au favorizat creareacondiþiilor privind asasinarea lui Þepeº.

Locul unde Vlad Þepeº a fost ucis miºeleºtese aflã în apropierea Mânãstirii Snagov, în vecinã-tatea pãdurii Boldu-Creþuleasca, pe partea stângãa drumului ce duce, ieºind din Bucureºti spreªtefãneºti. Dupã unele legende, îndatã ce a fostasasinat, capul i-a fost desprins de trup ºi trimis caofrandã de preþ sultanului la Constantinopol, undea fost expus într-o þeapã, dovadã sinistrã ºi denecontestat pentru lumea islamului cã teribilulKazikli Bey era mort.

Umbra funestã a domnului Vlad Þepeºsãlãºluieºte peste aceste locuri blestemate desfârºitul sãu tragic. Cãlugãrii de la MânãstireaSnagov, aflatã în apropiere, au ridicat în tainãcadavrul fãrã cap ºi l-au dus la mânãstire. Temân-du-se de represaliile duºmanilor sãi, aceºtia l-auîngropat pe Vlad Þepeº într-un mormânt anonim.

Preluare din „Enigme ale istoriei române”, dePaul ªtefãnescu.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005 Pagina 9

Tragicul sfârºit al lui Vlad Þepeº

La 6 octombrie, unitãþi ale armatei franceze ajung în câmpia de laNordlingen ºi, în seara aceleiaºi zile, divizia Vandamme, din corpul luiSoult, surprinde intact podul de la Munster, îndreptându-se în maregrabã spre Lech, ocupând podul de la Roim. Davout sosea ºi el laNeubourg, Napoleon ajunge la Donauworth, unde se instalaserã oparte din trupele lui Soult. Din informaþiile culese, Napoleon esteacum sigur cã Mack se aflã pe Iller, iar ruºii trebuie sã soseascãdinspre Viena. Important este, deci, ca Mack sã fie izolat, trupelefranceze sã fie dispuse în aºa fel încât sã intercepteze drumurile pecare armata austriacã s-ar putea retrage. Soult este trimis cu corpulsãu, sã ocupe pe Lech, la sud de Augsburg, localitatea Landsberg, peunde trecea drumul de la Menmingen la Munchen. De la Landsberg,Soult primeºte ordin sã înainteze spre Menmingen pentru a închidedrumul care ducea spre Tirol. Garda ºi corpul lui Marmont vor ocupao poziþie în jurul Ausgburg-ului, unde Napoleon îºi instaleazã pentrumoment, cartierul. Murat ºi Lannes sunt trimiºi spre Ulm. Nej cu20.000 de oameni este lãsat pe malul stâng al fluviului pentru a blocatrecerea acestuia de cãtre austrieci. Deoarece Napoleon nu ºtia exactcare sunt forþele austriece de pe Iller ºi nici dacã între Lech ºi Isar nuse aflã corpuri de oaste inamice, îi ordonã lui Davout sã treacãDunãrea ºi sã ocupe Aichrach, în timp ce corpurile lui Marmont ºiBernadotte, cu bavarezii, urmau sã treacã fluviul la Ingolstadt ºi sãintre în Munchen, capitala Bavariei. Marmont ºi Bernadotte aveau camisiune sã protejeze armata francezã, care-l încercuiau pe Mack, laUlm, de un atac austro-rus venit dinspre rãsãrit.

În ziua de 8 octombrie începe marºul de apropiere spre Ulm; pemalul stâng al Dunãrii se afla, în apropiere de Gunzburg, corpul luiNey, iar puþin mai în spate, în flancul drept al corpului 6, divizia Gazanºi dragonii pedeºtri de sub comanda lui Baraguej-d’Hilliers. Pe maluldrept înainteazã corpul 5, Lannes ºi cavaleria lui Murat. În acea zi, laWertingen, Murat ºi Lannes bat ºi împrãºtie o divizie austriacã, trimisãabia în respectiva zi de Mack în recunoaºtere, în urma zvonurilordespre existenþa unei armate franceze pe Lech.

Napoleon este informat cã ruºii vin în mare grabã, de aceea, îirecomandã lui Murat sã-l atace pe inamic, oriunde-l întâlneºte, „darcu prudenþã”. În momentul în care Napoleon face aceste recomandãri,Dupont ajunge la Halsach în apropiere de Ulm. În faþã se aflau 60.000de austrieci. Deºi numai cu 6.000 de oameni, timp de cinci ore,Dupont rezistã atacurilor executate de o armatã de patru ori mainumeroasã ºi seara se retrage la Alber. Modul inteligent în careDupont îºi plaseazã trupele, rezistenþa opusã de trupele sale salveazãplanul lui Napoleon.

Informat, în ziua de 12 octombrie, cã ruºii sunt încã departe,Napoleon ajunge a doua zi lângã Ulm, ºi pentru a întãri trupele carese aflau pe malul stâng, ordonã ocuparea podului de la Elchingen,pentru a doua zi. Lui Soult îi scrie cã Davont ºi Marmont îl pot ajuta„Nu este vorba sã batem pe inamic, trebuie sã nu scape nici unul.Adunaþi-vã generali ºi ºefi de unitãþi, arãtaþi-le cã eu socotesc înaceastã împrejurare importantã, sã se facã totul pentru ca succesul

nostru sã fie complet ºiabsolut, ca aceastã zi sã fiede zece ori mai celebrã decâtaceea de la Marengo, cã,

dacã aº fi vrut numai sã-l bat pe duºman, n-aº fi avut nevoie de atâteamarºuri ºi obosealã, dar eu vreau sã-l prind ºi, cã din aceastã armatã,care, prima, a rupt pacea ºi a fãcut sã eºueze planul nostru în legãturãcu rãzboiul maritim, sã nu rãmânã un singur om care sã aducã ºtireaînfrângerii la Viena”.

În ziua de 14 octombrie, Ney atacã ºi ocupã Elchingen, stabilindlegãtura cu Dupont, care, sprijinit de Murat, reuºeºte sã se menþinã înAlbeck. La cãderea nopþii o parte din trupele aflate în Ulm, sub coman-da arhiducelui Ferdinand, încearcã sã se refugieze în Boemia (aproape20.000 de oameni). Soult ocupã Menmingen, face 5000 de prizonieri,dar o divizie, trimisã în ajutorul oraºului, sub comanda lui Jellachich,se refugiazã în Tirol. În ziua de 15, Ney ºi Lannes ocupã înãlþimile dela Michelsberg ºi Frauensberg, armata francezã ajungând sub zidurileoraºului. În 16, oraºul este bombardat ºi Mack somat sã se predea,acesta solicitã un armistiþiu de opt zile, Napoleon îi acordã cinci.

La 20 octombrie, cu cinci zile înainte de data convenitã, Mackdecide sã capituleze. 60.000 de prizonieri, 90 de drapele ºi 120 detunuri, trec pe sub privirile învingãtorului. Manevra lui Napoleon, de aseplasa, cu grosul forþelor sale, în spatele inamicului, a avut darul, înprimul rând, sã demoralizeze pe generalul inamic. Datoritã rapiditãþiiºi îndrãznelii cu care este efectuatã aceastã manevrã, o mare parte dinarmata austriacã este scoasã din luptã, în urma capitulãrii Ulm-ului.Cu aceasta se încheie prima fazã a campaniei din 1805.

Cea de-a doua fazã începe cu marºul spre Viena. Napoleon seîndreaptã spre capitala Imperiului Habsburgic, fiind convins de faptulcã toate forþele imperiului vor veni sã apere capitala. În primul rând,era necesar sã înfrângã rezistenþa armatei ruse, al cãrei efectiv se ridi-ca la aproximativ 60.000 de oameni, dupã ce i se alãturasedetaºamentele austriece, care se salvaserã de la Ulm. Pentru a nuîngãdui oastei austriece, care se afla în Tirol, sã vinã în ajutorularmatei comandate de cãtre generalul rus, Kutuzov, Napoleon trimitepe Ney în aceastã provincie cu 10.000 de oameni, Augereau urmândsã vinã în ajutorul sãu. Bernadotte primeºte ordin sã înainteze spreSalzburg, sprijinit de Marmont. Cei doi, trecând râurile care formaubariera naturalã în calea armatei lui Napoleon, aveau posibilitatea sãatace, din flanc, trupele destinate sã apere cursurile de apã. La 25octombrie, armata francezã traverseazã râul Iser, pe trei coloane pen-tru a surprinde podurile peste Inn.

La 5 noiembrie, Murat ºi Lannes trec IPS-ul la Amstetten, pe careruºii încearcã sã-l apere, dar sunt respinºi, cei doi ajung la 8 noiem-brie, la St. Polten. În noaptea de 8 spre 9, Kutuzov traverseazãDunãrea, pe malul stâng, cu intenþia de a se îndrepta spre Olmutz, peunde trebuia sã vinã armata rusã de sub comanda lui Buxroewden.Murat porneºte cu cavaleria spre Viena, dar lipsa de sincronizare aetapelor de marº, pe care diviziile lui Mortier trebuiau sã le parcurgãparalel cu armata ce se afla pe dreapta Dunãrii, duce la lupta de laDurenstein din 11 noiembrie. Lupta este începutã de divizia Gazan(5000 de oameni) care se afla mult înainte, cu oastea lui Kutuzov. Pânã

la cãderea nopþii, francezii rezistã, dar 15.000 de ruºi sunt trimiºi înspatele diviziei Gazan. Noaptea, Mortier atacã spre vest, încercândsã-ºi deschidã drum ºi, în acelaºi timp, soseºte divizia Dupont. Înfelul acesta, Mortier ºi Gazan sunt salvaþi. Napoleon, iritat, îireproºeazã lui Murat cã s-a depãrtat prea mult de restul trupelor, când,de fapt, el trebuia sã urmãreascã armata rusã. Greºeala este însã a luiNapoleon. Nu trebuia lãsat un corp izolat de un mare curs de apã, cume Dunãrea ºi o asemenea greºealã nu va mai fi fãcutã. Marºul impetu-os al lui Murat îi permite lui Napoleon sã imagineze o nouã manevrãcare, dacã ar fi reuºit, ar fi dus la izolarea ºi înfrângerea armatei luiKutuzov. Acesta din urmã trebuia sã se retragã prin Hollabrun spreOlmutz. Între timp, Napoleon trece corpul lui Bernadotte pe malulstâng al Dunãrii, cu ordinul sã urmãreascã ºi sã-l atace pe Kutuzov,pentru a-i încetini retragerea. La 13 noiembrie, Murat ºi Lannes ocupãpodurile peste Dunãre, Bernadotte, însã, manevreazã greºit ºi nuprovoacã nici o întârziere armatei ruse, iar Murat, la Hollabrun, îl credepe Kutuzov, cã la Viena se duc tratative de pace. Lãsându-l pe Bagra-tion la Hollabrun, cu 6000 de oameni în ariergardã, Kutuzov seîndreaptã spre Brno, cu restul armatei. Lannes atacã cu grenadierii luiQudinot, ruºii se apãrã cu disperare, Bagration pierde mai mult dejumãtate din efectivul corpului sãu, dar armata rusã era salvatã. În ziuade 17 începe urmãrirea spre Znain, dar trupele franceze nu gãsesc penimeni, iar peste douã zile Murat intrã în Brno, unde se aflau depoziteimense.

Împãratul Austriei dorea sã trateze cu Napoleon condiþiile pãcii.Dar pretenþiile lui Napoleon ca ruºii sã se retragã din Boemia ºi modulcum înþelege el problema Italiei, diferã de cele ale diplomaþiei aus-triece.

Înconjurat de duºmani, Napoleon transformã Viena în centrul sãude operaþii. Trupele franceze sunt dispuse în aºa fel încât sã împiediceconcentrarea pe un singur câmp de luptã al armatei ruso-austriece,ceea ce ar fi însemnat o superioritate numericã de nedorit a acesteia.

Deoarece timpul lucreazã în favoarea aliaþilor, Napoleon doreºte obãtãlie decisivã cu armata austro-rusã de la Olmutz. Dar cum sã-l facãpe adversar sã atace? Îndatã dupã sosirea sa la Brno, Napoleoninspecteazã terenul pe care-l ocupã trupele sale, merge pânã la avan-posturi, revine spre Brno. La 8 kilometri spre rãsãrit de Brno, pe dru-mul care duce la Olmutz, ºoseaua principalã este traversatã de unpârâu, Litawa, care curge spre sud, pe lângã Austerlitz, formând maimulte lacuri înainte de a se întâlni cu alt pârâu care vine tot dinsprenord ºi care se numeºte Goldbach. În locul în care ultimul taieºoseaua, Brno-Olmutz, se aflã o ridicãturã de pãmânt, la nord deºosea, numitã Santon. Pe malul Goldbach-ului sunt satele Girzscovitz,Kobelnitz, Sokolnitz, Tellnitz ºi Menitz. Aproape de locul unde seîntâlneºte Litawa cu Goldbach se formeazã la nord de satul Sacian,lacul cu acelaºi nume, iar mai jos lacul Menitz. Între Litawa ºi Gold-bach se aflã platoul Pratzen care coboarã în pantã abruptã spre sud ºidinspre rãsãrit, unde se aflã Austerlitz. Acesta este locul ales deNapoleon pentru o eventualã bãtãlie, pe care-l studiazã ºi-l recomandãgeneralilor sãi ca pe un viitor câmp de bãtãlie.

Bãtãl ia celor tre i împãraþ i ( I I )

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005Pagina 10

Un studiu realizat de cercetãtorii de laUniversitatea Auckland vine sã accentuezerolul pe care îl are vitamina D în sãnãtateaplãmânilor. Profesorul Peter Black, unuldintre autorii studiului, a spus cã diferenþaîntre plãmânii celor cu niveluri ridicate deVitamina D ºi ai celor cu niveluri scãzuteeste substanþialã.

”Diferenþa este mai mare decât cea din-tre funcþionareaplãmânilor în cazulfoºtilor fumãtori ºinefumãtorilor”, adeclarat acesta.“Nivelurile scãzute deVitamina D sunt aso-ciate cu afecþiuni pre-cum osteoporoza, ten-siune ridicatã, diabet ºicancer. Studiul nostruaratã acum cã Vitami-na D ar putea influenþa ºi funcþionareaplãmânilor, o concentraþie mai mare fiind

asociatã cu plãmânii sãnãtoºi”.Studiul realizat de cãtre Peter Black ºi

Robert Scragg a analizat înintervalul 1988-1994 sãnãtateapulmonarã a 14.000 de per-soane cu diferite niveluri aleVitaminei D. Fiecãrui partici-pant i-a fost mãsurat nivelul deVitamina D ºi a parcurs un testpulmonar care viza mãsurareavolumului de aer exalat.Niveluri scãzute de Vitamina Dau fost asociate unor volumemici ale plãmânilor. În plus,

s-a descoperit cã Vitamina D se gãseºte încantitãþi mai mari la bãrbaþi decât la femei,este invers proporþionalã cu indexul de

masã corporalã ºi descreºte cu vârsta. Existã chiar ºi o diferenþiere în funcþie

de rasã, persoanele de culoare, non-hispa-nice ºi cele de origine mexicanã înre-gistrând cantitãþi mai mici decât persoanelealbe non-hispanice. Nici fumãtorii nu stauprea bine la acest capitol, persoanele carefumau mai mult de 20 de þigãri zilnic înreg-istrând cantitãþi mai mici decât nefumãtorii.

Pentru a produce Vitamina D, corpuluman are nevoie de razele ultraviolete alesoarelui.

”Deºi trebuie sã fim conºtienþi deriscurile expunerii îndelungate la soare,acesta este în continuare cea mai bunã sursãpentru Vitamina D ºi toatã lumea ar trebuisã petreacã în fiecare zi câteva minute lasoare pentru a obþine doza zilnicã”, adeclarat Dr Robert Scragg.

Vitamina D se gãseºte ºi în somon, sar-dine, ouã, ficatul vacilor ºi în lapte.

TIMPUL PROBABIL ÎNROMÂNIA ANULUI 2030

Martin Nweeia, de la Harvard, arãspuns de curând unei întrebãri lacare, timp de sute de ani, comuni-tatea ºtiinþificã nu a putut sã dea unrãspuns plauzibil.

”De ce balena narwhal sau bale-na unicorn, cum mai este cunoscutã,are un dinte lung de aproximativ 2,4metri ataºat pe cap ºi care estefuncþia acestuia?”

Narwhal-ul are un dinte sau colþ,care îi iese din partea stângã a maxi-larului superior, ce încalcã oriceprincipiu legat de dentiþia mamifer-elor. Narwhal-ul are între 3,6 ºi 4,5metri în lungime ºi cântãreºte între otonã ºi o tonã jumãtate. Habitatulnatural al acestei balene esteregiunea atlanticã a Oceanului Arcticºi Marea Groenlandei. Nweeia adescoperit cã dintele narwhal-uluifuncþioneazã ca un senzor hidrodi-namic. Zece milioane de terminaþiinervoase strãbat dintele conectândnervul central ºi suprafaþa.

Deºi pare deosebit de rigid ºitare, colþul funcþioneazã ca o mem-

branã cu suprafaþa extrem de sensi-bilã, care poate detecta schimbãrilede temperaturã din apã, presiunea ºiconcentraþia de particule. Datoritãacestei caracteristici, balenele potdetermina salinitatea apei, ceea ce leajutã sã supravieþuiascã în mediularctic. De asemenea, le permitebalenelor sã detecteze proprietãþileparticulelor de apã din apropiereapeºtilor ce constituie dieta lor.

”Acum cã ºtim despre capabi-litãþile senzoriale ale dintelui, putem

pune la cale experimente care sãexplice câteva trãsãturi din compor-tamentul acestei balene extraor-dinare”, a spus Nweeia.

„Evenimentul zilei” a prezentat tabloul climatic alRomâniei din 2030.

Ultimii ani au fost critici din punct de vedere al fenomenuluide încãlzire globalã. În 2005, din cauza temperaturilor în creºtere,s-a înregistrat un record negativ. Doar în urmã cu ºapte ani Terraa fost mai caldã, dar atunci El Nino a avut un cuvânt greu de spus.

Arderea combustibililor face ca atmosfera sã fie tot maiîngreunatã de gazele toxice, iar razele solare tot mai periculoasepentru viaþa pe Pãmânt. Temperatura globalã este mai mare înfiecare an, nivelul oceanului creºte din cauza topirii gheþii, iarconsumul energetic este din ce în ce mai mare. Acest lucru sesimte, provocându-se anomaliile climatice. România nu este scu-titã de schimbãrile radicale ale vremii.

În iarna anului 2030 temperatura medie poate creºte, înmedie, cu 1,1 grade Celsius. Cantitatea de precipitaþii va scãdea,mai ales în sudul þãrii, cu pânã la 15% faþã de perioada 1961-1990.

În sezonul estival temperatura medie va creºte, în medie, cu1,3 grade faþã de perioada de referinþã 1961-1990, iar cantitatea deprecipitaþii se va reduce cu 10-20%, mai ales în sud”, a explicat dr.Constanþa Boroneant, de la ANM (Administraþia Naþionalã deMeteorologie). Schimbãrile de temperaturi la nivel planetar sedatoreazã în principal emanaþiilor masive de dioxid de carbon,metan ºi alte gaze nocive în atmosferã. Moleculele acestor sub-stanþe absorb radiaþiile solare ºi le împrãºtie în toate direcþiile.Efectul este încãlzirea suprafeþei Terrei.

Substanþele nocive sunt eliminate în urma arderii de cãrbuni,din reziduurile eliminate prin coºurile diverselor uzine ºi fabricietc. Specialiºtii IPCC susþin cã, încã din anul 1900, temperaturaeste în creºtere. Pânã în anul 2100, Terra va fi mai caldã cu omedie cuprinsã între 1,4 si 5,8 0C.

Încãlzirea globalãPrecipitaþiile abundente ºi topirea gheþarilor ºi a unor pãrþi din

Groenlanda pot aduce un volum impresionant de apã în caleacurenþilor din Atlantic. Aceste ape reduc salinitatea oceanului,ceea ce conduce la o încetinire a scufundãrii apei mai reci, oprindastfel transportarea cãldurii de cãtre curenþi.

„Defriºãrile vor crea, în 12 ani, un coridor al tornadelor”Gaura de ozon, încãlzirea globalã, suprapopularea ºi

defriºãrile masive au alarmat întreg mapamondul, ridicând pro-bleme specialiºtilor care au încercat sã prevadã viitorul apropiat alumanitãþii.

Cum va arãta România anului 2030 în condiþiile în careþara noastrã se confruntã în ultimii ani cu fenomene climaticenemaiîntâlnite?

Specialiºtii cred cã o Românie în care vor continua defriºãrileîn acelaºi ritm, maºinile poluante vor continua sã circule, iaremisiile de dioxid de carbon sau gaze cu efect de serã se vormenþine între aceleaºi cote, va fi o þarã în care vor fi deºerturi înDobrogea ºi în sud, în care vor dispãrea râuri ºi vor fi alunecãri deteren masive, asemãnãtoare celor de anul acesta de pe ValeaTrotuºului, Harghita, Covasna, ori de pe Valea Nehoiului.

Uraganele vor deveni un fenomen firesc peste 12 ani, odatãcu apariþia „coridorului european al tornadelor”. Anul se vaîmpãrþi în douã anotimpuri, unul ploios ºi altul secetos, iar tem-peraturile vor continua sã creascã inexplicabil pentru perioadainterglaciarã pe care o parcurgem.

Pe de altã parte, încãlzirea temperaturii va favoriza apariþiaepidemiilor tropicale de tipul malariei. ªi, pentru a completa ima-ginea de nerecunoscut a României anului 2030, þãranii se vorocupa de plantaþii de portocali, în locul lanurilor de porumb carenu vor rezista temperaturilor tropicale. (P.I.)

De ce are o balenã nevoiede un dinte pe cap?

Dupã descoperirea celei mai mici piticemaro pe cale sã formeze un sistem solar,astronomii au reuºit de curând sã imorta-lizeze cea mai apropiatã piticã albã.

Imaginea capturatã cu ajutorul te-lescopului spaþial Hubble înfãþiºeazã SiriusA, cea mai luminoasã stea ce poate fiobservatã de pe Pãmânt noaptea, alãturi demult mai mica Sirius B.

Astronomii au supraexpus imagineastelei Sirius A (centrul imaginii) astfel încãt

sã poatã imortaliza Sirius B(punctul mic din stanga jos),care este de fapt o piticã albã.Razele în formã de cruce ºiinelele concentrice din jurul luiSirius A ºi inelul mic din jurullui Sirius B sunt efecte nedoriteproduse de sistemul de capturãal telescopului. Sirius A, lanumai 8,6 ani luminã dePãmânt, este cel de-al cincileasistem de stele ca apropiere.

Piticele albe sunt rãmãºiþelestelelor careºi-au epuizatcombustibilulnuclear ºi auajuns lad imens iun ifoarte mici.În ciuda fap-tului cã estecea mai lumi-noasã piticã

albã descoperitã pânã acum, Sirius B estede 10.000 de ori mai puþin intensã ca SiriusA, fapt ce a îngreunat observarea ei de pePãmânt. Deºi este mai micã decât Pãmân-tul, din mãsurãtorile fãcute de cãtrecercetãtori, Sirius B are 98% din masaSoarelui.

”Studierea lui Sirius B a reprezentat oprovocare veche de peste 140 de ani”, adeclarat Martin Barstow, de la Universi-tatea Leicester, conducãtorul echipei decercetare.

”Determinarea precisã a maselorpiticelor albe este deosebit de importantãpentru înþelegerea evoluþiei stelelor.Soarele nostru va deveni ºi el la un momentdat o piticã albã. Acest gen de stele suntsursa supernovelor de tipul Type Ia,folosite pentru mãsurarea distanþelor cos-mice ºi a expansiunii universului.Mãsurãrile bazate pe supernovele de tipulIa sunt fundamentale pentru înþelegereaenergiei întunecate”, a mai spus MartinBarstow.

Cercetãtorii iimortalizeazãcea mmai aapropiatã

piticã aalbã

mTrack, compania din spatele KidsOK, a lansatceea ce poate fi intitulat cel mai exact dispozitiv delocalizare a copiilor. I-Kids este un telefon mobil ceemite un volum redus de radiaþii, proiectat pentru co-piii preºcolari, ºi permite pãrinþilor sã-ºi localizezeodrasla cu o eroare de pânã la 20 de metri.

Telefonul are incluse capabilitãþi minime de apelareºi prezintã doar 4 taste numerotate. Aparatul comunicãprin reþeauade sateliþi aS i s t e m u l u iGlobal dePoz i þ ionare(GPS), ceorbiteazã înjurul Pãmân-tului pentru alocaliza po-ziþia acestuiaºi a utiliza-torului.

ServiciulI-Kids permite pãrinþilor sã-ºi urmãreascã copilul printelefon în 3 moduri: prin accesarea unei hãrþi onlineunde este actualizatã la fiecare 10 minute poziþiacopilului; prin intermediul unui mesaj text pe carepãrintele îl primeºte pe telefon în momentul în carecopilul depãºeºte aria de pe harta ce a fost presetatã înprealabil, ºi prin trimiterea unei cereri „ping” de pemobil sau de pe Internet. În 60 de secunde pãrintele artrebui sã primeascã o hartã ºi un text cu descriereaultimei locaþii cunoscute a copilului.

Telefonul este disponibil într-o varietate de culorivii ºi poate fi cumpãrat în Marea Britanie pentru sumade aproximativ 88 USD.

Telefonul de siguranþã pentru copii

TweakUI, un instrument esenþial de laMicrosoft pentru personalizarea sistemuluide operare, este unul dintre instrumentelecare alcãtuiesc PowerToys ºi pentru careMicrosoft nu asigurã suport tehnic. Cu aju-torul lui se poate permite accesul automat lasistem în faza de iniþializare, inclusiv cumemorarea ºi introducerea parolei.

Astfel, se poate stabili ca Windowsul sãlase aplicaþiile sã aibã acces prioritar laresurse sau, dimpotrivã. De asemenea, sepoate specifica modul în care Windowsul

grupeazã aplicaþiile pe taskbar, în cazul încare funcþia de grupare este activatã: deexemplu, primele pot fi aplicaþiile mai puþinfolosite, ori aplicaþiile cu mai multe ferestredeschise sau gruparea oricãror aplicaþii careau deschise cel puþin un numãr precizat deferestre.

TweakUI poate fi descãrcat de la adresawww.microsoft.com, unde se cautã Power-Toys.

Personalizarea funcþiei de comutare asarcinilor.

O componentã a PowerToys care poatefi utilã este Taskswich (disponibilã lawww.microsoft.com unde se cautã Power-Toys), un înlocuitor pentru meniul careapare în mod obiºnuit atunci când sefoloseºte combinaþia de taste Alt+Tab pen-tru a trece de la o aplicaþie la alta.Taskswitch adaugã un preview al ferestreiaplicaþiei respective ºi a paginii deschise deaceasta, dacã este cazul.

Este util atunci când sunt deschise maimulte sesiuni de lucru ale aceleiaºi aplicaþii.

Securitate Windows pentru începãtori (XP)

Un instrument util

Vitamina D,vitalã

pentru sãnãtateaplãmânilor

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005 Pagina 11

Majesco vinde Ghost Riderºi Darkness

Anul 2005 a fost destul de prost pentrupublisher-ul Majesco Entertainment. În ia-nuarie, compania sãrea în sus de bucurievãzând cã preþul unei acþiuni ajunsese la$16.40. Din pãcate, aterizarea a fostdureroasã, problemele au apãrut, iar preþulunei acþiuni a scãzut din ce în ce mai mult,ajungând în ultima vreme la umilitorul pragde $1.35. Pentru a scãpa de o parte dinobligaþiile financiare, Majesco a decis sãrenunþe la douã din proiectele sale cele maipromiþã-t o a r e :T h eDarknessºi GhostRider.

Deo-camdatãse ºtiedoar cã tranzacþia a adus în conturileMajesco 8 milioane de verziºori. Câtpriveºte numele cumpãrãtorului, acestarãmâne învãluit în mister. Dar, sã vedemdespre ce este vorba în cele douã titluri vân-

dute:- The Darkness este un joc aflat în grija

celor de la Starbreeze Studios, bãieþiiresponsabili pentru una din surprizele anu-lui trecut, The Chronicles of Riddick,Escape From Butcher Bay. În cazul de faþã,eroul este Jackie Estacado, un asasin almafiei, care pune mâna pe oarece trucuri demagie neagrã, cunoscute sub numele de“The Darkness”, ºi ameninþã cã le va folosianul viitor pe Xbox 360 ºi PlayStation 3.

- Ghost Rider este povestea unui moto-ciclist cu talente de cascador ºi echilibrumintal incert (Johnny Blaze), care devineposedat de un demon cu pofte de rãzbunare.Pe cine vrea sã se rãzbune? Asta poate ne vaspune întâi cinematograful în vara lui 2006,pentru cã jocul este inspirat din filmulomonim în care joacã Nicolas Cage. GhostRider este produs de britanicii de la Climaxºi va fi lansat pe Xbox, PlayStation 2 ºi PSP.

Sam Fisher e Agent Dublu. Oficial

Zvonurile legate de numele viitoruluijoc marca Splinter Cell ºi-au iþit capul deceva vreme pe tot cuprinsul www-ului.

Ubisoft a fost prins cu agentul în sac încãdin luna octombrie, când a rezervat dome-niul SplinterCellDoubleAgent.com. O lunãmai târziu, acelaºi Ubisoft înregistra ºimarca “Splinter Cell Double Agent” la

U n i t e dS t a t e sPatent andTrademarkOffice, iarzvonur i lecãpãtau unp a r f u msãnãtos de

credibilitate. Acum, zvonurile au dispãrut,înlocuite fiind de confirmarea companieifraceze: noul joc se numeºte Tom Clancy’sSplinter Cell Double Agent ºi va fi lansat înprimãvara lui 2006 pentru PC ºi console.

Cât priveºte intriga noului joc (îndelungdezbãtutã de cãtre fani), se pare cã acti-vitãþile ilegale ale lui Sam sunt doar oacoperire. Oficial, Ubisoft a recunoscutdoar cã noua îndeletnicire a lui Fisher va fi“infiltrarea într-o reþea teroristã ºi dis-trugerea ei din interior, pentru a putea pre-veni un atac asupra Americii”.

Cristina FRATU

SHOWBIZZSHOWBIZZ

RAÞIONALÃ

A EXTINDE

IMPETUOS

ÞÂFNOS

STOPAT

RÃPUSE

SPUSÃ

SLOVÃ

FUNESTÃ

ZICALÃ

RAMOLIT

ODÃI

A ASALTA

CENEVA

TROIAN

A PICA

ÎN ªANÞ

CORABIA LUI NOE

FACE MAC

A FASONA

PUI DE LEU

PERSPECTIVÃ

TOBÃ DECARTE

ÎN TIMPULZILEI

STROP

ªEF

ÎNSUªITE!

ÎN BLOC!

TEACÃCARE FAC ªI DREG

E ªIC!

D, C, F, C, N, REMUNERARE, MATURIZAT,MORALITATE, BI, IC, T, S, MINUÞIOASÃ, LI,AÞI, AL, MIMATÃ, ORÃ, ZORI, UDAT, RAªI,PLACÃ.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. ªtiþi cine este cel mai reprezentativ pictor alepocii brâncoveneºti?

2. Cine a construit cetatea Feldioara?3. Când s-au instalat în Þara Bârsei cavalerii teu-

toni?4. Cum se numea primul ban al Severinului?5. Care mânãstire a fost construitã de Vladislav

Vlaicu?6. Cine a spus: „O cauzã bine apãratã este o

cauzã dreaptã”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 22 (186)

1. Colegiul latin de la Cotnari a fost întemeiat deDespot Vodã.

2. Autorul hãrþii teritoriilor româneºti peste carea scris DACIA este Johannes Houterns.

3. Prima legiuire în limba românã a fost „Pravilade la Govora”.

4. Primul document în limba românã dateazã din1521.

5. Ultima incursiune a tãtarilor în þãrile române aavut loc în 1758.

6. Titu Maiorescu (1840-1917), în Articole cri-tice, 1908.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Jennifer Lopez vrea un copil;soþul sãu, Marc Anthony, nu.

Vestea naºterii fetiþei lui BenAffleck, fostul logodnic al lui J.Lo,a agravat situaþia. Actuala soþie alui Affleck, Jennifer Garner, a nãs-cut o fetiþã pe nume Violet pe 1decembrie … ceea ce a fãcut-oprobabil pe J.Lo sã suspine.

Marc are deja trei copii: o fiicã, Arianna, de 10 ani, cuo fostã prietenã, ºi doi fii, Cristian (4 ani) ºi Ryan (2 ani),cu fosta sa soþie Dayanara Torres.

“Marc spune cã, având în vedere cariera sa ºi copiii pecare îi are deja, nu ar putea sã acorde timp unui nou-nãs-cut acum, ºi acest lucru nu este de naturã sã o facã pe Je-nnifer fericitã”, adaugã aceeaºi sursã.

“National Enquirer” citeazã un prieten apropiat de-alcuplului: “Jennifer are un foarte puternic instinct matern.Sã aibã un copil ar însemna pentru ea mai mult decât sãcâºtige un Grammy sau un Oscar.”

Jennifer Lopez, 37, ºi Marc Anthony, 37, lucreazã înprezent împreunã pentru noul film “El Cantante”.

Celebrul compozitor ºi cântãreþ Tony Christie s-aocupat recent ºi de coloana sonorã a producþiei CasinoRoyale.

Veteranul muzicii de film i-a propus lui RobbieWilliams sã interpreteze tema care va defini mult-aºtep-tatul block-buster în care Daniel Craig va apãrea în rolullui James Bond.

Având în vedere cã înregistrãrile pentru acest cântecse vor face în luna februarie, Tony Christie mai are cevatimp la dispoziþie sã îl convingã pe starul britanic sãaccepte oferta. În definitiv, n-ar trebui sã fie un lucru atâtde greu, având în vedere cã, Robbie este fan declarat al

filmelor cu agentul 007. “Vocea luiRobbie s-ar potrivi de minune - în plus,el e în mare vogã acum, aºa cã, ar fiextraordinar dacã ar face asta. Amîncercat sã realizãm o linie melodicãspecificã stilului Bond, cu o line dra-maticã de bass pe fundal. Eu sunt unfan declarat al vechii ºcoli de melodii007, gen Shirley Bassey cu “Goldfin-

ger” ºi Tom Jones cu “Thunderball”, aºa cã, am încercatsã sune totul cât mai autentic. Vom face înregistrãrile înfebruarie”, a declarat Christie.

În urmã cu câþiva ani, multã lume habar nu avea cineeste Christie (pe numele sãu real Antony Fitzgerald), însã,dupã ce “Is This the Way to Amarillo” a fost preluat înserialul “Peter Kay’s Phoenix Nights” ºi relansat în 2005,acesta a intrat în atenþia noii generaþii...

50 Cent era apreciat drept un rapper cu mare trecerela femei. Dar, în ultima vreme, se pare cã primeºte nunumai critici pentru filmul sãu “Get Rich Or Die Tryin’”,ci ºi pentru eºecurile sale în materie de cuceriri.

Recent, rapperul a organizat o petrecere privatã la unhotel din Londra ºi a vrut sã invite niºte fete, aºa cã,oamenii lui s-au pus pe treabã, întrebând toate frumuseþiledin zonã dacã nu vor sã-i þinã companie.

Gorilele lui 50 au început imediat sã caute “talente”prin clubul în care se aflau. Locul era plin de fete fru-moase, aºa cã, aveau de unde alege. Angajaþii lui încercausã atragã potenþialele cuceriri anunþându-le cã sunt invi-tate la petrecerea privatã care are loc la hotel. Încercarea“disperatã” a lui 50 Cent a reuºit mai bine la Londra decâtla Paris, unde, în urmã cu ceva vreme, se afla într-un club,ºi nici una dintre fete nu a venit lângã el, deºi gãrzile luide corp au trimis invitaþii înstânga ºi în dreapta.

”...pariziencele nu suntchiar aºa de uºor de dus denas ºi nu sunt genul care sãsarã în braþele unui rappercât ai pocni din degete. Aºacã, dupã ce a fost refuzat, 50Cent a plecat supãrat”,declara o persoanã din antu-rajul vedetei.

Între timp, 50 Cent s-a hotãrât sã îmbrãþiºeze ºi cari-era de producãtor de film.

”Când voi gãsi un scenariu care sã mi se parã la fel deinteresant ca acela al poveºtii vieþii mele, atunci mã voiocupa sã-l promovez”, a declarat starul. (C.F.)

Robbie Williams vainterpreta tema nuzicalã

din “Casino Royale”

50 Cent ºi femeile

Jennifer Lopez tânjeºtedupã un copil

Ce putem sã mai Ce putem sã mai jucãm de Crãciun!jucãm de Crãciun!

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Se dã un anunþ în ziar “Angajãmagent de vânzãri. Cei interesaþi suntaºteptaþi la adresa ...pt interviu.”

La interviu...Intrã primul ºi esteîntrebat despre profesie, experienþãetc. ºi, la urmã, angajatorul întreabã:Vezi ceva ciudat la mine? Se uitãomul ºi, în final, rãspunde: Da! Vãlipseºte urechea stângã. Angajatorulturbat începe sã urle: AFARÃ!AFARÃ! Sã nu te mai prind pe aici!URMÃTORUL!

Intrã altul, aceleaºi întrebãri ºi laurmã iarãºi turbat strigã: AFARÃ!URMÃTORUL! Intrã ultimul. ªi eleste întrebat la urmã: Vezi ceva ciu-dat la mine?

Stã, se uitã, se uitã ºi rãspundecã da. Angajatorul: Spune, spune!Omul sigur pe el zice: Purtaþi lentilede contact. Fericit angajatorul în-treabã: Dar de unde ºtii, cum þi-aidat seama? La care, acestarãspunde: Vã lipseºte urecheastângã, deci nu aveþi cum sã purtaþiochelari?

☺☺- Salut, bine cã te-am întâlnit!

Poþi sã-mi împrumuþi un milion delei?

- Îmi pare rãu, dar n-am bani lamine!

- Dar, acasã?- Acasã, toþi sunt bine, sãnãtoºi,

mulþumesc!☺☺

Se plimbã doi gândaci. Unul semiºcã tremurãtor. Celãlalt spune:

- Ãsta ce e? Breakdance?- Nu, Raid pentru gândaci!

- Cum recunoºti un iepurezburãtor?

- Are un uliu pe spate!☺☺

Într-o zi, Tache se hotãrãºte sã-ifacã o vizitã prietenului sãu, Mache.Ajungând la casa acestuia, vede oplacã mare la poartã: “Câine rãu!Intraþi pe propria rãspundere! Maiaveþi timp sã vã rãzgândiþi!” Uºorintimidat, intrã în curte. De câine,

nici urmã. La uºa casei vede altã placã: “CÃINE RÃU!Dacã þineþi la viaþã, întorceþi-vã acum!” Speriat de-a bine-lea, deschide uºor uºa ºi pãºeºte în hol, unde îl întâmpinãamicul Mache. Într-un colþ, un câine apatic.

- Salut, Mache! Dar ce-i cu toate avertismentele astea,vãd cã dulãul tãu zace cât se poate de pasiv. Parcã ziceaicã-i rãu?!

- E rãu, foarte rãu, rãspunde Mache, dar se consumãîn el…

- Ce iei când te doare capul? - O aspirinã.- ªi când te dor picioarele?- Tramvaiul!

Cristina FRATU

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 24 (188) din 23 decembrie 2005Pagina 12

CMYK

Generare ºi regenerareÎn amfiteatrul „General ªtefan Fãlcoianu”, al Uni-

versitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I”, vineri, 9decembrie 2005, începând cu ora 13.30, colonelulPetre STOE, a susþinut public, teza de doctorat, struc-turatã pe patru capitole ºi 26 de subcapitole, fiindcompletatã de 49 de anexe, cu o întindere totalã pe304 pagini, cu tema „Generarea ºi regenerarea struc-turilor militare în situaþii de crizã ºi la rãzboi. Impli-caþii asupra asigurãrii securitãþii naþionale”.

Tematica tezei de doctorat, fiind extrem de ge-neroasã, a permis autorului sã întreprindã o sinteti-zare, în retrospectiva istoricã, a evoluþiei ºi involuþieistructurilor militare parcurse în etapele de precrizã, petimpul crizei ºi post crizã, acestea fiind „disecate” prin„lentilele prezentului” ºi în exigenþele diodei „acþiune– reacþie, triodei” conservare – transformare – dez-voltare” sau, mai bine spus, „trecut – prezent – viitor”.

Doctorandul a dorit sã defineascã cã „Generareastructurilor militare în situaþiide crizã ºi la rãzboi reprezintãprocesul gradual executat decãtre structurile de conducereadministrativã în scopulselecþionãrii, instruirii ºi per-fecþionãrii pregãtirii pentruluptã a resursei umane, precumºi identificãrii surselor ºiresurselor materiale, a capa-citãþilor de aprovizionare ºiachiziþionare de tehnicã,echipamente ºi materiale pen-tru completarea, constituirea ºioperaþionalizarea structurilorpânã la capacitatea de luptãproiectatã. ªi cã, regenerareastructurilor militare în situaþii de crizã ºi la rãzboireprezintã procesul gradual pe care-l parcurg aceleunitãþi care ºi-au pierdut, în procente diferite, capaci-tatea de luptã proiectatã, au înregistrat pierderi umaneºi materiale care le afecteazã capacitatea acþionalã ºi

pentru care situaþiile de luptã impun a fi readuse lastãrile lor iniþiale, în scopul susþinerii acþiunilor mi-litare.

În faþa unei asistenþe selecte, avizate ºi numeroase,comisia formatã din: preºedinte, general de brigadã,profesor universitar doctor Viorel BUÞA, conducãtorde doctorat, general locotenent (r), profesor universi-tar consultant doctor Ilie MARIN, referent oficial,general locotenent, conferenþiar universitar doctorVasile APOSTOL, referent oficial, general de brigadã,profesor universitar doctor Visarion NEAGOE ºi re-ferent oficial, general de brigadã (r), profesor univer-sitar doctor Costicã ÞENU, a acordat tezei de docto-rat, calificativul de foarte bine, iar colonelului PetreSTOE, titlul de doctor în ºtiinþe militare.

Conducãtorul tezei de doctorat, general locotenent(r) Ilie MARIN, dupã susþinere, a þinut sã precizezecã: „aprecierile mele au un pronunþat caracter pro doc-

torand. Sunt ferm convinscã mai mult au ºtiut ºi o sãspunã cei care au fost înauditoriu. Comisia înansamblu a fost deosebitde încântatã, iar faptul cãun asemenea nivel a fostatins de doctorand, esteconsecinþa a douã pere-nitãþi în activitatea sa ºidacã vreþi ºi a mea. Maiîntâi, doctorandul este unpremiat al premianþilordintotdeauna ºi într-ade-vãr ne-am întâlnit într-ozonã în care posibilitateade a spune nou sau lucruri

noi este foarte mare. Iar acolo unde nu am reuºit sãspun nou am spus cu alte cuvinte lucruri cunoscute.

Nu nou, ci într-un fel nou”.Maior Gabriel PÃTRAªCU

patrascu.gabriel@forter.

Partea practic-aplicativã cuprinsã în anexe pre-zintã pentru fiecare capitol trei modalitãþi practicede exprimare a prevederilor dreptului internaþional

umanitar. Prima indicã metodologia pregãtirii unei ºedinþepractice, a doua variantele unor exerciþii ºi teste de verifi-care, iar a treia câteva situaþii ºi cazuri reale în legãturã cutema abordatã, difuzate de Comitetul Internaþional al CruciiRoºii sau comunicate colectivului de redactare de unii dintreparticipanþii la misiunile internaþionale sub forma ,,lecþiilorînvãþate”. Dupã cum se va constata, s-a avut în vedere caexemplele folosite sã reflecte particularitãþile de acþiune alediferitelor categorii de forþe armate, arme ºi specialitãþi mi-litare.

Deoarece, participarea la operaþiuni internaþionale este omisiune deosebit de importantã, de o mare complexitate ºi cuimplicaþii deosebite, în care este angajatã nu doar rãspun-derea individualã a participanþilor, ci ºi rãspunderea statuluiromân, am considerat necesar sã facem loc, în partea meto-dicã, unor scenarii care sã familiarizeze militarii cu specifi-cul acestor misiuni.

Forma în care sunt prezentate informaþiile, oferã posibi-litatea celor care organizeazã ºi conduc instruirea militarilorîn domeniul dreptului internaþional umanitar sã imaginezealte variante a cãror rezolvare sã impunã aplicarea unor re-guli specifice.

- CCuumm vvaa ppuutteeaa ffii iinntteeggrraattãã pprroobblleemmaattiiccaa ddiinn mmaannuuaall îînnpprroocceessuull ddee iinnssttrruuiirree aa mmiilliittaarriilloorr??

-Dupã cum ne este cunoscut, în Planul pregãtirii pentruluptã sunt prevãzute ºi temele de drept internaþional umani-tar care vor fi desfãºurate cu militarii.

Se recomandã ca temele cuprinse în Plan sã fie alese dinacest manual, în funcþie de particularitãþile armei sau spe-cialitãþii militare, nivelului de cunoºtinþe în domeniu saumisiunile pentru care militarii se pregãtesc.

Formele de desfãºurare vor fi alese de fiecare instructor,urmãrindu-se, subliniez încã o datã, necesitatea de a se acor-da cea mai mare atenþie aspectelor practice.

Totodatã, se va avea în vedere faptul cã integrareanormelor dreptului internaþional umanitar în procesul deinstruire nu se va reduce doar la cele câteva teme cuprinse înPlan.

Pe timpul ºedinþelor de pregãtire, din cadrul celorlaltediscipline vor fi create situaþii care sã solicite cunoºtinþe dindomeniul dreptului internaþional umanitar. Manualul su-gereazã aceste aspecte.

- Cea de-a doua lucrare este „„DD..II..UU..-22,, MMaannuuaalluulliinnssttrruuiirriiii ppeerrssoonnaalluulluuii AArrmmaatteeii RRoommâânniieeii pprriivviinndd ssttaattuuttuullppeerrssooaanneelloorr ccaappttuurraattee””.. ((FFOOTTOO 22)).. Care a fost scopul ma-nualului?

-Structurile iniþiatoare ale lucrãrii au fost Centrul deDrept Internaþional Umanitar al Armatei ºi Direcþia Organi-zare, Personal ºi Mobilizare din Statul Major General.

Obiectivul principal al manualului este de a prezenta

într-o concepþie unitarã problema persoanelor capturate încaz de conflict armat, ocupaþie militarã sau pe timpul misiu-nilor internaþionale, care sã fie în acord cu tratatele ratificatede þara noastrã, legislaþia naþionalã ºi actele normative dindomeniul apãrãrii.

Elaborarea manualului s-a înscris pe linia îndepliniriirãspunderilor ce revin Ministerului Apãrãrii Naþionale, pen-tru implementarea prevederilor tratatelor internaþionale ra-tificate de România ºi a documentelor de standardizarespecifice þãrilor membre NATO în procesul de instruire apersonalului forþelor armate cu privire la tratamentul ce tre-buie aplicat persoanelor capturate pe timpul operaþiilor mi-litare.

Lucrarea a urmãrit sã punã în relaþie rãspunderilecuprinse în instrumentele juridice internaþionale specificedomeniului cu evoluþia logicã a modului în care trebuietratate persoanele din momentul capturãrii pânã la eliberare.Sunt evidenþiate aspecte cum ar fi:

* categoriile de persoane capturate în funcþie de tipuloperaþiunilor militare: conflict armat, ocupaþie militarã sauoperaþiune militarã pe timp de pace;

* procedura ºi rãspunderile militarilor pe timpul cap-turãrii ºi deþinerii unor persoane în: punctele de adunare,centrele de strângere ºi campusurile pentru prizonierii derãzboi;

* rãspunderile ce revin unor structuri militare cu privirela gestionarea situaþiei persoanelor capturate;

* cooperarea cu structuri din afara Ministerului ApãrãriiNaþionale pentru aplicarea corectã a rãspunderilor impuse destatutul persoanelor capturate;

* prezentarea unor modele de documente ce trebuieîntocmite de diferitele structuri implicate în acest proces.

Alãturi de D.I.U. – 1, acest manual este impus de necesi-tatea de a pune la dispoziþia militarilor un instrument delucru pentru situaþiile în care, ca urmare a operaþiunilordesfãºurate, se aflã în situaþia de a captura diferite categoriide persoane. Recurgerea la capturarea unei persoane în loculuciderii sau rãnirii înseamnã de fapt o aplicare a principiuluiumanitãþii.

Ultima reglementare din armata noastrã în acest domeniuo reprezintã „Regulamentul asupra prizonierilor de rãzboi”adoptat prin decretul regelui Ferdinand I, la 14 august 1916,sub semnãtura preºedintelui consiliului ºi ministru de rãzboiIon I.C. Brãtianu. El se baza în principal pe prevederile con-venþiilor de la Haga din 1907.

Între timp, omenirea a trecut prin douã conflagraþii mon-diale. Persoanelor capturate li s-au aplicat tratamente de o

cruzime greu de imaginat. În aceste condiþii, în 1949 au fostelaborate Convenþiile de la Geneva care precizeazã obligaþi-ile pe care le au statele cu privire la tratamentul prizonierilorsau a populaþiei civile internate pe timp de conflict armat. În1977, cele douã Protocoale adiþionale la Convenþiile de laGeneva completeazã cadrul juridic prin care se asigurã pro-tecþie persoanelor capturate.

Reglemen-tãrile acesteiperioade vizauc o n f l i c t e l earmate inter-naþionale ºin e i n t e r -naþionale. Înprezent, însã,forþele armatesunt angajate înoperaþiuni demenþinere apãcii care înunele situaþii îipun în posturade a reþine anu-mite persoane.

Care suntreglementãriledupã care sãa c þ i o n e z e ?Cum trebuieprocedat? Cedocumente sefolosesc? Care este tratamentul de care beneficiazã? Cerãspunderi au cei care captureazã? Ce structuri sunt impli-cate? Iatã doar câteva din întrebãrile la care manualul D.I.U.– 2 încearcã sã dea un rãspuns.

CCoonncclluuzziiaa ffiinnaallãã ccaarree ssee iimmppuunnee ccuu pprriivviirree llaa cceellee ddoouuããmmaannuuaallee,, eessttee aacceeeeaa ccãã eellee rreepprreezziinnttãã ddoouuãã iinnssttrruummeenntteeuuttiillee ººii nneecceessaarree ppeennttrruu iinntteeggrraarreeaa nnoorrmmeelloorr ddrreeppttuulluuii iinntteerr-nnaaþþiioonnaall uummaanniittaarr îînn pprroocceessuull ddee îînnvvããþþããmmâânntt,, iinnssttrruuiirree ººiiooppeerraaþþiiii mmiilliittaarree ccaarree aassiigguurrãã oo pprreeggããttiirree pprraaccttiicc-aapplliiccaattiivvããîînn aaccoorrdd ccuu ssttaannddaarrddeellee iimmppuussee ddee ppaarrtteenneerriiii aalliiaannþþeelloorr ººiiccooaalliiþþiiiilloorr mmiilliittaarree aallããttuurrii ddee ccaarree AArrmmaattaa RRoommâânnããaaccþþiioonneeaazzãã..

Manuale pentru instruirea personalului armateiRomâniei în drept internaþional umanitar

ªeful Centrului de Drept Internaþional Umanitar al Armatei

Locotenent-colonel Dumitru CODIÞÃ

VViizziittaa pprriimmuulluuii mmiinniissttrruu llaa ccoonnttiinnggeennttuull

rroommâânn ddiinn BBoossnniiaa

Primul-ministru Cãlin Popescu-TÃRICEANU, împreunã cu ministrulApãrãrii Naþionale Teodor ATANASIUºi ºeful Statului Major General, gene-ralul dr. Eugen BÃDÃLAN au vizitatluni, 12 decembrie, în Bosnia-Herþe-govina, contingentul de militari românidin cadrul Misiunii EUFOR.

Premierul, echipat în uniformã mi-litarã, a luat masa împreunã cu militariinoºtri la Camp BUTMIR, Comanda-mentul Trupelor EUFOR. ªeful Execu-tivului i-a felicitat pe militarii românipentru activitatea desfãºuratã ºi a pre-cizat cã forþele române din Bosnia-Herþegovina reprezintã o parte dinviitoarea armatã de profesioniºti pecare o va avea România.

TÃRICEANU a declarat cã a alessã viziteze, pentru prima oarã în man-datul sãu, militarii români dintr-o þarãde pe continentul european deoarece, încalitate de viitor membru al UE, Româ-nia trebuie sã demonstreze cã estecapabilã sã contribuie la securitatearegionalã. ªeful Executivului a afirmatcã a dorit sã vadã modul în careprezenþa militarã româneascã con-tribuie la asigurarea stabilitãþii în

Bosnia-Herþegovina. “Toþisuntem mândri sã con-statãm cã România estecapabilã sã îºi aducã con-tribuþia la asigurarea stabi-litãþii, securitãþii ºi pãcii înBosnia-Herþegovina”, aspus primul-ministru. Mili-tarii români aflaþi în misi-une în Bosnia-Herþegovinaau primit cozonaci din

partea delegaþiei guvernamentale, iarpremierul a urat militarilor români“Sãrbãtori fericite!” ºi a spus cã îi vasprijini sã obþinã un receptor TV, cuajutorul cãruia contingentul românescva avea acces la posturi româneºti deteleviziune. La întâlnirea cu premierulTÃRICEANU au participat 68 de mili-tari români din diferite structuri mi-litare româneºti din teatrul de operaþii.

În cadrul vizitei în Bosnia-Herþe-govina, primul-ministru s-a întâlnit cuomlogul sãu bosniac, dl.AdnanTERZIC ºi cu comandantul EUFOR,generalul maior Gianmarco CHIA-RINI. În timpul întrevederii cu coman-dantul EUFOR, cei doi oficiali au dis-cutat despre activitatea militarilorromâni din cadrul Misiunii demenþinere a pãcii din Bosnia-Herþego-vina.

ªeful Executivului a declarat cãintenþioneazã sã viziteze ºi celelalteteatre de operaþii în care este prezentãarmata românã.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.