Tulburarile afective sau dispozitionale sunt un grup de tulburari psihice caracterizate prin modificarea dispozitiei

Tulburarile afective sau dispozitionale sunt un grup de tulburari psihice caracterizate prin modificarea dispozitiei Tulburarea monopolara

Tulburarea depresiva majora consta din unul sau mai multe episoade depresive recurente care dureaza cel putin doua saptamini si care poate avea intensitati diferite.Episodul depresiv Dispozitie depresiva,pierderea interesului , motivatiei si a rezonantei afective la evenimentele placute/neplacute ,absenta emotiilor,gol sufletesc,apatie sau anxietate, tensiune,iritabilitate,traieri de frustrare si furie Dispozitia depresiva se deosebeste de doliu sau de tristete naturala prin caracterul ei nemotivat si prin intensitatea mai mare a trairii.

Simptome cognitive:Scade concentratioa, indecizie, pierderea stimei de sine , autodevalorizare ,lipsa sperantei ,autoreprosuri, ideatie suicidala (2/3 din depresivi au ginduri de suicid si 15% din acesti il comit)

Retard motor : incetinirea miscarilor , stupor, hipomimie,amimie,comunicare nonvrebala redusa sau chiar absenta.

Semne somatice:insomnie/hipersomnie, inaptetenta?apetit crescut cu modofocari a greutati, pierderea vitalitatii, a vigorii, oboseala ,fatigabilitate, simptome viscerale si dureroase difuze , generalizate , nediferentiate.

Clasificare

Episod depresiv usor

Episod depresiv moderat

Episod depresiv sever fara sau cu simpotome psihotice.Episod depresiv usor

Se caracterizeaz prin simptome depresive de intensitate redus, tabloul psihopatologic fiind dominat de anhedonie.

Astfel, pacientul prezint o dispoziie depresiv de intensitate redus, fatigabilitate, lentoare psihomotorie, scderea capacitii de concentrare a ateniei, care au drept consecin scderea randamentului profesional.

Apare o inhibiie a instinctelor, respectiv scderea apetitului i libidoului i insomniile de trezire.

Episodul depresiv uor poate trece frecvent neobservat att de ctre pacient ct i de ctre anturajul acestuia, de cele mai multe ori fiind pus pe seama oboselii.

Acest tip de episod depresiv nu necesit internare, subiecii cu episoade depresive uoare sunt ntalnii mai frecvent n asistena primar.

Episod depresiv moderat

Se caracterizeaz printr-o dispoziie depresiv mai intens dect cea a episodului depresiv uor, ntreaga simptomatologie fiind sesizabil att de ctre pacient ct i de ctre anturaj.

Pacientul relateaz singur, fr a fi ntrebat, dispoziia trist i restrngerea sferei de interese att fa de preajm ct i fa de propria persoan.

Se asociaz bradilalia, bradipsihia, bradikinezia, fatigabilitatea, trezirea matinal. Inhibiia instinctelor este mai accentuat: apare inapetena cu scderea n greutate, (pacientul fiind ndemnat s se alimenteze), scderea libidoului cu frigiditate i impoten.

Ideaia este centrat de ideile prevalente cu coninut depresiv (de autodevalorizare, autodepreciere, incurabilitate) care ns nu sunt de intensitate delirant.

Depresia moderat asociaz frecvent cu anxietatea, simptomele celor dou entiti fiind de obicei intricate (depresia anxioas).

Episod depresiv sever fara simptome psihotice

Se caracterizeaz prin dispoziie depresiv intens. Instinctele sunt extrem de perturbate, libidoul, instinctul alimentar i cel de conservare fiind inhibate. Ritmul somn-veghe este grav modificat, pacientul prezentnd insomnii mixte severe (de adormire, de trezire i ale mijlocului nopii). Dispoziia depresiv este maxim dimineaa, la trezire, cnd poate s apar tentativa de autoliz n manier de raptus suicidar. Pacientul este incapabil s fac fa cerinelor sociale, profesionale i familiale, prezentnd o scdere marcat a calitii vieii. Forme clinice

Tulburarea depresiva majora cu factori psihotici;

Melancolia;

Depresia atipica;

Depresia si psihoza afectiva postpartum;

Tulburare depresiva sezonala;

Tulburare depresiva cu factori catatonici;

Depresie recurenta;

Depresie majora rezistenta la tratament ;Tulburare depresiva majora cu factori psihotici Contine in tabloul clinic si halucinatii si ideii delirante depresiv congruente( inutilitate, vinovatie, de moarte) sau incongruente ( de relatie , de control a gindirii , de persecutie) cu dispozitia

Melancolia

In care ideile delirante sunt de mare intensitate ,pun in pericol viata bolnavului , depresia se inrautateste dimineata , cu insomnie cel putin doua ore inaintea orei uzuale de trezire , pierderea interesului pentru activitati indeobste placute , pierdere libidoului , inhibitie psihomotorie , anorexie cu scaderea masiva in greutate.

Depresia atipica

Depresia se instaleaza clinic reactiv la stresori pozitivi , cu cresterea apetitului si a greutatii , hiperosomnie, greutate in membre, senzitivitate in relariile interpersonale care ii determina pe bolnavi sa-I respinga pe ceilalti si sa aiba dificultati pe plan profesional.Psihoza post-partum

Incidenta 1:500 -1:1000 de nou-nascuti vii.depresia apare la 10-15 % din femeile care au nascut,iar recaderile la femeiile cu depresii anterioare apar la 25-50% din cazuri(Wisner,1996) se datoreaza influentei factorului genetic , deasemenea sarcinei nedorite, absentei secretiei de lapte ,atern , somajului mamei, consumul de alcol in timpul sarcinii, statutului socio-economic scazut.

Tulburare depresiva sezonala

Cu debut legat de o perioada particulara a anului (de obicei iarna si dispozitia revine primavara),episoadele sezonale le depasc la numar pe cele nesezonale,iar simptomele depresive dispar intre episoadele sezonale.

Tulburare depresiva cu factori catatonici

Sint prezente cel putin doua simptome catatonice(flexibilitate ceroasa , stupor , negativism , grimase , ecolalie, ecopraxie)Depresie recurenta

Este definita de 2 episoade repetate in 5 ani sau cel putin 3 episoade inaintea episodului curent.Depresie majora rezistenta la tratament

Da ca nu raspunde la 2 familii de antidepresive administrate succesiv si pe durata de timp adecvata.

Depresia mascata

Tabloul clinic al acestui tip de depresie este dominat de simptome somatice, cele mai frecvente fiind:

durerile abdominale intense cu caracter colicativ saltant, constipaie, inapeten, scdere ponderal,

cefaleea, durerile lombare, palpitaiile, durerile genito-urinare, crampele i furnicturile, iritabilitatea, consumul excesiv de alcool, comportamentul histrionic, exacerbarea simptomelor fobice sau obsesionale preexistente sau a preocuprilor hipocondriace.

Acest tip de pacieni sunt mari consumatori de servicii medicale, prezentndu-se la medici de diverse specialiti, n urgen, ajungnd doar n final la psihiatru, substratul organic fiind absent.

Diagnostic diferential

Depresia de doliu

Depresia asociata cu boli somatice(debuteaza dupa instalearea unei boli somatice)

Depresia comorbida unei alte tulburari psihice(ex: depresie-anxietate)

Dementa(exista o perioada premorbida cu declin cognitiv si aspect clinic care sugereaza depresia)

Depresia bipolara.

Faza depresiva in tulburarea schizoafectiva(cu faza depresiva)

Tratament

Se va efectua n trei etape:

1) tratamentul fazei acute, cu o durat de 6-12 sptmni, are ca obiectiv obinerea remisiunii.

2) etapa de meninere a tratamentului are o durat de 4-9 luni avand rolul de a preveni riscul la recdere i de reapariie a simptomatologiei acute;

3) etapa de ntreinere terapeutic cu durata de aproximativ l an sau chiar mai mult pentru a preveni apariia recurenei.

Antidepresive (Imipramin, Amitriptilin, Clomipramin, Venlafaxin, Paroxetin, Fluvoxamin, Fluoxetin),

Neuroleptice (Haloperidol, Clorpromazin, Levomepromazin, Clozapin) i

Timostabilizatoare (Sruri de litiu sau Carbamazepin, Acidul valproic, Lamotrigin, Gabapentin), n asociere cu diferite forme de psihoterapieTulburarea afectiva bipolara : Psihoza maniaco-depresiva. reprezinta o tulburare mintala ce consta in modificarea anormala a starii psihice, energiei si abilitatii de functionare a unei persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire de variatiile starii psihice ale unei persoane normale de-a lungul vietii, simptomele acestei boli sunt mult mai severe.Ca urmare a acestei variatii de afectivitate, individul cu aceasta tulburare nu poate mentine relatiile de prietenie, are probleme la serviciu, performante scazute, putand ajunge chiar la suicid .Tipic, tulburarea bipolara debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar. Uneori insa, se poate dezvolta inca din copilarie sau chiar mai tirziu.

Episoadele maniacale ncep de obicei abrupt, i dureaz ntre 2 sptmni i 4-5 luni (durata medie aproximativ 4 luni).

Depresia tinde s dureze mai mult (durata medie aproximativ 6 luni), dei rar peste un an, mai ales la vrstnici

Episoade de ambele feluri urmeaz adeseori evenimentelor stresanate de via.

Forme: - tulburarea bipolara I este caracterizata prin aparitia unuia sau a mai multor episoade maniacale sau mixte, la care se adauga sau nu, episoade depresive majore, hipomaniacale. - tulburarea bipolara II consta in aparitia unuia sau a a mai multor episoade depresive majore si cel putin a unui episod hipomaniacal.

Etiologie

Karl Abraham, Melanie Klein au interpretat starea maniacala ca fiind o reactie (defens) mpotriva depresiei.

Factori genetici

Ipoteza neurochimica - disfunctionalitati mai multi neuromediatori

Sindromul maniacal

Dispoziie ridicat, Agitaie psihomotorie-cheltuieli pe care nu le poate onora, generozitate inadecvata posibilitatilor materiale, jocuri de noroc, aspect exterior excentric prin imbracaminte in culori vii, fardare excesiva), cltorie, comportament impulsiv, dezinhibat, dar i izbucniri de mnie, iritabilitate, ngmfare, comportament grosolan, implicare in multiple activitati, dar fara o finalizare. Forma extrema de agitatie psihomotorie poarta numele de furor maniacal si poate duce la acte cu implicatii medico - legale. Agitaie intelectual-fuga de idei, vorbire accelerata, cu voce tare. - senzatia de omnipotenta

- idei delirante de frumusete fizica ;

- idei delirante de talent intr-un anumit domeniu ;

- idei delirante de inovatie ;

- idei delirante de bogatie ;

- idei delirante de identitate cu o persoana faimoasa ;

- idei delirante de relationare cu o persoana importanta (figura publica, Dumnezeu) ;

- idei delirante de relatie si de persecutie in baza faptului ca ceilalti il urmaresc pentru calitatile lui exceptionale. cel putin o saptamina Asociate cu :

1.Dereglari de somn insomnia

2.Distractibilitate

3.Sentimentul de marire si grandoare care este consecinta inflatiei autostimei.

4. Fuga de ideii (ideii delirante)

5.Hiperactivitate(sociala, sexula,profesionala )

6.Logoree

7.Dezinhibitie(verbala, sexuala,in maniera de a sofa , de a cheltui banii, in initiative neasteptate de a calatori)Faza depresiva

Dispoziie depresiv, inhibiie psihomotorie, inhibiie intelectual.

pierderea interesului sau a plcerii n activiti care n mod normal erau plcute.

astenie, fatigabilitate.

pierderea ncrederii n sine;

sentimente de vinovie, de culpabilitate, de autorepro;

gnduri recurente de moarte sau sinucidere sau orice comportament de tip suicidar;

diminuarea capacitii de concentrare (indecizie, ovial);

tulburri de somn, de exemplu insomnie, hipersomnie, treziri matinale, somn superficial, neodihnitor;

modificri ale apetitului n sensul scderii sau creterii poftei de mncare, cu modificri corespunztoare de greutate (cel puin 5% fa de greutatea din luna precedent Forma extrema de agitatie psihomotorie poarta numele de furor maniacal si poate duce la acte cu implicatii medico - legale. Diagnostic diferential

Malancolia de involutie-declansata de factorii psihogeni sau somatogeni, apare la virsta inaintata,rezistenta la tratament , fara remisiuni, evolutie spre procese dementiale senile sau vasculare.

Psihoza reactiva (depresia din psihoze maniaco-depresiva )-evolutie mai usoara,depidne de factorii endogeni si de scurta durata.

Schizofrenia-predomina dereglari de gindire, fenomene obsesive, ideii delirante de influenta,persecutie, starile depresive mai fregvente, mai lungi , remisii de scurta durata, in timpul remisiunilor simptomatic.Evolutie Recurena episoadelor maniacale este de 45%. Netratate, episoadele maniacale dureaz 3 pn la 6 luni, cu o rat de recuren mare (n medie 10 recurene). Circa 80-90%> din pacienii maniacali fac, n cele din urm, i un episod depresiv complet. n cele din urm, 15% din bolnavii depresivi se sinucid. Un episod depresiv mediu netratat dureaz n jur de 10 luni. Cel puin 75% din pacienii afectai vor face un al doilea episod depresiv, de obicei n primele 6 luni dup episodul iniial.

Numrul mediu de episoade depresive de pe parcursul vieii bolnavului este de cinci. n general, prognosticul este bun: 50% din bolnavi se remit, 30% se remit parial, iar 20% evolueaz cronic. Tratament

Faza depresiva se trateaza cu antidepresive :

Amitriptilina,Seroxat,Roxetin,framex incepind cu doze de 25 mg si marind-o treptat pina la doza necesara.Se utilizeaza si socul electric.

Faza maniacala cu aminazina, tizercina, incepind cu doze de 25 mg marind treptat doza pina la 300 mg , halopiridolul in doze de 300 mg, carbonat de litiu -600 mg pina la 1500-2000 mg.

Tratamentul psihologic. Asocierea dintre psihoterapie i medicamentele antimaniacale (de ex., litiul) este mai eficient dect fiecare dintre aceste metode aplicate izolat.

Ciclotimie

Este o tulburare afectiva caracterizata prin perioade de simptome depresive, care nu indeplinesc criteriile unui episod depresiv major si perioade cu simptome afective ce constituie episodul hipomaniacal. Tulburarea ciclotimica debuteaza de regula insidios in adolescenta sau precoce in viata adulta. Se dezvolta mai fregvent la virsta adulta si are o evolutie cronica , presupune perioade de simptome depresive care se succed cu episoade psihomaniacale.

Etiopatogenie - Factori genetici

- Aceasta tulburare se gaseste in mod frecvent la rudele pacientului cu o tulburare afectiva bipolara.

Evolutia boli este cronica.

Exista un risc de 15-50% ca persoanele respective sa dezvolte ulterior o tulburare bipolara I sau II. Tratament In timpul fazelor hipomaniacale se recomanda tratament cu Li sau alte timostabilizatoare, iar in timpul perioadelor depresive se indica tratament antidepresiv asociat cu saruri de Li sau carbamazepina, deoarece exista riscul virajului hipomaniacal.

Tratamentul psihoterapeutic este de tip suportiv, interpersonal, cognitiv- comportamentalDistimia-nevroza depresiva

Distimia este o tulburare afectiva caracterizata printr-o stare depresiva cronica, ce dateaza de foarte multi ani.

Se dezvolt de obicei devreme n viaa adult, i dureaz mai muli ani, uneori indefinit.

Mai frecvent i mai cronic la femei dect la brbai. Debutul este insidios. Apare mai frecvent la persoanele cu antecedente de expunere ndelungat la stres sau de pierderi brute.

Simptomele tind s se accentueze n a doua parte a zilei.

Majoritatea timpului sunt obosii i deprimai, totul este pentru ei un efort, nimic nu-i poate bucura, prezint dificulti n luarea deciziilor, sentimente de pierdere a speranelor.

Ei mediteaz i se plng, dorm ru i nu se simt bine, dar sunt de obicei capabili s fac fa cerinelor vieii cotidiene.

Retardarea mintalaConsideratii generale

Comportamentele maladaptative nu ar trebui s fie automat considerate ca fcnd parte din retardul mental sau ca un semn al organicitii. La fel ca i la toi indivizii, aceste comportamente ar putea avea legtur cu evenimentele negative de via sau pot fi simptomul unei tulburri mentale comorbide.

Retardul mental poate fi nsoit de orice alt tulburare mental sau somatic. Prevalena altor tulburri mentale este de 3-4 ori mai mare la persoanele cu retard mental comparativ cu populaia sntoas. Epidemiologie

Prevalena life-time a retardului mental n populaia general este de 1 %. Retardul mental uor are o prevalen de 0.4-0.6 % n populaia general, iar retardul mental moderat, sever i profund au (cumulat) o prevalen de 0.4 %. . Prevalena altor tulburri mentale este de 3-4 ori mai mare la persoanele cu retard mental comparativ cu populaia sntoas.

Etiologie si patofiziologie

Abilitile intelectuale ale unei persoane depind n mare masur de integritatea sistemului nervos central (SNC). Numeroase cauze biomedicale pot influena integritatea SNC i pot iniia procesul care duce la retard mental. Trebuie ns luat n considerare faptul c termenul de retard mental descrie nivelul general de funcionare, cuprinznd abilitile intelectuale i adaptative. n afar de integritatea SNC, acestea sunt influenate i de ctre ali factori, cum ar fi: starea general de sntate a persoanei, factori de mediu (grija parental, oportuniti de colarizare / nvare, reeaua de suport social) i factori psihologici (imaginea de sine perceput de ctre pacient, caracteristici psihopatologice, motivaie). -cauze prenatale: tulburri genetice (trisomie 21 , sindromul Prader-Willi, sindromul X fragil, neurofibromatoz, hipotiroidism congenital, sindromul Williams, fenilcetonuria, boala Tay-Sachs), infecii maternale (citomegalovirus, toxoplasmoz, rubeol, HIV), toxice (sindromul alcoolismului fetal), prematuritate, radiaii, traume fizice. -cauze perinatale: infecii (meningite, herpes), hipoxie, traume fizice, hipoglicemie, hiperbilirubinemie.

-cauze postnatale: infecii (meningite, encefalite), toxice (intoxicaii cu plumb), accidente vasculare cerebrale, tumori, traume fizice, malnutriie sever, deficien de iod.

-cauze necunoscute (idiopatice). Clasificarea retardului mental se face n funcie de scorul QI (coeficientul de inteligen) al persoanelor evaluate (folosind teste QI standardizate), astfel:

-retard mental profund (scor QI sub 20) -retard mental sever (scor QI 20-34)

-retard mental moderat (scor QI 35-49)

-retard mental uor (scor QI 50-69) -intelect de limit (scor QI 70-84) Suplimentar, au fost descrise mai multe dimensiuni ale retardului mental, care pot ajuta n conceptualizarea evalurii:

Abiliti intelectuale;

Comportament adaptativ (abiliti practice, sociale i conceptuale);

Participare, interaciuni i roluri sociale;

Sntate fizic, mental, factori etiologici;

Context cultural. Tablou clinic

Intelectul de limit (scor QI= 70-84)

Persoanele afectate prezint tulburri de memorie i de nvare atunci cnd sunt puse n situaii suprasolicitante / care le depesc nivelul lor de inteligen. Au o funcionare global relativ bun, fr a necesita protecie social. Retardul mental uor (scor QI= 50-69)

Pot nva limbajul vorbit, scrisul, cititul i calculul la nivel elementar, dar cu ntrziere comparativ cu ceilali copii (motiv pentru care vor fi educai n cadrul unor coli ajuttoare).

Nu achiziioneaz gndirea abstract, dar achiziioneaz capacitatea de autongrijire (splat, control sfincterian, mncat, mbrcat) i de autoadministrare, pot lucra n domenii care necesit abiliti practice, nu intelectuale.

Sunt usor de manipulat, putnd deveni marionete / executani.

Pot prezenta conduita social adecvat (armonici) sau tulburri de conduit social (dizarmonici): imaturitate emoional i social notabil, incapacitatea de a face fa cerinelor mariajului sau ale creterii copiilor, dificultatea de a se adapta tradiiilor culturale / sociale), deoarece nu nteleg consecinele actelor lor. Rar pot prezenta: epilepsie, autism, hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie cerebral spastic, tulburri de vedere sau de auz. Retard mental moderat/sever (scor QI=20-49)

Pot nva doar limbajul vorbit (vocabular rudimentar), dar nu pot fi scolarizai (nu achiziioneaz scrisul, cititul, calculul);

Achiziioneaz ntrziat mersul i au capacitatea de autongrijire (splat, control sfincterian, mncat, mbrcat), dar sub supraveghere. Nu posed capacitatea de autoadministrare. Pot presta munci simple, stereotipe (cusut), uneori remunerate, dar sub supraveghere. Au nevoie de ngrijire n instituii speciale i prezint adesea: epilepsie, autism, hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie cerebral spastic, tulburri de vedere sau de auz. Retard mental profund (scor QI < 20)

Viaa psihic a acestor persoane este rudimentar. Comunicarea este nonverbal (urlete, sunete nearticulate), nu achiziioneaz mersul, nu au capacitate de autongrijire (splat, control sfincterian, mncat, mbrcat) i nici nu pot fi nvai. Nu pot face distincie ntre ceea ce este comestibil i ce nu. Necesit ngrijire n instituii medicale speciale. Prezint frecvent epilepsie, autism, hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie cerebral spastic, tulburri de vedere sau de auz.

Tratament

Retardul mental este o dizabilitate funcional, scopul tratamentului fiind de a reduce aceasta dizabilitate. Exista trei aspecte referitoare la tratament:

Tratamentul tulburrii asociate care cauzeaz retardul mental (exemplu: fenilcetonuria) .

Tratamentul tulburrilor comorbide somatice sau psihiatrice care contribuie la dizabilitatea funcional. Dintre tulburarile / simptomele psihiatrice care sunt cel mai frecvent comorbide amintim: Depresia (administrare de antidepresive, stabilizatori afectivi), agitaie psihomotorie, hetero- sau autoagresivitate (administrare de antipsihotice tipice sau atipice , stabilizatori afectivi ).

Intervenii asupra dizabilitii funcionale: n funcie de nevoile pacientului, intervenii suportive i/sau educaionale, consiliere parental i familial, activiti de grup (care mbuntesc socializarea).

Universitatea de stat de Medicina si Farmacie Nicolae Testemitanu

Catedra Psihiatrie, Narcologie si Psihologie medicala Referat Tulburarea afectiva bipolara.Tulburarea depresiva recurenta.Ciclotimia.Distimia.Retardul mental.

Elaborat: Mosneguta Mariana,stud. Gr. 1614

Chisinau 2014