CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 2 (305) 31 ianuarie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

(...) Ca fiu de cadredidactice, printre pri-mele lucruri ce le-amînvãþat a fost acela dea preþui oamenii laadevãrata lor valoare.Tatãl meu îmi spuneade multe ori cã „lucrulcu oamenii este printrecele mai dificile mese-rii; cu soarta lor, nu ai voie sã te joci; faþã de ei, nutrebuie niciodatã sã greºeºti, fiindcã ei vor ºti sã tejudece”. Azi, când el nu mai este, sunt fericit cã nuam greºit alegându-l ca model în viaþã...

Pe 14 ianuarie a.c., într-ozi însoritã, ca de primãvarã,a avut loc, în Cetatea Bãniei,ceremonialul de plecare a

Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, dincadrul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, în teatrul deoperaþii din Afganistan, pentru suplimentarea forþelorde coaliþie ce activeazã în provincia Zabul. Militariicraioveni vor acþiona în cadrul misiunii ISAF, în sudulAfganistanului, pe o perioadã de ºase luni, începândcu luna februarie, înlocuindu-i pe infanteriºtii dinBatalionul 812 „ªoimii Carpaþilor” de la Bistriþa. Înzona de operaþii, se aflã deja Batalionul 20 Infanterie,care, în urmã cu douã luni, pe 19 noiembrie 2010, aavut ceremonialul de plecare ca unitate de manevrã înmisiune.

Alãturide famili-ile ºi prie-tenii mili-tarilor, laceremonie,au partici-pat repre-zentanþi aiconduceriiM i n i s t e -rului Apã-rãrii Naþio-nale, veterani de rãzboi, militari în activitate ºi în re-zervã, precum ºi reprezentanþi ai autoritãþilor publicelocale. (pagina 5)

„În arta de a conduce,trebuie sã ºtii când sã fii autoritar!”

„Scorpionii Roºii”, din nou, în teritoriile ostile ale Afganistanului

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Afganistanul este o þarã muntoasã aflatã la inter-secþia mai multor civilizatii indo-europene. Privit caun paradis oriental, cândva prin anii `60, Afganista-nul era sinonim cu libertatea totalã, emanând unfarmec aparte care i-a cucerit pe mulþi.

Acesta este locul spre care se va îndrepta EchipaOMLT tip batalion numãrul 1, rotaþia a IV-a, dupãceremonialul de plecare din 28 ianuarie, care a avutloc la comandamentul Batalionului 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan SOVERTH”. Cei 36 de militari dincadrul echipei vor participa, în perioada februarie-iulie 2011, la procesul de democratizare a Afga-nistanului. Echipa OMLT are drept scop instruirea,consilierea ºi îndrumarea...

Echipa OMLT, gata de drum!

KAKI 100%

R ã z b o i u l e s t e a r t a d e a s u p r a v i e þ u i

Marþi, 25 ianuarie,comandamentul Divi-ziei 1 Infanterie „Da-cica” a fãcut o verifi-care la Batalionul 2Infanterie „Cãlugã-reni”, care se aflã înplin proces de pregã-tire în vederea exe-cutãrii unei misiuni înteatrul de operaþii din Afganistan. Astfel, locþiitorulcomandantului diviziei, general de brigadã IulianBacºiº a putut constata, la faþa locului, nivelul depregãtire la care au ajuns militarii.

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I, momente de glorie ºi onoare (II)

Constantin PREZAN(...) La 30 noiembrie/13 decembrie, Prezan a fost

numit ºef al Marelui Cartier General, iar generalulConstantin Cristescu, subºef al Marelui Cartier Gen-eral. În noua funcþie, Prezan începe cu realizarea con-centrãrii armatei în Moldova, restabilirea disciplineiîn rândul corpului ofiþerilor ºi al trupei ºi refacereamoralului armatei, refacerea (redimensionarea, reor-ganizarea, înzestrarea) armatei, reglementarea rapor-turilor de comandament cu aliatul rus, neutralizareaefectelor revoluþiei bolºevice.

MOZAIC

Iatã ca noul an spaþial 2011 a început în forþã cudouã lansãri într-o singurã zi. Pe data de 20 ianuarie,un satelit rus ºi un satelit american au fost plasaþi peorbite în jurul Pãmântului. Râmâne de vãzut câtelansãri vor avea loc înacest an. Prima lansares-a efectuat de la Com-plexul 45 din Baikonur,la ora 12:29 GMT. Orachetã Zenit 3F a puspe orbitã, într-un sce-nariu complex de 9 ore,primul satelit ...

D e b u t u la n u l u i s p a þ i a l 2 0 1 1

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA – Dmitri Medvedev semneazã legea de ratifi-care a Tratatului START – Preºedintele rus, Dmitri Medvedev,a semnat legea de ratificare a Tratatului ruso-american de de-zarmare nuclearã START, aprobat de parlamentul rus, potrivitimaginilor difuzate de televiziunea rusã, relateazã AFP. „Astãziam semnat documentul de ratificare a acordului START” (acro-nimul în englezã pentru Tratatul de Reducere a Armelor Strate-gice), a declarat Medvedev în cadrul unei reuniuni a ConsiliuluiNaþional de Securitate rus, la reºedinþa sa din Gorky, de la peri-feria Moscovei. În luna ianuarie a acestui an, cele douã Camereale Parlamentului rus au ratificat tratatul, încheind procesul deaprobare a textului semnat în aprilie 2010, la Praga, de preºe-dinþii american, Barack Obama, ºi rus, Dmitri Medvedev. Apro-bat la sfârºitul lui decembrie 2010, de Statele Unite, acest tratatprevede cã fiecare dintre cele douã þãri poate desfãºura maxim1.550 de focoase nucleare, reprezentând o reducere cu 30 la sutãîn comparaþie cu nivelul din 2002. El permite, de asemenea,reluarea verificãrilor reciproce ale arsenalelor nucleare, ale celordouã þãri, întrerupte la sfârºitul lui 2009. START va intra învigoare atunci când cele douã þãri vor schimba instrumentele deratificare. Acest lucru ar urma sã aibã loc în cadrul unei viitoareîntâlniri între ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov,ºi secretarul de Stat american, Hillarz Clinton, a anunþat Med-vedev. BERLIN – Deputaþii germani au prelungit manda-tul trupelor în Afganistan – Deputaþii din Bundestag au votatpentru prelungirea cu un an, pânã la 31 ianuarie 2012, a prezenþeide maximum 5.350 de soldaþi în Afganistan, deschizând perspec-tiva începerii retragerii la sfârºitul anului 2011, informeazã AFP.Deputaþii germani au votat cu 420 de voturi „pentru” ºi 116„împotrivã” pentru reînnoirea cu un an a mandatului. Un numãrde 43 de deputaþi s-a abþinut. Numãrul maxim de soldaþi ce pot fidesfãºuraþi în Afganistan rãmâne fixat, ca ºi pentru anul trecut, la5.350, între care ºi o rezervã de 350 persoane. Aproximativ 4.860de soldaþi germani sunt în prezent desfãºuraþi pe teren, în princi-pal în nordul þãrii. Contingentul german rãmâne al treilea canumãr în cadrul ISAF, dupã cel al americanilor (douã treimi din-tre cei 140.000 de soldaþi ai ISAF) ºi cel al britanicilor. Potrivitunui sondaj difuzat de canalul de televiziune ZDF, 59% dintregermani se opun intervenþiei militare în Afganistan ºi 37%aprobã aceasta. HAGA – Deputaþii olandezi aprobã o misi-une de instruire în Afganistan – Deputaþii olandezi au aprobatcu o slabã majoritate trimiterea unei misiuni de 545 de bãrbaþi ºifemei în Afganistan, pentru perioada 2011 – 2014, destinatãinstruirii poliþiºtilor, la ºase luni dupã retragerea soldaþilor Olan-dei din aceastã þarã. Dupã o dezbatere aprinsã, parlamentul aadoptat propunerea guvernului minoritar de centru-dreapta ce nudispune decât de 52 de locuri din 150, ºi, care a fost nevoit sãfacã unele concesii partidului verde Groenlinks, mai ales anga-jându-se sã cearã Kabulului o garanþie în scris cã poliþiºtii antre-naþi nu vor fi angajaþi în operaþiuni militare. „Trebuie sã fim si-guri cã, dacã noi instruim oameni pentru a deveni membri aipoliþiei, ei vor fi evident desfãºuraþi ca membri ai poliþiei”, adeclarat în faþa deputaþilor primul-ministru Mark Rutte. Prezentla Haga, ministrul afgan de Interne, Bismullah Mohammadi,exprimându-se în faþa unei comisii parlamentare, i-a chemat pedeputaþii olandezi sã aprobe trimiterea acestei misiuni „de oimportanþã crucialã pentru îmbunãtãþirea calitãþii poliþiei ºi pen-tru rolul ei în securitatea Afganistanului”, mai aminteºte AFP.

KABUL – Talibanii bat în retragere, în faþa trupelor NATO– Generalul american David Petraeus, afirmã într-o scrisoaredifuzatã de curând cã talibanii pierd teren în faþa trupelor coa-liþiei internaþionale, relateazã AFP. În scrisoarea deschisãadresatã soldaþilor, generalul Petraeus, dã asigurãri cã trupeleForþei Internaþionale de Asistenþã pentru Securitate (ISAF) aureuºit sã preia iniþiativa în teatrul de operaþiuni în ultimele 12luni. Potrivit celui mai înalt grad militar american din Afga-nistan, coaliþia i-a respins pe talibani în Sudul afgan ºi a produs„pierderi considerabile” la nivelul mediu al combatanþilor isla-mici. Generalul nu face însã nici o referire la momentul iulie2011, datã avansatã de administraþia Obama pentru începutulretragerii celor 100.000 de soldaþi americani din Afganistan. Înultimul timp, înalþi responsabili americani au relativizat aceastãchestiune, explicând cã ea ar putea reprezenta semnalul deretragere pentru un numãr redus de soldaþi. „În final, 2010, a fostun an al reuºitelor marcante, obþinute cu preþul unor lupte dure.Acest an se anunþã de asemenea dificil”, scrie generalul Petraeus.El le mulþumeºte trupelor ISAF pentru sacrificiile fãcute ºiexplicã faptul cã eforturile lor au permis semãnarea „discordiei”în înaltul aparat decizional al talibanilor. „Acum, insurgenþii,reacþioneazã la operaþiunile noastre ºi nu invers. Numeroaserapoarte vorbesc despre o discordie fãrã precedent între membriiShurei din Quetta, organul de comandã al talibanilor”, maiprecizeazã responsabilul militar. (M.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 2/2011

Nu! Nu este vorba despre sensulpropriu al cuvântului „reabilitare”, carepoate provoca unele confuzii, ci despreactivitatea pentru care au fost detaºaþicâþiva militari din unitãþile subordonatediviziei, activitate ce presupune reabi-litarea blocului alimentar din cazarmaBrigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, învederea asigurãrii condiþiilor optimepentru hrãnire. Acest demers vine ca ur-

mare a precizãrilor ºefului DirecþieiLogistice, cu privire la hrãnirea perso-nalului din Armata românã, în sistempropriu.

Aºadar, pe 19 ianuarie, am fãcutcunoºtinþã cu 14 dintre cei 20 de militaricare fac parte din grupul-construcþii, dela Craiova, Caracal ºi capitalã, care,pentru o perioadã de ºase luni, îºi vordesfãºura activitatea la brigada de pe

Olteniþei, sub îndrumarea Cen-trului Cartiruire Trupe ºiAdministrare Cazãrmi, prin per-soana plutonierului-major Flo-rentin Duminicã. Mai trebuiemenþionat ºi faptul cã militarilordin provincie le-au fost asigu-rate condiþiile de cazare ºihrãnire adecvate.

Lucrãrile de punere înfuncþiune a popotei din cazarmãau debutat pe 17 ianuarie ºi con-stau în: montare de tavan falscasetat, turnare ºapã egali-zatoare, placãri cu gresie ºifaianþã, zugrãveli ºi vopsitorie,tâmplãrie lemn, dar ºi în

reparaþii ale instalaþiei electrice ºi de în-cãlzire. De fapt, este vorba despre douãsãli de mese, la care se lucreazã intens,prima dintre acestea având ca termen definalizare data de 10 februarie. Caurmare, dupã terminarea lucrãrilor,mâncarea pe care o vor servi cadrelemilitare ale brigãzii, în blocul alimentarnou renovat, va fi pregãtitã la Batalionul300 Sprijin.

Caporalul Daniel Ciotonea, servantla obuzierul de 152mm, la o unitate dinCaracal, se ocupã, dupã cum aratã ºifotografia, de montarea instalaþiilorsanitare. În acelaºi timp, la fel ca ºiceilalþi colegi ai lui, urmeazã un curs depregãtire pe diferite meserii., con-cretizat în patru ore de teorie pe sãp-tãmânã. ªi cum teoria, fãrã practicã, nuvaloreazã mare lucru, aceasta din urmãeste asiguratã prin lucrarea de reabili-tare în sine.

La finalul celor ºase luni, militariidetaºaþi vor primi ºi un atestat în funcþiede meseria pe care s-au calificat pe par-cursul acestor luni.

Sergent Codruþ MIEILÃ

DD ee tt aa ºº aa þþ ii pp ee nn tt rr uu „ rr ee aa bb ii ll ii tt aa rr ee ””

Oficialii armatei spun, de câte ori au ocazia, cã „Numaicine n-a fost o zi simplu soldat nu ºtie ce pondere areintendenþa într-o structurã militarã.”

Intendenþa este specialitatea militarã consideratã indis-pensabilã în ceea ce priveºte aprovizionarea militarilor cuhranã, uniforme ºi tot ceea ce înseamnã logisticã, mai ales

în vreme de rãzboi.În 2011, armata aniverseazã 150 de ani de la înfiinþarea

Intendenþei, la 1 februarie 1861, prin Înaltul Ordin de zi nr.29, dat de cãtre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Asigu-rarea echipamentului ºi a hranei reprezintã activitatea de

bazã a Inten-denþei. Cadre-le de inten-denþã s-au do-vedit a fi bunimilitari, princunoaºterea ºiaplicarea, laspecificul do-meniului, atacticii ºi arteioperative. In-tendenþii sunt,de asemenea,ºi buni cu-noscãtori ºiexecutanþi ai

prevederilor legislaþiei economico-financiare. Ofiþerul deintendenþã este primul care vine în raion sã organizezecondiþiile de cazare, hrãnire, igienã ºi instrucþie.

La mulþi ani Intendenþei militare!Cristina FRATU

1 f e b r u a r i e Z i u a I n t e n d e n þ e i m i l i t a r e

La 18 august 2011, se vor împlini 95 de ani de laînfiinþarea Armatei I Române, mare unitate din com-punerea Armatei României, participantã la cele douãconflagraþii mondiale ºi la numeroase alte evenimentecare au marcat istoria naþionalã.

Continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Armatei Ieste, astãzi, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, ce ºi-a pro-pus, cu ocazia acestei aniversãri, sã editeze un AlbumFotografic, prin care sã reliefeze, în cuprinsul sãu,evoluþia marilor unitãþi ºi unitãþi care au fãcut partedin aceastã structurã, pe parcursul anilor 1916-1918;1939-1947; 1980-2000; 2000-2008; 2008-2010, petimpul desfãºurãrii unor activitãþi, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii.

În vederea editãrii acestui Album Fotografic,organizatorii solicitã sprijinul persoanelor care dispunîn arhiva personalã de fotografii realizate pe timpulparticipãrii la misiuni internaþionale, începând cu anii1990 ºi pânã în prezent.

Fotografiile, puse la dispoziþie pentru realizareaacestui album, pot fi trimise la adresa de e-mail:relpubd1i@forter.ro

A n u n þ i m p o r t a n t

Afganistanul este o þarã mun-toasã aflatã la intersecþia mai multorcivilizatii indo-europene. Privit caun paradis oriental, cândva prin anii`60, Afganistanul era sinonim culibertatea totalã, emanând un farmecaparte care i-a cucerit pe mulþi.

Acesta este locul spre care se vaîndrepta Echipa OMLT tip batalionnumãrul 1, rotaþia a IV-a, dupã cere-monialul de plecare din 28 ianuarie,care a avut loc la comandamentulBatalionului 495 Infanterie „Cãpi-tan ªtefan SOVERTH”. Cei 36 demilitari din cadrul echipei vor par-ticipa, în perioada februarie-iulie2011, la procesul de democratizare aAfganistanului. Echipa OMLT aredrept scop instruirea, consilierea ºi

îndrumarea, în toate ariile func-þionale, pentru dezvoltarea capabil-itãþilor operaþionale ale batalionuluiArmatei Naþionale Afgane. La cere-monial, Statul Major al ForþelorTerestre a fost reprezentat decolonelul Marius Þundrea, ºefulComponentei Operaþionale Terestre,iar Divizia 1 Infanterie „Dacica”,de cãtre locotenent-colonelul MariusNicolaie. Primul dintre aceºtia a fostºi cel care a primit raportul dinpartea comandantului echipeiOMLT, locotenet-colonel CorneliuViºan.

În prezent, în Afganistan, acþio-neazã în jur de 1.200 de militariromâni. O mare parte dintre aceºtiase aflã dislocaþi în provincia afganã

Zabul, consideratã a fi o zonãextrem de periculoasã. Antrenareaechipei OMLT a fost complexã,împingând la limitele extreme rezis-tenþa fizicã ºi psihicã a laturiiumane, dar întreg efortul susþinut nua avut decât un singur þel – elimi-narea tuturor riscurilor din zona deoperaþii, riscuri pe care numairãzboiul le pune pe rampa de lasare.

Aºadar, este imperios necesar sãse conºtientizeze la nivel politic,militar ºi nu numai, faptul cã, dacãrãzboiul cu talibanii se eternizeazã,devine comun pentru toþi, pentrumembrii coaliþiei, adicã ºi pentrunoi! Din nefericire pentru Afganis-tan, acest lucru ar însemna reluareaciclului de conflicte interne ºi o nouãºansã pierdutã pentru pace.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Echipa OMLT, gata de drum!

Colectivul U.M. 01471 anunþã cu profundã durereplecarea dintre noi, a celui care a fost colegul ºicamaradul lor, maistrul militar clasa I PetricãPuºcaºu. Suntem cu toþii alãturi de familia îndureratã. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

În anul 1859, se realizeazã Unirea Principatelor românesub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaþã,

Nicolae Grigorescu îi relateazã lui Al. Vlahuþã: „Ne vinevestea cã s-a ales Cuza domnitor în amândouã capitalele.Am lãsat tot, am pus ºaua pe cal, ºi fuga la târg. Atunci amvãzut eu ce va sã zicã bucuria unui popor. Cântece, jocuri,chiote în toate pãrþile. Îþi ieºeau oamenii în drum cu oalaplinã cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, deunire, se îmbrãþiºau ºi încingeau hora în mijlocul drumului.ªi era un ger de crãpau pietrele. Da' unde mai sta cineva încasã? Am vãzut bãtrâni care plângeau de bucurie.”

Al. I. Cuza, înfãptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, setrãgea dintr-o veche familie moldoveanã, din pãrþile Fãlciu-lui, familie de cluceri, spãtari, comiºi, ispravnici. S-a nãscutla 20 martie 1820. A învãþat pânã în 1831 la Iaºi, unde a avutcolegi pe câþiva dintre viitorii sãi colaboratori, între ei ºiVasile Alecsandri. E trimis, apoi, la Paris, unde îºi iabacalaureatul în litere. S-a întors în þarã ºi a intrat în armatã.S-a cãsãtorit în 1844 cu Elena Rosetti.

Al. I. Cuza, în timpul evenimentelor din 1848, a fost înprimele rânduri. A luat cuvântul, la adunarea de la hotelul„Petersburg” din Iaºi, cerând înfãptuirea unor reforme demo-cratice. Printre fruntaºii adunãrii, arestaþi din ordinul domni-torului Mihai Sturza, s-a aflat ºi Cuza; a reuºit, apoi, sã scapede sub pazã ºi sã fugã în Transilvania. Acolo are ocazia sãparticipe la Marea Adunare de la Blaj, din 3/15 mai 1848,dupã care se retrage în Bucovina. În timpul domnitoruluiGrigore Ghica, s-a reîntors în þarã ºi, în perioada pregãtiriiunirii, îndeplinea funcþia de pârcãlab de Galaþi. Ca formã deprotest faþã de falsificarea alegerilor pentru adunãrile ad-hocdin Moldova, Cuza ºi-a dat demisia din funcþia de pârcãlab.Patriot cu idei liberale, nu radicale însã, Cuza a fost acceptatchiar ºi de partizanii celor doi Sturza care candidau, susþinuþide conservatori.

La 5 ianuarie 1859, el a fost ales domn, cu unanimitateavoturilor deputaþilor prezenþi în Moldova. În drum spre Con-stantinopol, delegaþia Moldovei s-a oprit ºi la Bucureºti,influenþând pe reprezentanþii Partidei Naþionale dinAdunarea Electivã.

În ziua de 24 ianuarie, Cuza a fost ales ºi domn al ÞãriiRomâneºti. Alegerea sa a produs în întreaga þarã o puternicãexplozie de entuziasm. Situaþia nou creatã în cele douã prin-cipate urma sã facã obiectul discuþiilor Conferinþei Inter-naþionale de la Paris. Încã din aprilie 1859, Franþa, Rusia,Anglia, Prusia ºi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poar-ta ºi Austria au recunoscut-o ºi ele, în septembrie 1859, darnumai pe timpul domniei lui Cuza.

Focºani – oraº prin excelenþã negustoresc – a trãit cuintensitate frãmântãrile politice de la jumãtatea veacului alXIX-lea. La acea epocã, focºãnenii au constituit un veritabilpuls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continuãintensificare a dorinþei de unitate a românilor. Despãrþit îndouã – Focºanii Moldovei ºi Focºanii Munteni – de un braþ al

Milcovului, oraºul întruchipa, în acea vreme, situaþia celordouã þãri vecine ºi surori. Desfiinþarea hotarului de laFocºani echivala cu Unirea celor douã Principate ºi creapremisele punerii temeliei statului naþional unitar român.Entuziasmaþi de victoria obþinutã de confraþii unioniºtimoldoveni, deputaþii munteni din Adunarea Electivã dauvotul lor, la 24 ianuarie 1859, aceluiaºi Alexandru IoanCuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Con-venþiei de la Paris, dorinþa naþiunii române.

În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fostoaspetele oraºului Focºani. Mii de oameni i-au ieºit în caleîn drumul dinspre Mãrãºeºti, pe unde venea de la Iaºi. Încinstea Domnitorului, s-au ridicat pe ºosea, pe uliþele peunde trebuia sã treacã ºi în faþa curþii boierilor Dãscãlescu,patru arcuri de triumf, împodobite cu verdeaþã ºi înfãºurateîn pânzã tricolorã. Sute de felinare (850), improvizate îngrabã, 150 de ceaune ºi 650 de ulcele de tuci cu smoalã,pãcurã (s-au consumat 30 vedre) ºi seu (60 ocale) erauaºezate pe uliþe, pentru a se aprinde ºi a lumina feeric oraºul.S-au mai ridicat, în oraº, mai multe piramide, acoperite cufrunze de brad, pe care ardeaulumânãri ºi felinare. Dupã condi-ca de cheltuieli, municipalitatea acheltuit 6.630 lei ºi 32 de parale,dintre care numai pentru artificiis-au dat 1.354 lei ºi 20 de parale.Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au îm-podobit porþile cu verdeaþã ºi, laferestre, toatã noaptea au arslumânãrile bucuriei obºteºti. Laapariþia Domnului, lumea a izbuc-nit în urale. Douã muzici militare,una din Iaºi ºi alta din Bucureºti,precum ºi tarafe de lãutari, cântauHora Unirii ºi un imn al vremii„Timpuri de Mãrire”. Valuri deflori s-au revãrsat în calea Dom-nului, care s-a scoborât din dili-genþã. Ajungând la hotar, unde eraal doilea arc de triumf, Domni-torul s-a oprit ºi a chemat la el pecei doi soldaþi care fãceau de stra-jã la hotar, un moldovean ºi unmuntean. Le-a spus cã sunt fraþi ºii-a pus sã se îmbrãþiºeze. Apoi adat poruncã ca fiecare sã meargãla cazarma lui ºi sã comunicecomandirilor cã, de azi înainte ºipe vecii vecilor, Domnitorul Prin-cipatelor Unite a ridicat gãrzile dela hotarul dintre români, de laFocºani. De aici, însoþit de nota-

bilitatea oraºului ºi de mulþimea de oameni, Cuza a merspânã în centrul oraºului, unde au jucat cu toþii Hora Unirii.Noaptea, Domnitorul a fost gãzduit de boierii Dãscãleºti,unde, a doua zi, a primit în audienþã multã lume, se zice cãºi pe Moº Ion Roatã.

La 11 decembrie 1861, domnitorul a dat proclamaþia princare fãcea cunoscut întregii naþiuni faptul cã: „Unirea esteîndeplinitã. Naþionalitatea Românã este întemeiatã. Acestfapt mãreþ, dorit la generaþiunile trecute, aclamat de Cor-purile Legiuitoare, chemat cu cãldurã de noi, s-a recunos-cut de Înalta Poartã, de Puterile garante ºi s-a înscris îndatinile Naþiunilor. Dumnezeul pãrinþilor noºtri a fost cuþara, a fost cu noi. El a întãrit silinþele noastre prin înþelep-ciunea poporului ºi a condus Naþiunea cãtre un falnic viitor.

În zilele de 5 ºi 24 Ianuarie aþi depus toatã a voastrãîncredere în Alesul naþiei, aþi întrunit speranþele voastreîntr-un singur Domn. Alesul vostru va da, astãzi, o singurãRomânie. Vã iubiþi patria, veþi ºti a o întãri. Sã trãiascãRomânia!”

Cristina FRATU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011 Pagina 3

Marþi, 25 ianuarie, comandamentul Diviziei 1Infanterie „Dacica” a fãcut o verificare la Batalionul2 Infanterie „Cãlugãreni”, care se aflã în plin procesde pregãtire în vederea executãrii unei misiuni înteatrul de operaþii din Afganistan. Astfel, locþiitorulcomandantului diviziei, general de brigadã IulianBacºiº a putut constata la faþa locului nivelul la careau ajuns militarii care vor pleca în teatrul de operaþiiextern. Terenul de instrucþie a devenit, aºadar, pentrucâteva luni, o gazdã mai mult sau mai puþin primi-toare, pentru militarii care participã la pregãtire. Spunmai puþin primitoare, nu pentru procesul de instruireîn sine, ci din cauza condiþiilor climaterice, geruldevenind principalul „inamic” al militarilor, cu multegrade sub zero.

La faþa locului, am stat de vorbã cu un comandantde pluton, în persoana sublocotenentului Oana Badea,care considerã cã „misiunea, prima de acest fel, lacare voi participa, reprezintã o provocare pentrumine ºi, în acelaºitimp, o etapã nece-sarã a evoluþiei u-nui ofiþer de carie-rã, pentru a avea opregãtire desãvâr-ºitã.”

Nu departe dedumneaei, l-am în-tâlnit pe ºeful echi-pei CIMIC, sublo-cotenent GeorgeTãnase, aflat tot laprima misiune într-un teatru de opera-þii extern, misiunecare reprezintã ocontinuare a cari-erei, dupã absol-virea instituþiilor militare de învãþãmânt. „Vãd înaceastã misiune cea mai bunã modalitate de a verifi-ca ºi aplica tot ceea ce mi-am însuºit, pânã la acestmoment, în procesul de instrucþie. Sunt conºtient de

importanþa ei, dar ºi de riscul la care ne expunem,sperând în acelaºi timp sã îmi ating toate obiectivele.Îmi doresc sã ne întoarcem cu bine acasã, eu, mem-brii echipei pe care o conduc ºi toþicei care participãm la misiune.”

Plutonierul major Florin Bãn-ceanu, comandant piesã ºi locþiitor alcomandantului de pluton, are maimultã experienþã de acest gen, prinparticiparea, pânã în prezent, la treiexerciþii multinaþionale DymanicResponse, douã care s-au desfãºuratîn Bosnia (2002, 2004) ºi unul înKosovo (2003). Nici teatrele deoperaþii din Irak ºi Afganistan nu îisunt strãine, deoarece a luat parte ladouã misiuni în aceste zone, în 2005ºi, respectiv, în 2006-2007. „Pentruaceastã misiune îmi propun sã

îndepl inesctoate obiecti-vele ce revinplutonului meu, sã-mi aduccontribuþia la terminarea cusucces a misiunilor. Dar, unuldintre obiectivele principalerãmâne întoarcerea cu bine înþarã, cu satisfacþia misiuniiîndeplinite, alãturi de militariidin subordine.”

Angola 1995-1996, Alba-nia 1997, Afganistan 2006-2007,Bosnia-Herþegovina2008, nu reprezintã, cu sigu-ranþã, itinerariul unui turistromân peste hotare, ci locurileunde plutonierul major IordanSlavu, locþiitor al comandantu-

lui de pluton, ºi-a fãcut datoria în calitate de militarromân, sub egida ONU sau NATO. „Mi-am propus,pentru aceastã misiune, ca împreunã cu militarii dincadrul plutonului sã aplicãm tot ceea ce am învãþat în

procesul de instrucþie, astfel încât, la final, sã putemraporta în efectiv complet <Misiune Îndeplinitã!>.”

„Perfecþionarea cunoºtinþelor acumulate în misiu-nile anteri-oare ºi apli-carea acesto-ra în procesulde instrucþier e p r e z i n t ãpentru mineun obiectivprioritar, ast-fel încât, plu-tonul sã-ºi în-deplineascãmisiunile cusucces, iarnoi sã ne în-toarcem a-casã în efectivc o m p l e t . ” ,sunt cuvintele

plutonierului major Rãzvan Cristache Oprescu, locþi-itor al comandantului de pluton, ºi dumnealui partici-pant la un exerciþiu Dynamic Response, în Bosnia2002, ºi la douã misiuni în teatrele de operaþii din Irak(2005) ºi Afganistan (2006-2007).

Procesul de instruire este unul continuu, eºalonat,care se va încheia odatã cu plecarea în misiune. Eu amsurprins doar o zi ºi mi-am dat seama de adevãrul carereiese din fraza binecunoscutã tuturor militarilor, ºi nunumai: „Te instruieºti aºa cum vei lupta!”

Acolo unde inamicul luptã dupã reguli mai multsau mai puþin convenþionale, nu poþi sã faci abstracþiede faptul cã viaþa ta nu depinde numai de tine, ci ºi decel care-þi stã alãturi. Aºadar, spiritul de echipã, coe-ziunea, încredere în celãlalt îþi pot salva viaþa. Suntlucruri pe care nu le înveþi numai în poligonul deinstrucþie, ci ºi în viaþa de zi cu zi. Mãrturie pentruacest lucru stau faptele care dovedesc cã militariiromâni nu lasã pe nimeni în urmã!

Sergent Codruþ MIEILÃ

R ã z b o i u l e s t e a r t a d e a s u p r a v i e þ u i

2 4 i a n u a r i e 1 8 5 9 - U n i r e a P r i n c i p a t e l o r

Anul 2010 a adus în prim plan com-petiþia „Omul Anului”, la nivelul forþelorterestre, ºi ºi-a anunþat câºtigãtorii.Scopul competiþiei a fost recompensareavalorilor profesionale ale per-sonalului militar ºi civil, carecontribuie la crearea uneiimagini pozitive instituþieimilitare ºi la creºterea vizi-bilitãþii structurilor militaredin compunerea ºi subor-dinea Statului Major alForþelor Terestre, în socie-tate, la nivel naþional, lanivelul alianþei sau în planinternaþional. La competiþie,au putut participa toþi ofiþerii,maiºtrii militarii, subofiþerii,studenþii ºi elevii militari,gradaþi ºi soldaþi voluntari,personal civil din cadrul Sta-tului Major al Forþelor Terestre care ausãvârºit acþiuni sau au elaborat lucrãri,ce au contribuit la creºterea prestigiuluiinstituþiei militare.

Competiþia s-a desfãºurat la toatenivelurile ierarhice, începând cu eºa-lonul batalion, pânã la nivelul divizieiinclusiv. Comisia de analizã ºi ierar-

hizare de la nivelul Statului Major alForþelor Terestre, la categoria „SoldatUniversal”, l-a declarat câºtigãtor pe ca-poralul Viorel Daniel Fratoºtiþeanu, din

cadrul Batalionului26 Infanterie „Nea-goe Basarab” alBrigãzii 2 Infan-terie „Rovine”, iar,la categoria „In-strucþie ºi Luptã”, afost desemnat câº-tigãtor locotenentulFlavius AlexandruBucur din cadrulBrigãzii 2 Vânãtoride Munte „Sarmize-getusa”. Cei doi mi-litari fac parte dinmarile unitãþi cucare Divizia 1 In-

fanterie se poate mândri ºi lãuda pre-tutindeni. Aceºtia au reuºit prin muncã,dãruire ºi ataºament faþã de haina mili-tarã sã fie declaraþi „OMUL ANULUI2010”, la nivelul Statului Major alForþelor Terestre, la cele douã secþiuni.Felicitãri ºi multe succese în continuare!

Plutonier Radu SÃCÃREA

„O m u l A n u l u i ” 2010

- Domnule maior, care este drumul pe care l-aþiparcurs, în cariera militarã, pânã la aceastã funcþie?

- În septembrie 1989, ca tânãr absolvent al ªcoliiMilitare de Ofiþeri Activi „Nicolae Bãlcescu”, amdeschis pentru prima datã poarta acestei unitãþi ºi, deatunci, pot spune cã Batalionul 49 Apãrare C.B.R.N. adevenit pentru mine o a doua casã. Pânã în anul 1998,am îndeplinit funcþia de comandant de pluton, apoi,timp de patru ani, funcþia de ºef staþie calcul analitic.Din 2002, am ocupat funcþia de ofiþer 4 planificare ºiconducere acþiuni militare, iar, din octombrie 2004, pecea de ºef al operaþiilor ºi instrucþiei. În anul 2007, amfost numit ºef de stat major la Batalionul 49 ApãrareN.B.C., iar, din 2010, îndeplinesc funcþia de locþiitor alcomandantului.

- Cu penelul gândului frumos, vã rugãm sã contu-raþi portretul unui comandant de batalion, la modulideal, fãrã a face referire la personaje ºi fapte dincotidian.

- Este greu de fãcut un portret ideal al comandantu-lui de batalion, mai ales cã m-am considerat tot timpulo persoanã realistã ºi nu aº vrea sã fiu subiectiv. Con-sider cã un bun comandant trebuie sã dispunã, înprimul rând, de o pregãtire temeinicã, atât în ceea cepriveºte legile ºi regulamentele militare, cât ºi legis-laþia civilã, dar ºi de cunoºtinþe temeinice de manage-ment organizaþional. Stilul personal de management alcomandantului de batalion înseamnã conducerea cuabilitate a personalului din subordine. Astfel, atenþia ºirãbdarea de a-i asculta pe ceilalþi creeazã un sentimentde apropiere faþã de oameni, iar, dacã acesta reuºeºtesã-i facã pe subordonaþi sã înþeleagã cã, în unitate,interesul instituþional primeazã interesului personal,atunci succesul sãu este garantat. Pe scurt, comandan-tul are nevoie de ºtiinþã, voinþã ºi ambiþie, curaj ºihotãrâre în luarea deciziilor, dar ºi de o echilibratãstimã de sine, deoarece, nu-i aºa, respectul faþã de pro-pria persoanã induce în mod automat respectul faþã decei din jur.

- Care este misiunea Batalionului 49 ApãrareC.B.R.N. „Argeº” în cadrul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”?

- Batalionul 49 Apãrare C.B.R.N. „Argeº” are omisiune bine definitã la pace, în situaþii de crizã ºi larãzboi. El asigurã îndeplinirea misiunilor de speciali-

tate în sprijinul forþelor Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,care acþioneazã în condiþii sau medii cu ameninþãriC.B.R.N., executarea misiunilor specifice în cadrul ser-viciului de luptã - supravegherea C.B.R.N., intervenþiala obiectivele militare ºi civile ordonate, concomitentcu continuarea procesului de operaþionalizare al batali-onului ºi menþinerea nivelului de operaþionalizare alPlutonului Decontaminare R.B.C., destinat GrupuluiTactic de Luptã HELBROC/UE.

- Ce stil de lucru este mai aproape de realitateazilelor noastre, pentru a fi adoptat de cãtre un ofiþer?

- Eu cred cã un stil de conducere autoritar, bazatnumai pe hotãrâri luate de unul singur, prin careofiþerul sã lase impresia de persoanã pregãtitã ºi capa-bilã, nu este o soluþie. Aºa cum nu cred cã este o soluþiestilul pur participativ, prin care ofiþerul lasã impresiasubordonaþilor cã hotãrârile se iau în mod democratic,printr-o simplã supunere la vot. Personal, consider cã ocombinaþie între cele douã stiluri este perfect justifi-catã. În arta de a conduce, trebuie sã ºtii când sã fiiautoritar, dar ºi când sã ceri sprijinul persoanelor com-petente. În acest caz, un rol important îl au ºefii decompartimente, consilierul comandantului ºi, nu înultimul rând, psihologul militar.

- Aþi reuºit, de-a lungul timpului, sã vã cunoaºteþisubordonaþii?

- Este greu sã cunoºti fiecare militar în parte dinbatalion. Eu consider cã fiecare comandant trebuie sã-ºi cunoascã foarte bine oamenii cu care lucreazã în moddirect: comandanþii de companii, plutoane, militarii dincadrul subunitãþii, ºefii de S-uri, militarii din comparti-ment, ºeful de stat major, militarii din comandament.Prin ei, comandantul de batalion trebuie sã cunoascãpermanent starea de spirit a tuturor militarilor, cu ceprobleme se confruntã ei, atât în plan profesional, cât ºiîn plan social.

- Care sunt principiile dumneavoastrã de viaþã, delucru cu oamenii?

- Ca fiu de cadre didactice, printre primele lucrurice le-am învãþat a fost acela de a preþui oamenii la ade-vãrata lor valoare. Tatãl meu îmi spunea de multe oricã „lucrul cu oamenii este printre cele mai dificilemeserii; cu soarta lor, nu ai voie sã te joci; faþã de ei,nu trebuie niciodatã sã greºeºti, fiindcã ei vor ºti sã tejudece”. Azi, când el nu mai este, sunt fericit cã nu amgreºit alegându-l ca model în viaþã ºi încerc sã fiu per-manent corect ºi cinstit faþã de oameni. Mi-a plãcutîntotdeauna sã respect, astfel ca ºi eu, la rândul meu, sãfiu respectat ºi am încercat sã le transmit ºi subordona-þilor faptul cã onestitatea, cinstea ºi respectul nu þinnumai de gradul militar. Cineva îmi spunea odatã cãorice aº face, niciodatã nu îi voi putea mulþumi pe toþi.Pe undeva, avea ºi el dreptate, dar încerc sã fiu întot-deauna imparþial ºi cu conºtiinþa împãcatã cã am fãcuttot ceea ce se putea pentru a-mi atinge scopul propus.

- Ce le puteþi transmite celor care sunt la început dedrum, de carierã?

- Consider cã un militar de tip NATO trebuie sã fieinstruit, disciplinat, bine pregãtit din punct de vederefizic ºi psihic, un bun cunoscãtor al legilor ºi regula-mentelor militare, într-un cuvânt, un specialistdesãvârºit. De la aceste considerente trebuie sã por-neascã orice tânãr care a îmbrãþiºat cariera armelor.Tinerilor ofiþeri, în special celor veniþi pe filiera indi-rectã, le sugerez sã studieze ºi sã asimileze cât maimulte lucruri pentru a-ºi crea un bagaj suficient decunoºtinþe în domeniul militar, sã îºi dezvolte ºi per-fecþioneze aptitudinile metodice ºi practic-aplicativeprin studiu individual ºi prin participarea la cursuri decarierã ºi de nivel.

Plutonier Radu SÃCÃREA

CMYK

Curierul ARMATEINr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

„ÎÎnn aarrttaa ddee aa ccoonndduuccee,, ttrreebbuuiiee ssãã ººttiiii ccâânndd ssãã ffiiii aauuttoorriittaarr!!”Interviu cu locþiitorul comandantului Batalionului 49 Apãrare C.B.R.N. „ARGEª”, maior Sorin-Claudiu ALEXANDRESCU

(urmare din numãrul trecut)

D eºi s-a referit, cu un secol înurmã, la problema interdiscipli-

naritãþii, ea ne apare ca fiind o viziune prinexcelenþã contemporanã. În Amintirilesale, Ion Slavici relateazã cã, dupã ce Emi-nescu „prinsese slãbiciune” pentrufiziologie, apoi ºi pentru botanicã ºi zoolo-gie, el a ajuns la convingerea cã „nu puteasã le înþeleagã fãrã de fizicã”. Dar, ceamai clarã pledoarie în favoarea interdisci-plinaritãþii se aflã în urmãtorul pasaj:„Datoria unui om aºezat într-o chemareanumitã este, aºadar, înainte de toate, casã lucre ºi sã cugete în cercul ce-iaparþine lui ºi, pentru aceasta, sã n-o facãunilateral ºi-n strîmtoarea spiritului; deaceea va trebui sã-ntindã activitatea sa petoate terenurile cari-s situate în cercuriîmprejurul cercului sãu propriu. […] Ast-fel, medicul va trebui sã studieze nu numaistiinþa boalelor º-a vindecãrii, ci ºtiinþenaturale, anatomia ºi fiziologia, maideparte chimie ºi botanicã, ºi mai departefizicã ºi matematicã ºi, iarãºi, într-altãparte, din filosofie – psihologia ºi logicaº.a.m.d. Cum, cã aceastã întindere ainteligenþei din cercul ei propriu, din ce înce mai departe, în cele învecinate, nu areo absolutã mãsurã de determinare, esteevident, îndatã ce recugetãm, cã toateºtiinþele stau într-o legãturã, ca o reþea ºicum cã, fãrã o singurã sãriturã, putempropãºi [din] fiecare punct al ºtiinþeipânã la totalitatea ei. Precum, însã,medicului îi trebuie ºi alte ºtiinþe, de ex.psihologia, tot aºa ºi psihologul va trebuisã studieze o parte a medicinei, cel puþinboalele spiritului ºi ale nervilor, ºi spre ale pricepe pe acestea el va fi silit a sefamiliariza cu tot cercul medicinei, se-nþelege cã în ondulaþiuni din ce în ce maiuºoare…”.

Legat tot de domeniul ºtiinþelor, Emi-nescu subliniazã necesitatea matematizãriituturor ºtiinþelor; preconizeazã chiarpunerea poeziei „în equaþiuni”, ca un pre-cursor al esteticii matematice. Matemati-ca, spunea el, trebuie sã devinã „limbãuniversalã” a ºtiinþelor, ceea ce s-a ºi con-firmat ulterior. Dacã în vremea sa abia semãsuraserã distanþele stelare de pânã lacâteva zeci de ani luminã, în poezia LaSteaua, se vorbeºte de distanþe de mii deani luminã, iar într-un alt manuscris, aces-tea ajung la miliarde de ani, corespunzândcelor mai mari depãrtãri identificate astãzicu radiotelescoape. În opinia unuiastronom, versurile din Luceafãrul, carevorbesc despre vremea ce încearcã sã senascã „din goluri”, acolo unde existã „ostea care-l soarbe” pe Hyperion, suge-reazã „intuiþia convergenþei unui cerc destele spre un black hole.” Versurile dinScrisoarea I, în care este vorba desprenaºterea lumilor (din „punctu-acela demiºcare”) ºi moartea lumilor, sugereazãacþiunea entropiei ºi a antientropiei, bigbang-ul iniþial, ipoteza modernã a unuiUnivers pulsator.

În douã dintre caietele manuscrise,poetul se dovedeºte a fi clarvãzãtor ºi în cepriveºte problema transformãrii formelorde energie, una într-alta. Astfel, ideile luipremerg teoria cuantelor cu 30 de ani.

Anticipator al multor trãsãturi aleºtiinþei contemporane, în proza sa fantas-ticã, a fost atras de idei care circulau înmod curent ºi în literatura ºtiinþifico-fan-tasticã mai veche sau mai nouã. Pasiuneapentru domeniul ºtiinþelor a fost la fel demare ca ºi atracþia sa pentru straniu, fan-tastic, insolit, fiind chiar zugrãvitã de poetîntr-un fragment rãmas neterminat: „Cânderam student la Universitate, aveam ociudatã petrecere. Îmblam ziua pe uliþi,

stând numai pe ici, pe acolo, la câte-unanticuar ºi, rãscolindu-i vechiturile, luamdin cãrþile lui tot ce-mi pãrea mai bizar ºimai fantastic, ºi, venind apoi acasã,citeam ºi traduceam într-un caiet numaifragmentarium toate pasajele câte-miplãceau(…). Apoi,deodatã, pare cãmi se luminamintea. Intram înlabirintele acelorciudate poveºtipe care le citi-sem, un tabloucerea pe altul, oîntâmplare pealta. Atunci stin-geam lumânarea,ca sã [nu] mã su-pere în sumbrelemele viziuni, euscriam iute prinîntuneric în frag-mentarium tablo-urile sau vizi-unile ce-mi tre-ceau prin min-te…”. În prozafantasticã emi-nescianã, apare, pe lângã tema cãlãtoriilorîn timp ale eroului din Sãrmanul Dionis, ºicea a cãlãtoriilor cosmice pe care Dionis leîntreprinde de fiecare datã cu iubita sa. Nuse foloseºte de „mijloace tehnice”, ci de omanta care-l propulseazã în cosmos, dupãce umbra a rãmas pe pãmânt. Pornind dela relativitatea mãrimii ºi a scurgerii tim-pului, Eminescu imagineazã tot felul deipostaze exploatate ºi de literatura S.F.:„(…) Presupunând lumea redusã la un bobde rouã ºi raporturile de timp la o picã-turã de vreme, seculii din istoria acesteilumi microscopice ar fi clipite ºi, în aces-

te clipite, oameni ar lucra tot atâta ºi arcugeta tot atâta ca în evii noºtri.”

O altã temã stranie a literaturii S.F.apare în Avatarii faraonului Tla, unde unom se întâlneºte cu el însuºi. În Moartealui Ioan Vestimie ºi Avatarii faraonului

Tla, omul care amurit contemplãlumea ºi întâm-plãrile postume caºi cum ar fi trãit, lafel ca în operaRãposatul MateiPascal de LuigiPirandello.

Guvernat de osete de cunoaºtereveºnic vie, ce por-neºte de la mirare,cãci, aºa cum spu-nea bãtrânul atot-ºtiutor din Archae-us, „mirarea estemama înþelepciu-nii” ºi, având oculturã de niveleuropean, poetulgânditor reuºeºtesã înþeleagã ceea

ce alþii nu au înþeles, sã prevadã ceea cealþii nu au prevãzut ºi sã indice rãspunsuriaparent imposibil de gãsit.

„Câteodatã te întrebi, scrie C. Noica,vãzând cum creºte interesul lui Eminescupentru matematici cu trecerea anilor,dacã o mai bunã pregãtire ºtiinþificã înanii tenereþii nu l-ar fi rãpit poeziei.”

Erudiþia sa ºtiinþificã ºi vizionarismulºtiinþific au contaminat opera poetului.Fãrã filonul ºtiinþific, poezia lui Eminescunu ar fi atins nici profunzimile ºi nici su-blimul ei incandescent.

Daniela ÞÃRUªI

MM ii hh aa ii EE mm ii nn ee ss cc uu ,, pp oo ee tt uu ll vv ii zz ii oo nn aa rr

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011

Pe 14 ianuarie a.c., într-o zi însoritã, ca de primã-varã, a avut loc, în Cetatea Bãniei, ceremonialul de ple-care a Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”,din cadrul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, în teatrul deoperaþii din Afganistan, pentru suplimentarea forþelorde coaliþie ce activeazã în provincia Zabul. Militariicraioveni vor acþiona în cadrul misiunii ISAF, în sudulAfganistanului, pe o perioadã de ºase luni, începând culuna februarie, înlocuindu-i pe infanteriºtii din Batali-onul 812 „ªoimii Carpaþilor” de la Bistriþa. În zona deoperaþii, se aflã deja Batalionul 20 Infanterie, care, înurmã cu douã luni, pe 19 noiembrie 2010, a avut cere-monialul de plecare ca unitate de manevrã în misiune.

Alãturi de familiile ºi prietenii militarilor, la cere-monie, au participat reprezentanþi ai conducerii Minis-terului Apãrãrii Naþionale, veterani de rãzboi, militariîn activitate ºi în rezervã, precum ºi reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale. Din partea eºaloanelor, aufost prezenþi ºeful Statului Major General, general-maior dr. ªtefan Dãnilã, locþiitorul acestuia, general-locotenent dr. Dan Ghica-Radu, ºeful Statului Major alForþelor Terestre, general de brigadã Ariton Ioniþã,comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, general-maior Nicolaie Dohotariu, comandantul Brigãzii 2Infanterie „Rovine”, general de brigadã Emil Tudosie,ºi comandantul Centrului de Conducere Operaþionalã,comandor Costel Avrãmescu. Ca reprezentant al Bise-rici Ortodoxe Române, a fost prezent IPS Irineu Popa -Arhiepiscop al Craiovei ºi Mitropolit al Olteniei, iardin partea autoritãþilor publice locale, Marinicã Dincã,viceprimar al Craiova, Ion Prioteasa, preºedintele Con-siliului Jude-þean Dolj, ºiEugen Geor-gescu, prefec-tul judeþuluiDolj.

S c o p u lprincipal almisiunii Ba-talionului 26Manevrã îl re-prezintã parti-ciparea, alã-turi de aliaþi,la operaþia deasistenþã ºisprijin al gu-vernului Re-publicii Isla-mice Afganis-tan, pentrucreºterea in-fluenþei, exer-citarea, men-þinerea ºi extinderea autoritãþii, cât ºi pentru dez-voltarea capacitãþii instituþiilor guvernamentale localeºi regionale, concomitent cu sprijinirea eforturilor denormalizare a vieþii ºi reconstrucþiei, precum ºi cuimplementarea prevederilor Directivei contrainsur-genþã a comandantului ISAF, în cadrul abordãrii ope-raþionale.

Militarii din Batalionul 26 Infanterie vor executaoperaþii în sprijinul pãcii sub comandã NATO, încooperare cu celelalte forþe aparþinând ISAF ºi ANSF,în provincia Zabul, pentru sprijinirea guvernuluiRepublicii Islamice Afganistan, în procesul demenþinere a securitãþii, stabilitãþii ºi extinderiiautoritãþii guvernamentale, precum ºi pentru susþinereaefortului de reconstrucþie. Principalele misiuni pe care

le vor îndeplini „Scorpionii Roºii” în teatrul de operaþiiafgan constau în: interzicerea libertãþii de miºcare aforþelor insurgente, menþinerea libertãþii de miºcare peautostrada A1, redu-cerea infiltrãrilorinsurgente pe rutelede acces, desco-perirea ºi distru-gerea ascunzãtorilorde armament aleinsurgenþilor, influ-enþarea pozitivã apopulaþiei civile ºiparticiparea la ope-raþii.

Dupã primireaonorului ºi trecereaîn revistã a trupelorde cãtre ºeful Statu-lui Major General,general-maior dr.ªtefan Dãnilã, co-mandorul CostelAvrãmescu a datcitire Ordinului demisiune. Apelul ge-neral a fost urmat deefectuarea serviciului militar religios ºi citirea mesaju-lui ministrului Apãrãrii Naþionale de cãtre ºeful Statu-lui Major General. În mesajul sãu, ministrul a fãcutapel la experienþa deosebitã a militarilor craioveni:

„Numele de „Scorpionii Ro-ºii”, pe care l-aþi ales, în 2002,s-a transformat în renume,devenind un adevãrat simbolcare defineºte profilul mili-tarului român în lume. Sunt cugândul ºi cu sufletul alãturi dedumneavostrã, cei care veþiîntregi, în scurt timp, efec-tivele Brigãzii 2 Infanterie„Rovine” împreunã cu mili-tarii Batalionului 20 Infan-terie. Deviza dumneavoastrã -„„NNee aannttrreennããmm aaººaa ccuumm lluupp-ttããmm”” - va cãpãta dimensiuneaconcretului pentru cã, timp de6 luni, trebuie sã luptaþi înteatrul de operaþii aºa cum v-aþi instruit. Aveþi o experienþãimportantã ºivaloroasã, câº-tigatã prinmuncã, sacrifi-ciu ºi efort sus-

þinut. Trebuie sã confirmaþi pregãtireade excepþie în îndeplinirea misiunilorcare va circumscrie mandatului în-credinþat. Militarii români, contingentdupã contingent, detaºament dupãdetaºament, au fãcut dovada profe-sionalismului, curajului ºi devotamen-tului de a duce la bun sfârºit misiunea,respectând cuvântul dat, trecând cutenacitate peste greutãþi, cu credinþacã avem împreunã un singur drum deparcurs, cel al datoriei de onoare faþãde naþiunea românã, care s-a alãturat,fãrã rezerve, naþiunilor aliate ºi pri-etene în efortul de instaurare a pãcii în

lume”. În continuare, ge-

neralul-maior dr. ªte-fan Dãnilã a subliniatimportanþa momen-tului, presãrat cu e-moþiile celor care sepregãtesc sã plece înmisiune: „Acest cere-monial marcheazãsfârºitul perioadei depregãtire care a fostdestul de grea. Vãdoresc sã fiþi demnide renumele câºtigat în teatrele deoperaþii. Marele inamic al dumnea-voastrã, pe care vã rog sã-l aveþi înatenþie, este rutina. Aºadar, atenþie laacest inamic. Fiþi buni, fiþi pregãtiþi,fiþi vigilenþi!”.

Nici Înalt Prea Sfinþia Sa IrineuPopa nu a lãsat sã treacã neobservatacest moment al plecãrii ScorpionilorRoºii în teatrul de operaþii ºi a fãcut

apel la autoritatea divinã de care avem cu toþii nevoieîn clipele de încercare: „Ne rugãm ºi ne vom ruga laDumnezeu sã ne de-a înþelepciune minþii, sentimente

inimii ºi sã în-tãreascã vo-inþa noastrãnumai spre lu-cruri bune ºifolositoare no-uã ºi celor dinjurul nostru.L-am rugatºi-l rugãm încontinuare pebunul Dumne-zeu sã vã întã-reascã în a-ceastã misiunepentru apãra-rea celor careau nevoie denoi”.

Comandan-tul batalionu-lui, locotenent-colonelul dr.Dan Ionescu, a

þinut sã mulþumeasca arhiepiscopului Craiovei pentrucuvintele frumoase ºi calde, dar ºi tuturor coman-danþilor, tuturor instituþiilor care i-au sprijinit în acestdemers, ºi, nu în ultimul rând, familiilor care i-aususþinut pe toatã perioada de pregãtire ºi le vor fi alã-turi cu gândul ºi cu sufletul, pe timpul misiunii.

A urmat apoi preºedintele Consiliului JudeþeanDolj, care s-a simþit onorat de faptul cã a putut sta alã-turi de militarii Batalionului 26 Infanterie, cu ocaziaacestui ceremonial: „Armata românã este una dintreinstituþiile fundamentale ale statului, iar ScorpioniiRoºii constituie elita infanteriei române. Sunteþi o uni-tate de prestigiu, care corespunde întru totul exigen-þelor impuse de statutul de membru al Alianþei Nord-Atlantice. Meritele aparþin soldaþilor care poartã uni-forma ºi însemnele acestui batalion. În calitate depreºedinte al Consiliului Judeþean, vã doresc sã vãîntoarceþi acasã în efectiv complet. Aºa sã vã ajuteDumnezeu!”.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea batalionuluiîn aplauzele asistenþei prezente la manifestare, militariºi civili. Poate cã nu toþi ar fi sesizat ºi prezenþa a douãdintre soþiile militarilor cãzuþi la datorie în poligonul

Cincu, cudouã luni înurmã, dacãînsuºi ºefulS t a t u l u iMajor Gen-eral nu s-arfi oprit sãv o r b e a s c ãcu dumnea-lor, în încer-carea de a leinsufla curajºi putere sãmeargã maideparte.

I s t o r i aBatalionului26 Infaterie„ N e a g o eB a s a r a b ”începe în a-nul 1994,când, Regi-mentului 26Mecanizat„Rovine” atrecut prin-tr-un procesde reorgani-zare. Unita-tea a partici-pat la misiu-ni în spriji-

nul pãcii în Angola, Albania ºi Kosovo, dar ºi la misi-uni în teatrele de operaþii din Irak ºi Afganistan.Drapelul de Luptã al batalionului, la finalul misiuniidin Irak, a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Militarã”în grad de Ofiþer, cu însemne de rãzboi pentru militari.Ca urmare a experienþei acumulate ºi a nivelului depregãtire a personalului, batalionul poate îndeplini cusucces toatã gama de misiuni încredinþate.

Plutonier Radu SÃCÃREASergent Codruþ MIEILÃ

„Scorpionii Roºii”, din nou, în teritoriile ostile ale Afganistanului

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011Pagina 6

Constantin PREZAN S-a nãscut la 27 ianuarie 1861, în Sterianul de

Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, astãzi judeþulDâmboviþa. S-a cãsãtorit la 4 decembrie 1888 cuClementina Bantaº, de care va divorþa în 1892. Dinaceastã cãsnicie a rezultat o fetiþã, Constanþa, pe carePrezan o recunoaºte în 1892, la doi ani de la naºtereaei. Pe 8 noiembrie 1892, Constantin Prezan s-a cãsã-torit cu Elena Olga Eliad, cu 16 ani mai tânãrã, origi-narã din Filipeºti-Târg, judeþul Prahova.Pentru cã nu au pututavea copii, familiaPrezan o înfiazã peOlga Antoaneta Eliad.Promovat în StatulMajor Regal, Con-stantin Prezan devineadjutantul principeluiFerdinand, iar Olga,soþia sa, doamnã de o-noare a principeseiMaria.

Istoria a reþinutsuspiciunea cã Olga afost amanta princi-pelui, dar ºi a politi-cianului Nicolae Fili-pescu, chiar însuºi IonAntonescu, mult apre-ciat de Prezan, fiindacaparat de farmeceleei. În anul 1896, soþiiPrezan cumpãrã mo-ºia ºi conacul Schine-tea, comuna Dumeºti,judeþul Roman (cca.1.100 hectare), astãzi judeþul Vaslui, unde vor fi înmor-mântaþi amândoi. Dupã rãzboi, Constantin Prezan seretrage pe moºia sa de la Schinetea, dar lumearomâneascã nu-l uitã. Devine membru de onoare alAcademiei Române, iar o lege, votatã de AdunareaDeputaþilor, îi conferã dreptul de a purta toatã viaþauniforma militarã ºi de a se bucura de onorurile ºi avan-tajele materiale, dar ºi de gradul avut în timpulrãzboiului.

La 25 octombrie 1930, regele Carol al II-lea îi con-ferã gradul de mareºal al Armatei României ºi devineSfetnic al Coroanei. În calitate de fost ºef al Armatei,Prezan a fost senator în mai multe legislaturi. Deºi afost intens curtat pentru a intra în politicã, Prezan arefuzat atât ofertele liberale pentru postul de ministrude rãzboi, cât ºi pe cele ale regelui Carol al II-lea pen-tru funcþia de prim ministru.

Cariera militara a început-o prin a urma ªcoalafiilor de militari din Iaºi, ªcoala de Ofiþeri dinBucureºti (1878-1880), ªcoala specialã de artilerie ºigeniu, arma geniu (1881-1883), ªcoala de aplicaþii de

artilerie ºi geniu de la Fontainebleau, Paris (1883-1886), unde obþine ºi brevetul de ofiþer de stat major.

La comanda Armatei de Nord,în ofensiva din Transilvania

Comandant al Corpului 4 Armatã (la Iaºi, apoi dis-locat la Bacãu), deci cu competenþe limitate, Prezan s-a implicat totuºi în politica sensibilã a României dinpreajma declanºãrii Primului Rãzboi Mondial: lucrãride întãrire spre graniþa cu Austro-Ungaria, recunoaºteri

în vederea trecerii la vest de munþi,constituirea de grupuri de acoperireîn principalele trecãtori, instruireatrupelor. La declanºarea mobilizãriiarmatei, Corpul 4 Armatã se trans-formã în Armata de Nord (ulteriorArmata a IV-a), generalul Prezanfiind numit comandant al acesteia,având ºef de stat major pe colonelulartilerist Iacob Zadik. Conformplanului de operaþii „Ipoteza Z”,Armata de Nord a constituit ºasegrupuri de acoperire, care aveaumisiunea de a debuºa la vest ºi nordde munþi ºi care, în primele zile aleofensivei, vor realiza capete de podla vest de munþi. Apoi, marile unitãþiºi unitãþi ale armatei vor asigura con-trolul asupra vãilor superioare aleOltului ºi Mureºului. În cea de a treiaetapã a ofensivei din Transilvania(29 august - 13 septembrie), Armatade Nord îºi va consolida flancul dreptºi va continua ofensiva la flanculstâng. Dupã 35 de zile de ofensivã(15 august - 13 septembrie 1916),Armata de Nord a înaintat pe terito-riul inamic 80-100 km, eliberând o

suprafaþã de 1.200 km2, atingând aliniamentul sud,Vatra Dornei – est, Rãstolniþa - pantele de vest aleMunþilor Gurghiului - est, Sovata-Praid-Odorhei. Dupã20 septembrie, pânã la sfârºitul lunii, Armata de Nordse retrage, în deplinã ordine, pe vechea frontierã, undetrece la apãrare. Dupã 1 octombrie, Prezan conduce cusucces Armata de Nord, în cadrul Grupului de armate„Nord”, comandat de generalul Averescu, în cunoscu-ta „bãtãlie a trecãtorilor”.

La comanda Grupului de armate „Prezan”, în „Bãtãlia Bucureºtilor”

La 11/24 noiembrie 1916, Prezan a fost numitcomandant al Grupului de armate „Prezan” format dinArmata I, Grupul Apãrãrii Dunãrii, Divizia 21, Divizia9/19, Divizia 2/5 Infanterie ºi alte unitãþi ºi formaþiuni,grup care va primi misiunea apãrãrii Capitalei. Ofensi-va Grupului de armate „Prezan”, începutã la 17 noiem-brie, se va încheia dupã cinci zile cu un eºec, iar la 23noiembrie/6 decembrie Bucureºtiul va fi ocupat de tru-pele Puterilor Centrale. Apoi, trupele Grupului dearmate „Prezan” vor duce bãtãlii de întârziere în

retragerea spre Moldova, grupul fiind practic desfiinþatdupã luptele pierdute de pe aliniamentul râurilorCricov, Prahova ºi Ialomiþa (24 noiembrie/7 decem-brie).

La comanda Marelui Cartier General, în bãtãliile victorioase de la

„Porþile Moldovei”La 30 noiembrie/13 decembrie, Prezan a fost numit

ºef al Marelui Cartier General, iar generalul ConstantinCristescu, subºef al Marelui Cartier General. În nouafuncþie, Prezan începe cu realizarea concentrãriiarmatei în Moldova, restabilirea disciplinei în rândulcorpului ofiþerilor ºi al trupei ºi refacerea moraluluiarmatei, refacerea (redimensionarea, reorganizarea,înzestrarea) armatei, reglementarea raporturilor decomandament cu aliatul rus, neutralizarea efectelorrevoluþiei bolºevice. Concomitent cu aceste acþiuni,Marele Cartier General, sub comanda generaluluiPrezan, a acþionat pentru pregãtirea bãtãliilor ofensivedin vara anului 1917: pregãtirea planurilor de operaþii,concentrarea forþelor ºi mijloacelor, pregãtirea materia-lã ºi moralã a ofensivei. Concepþia strategicã prevedeao loviturã principalã datã de Armata I Românã în sec-torul Nãmoloasa, precedatã de dezvoltarea ofensiveiArmatei a II-a, în sectorul Mãrãºti. Conform planului,marea bãtãlie din Moldova a început cu ofensivaArmatei a II-a, care s-a desfãºurat în perioada 11/24iulie - 19 iulie/1 august 1917, dar proiectata ofensivãde la Nãmoloasa s-a transformat în marea bãtãlie deapãrare de la Mãrãºeºti datoritã retragerii Armatei 8ruse în faþa ofensivei Puterilor Centrale din Galiþia.

Bãtãlia de la Mãrãºeºti a început la 24 iulie/6august, când Armata 9 germanã a trecut la ofensivã, iarArmata I Românã, comandatã de generalul artileristCristescu (numit în funcþie la 11 iunie), care intra trep-tat în dispozitiv pentru preluarea fâºiilor de apãrare alemarilor unitãþi ruse, retrase de pe front ºi trimise înGaliþia, ºi Armata 4 rusã au purtat lupte dârze deapãrare. În perioada 31 iulie/13 august - 6/19 august,Armata I Românã, comandatã de generalul artileristEremia Grigorescu (generalul Cristescu fusese înlocuitla 30 iulie/12 august din cauza diferendului cu gener-alul Ragoza, comandantul Armatei 4 ruse), intratãcomplet în dispozitivul de apãrare, opune o puternicãrezistenþã, diminuând ofensiva inamicului, care va înc-eta la 21 august/3 septembrie 1917, Armata Românãrepurtând un rãsunãtor succes.

În perioada 26 iulie/8 august - 9/22 august Armataa II-a Românã a repurtat un nou succes în bãtãlia deapãrare de la Oituz. Prin victoriile de la Mãrãºi,Mãrãºeºti ºi Oituz, generalul Prezan, ca ºef al MareluiCartier General, a demonstrat claritate în concepþie ºidestoinicie în pregãtirea operaþiilor din vara anului1917. Dupã stabilizarea frontului ºi precipitarea eveni-mentelor revoluþionare din Rusia, la 21 noiembrie/4decembrie 1917, generalul Prezan a fost numit coman-dant suprem al Armatei Române.

Plutonier Radu SÃCÃREA

LECÞIA DE ISTORIE

AA rr mm aa tt aa II ,, mm oo mm ee nn tt ee dd ee gg ll oo rr ii ee ºº ii oo nn oo aa rr ee (( II II ))

C r e d i n þ a c e a m a r e º i s t a t o r n i c ã

A postolul Pavel ne-a învãþat, zicând astfel:„Credinþa vine prin auz, iar auzul, din cuvân-

tul lui Dumnezeu”.Mulþi dintre sfinþii ºi aleºii lui Dumnezeu au arãtat

marea ºi statornica credinþã în El, precum: Noe,Avram, Moise, sfinþii prooroci, dumnezeieºtii apostoliºi toþi mucenicii care L-au mãrturisit ºi ºi-au pus sufle-tul pentru El. Unii dintre aceºtia au fost cãlãuziþi deDumnezeu, iar cei mai mulþi de Sfânta Scripturã, carei-a condus la cunoaºterea ºi credinþa în Dumnezeu, cãciprin citirea Sfintei Scripturi se naºte credinþa în Dum-nezeu.

Din pericopa evanghelicã a femeii cananeence,corespunzãtoare duminicii a XVII-a dupã Rusalii,aflãm cã fiica ei era rãu chinuitã de diavol. Auzind ºiea despre minunile Fiului lui Dumnezeu, credea, fãrãîndoialã, cã ºi pe fiica ei o va vindeca. De aceea, s-aadresat Domnului: „Doamne, dacã miluieºti pe fiicamea, pe mine mã miluieºti. Aceasta este durerea inimiimele ºi pentru aceasta strig cãtre Tine, sã faci milã cufiica mea ºi sã izgoneºti duhul cel rãu din ea, care ochinuieºte cumplit!”.

Deºi o auzea, Mântuitorul tãcea. De ce? Ca sãscoatã la luminã un lucru mare, care era în sufletulacelei femei necãjite ºi strãine, adicã credinþa ei stator-nicã ºi mare în Dumnezeu. Deºi mustratã, ea a venit ºis-a închinat cu ºi mai mare smerenie înaintea Mântu-itorului, zicând: „Doamne, ajutã-mã!”. Fiind iar mus-tratã, nu deznãdãjduieºte de mila ºi de ajutorul ce le

aºteapta de la Preabunul nostru Mântuitor, ci sesmereºte în continuare foarte tare în inima sa.

Aici este vorba despre credinþa cea tare a acesteinecãjite mame. Vedem cã smerenia ºi credinþa acesteifemei pãgâne sunt mai mari decât ale unor creºtini dinzilele noastre. Preamilostivul nostru Mântuitor, vãzândsmerenia ºi credinþa ei cea mare ºi statornicã, ca unAtotºtiutor al inimilor, vãzând inima ei de mamã îndu-reratã pentru suferinþa fiicei sale, vãzând cã acest sufletnecãjit nu ºi-a pierdut credinþa ºi nãdejdea în mila Lui,îi rãspunde: „O, femeie, mare este credinþa ta! Facã-seþie cum voieºti!” ªi fiica ei s-a tãmãduit în ceasul acela.

Femeia cananeeancã, deºi neºtiutoare, a crezut cutãrie în inima ei cã acest fiu al lui David este un trimisal lui Dumnezeu pentru îndreptarea ºi mântuirea oame-nilor ºi cã va face milã ºi cu fiica sa chinuitã de duhulcel rãu. Orice om cu suflet bun ºi cu o inimã miloasãcompãtimeºte pe asemenea oameni care, prin îngã-duinþa lui Dumnezeu, sau din cauzã pãcatelorpãrinþilor, sunt stãpâniþi de diavoli, cu atât mai mult omamã bunã, când vede în asemenea chinuri pe fiica ei.Pentru cã nimic în lume nu este mai bun, mai milostiv,ca inima unei mame adevãrate. Pentru a vã da seamade acest lucru, în cele ce urmeazã, vom arãta din noucâteva înfãþiºãri ale credinþei acestei femei cana-neence.

Credinþa ei statornicã, vie, neîndoielnicã în IisusHristos a izgonit pe diavol din fiica ei, nefiind nevoienici mãcar sã o aducã în faþa Domnului. Prin credinþamamei, i-a vindecat Mântuitorul fiica de la distanþã.

Credinþa vine din auz, spune Sfântul Apostol Pavel,adicã din auzirea cuvântului lui Dumnezeu. Credinþa seîntãreºte mai ales prin rugãciune, prin post ºi miloste-nie, prin spovedanie regulatã ºi prin Sfânta Împãr-tãºanie. Femeia cananeeancã avea o credinþa tare, darºi o rugãciune stãruitoare. Aºa, ºi noi, sã ne rugãm luiDumnezeu: „Doamne, miluieºte sufletul meu, cã estechinuit de diavolul mândriei, de duhul desfrânãrii, depatima mâniei, a lãcomiei ºi trândãviei! Doamne, sca-pã-ne de robia patimilor, de slãbirea credinþei, de în-doiala gândurilor, de duhul necurãþiei, de neînfrâna-rea limbii ºi de toate cursele vrãjmaºului!”

Credinþa ºi rugãciunea cu lacrimi au fãcut cele maimari minuni în Biserica lui Hristos ºi în viaþa creºti-nilor. Prin acestea se sãvârºesc jertfa Sfintei Liturghiiºi cele ºapte Sfinte Taine. Prin acestea se izgonesc ºidiavolii din oameni, se fac minuni de vindecare la sfin-tele moaºte ºi la multe icoane din þara noastrã. Prin a-cestea dobândim iertarea de pãcate ºi mântuirea.

Sã aveþi grijã de copiii voºtri ca de lumina ochilor!Învãþaþi-i, educaþi-i, duceþi-i la bisericã, hrãniþi-i cuTrupul lui Hristos ºi cu cuvintele Sfintei Evanghelii,cãci vom da greu rãspuns pentru ei. Sã cerem de laIisus Hristos credinþa femeii cananeence ºi izgonireapatimilor din inimile noastre. Sã învãþãm a ne ruga curugãciunea ei, rostind mereu aceste scurte cuvinte:„Doamne, ajutã-ne sã ne mântuim ºi sã Te slãvim învecii vecilor! Amin!”

Adaptare dupã Pãrintele Cleopa, deCol. (r.) ªtefan MITINCU

Cuvânt de învãþãturã creºt inã

CRATIMÃ

CASAªATREI

Debutu lanu lu i spa þ ia l 2011

Iatã cã noul an spaþial 2011 aînceput în forþã cu douã lansãri într-osingurã zi. Pe data de 20 ianuarie unsatelit rus ºi un satelit american au fostplasaþi pe orbite în jurul Pãmântului.Râmâne de vãzut câte lansãri vor avealoc în acest an. Prima lansare s-a efec-tuat de la Complexul 45 din Baikonurla ora 12:29 GMT. O rachetã Zenit 3Fa pus pe orbitã, într-un scenariu com-plex de 9 ore, primul satelit Electro-L –o nouã serie de observatoare meteo demare altitudine construite în Rusia.Electro-L 1 care cântãreºte 1.766 kg, vafi parcat într-o orbitã geostaþionarã dea-supra Ecuatorului, la slotul 76 gradelongitudine est, undeva deasupraOceanului Indian, de acolo, de undetimp de 10 ani, senzorii sãi vor faceobservaþii meteorologice.

Satelitul care va fi operat de agenþiaspaþialã rusã Roscosmos a fost constru-it de firma NPO Lavochkin dar va fiintegrat în reþeaua internaþionalã, Inter-national Meteorological Satellite Sys-tem. Urmãtorul satelit Electro-L va filansat undeva în anul 2012, dar aceeaºiplatformã tehnicã va fi reutilizatã înmai multe misiuni spaþiale ale Rusiei,printre ele ºi Phobos-Grunt, cea care vazbura spre Marte. În prezent, Rusiamizeazã pe serviciile meteo ale unuisingur satelit-Meteor M1, dar pânã în2015 ºi-a propus sã aibã pe orbitã oreþea meteo compusã din 3 sateliþi SSOºi 3 GEO.

A doua lansare despre care dis-cutãm a avut loc de la Complexul 6 albazei aeriene Vandenberg, California.

Pentru prima datã, de acolo, o rachetãDelta 4 în versiunea heavy a plecat laora 21:10 GMT, pentru a ridica peorbitã un satelit de spionaj pentruagenþia americanã NRO-US NationalReconnaissance Office. Deºi, ca ºi înprecedentele cazuri, foarte puþinedetalii au rãzbãtut înpresã, noul satelit des-pre care se ºtie doar cãva avea indicativulNROL L-49 este cel maiprobabil un satelit deobservaþie din clasaKeyhole KH-11, care vaînlocui pe orbitã maivechea platformã USA-161, lansatã în 2001.NROL L-49 este unsatelit masiv de 15 tone,practic pãstrând mult din designul tele-scopului spaþial Hubble, dar care, spredeosebire de acesta, va produce imagi-ni de înaltã rezoluþie asupra þintelor dela sol. Mai departe, imaginile care mergpânã la rezoluþii de 10 cm sunt stocateºi procesate de operatorii de la NGA-National Geospatial IntelligenceAgency pentru culegerea de informaþiistrategice. Sateliþii din aceastã clasãopereazã în orbite SSO cu perigeul la200 km, apogeul la 1.000 km ºi încli-naþii aproape polare, în jur de 97,8grade. Seria Keyhole a început sãopereze pentru prima datã în anii 60,marea majoritate a platformelor fiindconstruite de Lockheed Martin, cu uncost individual estimat la 2 miliarde dedolari. Ea ar fi trebuit înlocuitã de oserie nouã FIA, în baza unui contractacordat concurentului Boeing SatelliteSystems, dar programul s-a dovedit un

eºec din punct de vedere managerial,înregistrându-se multe întârzieri. Pusãîntr-o posturã nefericitã, NRO a decissuspendarea contractului cu Boeing ºiatribuirea lui cãtre mai vechiul saupartener Lockheed Martin, dar pânã laintrarea în operare, estimatã undeva în

2017, s-a preferattrimiterea pe orbitãa unor platformevechi care ºi-audovedit fiabilitateaîn timp. Zborulacesta, cu numãrul352 în istoria rache-telor Delta, a fost defapt a treia lansare aunei rachete Delta 4de la baza din Cali-fornia, dar, aºa cum

spuneam, primul al versiunii heavy.Totodatã a fost folosit ºi ca test, fiindprimul când versiunea a fost folositãpentru o orbitã LEO. El vine dupãmodernizarea majorã a spaceportuluiVandenberg, care a fost construit laînceputul anilor 60 ºi a deservit, perând, navetele spaþiale ºi, mai târziu,lansatoarele medii americane.

Urmãtoarea misiune NROL va filansatã în februarie (L-66), tot de labaza din California, dar la bordul uneirachete Minotaur 1, în timp ce urmã-toarea lansare Delta 4 va avea loc înaprilie, cu satelitul NROL L-27, de labaza Cape Canaveral. În 2010, SUA aavut un numãr de 15 lansãri, în scãderefaþã de anii precedenþi, fiind egalatãpentru prima datã de China, ocazie cucare aceasta ºi-a stabilit ºi un nourecord naþional. (M.C.)

Sursa:www.stiintalazi.ro

Pesimistul vede, într-un tunel, întunericul; optimistulvede lumina de la capãtul lui; realistul vede luminiletrenului care vine; mecanicul vede trei idioþi care stau peºine...

☺Într-o localitate, are loc un accident de circulaþie. O

maºinã iese de pe carosabil ºi ajunge tocmai într-uncimitir. Dupã trei zile, raportul poliþiºtilor aratã cam aºa:S-au gãsit 835 de morþi... Cãutãrile continuã...

☺Se întâlnesc un urs, un leu ºi un porc.Ursul: Când eu mormãi, se teme toatã pãdurea!Leul: Când eu rãcnesc, se teme toatã jungla!Porcul: Când eu tuºesc, se teme toatã planeta!!!

☺Douã vecine se întâlnesc într-o dimineaþã:- Ce-i cu tine, dragã, eºti bolnavã?

- Nu, de ce mã întrebi?- Am vãzut azi-dimineaþã doctorul

ieºind din apartamentul tãu:- ªi ce? De la tine au ieºit trei soldaþi. Te-am întrebat

eu dacã a izbucnit rãzboiul?☺

- Dragul meu, în curând vom fi trei!- Asta este o veste minunatã! rãspunde el sãrutând-o.- Mama a obþinut divorþul ºi va veni sã locuiascã la

noi!!!☺

Asistenta intrã istericã în cabinetul doctorului:- Domnule doctor, pacientul care tocmai a ieºit de la

dumneavoastrã a murit pe hol!- Mda, schimbã-i repede poziþia, sã parã cã tocmai

intra...☺

Spune-mi, dragã, soþul tãu a gãsit vreodatã bãrbaþistrãini în ºifonier?

- Nu! Toþi erau cunoºtinþe vechi de-ale lui...

U n p a s î n a i n t e : k i l o g r a m u l v a f i r e d e f i n i t

Luni, 24 ianuarie 2011, oamenii de ºtiinþã dinîntreaga lume s-au adunat la Societatea Regalã dinLondra pentru a dezbate despre necesitatea modificãriidefiniþiei kilogramului. Pânã acum, masa de un kilo-

gram era datã de un cilindru deiridiu ºi platinã aflat într-unseif cu trei lacãte la Interna-tional Bureau of Weights andMeasures (BIPM) din Sevresde lângã Paris, Franþa. Dar, dela mãsurãtorile din 2007, secunoaºte cã acest cilindru estecu 50 de micrograme mai uºor

decât zecile de copii ale sale rãspândite în lume. Acum,oamenii de ºtiinþã încearcã sã modifice modul dedefinire al unui kilogram astfel încât sã nu mai depindãde obiecte de referinþã fizice. Cercetãtorii încearcã sãcreeze o legaturã între masã ºi constanta Planck, uni-tatea fundamentalã de mãsurã în fizica cuanticã, pentrua putea obþine o nouã definiþie a masei. Toate celelaltemãrimi fizice fundamentale (metrul, secunda, amperul,candela, Kelvinul ºi molul) nu sunt niciuna definiteprintr-un obiect de referinþã fizic. Michael Stock, unom de ºtiinþã de la BIPM a spus: Mãsurãtorile devindin ce în ce mai precise, iar mãsurãtorile precise nece-sitã unitaþi de mãsurã bine definite pentru a exprimarezultatele. Acesta a mai adãugat: Deºi experimentelenoastre înainteazã, este prea devreme sã implementãmnouã definiþie a kilogramului acum.

Cea ma i m icã p lane tãasemãnãtoare Pãmântu lu i

Dupã un an de studiu, de la descoperirea ei, plane-ta Kepler-10b a fost oficial denumitã cea mai micãplanetã asemãnãtoare Pãmântului. Planeta a fostdescoperitã în 2009, în cadrul unei ample cãutari dupãplanete pe care s-ar putea dezvolta viaþa. Kepler-10borbiteazã o stea, aflatã la 560 de ani luminã faþã de noi.Aceastã planetã are o masã de 4,6 ori mai mare decât aPãmântului ºi e de 1,4 orimai mare.

Descoperirea unei ase-menea planete a necesitat unstudiu foarte intens fiindcã,privitã de la o asemenea dis-tanþã, o planetã asemãnã-toare Pãmântului scade lumi-nozitatea stelei când treceprin faþa ei cu doar 0,01%, ne spune Natalie Batalha dela San Jose University. Aceasta exemplificã spunândcã este cam acelaºi lucru ca ºi îndepãrtarea unui becdintr-un grup de 10.000 de becuri aprinse. Totodatã,cercetãtorii au constatat cã planeta este foarte aproapi-atã de steaua sa, orbitând în jurul ei la fiecare 20 de ore.Apoi, folosind anumite tehnici, cercetãtorii au aflatmasa ºi densitatea planetei, putând astfel sã con-cluzioneze cã este una solidã. Combinând rezultatele,echipa de oameni de ºtiinþã a determinat o densitate de8,8 grame pe centimetru cub. Întrucât aceastã densitateeste foarte aproape de cea a fierului, s-a dedus cã pla-neta este foarte bogatã în acest metal. Însã, doar fiind-cã este o planetã solidã, nu este de ajuns pentru a puteafi locuibilã. O jumãtate a sa stã mereu îndreptatã sprestea, acolo atingându-se temperaturi de pânã la 1.370grade Celsius. Astfel, este puþin probabil ca planeta sãaibã o atmosferã proprie.

Migra þ ia co ra l i l o rConform studiilor publicate în Geophysical

Research Letters, mai mulþi corali din întreaga lume ºi-au modificat locaþia, îndreptându-se spre cei doi poli,în funcþie de emisfera în care se aflã. Un asemeneaexemplu ar fi coralii de lângã Japonia ce s-au deplasat

cu 14 km spre nord în ultimulan. Hiroya Yamano de laCenter for Global Environ-mental Research din Tsuku-ba, Japonia, a verificat alãturide colegii sãi datele referi-toare la coralii din apelejaponeze. Acestea au fostculese din 1930 pânã în

prezent. Un eveniment asemãnãtor a avut loc ºi în 2004când cercetãtorii din Florida au observat cã existã omiºcare privind locul de amplasare a recifurilor decorali. Se presupune cã toatã aceastã miºcare acoralilor se datoreazã încãlzirii globale. Din nouã tipuride corali puºi sub observaþie, patru ºi-au modificat po-ziþia geograficã. Este interesant faptul cã acestea facparte din cele numite vulnerabile sau pe cale de dis-pariþie de cãtre International Union for Conservationof Nature, încã din 1998, spre deosebire de celelaltecinci tipuri. Echipa de cercetãtori a consemnat cãasemenea migraþii au loc de-a lungul coastelor StatelorUnite, Americii de Sud, Africii ºi Australiei. Astfel, cuajutorul curenþilor oceanici, s-ar putea transporta ºipolipii de corali, urmând sã aparã alþii noi. Deºi nu esteimplicat în studiu, Paul Sammarco, de la LouisianaUniversities Marine Consortium din Chavin, mãr-turiseºte cã vitezele cu care se miºcã coralii sunt uimi-toare. Acesta spune cã o astfel de migraþie nu înseam-nã neapãrat un lucru bun. Asemenea cazului în care opãdure bãtrânã este arsã, urmând a fi replantaþi copacitineri, Sammarco apreciazã cã aceºti corali vor dis-pãrea, apãrând o nouã generaþie. (M.C.)

Sursa: www.stiintalazi.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011

Pagina 7

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

T e h n o l o g i e

ARE DE PLÃTIT

CU OCHIIÎN LACRIMI

SEMAFOR

PRIMELELA BISERICÃ

CRESCUÞI ÎN PÃDURE

IMAGINARI

CAMARAZIDE RÃZBOI

CONSECINÞÃ

JOARDÃ

MINÃ VECHE

ZICERIDE BINE

A O FACELATÃ

ÎN OPOZIÞIECU RÃUL

COª FRUCTE

CA O ADIERE

FORMAÞIIPOPULARE

BÃNCI LA BISERICÃ

ÎN LUME!UN PIC

A BATE LA CAP

LEGENDÃ

CAP DE DALMAÞIAN!

PODGORII

TRÂNDÃVIE

ÎNCEPUTDE MECI!

AEXPEDIA

SÎRMANE

ÎNCÃO

DATÃ

FEMEIEFOARTE

CINSTITÃ

Cine zâmbeºte, atunci cândlucrurile merg prost, s-a gânditdeja pe cine sã dea vina.

Inteligenþa mã urmãreºte, dar eusunt mai rapid.

Peºtele care luptã împotrivacurentului... moare electrocutat!

Munca nu a omorât pe nimeni,dar de ce sã riºti?

Fugi de tentaþii, dar încet, sã tepoatã ajunge!

Existã douã cuvinte care îþideschid multe uºi: Trage ºiÎmpinge!

Lucrurile mãreþe se fac, de obi-cei, cu riscuri foarte mari.

Prietenii vin ºi pleacã, darduºmanii rãmân ºi se acumuleazã.

Majoritatea oamenilor sunt deacord cu cei care-ºi þin gura!

Selecþie realizatã deCol. (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

CEASDE CONTROL

STAÞII DE TREN

ODIHNA DENOAPTE

ÎNTREG

RR EE FF LL EE CC ÞÞ II IICOPILUL

MAHALALEI

CETE!

EVA POP

A PLÂNGEPLÂNGÃCIOS

E UNSCUMP

PÃRINTELEFABULEI

LOCUITORDIN ÞARAFRUNZEI

DE ARÞAR

STRÂNGPÃRUL

ELEVELOR

DIN TIMP

APRIMENI

ATMOSFERA

V- P - S - U - J - T- F I E R B I N T E A L A -E R O A R E - P R I I - O S O S - E T U I - F T-PITIT-ETATE-SI - INUNDAT-I -O-AIURA-FAR-LOZ-TIMP-TEL-TIUI-OLEACA-LE-SLALOM-RN-TOCIT-UITUC-MIRA-AMARATE

INDIENIDIN ANZIVOLUM

ªTIINÞIFIC

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 2 (305) din 31 ianuarie 2011Pagina 8

CC oo mm aa nn dd aa nn tt uu ll II SS AA FF ,, gg ee nn ee rr aa ll uu ll DD aa vv ii dd HH .. PP ee tt rr aa ee uu ss ,, îî nn vv ii zz ii tt ãã ll aa „„ SS cc oo rr pp ii oo nn ii ””

(urmare din numãrul trecut)

O rganizaþiile non-guvernamentale (O.N.G.-urile) sunt asociaþii instituþionalizate de naturã

privatã ce pot activa, fie ca grupuri informale, fie capersoane juridice, care sunt independente în raport cuorice autoritate publicã, neavând ca scop, nici accesulla puterea politicã, ºi nici obþinerea de profit. Obiecþi-ile de principiu în legãturã cu implicarea O.N.G.-urilorîn viaþa publicã sunt legate de faptul cã acestea nu aulegitimitate democraticã, oricât de democratice ar fi îninterior; nu au votul direct al cetãþenilor; liderii lor nusunt aleºi prin sufragiu universal ºi nu dau socotealã înfaþa naþiunii.

Între organizaþiile non-guvernamentale ºi instituþiamilitarã s-au stabilit cãi de relaþionare cu douã sensuri,dorindu-se ca reprezentanþi ai forþelor armate sã par-ticipe activ la realizarea societãþii civile, iar aceastaurmând sã sprijine indirect desfãºurarea activitãþilormilitare, aducându-ºi astfel aportul la realizarea con-trolului civil democratic. Cadrele militare pot devenimembri fondatori ai ONG-urilor, care sã contribuie ladezvoltarea societãþii civile, sã promoveze normele ºivalorile militare, sã facã cunoscute principalele figuriale istoriei militare ºi, implicit, ale istoriei naþionale.Totodatã, societatea civilã poate participa la consoli-darea procesului de socializare militarã, la susþinereamilitarilor disponibilizaþi în urma reformei forþelorarmate, la integrarea valorilor materiale ºi spirituale aleforþelor armate în structura societãþii.

În activitatea ONG-urilor ºi al institutelor de cer-cetare un loc aparte îl ocupã contribuþia la construireapãcii ºi stabilitãþii, prin recomandãri ºi lobby-uri pe

lângã guverne, informând publicul despre problemelede securitate ºi construind reþele transnaþionale decooperare ºi cercetare în materie de securitate.

CCoonncclluuzziiiiRelaþia forþe armate-societate civilã este deosebit de

importantã pentru pãstrarea ºi promovarea stabilitãþii ºisecuritãþii naþionale. Forþele armate exercitã o influenþãasupra vieþii sociale ºi, în acelaºi timp, societateacivilã practicã un control indirect asupra instituþiilormilitare, control ce garanteazã pãstrarea de cãtreforþele armate a rolului constituþional în asigurareasecuritãþii ºi apãrãrii naþionale. În termenii evocaþi deHuntington, în cazul României, putem vorbi, atâtdespre un control democratic subiectiv asupra forþelorarmate exercitat de cãtre partidul sau coaliþia de partideaflatã la guvernare, prin numirea de miniºtri ºi secretaride stat, precum ºi un control democratic obiectiv reali-zat de instituþiile politice (Parlamentul, PreºedinteleStatului ºi Guvernul României) ºi civile ale societãþii.

Relaþiile dintre forþele armate ºi societate (societatepoliticã, societate civilã, populaþie) cunosc o dezvoltarecu diferite varietãþi ºi forme de manifestare subimpactul integrãrii þãrii în Alianþa Nord-Atlanticã ºiUniunea Europeanã. Mediul de securitate actual invocãsarcini militare tot mai complexe, cum ar fi, de exem-plu, implicarea militarilor în procese de stabilizare ºireconstrucþie, ceea ce impune aptitudini deosebite aleofiþerului ca lider ºi comandant de trupe.

O atenþie specialã acordatã carierei militare, prinatragerea tinerlor absolvenþi de studii universitarecivile (de stat), pe modelul intrãrii indirecte în sistemulmilitar, sau asigurarea unei varietãþi de cursuri de

instruire de tip civil, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate,sau acordarea unor stimulente ºi încurajarea ofiþeriloractivi pentru a se perfecþiona prin studii în mediul aca-demic civil – iatã câteva direcþii de acþiune pentru con-solidarea legãturii dintre liderii militari ºi societateacivilã.

O echipã de cercetãtori din cadrul UniversitãþiiNaþionale de Apãrare „Carol I”, conduºi de dl. gen. dr.Mircea Mureºan, propunea instituirea unui parteneriatpentru securitate (ºi apãrare) naþionalã, care va avea învedere participarea societãþii civile la realizarea obiec-tivelor de securitate, în sensul consultãrii acesteia înceea ce priveºte consolidarea statului de drept ºi amecanismelor democratice, întãrirea autoritãþii insti-tuþiilor statului, consolidarea mecanismelor de aplicarea legii, a ordinii publice ºi a siguranþei cetãþeanului, darºi optimizarea capacitãþii de apãrare naþionalã.

Constituirea relaþiei de parteneriat între forþelearmate ºi societatea civilã nu poate omite pericolele ceameninþã societatea civilã ºi nici pe cele ce ameninþãinstituþia militarã. Realizarea unui astfel de parteneri-at trebuie sã ia în calcul ºi transferul de experienþãdintr-o sferã în alta. Astfel, scopul acestui proces este,în primul rând, acela de a crea competenþe civile înproblemele de apãrare ºi de a îmbunãtãþi dialogul din-tre militari ºi civili, dar ºi de a creºte gradul de trans-parenþã a instituþiilor militare ºi de a-i face pe civili, înspecial societatea civilã, sã înþeleagã natura, rolul ºinevoile forþelor armate, în ºi pentru asigurarea secu-ritãþii naþionale.

Daniel D. ROªU

II nn ff ll uu ee nn þþ aa rr ee ll aa þþ ii ii ll oo rr ss oo cc ii ee tt aa tt ee cc ii vv ii ll ãã - ff oo rr þþ ee aa rr mm aa tt ee aa ss uu pp rr aa ss ee cc uu rr ii tt ãã þþ ii ii nn aa þþ ii oo nn aa ll ee

Î n luna ianuarie a.c., militarii români aflaþi înteatrul de operaþii din Afganistan, au primit

vizita celui mai înalt oficial militar din zonã –comandantul general al Forþei Internaþionale deAsistenþã ºi Securitate, generalul cu patru stele,David Howell Petraeus.

Acesta s-a aflat la prima vizitã în regiune de cânda preluat comanda ISAF, în luna iunie a anului trecut,atunci când l-a înlocuit la comandã pe generalulStanley McCrystal. Generalul Petraeus a efectuat ovizitã în zona de operaþii de sud din Afganistan, luni17 ianuarie, obiectivul principal fiind acela de ainspecta regiunea coordonatã de ComandamentulRegional de Sud de la Kandahar, ce are în respon-sabilitate ºi provincia Zabul, unde se aflã dislocatcontingentul românesc din cadrul Combined TeamZabul. Generalul David Petraeus a fost însoþit, petimpul inspecþiei, de cãtre comandantul Comanda-mentului Regional de Sud, generalul-maior JamesTerry.

La sosirea în Camp Lagman, cei doi înalþi oficialimilitari au fost întâmpinaþi de locþiitorul comandan-tului Combined Team Zabul pentru operaþii NATO ºicomandant al contingentului românesc dislocat înprovincia Zabul, colonelul Viorel Albãstroiu, împre-

unã cu toþicomandanþiimilitari ro-mâni ºi ame-ricani ce con-duc unitãþiledin provinciaZabul.

În CampLagman, ge-neralul Da-vid Petraeusa participat laun briefingcu toþi factoride decizie aiforþelor decoaliþie dinprovincia Za-bul, unde co-lonelul Vio-rel Albãstro-iu ºi staff-ul Combined Team Zabul i-au prezentatsituaþia de securitate actualã din provincie cu privirela evoluþia acesteia de la preluarea responsabilitãþilor

de cãtre CombinedTeam Zabul, de lamijlocul anuluitrecut ºi pânã înprezent. De ase-menea, generalulamerican a dorit sãcunoascã ºi situ-aþia forþelor desecuritate a for-þelor afgane dinregiune, modul decooperare cu for-þele coaliþiei ºiprogresele acesto-ra privind prelua-rea în viitor aresponsabilitãþilorde securitate dinprovincie.

Pe parcursuldezbaterii, colo-nelul Viorel Al-bãstroiu, a prezen-tat comandantuluiISAF structura deforþe a contingen-tului românesc dinprovincia Zabul,misiunile pe care

militarii români ºi americani din cadrul CombinedTeam Zabul le-au executat în parteneriat cu forþele desecuritate afgane.

La finalul briefingului de informare al comenziiCombined Team Zabul, generalul american David H.Petraeus a apreciat în mod deosebit efortul ArmateiRomâniei, efort concretizat prin suplimentareaforþelor româneºti cu încã un batalion de manevrã înprovincie, fapt care a sporit efortul comun al coaliþieicu privire la tranziþia cât mai rapidã a societãþiiafgane cãtre o societate democraticã. În Cartea deOnoare a contingentului românesc, generalul ameri-can David Petraeus a menþionat: „Mulþumesc pentruefortul extraordinar al forþelor româneºti din Afga-nistan, ºi, în mod special, al celor din provinciaZabul. Este o onoare sã lupt alãturi de voi. Toþiromânii ar trebui sã fie mândri de trupele lor celuptã în Afganistan.”

Programul inspecþiei a continuat cu vizitarea adouã obiective din capitala provinciei Zabul, oraºulQalat, acolo unde se aflã sediul Centrului de Coor-donare a Operaþiilor din provincie, precum ºi Centrulde Instruire Provincialã a poliþiei afgane din regiune.

La finalul acestei vizite, generalul David Petraeusa susþinut o conferinþã de presã pentru mass-medialocalã afganã, în care a prezentat rolul forþelor decoaliþie din provincia Zabul, cooperarea forþelorinternaþionale cu forþele naþionale de securitate dinzona de operaþii, declarându-se optimist în privinþaprocesului de tranziþie, proces ce are ca obiectivtransferul responsabilitãþilor din provincie, de laforþele ISAF cãtre forþele de securitate afgane.

Maior Oliver ANGHELFoto: plt. adj. Cristian SURUGIU