Curs Introductiv Psihiatrie

30
1

Transcript of Curs Introductiv Psihiatrie

Page 1: Curs Introductiv Psihiatrie

1

Page 2: Curs Introductiv Psihiatrie

2

NOSOLOGIE

Termenul de nosologie se referă atât la: Clasificarea tipurilor de tulburări Ramura ştiinţelor medicale care se ocupă cu

clasificarea bolilor In ceea ce priveşte psihiatria, nosologia se

referă la clasificarea sistemelor desemnate cu identificarea, sistematizarea şi descrierea acelor condiţii care sunt considerate tulburări psihice autentice în relaţie cu cunoştinţele medicale actuale

Page 3: Curs Introductiv Psihiatrie

3

ISTORIC- 1

Clasificările tulburărilor mentale până în secolul XIX sunt nesemnificative

In 1840 Census a elaborat ceea ce majoritatea consideră a fi primul sistem de clasificare care lua în considerare prevalenţa unei dintre categoriile “idioţie/ nebunie”,

Page 4: Curs Introductiv Psihiatrie

4

ISTORIC- 2

Sistemul de clasificare in 1880 a lui CENSUS includea 7 categorii de boli:

1. Mania- TAB

2. Melancolia-tb. depresive

3. Monomania- TOC si tb. delirante

4. Pareza- deter. fiz-psih sifilitică

5. Dementa

6. Epilepsia

7. Dipsomania

Page 5: Curs Introductiv Psihiatrie

5

ISTORIC- 3

Asociaţia Comitetului Regal de statistică medico-psihologică din Marea Britanie a adoptat o schemă de clasificare a tulburărilor psihice care nu a fost larg răspândită

Un alt sistem de clasificare a fost propus la Congresul de Ştiinţe Mintale de la Paris in 1882

Asociaţia superintendenţilor medicali din SUA- care au devenit ulterior APA , au propus o revizie a sistemului de la congresul din 1882 din Paris urmată de o lata în 1886, şi apoi altele succesive în 1913 şi 1917

Page 6: Curs Introductiv Psihiatrie

6

ISTORIC- 4

După al doilea război mondial WHOa elaborat pentru prima dată Clasificarea internaţională a bolilor ( diseases) (ICD-6), inclusiv a tulburărilor mintale, fiind influenţată de Administraţia Veteranilor Americani

Alte progrese au apărut doar sporadic până când Asociaţia Psihiatrică Americană (APA) a elaborat prima ediţie a Manualului de diagnostic si statistică a tulburărilor mintale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) (DSM-I) în 1952

Page 7: Curs Introductiv Psihiatrie

7

Dezvoltarea DSM-1

După 16 ani a apărut cea de a doua revizie a DSM-I, respectiv DSM-II prin care la acea oră erau doar listate tulburările mintale

Glosarul britanic al tulburărilor mintale a încercat să rectifice acea “listare” fără prea mare succes, deoarece nu exista deocamdată nici un fel de congruenţă în ceea ce privea simptomele şi comportamentele, în ce tip de categorie diagnostică se incadrau, existând diferenţe transculturale de gândire psihiatrică şi încadrare nosologică a marilor scoli de psihiatrie (germană, engleză, franceză, americană).

Page 8: Curs Introductiv Psihiatrie

8

Dezvoltarea DSM- 2

Publicare în 1980 a DSM-III a lărgit semnificativ numărul tulburărilor incluse în nosologia sa A adoptat o abordare ateoretică a diagnosticului

denumind anumite simptome care erau legate teoretic De exemplu- fobia care era inclusă la aşa numitele

“nevroze” a fost inclusă în cadrul tulburărilor anxioase.

Criteriile diagnostice erau specificate cu mare precizie

A adoptat pentru prima dată sistemul multiaxial de diagnostic

Page 9: Curs Introductiv Psihiatrie

9

DSM-IV- TR

DSM-IV a apărut în 1994, revizia textului (TR- text revizion) fiind realizată în 2000. Această revizie a textului incorpora informaţii ştiinţifice extrase din literatura de specialitate pe perioada dintre cele doua publicări. Dezvoltarea elementelor din DSM-IV-TR includea elemente asociate, prevalenţă, cultură, vârstă, sex, evoluţie şi pattern familial al tulburării mintale.

Page 10: Curs Introductiv Psihiatrie

10

DSM-V

Va aparea in 2012 si va consemna o serie de schimbari majore care reflecta caracteristicile de :gen,varsta,genetica,etc.

Page 11: Curs Introductiv Psihiatrie

11

DEFINIREA TULBURĂRILOR MINTALE

Autorii DSM rejectează ideea dualismului minte/ corp ca anacronic în ciuda faptului că termenul de “tulburare mintală” implică ca validă o astfel de distincţie, “ (scriind) este mult “somatic” în “tulburarea mintală” şi mult “psihic” in “tulburarea somatică”.

Tulburările mintale sunt privite in DSM ca sindroame clinice semnificative sau patternuri (tipare) asociate cu distres sau disabilităţi sau cu risc crecut de a provoca moartea, durerea, disabiltăţi sau pierdere a libertaţii. Acest sindrom trebuie diferenţia de sancţionarea unui răspuns cultural la producerea unui eveniment. Ex- reacţia de doliu la moartea unei persoane iubite, comportamentul, disfuncţiile psihologice, biologice şi simptomatice rezultate dintr-o astfel de situaţie fiind considerate ca o manifestare normală a individului . Comportamentele şi conflictele deviante ale individului şi a societăţii nu sunt, a priori, considerate dovada unei tulburări mintale .

Page 12: Curs Introductiv Psihiatrie

12

AXELE DSM

Axa I- toate categoriile diagnostice cu exceptia tulburărilor de personalitate şi a retardului mintal

Axa II-tulburări de personalitate

-retard mental Axa III- Condiţii medicale generale Axa IV- probleme psiho-sociale şi de mediu Axa V- Evaluarea globală a activităţii

(scorul EGA)

Page 13: Curs Introductiv Psihiatrie

13

Axa I

Exemple Tulburări afective Tulburări anxioase Tulburări somatoforme Tulburări disociative Schizofrenia Tulnurări lefate de consumul de toxice Tulburările identităţii sexuale- ex: pedofilia,

voyerism, fetişism

Page 14: Curs Introductiv Psihiatrie

14

Axa- II

Tulburări de personalitate Cluster A Custer B Cluster C

Retard (întârziere) mental Usor Mediu Sever

Page 15: Curs Introductiv Psihiatrie

15

Axa III

Cauze somatice, fizice evidente şi identificabile in determinismul sau secondarea unei tulburări mintale.

Printre condiţiile cele mai uzuale Tulburări infecţioase sau parazitare Neoplasme (ex. TU cerebrale) Tulburări neurologice Tulburări endocrinologice Anomalii congenitale Autoleziuni şi intoxicaţii

Page 16: Curs Introductiv Psihiatrie

16

Axa- IV

Probleme psihosociale şi de mediu Probleme cu grupul de suport primar (deces, abuz,

separare) Mediu social (deces sau pierdere, discriminare,

singurătate) Probleme educaţionale Probleme ocupaţionale (şomaj, nesiguranţă Probleme economice (sărăcie) Probleme de acces la ingrijiri de sănătate Probleme de interacţiune cu serviciile legale (arest,

victimizare) altele

Page 17: Curs Introductiv Psihiatrie

17

Axa- V

Evaluarea globală a activităţii (scorul EGA) (GAF) Ia in considerare funcţionarea profesională, socială şi

psihologică ca un continuum ipotetic dinspre sănătatea mintală spre boala mintală.

Evaluarea de 100 de puncte se referă la o persoană cu activitate superioară pe o scară largă de preocupări şi activităţi, care reuşeşte să ţinpă sub control problemele vieţii, fiind văzut de alţii ca posedând calităţi pozitive şi nu prezintă simptome.

Evaluarea de 10 puncte se referă la o persoană care se află într-un pericol persistent sau dezvoltă o inabilitate persitentă de a-şi mentine igiena personală sau dezvoltă un comportament suicidal.

Page 18: Curs Introductiv Psihiatrie

18

SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-1

Semnele clasice ale maniei sunt Expansivitate Iritabilitate Fugă de idei Idei de grandoare distractibilitate

Page 19: Curs Introductiv Psihiatrie

19

SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-2

semn.- in limbajul clinic se referă la trăiri obiective observate de clinician (ex: tahicardia, hiperactivitate motorie)

Simptom- in limbajul clinic se referă la acuzele subiective exprimate de un pacient (ex: relateayă ieşire inimii din piept, gândurile îi zboară aiurea,se simte speriat, inhibat, blocat, etc).

Sindrom- greup de semne şi simptome ce apar concomitent şi constituie o condiţie care poate fi recunoscută (ex: tulburare afectivă bipolară, TOC, schizofrenia).

Page 20: Curs Introductiv Psihiatrie

20

SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-3

Semnele şi simptomele pot fi psihice sau fizice Creşterea frecvenţei cardiace – tahicardia este un

semn somatic (fizic ) pe când senzaţia persoanei că îţi pierde minţile este unul psihic.

Cunoştinţele legate de limbajul semnelor şi simptomelor facilitează comunicare intre persoanele implicate în sistemul sanitar şi ajută în stabilirea unui plan terapeutic

Cauza unui simptom sau a unui semn este fie de natură pur fizică, fie pur psihică, fie o combinaţie a celor două

Page 21: Curs Introductiv Psihiatrie

21

SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-4

Semne sau simptome comune ilustrative: Anxietate Idei delirante Halucinaţii- Iluzii- Euforia Amnezia Ideea obsesivă Compulsia Fobia Depresia

Page 22: Curs Introductiv Psihiatrie

22

SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-5

Semne sau simptome particulare ilustrative: Coprolalia Micropsia Tricotilomania Cleptomania Deja vu Flexibilitate ceroasă

Page 23: Curs Introductiv Psihiatrie

23

PATOLOGIA PSIHIATRICANEUROZELE[TULBURARILE NEUROTICE]

PSIHOZELE[TULBURARILE PSIHOTICE]

STARI REACTIVE•*PSIHOTICE•*NEVROTICE

PSIHOPATII [TULBURARI DE PERSONALITATE]

Page 24: Curs Introductiv Psihiatrie

24

NEVROZA vs PSIHOZA

Scopul asumat al DSM-III era adoptarea unei abordări ateoretice în clasificarea tulburărilor mintale care rezulta din eliminarea termenilor de tipul nevrozei sau al altora care aveau legături cu teorii specifice cum ar fi psihanaliza. Această abordare este mentinută şi in DSM-IV

Termenul de nevroză, care nu mai este utilizat ca termen diagnostic oficial, este totuşi utile în discuţiile legate de severitatea bolilor psihice, în special când este comparată cu tulburările cele mai s

Page 25: Curs Introductiv Psihiatrie

25

NEVROZA vs. PSIHOZA

NEVROZĂ PSIHOZĂ

severitate Mai mică < Mai mare>

anxietate comună rar

Delir şi halucinaţii niciodată patognomonice

aparenţă normal Tulburat (majoritatea)

spitalizare nu da

Pierderea contact realit.

nu da

Conşt. nev ajutor-bolii da nu

Raspuns la atitud.terap.

PT>FT FT>PT

Factori incriminati Psihologici> biologici Biologici > psihologici

Terapii electroconv nu da

Page 26: Curs Introductiv Psihiatrie

26

EXAMENUL PSIHIC.

DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA, OBIECTIVA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII.

I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI : Evaluarea psihiatrica:

Abilitatea de a demola rezistenţele, mecanismele de evitare respectiv de apărare a pacientului

Confidentialitatea Culegere de date după modelul interviului structurat/semistructurat dirijarea interviului.

Interviul: Prezentarea Intimitate, intre patru ochi atmosfera calma atitudinea psihiatrului aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.

Page 27: Curs Introductiv Psihiatrie

27

EXAMENUL PSIHIC

Istoricul bolii: Debutul ( acut, subacut, lent insidios) boli psihice/ somatice anterioare medicatie comportament social,profesional, familial beneficiu secundar.

Istoria vietii personale: Dezvoltare- scolarizare, comportament, educatie,suport

familial Istoric social Istoric familial Istoric profesional Utilizare de toxice/alcool/medicamente.

Page 28: Curs Introductiv Psihiatrie

28

EXAMENUL PSIHIC

II.EXAMINAREA PSIHIATRICA: INTERVIUL PSIHIATRIC

Neprotocolar Tacerea atenta care convinge bolnavul ca este ascultat Relatia de incredere,acceptare necondiţionată, empatie ( nu

intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici unele simptome!)

Heteroanamneza

EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala Conversatie Examenul functiilor psihice.

Page 29: Curs Introductiv Psihiatrie

29

EXAMENUL PSIHIC

III. ALTE EXAMINARI: EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic);

suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii psihice.

EXAMENUL PSIHOLOGIC. EXPLORARI PARACLINICE.

IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI: Sindrom. Boala psihica.- conform ICD-10 / DSM-IV-TR Boli asociate/ secundare.

Page 30: Curs Introductiv Psihiatrie

30

Bibliografie curs Psihiatrie

1) *** American Psychiatric Association:Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale,DSM-IV-TR, 2000,ediţia a patra revizuită(2003):Ed.Asociaţiei Psihiatrilor liberi din România,Bucureşti.

2) OMS (1998): Clasificarea ICD-10 a tulburărilor mentale şi de comportament. Simptomatologie şi diagnostic clinic. Editura All Educational, Bucureşti , 254-255. 3) Bloch S.,Chodoff P.: Etică în psihiatrie .Oxford Medical Publications.A.P.L,Bucureşti ,2000 4) Godfroid I.O. :Psihiatria femeii .Ed.Dacia ,Cluj-Napoca ,2000. 5) Cosman Doina,Coman H.: Management şi tratament în toxicomanii-ghid de studiu,Ed.Medicală

Universitară ”I.Haţieganu ”Cluj-Napoca ,2005. 6) Ionescu G.: Psihiatrie clinică standardizată şi codificată,Ed.Univers

Enciclopedic ,Bucuresti ,2000. 7) Dobrescu Iuliana: Psihiatria copilului şi adolescentului. Ghid practic. Ed. Medicală.

Bucureşti,2003. 8)Ghidrai Olimpia :Geriatrie şi Gerontologie .Ed.SRIMA,Cluj-Napoca ,2000. 9)Predescu V.:Psihiatrie ,vol .1,Ed.Medicală ,Bucureşti,1989. 10)Predescu V.:Psihiatrie ,vol .2,Ed.Medicală ,Bucureşti,1998. 11)Rândaşu S.,Macrea R.:Psihiatrie,Ed.Medicală „Iuliu Haţieganu”,Cluj-Napoca,1997. 12)Goldberg R.J.:Ghid clinic de Psihiatrie ,Ed.ALL Educaţional,Bucureşti,2001 13)Iftene F.:Psihiatria copilului şi adolescentului,Ed.Casa Cărţii de ştiinţă,Cluj-Napoca,1997 .