MITRACHE GEORGETA

Psihologia educagiel Note de curs

CAPITOLUL 1

F'ENOMENELE PSIHOCOMPORTAMENTALE.CARACTERISTICILE SI ORGANIZAREA SISTEMULUI

PSIHIC UIUAN

Psihologia este gtiin{a care studiazi psihicul pi comportamentul.Psihicul (ca ansamblu al fenomenelor psihice gi comportamentului)

are rolul de motivare, comandl gi control (prin prelucrarea, Ia diferitenivele a informa{iei) in adaptarea optiml a sistemului la mediul ambiant.Func{ia principall a sistemului psihic este adaptarea (directfi gi mai ales

indirectl - simbolicl) Ia mediul natural gi cultural (A. RomilI).Psihicul , in concepdia lui P. Popescu Neveanu, este modalitatea

superioarl a existendei biosociale, ansamblul de stiri, insupiri, fenomenepi procese subiective ce depend de mecanismele cerebrale gi deinteracfiunea cu lumea obiectivi, indeplinind func{ii de raportare la lumegi la sine prin orientare, reflectare, planificare mental gi ac{iunitransformativ - creative.

1.1. ABORDAREA HOLISTICA SI SISTEMICA A FIINTEI UMANE

Studii realizate in ultimile decenii (M. Epuran, M. Golu, M. Miclea, P.

Popescu-Neveanu, M. Zlate, etc.) in domeniile psihologiei cibernetice gi

psihologiei cognitive, au fundamentat o conceplie sistemic[ gi func{ional-dinamic[ asupra fiin{ei umane, care, aldturi de cea holistic6 eviden{iaz[ noimodalitSji de a privi gi inlelege activitatea umand dar gi noi modalitEli de

interventie.

MITRACHE GEORGETA

Psiholagia educaliei Note de curs

Holismul (gr. "holas" - infreg) este o teorie ce consider6 "tnfregul"drept o tr6s[tura fundamental[ a lumii. Dup[ P. Popescu-Neveanu (1978),

holismul este teoria conform ctrreia integul este intotdeauna primordial, maimult gi diferit de suma p[rlilor componente. "tntegul este cteator; oriundepdrfile conspir[ s6 formeze un intreg, acolo apare ceva care inseamn[ maimult decdt p5{ile" (Enciclopedia Britannica: "Holismul"). in modul de

abordare holistic, atunci cdnd intregul devine o unitate care opereazil, pitrpiletnceteazd sd mai fie pitrli, ci devin organe func{ionale ale tntregului organic.

Sistemul - in conceplia lui P. Popescu-Neveanu (1978)- este un

ansamblu de elemente interdependente (indiferent de natura lor), caructerizatprin: desfigurare spatio-temporal[ dinamicd, existenla leglturilor de natur[substanliald, energetic6 gi informa{ionalE intre elementele sistemului (precum

qi intre acesta gi mediur), structurd qi organizarc ierarhic[. Structurarea Si

organizarea sistemului sunt rlspunsuri adaptative in urma comunicdrii sistem-

mediu, prin care acesta tinde s5-qi conserve propria identitate gi astfel, sd se

delimiteze de mediu construindu-gi, in urma acestei comunic[ri, propria sa

arhitecturE.

Sistemul cibernetic - dup6 M. Golu (1975) - este un tip de organizareinformafional6 in cadrul clreia se exercit6 influen{a invers6 a mdrimilor de

ieSire (out-put) asupra mdrimilor de intrare (in-put), sau a execuliei asupracomenzii, qi care se particularizeazd" prin: organizare ierarhicfi, (care

presupune existenla cel pu{in a urm[toarelor elemente: blocul de recep{ie asemnalelor din mediu, blocul de prelucrare Si interpretare a informaliei Si de

emitere a cotnenzilor, blocul de execulie, conexiunea irwersd de autocontro$,tendin{I antientropicfl, in sensul men}inerii arganizdni interne, gi

1 Aceste leg6turi conduc la conturarea unui comportament ce poate fi interpretat in funclie de stareainternfl a sistemului qi condifiile de mediu;

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educaliei. Note de curs

emergen{I2 (conform organizdrii de care dispun, avend legi de funcfionareintegralI, sistemele produc rdspunsuri ce nu pot fi explicate aditiv, nu sunt

reductibile la elementele componente, ajung6nd la efecte qi comportamente

globale, calitativ superioare).

P. Constantinescu (r99o), considerl cd, organizorea, finalitatea, sinergias(care explicd emergen{a sistemelor) gi miSmrea constituie meffinismele unitareale genezei, deruoltdni Ef enmportdrii sistemelor pe toate niuelele de organizarea materiei. De aceea, pentru studierea genezei gi evolutiei sistemelor, nse

folosegte un cadnt dual, informalional-energetic, in care se construiegte unegafodoj conceptual (uneori ne@nuentional) sistemic, care releueazd rolul ontical in{orma{iei, al organizdrii, sinergiei Eifinalitdfii, complementare cu energiagi miEcarea,in procesele de genezd a sistemelor'q.

2 Emergen{a este proprietatea sistemelor cibernetice de a da rlspunsuri care nu se pot explica prinposibilitiilile pfiilor componente, ci rezultl din interactiunea sistemic[.3 Sinergetica (termen impus de H. Haken 1969, 1977) - denumegte un c6mp de cercetare care qi-a

propus s[ studieze formarea stucturilor qi patern-urilor in sistemele deschise, neaflate la echilibru, adicdacelea care primesc un influx continuu de energie gi / sau substanp, modul cwn coopereaz[ elementele

sistemului pentru a forma structuri spatio-temporale sau func$onale noi. Conceptele fundamentale cucare opereaz[ sinergetica sunt cele de instabilitate, parametri de ordine, fluctuafii, control etc. (J. Scott

Kelso, H. Haken, 1999). Sinergia este rezultatl din raportul organizare-migcare qi stll la baza studieriiproceselor emergente. Ea exprimi efectul global de cooperare/competilie a pirlilor qi subordonarea

acestora de cite intreg (spre deosebire de energie care se manifestd prin efectul separat al pfirfilor ce se

cumuleazE aditiv, liniar, in cadrul intregului.

aConstantinescu Paul, "sinergia, informalia qi geneza sistemelor", 1990

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educagiei. Note de curs

Fiinla uman6 - $udiat6 din aceastii perspectiv[ -

natur[ energetic informa]ionald, evolutiv, care

permanent[ gi optimizarea comportamentului prinautoreglare.

este un sistem viu, de

urm[reqte

acliuniadaptarca

de reglare-

Fig. I - Fiinfa uman6 - sistem organizat ierarhic

PRINCIPIUL INTEGRARII

P. Popescu-Neveanu (1978) definegte INTEGRARE A ca un proces biologic, neurologic gipsihic de cuprindere, asimilare, implicare a unui element (impuls, semnal, opera{ie, informape) de cdtreun alt element unificator qi supraordonar. Astfel, elemenhrl integrat devine parte a tntregului qi

dobflndeqte noi caracteristici specifice, rcanltate din interac{iunea gi interdependenfa cu celelalte p6rficomponente. Principiul integrarii este un principiu definitoriu pentru activitatea sistemelor. Psihicul

NivelulSpiritual

\'tTransconstient z'\,,\7\2

Nivelul

Nivelulsomatic

\/

MITRACHE GEORGETA

Psihologia e&tcaliei Note de eurs

uman este, in concep{ia lui M. Golu (2000), o integratitatci maltinivelard gi multidimensionah,dinamicd, unde se aplicil principiul "totul se leagi de tot" (formulat de Lorente de No - pentru aexplica fu ncfionarea creierului).

INTEGRONUL - este "unitatea de organirare" prin care o serie de specialigti ai domeniului @.Jacob, M. Reuchlin, J. Paillard H. Atlan, W.R.Ashby etc) explicd sfructurarea sistemelor pe etajeierarhice, tendinfa general[ ce se manifesti la nivelul organizdrii tuturor organismelor vii. "Fiecareunitate formatd prin integrarea subunitdlilor poate fi numitd prin termenul generic de integron. El se

5 INTEGRALITATEA, implicati profund in adaptarea umani, se manifesti, in conceplia lui M. Golu(2000) la nivel psihic, at6t in: "statiea funclionald" - favorizind procesele de asimilare a informafiei inlimitele structurilor psihice existente, cdt gi in "dinamico funclionald" - mediind procesele deacomodare * formare de noi structuri qi modificarea celor deja existente asfel incit si corespundi noilorsolicitiiri.

Procesul integririi se supune, conform autorului citat:

LEGII ETICIENTEIADAPTATIVE

LEGIIEXCLUSIyIT,4,TII

PRINCIPIULUIOMOGENITATIIMODALE ACOMPONENTELOR

PRINCIPIULUICONJUGARIIINTEGR"{RIIMODALE CU CEAINTRAMODAL.I

-asigurind coordonarea funcfional dinamicr a elementelor sistemuluipentru a produce qi susfine o acfiune eare si satisfacd cf,t mai eficientfrebuinfele sistemului;

-care sti labaza autoregldrii - gi potivit cf,reia int-un anumit moment(tl) organismul nu poate efectua decat o siagtrr formd de activitateadaptativi specifici; in acest sens, sub presiunea nevoilor adaptative,integralitatea psihici poate modifica raportul dintre componentele activegi cele latente;

-conform ciruia, tind sd construiascd stntcturi comune acele componentecare fac parte din aceeaqi categorie modald: cognitivd, comunicafionali,afectivtr, motivafionald etc, explicdnd astfel, constituirea subsistemelor -care posedi legi gi confinuturi specifice de desfrgurare;

-care constd in constituirea relaliilor de tip coordonare - subordnare,

facilitare - frdnare, succesiune-simultaneitate, direclionare-potenlare etctntre diferitele subsisteme ale sistemului psihic uman: cognitiv,psihomotor, comunicalional, energetic-activator, personalitate (M. Golu,2000).

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educaliei^ Note de curs

formeazd prin asanblareo de integroni de nivel inferior gi participd la formarea unui integron de nfuel

superior" (E. Jacob citat de M Reuchlin, 1988). Elementele compenente integronului pot fi, la rflndullor, integroni. Acestea interrelalioneazd prin re{ele de conexiune, structurale care se desfEgoarfl in cadrul

unei strucfiri de interfafi proprie integronului respectiv. Autorul citat considerl cI principalele funcfiiale integronului sunt producerea de energie sau informafie qi procesarea informaliei.

Ansamblul sistemic al fenomenelor

ca fiind "un ansamblubsza principiilor

psihocomportamentale proprii unui individ constitrrie viafapsihicfl, psihicul, psihismul.

Mihai, Golu qi Petre Pufan (tggil definesc sistemul psihic umanautoreglabil de stdri Ei procese strueturate pesemnalizdrii, reflectdrii ft simbolizdrii

interechilibrate cu ajutorul unor operatori soecifici de comparere,clasific ar e, opuner e, s erier e sp otio -temp or ald, g ener alizsr e, op er atoricare funcsioneozd pe bqzq. unor criterii eminamente semsntice Sipragmatice. Sistemul psihie este un sistem dinamic, hipercomplex,autoreglabil cu capacitate de autoorganizqre, relatiu stabil, euolutiugifinalist"a

u Golu Mihai, Pufrn Petre tn:"Dicyionar de psihologie'" coordonator flchiopu Ursula, Bucuregti, Editura Babet, 1997.

l0

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educaliel Note de curs

I.2. CARACTERISTICI ALE ORGANIZARII $I STRUCTURARII SISTEMULUIPSTHIC UMAN (S.P.U.).

1.2.1. S.P.U. - sistem hipercomplex

Aceast[ caracteristic[ rezultl din multitudinea elementelor componente gi a

rela{iilor intre aceste elemente, grupate gi organizate ierarhic in subsisteme gi blocuri,precum gi din complexitatea relafiilor intre elemente, astfel incdt subsistemele auindependen{[ numai relativ6 gi interdependenf[ absolut6 (influen]are reciproc[,condifionare reciproc[).

Prin organizare se inlelege structura sistemului, configuragia sa relativinvariantd de elemente qi interacfiuni.

M. Golu (1975), considerd cd pentru a se adapta eficient mediului Si a-girealiza obiectivele, fiinga umand trebuie sd dispund :

e de un ansamblu de stdri de necesitate care sddetermine gi sd orienteze selectiv comunica{ia cumediul,

. de capacitatea de a recep{iona informa{ia provenitddin mediu,

o de mecanisme gi operatori de evaluare Ei filtrare ainforma{iei,

. capacitatea de a stoca Si procesa informa{iao precum gi de un repertoriu de "programe" gi

"seturi" de reaclii de rdspuns prin care "ottt-pttt"-ul sistemului sd-Si realizeze func;ia sa adaptativd.

Aceste "necesit5fi" de supravieluire ale sistemului au determinatintreaga sa dezvoltare gi organizare. Astfel:

11

MITRACHE GAORGETA

Psihologia educaliei Notc de curs

. subsistemul cognitiv rcalizeazd receptareainforma{iei din mediu, stocarea qi prelucrarea

acesteia;

. structurile afective r[spund sarcinii de semnalizare a

lipsei de informafie qi de evaluare a utilitiliiinformafiei receplionate din perspectiva stlrilormotivafionale interne;

structurile motivalionale realizeazd orientareaselectiv[ a conduitei in functie de liniile de

semnificafie ale sistemului;

schemele operalionale de rdspuns - mentale sau

externe, rlspund cerin{ei organiz[rii adaptative a

out-put-ului.Conform M. Zlate (1994, L996, 1999), activitatea sistemului psihic

uman se realizeazL prin intermediul a 4 mari categorii de mecanisme psihice:. informafional-operafionale (de prelucrare primar[ a

informa{iilor qi de prelucrare secundarl a

informafiilor),o stimulator-energizante,o de reglaj. gi integratoare.

t2

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educasiei Notc de curs

I. Procese psihice:

- Cognitive:-* Cogtitive senzoriale ( Senza{ii, Percepfi i, Reprezentlri)---+ Cognitive logice (Memorie, Gdndire, Imaginalie)

Afective (Dispozilii, Afecte, Emoli i, Sentimente, Pasiuni)Volitive (Voinfa)

II. Activitali psihice (Jocul, inv[1area, Munca)fff. Condifii stimulatoare gi facilitatoare (Atenlia, Motiva{ia, Deprinderile)IY. tnsugiri/Trasaturi psihice (Temperamentul, Aptitudinil e, Caracterul)

Fig.Z - Schema fenomenelor psihice (P.Popescu-Neveanu)

l3

-

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educaqiei- Note de ears

I. Subsistemul cognitiv. Procese psihice cognitive:

--+ Cognitive senzoriale (Senzafii, Percep{ii, ReprezentIri)--+ Cognitive logice (Memorie, Gdndire, Imagina{ie)

o Aten{ia. Limbajul

II. Su bsistemul actiyator -+nergetic (Motivafia, Afectivitatea, Voin{a)

III. Subsistemul psihomotor (Schema corporalE, Lateralitater ldeomotricitate,Inteligen{I motricI, Praxia)

IV.Personalitatea:

-Subsistemul de orientare-Subsistemul dinamico-energetic-Subsistemul instru mental-opera{ional-Subsiste mul relia{ional-valoric

Fig.3-SchemaS.P.U.

arganizwea ierarhicl este una dinte notele definitorii ale sistemelor cibemetice."orice dinamism organizat l[untric, sau tot ce se desfaqoar[ sub controlul unui mediuintern este cibemetic"T consider[ C. Noica (1986).

La baza organizilii sistemului stau particularitfiile rela(iilor dr'namico-energetice."Impresia de perfec\iune pe ctre o cmem atunci cdnd studiem orice structurd

? C. Noic4 "scrisori despre logica lui Herrnes", Bucureqti, Editura Cartea Romdneasca, 1986.

14

MITRACHE GB,ORGETA

Psihologia educaliei Nste de eurs

vie (considerd S. Herman, 2A04, este datd de integrarea tntr-un edificiu orgonizot a

fiecdrei componente, pe baza scheletului informalional qi a interaclitmii informayionales

Organizarca gi integrarea informaliei in structuri ierarhice st[ la baza in{elegerii.Shopenhauer afinna c[ tot efortul cunoagterii este 6'str transforme eoodonlrite insubordoniiri"e.

Specific sistemului psihic uman, este faptul c[ informa]ia este integratd ladiferite nivele. Modelul interaclional-comunicalional cibernetic postuleaz6

calitatea de continuum informaliona/0, dar caracteristicile integrdrii pun ineviden{6 faptul cd psihicul este caracterizat prin bipolaritate, prin existen}a adoud instanle (a dou6 planuri de integrare a informafiei):

- Incongtientul (Psihismul bazal sau de profunzime| dat de latura ascuns6,

pulsionald a vielii psihice, saturat afectiv gi guvernat de logica afectiv6;

- Congtientul- caracterizatpnn structuri rafionale, prin realizarca reflect6rii qi

comunic[rii simultan cu sine qi cu lumea; congtientul angajeaz[ toateprocesele psihicului (realizdnd interacliunea cognitiv - conativ) gi asiguriorgarizarea ierarhicl in cadrul sistemului psihic uman. Congtientul este celcare confer6 fiinlei umane libertatea spiritual[.

tntre congtient gi incongtinet pot fi relalii de sinergie, complementaritatesau contrarietate (P. Popescu-Neveanu, 197S).

E S. Herman,0p. cit.

t citatde C. Noica, in "scrisori despre logica lui Hermes", Bucureqti, Editura Cartea Romiineasca, 1986.

r0 continuumul informafional - se referi la faptul cd existd un tronsfer permdnent de mesaje purtdtoarede informasie tntre toote structurile psihice indiferent de organizarea ierarhicd: de exemplu, dorinla se

proiecteazi direct asupra obiectului gi fuzioneazi cu el prin frIire, iar acfiunile simbolic simulativeformeazlrin activitatea psihic1, corp comun cu cele obiectual-instumentale de satisfacere.

l5

MITRACHE GEORGETA

Psihologia educaliel Note de curs

Eperien{a uman6 relevl ins5, existenla unor fenomene dincolo deorganirarca congtient6 gi care dau o dimensiune mult mai lary6 fo4elorpsihice. Yung (1952) considera cd "psihicul este unfenomen aproape infinit.Nu Stim ce este tn sine Si Stim foarte vag ceea ce nu este. Pare pentru mine ungen de sistem de ralalii atoatecuprirudtor, in care "materie" Si "spirit" suntdenumiri primare pentru potenlialitdti care tronsced constiinla" (Scrisori, 17

iunie, 1952).

Adaptarea gi dezvoltarea sistemului psihic uman se realizr;azd,numai prin acfiune pi sunt condi{ionate de integrarea sa macrosistemelorfizic, biologic qi socio-cultural, proces ce pune tn eviden{i o extrem decomplexi re{ea de fenomene.

l6