CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 7 (356) 15 apri l ie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

10 aprilie a fost o zi de miercuri cu multe emoþii pen-tru 50 de sublocotenenþi, proaspãt absolvenþi ai Acade-miei Forþelor Terestre „Nicolae Bãlcescu”. Deoarecesunt la început de drum în cariera militarã, comandantul

Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, general-ma-ior Nicolaie Dohotariu,a desfãºurat un scurtbriefing cu aceºtia pen-tru a le trasa anumite di-recþii în viaþa militarã ºipentru a le împãrtãºi dinexperienþa dumnealui,încheind cu sfaturi...

Cu toþii formãm un sistem

Proiectul „Armata - O ªcoalã Altfel” s-a desfãºuratanul acesta în perioada 1-5 aprilie, fiind un demers sus-þinut de Ministerul Apãrãrii Naþionale în colaborare cuMinisterul Educaþiei ºi Învãþãmântului, cu scopul conso-lidãrii parteneriatului in-terinstituþional. Ca ur-mare, unitãþile militaredin cadrul Diviziei 1 In-fanterie „Dacica” auparticipat în cadrul aces-tui program, prezentândelevilor de liceu, care auluat parte la proiectul„Ziua Armatei Românieiîn ºcoli”...

LECÞIA DE ISTORIE

Rãzboiul de IndependenþãRãzboiul de Independenþã este numele folosit în isto-

riografia românã pentru participarea Principatelor Unitela Rãzboiul Ruso-Turc din 1877-1878. În urma acestuia,

România a obþinut inde-pendenþa faþã de ImperiulOtoman. Pe 4/ 16 aprilie1877, Principatele Unite ºiImperiul Rus au semnat untratat la Bucureºti care per-mitea trupelor ruse sã tra-verseze teritoriul tãrii îndrumul spre Balcani, cucondiþia respectãrii...

La vârsta de 17 ani, a început sã disece cadavrele dincimitirul bisericii locale. Între 1508 ºi 1512, a pictat pla-fonul Capelei Sixtine din Roma. Michelangelo Buonar-roti, cunoscut în întreaga lume drept un geniu artistic curealizãri excepþionaleîn picturã, sculpturã ºiarhitecturã, a fost toto-datã ºi un foarte bunanatomist, secret pe ca-re l-a ascuns prin dis-trugerea tuturor schiþe-lor ºi notelor sale ana-tomice. Cu toate aces-tea, secretul lui a fostdezvãluit...

Armata - O ªcoalã Altfel

Mesajul secret pictat de Michelangelo în Capela Sixtinã

MOZAIC

Logistica este prin excelenþã un domeniu în care,atât pe timp de pace, cât ºi pe timp de rãzboi, acþiunilese planificã ºi, deopotrivã, se executã. Aici, planificareade pe hârtie trebuie sã fie pusã ºi în practicã. ªi se pune,

pentru cã personalul tre-buie hrãnit, echipat ºi sãdispunã de mijloacele ne-cesare desfãºurãrii in-strucþiei, într-un cuvânt,trebuie sã fie susþinut zil-nic din punct de vederelogistic. Dacã bugetul deausteritate te pregãteºtemai mult pentru planifi-care ºi mai puþin pentru...

KAKI 100%

Logistica, ORIUNDE, ORICÂND...,dar nu ORICUM!

Municipiul Piteºti a fost, în perioada 26-29 martiea.c., gazda Campionatului militar de Judo, etapa finalãpe Ministerul Apãrãrii Naþionale. Divizia 1 Infanterie afost reprezentatã de un numãr de 15 militari, dintre care9 au format echipa masculinã ºi 6 pe cea femininã. Lotula fost antrenat de cãtre maiorul Luigi Udrea, în timp celocotenent-colonelul Bogdan Alexandru s-a ocupat de totceea ce þine de un ºef de lot responsabil.

Alãturi de ai noºtri au mai participat încã patru echi-pe care ne-au dat de furcã la toate categoriile de greutate.Dupã rezultatul nu prea îmbucurãtor al bãieþilor (aceºtiaau reuºit un loc III), a venit vremea zâmbetului de mulþu-mire pus pe faþa noastrã de cãtre fete. Mai precis, sergen-tul Gabriela Bugiu, încadratã la Batalionul 313 Cerceta-re, ne-a fãcut sã ne mândrim din postura de ocupanþi aiprimului loc la categoria 70kg. Per total, la feminin, amobþinut locul I. În ciuda poziþiei de pe podium a echipeimasculine, nu ar fi corect faþã de caporalul Cosmin Nico-lae din Batalionul 49 Apãrare CBRN sã nu consemnãmcã a reuºit un merituos loc I la 90kg.

La un calcul matematic simplu, judecând dupã numã-rul de victorii ºi dupã punctajele acumulate (20 la mas-culin ºi 32 la feminin), lotul reprezentativ al marii noas-tre unitãþi a ocupat poziþia a doua, devansat de Divizia 4Infanterie, adversarul care ne pune probleme la toatecompetiþiile sportive. (D.M.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C7/2013

BRUXELLES - NATO interesatã de continuarea coo-perãrii cu Tadjikistanul ºi dupã retragerea trupelordin Afganistan. NATO sperã la aprofundarea dialoguluicu Tadjikistanul în probleme ce þin de securitatea în regiu-ne, inclusiv în Afganistan, a dat asigurãri secretarul gene-ral al Alianþei, Anders Fogh Rasmussen, în timpul întreve-deri avute la Bruxelles cu preºedintele tadjic, EmomaliRahmon, aflat în Belgia într-o vizitã de lucru, informeazãItar-Tass. „Sperãm la aprofundarea dialogului nostru pemarginea situaþiei din Afganistan”, a spus Rasmussen, sub-liniind cã „NATO ºi Tadjikistanul sunt cointeresate în asi-gurarea stabilitãþii ºi securitãþii în Afganistan”. Dupã cumrezultã din comunicatul oficial, NATO sperã sã ofere încontinuare sprijin Tadjikistanului ºi dupã 2014, adicã dupãce Forþa Internaþionalã de Asistenþã pentru Securitate(ISAF) îºi va finaliza misiunea. „Apreciem foarte tare spri-jinul pe care Tadjikistanul l-a acordat trupelor Alianþei,permiþându-le sã foloseascã aeroportul din Duºanbe pentrutranzitul aerian al forþelor noastre”, a subliniat Anders FoghRasmussen. Tadjikistanul a devenit prima þarã din AsiaCentralã care ºi-a dat acordul, în 2001, pentru utilizareaspaþiului aerian pentru tranzitul Forþelor Militare Aerieneale NATO în Afganistan. În timpul întrevederii, ambelepãrþi s-au pronunþat pentru înteþirea acþiunilor comune înlupta cu drogurile ºi utilizarea de muniþii în cadrul progra-mului „Cooperare în numele pãcii”. „Suntem mulþumiþi derezultatele întrevederii actuale, a cãrei temã principalã adevenit problema securitãþii în regiune, þinând cont de situ-aþia din Afganistan”, a declarat în timpul conferinþei depresã Emomali Rahmon. „Cooperarea noastrã cu NATOeste menitã sã asigure stabilitatea din Afganistan, iar înacest context situaþia din aceastã þarã a devenit una dintreprincipalele subiecte de negocieri”, a explicat liderul tadjic.

DAMASC - Ministerul sirian de Externe a cerut Con-siliului de Securitate ONU sã introducã miºcarea insur-gentã Frontul Al-Nusra pe lista organizaþiilor teroriste,relateazã AFP. „Siria a depus o solicitare la Consiliul deSecuritate în sensul introducerii organizaþiei Frontul Al-Nusra pe lista entitãþilor afiliate reþelei teroriste Al-Qaida”,se aratã într-un comunicat oficial. Gruparea islamistã insur-gentã Frontul Al-Nusra, care luptã împotriva regimului dinSiria, este afiliatã filialei irakiene a reþelei teroriste Al-Qaida ºi va avea o denumire comunã cu aceasta, conformunui comunicat difuzat de Institutul american pentru moni-torizarea site-urilor islamiste - SITE. Liderul grupãrii StatIslamic în Irak, Abu Bakr al-Baghdadi, a declarat cã orga-nizaþia pe care o conduce ºi Frontul Al-Nusra vor avea unnume comun - Stat Islamic în Irak ºi Levant. „A venit vre-mea sã spunem în faþa popoarelor din regiunea Levant ºi aîntregii lumi cã Frontul Al-Nusra este afiliat organizaþieiStat Islamic în Irak”, a declarat al-Baghdadi, conformSITE. Specialiºtii suspectau de mult timp cã Frontul Al-Nusra primea susþinere logisticã de la reþeaua teroristã Al-Qaida. Gruparea este implicatã în activitãþile insurgenteîmpotriva regimului Bashar al-Assad. Siria se confruntã, depeste doi ani, cu revolte reprimate violent ºi cu confruntãriarmate între serviciile de securitate subordonate regimuluiBashar al-Assad ºi forþele militare ale opoziþiei. Bilanþulconfruntãrilor este, potrivit estimãrilor ONU, de peste70.000 de morþi. KIEV - Ucraina îºi creeazã o nouãunitate de nave militare pe Dunãre, al cãrui obiectiv Mi-nisterul ucrainean al Apãrãrii nu doreºte sã-l dezvãluie, întimp ce jurnaliºtilor le este interzis accesul la noua bazã. Dece s-a decis Kievul sã cheltuiascã sume uriaºe pentru o es-cadrã în vremuri de crizã a încercat sã afle postul de televi-ziune Podrobnosti. Oleg Zarjiþki, cãpitanul navei „DmitriKalinin” sugereazã cã la mijloc ar putea fi combaterea pira-teriei ºi nu numai. „Pirateria pe Dunãre este doar un fir dinnodul pe care Ucraina ºi România l-au legat într-atât destrâns încât nu-l pot dezlega”, afirmã el, sugerând o concu-renþã între Ucraina ºi România pentru traficul fluvial peDunãre. „Aceasta este un fel de autostradã, o magistralã demare vitezã, care leagã un fluviu de Marea Neagrã. Fiecareþarã doreºte sã aibã ieºirea proprie la mare. În variantã ex-clusivã. La fel ca în cazul magistralei auto ºi pentru traver-sarea Dunãrii trebuie sã plãteºti taxe”, mai adaugã el. Potri-vit lui Adrian Severin, europarlamentar român, intervievatde canalul de televiziune citat, „Dunãrea este o problemãfoarte sensibilã pentru noi. România este interesatã sã-ºimenþinã controlul aici. Noi înþelegem cã un astfel de interesexistã ºi din partea Kievului”, a afirmat acesta, potrivitPodrobnosti TV. În opinia jurnaliºtilor ucraineni, „în acestfel aratã tabla de ºah a Dunãrii”. Existã un canal fluvial ro-mân ºi unul ucrainean. În 2004, Kievul a reactualizat ca-nalul Bâstroe, care oferã cel mai scurt ºi rapid acces lamare. În epoca URSS, pe aici puteau sã treacã doar navemilitare. (M.C.)

Cu to þ i i fo rmãm un s i s temCu to þ i i fo rmãm un s i s temACTUALITATEAPE SCURT

10 aprilie a fost o zi de miercuri cu multeemoþii pentru 50 de sublocotenenþi, proas-pãt absolvenþi ai Aca-

demiei Forþelor Terestre „NicolaeBãlcescu”. Deoarece sunt la începutde drum în cariera militarã, coman-dantul Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, general-maior Nicolaie Dohota-riu, a desfãºurat un scurt briefing cuaceºtia pentru a le trasa anumite di-recþii în viaþa militarã ºi pentru a leîmpãrtãºi din experienþa dumnealui,încheind cu sfaturi din care, dacã vorþine cont de ele, vor avea de câºtigatcu trecerea timpului.

Întrunirea a început prin prezenta-rea funcþiilor cheie dintr-un coman-dament, în încercarea de a-i face peaceºtia sã înþeleagã cui trebuie sã seadreseze pentru soluþionarea diferite-lor probleme, în funcþie de domeniulîn care apar. În acelaºi timp, i-a fãcutsã înþeleagã cã se vor bucura de totsprijinul personalului comandamen-tului deoarece „cu toþii formãm unsistem. Dacã o rotiþã din angrenaj nufuncþioneazã, acesta se blocheazã. Trebuie sã ne facemfiecare treaba acolo unde suntem numiþi.”

S-au parcurs aspectele legate de istoria marii unitãþi,heraldicã, locul ºi rolul acesteia în structura de forþe aArmatei, zonele de responsabilitate ºi alte elemente me-nite sã îi familiarizeze cu ceea ce înseamnã Divizia 1 ºice presupune sã lucrezi în cadrul acesteia. „În Divizia 1,nu este deloc uºor. Avem unitãþile Armatei României cucea mai mare experienþã în teatrele de operaþii”, apunctat domnul general-maior pentru a-i face sã fie con-ºtienþi de importanþa structurii în organica Armatei.

Li s-a pus în vedere faptul cã noi ne pregãtim pentruîntreg spectrul de acþiuni militare. Exerciþiile mari pecare le executãm an de an au drept scop verificarea acþi-unilor specifice pe fiecare domeniu în parte ºi închega-rea unui colectiv care sã facã faþã provocãrilor de oricenaturã. „Nu facem nimic întâmplãtor!” sunt vorbeledomnului comandant care nu lasã loc de interpretare.

„Nu fugiþi de munca de comandant de pluton!” Pri-mul sfat pe care l-au primit de la un om cu atâta expe-rienþã în domeniu militar. „Nu ocoliþi funcþia de coman-dant de companie. Acestea douã sunt funcþiile funda-

mentale în crearea unei cariere împlinite. Parcurgân-du-le, cãpãtaþi experienþa necesarã.” Spre final, i-a sfã-tuit sã nu le fie ruºine sã întrebe atunci când sunt în difi-

cultate. Sã nu se loveascã de bariera gradelor, deoarecesunt unii subofiþeri cu o bogatã experienþã internaþiona-lã, ºi nu numai, de la care au ceva de învãþat. Ferm ºi fã-rã sã se lase de înþeles cã s-ar accepta vreun compromis,a evidenþiat cã „apropierea faþã de subordonaþi nu în-seamnã cã trebuie sã fii tolerant atunci când existã aba-teri de la disciplinã. Sã aveþi verticalitate, curajul ca,atunci când sunteþi stãpâni pe situaþie, sã vã exprimaþipunctul de vedere, politicos ºi hotãrât.”

Aceste cuvinte sunt o lecþie de viaþã cazonã pentrucei care de-abia acum iau contact cu armata ºi cu stilulde lucru promovat în Divizia 1. Domnul colonel GabrielVîlcu, ºeful Personalului, le-a fãcut câteva precizãri peaceastã linie pentru a nu exista dubii referitoare la drep-turile ºi obligaþiile pe care le au ca ºi cadre militare.

Dupã vizitarea Sãlii de tradiþii ºi o discuþie liberã,într-un cadru degajat, purtatã cu personalul din conduce-rea comandamentului, au pãrãsit cazarma, sperãm noi,cu o imagine clarã asupra a ceea ce înseamnã Divizia 1Infanterie „Dacica”.

M.m. cls.IV Monica DEACU

Campionatul militarde Judo

Exerciþiul de comandament în teren - VIPERSNAP 13 -, planificat a se desfãºura pentru luna sep-tembrie a anului curent, continuã cu o nouã fazã,aceea a planificãrii operaþiei la nivelul marilor unitãþiºi unitãþi subordonate Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.

Aceastã activitate s-a executat în cadrul exerciþii-lor de comandament (STX, MAPEX, DMX) în: Ba-talionul 45 Comunicaþii ºi Informaticã, Brigada 1Mecanizatã, Brigada 2 Vânãtori de Munte, Brigada 2Infanterie, Regimentul 61 Rachete Antiaeriene, Re-gimentul 51 Artilerie Mixtã ºi Batalionul 49 ApãrareCBRN. În perioada imediat urmãtoare, aceastã fazãa CFX-ului se va materializa ºi la nivelul celorlalteunitãþi subordonate.

S-a urmãrit antrenarea comandamentelor în plani-ficarea operaþiei în vederea îndeplinirii scopuluiprincipal, ºi anume: personalul militar cu atribuþii îndomeniu sã fie în mãsurã sã elaboreze, la timp ºi înconformitate cu standardele de performanþã cerute decomandamentul diviziei, concepþia ºi planul deoperaþii.

A fost ºi ocazia idealã pentru ca ofiþerii de statmajor sã-ºi perfecþioneze deprinderile în analiza ºievaluarea situaþiei. Aceºtia au ajuns sã fie în mãsurãsã întocmeascã documentele de planificare, astfel în-cât sã rãspundã nevoilor exerciþiului. (F.C.)

VIPER SNAP 13continuã la unitãþi

P roiectul „Armata - O ºcoalã altfel” s-adesfãºurat anul acesta în perioada 1-5aprilie, fiind un demers susþinut de Minis-

terul Apãrãrii Naþionale în colaborare cu MinisterulEducaþiei ºi Învãþãmântului, cu scopul consolidãrii par-teneriatului interinstituþional. Ca urmare, unitãþile mili-tare din cadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” au parti-cipat în cadrul acestui program, prezentând elevilor deliceu, care au luat parte la proiectul „Ziua Armatei Ro-mâniei în ºcoli”, oferta educaþionalã a MinisteruluiApãrãrii, tehnica militarã aflatã în dotare, dar ºi activi-tãþi ce þin de instrucþia de front.

Aceastã manifestare a urmãrit dezvoltarea ºi pro-movarea imaginii Armatei României în rândul elevilorde liceu ºi nu numai, printr-un contact permanent ºiprin acþiuni directe, contribuind, pe de o parte, la reali-zarea unei percepþii realiste despre rolul acestei institu-þiii ºi al militarului în societatea civilã ºi, pe de altã par-te, la atragerea tinerilor cãtre o carierã militarã.

Batalionul 96 GeniuAstfel, miercuri 3 aprilie, 50 de elevi din clasele a

IX-a ºi a XI-a de la Colegiul naþional „George Coºbuc”ºi, respectiv, Liceul Teoretic „Dante Alighieri”, au fostoaspeþi de seamã ai Batalionului 96 Geniu ºi GrupuluiEOD. Ziua ploioasã nu i-a împiedicat câtuºi de puþin peaceºtia sã afle într-un mod interactiv despre misiunea ºi

rolul trupelor de geniu, despre istoricul Batalionului 96,precum ºi despre cele mai importante mijloace tehnicepe care la au la dispoziþie geniºtii pentru executareamisiunilor specifice. Liceenii au avut oportunitatea dea vedea „la cald” cum sedesfãºoarã instrucþia dezi cu zi a militarilor, cumse aruncã grenadele de e-xerciþiu, cum se descope-rã obiectele metalice cuajutorul detectoarelor.Atenþia le-a fost captatã,la un moment dat, deprezentarea echipamen-telor tehnice care sunt fo-losite de cãtre specialiºtiiEOD în misiunile de ne-utralizare a dispozitive-lor explozive improviza-te ºi, mai ales, de exerci-

þiul demonstrativ în cadrul cãruia câinii dresaþi au avutsarcina de a descoperi elemente explozive. „Aºa cumera de aºteptat, vedetele zilei au fost cei trei patrupezidin rasa ciobãnesc german: Max pe care l-am vãzut ºicu ocazia paradei militare de Ziua Naþionalã, Lord ºiBenny care au þinut sã mã salute în felul lor specific,sãrindu-mi în braþe. Cei trei protagoniºti, alãturi demilitarii instructori, au reuºit sã ne facã sã uitãm deploaie ºi sã fim atenþi la ei în timp ce cãutau explozi-bil.” – a declarat una dintre fetele prezente în cazarmaBatalionului 96 Geniu.

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”La douã zile dupã acest eveniment, pe 5 aprilie,

aproximativ 80 de elevi au fost primiþi de militarii Ba-

talionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”. Programul par-curs a avut trei etape de desfãºurare, în primã fazã, ele-vii au fost invitaþi în clubul unitãþii unde au vizionat unfilmuleþ cu aspecte de instrucþie ºi cu secvenþe de pe

timpul misiunilor executate în teatrul de operaþii dinAfganistan, dupã care au fost informaþi despre paºiice trebuie parcurºi pentru a alege cariera armelor. Peplatoul unitãþii, aceºtia au fost întâmpinaþi de milita-rii infanteriºti ce le-au prezentat echipamentul ºi ar-mamentul din dotare, dar ºi un exerciþiu demonstra-tiv. Impresionaþi fiind de sunetul asurzitor al mitra-lierei de 14,5mm, au trecut mai departe ºi au fãcut o

scurtã plimbare cu un transportor amfibiu blindat pe untarseu dinainte stabilit prin cazarma unitãþii. A fost ºi oprobã surprizã, în care militarii s-au lãsat dovediþi înmãsurarea forþelor, atunci când funia de ale cãrei cape-te trãgeau s-a înclinat în favoarea elevilor. Binecunos-cuta fasole fãcutã la cazan, cu cârnaþi sau cu pârjoale,a venit la finalul activitãþii, potolind astfel ºi curiozita-tea iscatã de poveºtile pãrinþilor care au fãcut armata,dar ºi foamea care îºi fãcea deja simþitã prezenþa.

Pe parcursul acestei sãptãmâni mai altfel, sfârºitulorelor de ºcoalã a fost plin de poveºti, mai mult sau maipuþin hazlii, fie ale militarilor, fie ale celor care au avutocazia pentru câteva zile sã experimenteze viaþa de sol-dat.

Cristina FRATU

Joi, 4 aprilie a.c., la Regimentul 61 Rachete Anti-aeriene ,,Pelendava” din Craiova, s-a desfãºurat ZiuaPorþilor Deschise. Aceastã activitate s-a organizatpentru susþinerea proiectului ,,ARMATA – O ªCOALÃALTFEL” ºi a avut ca scop promovarea imaginiiArmatei României în rândul tinerilor, prin organizareaunor activitãþi, menite sã dezvolte spiritul civic ºi sen-timentul de apartenenþã naþionalã, dezvoltarea cunoº-tinþelor despre Armata României, precum ºi îmbunãtã-þirea percepþiei acestora faþã de rolul Armatei ºi al mi-

litarului în societate, ajungând ca, la final, tot maimulþi sã fie atraºi cãtre o carierã în domeniu.

Printre cei care au vizitat unitatea s-au numãrat ele-vii claselor a V-a ºi a VI-a, de la ªcoala Generalã nr.29 ,,Nicolae Romanescu” din Craiova, ºi elevii clasei aIV-a, de la ªcoala Particularã ,,Ethos”.

Profesorul Cãtãlin Ostroveanu, dirigintele clasei aV-a B de la ªcoala Generalã nr.29, a apreciat modul deorganizare a acestei activitãþi ca fiind ,,o lecþie educa-tivã despre ce înseamnã haina militarã ºi prestigiul mi-

litarilor; elevii au rãmas plãcut impresionaþide climatul din unitate, mulþi dintre ei expri-mându-ºi opinia de a opta pentru carieraarmelor. În concluzie, acest contact cu insti-tuþia militarã a fost un succes”.

În cadrul acestui eveniment, s-au prezen-tat un scurt istoric al unitãþii ºi un film despreexecutarea tragerilor cu rachetele antiaerie-ne, iar apoi au fost vizitate sãlile de speciali-tate, cea de sport ºi popota.

Activitatea s-a încheiat cu vizitarea ºiprezentarea expoziþiei cu tehnicã specificã(Complexul Radiotehnic Cercetare Dirijareºi Instalaþia de Lansare de la Complexul deRachete Antiaeriene ,,KUB” ºi Instalaþia deLansare CA-95) ºi a celei cu armament mili-tar (pistolul mitralierã cal. 7,62mm, puºcamitralierã cal.7,62mm, P.S.L-ul ºi pistolulcal. 7,65mm).

Maior ªtefan MACREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013 Pagina 3

Armata - O Armata - O ªcoa lã A l t fe lªcoa lã A l t fe l

În data 5 aprilie 2013, în cazarma situatã la poale-le Munþilor Iezer-Pãpuºa, apãrãtorii crestelor car-patine din Batalionul 30 Vânãtori de Munte „Dragos-lavele”, în cooperare cu Centrul Militar Judeþean Ar-geº, în baza protocolului încheiat cu Inspectoratulªcolar Judeþean Argeº, au organizat evenimentul spe-cial „Armata - O ªcoalã Altfel”.

Evenimentul s-a dorit a fi o continuare a proiectu-lui „Ziua Armatei în ºcoli”, eveniment ce contribuie

la consolidarea parteneriatului interinstituþional ºi s-adesfãºurat în cadrul sãptãmânii „ªcoala altfel – Sã ºtiimai multe, sã fii mai bun!”. Scopul acestui evenimenta fost acela de promovare a imaginii Armatei Româ-niei în rândul tinerilor, prin interacþiuni permanente ºiacþiuni directe, precum ºi sã îmbunãtãþeascã percep-þia acestora faþã de rolul Armatei ºi al militarului însocietate. ªi-a mai dorit, nu în ultimul rând, sã atragãtinerii cãtre cariera militarã.

La aceastã activitate, au participat cadre didacticeºi grupuri de elevi din cadrul Colegiului Naþional„Dinicu Golescu” ºi din Liceul Teoretic „Dan Barbi-lian” din Câmpulung Muscel, precum ºi reprezentanþiai mass–mediei locale. Dupã expunerea ofertei educa-þionale de cãtre reprezentantul Centrului Militar Jude-þean Argeº ºi prezentarea istoricului ºi a activitãþiloresenþiale ale Batalionului 30 Vânãtori de Munte, aufost vizitate standurile cu armament ºi tehnicã din în-zestrarea unitãþii.

Toate acestea au fãcut ca elevii sã-ºi formeze oimagine completã referitoare la ceea ce înseamnã sãfii militar, iar cunoºtinþele acumulate despre ArmataRomâniei ºi rolul acesteia în societate, au facut ca, lafinalul activitãþii, cariera militarã sã reprezinte oopþiune demnã de luat în seamã atunci când vinevorba despre viitorul lor.

Maior Gabriel BIÞÃ

ªcoala Altfel,la poalele munþilor

Ziua Porþilor Deschise

Proiectul ,,ªcoala Altfel”, la Regimentul 61 Rachete Antiaeriene ,,Pelendava”

- Domnule colonel, faceþi parte din acea categorie deofiþeri de carierã cu o bogatã experienþã profesionalã.De asemenea, pe linie de comandã aþi trecut prin maitoate treptele pânã la acest nivel. Cum îºi pune amprentaîn actul de conducere experienþa acumulatã?

- Fac parte din acea categorie de ofiþeri care cred cãpentru a avea succes pe funcþia pe care sunt numiþi tre-buie sã aibã un bagaj de cunoºtinþe cât mai mare. Cândspun asta, mã refer la o bazã solidã de informaþii, în pri-mul rând din domeniul în care activezi, unde trebuie sã fiiun specialist desãvârºit, dar ºi din cele conexe. Nu cred cãpoþi face performanþã în domeniul logistic fãrã sã fi înde-plinit funcþii, atât de specialist, cât ºi de conducere, în câtmai multe domenii funcþionale ale acestui sistem. Eule-am parcurs aproape pe toate, în ordinea fireascã, nor-malã, a evoluþiei unui ofiþer în carierã ºi cred cã experien-þa câºtigatã mã ajutã sã înþeleg mai bine sistemul ºi sãaplic în actul de conducere acele mãsuri care se potrivesccel mai bine la un moment dat. În esenþã, experienþa acu-mulatã îþi amplificã considerabil ºansele de a lua, în cali-tate de conducãtor, decizia corectã.

- Pentru cã în prim-plan se aflã procesul de instruire,ce ne puteþi spune despre modul în care se desfãºoarãpregãtirea în domeniul logistic ºi care este acea carac-teristicã definitorie ce imprimã instrucþiei un specificlogistic?

- Instrucþia de specialitate se doreºte a avea un carac-ter predominant practic-aplicativ. Este planificatã, orga-nizatã ºi se desfãºoarã având la bazã proceduri standardde operare, prevederi ale regulamentelor militare, ale ma-nualelor de specialitate corespunzãtoare fiecãrui domeniude asigurare, instrucþiuni de specialitate, norme de înzes-trare ºi consum, potrivit actelor normative în vigoare, pre-cum ºi tematica prevãzutã în programele de instrucþiespecifice.

Aº putea spune, fãrã sã greºesc, cã personalul care îºidesfãºoarã activitatea în domeniul acesta face zilnic in-strucþie. Logistica este prin excelenþã un domeniu în care,atât pe timp de pace, cât ºi pe timp de rãzboi, acþiunile seplanificã ºi, deopotrivã, se executã. Aici, planificarea depe hârtie trebuie sã fie pusã ºi în practicã. ªi se pune, pen-tru cã personalul trebuie hrãnit, echipat ºi sã dispunã demijloacele necesare desfãºurãrii instrucþiei, într-un cu-vânt, trebuie sã fie susþinut zilnic din punct de vedere lo-gistic. Dacã bugetul de austeritate te pregãteºte mai multpentru planificare ºi mai puþin pentru execuþie, acel mi-nimum de resurse alocate trebuie, nu doar foarte bineplanificat, dar tot atât de bine utilizat. ªi asta înseamnãinstrucþie, planificatã ºi executatã în condiþiile dificile,dictate de insuficienþa resurselor de care discutam. Credcã acest aspect imprimã instrucþiei, în general, un speci-fic logistic, ºi anume cã este legatã ombilical de acest do-meniu, neputându-se desfãºura fãrã un sprijin adecvat.

- Care sunt problemele cel mai des întâlnite cu carese confruntã logistica în aceastã perioadã?

- Cu siguranþã, lipsa resurselor în volumul necesar ge-nereazã cele mai frecvente probleme. La acestea se maiadaugã starea echipamentelor aflate în înzestrarea unitã-þilor, a cãror exploatare se face din ce în ce mai dificil dincauza uzurii avansate, tot ca rezultat al insuficienþei buge-tare, ºi, nu în ultimul rând, de ce sã nu o spunem, pregã-tirea profesionalã a unor persoane cu responsabilitãþi îndomeniu care nu se ridicã întotdeauna la standardele ne-cesare. În plus ne confruntãm ºi cu mentalitatea unoracare înþeleg mai greu cã restricþiile bugetare reclamãadoptarea unor mãsuri restrictive, de reducere a consumu-rilor ºi de restrângere a activitãþilor, aºteptãrile lor nefiindancorate în realitate.

În general, acestea sunt problemele care „dicteazã”starea de fapt a domeniului logistic în perioada de faþã.Anii de crizã prin care a trecut ºi trece sistemul militar ºi,implicit, cel logistic al Armatei, lasã rãni adânci, de multeori cu impact major asupra funcþionãrii organismului mi-litar. Rãnile se traduc astfel prin scãderea capacitãþii com-bative a structurilor, prin dificultãþi în executarea unor

misiuni de bazã sau chiar prin imposibilitatea executãriilor. Dar cred cã tocmai aceste neajunsuri fac din logisticã,pe lângã un domeniu dificil, ºi unul în care provocãrileapar zilnic. Satisfacþia realizãrii unui obiectiv în condiþiide austeritate este mai mare decât atunci când se executãîn condiþii normale. Este un lucru bun, dar în aceeaºimãsurã ºi unul rãu. Bun, pentru cã se realizeazã, ºi rãu,deoarece apare ideea cã „se poate ºi aºa”, iar aceastãmentalitate devine periculoasã.

- Pentru a crea o imagine completã, trebuie sã neaplecãm puþin ºi asupra oamenilor, fãrã sã uitãm, însã,nici de tehnica din dotare. Ce vã preocupã mai mult,oamenii sau tehnica?

- Personalul este cel care trebuie ºi se aflã în centru,dar amândouã deopotrivã beneficiazã de atenþia noastrã.De altfel, aceasta este ºi raþiunea de a exista a sistemuluilogistic, care este gândit ºi creat pentru a sprijini forþele,iar susþinerea efectivã înseamnã echipamente, în sensulcel mai larg. Nu cred cã ar fi benefic sistemului sã pui înbalanþã oamenii ºi tehnica ºi sã creezi o anumitã prioriti-zare a importanþei acestora. Fiecare are, fãrã doar ºi poate,rolul sãu hotãrâtor în executarea misiunilor. Luptãtoruleste dependent de echipamentele din dotare, iar acesteanu pot funcþiona fãrã el. Deci, amândurora trebuie sã leacorzi atenþia necesarã ºi sã încerci sã le creezi condiþiilede a acþiona ca un întreg. Acesta este, sã spun aºa, dezi-deratul nostru. Pentru fiecare încercãm, în contextul actu-al, sã creãm condiþiile necesare unei funcþionãri normale.Personalului încercãm sã-i oferim drepturile conform le-gii ºi normativelor specifice, fãrã de care misiunea sa nuar fi posibilã, inclusiv echipamentele necesare, iar echipa-mentelor din înzestrare încercãm sã le asigurãm nevoilede funcþionare normalã pentru a putea fi de folos luptãto-rului. Ori toate acestea sunt adevãrate provocãri, dupãcum spuneam ceva mai devreme, pentru cã se deruleazãîn condiþii de insuficienþã bugetarã. La nivelul eºaloanelorcu competenþe pe linia înzestrãrii Armatei sunt stabiliteobiective ºi programe de înzestrare. Batalionul 26 Infan-terie este structura care a beneficiat în ultimii 3 ani dedotarea cu tehnicã de luptã PIRANHA. Odatã cu acesta ºialte structuri precum Batalionul 96 Geniu, 21 Infanterie,33 Vânãtori de Munte ºi Grupul 2 EOD au beneficiat deechipamente competitive.

- Orice misiune îndeplinitã cu succes reprezintã unpunct de plecare pentru urmãtoarea. Dar, þinând seamade constrângerile bugetare, cum v-aþi planificat activitã-þile ºi care sunt prioritãþile acestui an?

- Prioritãþile derivã din obiectivul fundamental al Di-viziei 1 Infanterie pentru anul 2013, obiectiv ce vizeazãconcentrarea eforturilor ºi resurselor pentru pregãtirea ºisusþinerea forþelor puse la dispoziþia NATO/ UE în scopulparticipãrii la misiuni în afara teritoriului Statului român,dezvoltarea capacitãþii de conducere a comandamentelor

la nivel tactic ºi perfecþionarea instruirii forþelor pen-tru îndeplinirea misiunilor specifice, precum ºi conti-nuarea procesului de operaþionalizare ºi de menþinerea nivelului atins de marile unitãþi ºi unitãþi subordona-te afirmate, în concordanþã cu resursele financiarealocate.

Plecând de la acest obiectiv, logistica diviziei ºi-astabilit prioritãþile ºi a decis sã acþioneze pe mai multedirecþii. În primul rând este esenþialã asigurareasuportului logistic necesar pregãtirii ºi participãriiefectivelor la misiunea ISAF în teatrul de operaþii dinAfganistan, concomitent cu asigurarea sprijinuluinecesar menþinerii nivelului de operaþionalizare a for-þelor puse la dispoziþia NATO/ UE, afirmate.

O altã direcþie vizeazã menþinerea unor coeficienþide stare tehnicã corespunzãtori la toate categoriile deechipamente, precum ºi a bazei materiale de instrucþieîn vederea asigurãrii instruirii trupelor. Considerãmaceastã direcþie prioritarã pentru cã starea de operati-vitate actualã este rezultatul unei deprecieri continue,resimþite acut dupã anul 2008 ºi provenite din scãde-rea constantã a bugetului alocat mentenanþei, conco-mitent cu creºterea costurilor de menþinere în

exploatare a echipamentelor uzate fizic ºi moral. În aces-te condiþii, pentru diminuarea efectelor negative, lanivelul diviziei trebuie amplificate eforturile pe linia efi-cientizãrii sistemului de mentenanþã ºi a prioritizãriilucrãrilor la echipamentele care determinã capacitatea deluptã a unitãþilor. Prioritarã este ºi pregãtirea logisticã aexerciþiului „VIPER SNAP 13”, pregãtire care presupuneangrenarea tuturor structurilor de conducere ºi execuþielogisticã pentru desfãºurarea unei activitãþi de mareanvergurã. Practic, asigurarea sprijinului logistic pentruefectivele participante reprezintã un examen greu pe care-l dã anul acesta personalul din structurile logistice de lanivelul marilor unitãþi si unitãþi, care doresc sã certificefaptul cã logistica diviziei se poate face ORIUNDE-ORICÂND..., dar NU ORICUM.

Planurile noastre se mai îndreaptã ºi cãtre reabilitareainfrastructurii unitãþilor. Pe fondul alocãrii deficitare abugetului necesar, în ultimii ani s-a considerat esenþialãreabilitarea infrastructurii bazate pe obiective anuale.Astfel, dupã ce în anii anteriori s-au demarat lucrãrile dereabilitare la spaþiile destinate hrãnirii efectivelor, maga-ziile de armament ºi muniþii ºi la corpurile de pazã, anulacesta demarãm reabilitarea punctelor de control din uni-tãþile militare, urmãrind în acelaºi timp ºi finalizareaobiectivelor începute ºi neterminate în cursul anului tre-cut.

Acestea sunt doar câteva direcþii în care dorim sã ac-þionãm. Când nu dispui de resurse la momentul ºi în loculpotrivit, cu trecerea timpului, an de an, nevoile devin pri-oritãþi, iar prioritãþile devin urgenþe. De aceea e bine catoate sã fie fãcute la timpul lor. Acum majoritatea nevoi-lor sunt stringente ºi încercãm sã le gãsim o rezolvare înfuncþie de fondurile puse la dispoziþie.

- Plecând de la ceea ce este logistica, precum ºi de latoate cele prezentate mai sus, ce este ºi ce reprezintã eaîn contextul generat de secolul XXI ºi ce anume o face sãfie, deopotrivã, interesantã ºi deosebitã?

- Cred cã este interesantã pentru cã nu ai timpi morþiîn activitate. Eºti prins tot timpul, domeniul fiind foartevast, apar în permanenþã speþe noi cãrora trebuie sã le gã-seºti o rezolvare ancoratã în legalitate ºi realitate. Totoda-tã, cred cã a devenit din ce în ce mai interesant domeniulodatã cu încercarea de modelare ºi racordare a acestuia laprincipiile logisticii NATO. Cu alte cuvinte, nu ai timp sãte plictiseºti.

Deosebitã este pentru cã orice situaþie cãreia îi gãseºtiun mod de rezolvare îþi dã ºi un motiv de satisfacþie. Cinelucreazã în domeniul, condiþionat de tot felul de restricþii,ºtie cã rezolvarea unei probleme este o adevãratã provo-care, dar ºi un motiv de mândrie.

Satisfacþia despre care vã vorbesc este de cele maimulte ori singura mulþumire.…

Colonel Ion PAPALEÞ

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Logistica, Logistica, ORIUNDE,ORIUNDE, ORICÂNDORICÂND..., dar nu ORICUM!..., dar nu ORICUM!

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Interviu cu domnul colonel Liviu-Marian MAZILU, ºeful Logisticii Diviziei 1 Infanterie „Dacica”

ªi dacã tot am amintit de AWOL,dupã numai o sãptãmânã, nu îmi vine sãcred cã la biroul logistic am gãsit unsingur subofiþer astãzi, declara uimit desituaþie, la briefing, locotenentul MariusCâmpeanu, încadrat la Batalionul 114Tancuri „Petru Cercel”, consilier peprobleme de logisticã în cadrul echipei.A doua zi, lucrurile s-au lãmurit: ºefullogisticii era detaºat la Brigada 2 ANAîn vederea mutãrii, doi ofiþeri la curs deperfecþionare, iar trei subofiþeri ºi oparte dintre soldaþi în ,,leave” (concediude odihnã).

A urmat o perioadã de muncã asiduã, riguroasã ºi migãloasã cu personalul prezent la pro-gram, declara plutonierul-major Sorin Musteþã, încadrat ºef depozit ATAM la Batalionul 288Apãrare Antiaerianã, consilier logisticã ºi ºofer în cadrul echipei, ºi plutonierul GheorghiþãLãceanu, încadrat subofiþer de stat major în comandamentul Brigãzii 1 Mecanizate „Argeda-va”, consilier ATAM în misiune.

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013

SEMPER FIDELIS!

Echipa de asistenþã militarã tip batalion logistic,

rotaþia a II-a (MAT-CSS II), formatã din militarii

Brigãzii 1 Mecanizate „„AArrggeeddaavvaa””,a ajuns

la finalul primei treimi a misiunii.

Constituitã în septembrie 2012, la sediul Batalionului 117 Sprijin Logistic „Alexandru Polyzu”, dupã parcurge-rea programului de pregãtire - CIED (mãsuri contra DEI), la Rm. Vâlcea; COIN (contrainsurgenþã), la Buzãu; STX/FTX la CIL-FT Cincu ºi JMRC (Joint Multinational Readiness Center/ Centrul Mutinaþional Întrunit de Pregãtire ºiEvaluare NATO) Hohenfels- Germania - , aceasta doar dacã amintesc câteva dintre cele mai importante momenteale pregãtirii, a sosit pe tãrâmuri afgane, în ianuarie 2013, cu destinaþia FOB APACHE.

În cadrul echipelorde consiliere din T.O.Afganistan, mai puþinsau deloc amintit, gru-pul pentru protecþia for-þei are misiunea de aasigura securitatea e-chipei de consiliere latoate activitãþile, indife-rent de scop, locaþie,duratã ºi grad de risc.

Astfel, activitãþilede consiliere pe dome-niile personal ºi logisti-cã sunt monitorizate deechipa CHARLIE .

Încã din prima zi,am identificat eventua-lele riscuri ºi amenin-þãri posibile din locaþii-

le unde îºi desfãºoarã activitatea consilierii echi-pei, astfel încât prezenþa noastrã sã fie cât mai dis-cretã, afirmã plutonierul-adjutant Vasilicã Preda,încadrat comandant grup cercetare la Compania 118Cercetare a Brigãzii 1 Mecanizate ,,Argedava”, aicicomandantul echipei CHARLIE, susþinut de plu-tonierul-adjutant Daniel Taftã, încadrat subofiþer destat major la Batalionul 288 Apãrare Antiaerianã„Milcov”, ºoferul echipei, împreunã cu caporalulDan Ciobanu, încadrat pistolar la Plutonul 299 dinCompania Poliþie Militarã a Brigãzii 2 Infanterie„Rovine”, lunetistul care întregeºte mobilitateaechipei.

Înzestrarea kandak-ului este bunã, spaþii de depozitare încãpãtoare, facilitãþi de mentenanþã deosebite, spaþii de cazare corespunzãtoare, tehnicã diversificatã careasigurã executarea tuturor misiunilor de sprijin logistic ale brigãzii, dar ce folos dacã compartimentul nu este încadrat corespunzãtor, iar dintre cei care sunt încadraþidoar câþiva au terminat cursul de alfabetizare, iar noi încercãm sã punem la punct problemele legate de aplicarea doctrinei ANA, folosirea formularelor MOD 14 (Minis-try Of Defence) pentru înaintarea solicitãrilor logistice, executarea periodicã a inventarierilor( în special, la armament, muniþie ºi C.L.), afirma dupã douã luni de misiu-ne ofiþerul consilier pe domeniul logisticã.

Cei doi subofiþeri din subordinea lui sunt mai optimiºti; ei se laudã cu ce au reuºit pânã acum: I-am învãþat sã foloseascã calculatorul pentru þinerea evidenþei unormateriale în format electronic; am reamenajat conform normelor depozitele de armament ºi muniþie sporind gradul de securitate; am organizat ºi dotat corespunzãtorcu materiale ºi formulare de þinere a evidenþei, punctul de aprovizionare C.L., raportau la analiza lunarã privind consiliereaKDK 5 ANA, cei doi consilieri.

Comandantul kandak-ului, locotenent-colonel Usman Mohammad Ranjbar, a afirmat cã este încântat de continua-rea colaborãrii cu o echipã formatã din militari români, subliniind faptul cã: atât eu, cât ºi întregul personal din sub-ordine, vã considerãm deopotrivã oaspeþi de seamã ºi prieteni, nepunându-se niciodatã problema cã veþi întâmpi-na greutãþi în activitatea de consiliere.

Misiunea echipei stabilitã încã din timpul pregãtirii centralizate, nu este nici pedeparte una uºoarã (cum s-ar înþelege dupã denumire), ci, dimpotrivã una complexã,aceea de a consilia KDK 5 ANA ( Batalionul 5 Afghan National Army) din Brigada 2ANA, pe domeniile funcþionale unui batalion de sprijin logistic, ºi anume la nivelulcomandamentului C2 (personal, informaþii, operaþii, logisticã, comunicaþii), iar lanivelul subunitãþilor (sprijin logistic, transport, mentenanþã, transmisiuni, medical,depozitare ºi protecþia forþei).

Complexitatea misiunii este accentuatã ºi din cauza faptului cã, în permanenþã,echipa trebuie sã menþinã contactul cu militarii ANA, ceea ce implicã o cunoaºtere ºirespectare reciproce ale tradiþiilor, culturii ºi obiceiurilor. Nu în ultimul rând trebuieaccentuat faptul cã sarcina echipei este una de importanþã majorã privind percepþiaºi aprecierea corectã a misiunilor ºi a intenþiilor ISAF, atât în sensul direct, cât ºi înacela al evaluãrii înþelegerii acesteia în rândul militarilor ANA, declara comandatulechipei, locotenent-colonel Sorinel Enache la transferul de autoritate.

Activitatea MAT-CSS (Military Advisory Team Combat Service Support) a înce-put efectiv în luna februarie 2013, când întreaga echipã a participat la briefing-ul deinformare cu omologii afgani desfãºurat la KDK-ul 5, în Camp EAGLE, într-o atmos-ferã prietenoasã ºi cordialã neafectatã de ultimile evenimente green-on-blue/ insid-er attack (atac din interior).

Sunt la prima misiune în Afganistan, afirmãsublocotenentul Ciprian Arnãutu, încadrat coman-dant pluton cercetare CBRN la Compania 307 Cerce-tare CBRN a Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, iar,în cadrul echipei, specialist protecþia forþei, ºi consi-liez pe probleme de personal KDK 5 ANA. ªtiam cão sã fie greu având în vedere cã accentul se pune peridicarea procentului de alfabetizare ºi pe identifi-carea unor mãsuri de asigurare a unui numãr câtmai mare de militari la instucþie. Mã bucur totuºi cã,la acest kandak, procentul AWOL (Absent WithOutLeave) este mic. De asemenea gestionez manage-mentul activitãþilor interpreþilor, iar aici pot afirmacã starea este foarte bunã. Majoritatea celor de ca-re dispune echipa, sunt la a doua sau a treia rotaþieºi au o atitudine pozitivã, facilitând astfel transpune-rea fidelã ºi interpretarea corectã a conversaþiilorîntre consilieri ºi militarii ANA.

Locotenent-colonel Daniel CIOCAN

În teologia Sfântului Apostol Pavel, care are ca obiectprincipal universalitatea mântuirii, pãcatul constituiepartea negativã a tematicii sale, partea pozitivã fiind re-prezentatã de modul ºi mijloacele de mântuire, pe care lerezumã virtutea.

Noþiunea de pãcat, care în lumea pãgânã avea o sem-nificaþie simplã, exterioarã, de abatere de la convenienþe-le sociale, de greºealã în aprecierea de ordin practic aunei legi omeneºti, în gândirea paulinã are o însemnãtatenouã ºi un cuprins mult mai larg.

Dupã Sfântul Apostol Pavel, pãcatul este universal.Universalitatea mântuirii reiese din universalitatea lui.Toþi oamenii sunt pãcãtoºi ºi toþi au nevoie de mântuire.Originea pãcatelor lor este pãcatul strãmoºesc; origineaîndreptãrii lor este însãºi Jertfa Mântuitorului nostru IisusHristos. Paralela care pune faþã în faþã pe Adam, primulom, ºi pe Hristos, cel de-al doilea Adam, serveºte dreptpunct de plecare în tema pãcat – virtute ºi urmãreºte sãarate cã:

1. Dupã cum Adam este cauza pieirii noastre, tot ast-fel Iisus Hristos este cauza îndreptãrii noastre;

2. Dacã pãcatul lui Adam a putut sã aibã urmãri atâtde grele pentru toþi oamenii, cu atât mai mult, harul mân-tuitor al lui Iisus Hristos are urmãri care-l covârºesc pecel al lui Adam ºi care prisoseºte în daruri.

Pãcatul a intrat în lume, iar prin el ºi moartea. Aces-tea douã au aceeaºi universalitate, deoarece moartea, in-trând prin pãcat în lume, a trecut la toþi oamenii pentru cãtoþi pãcãtuiesc. De la Adam pânã la Moise, moartea a stã-

pânit asupra oamenilor. Aceasta constituie dovada ceamai evidentã cã toþi oamenii au pãcãtuit în chip real, deºiîn alt chip decât Adam. Pãcatele lor nu au fost asemãnã-toare greºelii primului om, dar au fost pãcate.

Sfântul Apostol Pavel aratã cã oamenii mor pentru cãei au pãcãtuit. Dar, întrucât existã ºi unii care nu au fãp-tuit încã unele personale, cauza morþii lor este pãcatulstrãmoºesc.

Izvorul pãcatului, care este voinþa liberã a omului, îm-potrivirea cugetatã a creaturii împotriva Creatorului ei,este întreþinut ºi stimulat, dupã concepþia Sfântului Apos-tol Pavel, de multe alte cauze. Un prim stimulent al pãca-tului este ispita. Pãcatul a luat naºtere prin abuzul liber-tãþii umane ºi aderarea integralã a primului om (trup ºisuflet) la un bine înºelãtor. Odatã cu pãcatul însã, întrea-ga fire a fost supusã slãbiciunii, iar ispita a dobândit pute-re de manifestare, atât înãuntru omului, cât ºi în lumeadin afarã, lucrând la transformarea lor în instrumente alepãcatului. Omul pãcatului este înclinat sã se poarte dupã„veacul lumii acesteia”, adicã dupã aspectul material ºitrecãtor al vieþii, fiind influenþat de Satana. Diavolul este,însã, nu numai cãpetenia stãpânirii vãzduhului. El este ºi„duhul care lucreazã acum între fii neascultãrii”, adicãeste „duhul” activ care-i atrage cu ispita pe oameni.

Un alt factor, corupt prin cãderea protopãrinþilor ºi u-ºor de manevrat spre pãcat, este ºi trupul. Fiind intim le-gat de slãbiciunea fizicã, intelectualã ºi moralã, trupul o-mului este înclinat spre pãcat ºi spre rãu. Acesta este oputere activã în pãcat, dar nu poate fi identificat cu el.

Trupul exprimã, aºadar, starea de pãcat a omului, caremanifestã o înþelepciune dictatã de o judecatã trupeascã;care are voinþã de acþiune trupeascã înclinatã spre poftãºi fapte trupeºti.

Un ultim factor, care a contribuit în mare mãsurã lauºurarea rãspândirii ºi adâncirii pãcatului în omenire, es-te, dupã Sfântul Apostol Pavel, legea mozaicã. „N-amcunoscut pãcatul – spune Sfântul Apostol – decât prin le-ge, cãci nici pofta nu aº fi ºtiut-o, de n-ar fi zis legea: Sãnu pofteºti”. Fãrã prescripþia legii mozaice, omul nu aveaconºtiinþa pãcatului. „Sã nu pofteºti” a devenit piatra depoticnire a voinþei umane ºi stimulent la pãcat.

Legea a slujit pãcatului prin poruncã. cu toate acestea,legea, nu este rea în sine, nu este pãcãtoasã. Ea este bunã,dreaptã, sfântã ºi duhovniceascã, dar voinþa omului lipsitde ajutorul harului mântuitor este slabã. Legea care re-prezintã voinþa lui Dumnezeu are în vedere viaþa, în sen-sul pe care Sfântul Apostol Pavel îl aratã când zice cã E-vanghelia a venit sã întãreascã legea, s-o desãvârºeascã,nu sã o distrugã. Omul cãruia i se adreseazã Legea, e o-mul cel vechi, omul pãcatului ºi al morþii.

Sfântul Apostol Pavel numeºte în multe locuri feluri-mea numelor pe care le pot lua pãcatele oamenilor, ca„lucruri ale întunericului”, sãvârºite adicã în întunecareaminþii; sau „fapte ale trupului”: adulter, desfrânare, necu-rãþie, necumpãtare, fermecãtorie, vrajbã, gâlceavã, ucide-re, beþie, pismã, eres, minciunã, fals, furt, jurãmânt-fals,necuviinþã ºi multe aletele.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Rãzboiul de Independenþã este numele folosit înistoriografia românã pentru participarea Principate-lor Unite la Rãzboiul Ruso-Turc din 1877-1878. Înurma acestuia, România a obþinut independenþa faþãde Imperiul Otoman. Pe 4/ 16 aprilie 1877, Principa-tele Unite ºi Imperiul Rus au semnat un tratat la Bu-cureºti care permitea trupelor ruse sã traverseze teri-toriul tãrii în drumul spre Balcani, cu condiþia res-pectãrii integritãþii teritoriale a României. Aproxima-tiv 120.000 de soldaþi români au fost masaþide-a lungul Dunãrii pentru apãrarea þãrii înfaþa unui eventual atac al turcilor. ImperiulRus a declarat rãzboi celui otoman pe 12/24 aprilie 1877, iar trupele ruse un intrat înRomânia pe la Ungheni, pe podul de pestePrut care doar ce fusese construit.

Organizarea apãrãrii strategiceImediat dupã mobilizare s-a trecut la or-

ganizarea armatei în douã corpuri în vede-rea apãrãrii strategice a malului românescal Dunãrii ºi respingerii, la nevoie, a unuiatac otoman. Cele mai ameninþate puncteau fost considerate Calafatul ºi Bucureºtiul.Comandamentul român a hotãrât ca douãdivizii care formau Corpul 1 de Armatã sãasigure apãrarea în cazul unui atac otomandinspre Vidin, iar Corpul 2 format tot dindouã divizii sã asigure apãrarea capitaleiîmpotriva unui eventual atac dinspre Rus-ciuk ºi Turtucaia. Principalele rezerve detrupe erau concentrate în regiunea Bucureºtiului ºiconstau în douã regimente de dorobanþi, unul deroºiori ºi alte câteva formaþiuni auxiliare. În aceastãdesfãºurare, armata românã a asigurat apãrarea linieiDunãrii pe un front de 650km, pânã la sosirea tru-pelor þariste. Armata rusã a început traversarea Pru-tului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eif-fel”, în noaptea de 11–12 aprilie 1877.

Proclamarea IndependenþeiImperiul Otoman a reacþionat la acþiunilor politi-

ce ºi militare ale românilor ºi a luat o serie de mãsuride descurajare, cum ar fi: suspendarea diplomaþilorromâni de la Constantinopol, sechestrarea unor naveromâneºti încãrcate cu cereale, bombardarea oraºelorBrãila ºi Reni, atacarea pichetelor de frontierã, etc.Ministrul de rãzboi român, Alexandru Cerna, a ordo-nat în aceastã situaþie trupelor române sã ripostezeferm faþã de orice tentativã otomanã de traversare aDunãrii. În cadrul sesiunii Adunãrii Deputaþilor, din29 aprilie, ºi a Senatului, din ziua urmãtoare, Parla-mentul României declara rupte legãturile diplomati-ce cu Imperiul Otoman ºi recunoºtea existenþei stãriide rãzboi dintre cele douã state. Pe 9/ 21 mai 1877,Mihail Kogãlniceanu a proclamat independenþa Ro-mâniei. A doua zi, actul a cãpãtat putere de lege prinsemnarea lui de cãtre principele Carol I. Guvernulromân a hotãrât încetarea plãþii tributului de 914.000lei, suma fiind direcþionatã cãtre bugetul apãrãrii.Tot cu aceastã ocazie a fost instituit Ordinul NaþionalSteaua României cu 5 clase, care trebuia sã fie acor-

dat tuturor cetãþenilor care se distingeau pe timp depace sau rãzboi. Dacã puterile europene au primit curezervã Proclamaþi de Independenþã (Franþa) sauchiar cu ostilitate (Imperiul Otoman ºi Regatul Unit),opinia publicã internaþionalã a fost favorabilã lupteipoporului român.

Înainte de începerea luptelor, Imperiul Rus nus-a arãtat deloc interesat sã coopereze activ cu Ro-mânia în acþiunile de rãzboi, ceea ar fi îndreptãþit

Principatele Unite sã participe ºi la tratativele de pa-ce care ar fi pus capãt conflictului.

UrmãriDupã lupte îndârjite Imperiul Rus ºi cel Otoman

au semnat la San Stefano, pe 3 martie 1878, un Tra-tat de pace. Ruºii nu s-au arãtat dispuºi sã-ºi respectepromisiunile fãcute în convenþia parafatã pe 4 aprilie1877 de cãtre consulul rus Dimitri Stuart (cu aproba-rea þarului Alexandru al II-lea) ºi de cãtre premierulromân de la acea datã, Mihail Kogãlniceanu (con-form prevederilor acesteia, românii acordau liberãtrecere trupelor þariste, iar aceºtia garantau apãrareaºi menþinerea integritãþii teritoriale a þãrii noastre).Astfel, la conferinþa de pace de la Berlin din 1878s-a decis ca Rusia sã recunoascã României indepen-denþa ºi sã cedeze teritoriile Dobrogei ºi Deltei Du-nãrii, inclusiv portul Constanþa, ºi mica Insulã a ªer-pilor. În schimb, ea ocupa, pe post de compensaþie,judeþele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bol-grad), care reintraserã în componenþa Moldovei dupãRãzboiul Crimeei prin prevederile Tratatului de laParis din 1856. Principele Carol I a fost profund ne-mulþumit de impunerea acestor cedãri, care contrave-neau cu tratatul ruso-român de pe 4 aprilie. Otto vonBismarck a reuºit sã-l convingã pe principe sã accep-te acest aranjament, care oferea noi oportunitãþi Ro-mâniei din punct de vedere economic datoritã ac-cesului la Marea Neagrã ºi controlului asupra trafi-cului pe Dunãre. (D.M.)

www.wikipedia.org

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013Pagina 6

Rãzbo iu l de I ndepeden þãCar tea d in v i t r i nã

Duºmanii societãþiiDuºmanii societãþii

CCoorruull NNaaþþiioonnaall ddee CCaammeerrãã MMaaddrriiggaall,, 2211 aapprriilliiee,, AAtteenneeuullRRoommâânn..

Manifestarea marcheazã începutul turneului naþional care seva desfãºura pânã în data de 30 aprilie. Evenimentul va însemnao celebrare prin muzicã a valorilor care întruchipeazã de jumãtatede veac esenþa altruistã ºi spiritul inovator ce a propulsat Madri-galul pe cele mai înalte culmi ale performanþei corale. Concertuldesfãºurat sub bagheta dirijorului Voicu Popescu va cuprinde lu-crãri cu un profund conþinut spiritual din repertoriul bizantin, cla-sic ºi contemporan românesc.

Corul Naþional de Camerã „Ma-drigal”, simbol al mãiestriei inter-pretative corale româneºti, a luat fi-inþã în 1963, iar timp de 47 de aniactivitatea sa a fost sinonimã cu nu-mele dirijorului Marin Constantin,fondatorul lui. În cele peste 4.100 deconcerte susþinute pe cele mai mariscene din þarã ºi din strãinãtate aadus aproape de sufletul publiculuimai mult de 1.000 de capodopere aletuturor epocilor creatoare ale istorieimuzicii româneºti ºi universale.

Pentru eveniment sunt în vânzarebilete la preþul de 150 lei. (D.M.)

www.eventim.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

Lec þ ia de i s to r i e

„Violenþa, lipsurile în mijlocul bo-gãþiei, tirania ºi cruzimea cãreia îi dãnaºtere, prostiile grosolane ale celorputernici, indiferenþa celor avuþi, de-zacordurile dintre cei inteligenþi ºi bi-ne intenþionaþi, apatia mulþimii sãr-mane – aceste lucruri ne vor însoþi pâ-nã la capãtul drumului. Prin urmare,civilizaþia va fi întotdeauna expusãriscului ºi în fiecare epocã este pru-dent sã examinãm cu extrem de multãseriozitate ameninþãrile la adresa ei.Toate societãþile bune nasc duºmani acãror ostilitate combinatã se poate do-vedi fatalã. Nu existã vreo formulã u-ºoarã de apãrare, iar cea mai eficientã strategie este identificarearapidã a forþelor maligne, dacã se ivesc. Acesta este principalulscop al cãrþii de faþã.” (Paul JOHNSON)

„Societatea din titlu este una occidentalã – mai exact, cea capi-talistã, liberal-democratã, a clasei de mijloc – care a trebuit de labun început sã se apere de «duºmanii» ei identificaþi adesea închip strãlucit ºi întotdeauna clar ºi pertinent. Aceºti duºmani îi in-clud pe fanaticii ecologiºti, pe filozofi,pe cercetãtorii din dome-niul ºtiinþelor sociale, pe artiºti, pe romancieri ºi dramaturgi, peprofesorii din universitãþi ºi ºcoli, precum ºi pe cei de acasã oridin Lumea a Treia inspiraþi de minþi precum Herbert Marcuse ºiFrantz Fanon.“ (Robert NISBET)

„Johnson declarã, desigur, rãzboi majoritãþii claselor noastreintelectuale. Dar adevãrul este de partea sa ºi duºmanii lui –Marx, Freud, Marcuse, Fanon, Clubul de la Roma – nu vor avea,cu siguranþã, câºtig de cauzã.“ (John CHAMBERLAIN)

www.humanitas.ro

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

D e s p r e p ã c a t

Românii, oameni încercaþi de-alungul istoriei, se clasificã astfel:

- optimiºtii: învaþã engleza;- pesimiºtii: învaþã rusa;- realiºtii: învaþã sã tragã cu

arma!☺

Soþia urcã pe cântar. Soþul îi spune:- Nu eºti grasã deloc! Doar cã, pãstrând proporþia, ar

trebui sã fii puþin mai înaltã.- Da? ªi cam ce înãlþime ar corespunde cu greutatea

mea?- Cinci metri ºi jumãtate!

☺Trei tipi mor ºi ajung la Poarta Raiului. Sfântul Petru îi

întreabã: - De câte ori v-aþi înºelat nevestele?

- Eu, niciodatã în 30 de ani de cãsnicie, rãspunde pri-mul.

- Foarte bine, uite ai aici un Mercedes sã te plimbi prinRai.

- Eu, o singurã datã în 40 de ani de cãsnicie, spune aldoilea.

- Nu e chiar atât de grav; se iartã! Uite un Hyundai.- Eu, de vreo 10 ori în 20 de ani de cãsnicie, rãspunde

ultimul. - Aoleu, ce rãu ai fost! Însã, pentru cã eºti cinstit, uite

un Logan sã mergi cu el prin Rai.Dupã un timp se întâlnesc cel cu Loganul ºi cel cu

Mercedesul la un stop. Cel cu Mercedes plângea.- De ce plângi, omule? Ce s-a întâmplat? - Uite... a murit nevastã-mea ieri ºi am vãzut-o azi prin

Rai pe role...www.bancuri.ro

Nu promite nimic când eºti fericit, nu rãs-punde când eºti nervos, nu decide când eºtitrist.

Oamenii încãpãþânaþi niciodatã nu-ºi ceriertare sau nu uitã. Oamenii ignoranþi iartã ºiuitã. Oamenii deºtepþi iartã, dar niciodatã nuuitã.

Toþi cred cã, dacã scot un iepure din pãlã-rie, sunt magicieni. Eu am scos un bou din ini-ma mea ºi nu mã mai laud!

Fã un bine ºi uitã cã l-ai fãcut... Oricum vauita ºi cel pe care l-ai ajutat!

Când cineva vorbeºte urât despre tine, nu-þi face probleme pentru cã, în realitate, nuspune nimic despre tine, spune totul despre el.

Un bãrbat adevãrat e ca un lup: ori e sin-gur, ori e cu lupoaica lui pentru totdeauna.Alergatul dupã oi e treabã de berbeci!

Ieri nu am fãcut nimic, iar azi continuu sãtermin ce am început ieri!

Doctorii nu recomandã ascultarea fanfareiîn poziþia culcat ºi înconjurat de rude...

Cautã sã trãieºti! Amintirile sunt pentrubãtrâni.

Adevãrata frumuseþe izvorãºte din sublimºi simplitate.

Mesajul secret pictat de Michelangeloîn Capela Sixtinã

La vârsta de 17 ani, a început sã disece cadavreledin cimitirul bisericii locale. Între 1508 ºi 1512, apictat plafonul Capelei Sixtine din Roma. Michelan-gelo Buonarroti, cunoscut în întreaga lume drept ungeniu artistic cu realizãri excepþionale în picturã,sculpturã ºi arhitecturã, a fost totodatã ºi un foartebun anatomist, secret pe care l-a ascuns prin distru-gerea tuturor schiþelor ºi notelor sale anatomice. Cutoate acestea, secretul lui a fost dezvãluit mulþumitãunei analize efectuate la mai bine de 500 de ani dupãce acesta a fost ascuns de ochii Papei Iulius al II-leachiar în trupul lui Dumnezeu.

Aceasta este concluzia a doi experþi în neuroana-tomie de la ªcoala de Medicinã a Universitãþii JohnsHopkins din Baltimore, Maryland. Cei doi experþiau analizat „Separarea luminii de întuneric”, oscenã din Facerea Lumii pe care Michelangelo a pic-tat-o pe plafonul Capelei Sixtine, ºi au ajuns la con-cluzia cã artistul a ascuns imaginea unui creier umanîn chipul lui Dumnezeu. Cercetãtorii afirmã cã pic-tura lui Michelangelo este o reprezentare foarte pre-cisã a creierului uman, a mãduvei spinãrii ºi a trun-chiului cerebral. Frank Meshberger, primul mediccare a identificat asemãnãrile dintre reprezentarealui Dumnezeu ºi creierul uman, afirmã cã Michelan-gelo a împrejmuit Divinitatea cu acel „giulgiu” si-milar creierului uman pentru a sugera cã Dumnezeuîl înzestra pe Adam nu doar cu viaþã, ci ºi cu inteli-genþa supremã de care dau dovadã oamenii. Miche-

langelo a pictat plafonul Capelei Sixtine în patruani, realizând imaginile dinspre est spre vest, înce-pând de la intrarea în capelã ºi încheind deasupra al-tarului. Ultima scenã îl reprezintã pe Dumnezeucare separã lumina de întuneric. În aceastã regiunecercetãtorii au descoperit cã a ascuns trunchiul cere-bral, nervul optic ºi ochii.

Criticii de artã ºi istoricii au fost surprinºi deanumite nereguli anatomice în modul în care picto-rul a înfãþiºat gâtul lui Dumnezeu în aceastã scenã ºide modul ciudat în care era luminatã regiune respec-tivã. Suk ºi Tamargo afirmã cã nu este vorba despreerori, ci despre un mesaj ascuns. În nici o altã pictu-rã nu se mai gãseºte aceastã greºealã anatomicã agâtului uman, iar, dacã imaginea aceasta este supra-pusã peste o fotografie a unui creier uman vãzut dejos, liniile de pe gâtul lui Dumnezeu se potrivescexact cu trãsãturile creierului nostru. Cercetãtoriispun cã nervii optici sunt reprezentaþi exact în ace-eaºi manierã în care au fost ilustraþi de Leonardo daVinci în 1487. Da Vinci ºi Michelangelo au trãit înaceeaºi perioadã, fiecare dintre artiºti cunoscândopera celuilalt. Cei doi experþi în neuroanatomieconcluzioneazã cã „Michelangelo a îmbogãþit aceas-tã picturã ce-l înfãþiºeazã pe Dumnezeu cu imaginiascunse ale creierului, celebrând în acest mod nudoar gloria lui Dumnezeu, ci ºi gloria celei mai mag-nifice creaþii ale Sale”.

Alþi experþi lanseazã o altã ipotezã în ceea ce pri-veºte sensul acestor mesaje secrete. Nu este un se-cret faptul cã relaþia lui Michelangelo cu BisericaCatolicã a devenit încordatã spre finalul vieþii sale,când artistul a ajuns sã deteste opulenþa ºi corupþiadin Bisericã. De altfel, în capodopera sa Michelan-gelo ºi-a pictat chipul în douã locuri, în ambele fiindtorturat. De aceea, unii experþi afirmã cã mesajul as-cuns nu este faptul cã Dumnezeu i-a dat inteligenþalui Adam, ci cã inteligenþa ºi organul trupesc ce oface posibilã permit oamenilor sã ajungã la Dumne-zeu fãrã ca aceastã relaþie sã mai fie intermediatã decãtre Bisericã. Este posibil sã nu aflãm niciodatã a-devãratul motiv pentru care Michelangelo a inseratreprezentarea creierului uman în capodopera sa, cecombinã arta, religia, ºtiinþa ºi credinþa într-o operãartisticã provocatoare ºi uluitoare. (D.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013 Pagina 7

Un nou monitor ultrawide Anul trecut, în noiembrie, LG adu-

cea pe piaþã primul monitor ultrawide,cu un aspect ca al ecranului de 21:9.Acum, NEC vine ºi propune un devicesimilar, iar asta înseamnã cã putemvorbi deja despre o nouã niºã de pro-dus pe segmentul monitoarelor.

NEC EA294WMi este un monitorLED IPS cu o rezolutie de 2560x1080pixeli ºi o diagonalã de 29 de inch.Oferã un timp de rãspuns de 6ms, con-trast dinamic 25.000:1 ºi luminozitatede 300cd/m2. Display-ul are difuzoareîncorporate, butoane sensibile la atin-gere pentru controlul funcþiilor ºi al

setãrilor de culoare, contrast ºi alte a-justãri. De asemenea, monitorul maieste dotat cu HDMI/MHL, Display-POrt, douã porturi DVI-D, douã VGAºi un hub cu 4 USB-uri. Monitorul seremarcã ºi prin standul ajustabil carepermite panelului sã fie aºezat aproa-pe în orice poziþie, inclusiv în modulportret. Are un preþ de 799 de dolari,spre deosebire de monitorul LG carecostã 633 dolari.

HTC revine pe piaþa tabletelor

Vã mai aduceþi aminte de HTCFlyer, prima tabletã a taiwanezilor dela HTC? Sau de HTC Jetstream, ceade-a doua tabletã de 10inch (ºi ultima,de altfel, a companiei)? Chiar dacã audat greº cu primele douã device-uri,vânzãrile fiind foarte mici, producãto-rul vrea sã revinã pe acest segment.

Acum renunþã la Android ºi îºi încear-cã noro-cul cu ta-blete cuWindows8. Deo-camdatãnu vã pu-tem îm-pãrtãºi ºiinforma-þii oficia-le, însã compania de cercetare ºi anali-zã de piaþã, NPD DisplaySearch, cita-tã de FocusTaiwan, afirmã cã HTC vaîncerca sã atace din nou pe frontul ta-bletelor, în a doua parte a acestui an.De aceasta datã, va propune o tabletãde 10,1inch, cu Windows 8, hardwareperformant ºi un design care ar puteafi inspirat de smartphone-ul HTCONE. Aceeaºi sursã afirmã cã nouatabletã a HTC a intrat deja în produc-þie ºi cã în curând ne putem aºtepta laanunþul oficial al produsului. Lansareacomercialã, va avea loc, însã, dupãtoate probabilitãþile, în toamnã. HTCva aplica probabil o politicã de marke-ting extrem de agresivã pentru a reuºisã facã vizibilã pe o piaþã supraaglo-meratã o tableta cu Windows 8.

Starcraft II:Heart of the Swarm

Starcraft II este un joc de strategieîn timp real, militar ºtiinþifico-fantas-tic, dezvoltat de compania BlizzardEntertainment. Heart of the Swarmeste a doua parte din trilogia StarcraftII, alãturi de Wings of Liberty ºi Lega-cy of the Void. Poate fi clasificat drepto expansiune, dar este mai mult un pa-chet cu 2 pãrþi. Practic, jocul are 2 ju-mãtãþi diferite: cea solitarã (campani-a) ºi cea pentru mai mulþi jucãtori(multiplayer). În varianta single pla-yer Heart of the Swarm este dedicatZerg-ului (o rasã extraterestrã asemã-nãtoare insectelor, aflatã în cãutareaperfecþiunii genetice ºi preocupatã de

asimilarea altor rase). Acþiunea începeîntr-un laborator de cercetare Terrancondus de prinþul Valerian Mengsk,care face experimente pe Sarah Kerri-gan (fosta reginã a Zerg-ilor) pentrua-i reda insuºirile umane. Laboratoruleste atacat de soldaþii împãratului, iarea reuºeºte sã scape. Însã Jim Raynor(rebel Terran ºi salvatorul lui Kerri-gan) rãmâne blocat acolo ºi este anun-þat mort la radio. Îndureratã, Sarah seîntoarce în mijlocul Zerg-ilor sã strân-gã o armatã pentru a porni rãzbunareaîmpotriva împãratului. Mai departe vãlãsãm sã descoperiþi singuri.

În multiplayer, regãseºti aceleaºiunitãþi ca ºi în campanie, dar nu auaceleaºi abilitãþi. Deºi este protagonis-tul campaniei din Heart of the Swarm,Zerg-ul pare, pentru început, mai de-zavantajat în multiplayer. Unitãþile

sale sunt în special pentru mijlocul jo-cului ºi necesitã tehnologii avansate.Viper este o unitate aerianã care pro-voacã haos prin abilitãþile sale. Poateaduce formaþiunile inamice în mijlo-cul armatei tale sau îi poate permite sãasalteze inamicul. Swarm host este ounitate care, dupã înpãmântare, pro-duce douã lãcuste la un interval detimp. Acestea sunt utile pentru atacu-rile la distanþã ºi pentru asedierea ba-zei inamice. Restul depinde de jucã-tori. Jocul te face sã nu te mai ridicidin faþa calculatorului pânã nu îl ter-mini. (D.M.)

www.hit.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Rezolvarea integramei din numãrul trecutM, S, C, G, P, MOROCANOSI, TAIATA, IE, LOT, RESORT, TINTI,CER, PORTI, COTE, LI, EMULI, LICARIRI, O, RARE, ATAC,CETE, ATASA.

NNIIMMBB

MMIINNEERRII

SSAAUU

MMOONNEEDDÃÃIIRRAANNIIAANNÃÃ

LLOOCCUUIIEEªªTTEEÎÎNN CCIIZZMMÃÃ

CCAAMMPPIIOONNII

PPEERRIIOOAADDEE DDEETTIIMMPP

AA NNEEGGLLIIJJAA

BBEELLEEAA

PPAANNÃÃ DDEELLEEMMNN

RREEIIAATT LLAAMMIIJJLLOOCC !!

GGRRAAFFIICC

ÎÎNNªªFFÃÃCCAARREE

ÎÎNN CCEETTEE !!

RRÃÃSSUUNNEETTEE

GGRRAASS

UUDDRREEAA IIOONN

AATTÂÂRRNNAATT

ZZIIUUAA ÎÎNN CCUURRSSAACCUUMM !!

EEXXTTRREEMMEE

ZZGGÂÂRRCCIITT

PPÃÃRRTTIINNIIRREE

AA ÎÎNNCCAADDRRAA

BBÃêªTTIINNAAªªII

SSOOAARREEEEGGIIPPTTEEAANN

PPOOSSAACCII

DDRROOJJDDIIEE

PPEERRJJEE!!

AAGGRREESSIIVV

BBÃÃRRBBIIEERRIIÞÞII

În cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EODºi Apãrare CBRN „Panait Donici”, în prima sãptãmâ-nã a lunii aprilie au fost planificate o serie de activitãþidedicate sãrbãtoririi a 132 de ani de la înfiinþarea învã-þãmântului militar de geniu.

Actuala instituþie de învãþãmânt militar de la Râm-nicu Vâlcea este descendentã pe linie directã a ªcoliiSpeciale de Artilerie ºi Geniu, care a luat fiinþã prinÎnaltul Decret Regal nr. 996 din 7 aprilie 1881 semnatde regele Carol I la propunerea ministrului de rãzboi dela acea datã, generalul de geniu Gheorghe Slãniceanu.Nivelul la care se desfãºura învãþãmântul era deosebitde ridicat, dacã avem în vedere faptul cã profesorii erauselecþionaþi cu o mare atenþie. Astfel, din cei zece pro-fesori care predau cursurile tehnico-ºtiinþifice, patruerau doctori în ºtiinþe matematice, fizicã ºi ºtiinþe teh-nice, iar toþi ceilalþi erau licenþiaþi în domeniile pe carele predau.

Începând cu anul 1895, are loc o reorganizare a în-vãþãmântului militar de geniu, când se înfiinþeazã patruinstituþii de învãþãmânt militar pe aceastã specialitate,,funcþionând însã sub o conducere unicã cu denumireagenericã de „ªcoalele militare de Artilerie ºi Geniu”.Odatã cu anul de învãþãmânt 1920- 1921, geniºtii aupentru prima datã o instituþie de învãþãmânt proprie,subordonatã direct Inspectoratului de armã, „ªcoalelemilitare de Geniu”, cu sediul la Bucureºti, în vecheacazarmã din dealul Cotroceni. Din 1927, ºcolii îi esteadãugatã o nouã formã de pregãtire a cadrelor ºi anume

ªcoala de aplicaþie a geniului cu o duratã de pregãtirede un an, care era urmatã numai de cãtre ofiþeri. În1948, ªcoala a fost mutatã la Sibiu ºi, ulterior, la Rm.Vâlcea, unde a funcþionat sub titulatura de „ªcoala mi-litarã de ofiþeri de Geniu” pânã în anul 1961. Duratade ºcolarizare pentru pregãtirea ofiþerilor de geniu s-amenþinut la 3 ani, cu câteva excepþii, de 2 ani, pânã în1953.

Pe 15 aprilie 1975, þinându-se seama de specialitã-þile care se pregãteau aici, s-a înfiinþat „ªcoala Milita-rã de ofiþeri activi de Geniu, Construcþii ºi Cãi Ferate”cu durata de 3 ani, funcþionând efectiv în noul local dinRm. Vâlcea, începând cu septembrie 1976. Din august1990, instituþia a primit denumirea onorificã de „Pana-it Donici”, iar, în martie 1991, ca urmare a reformei înînvãþãmântul militar, s-atransformat în InstitutMilitar de Geniu, Con-strucþii ºi Cãi Ferate, denivel universitar. În1997, institutul s-a trans-format în ªcoala deAplicaþie pentru Geniu,Construcþii ºi Cãi Ferate,având în continuaresediul la Rm. Vâlcea. Înluna august a aceluiaºian, a fost înfiinþat Cen-trul de Pregãtire a Spe-cialiºtilor în ControlulMecanismelor Explozi-ve, situat în Bucureºti,din septembrie 1999, su-bordonându-se ªcolii deAplicaþie pentru Geniu,Construcþii ºi Cãi Ferate.

Instituþia actualã deînvãþãmânt este continu-atoarea tradiþiilor aceste-ia. Din septembrie 2008,

s-a înfiinþat Centrul de In-struire pentru Geniu, EOD ºiApãrare NBC, având în sub-ordine Baza de InstruireEOD, din la Rm. Vâlcea, ºiBaza de Instruire pentruApãrare NBC, dislocatã îngarnizoana Câmpulung Mus-cel. În diferitele ei forme deorganizare, instituþia de învã-þãmânt a constituit de-a lun-gul anilor structura care a datarmei mari comandanþi ºispecialiºti militari, dar ºi per-sonalitãþi de seamã ale vieþiipublice româneºti.

În forma actualã de orga-nizare, Centrul de Instruirepentru Geniu, EOD ºi Apãra-re CBRN ,,Panait Donici”beneficiazã de un corp de ca-dre competent ºi experimen-tat, care are ca misiune de ba-zã formarea, specializarea ºidezvoltarea profesionalã a personalului militar înactivitate ºi în rezervã, din armele Geniu ºi ApãrareCBRN ºi specialitatea militarã EOD, capabil sã asigu-re, potrivit funcþiilor pentru care se pregãteºte, îndepli-nirea misiunilor specifice, în timp de pace, în situaþii de

crizã ºi la rãzboi,pe teritoriul naþio-nal sau în cadrulstructurilor multi-naþionale.

Planurile de în-vãþãmânt ºi de in-strucþie întocmitela nivelul instituþi-ei asigurã pregãti-rea tuturor catego-riilor de militariaflaþi la diferiteforme de pregãtireprin cursuri de for-mare, de nivel, despecializare ºi decarierã pentru exe-cutarea cu succesa misiunilor spri-jinului de geniu,precum ºi apãrareCBRN. Totodatã,în Baza de Instru-ire EOD, persona-

lul didactic de specialitate pregãteºte cursanþii cuprivire la misiunile pe timp de pace ºi în operaþii mili-tare privind sprijinul EOD.

Încã de la origine, învãþãmântul militar de geniu afost de o mare complexitate, având în componenþã maimulte specialitãþi. Pe parcursul vremii, unele s-au sepa-rat, devenind arme ºi specialitãþi de sine stãtãtoare, res-pectiv transmisiuni/ comunicaþii ºi informaticã, con-strucþii ºi cãi ferate.

Pe întreaga perioadã, de la înfiinþare ºi pânã în pre-zent, instituþia de învãþãmânt a beneficiat, de calitãþileºi profesionalismul unui corp de cadre cu experienþã ºicu o pregãtire superioarã, care într-o perioadã relativscurtã de timp a reuºit sã punã bazele unei structuri deînvãþãmânt militar modern, practic-aplicativ ºi interac-

tiv, ce are capabilitãþile necesare de interoperabilitatecu structurile similare din Alianþa Nord-Atlanticã.

Cu ocazia aniversãrii a 132 de ani de existenþã, încadrul garnizoanei Rm. Vâlcea, au fost planificate înaceastã perioadã o serie de manifestãri, printre care aºdori sã enumãr:

- vernisajul unei expoziþii de artã fotograficã cu ti-tlul ,,Câmpul de luptã – Altfel”, expoziþie care se des-fãºoarã în parteneriat cu Cercul Militar în perioada 3-26 aprilie;

- simpozionul dedicat evenimentului, cu titlul ,,Evo-luþia învãþãmântului militar de Geniu”, care s-a desfã-ºurat joi, 4 aprilie, ºi la care au fost invitaþi sã participecadre didactice contribuitoare directe la formarea mili-tarilor geniºti. Simpozionul a fost deschis de cãtre co-mandantul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD ºiApãrare CBRN, colonel Dan Marin. Alãturi de acesteaau mai participat ºi reprezentanþi ai administraþiei pu-blice locale, cadre militare în rezervã ºi în retragere,comandanþi ai unitãþilor din garnizoanã, ai instituþiilorsociale ºi de culturã din municipiu, personal al institu-þiei de învãþãmânt, precum ºi cursanþi aflaþi la instrui-re în cadrul unitãþii. Dupã cuvântul comandantului, aufost prezentate ºi alte comunicãri de cãtre lt.col. Cristi-an Arinton, mr. Claudiu Þolea ºi lt.col. Iulian Mesea.La sfãrºit, domnul colonel Dan Marin, a dorit sã trans-mitã tuturor militarilor geniºti, în activitate, în rezervãsau în retragere, precum ºi personalului militar ºi civilcare îºi desfãºoarã activitatea în cadrul instituþiei de în-vãþãmânt, cele mai sincere felicitãri, bucurii, urãri desãnãtate, împliniri profesionale ºi personale;

- spectacolul de muzicã popularã susþinut de cãtreAnsamblul ,,Rapsodia Oltului” al Centrului Judeþeanpentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþiona-le Vâlcea;

- vineri, 5 aprilie, s-a desfãºurat Ziua Porþilor Des-chise. Aceastã activitate a avut drept scop consolidareaparteneriatului interstituþional, în cadrul proiectuluiiniþiat de Ministerul Apãrãrii Naþionale în colaborarecu Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului, cu titlul„Armata - o ªcoalã Altfel”. Peste 600 de elevi ºi cadredidactice din partea Inspectoratului ªcolar JudeþeanVâlcea, precum ºi numeroºi cetãþeni ai municipiului auvizitat cazarma cu aceastã ocazie.

Iar pentru ca totul sã se desfãºoare cum trebuie, aºacum îi stã bine unui militar, colegii mei au pregãtit uncircuit de vizitare a unitãþii unde au fost prezentatesãlile de specialitate, laboratoarele, baza logisticã ºididacticã, sala de tradiþii, o serie de standuri cu arma-ment din dotarea militarilor, unele categorii de tehni-cã, echipamente ºi materiale specifice geniºtilor ºimilitarilor din structurile EOD, precum ºi o serie deactivitãþi demonstrativ-metodice susþinute de lotulsportiv al unitãþii, dar ºi de cãtre câinii specialdresaþi.

Colonelul Dan Marin, în calitate de gazdã a ,,pe-pinierei” armei geniu, a prezentat obiectivele, misiu-nile esenþiale ºi aspectele cele mai importante ale in-stituþiei de învãþãmânt a armei geniu, apoi s-a conti-nuat cu vizitarea muzeului, bibliotecii ,,General IoanEremia”, a bisericii militare, dar ºi cu vizionarea di-feritelor tipuri de exerciþii demonstrative.

Tot cu aceastã ocazie, a fost pus la dispoziþia pu-blicului ºi muzeul cu tehnicã de geniu, filialã a Mu-zeului Militar Naþional ,,Ferdinand I”, unde este ex-pusã tehnicã specificã, ce nu se mai aflã în dotareastructurilor, dar care a avut o importanþã hotãrâtoarela realizarea lucrãrilor din economia naþionalã.

Maior Sorin PANCU

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 7 (356) din 15 aprilie 2013Pagina 8

Învãþãmântul militar de geniuÎnvãþãmântul militar de geniu

- 132 de an i de t rad i þ ie -- 132 de an i de t rad i þ ie -