Subiecte Psihiatrie MD

30

Click here to load reader

description

Subiecte Psihiatrie MD

Transcript of Subiecte Psihiatrie MD

Subiecte Psihiatrie1. Psihodiagnosticul expresiei exemple cliniceAspectul exterior, comportament, relaionarea cu examinatorul Atitudine: cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoareinuta vestimentar: ingrijita sau nu, excentricaMachiajIgiena corporalCooperant, ostil, seductiv, indiferentMicri anormaleExamen somatic Privirea: fixa, atenta, vioaie, mirataVocea: joasa, monotona sau cu tonalitate inalta, tare Mimica: mobile, fixa, anxioasa, indiferenta

2. Tulburrile cantitative ale percepiei Perceptiile sunt procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate i integritate, ele rednd realitatea obiectual n imagini de ansamblu Multimodal nsuiri multiple ale obiectelor lumii externe. Modificri: Cantitative: hipo-, hiperestezia. Calitative: iluzii, halucinaii. HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow. Cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o modificare organic evideniabil. HIPOESTEZIA: Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, schizofrenii, tulburri de contiin.

3. Definii halucinaiile exemple clinice halucinaii auditiveHalucinatiile = percepia fr obiect (obiectul nu acioneaz asupra organelor de sim, dei bolnavul are o percepie clar a acestuia)In cadrul halucinatiilor exteroceptive sunt incluse halucinatiile auditive: (afeciuni ORL otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie continut trist, dureros, voci care il condamna, schizo character bizar, neinteligibil, parafrenie, aur epileptic) localizare: in campul auditiv / in afara intensitate: discrete, surde / puternice complexitate: elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri) comune (ciripit, scartatit) verbale (voci) ex la poligloti vocile nematerne sunt ostile vocea Evei spune unui alcoolic sa-si ucida copiii Continuitate:Episodice/ continui Rsunet afectiv :favorabile/defavorabileIn schizofrenii, cele mai frecvente sunt halucinatiile auditive sub forma vocilor amenintatoare, cu un continut obscen, acuzatoare sau insultatoare, foarte rar cu un continut placut. De un interes clinic special se bucura halucinatiile imperative (comenzi halucinatorii) care influenteaza comportamentul pacientului (risc suicidal) sau ii reflecta dorintele si interesele.4.Definii halucinaiile exemple clinice halucinaii vizualeHalucinatiile = percepia fr obiect (obiectul nu acioneaz asupra organelor de sim, dei bolnavul are o percepie clar a acestuia)In cadrul halucinatiilor exteroceptive sunt incluse halucinatiile vizuale. Normal trecerea veghe somn Halucinatiile vizuale apar in: surmenaj, neurastenie, af. oftalmologice, neurologice - macroscopice/microscopice- mono-/policromatice- n cmpul percepiei/ h. extracampine- claritate- complexitate Elementare (fosfene, fotopsii) Complexe fantasmoscopii/ h. figurate Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice).unice/multiple-statice/dinamice-accese/permanente

5.Halucinaiile senzoriale clasificare, exemple cliniceClasificare: Proiecia spaial: n/dincolo de spaiul perceptiv Convingerea bolnavului asupra realitii lor Perceperea lor prin modaliti senzoriale obinuite i ci senzoriale normale (cai extero-, proprio-, interoceptive) Grad variabil de intensitate: discrete/intense Claritate diferit Complexitate variabil Durat : intermitente/continue Rezonan afectiv (anxiogene) n funcie de calea senzorial pe care se produc au fost descries halucinaii: auditive, vizuale, olfactive i gustative, tactile, corporale.H. Auditive: (afeciuni ORL, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie, sch, parafrenie, aur epileptic) Localizare n cmpul auditiv - n afara Intensitate discrete, surde - puternice Complexitate Elementare (foneme, acoasme) Comune (ciripit, scrit) Verbale (voci) Continuitate Episodice/ continui Rsunet afectiv favorabile/defavorabileH. Vizuale: Normal trecerea veghe somn surmenaj, neurastenie, af. oftalmologice, neurologice - macroscopice/microscopice- mono-/policromatice- n cmpul percepiei/ h. extracampine- claritate- complexitate Elementare (fosfene, fotopsii) Complexe fantasmoscopii/ h. figurate Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice).unice/multiple-statice/dinamice-accese/permanente

H. Olfactive i gustative gust/miros neplcut sau mai rar plcut crize uncinate epilepsie, tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri confuzionaleH. Tactile: impresia de atingere cutanat continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu, punctiform (cocain) epidermice/hipodermice-parazitoze halucinatorii

6.Clasificarea proceselor afective Procesele afective reflect relaia dintre subiect i obiect, dintre subiect i situaiile/mprejurrile de via ale acestuia, prezente, evocate sau proiectate. Formele afectivitii sunt stri, relaii, comportamente ce reflect raportul dintre motive i condiiile obiective sau imaginare.Afectele sunt procese afective primare, simple, impulsive mnia, groaza, frica, spaima. Sunt de scurt durat, puternice, foarte intense, violente cu apariie brusc i desfurare impetuoas, cu manifestri deosebit de vii n comportament.Emoia stare particulara (tipica), care exprima rasunetul afectiv al raportului dinte subiect si obiecte, finite, fenomen asupra lumii inconjuratoare. Se caracterizeaz prin durat scurt, intensitate, cu desfurare tumultoas sau calm, cu orientare bine determinat; au caracter situativ i sunt active. Pozitive: placere, satisfactie, bucurie Negative: neplacere, tristete, frica- dupa tonalitate: stanice (maresc capacitatea de efort psihic), astenice (scad capacitatea de efort psihic)Dispoziia stare afectiv generala de fond, difuz, de intensitate medie, durat variabil, ce reflecta starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor impulsurilor extero, intero, proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate. Dac se prelungete se poate transforma n trsturi de caracter, creeaz un fond general: optimist sau pesimist. Sentimentele sunt triri afective intense, de lung durat, au mare grad de stabilitate i generalitate -> atitudini afective - de prietenie, de dragoste- normale: matern, patriotic, religios- anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare trairi emotionale cele mai complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta.Intelectuale: curiozitatea, mirarea, dragostea fa de cunoatere Estetice: reflectarea frumosului n via, natur, societate Morale: reflect atitudinea pozitiv sau negativ fa de propriile aciuni sau ale altora, responsabilitatea, datoria.Pasiunile: amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, character mai stabil al relatiilor cu ambianta. Pozitive: innobileaza omul pentru arta, stiinta, pentru profesia aleasa Negative: egocentric, individualiste personalitati avare, egoiste, teroristeInstinctele - reflexe nnscute complexe: Alimentar De aprare De reproducere: sexual i matern Vointa:Procesul care orienteaz activitatea psihic spre realizarea unui scop, n mod deliberat ales i pentru obinerea cruia elaboreaz operaiuni i activiti de depire a unor rezistene ce aparin condiiei subiective i de mediu relaionalStare subiectiv de trecere contient de la o idee sau raionament la o activitate sau la inhibiia unei activiti.

7. Iluziile definiie, clasificare i exemplificare clinicDefinitie: Orice eroare cognitiv sau perceptiv.Iluzii fiziologice (optico-geometrice) ex: bat in apa=frantIluzii patologice: Veridice (perceptie falsa fara un obiect) Interpretare delirant Generate de un excitant realVIZUALE: Metamorfopsii: deforamarea obiectelor i a spaiului perceput - Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)- Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate)- Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semen pe tavan perceptii deformate anxiogene Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja connu, deja vecu, jamais vu.- stari maniacale confuzii, dementa vasc, senile traumatica Iluzia sosiilor: sdr. discordante (ex: persoanele cunoscute au fost substituite in mod ostil)AUDITIVEGUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust / mirosViscerale - percepere eronata a functiilor organelorDe modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie (ex: picioarele depasesc patul, ajung in tavan)- schizofrenii, intoxicatii, o-f (dismorfofobie, nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului)- Normal distanta mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn = hipnagigice- Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative- Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice - Stri confuzionale - Nevrotici (isterici, TOC)- Psihotici

8. Tulburrile de atenie evaluare, exemple clinice Evaluare clinica: Numararea inversa de la 100 din 7 in 7 Recitarea alfabetului in sens invers Pronuntarea literelor unui cuvant invers (de ex S_C_A_U_N N_U_A_C_S) Atentia = prosexie =Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct i delimitarea lor net de cmpul perceptiv. HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali. HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene, schizofrenii

9. Memoria definiie, tulburri cantitative, exemple cliniceMemoria = mnezie (test proba oraselor)= Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare (conservare) i evocare (reactualizare).HIPERMNEZIA:HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie AMNEZIILE (pierderea totala a fortei mnezice) Anterograde (de fixare): evenimentele trite dup debutul bolii Retrograde (de evocare): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului boliiLegea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele mai simple, de la nume proprii, commune la verbe A. lacunara: stari confuzionale, TCC, echivalente epilecpticeAmnezii totale si partiale hipoamneziiAmnezia tardiva / intarziata tb de constienta lacuna mnezica despre tulb de constienta se instaleaza treptat, nu imediat dupa aceasta A. elective / tematica evenimente uitate elective datorita incarcaturii affective negative acoperite cu voal, nu sunt uitate definitive (ex: femeia care ucide sotul si isi aduce aminte tot pna in momentul in care ia toporul)EVALUAREA CLINICA A MEMORIEI Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 min Memoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult

10. Operaiunile gndiriiOperatiuniile gandirii: analiza, comparatia, abstractizarea, generalizarea (cuvant-notiune-judecata-rationament-intelegere).Analiza este separarea mintala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri, parti, elemente ale lor, iar sinteza o legatura stabilita intre obiecte, fenomeme sau diferitele lor parti, elemente sau insusiri.Comparatia consta intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre ele.Abstractizarea este o analiza a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene.Generalizarea se caracterizeaza ca fiind operatia prin care extindem o relatie stabilita intre doua obiecte sau fenomene asupra unei intregi categorii.

11.Gndirea definiie, tulburri cantitative, exemple cliniceGandirea = proces central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, mijlocita si generalizata prin care se distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor, pe baza experientei si a prelucrarilor informatiilorTulburari cantitative = tulburari de ritm si coerenta- Accelerarea ritmului ideativ: Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu, contraste facile) vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici, pierd firul (schizofrenii, ebrietate, intoxicatii) Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine critic): stare de mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein, alcool, schizofrenie, Tahipsihie (crestere ritm ideativ + cresterea fortei de imaginative si reprezentare + cresterea atentiei + cresterea tonusului afectiv) Incoerena gndirii la maxim duce la salata de cuvinte, verbigeratie (repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte - trancaneste)- ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, vscozitatea psihic, fading mental (oprirea treptata a fluxului ideativ), baraj ideativ (brusc)- Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, stari comatoase - Lentoare ideativa o forma de vascozitate: epuizare fizica si psihica, covalescenta bolii somatic, toxice, infectioase, afectiuni neurologice cu interesare extrapiramidala, Parkinson, encefalite, intoxicatii cu CO, melancolie schizofrenii, oligofrenie

12. Gndirea definiie, tulburri calitative, exemple cliniceGandirea = proces central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, mijlocita si generalizata prin care se distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor, pe baza experientei si a prelucrarilor informatiilorTulburari calitative = tulburari de continut- Ideea dominanta (reversibila, sfera normalului)- Ideea obsedanta (anancasta) straina, contradictorie personalitatii individului, ii recunoaste caracterul parazitar, lupta pentru a o inlatura- Ideea prevalenta Pozitie dominant in campul constiintei Neconcordanta cu realitatea si cu semnificatie aberanta Orienteaza si diferentiaza cursul gandirii Celelalte idei o sprijina, nu se opun ei Concordant cu personalitatea individului Tendinta la dezvoltare si inglobarea evenimentelor si persoanelor din jur, potentialitate deliranta stari postinirice, epilepsie, alcoolism, stari predelirante- Idei delirante O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific comportamentul n sens patologic. Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda contradiciilor cu realitatea. Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza n mod contient esena patologic. Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat convingere.Delir nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitii. Delir = stare de tulburare a luciditatii costiinteiIdee deliranta = tulburare a gandirii idee, sistem de idei patologice elaborate mental

13.Ideile obsesive.Compulsia.RitualurileObsesiile-idei,ganduri, impulsuri sau reprezentari recurente si persistente care, chiar de la debut sunt resimtite ca invadand constiinta subiectului, intr-un mod constient absurd. Subiectul recunoaste faprul ca aceste ganduri nu ii sunt impuse din exterior,ca ii apartin.Incearca sa le inlature,dar nu poate si devine anxios.Pe parcurs,aceste obsesii devin exclusive si permanente, ocupand centrul vietii mintale.Compulsii-Comportamente repetitive intentionate, dirijate catre un scop si in raport cu una sau mai multe obsesii.Au rolul de a diminua lupta anxioasa provocata de obsesii.Acest comportament se desfasoara dupa anumite reguli rigide, adeseori intr-o maniera stereotipa.Desi aceasta activitate nu se dovedeste a se lega intr-un mod realist de scopul de prevenire a invaziei obsessive si subiectul o recunoaste ca fiind absurd, nu se poate impiedica sa nu o exercite.Ritualurile-repetitia ritualizata a unor acte constranse si absurd,avand valoare conjuratorie.Subiectul obsesivo-compulsiv incearca sa lupte prin aceste ritualuri impotriva obsesiilor sale, reprezentand o forma de aparare strategica constienta,dar insuficienta si rezultata de fapt dintr-o gandire maagica.Subiectul ajunge sa considere prin nerealizarea ritualurilor I se poate intampla ceva grav.Astfel,ritualizarea poate ocupa din ce in ce mai mult timp,pana la invadarea intregii existente.14. Ideile delirante clasificare i exemplificare clinicIdeile delirante pot fi: Expansive: De mrire i bogie (manie, schizo paranoid), De invenie (elaborarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii de stiinta), De reforma (pace universala, filantropie), Filiaie (convingerea ca sunt mostenitori), Mistice (menit sa instaureze pacea), Erotomaniace (erotomani convingerea ca e iubit de o persoana superioara) Depresive: Persecuie (crede ca sunt observati, urmariti), Revendicare (crede ca a fost victima nedreptatii), Gelozie (suspectarea partenerului), Relaie (crede ca persoanele din jur au o influenta negativa), Autoacuzare (omor altruist), Hipocondriace, Transformare i posesiune (metamorfozare dementa, schizofrenie), negaie (nu recunoaste realitatea evident dementa, melancolie) Mixte: Influen (unde, radiatii, diavol), Metafizice (elucideaza originea vietii)

15. Voina definiie, clasificarea tulburrilorVointa = activitatea psihic orientata spre realizarea unor scopuri propuse constient pentru a caror realizare trebuie depasite anumite obstacole, interne sau externe, care apar in calea actiunilor. Tulburari de vointa (disbulii)- tulb cantitative hiperbulia, hipobulia, abulia- tulb calitative disbulia, parabulia, impulsivitatea

16.Tulburrile de voin clasificare, exemple cliniceTulburari de vointa (disbulii)- tulb cantitative hiperbulia, hipobulia, abulia- tulb calitative disbulia, parabulia, impulsivitatea

Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale (stari obsesivo-fobice eliberarea sub invazia ideilor, toxicomanii pentru procurarea toxicului pe fond de hipob, paranoia)Hipobulia : scaderea fortei volitionale pana la abulie, scaderea capacitatii de a actiona, stie sau crede ca stie ce trebiue sa faca, dar nu poate actiona stari nevrotice, astenie, irascibilitate, anxietate (TCC, stari maniacale, toxicomani, psihopatii)Abulia: lipsa initiativei si a capacitatii de a actiona (catatonie, depresii severe nici macar nu se poate sinucide) DISABULIA: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfarsi una inceputa + perplexitate (forma particulara de abulie), insotita de o nota afectiv-negativa PARABULIA: insuficienta volitionala + acte paralele, pulsiuni, dorinte (nevroze motorii + ticuri, spasme; schizofrenii) IMPULSIVITATEA: insuficienta vointei pasive (stari psihopatice, impulsivitatea nevroticilor anxiosi ce izbucnesc in moment de maxima tensiune afectiva)RAPTUSURILE ANXIOASE: psihoze, st delirante, schizo, manie buna dispozitie + furie, lovesc, ucid- raptus melancholic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare, suicid (epilepsie impulsivitate in compensarea lentorii)

17. Demene tablou clinic debuteste definit clasic ca o stare de regresie intelectual global, o deteriorare progresiv cu evoluie cronicEvidenierea simptomelor clinice precoce ale deficitului cognitive: Familia sau rudele observ modificri ale memoriei, personalitii sau funcionalitii Semnul ntoarcerii capului Dificultate n a-i aminti date, ezitri de limbaj, anxietate Minimalizarea i/sau raionalizarea greelilor. n afar de memorie, sntatea sa este bun Un istoric cu probleme de memorie pentru evenimentele recente, care nu afecteaz memoria imediat sau de lung durat Examinarea medical si neurologic nu remarc o patologie specific Afectare medie la screening-ul neuropsihologic.Tabloul clinic al dementei arela baza sindromul demential:- Simptome cognitive- tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative (hipomnezia) -; sunt evidentesimarcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv pana la amnezieretro-anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) siuneori aparitia unor paramnezii de tipul ecmneziei- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala acapacitatii de concentrare (aprosexie)- dezorientarea in timp, spatiu si la propriapersoana sunt simptome invariabile in stadiimai avansate ale procesului deteriorativ- gandirea devine lenta si saracain continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; instadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cutematica de persecutie; instadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea unor sunetefara sens sau mutism- pe plan perceptivse instaleaza treptat agnoziile, uneori la debutpot apare tulburaricalitative ale perceptiei -; inconstante -; caracteristice sunt halucinatiile olfactive,gustative si perceptii false din sfera organelor genitale.- Simptome afective- in stadii incipiente apare depresie -; ca o reactie la constientizarea instalarii procesuluideteriorativ- iritabilitatea se poate asocia depresiei -; apare dispozitia disforica- in stadii avansate apare oaplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de exploziiafective de tipul afectelor fara o cauza aparenta- Simptome comportamentale- primele simptome pe plan comportamental se referala scaderea interesului pentruactivitati si a initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnosticacu episoduldepresiv)- progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie, comportamentuldevine dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si perseverarile motorii si verbale.

18.Demena tablou clinic, faza de stare i terminal. PERIOADA DE STARE este marcata de instalarea simdromului AAA- Afazia- aspect predominant senzorial (pacientul nu mai intelege mesajul celorlalte persoanedand raspunsuri alturi de subiect)- dificultati in gasirea cuvantului potrivit- alterarea pronuntiei cuvintelor -; datorita logocloniilor vorbirea devine neinteligibila Agnoziile- agnozia structurilor spatiale -; suportul dezorientarii spatiale a pacientilor, ei numai potansambla obiectele pentru a forma o imagine unitara a mediului, nu mai pot apreciacorect distantele- agnozia optica -; nerecunoastereaculorilor, a formelor si fizionomiilor Apraxiile- initial diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unoractivitatiuzuale (incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc)- dezorganizarea completa acomportamentului -; miscarile devin neinteligibile si lipsitede scop, avandcaracter stereotip si iterativ sau substitutiv- In perioada de stare mai apar:- agravarea tulburarilor de memorie -; amnezie retro-anterograda si ecmnezie- afectivitatea este relativ bine conservata, initial anxietate datorata dificultatilor deexprimare verbala, ulterior buna dispozitie nemotivata intrerupta de reactii de furie siiritabilitate- hipertonia musculara este caracteristica acestei demente dar ea se instaleaza relativtardiv in perioada de stare- uneori apar crize epileptice de tip Grand Mal STADIUL TERMINAL - tablou clinic de dementa profunda- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea uneiigiene minime- apar reflexele timpurii -; musculatura bucala este inpermanenta miscare, duc toateobiectele la gura, sug si mesteca in permanenta- decesul survine ca urmare aunor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epilepticeDiagnosticul se confirma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin examinareade CT cranian.

19.Episodul maniacal

A. O perioada distincta de dispozitie euforic anormal si persistent, expansiv sau iritabil, ce dureaz cel putin o sptmn (sau orice durat, dac se impune spitalizarea).B. Pe perioada tulburrii de dispozitie, trei (sau mai multe) din simptomele urmtoare au persistat (patru, dac dispozitia e numai iritabil) i au fost prezente ntr-un grad semnificativ:1. ncredere n sine exagerat sau grandomanie2. Nevoie sczut de somn (de ex., se simte odihnit dup numai 3 ore de somn)3. Pacientul este mai vorbret dect de obicei sau oblig la continuarea dialogului4. Fuga de idei sau sentiment subiectiv de gnduri care alearg5. Distractibilitate (adic, atentia este prea usor distras de stimuli externi fr important sau relevant)6. Cresterea activittii cu scop (fie social, la munc sau la scoal, fie sexual) sau agitatie psihomotorie7. Implicarea exagerat n activitti plcute, existnd o mare probabilitate a consecintelor dureroase ( de ex., cumprturi nerestrictionate, indiscretii sexuale sau investitii financiare dezastruoase)C. Simptomele nu ndeplinesc criteriile unui episod mixtD. Tulburarea de dispozitie este suficient de sever pentru a submina activitatea profesional, activitatea social obisnuit sau relatiile cu ceilalti sau necesit spitalizare pentru a prevenivtmarea propriei persoane sau a altora, sau exist simptome psihoticeE. Simptomele nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex., abuz de droguri, medicamente, sau pacientul urmeaz un tratament) sau unei afectiuni nonpsihiatrice(de ex., hipertiroidismul).Not: Episoadele asemntoare celor maniacale ce sunt n mod evident determinate de tratamentul somatic antidepresiv (de ex., medicatie, soc electric, fototerapie) nu trebuie luate n considerare n diagnosticarea unei tulburri bipolare

20.Episodul depresiv severDepresia majora este definit ca o stare depresiv zilnic ce persist minimum 2 sptmni. Un episod poate fi caracterizat prin tristete, indiferent sau apatie, iritabilitate si este asociat de obicei cu modificri ale functiilor neurovegetative,incluznd somnul, apetitul i controlul greutattii,agitatie sau inhibitie neuromotorie, fatigabilitate, alterarea capacittiide concentrare si de decizie, sentimente de rusine si vinovtie,gnduri legate de moarte. Pacientii cu depresie endogen prezint o scdere profund a capacittii de a se bucura de toate activittile plcute, se trezesc dimineata devreme, simt c dispozitia disforiceste deosebit calitativ de tristete si frecvent noteaz o variatie diurn a dispozitiei (care este mai proast n primele ore ale diminetii). Paradoxal, aceste simptome severe anunt un rspuns bun la tratamentul antidepresiv

.Criterii pentru episodul depresiv majorA. Cinci (sau mai multe) din simptomele urmtoare au fost prezente pe o perioada de dou sptmni si reprezint o modificare a strii anterioare; cel putin unul din simptome este fie (1) dispozitie depresiv, fie (2) pierderea interesului sau a plcerii.Not: Nu include simptomele care sunt datorate n mod clar unei afectiuni non-psihiatrice, sau delir si halucinatii ce nu corespund dispozitiei.1. Dispozitie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat fie de factori subiectivi (de ex., sentimente de tristete sau de gol sufletesc) fie de observatii fcute de altii (de ex., pare nspimntat). Not: La copii si adolescenti, poate fi o stare de iritabilitate.2. Scderea marcat a interesului si a plcerii n toate sau aproape toate activittile n cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (indicate de factori subiecivi sau observatii fcute de altii).3. Scdere n greutate fr a tine regim sau crestere semnificativ n greutate (de ex., o modificare cu mai mult de 5%din greutatea initial n mai putin de o lun), scderea saucresterea apetitului aproape n fiecare zi. Not: La copii se consider nerealizarea greuttii corespunztoare vrstei.4. Insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi.5. Agitatie sau inhibitie psihomotorie aproape n fiecare zi (observat de altii, nu sentimente subiective de nelinite sau de ncetinire a activittii).6. Oboseala sau lipsa de energie aproape n fiecare zi.7. Sentiment de lips de valoare sau vinovtie excesiv ori nepotrivit (care poate fi delirant) aproape n fiecare zi (nu numai autorepros sau vin de a fi bolnav).8. Capacitate de gndire sau concentare sczut, sau nehotrre, aproape n fiecare zi ( fie indicate de factori subiectivi, fie observate de altii).9. Gnduri recurente legate de moarte ( nu numai teama de a muri), idei suicidale recurente fr un plan specific sau tentativ de suicid sau existenta unui plan specific de a comite suicid.B. Simptome care nu ntrunesc criteriile pentru un episod mixt.C. Simptomele determin o alterare sau tulburare semnificativ clinic n viata social, profesional sau alte sfere de activitate importante.D. Simptomele nu se datoreaz n mod direct efectelor fiziologice ale unei substante (de ex., abuz de droguri, medicamente) sau ale unei afectiuni non-psihiatrice (de ex., hipotiroidism).E. Simptomele nu sunt determinate de o pierdere grea, adic dup pierderea unei persoane iubite simptomele nu persista pentru mai mult de 2 luni si nu sunt caracterizate de alterri functionale marcate, gnduri morbide de lips de valoare, ideatie suicidal, simptome psihotice sau inhibitie psihomotorie.

21.Tulburarea bipolar tablou clinic, evoluieTulburarea bipolar este frecvent, afectnd aproximativ 3 milioane de persoane n Statele Unite, desi este greu de diagnosticat.Este caracterizat de trecerea imprevizibil a dispozitiei de la manie (hipomanie) la depresie.Fluctuatiile dispozitiei sunt cronice si trebuie s fie prezente cel putin doi ani nainte ca diagnosticul s fie pus.

Simptomele depresive: dispoziie depresiv, pierderea interesului i a plcerii, scdere / cretere ponderal semnificativ, insomnie / hipersomnie, agitaie / inhibiie psihomotorie, oboseal / pierderea energiei, sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv, dificulti de concentrare, idei suicidare Semne vegetative n depresie: pierderea libidoului, tulburri menstruale, treziri matinale, variaia diurn a dispoziiei (dimineaa), constipaie, uscciunea gurii, cefalee Simptomele maniacale: autostim crescut/grandoare, scderea nevoii de somn, logoree, distractibilitate, productivitate crescut, agitaie psihomotorie, implicarea excesiv n activiti riscante Simptomele psihotice: HALUCINAII I / SAU IDEI DELIRANTE Comorbiditi somatice: obezitatea, hipertensiune, hiperlipidemia, diabet, afeciuni musculoscheletale, BPOC Comorbiditi psihiatrice: abuz de alcool i alte droguri, tulburri de personalitate, tulburri anxioase, tulburarea de stres posttraumatic- factor predictor pentru: funcionare ocupaional modest, simptome mai grave i cicluri rapide, risc suicidar crescut, psihoz, abuz de substane, polipragmazie, somajEvoluie i prognostic-Depresia :15% dintre depresivi se sinucid , recurena depresiei - 75%, depresia dureaz aprox. 10 luni, 50% remisiune, 30% remisiune parial, 20% cronicizareEvoluie i prognostic-Mania : recurena maniei - 45%,mania dureaz 3 6 luni,15% remisiune, 50 60%, remisiune parial, 25 30% cronicizare

22.Fobia social i alte fobiiFobia social - Frica de a fi observat de alte persoane evitarea situaiilor sociale - Deprecierea propriei persoane, frica de critic - nroirea feei, tremor mini, greuri, senzaia de miciune imperioas - Simptomele progreseaz pn la panic: Antropofobia, Nevroz social Agorafobia- Frica de a prsi locuina, magazine, locuri aglomerate, spaii publice, tren, autobuz, avion - Panic - +/- Simptome depresive i obsesionale- Evitarea situaiei Fobiile specifice (izolate)- Fobii - n situaii restrnse - Anumite animale (zoofobia), nlimi (hipsofobia), mulime (antropofobie), a nu se murdri (misofobia), boal (nosofobia), singurtate (monofobia), spaii nchise (claustrofobia), ap (hidrofobia), obiecte ascuite (aihmofobia), moarte (tanatofobia), mnca (sitiofobia), tunet, zbor, toalete publice, a dentist, snge, rni

. n fiecare caz, individul afectat este contient de faptul c teama pe care o simte este excesiv si irational n circumstantele date. Continutul specific al fobiei poate varia dincolo de limitele impuse de sex, etnie sau culturale. .Debutul apare din copilrie pn n perioada de adult tnr i poate fi prezent agregarea familial. Criteriile clare de diagnostic sunt evidente la adulti, dar comportamentul de evitare a persoanelor, situatiilor sau obiectelor necunoscute n copilrie este frecvent ntlnit n antecedentele acestor pacienti.

23.Reacia acut la stress Tulburare tranzitorie 2-3 zile (de obicei ore) Fr alt patologie psihiatric aparent > 1 lun Iniial, uluire, perplexitate, ngustarea contiinei i ateniei, dezorientare Panic (tahicardie, transpiraii etc.) Amnezie parial sau complet Dac simptomele > 1 lun, se reconsider dg. - Sinonime: Reacie de criz, Reacie la stres, oc psihic, Reacie de lupt

Manifestri clinice Pacientii pot dezvolta anxietate semnificativ dup expunerea la o trauma extrem, definit ca un eveniment ce amenint viata sau integritatea propriei persoane sau a alteia. Reactia poate apare n scurt timp dup expunerea la traum (tulburare de stress acut) sau poate fi ntrziat si recurent ( tulburarea de stres posttraumatic, TSPT) (. n ambele situatii pacientul prezint simptome asociate de detasare si pierdere a rspunsului emotional. Pacientul se simte depersonalizat si incapabil s-si aminteasc aspecte specifice ale traumei.

24. Tulburarea de stress posttraumatic Reacie ntrziat (amnat) la un stres Eveniment catastrofic, extrem de amenintor (ptr. oricine) Trsturi tipice: Retrirea repetitiv a evenimentului ("flashbacks") comaruri Detaarea de alte persoane Anhedonia Evitarea activitilor sau a situaiilor care au legtur cu trauma Hipervigilen +/- Insomnie Anxietate/depresie Ideaie suicidar Dureaz sptmni/luni Reversibil de obicei

. Criterii de diagnostic pentru tulburarea de stres posttraumaticA. Persoana a fost expus la un eveniment traumatic n care sunt implicate ambele situatii prezentate mai jos:1. Persoana a trit, a fost martora sau a fost confruntat cu un eveniment sau evenimente ce au implicat amenintri cu sau chiar moartea ori rnirea grav, sau amenintri ale integrittiifizice personale sau a altora.2. Reactia persoanei a constat n team, neajutorare sau oroare.Not: La copii, aceste stri pot fi nlocuite de un comportament agitat sau dezorganizat.B. Evenimentul traumatic este retrit persistent n unul (sau mai multe) din urmtoarele moduri:1. Amintiri dureroase ale evenimentului, recurente si intruzive, ce includ imagini, gnduri si perceptii. Not: La copiii mici poate apare jocul repetitiv, prin care sunt ilustrate aspectesau subiecte ale traumei2. Vise tulburtoare ale evenimentului. Not: La copii pot apare cosmare fr un continut ce poate fi recunoscut.3. Pacientul actioneaz sau simte ca i cum evenimentul traumatic se repet (include senzatia de retrire a experientei, iluzii, halucinatii si episoade de flash-back disociative, inclusiv cele care apar la trezire sau cnd este intoxicat).Not: La copiii mici poate apare reconstituirea traumei.4. Tulburare psihologic intens dup expunerea la factori interni sau externi, ce simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic.5. Reactivitate fiziologic dup expunerea la factori interni sau externi, ce simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic.C. Evitarea persistent a stimulilor asociati cu trauma si rceal emotional (ce nu era prezent nainte de traum), dup cum indic trei sau mai multe din situatiile urmtoare:1. Eforturi de a evita gnduri, sentimente sau conversatii legate de traum.2. Eforturi de a evita activitti, locuri sau oameni care strnesc amintiri ale traumei.3. Incapacitatea de a-si reaminti un aspect important al traumei.4. Diminuarea marcat a interesului si a participrii la activitti importante5. Sentiment de detasare sau nstrinare6. Limitarea afectivittii (de ex., incapacitate de a simti sentimente de dragoste)7. Senzatia de viitor limitat ( de ex., nu sper s aib o carier, s se cstoreasc, s aib copii sau o viat normal)D. Simptome persistente de hiperexcitatie ( ce nu era prezent nainte de traum), ilustrate de dou (sau mai multe) din situatiile urmtoare:1. Dificultate de a adormi sau a sta treaz2. Iritabilitate sau crize de furie3. Dificulti de concentrare4. Hipervigilent5. Reacsii brute, exagerateE. Durata tulburrii (simptome B,C i D) mai mare de o lunF. Tulburarea produce simptome clinice semnificative sau afecteaz viata social, profesional sau alte aspecte ale vietii pacientului.

25.Sindromul de sevraj etanolic o complicaie a intoxicaiei alcoolice cronice netratat - mortalitate peste 50% dup primii cinci ani de consum n stadiul de dependen organic 2-4 zile de la abstinen transpiraii tremurturi accentuate nelinite insomnii inapeten momente tranzitorii de confuzie tulburarea de contiin devine total i fr ntrerupere dezorientare auto- i allopsihic halucinaii dominant vizuale i oneiroidonii patognomonice zoopsiile: reptile, obolani bolnavul se apr agitat, zgomotos transpiraiile sunt generalizate hipertermia urc pn la 40oC apar tremurturile extremitilor, brbiei, limbii, vorbirii etc. pulsul trece de 100/minut evoluia spre moarte poate fi rapid (n lipsa tratamentului) Complicatiile psihiatrice ale alcoolismului: *tulburarea psihotic (halucinoza Wernicke) *tulburri amnestice (sindromul amnestic - Korsakoff indus de alcool) *back-out-urile (episoade tranzitorii de amnezie anterograd - de fixare) *dementa alcoolic *tulburarea de dinamic sexual indus de alcool *tulburarea de somn indus de alcool. Complicatiile somatice ale alcoolismului *complicatii digestive - steatoza hepatic, esofagita, gastrita, ciroza hepatic, risc de pancreatit acut si sechele functionale pancreatice (deficienta de insulin si enzime) *complicatii cardiovasculare si cerebrovasculare - HTA, coronaropatie, cardiomiopatia alcoolic, tulburri grave de ritm (pot fi fatale), microhemoragii n vasele cerebrale, risc (considerabil) de AVC *complicatii hematologice - leucopenie, scderea imunittii, afectarea celulelor stem ale seriei rosii, cresterea volumului eritrocitar mediu peste 95 complicatii neurologice - encefalopatia hepatic cu confuzie, agitatie, alterri de personalitate si apoi flapping tremor; sindromul amnestic Korsakoff; neuropatia periferic; degenerare cerebral ce se poate asocia psihozei Wernicke-Korsakoff; dementa alcoolic *complicatii psihiatrice: sindromul de sevraj complicat/nu cu delirium tremens, tulburarea amnestic (sindromul Korsakoff alcoolic), dementa alcoolic, depresia alcoolic etc.26.Tulburarea de somatizare i hipocondriacTulburarea de somatizare - Simptome fizice, schimbtoare, recurente- Durat de peste 2 ani - Numeroase solicitri la medicul de familie sau specialist - Orice organ sau sistem - Cronic i fluctuant Tulburarea hipocondriac - Preocupare persistent o boal grav, progresiv - Acuze somatice persistente - Preocupare fa de aspectul fizic - Senzaiile normale sunt interpretate - Depresie i anxietate- Sinonime: Dismorfofia, Nevroza hipocondriac, Hipocondria, Nozofobia

. n tulburarea de somatizare, pacientul prezint multiple simptome fizice ce tin de diferite organe si sisteme . De obicei, debutul apare nainte de 30 de ani, iar tulburarea este persistent. Criteriile diagnostice formale necesit consemnarea a cel putin patru simptome dureroase, dou gastrointestinale, unul de natura sexual si unul pseudoneurologic. Pacientii cu tulburarede somatizare se prezint frecvent cu acuze dramatice, dar acestea sunt inconsistente. Simptomele de anxietate si tulburrile de dispozitie sunt comune, putnd fi rezultatul interactiunilor medicamentoase datorate tratamentelor initiate independent de medici diferiti. Pacientii cu tulburri de somatizare pot fi impulsivi, revendicativi si frecvent sunt diagnosticati cu o boal psihiatric formal asociatCriterii de diagnostic pentru tulburarea de somatizareA. Un istoric cu multiple acuze fizice nainte de 30 de ani, care apar pe o perioad de ctiva ani si duc la cutarea unui tratament sau la tulburarea semnificativ a vietii sociale, profesionale sau a altor sfere de activitate.B. Fiecare din criteriile urmtoare au fost ndeplinite, cu simptome individuale aprnd n orice moment pe parcursul tulburrii:1. Patru simptome dureroase: durere n antecedente legat de cel putin patru locuri sau functii diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulatii, membre, piept, rect, n timpul menstruatiei, a actului sexual sau a mictiunii).2. Dou simptome gastrointestinale: cel putin dou simptome gastrointestinale n antecedente, altele dect durerea (de ex., great, meteorism, vrsturi n afara sarcinii, diaree sau intolerant la diferite alimente).3. Un simptom de natura sexual: cel putin un simptom de natur sexual sau reproductiv n antecedente, altul dect durerea (de ex., indiferenta fat de activitatea sexual,disfunctii erectile sau ejaculatorii, ciclu neregulat, menoragii, vrsaturi n timpul sarcinii).4. Un simptom pseudoneurologic: cel putin un simptom sau deficit ce sugereaz o tulburare neurologic si nu se limiteaz la durere, n antecedente (simptome de conversiune ca tulburarea coordonrii sau a echilibrului, paralizie sau slbiciune muscular localizat, disfagie sau nod n gt,afonie, retentie urinar, halucinatii, pierderea sensibilittii tactile sau dureroase, vedere dubl, cecitate, surditate, convulsii; simptome disociative ca amnezia, pierderea constientei, n afar de lesin).C. Oricare din urmtoarele:1. Dup investigatii adecvate, nici un simptom din cele enumerate la punctul B nu poate fi explicat n totalitate de prezenta unei afectiuni non-psihiatrice cunoscute sau de efectele directe ale unei substante (de ex., abuz de droguri, medicamente).2. Cnd exist o afectiune non-psihiatric diagnosticat, acuzele fizice sau afectarea vietii sociale si profesionale sunt excesive, tinnd seama de datele istoricului, ale examenuluifizic sau de laborator.D. Simptomele nu sunt produse sau simulate intentionat n hipocondrie, principala caracteristic este convingerea pacientului c are o afectiune medical grav, convingere care persist n ciuda asigurrilor medicului si a evaluriiclinice si paraclinice potrivite. Ca si n tulburarea de somatizare, pacientiih ipohondri au un istoric de relatii proaste cu medicina,firmnd c au fost consultati si tratati insuficient si inadecvat.Hipocondria poate fi incapacitant prin intensitate si este persistent, cu simptomatologie oscilant.

27.Tulburarea de conversie (nevroza isteric) forme clinice-se raporteaza la nevroza isterica descrisa de Freud.

Nevrozaistericaestecaracterizataprinhiperexpresivitate,intendintapreconstienta de a atrage atentia asupra sa. Ea apare la persoanele hiperexpresive cuvulnerabilitatenevrotica:imaturitateafectiva,egofilie,imaginatiebogata,mobilitate crescuta. Aici putem vorbi de simptomele de conversie , ca transformarea, convertirea trairilor psihice neplacute si neacceptabile in simptome corporale expresive, varsaturi, dispnee, miscari involuntare, crize paroxistice hiperexpresive, precum e criza de lesin histeric, care nu e criza epileptic, sistarile disociative de constiinta, dezorientare, amnezie lacunara partial. Tulburrile disociative (de conversie) - Pierderea parial sau total a integrrii normale dintre amintiri, contiina identitii, a propriilor senzaii, a controlului micrilor - Origine psihogen, asociat cu psihotraume - Ex. fizic - normal - Atenie! O posibil afeciune somatic.- Sinonime: Conversie, Isterie Amnezia disociativ - Trstura principal pierderea memoriei- Amnezia este centrat pe psihotraum - De obicei, parial i selectiv - Se vor exclude cauze somatice, intoxicaii, surmenaj Fuga disociativ - Toate trsturile amneziei disociative + aparent dromomanie - Comportamentul pare normal la prima vedere- Excludem: Fuga postcritic din epilepsie Stuporul disociativ - Diminuarea profund/absena micrilor voluntare i a rspunsului la stimuli externi (lumin, zgomot, tact)- Nu exist cauz somatic - Psihotraum recent- Dg. diferenial schizofrenia catatonic, stuporul din depresie

28.Schizofrenia forme de debut Schizofreniile sunt caracterizate prin distorsiuni fundamentale i specifice ale gndirii, percepiei i ale afectelor care sunt neadecvate sau tocite. Cmpul de contiin clar i capacitatea intelectual sunt de obicei meninute, dei unele deficite cognitive se pot instala n decursul timpului. Tulburarea implic funciile de baz, care dau unei persoane sentimentul unicitii, identitii i autonomiei sale. Forme de debut: a) debut acut: + episod psihotic acut bufeu halucinator delirant - halucinaii plurisenzoriale, auditive, vizuale, psihotice - deliruri vii, floride, cu agitaie psiho-motorie, cu auto- i heteroagresivitate - bolnavul se simte invadat de senzaia unei nstrinri fa de realitate (derealizare) i de impresia unei transformri corporale i psihice (dezanimare, desomatizare) - cedeaz n 10-30 zile + episod pseudo-maniacal -euforie, rs nejustificat, bun dispoziie prosteasc (ca n mnie) + episod pseudo-depresiv - tristee, plns nemotivat, tentativ autolitic (ca n melancolie) + aciuni cu implicaii medico-legale - crim, tentativ de crim - viol b) debut insidios: - izolare progresiv fa de cei din anturaj (forma neuroastenic) - pierderea interesului fa de cei din jur (forma pseudoisteric) - invazia progresiv a delirului (forma pseudo-obsesiv).29.Schizofrenia paranoid tablou clinic Forma paranoid a schizofrenieiei se caracterizeaz prin:- preocupri i convingeri delirante - i/sau halucinaii auditive,- comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv sunt mai puin pregnante. Debutul este mai tardiv, funcionarea premorbid mai bun i prognosticul mai favorabil. Aceti pacieni au anse mai mari s se integreze socio-ocupaional i familial n comparaie cu ceilali schizofreni. Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, nsoite de obicei de halucinaii, n special de tip auditiv i de alte tulburri de percepie. Tulburrile afectivitii, voinei i vorbirii i simptomele catatonice nu sunt proeminente.Exemple de simptome paranoide din cele mai obinuite sunt:-idei delirante de persecuie, referin, natere ilustr, misiune special, schimbare corporal sau gelozie;-halucinaii auditive, care amenin pacientul sau i dau comenzi, sau halucinaii auditive fr expresie verbal cum ar fi fluierturi, pocnituri, iuituri, bzit sau rsete;-halucinaii olfactive sau gustative, ale senzaiilor sexuale sau alte senzaii corporale. Halucinaiile vizuale pot aprea, dar sunt rareori proeminente.Tulburarea de gndire poate fi evident n strile acute, dar n acest caz ea nu mpiedic descrierea clar a delirurilor i halucinaiilor tipice. Afectivitatea este de obicei mai puin tocit dect n alte forme de schizofrenie, dar un grad minor de incongruen este obinuit, aa cum sunt tulburrile de dispoziie ca iritabilitatea, furia brusc, groaza i suspiciunea. Simptomele "negative" cum ar fi tocirea afectivitii i afectarea voinei sunt adesea prezente dar nu domin tabloul clinic.30.Schizofrenia hebefrenicSchizofrenia dezorganizat (hebefrenia)- discurs i comportament dezorganizat,- afecte tocite sau neadecvate, - absena sindromului catatonic. - Ideile delirante i halucinaiile, dac sunt prezente, sunt fragmentare, spre deosebire de forma paranoid. - Debuteaz n adolescen, cu dezvoltarea insidioas a unei simptomatologii caracterizat prin abulie, tocire afectiv, deteriorarea habitudinilor i modificri comportamentale, afectare cognitiv, delir i halucinaii. - Dispoziia este superficial i inadecvat, adesea fiind nsoit de chicote i zmbete "auto-satisfcute", "auto-repliate", sau de maniere "alese", grimase, manierisme, poze, acuze hipocondriace i fraze repetate.- Exist o tendin de a rmne solitar i comportamentul pare lipsit de scop i angajare. - La examenul anamnestic i istoricul bolii se ntlnesc mai frecvent date privind agregarea familial i funcionarea premorbid srac. - Prognosticul este mai rezervat pe termen lung i evoluia bolii este continu, n comparaie cu schizofrenia paranoid.