PSIHOLOGIA EDUCATIEIPSIHOLOGIA EDUCATIEI

Pentru viitorii profesori Pentru viitorii profesori – cu – cu speranţa că vor fi şi buni speranţa că vor fi şi buni

psihologipsihologi

TTeme predilecte de cercetare în psihologia educaţieieme predilecte de cercetare în psihologia educaţiei

legile activităţii psihice şi psiho-sociale a legile activităţii psihice şi psiho-sociale a şcolarilor, şcolarilor,

bazele psihologice ale instruirii şi educării bazele psihologice ale instruirii şi educării şcolarilor, şcolarilor,

relaţiile dintre actele comportamentale ale relaţiile dintre actele comportamentale ale profesorilor şi elevilor şi multitudinea profesorilor şi elevilor şi multitudinea variabilelor educaţionale care intervin în variabilelor educaţionale care intervin în cursul procesului interacţional din şcoală cursul procesului interacţional din şcoală (relaţia profesor-elev; studiul grupului şcolar, (relaţia profesor-elev; studiul grupului şcolar, integrarea socioprofesională a tineretului integrarea socioprofesională a tineretului şcolar”( Zlate, 1987şcolar”( Zlate, 1987))

Arii şi teme de cercetareArii şi teme de cercetare

““TTetrada Instrucţie - Educaţie – Învăţare –etrada Instrucţie - Educaţie – Învăţare –Dezvoltare” (P.Golu, 2001)Dezvoltare” (P.Golu, 2001)instrucţiainstrucţia în centrul căreia se află acţiunea de în centrul căreia se află acţiunea de predare - proces de informare şi mod de predare - proces de informare şi mod de relaţionare informaţională a profesorului cu relaţionare informaţională a profesorului cu elevul; elevul; educaţiaeducaţia - procesele de influenţare, modelare şi - procesele de influenţare, modelare şi formare a personalităţii umane;formare a personalităţii umane; învăţareaînvăţarea - dobândirea de experienţă; - dobândirea de experienţă;dezvoltareadezvoltarea - câştigurile interne, sedimentarea - câştigurile interne, sedimentarea experienţei în structuri de personalitate stabilăexperienţei în structuri de personalitate stabilă

Educaţie:

Procesul prin care societatea transmite noilor membri valorile, credinţele, cunoştinţele şi expresiile simbolice care fac posibilă comunicarea în societate.

Învăţare:

Schimbare relativ permanentă a comportamentului individului sau a potenţialului comportamental (sau a abilităţilor) ca rezultat al experienţei sau exerciţiului

Schimbare internă inferată pe baza comportamentului

Poate fi comparată cu alt proces primar care produce schimbări relativ permanente – maturizarea – care rezultă din creşterea şi dezvoltarea biologică

Învăţare:

Şcolarizarea:

Predarea şi învăţarea care au loc într-un cadru formal

Dirijarea intenţionată şi managementul proceselor învăţării

Predarea :

Concepte fundamentaleConcepte fundamentale

Activitatea - Activitatea - “ansamblu de mişcări sau de acţiuni “ansamblu de mişcări sau de acţiuni (eventual interioare, mentale) produse de un (eventual interioare, mentale) produse de un organism”organism”

Conduita Conduita şişi comportamentul - comportamentul - tipuri de tipuri de comportament: involuntar/voluntar; comportament: involuntar/voluntar; explicit/implicit; spontan/provocat; explicit/implicit; spontan/provocat; conformist/creato.conformist/creato.

Activitatea psihică – procese, mecanisme psihice, Activitatea psihică – procese, mecanisme psihice, funcţii psihicefuncţii psihice

Învăţarea - activitate psihică extrem de complexăÎnvăţarea - activitate psihică extrem de complexă

Dezvoltarea psihică, fundament şi obiectiv al Dezvoltarea psihică, fundament şi obiectiv al educaţiei – relaţii cu activitatea de învăţareeducaţiei – relaţii cu activitatea de învăţare

– Raportul ereditate – mediu în Raportul ereditate – mediu în condiţionarea dezvoltării psihice condiţionarea dezvoltării psihice

– Stadialitatea dezvoltării psihice – reper Stadialitatea dezvoltării psihice – reper semnificativ pentru optimizarea semnificativ pentru optimizarea intervenţiei instructiv-educativeintervenţiei instructiv-educative

– Relaţia dezvoltare psihică – învăţareRelaţia dezvoltare psihică – învăţare

Activitatea de învăţareActivitatea de învăţare

– Conceptul de învăţare – definiţii, teorii, Conceptul de învăţare – definiţii, teorii, modele explicativemodele explicative

– Structura psihologică a învăţării: Structura psihologică a învăţării: mecanisme, legi, mecanisme, legi,

– Implicarea proceselor psihice în Implicarea proceselor psihice în învăţareînvăţare

– Personalitate şi învăţare Personalitate şi învăţare

Învăţarea academică/ şcolară – concept, Învăţarea academică/ şcolară – concept, paradigme, particularităţi, management eficientparadigme, particularităţi, management eficient

– Conceptul de învăţare Conceptul de învăţare academică/şcolară, particularităţi în academică/şcolară, particularităţi în raport cu alte forme de învăţare raport cu alte forme de învăţare

– Învăţarea autonomă – note definitoriiÎnvăţarea autonomă – note definitorii– Strategii şi stil de învăţare şi de studiuStrategii şi stil de învăţare şi de studiu

Clasa de elevi ca grup social – implicaţii asupra Clasa de elevi ca grup social – implicaţii asupra învăţării academice/şcolareînvăţării academice/şcolare

– Aspecte psihosociale ale clasei de Aspecte psihosociale ale clasei de elevielevi

– Educaţia prin şi pentru Educaţia prin şi pentru interdependenţă şi colaborare socialăinterdependenţă şi colaborare socială

Succes şi eşec în învăţarea Succes şi eşec în învăţarea şcolarăşcolară

– Factorii reuşitei şcolareFactorii reuşitei şcolare– Factorii insuccesului şcolarFactorii insuccesului şcolar

Provocari pentru psihologia educaProvocari pentru psihologia educaţţieiiei

Elevi cu nevoi speciale de educaElevi cu nevoi speciale de educaţţieie

Elevi cu handicap in dezvoltareElevi cu handicap in dezvoltare

Elevi cu aptitudini specialeElevi cu aptitudini speciale

DizabilitDizabilităţăţi i îîn n îînvnvăţăţareare

Tipuri de dizabilităţi şi incidenţăTipuri de dizabilităţi şi incidenţă

Efecte asupra reuşitei şcolareEfecte asupra reuşitei şcolare

Implicarea familiei Implicarea familiei îîn educan educaţţia copiiloria copiilor

Tipuri de familieTipuri de familie

Suportul parental – material, Suportul parental – material, cognitiv, afectivcognitiv, afectiv

Rele tratamente aplicate copilului – Rele tratamente aplicate copilului – cauze şi modalităţi de prevenirecauze şi modalităţi de prevenire

ÎÎnvnvăţăţarea la varea la vâârsta adultrsta adultăă

AndragogiaAndragogia

Particularităţile învăţării la vârsta Particularităţile învăţării la vârsta adultăadultă

Aptitudine şi competenţă pedagogică. Aptitudine şi competenţă pedagogică. Formarea şiFormarea şi perfecţionarea continuă a profesorilorperfecţionarea continuă a profesorilor

– Aptitudine şi competenţă didactică – Aptitudine şi competenţă didactică –

analiză psihologicăanaliză psihologică– Comunicarea educaţionalăComunicarea educaţională

Dezvoltarea psihică – fundament şi Dezvoltarea psihică – fundament şi obiectiv al învăţării în şcoalăobiectiv al învăţării în şcoală

Fiinţa umană se transformă, de la naştere, Fiinţa umană se transformă, de la naştere, pe tot parcursul vieţii, manifestând pe tot parcursul vieţii, manifestând comportamente din ce în ce mai comportamente din ce în ce mai diversificate şi mai eficiente în raport cu diversificate şi mai eficiente în raport cu nevoile sale adaptative. nevoile sale adaptative. TransformăriTransformări:: dezvoltarea fizică (la nivelul corpului)dezvoltarea fizică (la nivelul corpului);;dezvoltarea personală (la nivelul dezvoltarea personală (la nivelul personalităţii)personalităţii);; dezvoltarea socială (la nivelul modalităţilor dezvoltarea socială (la nivelul modalităţilor de interelaţionare cu alţii)de interelaţionare cu alţii)..

Raportul ereditate - mediu în Raportul ereditate - mediu în condiţionarea dezvoltării psihicecondiţionarea dezvoltării psihice

Nativismul şi constructivismul – ereditatea Nativismul şi constructivismul – ereditatea şi educaţiaşi educaţiaGenotipul - “Ansamblu de caractere Genotipul - “Ansamblu de caractere transmise de către genele aduse de celulele transmise de către genele aduse de celulele germinale (determinante ale caracterelor germinale (determinante ale caracterelor ereditare) în afară de orice influenţă a ereditare) în afară de orice influenţă a mediului”mediului”Paratipul Paratipul - “ansamblu de caractere ale unui - “ansamblu de caractere ale unui organism care nu depind de transmiterea organism care nu depind de transmiterea ereditară ci sunt datorate acţiunii mediului ereditară ci sunt datorate acţiunii mediului şi istoriei proprii acelui organism”şi istoriei proprii acelui organism”

Stadialitatea dezvoltării psihiceStadialitatea dezvoltării psihice Stadiile dezvoltării psihice exprimă Stadiile dezvoltării psihice exprimă

niveluri diferite de adaptare niveluri diferite de adaptare psihică care se pot demarca după psihică care se pot demarca după următoarele criterii:următoarele criterii:

tipul fundamental de activitate;tipul fundamental de activitate;

tipul de relaţii specifice în care se tipul de relaţii specifice în care se angajează individul;angajează individul;

tipuri de tensiuni şi consumuri de tipuri de tensiuni şi consumuri de energie.energie.

Criterii după care se apreciazăCriterii după care se apreciază dezvoltarea psihicădezvoltarea psihică

1. Tipul fundamental de activitate 1. Tipul fundamental de activitate (jocul, învăţarea, munca):(jocul, învăţarea, munca):

Copilărie - jocul Copilărie - jocul

Adolescenţă – învăţareaAdolescenţă – învăţarea

Vârsta adultă – munca Vârsta adultă – munca

2. Tipul de relaţii specifice în care se 2. Tipul de relaţii specifice în care se angajează individul: angajează individul:

Copilăria - tutelate, Copilăria - tutelate,

Adolescenţi, adulţi - netutelate Adolescenţi, adulţi - netutelate (independente)(independente)

3. Tipul de tensiune psihică sau contradicţie internă dominantă

Situaţii generatoare de tensiune dominante într-un stadiu sau altul (U.Şchiopu):cerinţele familiale şi şcolare şi posibilităţile copilului de a răspunde la ele;cerinţele interne, subiective ale copilului şi posibilităţile grupului de a răspunde la ele;între diferitele laturi ale personalităţii copilului (temperament şi aptitudini la vârste mici; temperament şi caracter la vârste mai mari)între structurile psihice vechi şi structurile noi ale elevului (între motivaţia extrinsecă din copilărie şi motivaţia intrinsecă pentru studiu în adolescenţă);între structurile psihice conştiente, subconştiente şi inconştiente (între afect şi raţiune)

STADIILE DEZVOLTĂRII COGNITIVE(Jean Piaget)

Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani) De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop Permanenţa obiectului Acomodarea este mai accentuată decât asimilareaStadiul preoperaţional (2-7 ani) Abilitatea de a gândi în simboluri Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie Comunicare verbală Este posibilă schematizarea obiectelor în desen Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrismStadiul operaţiilor concrete (7-11 ani) Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a

obiectelor Surprinderea invarianţei Înţelegerea legii conservării Capacitatea de a clasifica şi seria Înţelegerea reversibilităţiiStadiul operaţiilor formale (11 ani – adult) Capacitatea de a rezolva probleme abstracte Raţionamentul ipotetico-deductiv Preocupări privind probleme sociale şi de identitate

STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALEErik Erikson

1.Încredere/ neîncredere(naştere – 18 luni) - Eveniment: hrănirea Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de cel care

îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit 2.Autonomie/ Nesiguranţă (ruşine) (1,6 – 3 ani) - Eveniment: controlul propriului

corp Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii), al

încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor

3. Iniţiativă/vinovăţie (culpabilitate)(3-6 ani) - Eveniment: independenţa Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care reuşeşte

organizarea spaţiului personal4. Competenţă (spirit întreprinzător)/Inferioritate 6-12 ani) - Eveniment: şcoala Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de succesul

în activitate5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) - Eveniment: relaţiile cu cei de-o seamă Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului,

politice sau confuzie de roluri6.Tinereţe (intimitate/ izolare); 7. Maturitate (generativitate/ stagnare); 8. Adult

(integritatea eului /Disperare)

Dezvoltarea vorbirii şi limbajului - Vâgotsky

1. De la naştere la 2 ani - stadiul primitiv sau natural: semnalele vocale nu sunt utilizate regulat, răspunsurile sunt emoţionale, cuvintele se învăţă prin condiţionare, sunt reţinute imaginile mentale ale experienţei actuale; 2. După 2 ani - stadiul psihismului naiv: sunt utilizate cuvinte pentru obiecte dar nu este înţeleasă încă funcţia simbolică a limbajului şi nici logica relaţiilor exprimate de

formele gramaticale utilizate; se recurge la diferite semne externe pentru reactualizarea lor doar dacă semnul este o

reprezentare directă a sarcinii mnezice; 3. Stadiul egocentric utilizarea semnelor externe ca ajutoare pentru desemnarea unor fapte de natură internă,

subiectivă. Vorbirea este egocentrică, acompaniază acţiunea, apoi controlează şi planifică

comportamentul. 4. Stadiul interiorizării (ingrowth): semnele externe sunt transformate în semne interne autogenerate, se dezvoltă limbajul intern care devine baza gândirii copilului acesta dezvoltându-şi

mnemotehnici şi conexiuni logice care mediază reamintirea.

STADIILE DEZVOLTĂRII MORALEJean Piaget

Prima etapă (până la 7/8 ani) “Morala eteronomiei şi responsabilităţii obiective” Autoritatea primează faţă de justiţie Gândirea morală ascultă de principiile rezultate din respectul

unilateralA doua etapă (8 – 11 ani) “Morala egalitarismului progresiv” Primatul egalităţii faţă de autoritate, nu mai sunt acceptate cu

docilitate sancţiunile adultului Copilul ascultă nu doar de ordinele adultului ci şi de regula în

sine generalizată şi aplicată originalA treia etapă (începe la 11/12 ani)“Autonomia morală” Comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a

drepturilor şi datoriilor Drepturile egale sunt concepute în raport cu situaţia particulară

a fiecărui individ

STADIILE DEZVOLTĂRII MORALEL.Kohlberg

Nivelul preconvenţional al judecăţii morale(Copilăria mijlocie)

Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora

Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele şi răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu aduce beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei;

Stadiul 1, al pedepsei şi supunerii: regulile sunt respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit)

Nivelul convenţional al judecăţii morale(13 –16 ani)

Judecată bazată pe aprobările celorlalţi, pe aşteptările familiei, valorile şi legile comunităţiiStadiul 4, al sistemului social şi al conştiinţei (moralitatea ordinii şi datoriei): orientare spre lege şi ordine; autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinutăStadiul 3, al conformităţii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor relaţii): binele şi răul sunt apreciate după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi bun/rău)

Nivelul postconvenţional al judecăţii morale (16-20 ani)

Judecată bazată pe concepte abstracte

Stadiul 6, al principiilor etice universale: binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea;

Stadiul 5, al drepturilor prioritare şi al contractului social: binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale drepturilor individuale

FELICITĂRI

• MULTUMESC

• NE întâlnim LA PRELEGEREA VIITOARE