Boli psihice si tulburari ale afectivitatii.Dementa la copii

Boala psihica este foarte rara la copii,iar perturbarile de afectivitate si de comportament,minore sau de gravitate medie, sunt relativ curente.Marea majoritate a copiilor trec-in etape diferite- prin episoade de comportament bizar: agresivitate, calm excesiv, aparenta regresie spre un comportament caracteristic unei varste mici.

Dar,la copilul normal aceste episoade nu sunt decat trecatoare intreruperi ale evolutiei progresive catre maturitate,iar criteriul practic al determinarii anomaliei consta numai din prelungirea si repetarea perioadelor de comportament inadaptat.

Ce este demența?

Sub termenul de demență înțelegem insuficiență psihică gravă, dezorganizarea personalității în care sunt interesate cel mai profund capacitățile intelectuale și care a apărut în timpul vieții după o dezvoltare intelectuală corespunzătoare până atunci.

Care sunt cauzele demenței?

Cauzele care pot declanșa un sindrom demențial în vârsta copilăriei sunt multiple . Între ele amintim:

Infecțiile care duc la encefalite grave de lungă durată cum ar fi diferitele encefalite virotice , apoi encefalita specifică din cadrul infecției sifilitice (paralizia juvenilă progresivă) și altele .

Diferitele substanțe toxice precum alcoolul, dioxidul de carbon sau anumite intoxicații accidentale cu substanțe medicamentoase .

Traumatismele cranio-encefalice grave , mai ales dacă survin la o vârstă timpurie .

Cum se manifestă?

Senzatie de astenie accentuată . Labilitate afectivă. Excitabilitate si iritabilitate crescută . Scăderea capacitătii de concentrare . Dismnezii. Tulburări dezintegrative ale constiintei sub forma stăriilor

halucinator-delirante . Scăderea cunostintelor scolare datorată reducerii

întelegerii,reducerii capacitătilor perceptive si asociativă .

Alterarea discernământului si criticii. Imposibilitatea de a sesiza esenta unui fenomen si de a

prevedea consecințele unei actiuni simple . Imposibilitatea de a rezolva situatiile noi si de a aplica

forme noi de rezolvare a unor situatii vechi. Incapacitatea asimilării cunostintelor noi si folosirii

cunostintelor vechi . Pierderea initiativei si a interesului pentru scopuri înalte .

• Dificultatile mediului familial pot constitui adesea un motiv pentru admiterea la scoala a unui copil inainte de a implini varsta scolara normala.

• Serviciul de psihiatrie sau de coordonare infantila trebuie sa fie alertat ,iar daca parintii accepta o interventie psihiatrica directa,cu caracter precoce,ingrijirea trebuie acordata.Din pacate,se intampla des ca parintii sa respinga contactul cu serviciul psihiatric sau sa-i accepte ajutorul numai atunci cand tulburarile de comportament au devenit foarte evidente si,deci, mai greu reversibile.

Tensiunile interne din familie ca si existenta unei infirmitati la unul dintre parinti sau la ambii, mai ales daca este vorba de o infirmitate care constituie un obstacol in calea comunicarii dintre parinti si copii,pot exercita o influenta daunatoare la fel de mare(copilul al carui tata sau a carui mama sunt surzi este supus unui risc deosebit in acest sens).

Testele de depistare a tulburarilor afective nu sunt universal aplicabile.Exista formule de depistare a lipsei maturitatii afective,dar,ele sunt complicate si putin sigure atunci cand se aplica la copiii mici.De asemenea, nu exista nicio metoda de examinare psihiatrica rapida, care sa fie general valabila si aplicabila( in practica, observatia este metoda cea mai eficace de depistare in ciuda evidentelor sale insuficiente)

Care sunt formele demenței din punct de vedere etiologic ?

Demența din cadrul paraliziei juvenilă progresive. Demența precoce. Demența Heller. Demența din encefalita subacută sclerozantă Van

Bogaert. Demența din cazul encefalitei demielizante difuze

Schilder Foix . Demența epileptică. Demența traumatică. Demențele toxice.

Demența Traumatică

Demența traumatică este destul de rară la vârsta copilăriei. Ea poate să survină dupa contuziile grave care duc ulterior la o encefalopatie postr-traumatică manifestată uneori și cu accentuate semne de deficit intelectual.

Aceste tulburări intelectuale n-au insă caracterul unei demențe reale ci sunt consecința secundară a tulburărilor de caracter care se instalează treptat temperamentului și a modificărilor de activitate care survin dupa traumatism.

Demența precoce

Prin termenul de dementă precoce se definea înainte schizofrenia-propriu.

Caracterstica acestei dereglări psihice o constituie faptul că nu e vorba de o dementă propriu zisa cu o degradare intelectuală de lungă durată. La testarea capacitătilor intelectuale si ale memoriei vom observa adesea că nu există alterări cantitative.Dar cu toate acestea comportamentul lor este alterat,gandirea lor este incoerentă,fără sens,nelogică.

De obicei aceasta forma de dementă apare la copii care nu au stat un timp îndelungat în institutii curative,într-un mediu necorespunzător solicitărilor lui afective.

Cum se tratează?

Terapii care să vizeze : Fixarea unui regim de viață

corespunzător capacităților copiilor. Solicitarea efortului intelectual în funcție

de posibilitățile. Alegerea unei profesii corespunzătoare.

În cazuri grave se recomandă chiar internarea.

Terapie medicamentoasă în funcție de natura bolii care a cauzat demența .

Evolutia unei infirmitati fizice sau psihice se poate manifesta prin mai multe feluri:

-dificultatile de comunicare -limitarea posibilitatilor de autoimplinire

care conduce la frustrari -reactii de distantare -supraprotectia -posesivitatea exagerata a parintilor Oricare ar fi dizabilitatea de care sufera

copilul ,primul lucru care trebuie facut este sa se convinga parintii sa accepte cu realism si sa inteleaga bine situatia in care se afla propriul lor copil.Este foarte probabil ca parintii sa incerce o deceptie amara,un sentiment de culpabilitate si sa aiba tendinta sa isi respinga propriul copil.

Se intampla ca parintii sa isi abandoneze total si irevocabil copilul acesta fiind plasat intr-un mediu mai primitor, fie la parinti adoptivi(daca este posibil) , fie in vreo institutie de ocrotire.In domeniul afectiv , scopul final este de a permite copilului cu dizabilitati(sau care sufera de un handicap) sa duca o viata cat mai apropiata de cea normala cu un mediu care sa ii ofere mijloace indispensabile de dezvoltare afectiva normala:stabilitate, afectiune,aprobare,disciplina, autoritate, stimularea vorbirii articulate, posibilitatea de a se exprima( fiecare din aceste elemente fiind adaptat circumstantelor/cerintelor speciale )

Proiect prezentat de :

Marica Diana Iulia Roman Denisa

“Handicap/Readaptare/Integrare” Coordonatori: Dr.Gabriela Popescu, Dr.Ovidiu Plesa (Editura Pro Humanitate 1998)