Psihiatrie - Introducere

92
Introducere în psihiatrie Vlad Stroescu Specialist psihiatru Drd. Antropologie medicală Biciclist 20 aprilie 2012

Transcript of Psihiatrie - Introducere

Page 1: Psihiatrie - Introducere

Introducere în psihiatrie

Vlad StroescuSpecialist psihiatruDrd. Antropologie medicalăBiciclist20 aprilie 2012

Page 2: Psihiatrie - Introducere

Obiective

• Tentativă de definiție• Elemente de istoric • Etiologie • Procesul diagnostic• Procesul diagnostic• Elemente de terapeutică

Page 3: Psihiatrie - Introducere

Definiție

- Ramura medicinei ce se ocupă cu tulburările psihice

- Genul proxim: de ce medicină?- Genul proxim: de ce medicină?- Medicul: clinică, diagnostic, tratament- Medicina: cauză (etiologie), mecanism

(fiziopatologie), substrat (morfopatologie), clinică, diagnostic, tratamente

- Diferența specifică: ce este o tulburare psihică?

Page 4: Psihiatrie - Introducere

Definiție

• Obiectul psihiatriei?– „nu există boli, ci doar bolnavi”

• Rolul psihiatrului:• Rolul psihiatrului:– Inerent– Atribuit: medic, temnicer, expert

Page 5: Psihiatrie - Introducere

Istoric

• Permanentă schimbare

– Medicină – căutare a cauzelor

– Schimbarea este necesară din cauza rolului social (Michel Foucault)

– Evoluție non-liniară, non-convergentă

Page 6: Psihiatrie - Introducere

Preistoria psihiatriei: înainte de Revoluția Franceză

Antichitatea greco-romană- Intuiția cauzelor organice:

- papirusul din Ebers- Hipocrate: phrenita, mania, melancholia- Hipocrate: phrenita, mania, melancholia- Galen: temperamente, isterie- Aristotel și școala peripatetică- Avicena și medicina arabă

- Teoria umorală

Page 7: Psihiatrie - Introducere

Preistoria psihiatriei: înainte de Revoluția Franceză

Evul mediu și Renaștere- puternică influență religioasă

- „posesiune demonică”, - „posesiune demonică”, magie

- Disparția unui model medical al bolii psihice

- Nu există o psihiatrie practică

Page 8: Psihiatrie - Introducere

Preistoria psihiatriei: înainte de Revoluția Franceză

• Sf. Augustin: tendința înnăscută spre păcat

• Sf. Toma din Aquino: neoaristotelianism• Paracelsus: etiologie organică• Paracelsus: etiologie organică• Johan Weyer (sec. XVI) De Praestigiis

Daemonum et Incantationibus ac Venificiis

Page 9: Psihiatrie - Introducere

Preistoria psihiatriei: înainte de Revoluția Franceză

• Sec. 17– Progrese ale unei

psihopatologii teoretice– Era azilară

– Descartes și dualismul– Robert Burton: The

Anatomy of Melancholy (1621)

– Sydenham, Willis

Page 10: Psihiatrie - Introducere

Începuturile psihiatriei

• Philippe Pinel: primul psihiatru

• Psihiatria – demers umanitarumanitar

• „Terapia morală”: prima formă de psihiatrie

• Esquirol: primul curs de psihiatrie la Pitié Salpêtrière.

Page 11: Psihiatrie - Introducere
Page 12: Psihiatrie - Introducere
Page 13: Psihiatrie - Introducere

Secolul XIX

• Charcot – neurologie, psihologie (isteria)• Elevi: Freud, Babinsky, Bleuler• Janet: psihastenia (TOC)• Școala germană: înrădăcinată în • Școala germană: înrădăcinată în

psihologia experimentală (Wundt, Titchener)

Page 14: Psihiatrie - Introducere

Emil Kraepelin

• “Fondatorul nosologiei moderne”(1894)

• Încercări de clasificare anatomopatologică şi etiologică

• Model categorial• Model categorial• CRITERII CLINICE

– Orice simptom poate apărea în orice tulburare

– Diagnostic = pattern de simptome + evoluţie

– Dihotomia psihozei: • P. maniaco-depresivă• Dementia praecox

Page 15: Psihiatrie - Introducere
Page 16: Psihiatrie - Introducere

Karl Jaspers

• Adoptă sistemul lui Kraepelin• Criteriul dihotomiei psihotice:

empatia• „Sentimentul praecox”• „Sentimentul praecox”• Categoriile kraepeliniene: NU

absolute, NU naturale, ci “tipuri ideale” (Gedankenbilder, M. Weber)

• Antipozitivism

Page 17: Psihiatrie - Introducere

Perioada antebelică

• G de Clérambault: sindromul automatismului mental

• Minkowski: ruperea de realitate• Bleuler: schizofrenia, sinteza dintre organic și

psihogenpsihogen• Kurt Schneider: formă vs conținut• Adolf Meyer și psihobiologia americană• Epoca tratamentelor controversate:

insulinoterapia, electroșocuri, chirurgie (Nobel pt E. Moniz)

Page 18: Psihiatrie - Introducere

Henri Ey

1900 – 1977, Ste Anne• Organodinamismul: model ambițios,

structuralist• Puternică influență asupra școlii românești • Puternică influență asupra școlii românești

de psihiatrie• “Traité des Hallucinations” – ultima mare

carte de psihiatrie• „La Conscience”

Page 19: Psihiatrie - Introducere

Mişcarea psihanalitică în psihiatrie

• După WW2• Neuroştiinţe imature, “echipotenţialitatea

cortical㔕 Model continuu (nevroză-psihoză-• Model continuu (nevroză-psihoză-

b.somatică)• Medicină socială, psihosomatică,

antipsihiatrie• Umanism• Anti-intelectualism

Page 20: Psihiatrie - Introducere

Neo-kraepelinianism:

• Progres neuroştiinţe• Revoluţia farmacologică (Li, cpm, imp)• Problema limbajului comun şi cercetării• DSM III (1980) Reîntoarcere la modelul:• DSM III (1980) Reîntoarcere la modelul:

– Categorial– Clinic– Biomedical

• Multiaxial

Page 21: Psihiatrie - Introducere

Etiologie psihiatricăEtiologie psihiatrică

Page 22: Psihiatrie - Introducere

De ce avem o viață psihică?

• Chalmers: mintea– Probleme ușoare– Problema grea– Problema grea

• Qualia și conștiința• Zombi filosofici• Reflexia în psihopatologie

Page 23: Psihiatrie - Introducere

Dualismul cartezian

René Descartes(1647)- Mintea și corpul: ontologic distincte

- interacționează

- calul și călărețul

Page 24: Psihiatrie - Introducere

Organogenia (endogenia)

– Leziune a corpului (creierului) – Generează în mod direct un semn/simptom

psihicpsihic– De la Hipocrate la Freud– Explicații mecaniciste (Clérambault, Krapelin)– Psihoze

Page 25: Psihiatrie - Introducere

Psihogenia

- Absența unei leziuni organice sau relația cauzală e inversă

- Afectarea este pur “psihică”- Susținută de absența aparentă a leziunilor - Susținută de absența aparentă a leziunilor

macroscopice în tulburările non-deteriorative

- Nevroze

Page 26: Psihiatrie - Introducere

Sociogenia

• Școala „Cultură și Personalitate” (Franz Boas, Ruth Benedict, Margaret Mead)

• Filosofia franceză de sex. XX (Michel Foucault, Merleau Ponty, etc)Foucault, Merleau Ponty, etc)

• Antipsihiatria: Bateson, RD Laing, Th. Szasz

• Emergentismul• K. Godel și teoria incompletitudinii

Page 27: Psihiatrie - Introducere

Modelul psihobiosocial

• George Engel în anii ’70• În tratarea unei boli, trebuie luate în calcul

toate cele trei tipuri de factori• Putere explicativă redusă – trasează • Putere explicativă redusă – trasează

granițe între psihologie și biologie

Page 28: Psihiatrie - Introducere

Organodinamismul și H. Ey

• Conștiința: fenomen superior, complex, arhitectură dinamică

1. Teza psihologică (teza normalității) – boala mintalã este implicatã în organizarea ființei umane, psihic normale;

2. Teza fenomenologică – structura bolii mintale este în esență regresivă, negativă;

2. Teza fenomenologică – structura bolii mintale este în esență regresivă, negativă;

3. Teza clinică – bolile mintale – psihozele și nevrozele –sunt forme psihice prin structura și evoluția dinamică a nivelurilor de agenezie sau disoluție ale organismului psihic;

4. Teza etiopatogenică – bolile mintale depind de procese organice.

Page 29: Psihiatrie - Introducere

Astăzi...

• Niciuneia dintre tulburările psihice nu i se cunoaște o cauză și un mecanism precise

• Este posibil să nu știm niciodată aceste lucruri, din cauza:lucruri, din cauza:– Problemei grele a conștiinței– Teoriei incompletitudinii

• Asta nu înseamnă să abandonăm lupta...

Page 30: Psihiatrie - Introducere

Paradigma etiologică contemporană

• Cadru intelectual contemporan (Kandel, 1998)

1.Substratul minţii este creierul2.Genele exercită un control asupra 2.Genele exercită un control asupra

comportamentului3.Mediul influenţează creierul4.Mediul influenţează genele5.Psihoterapia influenţează creierul şi

genele

Page 31: Psihiatrie - Introducere

Elemente de psihiatrie biologică

• Apărută odată cu revoluția psihofarmacologică și dezvoltarea neuroștiințelor

• Concomitent: dezvoltarea studiilor genetice și imagisticii funcționale.

Page 32: Psihiatrie - Introducere

Cuvinte cheie

• Neurotransmițător– Primul descoperit: acetilcolina– Monoaminele: serotonină, dopamină,

nodadrenalinănodadrenalină– Alții: GABA, glutamat, endorfinele, etc

• Receptori• Sinapsă

Page 33: Psihiatrie - Introducere
Page 34: Psihiatrie - Introducere
Page 35: Psihiatrie - Introducere
Page 36: Psihiatrie - Introducere
Page 37: Psihiatrie - Introducere

Psihiatria și științele sociale

• Psihologia• Filosofia• Sociologia• Antropologia• Antropologia• Sociobiologia și etologia• Epidemiologia și biostatistică

Page 38: Psihiatrie - Introducere

Diagnosticul în psihiatrie

Page 39: Psihiatrie - Introducere

Procesul diagnostic

• Semiologia: interesează compartimente specifice ale minții

• Sindromologia: interesează mintea ca întregîntreg

• Diagnosticul: boala, tulburararea: asociere de sindroame

Page 40: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea psihiatrică

• Anamneză. • Istoricul episodului actual și al bolii. • Discuția cu anturajul. • Istoricul medical. • Istoricul medical. • Traducerea semiologică. • Formularea unui diagnostic pozitiv. • Diagnosticul diferențial • Diagnosticul final conform clasificărilor actuale

Page 41: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• În primul rând terapeutică, apoi diagnostică

• Obiective:– Alianţa terapeutică– Alianţa terapeutică– Istoricul psihiatric– Discuţia diagnostică– Negocierea unui plan de tratament

Page 42: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• 3 faze:– Deschiderea (5 min)– Corpul discuţiei (30-40 min)

• Ipoteze diagnostice• Ipoteze diagnostice

– Închidere (5-10 min)• Discuţie despre evaluare• Negociere tratament

Page 43: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Logistică:– Rutină (aceeaşi zi, aceeaşi oră)– Personalizare– Ceas– Ceas– Punctualitate (mai devreme ca pacientul)

Page 44: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Alianţa terapeutică:– “Fii tu însuţi”.– Întotdeauna sinceritate şi onestitate– Căldură, politeţe, sensibilitate emoţională

• Empatie, întrebări legate de emoţii, reflecţii

– Dezamorsarea activă a straniului situaţiei clinice• +/- small talk, demografie, explicarea naturii întrevederii,

gestionarea proiecţiilor

– Acordaţi pacientului primul cuvânt.– Câştigaţi încrederea proiectând competenţă

Page 45: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Abordarea subiectelor delicate:– Normalizare – Aşteptarea simptomelor (“presupunerea

blândă”)blândă”)– Exagerarea simptomelor– Reducerea vinovăţiei– Limbaj familiar

Page 46: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Ameliorarea anamnezei

– Ancorarea de evenimente memorabile– Specificarea unor exemple– Specificarea unor exemple– Definirea termenilor clinici

Page 47: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Schimbarea subiectului

– Tranziţia blândă– Tranziţia referită– Tranziţia referită– Tranziţia introdusă

Page 48: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Pacientul reticent– Întrebări şi cereri deschise– Încurajarea continuării– Terenul neutru– Terenul neutru– Programarea unei alte întrevederi

Page 49: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Pacienţii prea vorbăreţi– Întrebări închise şi “grilă”– Arta întreruperii:

• Empatie• Empatie• Amânare

– Educaţie

Page 50: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Pacientul ostil– Paranoiac

– Depresiv

– Maniacal/iritabil

– Borderline

– Agitat FAS

Page 51: Psihiatrie - Introducere

Întrevederea iniţială

• Pacientul suicidar– Sex– Vârstă– Depresie

-Gândire raţională- Suport social- Plan – Depresie

– Încercare anterioară– Alcool

- Plan - Partener- Boală

Page 52: Psihiatrie - Introducere

Întrevedere iniţială

• Pacientul suicidar– Episod actual– Istoric– Explorarea ideaţiei suicidare– Explorarea ideaţiei suicidare

Page 53: Psihiatrie - Introducere

Istoricul psihiatric

• Suferinţa actuală• Istoricul tulburării• Condiţii generale medicale• Istoric familial• Istoric familial• Istoric social şi de dezvoltare

Page 54: Psihiatrie - Introducere

Istoricul psihiatric

• Suferinţa actuală– Abordare a crizei sau a sindromului– Naraţiune cronolgică, factori precipitanţi– Primele întrebări diagnostice– Primele întrebări diagnostice– Funcţionare actuală şi premorbidă

Page 55: Psihiatrie - Introducere

Istoricul psihiatric

• Istoricul bolii:– Istoric sindromatic

• Vârsta debutului• Funcţionare premorbidă• Funcţionare premorbidă• Istoric şi precipitanți ai episoadelor• Istoricul tratamentelor (farmaco, psihoterapie,

spitalizări)

Page 56: Psihiatrie - Introducere

Istoricul psihiatric

• Screening medical:– Boli– Tratamente– Medici curanţi– Medici curanţi

Page 57: Psihiatrie - Introducere

Istoricul psihiatric

• Istoric familial

– AHC psihiatrice şi altele– AHC psihiatrice şi altele– Genograma

Page 58: Psihiatrie - Introducere

Istoricul psihiatric

• Istoric social – Viaţa familială timpurie– Experienţe şcolare– Experienţe profesionale– Experienţe profesionale– Relaţii intime şi istoric sexual– Reţea actuală de suport social– Ţeluri şi aspiraţii

Page 59: Psihiatrie - Introducere

Examenul psihiatric

• Prezentare generală• Comportament• Vorbire• Afect• Percepţie• Percepţie• Examen cognitiv• Forma gândirii• Conţinutul gândirii• Viață instinctuală• Critică

Page 60: Psihiatrie - Introducere

Diagnosticul psihiatric

• Rapel:– Diagnostic = pozitiv, diferenţial, final– Diagnostic pozitiv: ce ar putea să aibă

pacientul?pacientul?– Diagnostic diferenţial: de ce nu ar putea să

aibă altceva?– Diagnostic final: nu chiar atât de final ca în

alte specialităţi

Page 61: Psihiatrie - Introducere

Paradigma contemporană a nosologiei Ψ

• DSM IV-TR (APA), ICD-10 (OMS)• Ideal:

– Validitate– Reliabilitate– Reliabilitate– Relevanţă clinică– Categorial vs dimensional– Uşor de utilizat (cognitiv)– Aplicabilitate transcontextuală şi transculturală– Întâmpinarea nevoilor: clinicienilor, cercetătorilor,

administraţiei

Page 62: Psihiatrie - Introducere

Validitate

• Robins & Guze:– Descrie elementele clinice principale ale

tulburării– Diferenţiază de alte tulburări– Diferenţiază de alte tulburări– Studii de laborator– Determină stabilitatea temporală a tulb.– Determină dacă tulb. are agregare familială

Page 63: Psihiatrie - Introducere

DSM

• Prototip (DSM III, 1980)• Principii:

– Criterii exclusiv clinice– Ateoretism (iese din ecuaţie etiopatogenia)– Ateoretism (iese din ecuaţie etiopatogenia)– Descriere sistematică– Mai multe axe de evaluare– Provizorat şi reevaluare

Page 64: Psihiatrie - Introducere

DSM

• Unităţi de clasificare– Disease, illness, sickness– Disease, syndrome, disorder (tulburare, 1952)

– Tulburarea mintală:• Sindrom sau pattern comportamental sau psihologic, clinic

semnificativ• Asociat cu suferinţă, dizabilitate, sau risc de moarte,

suferinţă, dizabilitate sau pierdere a libertăţii• Nu e un răspuns normal, acceptabil social (e.g. la moartea

unei persoane dragi)• NU este comportament deviant (politic, religios, sexual), nici

conflict cu societatea

Page 65: Psihiatrie - Introducere

DSM

• Diagnostic multiaxial:– AXA I: clinică– AXA II: personalitate şi retard mintal– AXA III: condiţie generală medicală– AXA III: condiţie generală medicală– AXA IV: psihosocial şi mediu– AXA V: funcţionare globală

Page 66: Psihiatrie - Introducere

• AXA I– -tulburări de dezvoltare (copil și adolescent), – -delirium, demență, amnezii și alte tulburări cognitive– -tulburări mintale cauzate de o condiție medicală generală– -tulburări legate de substanțe– -schizofrenia și alte tulburări psihotice– -tulburări ale dispoziției– -tulburări de anxietate– -tulburări somatoforme– -tulburări factice– -tulburări sexuale și de identitate sexuală– -tulburări sexuale și de identitate sexuală– -tulburări ale alimentației– -tulburări ale somnului– -tulburări ale controlului impulsului– -tulburări de adaptare– -tulburări ale personalității– -alte tulburări ce merită atenție medicală.

Page 67: Psihiatrie - Introducere

• AXA II– Paranoid

Schizoid Schizotipal Antisocial BorderlineHistrionic NarcisicNarcisicEvitantDependent Obsesiv-compulsivT.p. FASRetard mintal

Page 68: Psihiatrie - Introducere

• AXA III– Infectious and parasitic diseases – Neoplasms – Endocrine, nutritional, and metabolic diseases and immunity

disorders– Diseases of the blood and blood-forming organs – Diseases of the nervous system and sense organs – Diseases of the circulatory system– Diseases of the respiratory system – Diseases of the digestive system– Diseases of the genitourinary system – Diseases of the genitourinary system – Complications of pregnancy, childbirth, and the puerperium– Diseases of the skin and subcutaneous tissue – Diseases of the musculoskeletal system and connective tissue – Congenital anomalies– Certain conditions originating in the perinatal period – Symptoms, signs, and ill-defined conditions– Injury and poisoning

Page 69: Psihiatrie - Introducere

• AXA IV– Grupul primar de susținere– Mediul social– Educație– Ocupație– Locuință– Finanțe– Accesul la servicii sanitare– Legale– Altele

Page 70: Psihiatrie - Introducere

• AXA V

– Funcţionare• Socială• Ocupaţională• Psihologică

– Global Assessment of Functioning (GAF): 0-100

Page 71: Psihiatrie - Introducere

Exemplu diagnostic• Axa I:

– Tulburare depresivă majoră, episod unic, sever, fără elemente psihotice

– Abuz de acool

• Axa II– Tulburare de pers. dependentă– Tulburare de pers. dependentă

• Axa III– Hepatopatie toxică

• Axa IV– Pierderea serviciului

• Axa V– 35

Page 72: Psihiatrie - Introducere

DSM

• Avantaje:– Larga acceptare şi utilizare

• Ateoretism, precizie, eforturi internaţionale de convergenţăconvergenţă

– Deschide noi drumuri în cercetare (instrumente structurate)

– Angajamentul faţă de baza empirică– Uşurinţă în utilizare

Page 73: Psihiatrie - Introducere

DSM

• Puncte slabe– Probleme cu definirea tulburării mintale

• Inconsistenţă vs reificare– Probleme cu baza de cercetare

• “Prea psihiatric” (vs ştiinţe sociale)• Baze de date heterogene• Baze de date heterogene

– Spaţii goale în clasificări• Categorial vs dimensional• Absenţa prevenirii

– Probleme cu utilizarea în diverse contexte şi populaţii• Vârstele extreme• Minorităţi• Culturi non-occidentale

Page 74: Psihiatrie - Introducere

Terapeutică psihiatrică

Page 75: Psihiatrie - Introducere

Etape

• Primul contact

• Alianţa terapeutică

• Orientarea pacientului

• Echipa terapeutică

• Procesul terapeutic

Page 76: Psihiatrie - Introducere

Orientare

• Spitalizarea psihiatrică– Situaţii ACUTE– GAF < 30– Cererea pacientului– Absenţa criticii + refuzul tratamentului– Afectarea judecăţii, comportament puternic modificat

(e.g., comportament halucinator, dezorganizat)– Pericol pt sine sau ceilalţi– Imposibilitatea de autoîngrijire– Reţea de suport f slabă

Page 77: Psihiatrie - Introducere

Orientare

• Spitalizare:– Voluntară– Împotriva voinţei

• Decizia psihiatrului de gardă• Confirmare de către o comisie în max. 72 de ore• Confirmare de către o comisie în max. 72 de ore• Notificarea parchetului teritorial• Regim de supraveghere• Confirmare periodică de către comisie la max. 2 săptămâni• De regulă, rezervată persoanelor cu probleme în testarea

realităţii

Page 78: Psihiatrie - Introducere

Orientare

• “Ambulator”

– Cabinet psihiatric– Îngrijire de zi– Îngrijire de zi– Reţea comunitară– ONG-uri, diverse grupuri de suport

Page 79: Psihiatrie - Introducere

Echipa terapeutică

• Asistenta de psihiatrie• Psihiatrul• Medicul de familie• Medicul de familie• Psiholog• Psihoterapeut• Asistent social• Familie, îngrijitori

Page 80: Psihiatrie - Introducere

Instituţionalizarea

• Cândva, era universală• Rezervată cazurilor CRONICE• Atunci când nu există altă soluţie:

– Reţea de suport inexistentă sau incompetentă– Imposibilitate cronică de gestionare la domiciliu– Imposibilitate de autoîngrijire– Măsură drastică, eroică, adesea destinată anturajului,

foarte scumpă.– Patologie: demenţe, retarduri mintale severe, psihoze

cronice în stadii foarte avansate, deteriorări de alte cauze.

Page 81: Psihiatrie - Introducere

Elemente de psihofarmacologiepsihofarmacologie

Page 82: Psihiatrie - Introducere

Psihofarmacologia

• Apanajul medicului• De ce ar trebui să ştim psihofarmacologie?

– Pentru a înţelege nevoile pacientului– Pentru a înţelege problemele pacientului– Pentru a înţelege problemele pacientului– Pentru a putea răspunde pacientului– Pentru a contribui la aderenţa tratamentului– Pentru a disipa prejudecăţile

Page 83: Psihiatrie - Introducere

Prejudecăţi frecvente despre psihotrope

• “dacă am ajuns să le iau, e grav”• “trebuie mai întâi să încerc singur/sau

psihoterapie” • “remediile naturale sunt cele mai bune”• “remediile naturale sunt cele mai bune”• “dau dependenţ㔕 “sunt sedative”• “îmi răpesc voinţa, mă fac o legumă”

Page 84: Psihiatrie - Introducere
Page 85: Psihiatrie - Introducere

Medicamente psihotrope

• Antipsihotice (neuroleptice)• Antidepresive• Anxiolitice/tranchilizante• Anxiolitice/tranchilizante• Timostabilizatoare

Page 86: Psihiatrie - Introducere

Antipsihoticele

• Primul: clorpromazina în schizofrenie• A.tipice (primă generaţie, neuroleptice):

– CPM, haloperidol, levomepromazină, etc.– Antagonism puternic al receptorilor de dopamină 2– Antagonism puternic al receptorilor de dopamină 2

• A.atipice (generaţie secundă)– Olanzapină, risperidonă, aripiprazol, quetiapină,

amisulprid, ziprasidonă, clozapină– Antagonism D2, antagonsim sertoninic, altele– Afinitate mai mică

Page 87: Psihiatrie - Introducere

Antipsihoticele

• Efecte terapeutice:– Simptome pozitive (halucinaţii, delir, agitaţie

psihomotorie): toate– Simptome negative (apatie, aplatizare – Simptome negative (apatie, aplatizare

afectivă, deficit cognitiv): atipice

• Reacţii adverse:– Tipice: reacţiile extrapiramidale– Atipice: creşterea în greutate, obezitate,

diabet

Page 88: Psihiatrie - Introducere

Antidepresivele

• Primul: imipramina• Mai vechi: triciclice, nespecifice• Mai noi: ISRS (Prozac), ISNR, IMAO, altele• Efectul apare lent • Efectul apare lent • Primele săptămâni: adaptare• RA: anxietate paradoxală, eventual sedare,

creşterea apetitului, disfuncţie sexuală, suicid?• Durata tratamentului: luni

Page 89: Psihiatrie - Introducere

Anxiolitice/tranchilizante

• Cele mai folosite astăzi: benzodiazepinele– Diazepam, xanax, lexotan, rivotril,

nitrazepam, etc

• Efect imediat: anxioliză şi sedare• Efect imediat: anxioliză şi sedare• Niciun efect pe termen lung (se prescriu

doar pe termen scurt)• Toleranţă, dependenţă• Paradoxal, stigmă mai mică şi prescriere

mai mare

Page 90: Psihiatrie - Introducere

Timostabilizatoarele

• Utilizate în tulburare bipolară• Litiul • Anticonvulsivantele: valproat, lamotrigină,

carbamazepină, topiramatcarbamazepină, topiramat• Fereastră terapeutică îngustă• Uneori reacţii adverse neplăcute

Page 91: Psihiatrie - Introducere

Principii de prescriere

• Eficacitate• Tolerabilitate• Durată lungă• Durată lungă• Aderenţă

Page 92: Psihiatrie - Introducere

Întrebări

...şi răspunsuri?

[email protected]