psihiatrie schite

8/13/2019 psihiatrie schite

1/33

TULBURRILE AFECTIVE= grup de afectiuni psihiatrice al caror tablou clinic este reprezentat de tulburari dispozitionale, psihomotorii, cognitive si vegetative.

Aceste tulburari sunt reprezentate de :1. Tulburari depresive : depresiva majora ; distimica ; fara alta specificatie2. Tulburarile bipolare : I ; II ; ciclotimia ; fara alta specificatie.3. Alte tulburari afective

a datorata unei conditii medicale generale !cu elemente depresive, manicale, mi"te :a indusa de o substanta !cu elemente depresive, manicale, mi"te: cu debut in cursul into"icatiei# in cursul abstinentei:

I.Tulburarea depresiva a!ora

=tulburare ce se caracterizeaza din punct de vedere psihopatologic prin prezenta sindromului depresiv, iar din punct de vedere evolutiv escriu doua forme: episod unic# recurenta.Epideiolo"ie: 1$%2&' pentru femei, 1$%12' pentru barbati, media de varsta a debutului 2$ % ($ ani.Factori deteri#a#ti:

$atutul socio%eco#oicredus !conditii materiale si nivel de educatie $tatutul arital: persoane divortate Factorii "e#etici Traue : pierderea unui parinte, divortul parintilor, insecuritate , deprivare sentimentala, etc. Trasaturile de perso#alitate:lipsa de energie, hipersensitivitate, introvertire, an"ietate, dependenta $tresorii sociali

% evenimente de viata negative !de e", pierderea unei persoane dragi ;% stres cronic !dificultati materiale, conflicte interpersonale ;% stres cotidian ! managerierea vietii familiale.

)tresul cronic prezinta un risc mai mare de a declansa boala, fiindca se pare ca in cazul unui stres acut suntem mai bine dotati mecanisme de coping.

$uportul social : suport familial !partener de viata, copii, unul social !membrii retelei sociale si unul instrumental !serviciiasistenta oferita de catre institutiile statului.

Etiopato"e#ie:factori biologici, genetici si psihosociali, in sensul ca un stresor psihosocial poate produce diferite dezechilibre ale neurotransmitatorilerebrali, iar modul de manifestare a episodului depresiv sau maniacal isi ia forma dupa caracteristicile psihologice genetice sau dobandle fiecarui individ. Aspecte psi&odi#aice Modelul psihanalitic clasic:

Freud:*ulburari ale relatiei maternale in timpul fazei orale determina predispozitia pentru depresie + intervine sentimentul de ostilitndreptat impotriva propriei persoane. ierderea unui obiect iubit !real sau imaginar + mecanism de aparare = introiectia !internalizareentiment de ambivalenta + subiectul va dezvolta un sentiment de ura si impotriva propriei persoane, in care se afla obiectul internalizat.

'arl Abra&a:obiectul internalizat poate avea rol si de supra%eu + criticismul vehement asupra persoanei proprii la acesti pacienti Atitudinea depresiva

(ela#ie 'lei# :copilul, in primii ani de viata proiecteaza diverse fantasme persecutorii asupra mamei sale, separa imaginea mamei bunare il hraneste de cea a mamei rele care il persecuta + cele doua pozitii vor fuziona, va dezvolta sentimentul de ambivalenta+ cand isi a seama de agresiunea psihologica pe care a realizat%o impotriva obiectului iubit, va dezvolta depresia.

Teoria cognitiv-comportamentala

Aaro# Bec) :depresia = rezultat al unor scheme cognitive depresogene, ca urmare a e"perientelor dureroase din copilarie - erori logigeneralizare e"tinsa, e"agerarea evenimentelor negative si minimizarea celor pozitive, deductii arbitrare, abstractizari selective

Personalitatea premorbida (tipuri de personalitate care prezinta o susceptibilitate mai mare: tulburarea de perso#alitateobse* copulsiva!perfectionism, e"pectatii e"agerate cu privire la propria persoana, tulburarile depe#de#te+ &istrio#ice+ borderlide asemenea sunt vulnerabile, insa prin alte mecanisme.

Aspecte #eurobiolo"ice

Factori genetici Ipoteza neurochimica : rezerpina sau efectele tinta ale antidepresivelor triciclice sau ale inhibitorilor de monoamino"idaz

oradrenalina, )erotonina, /opamina, acetilcolina, 0AA, glutamat. Corelatii neuroendocrine:

Cresterea activitatii "lucocorticoi,ilor!activarea a"ului hipotalamo%hipofizo%adrenal + noradrenalinei si serotononei -isfu#ctia tiroidia#a: hipotiroidism clinic sau subclinic poate afecta transmisia noradrenergica. oro#ul de crestere+ soatostati#aAlterarea somnului: debut intarziat al somnului, scaderea latentei instalarii 345, somn delta.Leziuni structurale:tulburare afectiva bipolara: intensitati crescute ale unor regiuni subcorticale, cum ar fi aria periventriculaganglionii bazali, talamusul - atrofie corticala, ventriculomegalie.

Alterari ale metabolismului cerebral:metabolismului cerebral anterior, 6metabolismului glucozei in regiunile limbice.

1


2/33

/si&opatolo"ieindromul depresiv :

Tulburari ale afectivitatii :% dispozitia depresiva nemodificata de factori e"terni si neputand fi controlata de bolnav ;% stare de an"ietate acompaniata sau nu de diverse simptome somatice ; disforie ;% Anhedonia Tulburari psi&ootorii :

1 retard psi&ootor : miscarilor spontane; postura flasca-privire insistenta; oboseala chiar in cadrul miscarilor simple.

2 a"itatia psi&ootorieeste mai rar intalnita in depresie Tulburari co"#itive :

% concentrare si dificultati de memorie ; ruminatie dureroasa; inabilitate de a lua chiar decizii simple% subevaluare a propriei persoane; idei de deprivare si pierdere ; respectului de sine si a sigurantei de sine ;% idei de vinovatie ; pesimism ; ganduri recurente de sinucidere.

Idei delira#te co#"rue#te cu dispo,itia :de devalorizare ; saracie ; calamitate ; hipocondriace ; referinta ; persecutieIdei delira#te i#co#"rue#te cu dispo,itia :de persecutie !fara legatura cu temele depresive ; de control; de citire a gandurilo

Tulburari ve"etative :% anore"ia si greutate #bulimie cu 6greutate in faza hipomaniacala.% insomnia % trezirea matinala precoce# hipersomnie la cei cu tendinte bipolare.% functia se"uala # 6 in cadrul unui episod mi"t.

Tulburari de perceptie : &alucinatii auditive, vizuale, cenestezice-ia"#ostic po,itiv

% anamneza , e"amen fizic , e"amen psihiatric% scale de evaluare pentru stabilirea gradului de severitate a depresiei : 7A5%/, 5A/3), /I, etc ;% investigatii de lb : asurarea co#ce#tratiei etabolitilor seroto#i#ei 01%IAA2+ #oradre#ali#ei 0(/2 i# LCR+ sa#"e.

Criterii de diagnostic pentru episodul depresiv ma!or ("M I#$ :

A. mai mai multe din urmatoarele simptome prezente in 2 saptamani consecutive ; cel putin unul din simptome este dispozdepresiva# pierderea interesului sau placerii.

42 dispo,itie depresiva ,il#ica52 dii#uarea arcata a i#teresului sau placerii pe#tru activitati ,il#ica32 678 "reutatii ori 67 8 apetitului aproape i# fiecare ,i 92 i#so#ie7 &iperso#ie ,il#ica 912 a"itatie 7 le#toare psi&ootorie ,il#ica;2 fati"abilitate92 dii#uarea capacitatii de a "a#di sau de a se co#ce#tra ori i#deci,ie aproape i# fiecare ,i?2 "a#duri recure#te de oarte7 suicid+ o te#tativa de suicid 7u# pla# a#ue pe#tru coiterea suicidului.. )imptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mi"t.8. )imptomele dau o detresa#deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional, in alte domenii importante

functionare./. )imptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale4. )imptomele nu sunt e"plicate mai bine de doliu,9. )imptomele persista mai mult de 2 luni

Criterii de diagnostic pentru tulburarea depresiva ma!ora - episod unic ("M I#$ :

A. rezenta unui singur episod depresiv major.. u este e"plicat mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulburar

deliranta ori tulburarea psihotica fara alta specificatie.8. u a e"istat niciodata un episod maniacal, un episod mi"t ori un episod hipomaniacal.

Criterii de diagnostic pentru tulburarea depresiva ma!ora recurenta ("M I#$:A. rezen a a doua sau mai multe episoade depresive majore.. 4pisoadele depresive majore nu sunt e"plicate mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofren

tulburarea schizofreniforma, tulburarea deliranta ori tulburarea psihotica fara alta specificatie.8. u a e"istat niciodata un episod maniacal, un episod mi"t ori un episod hipomaniacal.

-ia"#ostic difere#tial Tulburarea distiica% simptome depresive cronice mai putin severe, care au fost prezente multi ani. -ee#ta % istoric premorbid de declin al functiei cognitive !dificultate in concentrare, pierderea memoriei, dezorientare. Tulburarea bipolara% dispozitia iritabila poate e"ista si in cadrul episoadelor maniacale si mi"te. Tulburarea de adaptare cu dispo,itie depresiva% nu sunt satisfacute complet criteriile pentru un episod depresiv major. -oliul #oral% nu sunt indeplinite criteriile pentru episodul depresiv major.

2


3/33

Tulburarea sc&i,oafectiva% cel putin 2 saptamani de idei delirante# halucinatii in absenta unor simptome afective notabile. Tulburare afectiva datorata u#ei co#ditii edicale "e#erale Tulburare afectiva i#dusa de o substa#ta

Evolutie si pro"#ostic In &$' din cazuri este recurenta. nii bolnavi prezinta episoade izolate, separate prin multi ani fara nici un fel de simptom

depresive, in timp ce altii au agregari de episoade, evolutia cronica fiind mai rara. )e poate asocia cu conditii de natura psihiatrica: tulburarile an"ioase, to"icomaniile !alcoolismul sau cu tulburarile somatice. 8omplicatia: suicidul care survine in circa 1&' din cazuri 9actori de prognostic pozitiv :

- raspu#sul bu# la tratae#t al episoadelor 9- suport failial si social adecvat 9- perso#alitate preorbida ec&ilibrata 9- abse#ta a#tecede#telor po,itive pe#tru o tulburare

psi&ica9

- se=ul fei#i#9- abse#ta bolilor soatice co#coite#te9- abse#ta oricarei to=icoa#ii9- frecve#ta sca,uta a episoadelor.

Tratae#t*ratamentul farmacologic: tulburararea depresiva majora episod moderat sau sever, cu elemente melancolice sau atipice, depres

cronica, depresia asociata cu alte conditii psihiatrice !an"ietate, tulburare de personalitate.In episodul sever cu simptome psihotice: tratae#tul a#tidepresiv @ a#tipsi&otic 0de preferi#ta+ ola#,api#a2.*ratamentul psihoterapeutic

Farmacologic

I. Fa,a acuta : obiectiv terapeutic= amendarea simptomelor depresive - restabilirea functionarii socioprofesionale cat mai bine.Adecvanta terapeutica = concordanta intre tipul de depresie si caracteristicile farmacodinamice ale medicamentului.

-epresia pri# deficit de A% aspectul clinic dominat de inhibitia psihomotorie, insotita de slabire in greutate, deficit cognitiantidepresivele cu actiune noradrenergica specifica (SSRI) sau nespecifica (amoxapina, maprotilina)

-epresia pri# deficit de 1 * T: antidepresive serotoninergice (clomipramina), SSRi, IMAO, antidepresive duale. -epresia a#=ioasacu neliniste psihomotorie marcata, insomnie de adormire, hiperfagie bulimie ; -epresia ostila, cu tendinta la acte antisociale, comportament suicidar recurent, interferente alcoolice ;

-epresia pri# deficit de dopai#a = depresie inhibata, cu somn agitat, semne e"trapiramidale de mica amplitudiantidepresivele dopaminergice (amineptina, nomifensina) si la cele specifice (bupropionul).

-epresia pri# deficit de Ac& prezinta un aspect polimorf, dar este insotit intotdeauna de deficit cognitiv: SSRI, IMAantidepresive duale si se vor evita antidepresivele cu actiune anticolinergica.

-epresiile i=te -epresia pri# deficit 1 * T7 A se caracterizeaza prin polimorfism simptomatologic, predominand ostilitatea

comportamentul suicidar : antidepresive mixte (amitriptilina, doxepina), duale (mirtaapina, venlafaxina) -epresia pri# deficit 1 * T7 si 7sau A asociata cu &iperactivitatea -A ce se prezinta sub forma unei depre

delirante: antipsi!otice atipice (olanapina, cloapina)I. Fa,a de i#treti#ere pt :preveniriea recaderii si recidivei si reabilitarea socioprofesionala.

Recaderea= reaparitia simptomelor depresive la episoade recurente necesita un tratament de intretinere de minim & ani, sistarea edicat#tidepresive trebui#d sa se faca i# od pro"resiv+ pri# scaderea treptata a do,elor. Psihoterapeutic

Terapia i#terperso#ala

Aeliorarea stiei de si#e: e"punerea caracteristicilor bolii sale, evolutia ei, tratarea ca pe o boala comuna, cu un prognostic bun.nstrumentarea bolnavului cu strategii mai eficiente de evaluare si control a relationarii sociale :

pierderea u#ei persoa#e dra"i: se incurajeaza procesul de doliu si restabilirea unei legaturi cu substitutul acesteia ;dispute i#terperso#ale: se identifica motivul, se stabilesc planuri de actiune eficiente, se reconsidera e"pectantele de la acea relatie ;sc&ibarea rolului social: se invita pacientul sa priveasca partile bune ale schimbarii, sa identifice noi cerinte si posibilitati de raspunlipsa de co#tacte i#terperso#ale: se ajuta bolnavul sa%si rememoreze vechile legaturi si sa%si construiasca altele noi. Terapia co"#itiv % coportae#talaidentificarea situatiilor negative, indepartarea automatismelor negative si dezvoltarea de noi scheme cognitive fle"ibile, optimiste;reevaluarea activitatilor zilnice prin regasirea aspectelor placute care le implica si descoperirea de activitati noi, chiar facile, dar carele redea stima de sine. Terapia coportae#tala

>


4/33

stimularea interactiunilor pozitive cu mediul ambiant si descurajarea interactiunilor negative care au consecinte maladaptative.TEC % eficienta 6 in depresiile rezistente la tratamentul farmacologic, utilizarea mult limitata de producerea deficitului cognitiv.

II.-istiiatulburare afectiva cu stare depresiva cr ce dateaza de f multi ani, timp in care nu au fost niciodata criteriile de dg ale episodului depresiv major.

Epideiolo"ie 2%&'., se"ul feminin debutul in adolescenta sau chiar in copilarie; debutul la varsta mijlocie sau mai tarziu, la batranete este mai neobisnuit.

Etiopato"e#ie: Factori psi&olo"ici: trasaturi de personalitate !depe#de#ta+ pasivitate+ rui#atie e=cesiva+ i#vi#ovatire2+dezvoltarea inadecvata a mecanismelor de adaptare in fata diferitelor situatii de viata.-ia"#ostic po,itiv- anamneza; e"amen fizic- simpt psihice !dispozitie depresiva, an"ietate, disforie, tulburari de memorie si concentrare, idei depresive, oboseala, tulburari de somn, tulburari alimentare- scale de evaluare: 8/3)! 8ornell /?sth?mia 3ating )cale.- investigatii de laborator: polisomnografia indica cresterea somnului 345; reducerea somnului cu unde lente.

Criteriile de dia"#ostic ale distiiei 0-$( IV2:A. /ispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei# mai multe zile timp de cel puti# 5 a#i.. rezenta in timp ce este depresiv a 2#mai multe din :

42 Apetit redus sau a#cat e=cesiv 952 I#so#ie sau &iperso#ie 932 E#er"ie sca,uta sau fati"a"ilitate 9

2 $tia de si#e sca,uta 912 Capacitate de co#ce#trare 6 sau dificultate i# a lua deci,ii 9;2 $e#tie#te de disperare.

8. In cursul perioadei de 2 ani !1 an pentru copii sau adolescenti, persoana nu a fost niciodata fara simptomele de la criteriile A si timp de mai mult de 2 luni, odat/. ici un episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai tulburarii.4. u a e"istat niciodata un episod maniacal, un episod mi"t ori un episod hipomaniacal si nu au fost satisfacute niciodata criteriile pentru tulburarea ciclotimica.9. erturbarea nu survine e"clusiv in cursul unei tulburari psihotice cronice

0. )imptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale7. )impt dau o deteresa# deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare.

-ia"#ostic difere#tial Tulburarea depresiva a!ora $c&i,ofre#ia+ tulburarea sc&i,oafectiva+ tulburarea delira#ta %

e"ista simptome psihotice. -ee#ta%e"ista istoric premorbid de declin al functiei cognitive.

Tulburari de perso#alitate % e"ista trasaturi de personalianterior imbolnavirii.

Tulburare afectiva datorata u#ei co#ditii edicale "e#erale Tulburare afectiva i#dusa de o substa#ta

Evolutie si pro"#ostic 4volutia cr, durata medie a episoadelor este de circa & ani, pe fondul carora se pot suprapune si alte afectiuni psihiatrice : tulburarea depresiva a!ora 0du

depresie2+ tulburarile a#=ioase+ tulburarile de perso#alitate 0borderli#e+ depe#de#ta+ evita#ta2+ alcoolisul. ivelul de functionare profesionala relativ multumitor, distimicul concentrandu%si energia asupra muncii, ceea ce se constituie si intr%un fel de autodistrug

Activitatea sociofamiliala este insa mult diminuata, rata mare de divorturi inregistrate stand marturie pentru aceasta deficienta. )uicidul poate surveni destul de frecvent in tulburarea distimica. rognosticul este bun, daca boala este recunoscuta si tratata din timp.

Tratae#t*ratamentul farmacologic : a#tidepresiveleprezentate in ambulator se va administra pe cel putin & ani-#% *ratament psihoterapeutic: terapia i#terperso#ala si cea co"#itiv % coportae#tala.

III. Tulburarile bipolareCiclotiia

tulburare afectiva caracterizata prin perioade de simptome depresive care nu indeplinesc criteriile unui episod depresiv major si perioade cu simptome afectiveconstituie episodul hipomaniacal.

Epideiolo"ie: revalenta $,(%1', debuteaza de regula insidios in adolescenta sau precoce in viata adulta.Etiopato"e#ie: 9actori genetici-ia"#ostic po,itiv

- anamneza !antecedente, istoric % perioadele cu simptome depresive si simptome apartinand episodului hipomaniacal;- e"amen fizic !nu indica modificari specifice;- e"amen psihiatric !simptome depresive, simptome apartinand episodului hipomaniacal;- investigatiile de laborator: nu e"ista modificari caracteristice.

Criterii de dia"#ostic ciclotiie 0-$( IV2:A. *imp de min 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome hipomaniacale si perioade de simptome depresive care nu satisfac criteriile pentru un epi

depresiv major. @a copii si adolescenti, durata trebuie sa fie de cel putin 1 an.. In cursul perioadei de 2 ani, persoana nu s%a aflat fara simptomele de la criteriul A pentru mai mult de 2 luni odata.8. ici un episod depresiv major, episod maniacal ori episod mi"t nu a fost prezent in cursul primilor ani ai perturbarii./. )imptomele de la criteriul A nu sunt e"plicate mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma, tulbura

deliranta ori tulburarea psihotica fara alta specificatie.4. )imptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori ale unei conditii medicale generale.9. )imptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de activitate.

-ia"#ostic difere#tial Tulburarea bipolara I cu ciclare rapida si tulburarea bipolara II cu ciclare rapida % sunt satisfacute integral criteriile de diagnostic pentru episodul depre

major, maniacal sau mi"t. $c&i,ofre#ie+ tulburarea sc&i,oafectiva+ tulburarea delira#ta% sunt caracterizate prin perioade de simptome psihotice survenind in absenta unor simpto

afective notabile, care nu indeplinesc criteriile pentru un episod maniacal, episod depresiv major sau mi"t. Tulburare afectiva datorata u#ei co#ditii edicale "e#erale % perturbarea de dispozitie este considerata a fi consecinta fiziologica directa a unei conditii medic

generale !scleroza multipla, ictusul, hipotiroidismul.

(


5/33

Tulburare afectiva i#dusa de o substa#ta% o substanta !drog, medicament este considerata a fi etiologic in relatie cu perturbarea afectiva. Tulburarea de perso#alitate borderli#e% nu sunt satisfacute criteriile complete pentru aceasta tulburare.

Evolutie : cronica. 4"ista un risc de 1&%&$' ca persoanele respective sa dezvolte ulterior o tulburare bipolara I sau II.Tratae#t

In timpul fazelor hipomaniacale se recomanda tratament cu Li sau alte tiostabili,atoare, iar in timpul perioadelor depresive se indica tratae#t a#tidepreasociat cu saruri de Li sau carbaa,epi#a, deoarece e"ista riscul virajului hipomaniacal.

*ratamentul psihoterapeutic este de tip suportiv+ i#terperso#al+ co"#itiv% coportae#tal

Tulburarile bipolare% #otiu#i i#troductivetulburari afective ce constau din succesiunea, de%a lungul evolutiei sale, a episoadelor depresive majore, episoadelor maniacahipomaniacale si mi"te, in functie de alaturarea acestor episoade distingandu%se mai multe forme :

-

tulburarea bipolara I= aparitia unuia#mai multor episoade maniacale sau mi"te, la care se adauga sau nu, episoadepresive majore, hipomaniacale.- tulburarea bipolara II= aparitia unuia#mai multor episoade depresive majore si cel putin a unui episod hipomaniacal.

Epideiolo"ie 3atele de prevalenta pentru tulburarile bipolare sunt : tulburarea bipolara I % $,(%1,$ ani. Factorii "e#etici:

% riscul de transmitere intr%o familie in care un membru prezinta boala bipolara este de >%B', la depresie este de 2%>'% gemenii monozigoti 2%( ori mai mult decat la gemenii dizigoti% la copii adoptati din familii cu un membru bolnav creste de > ori incidenta pt tulburare bipolara si de 2 ori pentru cea monopolara

Etiopato"e#ie Aspecte psi&odi#aice ale episodului a#iacal

'arl Abra&a: starea maniacala = reactie la depresia cauzata de pierderea obiectului pierdut si ca urmare, are loc o impaca

intre eu si supraeu +criticismul asupra propriei persoane este inlocuit cu o stare euforica de satisfactie de sine. (ela#ie 'lei#: mania = reactie la depresie, de aceasta data depresia fiind consecinta an"ietatii intense provocata de distruger

obiectului iubit prin agresiunea proprie. 5ecanismele de aparare manice controleaza obiectul rau si salveaza pe cel bun. Aspecte #eurobiolo"ice

9actori genetici : tulburarea bipolara I transmiterea autozomal dominanta, fie C%linData. Ipoteza neurochimica : disfunctionalitati comple"e ce implica mai multi neuromediatori.

/si&opatolo"ie". indromul maniacal :

Tulburari ale afectivitatii : e"pansiva, euforica # iritabilitate Tulburari psi&ootorii :

% activitate psihomotorie crescuta, cu implicare in multiple activitati, dar fara o finalizare, senzatia de eutonie, omnipotentafuror a#iacal= 9orma e"trema de agitatie psihomotorie

% comportament impulsiv, dezinhibat, intrusiv% fuga de idei % accelerarea ritmului ideativ in care asociatiile se fac la intamplare, dupa asonanta, ritm% vorbire accelerata, cu voce tare.

Tulburari co"#itive% atentia este deficitara, distractibila, bolnavul este atras permanent de stimuli nerelevanti ;% fenomene de mentism !desfasurare rapida de idei si reprezentari ;% idei de grandoare !stima de sine, incredere in posibilitatile proprii, optimism.

Idei delira#te co#"rue#te cu dispo,itia :de frumusete fizica ; de talent intr%un anumit domeniu ; de inovatie ; de bogatie ; identitate cu o persoana faimoasa ; de relationare cu o persoana importanta !figura publica, /umnezeu ; de relatie si de persecutie

baza faptului ca ceilalti il urmaresc pentru calitatile lui e"ceptionale.Idei delira#te i#co#"rue#te cu dispo,itia :de persecutie !nu au legatura cu grandoarea bolnavului ; control ; insertie a gandurilor

Tulburari ve"etative : hiposomnia, greutate, apetitul se"ual 6-ia"#ostic po,itiv

-

anamneza !antecedente, istoric % episoade maniacale, mi"te, depresive, hipomaniacale ;- e"amenul fizic nu prezinta modificari specifice tulburarii bipolare I sau II;- e"amen psihiatric !episodul actual % episod maniacal, mi"t, depresiv, hipomaniacal ;- scale de evaluare a episodului cel mai recent !depresiv, maniacal % E53) !manie, 7A5%/, 5A/3) !depresie ;- investigatii de laborator nu arata modificari specifice.

Criteriile de dia"#ostic ale episodului a#iacal 0-$( IV2 :A. F perioada distincta de dispozitie crescuta, e"pansiva sau iritabila anormala si persistenta, durand cel putin o saptamana.. In timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, ># mai multe din urmatoarele simptome au persistat !( daca dispozitia este num

iritabila si au fost prezente intr%un grad semnificativ.2stia de si#e e=a"erata sau "ra#doare 92scaderea #ecesitatii de so# 92ai locvace sau se site presat sa vorbeasca co#ti#uu 9

2fu"a de idei7e=perie#ta subiectiva ca "a#durile su#t e=a"erate12distractibilitate 9;28activitatii orie#tate spre u# scop ori a"itatie psi&ootorie 9

&


6/33


7/33


8/33

% rofila"ia cu @i este necesara cand au e"istat 2 episoade maniacale sau un episod maniacal sever si incarcatura genetica familial% Carbaa,epi#a si acidul valproicpot fi administrate singure, sau in asociere cu @i in tulburarile bipolare cu ciclare rapida.% In profila"ia episoadelor depresive se prefera carbaa,epi#acare se asociaza sau nu cu a"e#ti a#tidepresivi 0buproprio

$$RI2% Laotri"i#a+ "abape#ti#ulse pot administra in ca,urile #o#%respo#sive la celelalte stabili,atoare ale dispo,itiei.% a#tipsi&oticeleatipice pentru efectul lor antimanic, antipsihotic si chiar stabilizator de dispozitie.% In cazurile refractare la tratamentul uzual se poate incerca si administrarea de &oro#ii tiroidie#i.

/si&oterapeutic% $uportiv% are ca obiective cresterea compliantei bolnavului la tratamentul medicamentos, asistarea in cazul multiplelor problem

psihologice si comportamentale ce se asociaza unui tratament neadecvat si educarea bolnavului si a familiei sale in veder

preventiei episoadelor acute de boala.

$CIDFREIA $I ALTE TULBURARI /$IDTICE*ulburarile psihotice se refera la acele tulburari in care procesele cognitive, afectivitatea, capacitatea de comunicare si de a

raporta la ceilalti duc la o grava dezorganizare ce interfereaza cu capacitatea de testare a realitatii.4. Tulburarea sc&i,oafectiva95. Tulburarea sc&i,ofre#ifora93. Tulburarea psi&otica scurta9. Tulburarea delira#ta91. Tulburarea psi&otica i#dusa9;. Tulburarea psi&otica datorata u#ei co#ditii edicale "e#erale:


9/33

induc chiar starea de panica, traita intens negativ, fapt ce duce la dezvoltarea mecanismelor de aparare+schizofrenia =o strategie adaptare in fata terorii prin reconstructia cu mijloace proprii a identitatii de sine, chiar daca aceasta se face la un nivel caricatural.

>. -i#aica failiala si odelul tra#sactio#al:pacientul cu schizofrenie provine dintr%o familie cu interactiuni relationale aberaniar psihopatologia lui este determinata de e"perienta a ceea ce este vazut si trait in cadrul familiei.

re"or Bateso# si -o#ald ac)so#: dubla legatura intre pacientul schizofrenic si un parinte in care, acesta din urma impuneanumita atitudine, dar in acelasi timp solicita copilului o anumita conduita care nu poate sa e"iste in prezenta atitudinii manifestat

Rut& si T&eodore Lid,: moduri de relationare intrafamiliala care influenteaza psihologia copilului in perioada de formare:% sci#darea relatiei aritale i# ciuda pastrarii oficiale a statului de cuplu 9% co#troverse puter#ice i#tre parte#eri+ desi apare#ta arata u# cliat de i#tele"ere 9

% co#ferirea u#ui rol pare#tal copilului.

La# G##e si (ar"aret $i#"erincrimineaza alte doua moduri de comunicare intrafamiliala:% cou#icarea va"a+ #ee=plicita+ deseori i#trerupta 9 % atosfera te#sio#ata+ ostila ce ascu#de co#flicte a!ore.

Alti cercetatori au pus in discutie e"presia emotionala:e=presie eotio#ala crescuta9 % cliat afectiv #e"ativ ce co#sta i#: criticis+ i#ducerea viei+ i#trusivitate+ lipsa de suppo

TEDRII EURD-IA(ICE4. (odelul vul#erabilitate % stress

)chizophrenia are o etiopatogenie ce rezulta din interactiunea factorilor biologici cu factorii psihologici.In acest fel, factorii biologici !genetici ar determina genotipul bolii, in timp ce factorii psihologici ar constitui fenotipul si ar determimodul ei de manifestare.

Gulnerabilitatea este constituita de: % factori "e#etici 0co#stitutio#ali29 % factori biolo"ici re,ultati di# coplicatii post#atale;4"presia vulnerabilitatii consta in mai multe categorii de factori:% deficite cognitive;% sindromul deficit de atentie#hiperactivitate;

% contact vizual sarac;% capacitate de relationare redusa.$tressul:

- mediu social neprielnic marcat de saracie, lipsa de educatie, ignoranta;- retea sociala redusa, relatii de dependenta, non interactive;- evenimente de viata negative,

Tipuri de stress:% stressori cronici: conditii materiale reduse, dizabilitati fizice sau mentale, dificultati profesionale;% acute: deces, imbolnavire, pierdere, mutare.

5. (odelul de #eurode,voltare@ezionalitatea la nivelul corte"ului prefrontal poate duce, in adolescenta, la deficite comportamentale si cogniti7ipofrontalizarea antreneaza importante modificari ale mediatorilor din etajele subcorticale, cu cresterea dopaminei si glutamatu

responsabile de aparitia simptomelor psihotice.a. Factorii "e#etici)e transmite genetic spectrul schizofreniei, adica un anumit teren genetic, din care se vor recruta apoi, in anumite conditii, cazurde schizofrenie. /in acest spectru fac parte mai multe afectiuni !tulburari de personalitate, alte maladii psihice si chiar anumtrasaturi cum ar fi creativitatea.@a unele cazuri de schizofrenie se intalneste, ca stare premorbida, tulburarea de personalitate schizoida care are un pattern timiditate, implicare in activitati solitare, preocupare indeosebi pentru filozofie si psihologie, tendinta la retragere sociala.

b. Factorii de ediu coplicatii i#trauteri#e:infectii virale !virusul gripei, influenza, retrovirusuri, deficite nutritionale, eclamsia, to"emia ; coplicatii la #astere:travaliu prelungit, hipo"ie, traumatisme, prematuritate ; coplicatii postpartu:infectii virale.

/intre toate acestea, cel mai important rol il joaca hipo"ia care se pare ca este implicata in lezionalitatea sistemului limbic si anuma hipocampului, recunoscut a fi sediul celor mai importante leziuni in schizofrenie.

c. (odificari structuralerezenta acestor anomalii a fost corelata cu functionare premorbida defectuoasa, simptomele negative, deficite cognitive, raspuslab la tratamentul antipsihotic. 8ea mai moderna metoda de neuroimagerie !rezonanta magnetica a pus in evidenta: volumul corte"ului frontal !zona afectata preferential este corte"ul dorso% lateral prefrontal; volumul lobului temporal !amigdala, girusul hipocampal, girusul entorinal, girusul temporal superior; ventriculomegalia; cresterea in volum a ganglionilor bazali.d. (odificari ale etabolisului cerebral:

Aceste anomalii au fost evidentiate prin studii de 4* si )48* care au aratat: flu"ului cerebral la nivelul lobului frontal !hipofrontalizarea ce este corelata, de asemenea cu simptomele negative; flu"ului cerebral la nivelul lobului temporal;


10/33

metabolismului la nivelul ganglionilor bazali, normalizarea acestuia dupa tratamentul antipsihotic a= factor de responsivitate.e. (odificari #euroc&iice: Ipoteza dopaminica, Ipoteza serotoninergica, Ipoteza noradrenergica, Ipoteze cu alti mediat

!glutamat, 0AA, alte neuropeptideActual se considera ca in etiopatogenia schizofreniei e"ista o disfunctionalitate in reglarea balantelor functionale ce se stabilesc in

diferite sisteme de neurotransmisie.

3. (odelul bio%psi&o%social9iecare individ contine, dar in acelesi timp este continut intr%o multime de sisteme ce se afla in relatie unele cu altele .Asadar, e"ista

elatie de interdependenta intre biologic si psihologic, fiecare dintre ele modelandu%l pe celalalt, dar nu trebuie uitat faptul ca omul esteiinta sociala, iar aceasta dimensiune trebuie sa fie acordata mereu celorlalte doua, realizandu%se astfel echilibrul.

/si&opatolo"ieTulburari de "a#dire:

4. de forarela=area asociatiilor% pierderea legaturii intre idei;i#coere#ta% pierderea asociatiilor in cadrul fiecarei idei;ta#"e#tialitatea% digresiunea ideativa, fara intoarcere la punctul initial al discutiei;circusta#tialitate% intoarcerea permanenta la o anumita idee;saracirea co#ti#utului verbal;

oprirea flu=ului ideativ % progresiv !fading sau brusc !baraj;tulburari de liba!: neologisme ; verbigeratia !repetitia persistente de cuvinte si fraze ; ecolalia !repetitia de cuvinte si fraze anterlocutorului ; mutismul !scaderea pana la disparitie a activitatii verbale ; salata de cuvinte !forma e"trema de incoerenta ;

5. de co#ti#utidei delira#te de persecutie% ideea ca altii il urmaresc, vor sa%l omoare, sa%l otraveasca, sa%l umileasca ;de referi#ta % credinta ca evenimentele care au loc in jurul sau au o semnificatie aparte pentru el !la radio sau la televizor se vorbeespre el, oamenii de pe strada il privesc intr%un anumit fel ;de co#trol al "a#durilor+ iscarilor+ se#,atiilor!de catre forte mistice, de e"traterestri, de alti oameni ;de "ra#doare!de obicei e"ista ideea ca el are o legatura speciala cu o figura importanta din viata publica sau cu /umnezeu ;soatice% ideea ca anumite forte ii manipuleaza corpul ;erotoa#iace!are o legatura amoroasa, de obicei cu o figura publica;

Tulburari de perceptie:4. &aluci#atii

auditive: acestea pot fi cunoscute sau nu, sunt mai clar sau mai slab auzite. /in punct de vedere al continutului, pot fi mai multe voci caiscuta intre ele despre comportamentul bolnavului, sau i se adreseaza personal, fie comentandu%i comportamentul fie indemnandu%lfectueze anumite actiuni ;vi,uale% mai frecvente sunt cele comple"e : clar vizualizate, colorate, tridimensionale, in miscare ;ce#este,ice% au specificitate mare pentru schizofrenie ;alte tipuri de halucinatii: tactile+ "ustative+ olfactive.

2. pseudo&aluci#atii% aceleasi tipuri ca si in cazul halucinatiilor:3. ilu,ii

dKjL vu % are impresia ca a mai trait o data situatia in care se afla ;jamais vu nu mai recunoaste finte, situatii familiale ;perceptia deformata a timpului, spatiului, propriei persoane, a anturajului ;iluzia sosiilor.

Tulburari ale afectivitatii:tocire afectiva

a#&edo#ie% lipsa interesului pentru orice fel de activitate ;abivale#ta afectiva% prezenta concomitenta a doua sentimente opuse fata de o persoana ;i#versiu#e afectiva% manifesta ostilitate fata de persoanele pe care anterior bolii le%a iubit;&iperse#sibilitate eotio#ala% sunt e"trem de sensibili si se considera raniti in situatiile in care se cred criticati sau rejectati ;alte stari afective: depresie+ a#=ietate+ disforie+ stari a#iacale.

Tulburari ale activitatii si coportae#tului:4. ca#titative

a"itatie psi&ootoriein timpul episoadelor acute delirant%halucinatorii sau agitatia catatonica;scaderea arcata a activitatii+ a#er"ie+ apatiecare se intalneste mai ales la cazurile institutionalizate sau stuporul catato#ic in cacientul poate fi imobil timp indelungat.

5. calitative

1$


11/33

bi,arerii de coportae#t!comportament igienic, social, se"ual neadecvat;a#ierise% gesturi comportamentale pervertite care dau un aspect caricatural, pueril ;"riase% miscari ale regiunii periorale ;stereotipii% miscari repetitive fara nici un scop sau care au un inteles special pentru bolnav ;posturi catato#ice% pozitii bizare sau chiar incomode, rigide, mentinute mult timp ;fle=ibilitatea ceroasa% membrul unui bolnav aflat in postura catatonica poate fi mobilizat si apoi mentinut de bolnav in acea pozitie ;ecopra=ia% imitarea miscarilor unei alte persoane.

Alte odificarimai putin specifice in cadrul celorlalte procese psihice:co#stie#ta% este modificata uneori in timpul episodului psihotic ;eoria% poate fi afectata memoria de fi"are prin atentie deficitara. In evolutia bolii, ca urmare a tratamentului si a deteriorarii functii

ntelective, se poate vorbi de o scadere reala a sa.ate#tia% poate fi scazuta prin lipsa de interes asupra realitatii inconjuratoare.voi#ta% apatie, abulie ;rit #icteeral% insomnii persistente.

-ia"#ostic po,itiva#a#e,a:debutul brusc cu simptome psihotice raspunde bine la a#ta"o#istii dopai#ici, in timp ce debutul insidios, cu simptomnegative necesita a#ta"o#isti seroto#i#%dopai#ici.

42 -ebut :i#sidios+ cand bolnavul prezinta inca din adolescenta sau chiar din copilarie tendinta la retragere sociala, rezultate slabe in activitat

ducationala in comparatie cu colegii sai, dezinteres in ceea ce priveste ingrijirea igienica si vestimentara;brusc cu agitatie psihomorie si idei delirante, halucinatii, ce urmeaza de obicei dupa un eveniment negativ ;subacut+ cu fa,a prodroala% e"ista o perioada de cateva saptamani sau luni cand bolnavul este tensionat, irascibil, prezinta diver

ulburari de comportament, lipsa interesului pentru activitatile scolare si sociale, se izoleaza social, pentru ca apoi sa se declanseze episodsihotic.

2 Fa,a activaconsta in simptomele prezentate la criteriul A al schizofreniei, diferentiate in functie de tipul de boala.e=ae# fi,ic: pot fi prezente unele malformatii congenitale !malformatii ale ochilor, urechilor, sindrom parDinsonian sau alte anoma

motorii !datorate tratamentului;e=ae# psi&iatric: tulburari de gandire, ale afectivitatii, perceptiei, comportamentului;scale de evaluarea severitatii simptomelor: A)), )A), )A);i#vesti"atii de laborator: 8* !anomalii cerebrale structurale, tehnici de imagistica functionala !flu" sangvin cerebral , metabolismlucozei, e"amene sangvine ce releva, uneori, Hinto"icatia cu apaH.

Criteriile de dia"#ostic pe#tru sc&i,ofre#ie 0-$( IV2 :$iptoe caracteristice:1#sau mai multe din urmatoarele simptome, fiecare prezent o portiune semnificativa de timp in cursul un

erioade de o luna !sau mai putin, daca sunt tratate cu succes :

42 idei delira#te952 &aluci#atii932 liba! de,or"a#i,at 0de e=+ deraieri frecve#te sau i#coere#ta292 coportae#t catato#ic sau fla"ra#t de,or"a#i,at912 siptoe #e"ative+ adica aplati,are afectiva+ alo"ie sau avolitie.

. -isfu#ctie sociala7profesio#ala: o portiune semnificativa de timp de la debutul perturbarii, unul sau mai multe domenii functionare !serviciu, relatii interpersonale, autoingrijirea sunt considerate sub nivelul atins anterior debutului !sau cand debutul aloc in copilarie ori in adolescenta, incapacitatea de a atinge nivelul e"pectat de realizare interpersonala, scolara sau profesionala.

8. -urata:semne continue ale tulburarii persistand timp de cel putin < luni : cel putin 1 luna !sau mai putin, daca sunt tratate cu succde simptome care satisfac criteriul A !adica, simptome ale fazei active si poate include perioade de simptome prodromale sreziduale.

/. E=cluderea tulburarii sc&i,oafective si a tulburarii afective cu siptoe psi&otice:.4. E=cluderea u#ei substa#te7co#ditii edicale "e#erale:

9. Relatia cu o tulburare perva,iva: /aca e"ista un istoric de tulburare autista sau de alta tulburare de dezvoltare pervasivdiagnosticul aditional de schizofrenie este pus, numai daca idei delirante sau halucinatii notabile sunt, de asemenea, prezente timde cel putin o luna !sau mai putin, daca sunt tratate cu success.

Fore cli#ice. Criterii de dia"#ostic pe#tru tipul para#oid de sc&i,ofre#ie 0-$( IV2:

A. reocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinatii auditive frecvente. ici unul din urmatoarele simptome nu este notabil: liba! de,or"a#i,at+ coportae#t catato#ic sau fla"ra#t or"a#i,at+ afect pl. Criterii de dia"#ostic pe#tru tipul de,or"a#i,at de sc&o,ofre#ie 0-$( IV2:

A. Fricare din urmatoarele sunt valabile: 4. Liba! de,or"a#i,at 5. Coportae#t de,or"a#i,at 3. Afect plat. u sunt satisfacute criteriile pentru tipul catatonic

11


12/33

. Criterii de dia"#ostic pe#tru tipul catato#ic al sc&i,ofre#iei 0-$( IV2:Imobilitate motorie evidentiata prin catalepsie !incluzand fle"ibilitatea ceroasa sau stupor.Activitate motorie e"cesiva !care este evident lipsita de sens si nu este influentata de stimuli e"terni.egativism e"trem !o rezistenta evidenta la toate instructiunile ori mentinerea unei posturi rigide la incercarile de a fi miscat sau mutismizarerii ale miscarilor voluntare evidentiate prin posturi !asumarea voluntara a unor posturi inadecvate sau bizare, miscari stereotipmanierisme sau grimase notabile.

4colalie sau ecopra"ie. Tipul #edifere#tiat: n tip de schizofrenie, in care simptomele care satisfac criteriul A sunt prezente, dar criteriile pentru tipul paranoiddezorganizat sau catatonic nu sunt satisfacute.

.Tipul re,idual

A. Absenta de idei delirante, de halucinatii, limbaj dezorganizat si comportament catatonic sau flagrant dezorganizat notabile.. 4"ista proba continuitatii perturbarii, indicata de prezenta de simptome negative ori a doua sau mai multe simptome mentionate la critera pentru schizofrenie, prezente intr%o forma atenuata !de e"emplu, convingeri bizare, e"periente perceptive insolite.

. sc&i,ofre#ia siplacaracterizata prin : declin marcat in functionarea profesionala, simptome negative, retragere sociala. ot fi prezentetulburari perceptuale, dar acestea sunt de intensitate mica.

-ia"#ostic difere#tial Tulburarea afectiva cu elee#te psi&otice% simptomele psihotice survin e"clusiv in cursul perioadelor de perturbare afectiva. Tulburarea sc&i,oafectiva% e"ista un episod afectiv care este concomitent cu simptomele fazei active a schizofreniei, simptom

afective sunt prezente o portiune considerabila din durata totala a perturbarii, iar ideile si halucinatiile sunt prezente cel putinsaptamani, in absenta unor simptome afective notabile.

Tulburarea sc&i,ofre#ifora% durata totala a simptomelor este de cel putin o luna si cel mult < luni.

Tulburarea psi&otica scurta% simptomele prezente la criteriul A la schizofrenie dureaza cel putin o zi, dar mai putin de 1 luna. Tulburarea delira#ta% sunt prezente idei delirante nonbizare si lipsesc simptomele caracteristice schizofreniei. Tulburarile de de,voltare perva,iva 0autisul2% manifestarile apar inainte de varsta de > ani si sunt absenta ideile delirante

halucinatiile notabile, in schimb sunt prezente simptome afective, iar limbajul este absent sau minim. Tulburarile de perso#alitate 0para#oida+ sc&i,oida+ sc&i,otipala+ borderli#e+ evita#ta2% nu e"ista faza activa a schizofreniei. Tulburarea psi&otica datorita u#ei co#ditii edicale "e#erale+ delirul sau dee#ta Tulburarea psi&otica i#dusa de o substa#ta+ delirul i#dus de o substa#ta si dee#ta persiste#ta i#dusa de o substa#ta

Evolutie- reisiu#e copleta% este citata a fi posibila, insa in rare cazuri si numai in conditiile unei terapii de intretinere bine condu

si strict urmate de bolnav.- reisiu#e arcata de recaderi % se considera ca dupa a doua recaderi, creste riscul de deteriorare a personalitatii ce

caracterizeaza prin scaderea ambitiei, a interesului, a energiei, a emotivitatii cu tendinta la izolare sociala. /e asemenea mpot e"ista simptome pozitive, dar fara a avea intensitatea celor din faza activa si anumite actiuni comportamentale bizare.plan social trebuie sa se tina seama de aceste defectualitati ale bolnavului si, in cazul in care este reintegrat in campul muntrebuie sa se incredinteze munci de rutina, fara responsabilitate, sa%i solicite mai putin creativitatea si pe care poate sa

presteze oarecum independent.- stadiul cro#ic% in aceasta situatie bolnavii prezinta neintrerupt simptome ale fazei active, si, daca simptomele sunt seve

este recomandata institutionalizarea- stadiul deteriorativ teri#al% bolnavul este incapabil de o minima ingrijire, asocializat, deteriorat intelectual. In zil

noastre nu se mai intalnesc asemenea cazuri.

Factori de pro"#ostic

/ro"#ostic favorabil /ro"#ostic #efavorabil

/ebut tardiv si debut acut /ebut precoce si debut insidios9actori precipitanti 9ara factori precipitanti9unctionare premorbida sociala, profesionala,se"uala buna

9unctionare premorbida sociala, profesionala, se"ualanecorespunzatoare

)imptome afective !in special depresive 3etragere sociala8asatorit ecasatorit, divortat, sau vaduvIstoric familial de tulburari afective Istoric familial de schizofrenie)istem suportiv bun )istem suportiv slab)imptome positive )imptome negative

)emne si simptome neurologiceIstoric de complicatii perintale

ici o remisie in > ani5ulte recaderiIstoric de manifestari agresive

12


13/33

Coplicatii $uicidul.

9actorii de risc pentru suicid sunt:% se"ul masculin ;% izolare sociala ;% celibatul ;% lipsa suportului social ;% statut economic deficitar.

A"resiu#ile fi,ice si &oicidulcel mai adesea bolnavilor cu schizofrenie paranoida care si%au pastrat functiile cognitive si sucapabili sa elaboreze un plan de atac.

Tratae#t Faracolo"ic

5edicatia de electie : substa#tele a#tipsi&otice. !mai ales atipiceInainte de a administra tratamentul specific, este necesara o evaluare somatica ce trebuie sa includa un e=ae# cli#ic+ e=a

#eurolo"ic+ teste de laborator pe#tru a depista eve#tualele suferi#te soatice sau substa#te strai#e or"a#isului si o verificacardiolo"ica 0E'2.a2 Fa,a acuta

Aceasta faza ce are o durata de apro"imativ 5% saptaa#ieste caracterizata prin siptoe psi&otice floride care necesitasanctionare cat mai rapida si radicala. oate fi un prim episod psihotic, sau poate fi o recadere la un bolnav cu multiple episoa

psihotice. )e alegea#tipsi&oticulcel mai potrivit ce tine seama de particularitatile bolnavului si a bolii sale.

9actori 8onsideratii3aspunsul subiectiv al bolnavului 5edicamentul folosit anterior)ensibilitate e"trapiramidala )erotonin%dopamin antagonist !)/A/isDinezie tardiva 8lozapina sau un alt )/A8omplianta scazuta a bolnavului 7aloperidol% forma injectabila0raviditate 7aloperidol)imptome negative#cognitive )/A

/oze: 3HH%;HH " clorproa,i#a 0ai puti# folosita a,i2 5%1 " &aloperidol 5HH%3HH " clo,api#a %; " risperido#a 4H%5H " ola#,api#a

b2 Fa,a de co#solidareIn aceasta faza care poate dura pana la < luni, simptomele psihotice sunt controlate, insa se mentine riscul recaderii daca se intreru

tratamentul sau daca evolutia este marcata de aparitia unui stressor. $e co#ti#ua tratae#tul i# do,ele stabilite i# fa,a precede#ta.

c2 Fa,a de i#treti#ere*ratamentul in aceasta faza se face cu scopul de a preveni o eventuala recadere a bolii si de a ridica standardul de viata al bolnavu

la in nivel cat mai bun. Acum, boala se afla intr%o remisiune partiala si tratamentul se face cu cele mai mici doze capabile sa controleboala si sa nu induca efecte adverse.

Reactiile e=trapiraidale i#duse de edicae#tele a#tipsi&oticemerita o atentie deosebita prin frecventa cu care apar si pscaderea compliantei bolnavilor.

- disto#ia si si#droul e=trapiraidal: anticolinergice% antiparDinsoniene- a)atisia: blocantelor adrenergice.- -is)i#e,ia tardivanu numai ca nu este ameliorata de medicatia antiparDinsoniana, dar poate fi si agravata de aceasta.

In acest sens, sunt indicate antipsihoticele atipice si in special clo,api#a si ola#,api#a.

Tratae#tul psi&oterapeutic/eci bolnavii de schizofrenie beneficiaza de terapie i#dividuala 0suportiva2+ de "rup si failialaiar rezultatele sunt incurajato

pe palierul pregatirii unei compliante a bolnavului ce priveste acceptarea tratamentului medicamentos si o mai buna tolerabilitate a bosi a efectelor sale.

n alt punct important in terapia bolnavului de schizofrenie este i#"ri!ireaacestuia, in cazul in care conditiile de acasa nu permin centre medicale psihiatrice, cu numar redus de bolnavi, care sa dispuna de personat medical specializat !nurse si medici, psiholo

1>


14/33

asistente sociale si alte categorii profesionale cu rol bine determinat. )e evita astfel institutionalizarea, care prin specificul sau nu poacontribui la instrumentarea bolnavului pentru a avea o viata relativ independenta.

TULBURARILE $D(ATDFDR(E*ulburarile somatoforme au la baza procesul de somatizare ce consta in folosirea+ de catre i#divid+ i# od i#co#stie#t+ a corpului si a siptoelor soatice

vederea ati#"erii scopurilor sale de #atura psi&olo"ica.*ulburarile somatoforme sunt caracterizate prin siptoe fi,ice ce #u dispu# de u# substrat or"a#ic deo#strabil+ i# sc&ib e=ista iporta#ti fact

psi&olo"ici cu rol i# i#itierea+ e#ti#erea sau e=acerbarea afectiu#ii./in cadrul tulburarilor somatoforme fac parte:

4. Tulburarea de co#versie5. Tulburarea de soati,are3. Tulburarea soatofora #edifere#tiata

. Tulburarea al"ica1. ipoco#dria;. Tulburarea disorfica corporala

Tulburarea de co#versieperturbare sau o pierdere a functionarii organismului, sugerand o boala somatica, neconforma cu conceptele anatomice, fiziologice si fiziopatologice cunoscute, ce apin conditii diverse si produce importante dizabilitati functionale.

tiopato"e#ie Factori #eurobiolo"ici

% defect priar al &eisferei sta#"i doi#a#te% &iperactivitate co#secutiva a &eisferei drepte co#tralaterale.

7emisfera dominanta este raspunzatoare de procesarea semnalelor somatice endogene si a celor senzitivo%motorii. @a femei, insa e"ista o vulnerabilitate a hemisferei dreon%dominante ceea ce e"plica preponderenta simptomelor localizate la nivelul hemicorpului stang. Acest lucru se e"plica prin faptul ca, dat fiind defectul la nivelul hemisfetangi , aceasta nu mai poate trimite impulsuri inhibitorii stabilizatoare catre hemisfera dreapta perturbata si astfel iau nastere simptomele somatice. Aceasta ipoteza mai po"plica si faptul ca emotiile puternice sau e"perimentarea hipnozei poate produce scaderea reactivitatii organismului, prin blocarea impulsurilor corticale de control si integrinputurilor senzitivo%motorii.

Factori psi&olo"ici4. Factori psi&odi#aici

3eactia conversiva apare ca urmare a an"ietatii produse de conflictul intrapsihic intre pulsiunile agresive si se"uale si instantele prohibitive. Astfel, mecanismeleaparare ale eu%lui sunt depasite, sentimentele reprimate sunt impinse in inconstient, de unde sunt convertite in simptome somatice. 5omentul cand are loc conversia estelegatura cu o trauma care aminteste intr%un mod simbolic de conflictul inconstient. In acest fel rezulta doua beneficii : u#ul co#sta i# scaderea a#=ietatii pri# fora

siptoelor co#versive si al doilea este repre,e#tat de ava#ta!ele asuarii rolului de bol#av.Factori socioculturali : simptomele conversive sunt vazute ca un mod de comunicare nerestrictionat de diferite conceptii personale sau culturale, ca

comportament manipulativ al anturajului, sau ca o cale de evitare a anumitor situatii sau responsabilitati.2. Teoria i#vatarii : )imptomele conversive sunt vazute ca mecanisme de coping invatate, avand scopul de a iesi dintr%o situatie inacceptabila.

-ia"#ostic po,itiv(a#ifestari psi&ice :

% paralizii ; mers anormal ;% miscari involuntare ;

% disfonie ; disfagie ;% crize epileptice ;

% anestezie ; cecitate ; surditate ;% halucinatii, etc.

Anamneza, e"amenul clinic, e"amenul neurologic complet, e"amenul psihiatric si investigatiile de laborator sustin diagnosticul.Criterii de dia"#ostic pe#tru tulburarea de co#versie 0-$( IV2 :

A. nul #mai multe simptome sau deficite afectand functia motorie voluntara sau senzoriala ce sugereaza o conditie neurologica sau o alta conditie medicala generala. 9actorii psihologici sunt asociati cu simptl sau deficitul, deoarece initierea sau e"acerbarea simptomului sau deficitului este precedata de conflicte sau de alti streso8. )imptomul sau deficitul nu este produs intentional sau simulat./. /upa o investigatie corespunzatoare, simptomul sau deficitul nu poate fi e"plicat complet de o conditie medicala generala sau de efectele directe ale unei substa

ori un comportament sau e"perienta sanctionata cultural.4. )impt#deficitul cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional #in alte domenii importante de functionare, ori justifica evaluarea medic9. )impt#deficitul nu este limitat la durere#disfunctie se"uala, nu survine e"clusiv in cursul tulburarii de somatizare, nu este e"plicat mai bine de alta tulburare mental

Tipuri Cu sipto sau deficit otor : paralizii, miscari involuntare, ticuri, blefarospasm, torticolis, opistotonus, astazie%abazie, mers anormal, afonia, dificultatea

deglutitie, retentia de urina. Cu sipto sau deficit se#,orial :anestezie, hiperestezie, parestezii, cecitate, diplopie, surditate, halucinatii. Cu cri,e epileptice sau co#vulsii : apar numai in prezenta altor persoane, prezinta variabilitate de la o criza la alta, nu e"ista somnul sau starea de confu

postcritic, iar 440 in criza nu este specifica crizelor de epilepsie adevarate. Cu tablou cli#ic i=t

-ia"#ostic difere#tialAfectiu#i #eurolo"ice!miastenia gravis, scleroza multipla, etc % istoricul

bolii, e"amenul clinic neurologic si e"amenele paraclinice confirma diagnosticul.Tulburare i#dusa de o substa#ta 0dro"+ edicae#t2Tulburarea al"ica% simptomele sunt strict limitate la durere.-isfu#ctia se=uala% simptomele sunt limitate la aceasta deficienta.

Tulburarea de soati,are % simptomele conversive apar e"clusivcursul tulburarii de somatizare ;

$c&i,ofre#ia+ tulburarea depresiva a!ora % simptomele catatonice ideile delirante somatice sunt mai bine e"plicate de aceste tulburari ;

1(


15/33

Alte tulburari psi&otice% halucinatiile nu au simt critic, implica de regulao singura modalitate senzoriala.

Atac de pa#ica% de e"emplu, dificultatea in inghitire este e"plicata maibine in conte"tul acestei tulburari.

ipoco#drie% individul este preocupat de Hmaladia severaH ce se afla inspatele simptomelor, iar in tulburarea de conversie se focalizata pe simptomul

prezentat.

Tulburarea disorfica corporala % atentia este indreptata asupra udefect imaginat sau minor.

Tulburari disociative% e"ista multiple elemente comune. Tulburari factice% motivatia simptomelor este aceea de asumare a rolu

de pacient pentru a beneficia de tratament. $iulare % scopul prezentarii simptomelor este financiar, evitatea u

indatoriri,Evolutie si pro"#ostic

)imptomele conversive se remit, obisnuit, in cateva saptamani, insa recurenta este frecventa ; Afectiunile cu care se afla in comorbiditate sunt cele de natura medicala si neurologica dar si cele psihiatrice de tipul tulburarii depresive majore, tulburar

an"ioase, tulburarea de somatizare, tulburarea disociativa, tulburararea de personalitate histrionica, antisociala, dependenta. 9actorii cu un prognostic bun : debut ac, identificarea unui factor de stres ce ocazioneaza debutul, ine"istenta unei afectiuni neurologice, medicala, psihiat

comorbide si inteligenta peste medie.Tratae#t /e multe ori simptomele se remit spontan, in prezenta unui suport eficient din partea familiei si a medicului curant ; tehnicile comportamentale prin care se pune la dispozitia bolnavului o serie de activitati rela"ante si potrivite individului respectiv !odihna, lectura, etc ; )e pot incerca si tehnicile sugestive prin hipnoza ; @a tratamentul psihoterapeutic se poate asocia si administrarea de tranchilizante, pentru stabilirea unei mai bune legaturi cu psihoterapeutul.

Tulburarea de soati,are=tulburare caracterizata printr%o multe simptome somatice ce sunt relationate in mod simbolic cu diferite conflicte psihologice.

Etiopato"e#ie Factori psi&osociali

)imptomele somatice sunt vazute in primul rand ca o modalitate de comunicare a emotiilor ce nu pot fi e"primate verbal, ca un comportameinconstient de manipulare a celorlalti astfel incat sa raspunda in modul dorit la dorintele si asteptarile sale, ca o descarcare energeticaimpulsurilor neaceptabile la nivelul corpului fizic.

Factori #eurobiolo"ici

%disfunctionalitati ale hemisferelor cerebrale si in primul rand a hemisferei drepte non%dominante.%aceste persoane prezinta anormalitati ale potentialelor evocate, e"primate prin disfunctionalitati ale atentiei selective, stimulii relevantiirelevanti fiind perceputi la fel.F viziune integralista a etiopatogeniei acestei tulburari ia in considerare si factorii genetici, e"istand, se pare, un spectru genetic comun tulbura

de somatizare, tulburarii antisociale, tulburarii in legatura cu o substanta, dar si factorii psihologici indusi de anumite evenimente traumatice copilarie, !abuz fizic sau se"ual, de trasaturile de personalitate ale acestor persoane !depresive, an"ioase si de afectiunile medicale e"istentemediul familial.

-ia"#ostic po,itiv5anifestari psihice :

% durere la diferite niveluri ;% simptome gastrointestinale ;% simptome de natura se"uala ;% simptome pseudoneurologice.

Anamneza, e"amenul clinic completat cu e"amenul neurologic !multiplele simptome somatice si#sau neurologice, e"amenul psihiatric

investigatiile de laborator !cu rezultate negative asupra demonstrarii organicitatii simptomelor prezentate sustin diagnosticul.Criterii de diagnostic pentru tulburarea de somatizare ("M I#$ :A. n istoric de multe acuze somatice incepand inainte de etatea de >$ de ani care survin o perioada de multi ani si care au drept rezultat solicita

tratamentului sau o deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional, sau in alte domenii importante de functionare.. 9iecare din urmatoarele criterii trebuie sa fie satisfacute, cu simptome individuale survenind oricand in cursul perturbarii :

1 patru siptoe al"ice :un istoric de durere cu cel putin patru sedii sau functiuni !de e", cap, abdomen, spate, articulatii, e"tremitpiept, rect, in cursul menstruatiei, raportului se"ual sau mictiunii ;

2 doua siptoe "astroi#testi#ale :un istoric de cel putin doua simptome gastrointestinale, altele decat durerea !de e", greata, flatulenvarsaturi, altele decat in cursul sarcinii, diaree sau intoleranta la diferite alimente ;

> u# sipto se=ual :un istoric de cel putin un simptom se"ual sau de reproducere, altul decat durerea !de e", indiferenta se"uadisfunctie erectila sau ejaculatorie, menstruatii neregulate, sangerare menstruala e"cesiva, varsaturi pe toata durata sarcinii ;

( u# sipto pseudo#eurolo"ic :un istoric de cel putin un simptom sau deficit sugerand o conditie neurologica nelimitata la dur!simptome de conversie, cum ar fi deteriorarea coordonarii sau echilibrului, paralizie sau scadere localizata a fortei musculare, dificultin deglutitie sau senzatia de nod ingat, afonie, retentie de urina, halucinatii, pierderea sanzatiei tactile sau de durere, diplopie, cecitacrize epileptice, simptome disociative, cum ar fi amnezia sau o pierdere a cunostintei, alta decat lesinul.

8. 9ie 1, fie 2 :1 dupa o interventie corespunzatoare, nici unul din simptomele de la criteriul nu poate fi e"plicat complet de o conditie medicgenerala cunoscuta ori de efectele directe ale unei substante !de e", un drog, medicament ;

2 cand e"ista o conditie medicala generala asemanatoare, acuzele somatice ori deteriorarea sociala sau profesionala rezultata sunt in e"fata de ceea ce ar fi de e"pectat din istoric, e"amenul somatic sau datele de laborator.

/. )imptomele nu sunt produse sau simulate intentional.-ia"#ostic difere#tial

Co#ditii edicale "e#erale% nu sunt implicate atat de multe sisteme de organe, debutul este mai tardiv, si nu e"ista semne clinice sau date laborator caracteristice. 4ste necesara o atentie deosebita la conditiile medicale generale caracterizate prin simptome somatice vagi, multi!hiprtiroidism, porfiria intermitenta acute, scleroza multipla, lupusul eritematos sistemic.

$c&i,ofre#ia% trebuie sa se faca distinctia intre ideile delirante somatice si halucinatiile tipice schizofreniei si ideile nondelirante somaticepseudohalucinatiile din tulburarea de somatizare.

Tulburari a#=ioase% focarul an"ietatii este centrat nu numai asupra simptomelor somatice ;

1&


16/33

Tulburari depresive% acuzele somatice sunt limitate la episoadele de dispozitie depresiva. Tulburare al"ica+ tulburare de disfu#ctie se=uala+ tulburare de co#versie+ tulburare disociativa % simptome limitate la domeniul respectiv ; ipoco#dria% persoanele respective se tem de boala care ar putea fi si se concentreaza mai putin asupra simptomelor. Tulburarea soatofora #edifere#tiata% durata sindromului este de < luni sau mai mult. Tulburarile factice+

Evolutie 4volutia este cronica, dar fuctuanta, de regula episoadele de boala au o durata cuprinsa intre < luni, sunt declansate de ele mai multe ori

situatii stresante, iar perioadele de liniste simptomatica sunt de luni%1 an. Acesti pacienti isi descriu simptomele in mod e"agerat, fara a avea ino cursivitate a relatarii istoricului. 3epetatele investigatii si tratamentele medicale uneoti hazardate pot crea uneori probleme reale de sanatate.

Afectiunea este asociata cu functionare socioprofesionala scazuta, probleme maritale, etc ; -#% tulburarea depresiva majora, panica, tulburarea in legatura cu o substanta, tulburarea de personalitate histrionica, borderline si antisociala.

Tratae#t e" clinice si paraclinice corespunzatoare simptomelor prezentate, iar informatiile despre starea sa trebuie sa fie clare, sa nu lase loc interpretarilor sihiatrul ii va e"plica cu grija relatia intre simptomele sale fizice si starea sa mentala si va utiliza tehnici comportamentale !de promovare

efectuarii anumitor activitati, cognitive !evitarea gandirii catastrofice, interpersonale !discutarea anumitor situatii generatoare de strepsihoterapie de grup !incurajarea e"primarii emotiilor in cadrul grupului ;

Tulburarea soatofora #edifere#tiataprezenta de numeroase simptome somatice ce reflecta un conte"t psihologic, tulburare care nu se inscrie in cadrul tipic al celorlalte tulburari somatoforme.

Epideiolo"ie :(%11' din populatia, se"ul feminin, statut socioeconomic scazut, varsta mai inaintata, la persoane de origine hispanica sau africana.Etiopato"e#ie :4ste comuna cu cea a tulburarii de somatizare.-ia"#ostic po,itiv5anifestari psihice : siptoe soatice 9 siptoe pseudo#eurolo"ice./iagnosticul pozitiv se stabileste prin efectuarea anamnezei, e"amenului fizic, neurologic, e"amenului psihiatric si investigatilor de laboratorCriterii de dia"#ostic pe#tru tulburarea soatofora #edifere#tiata 0-$( IV2 :

A. na sau mai multe acuze somatice !de e", fatigabilitate, pierderea apetitului, acuze gastrointestinale sau urinare.. 9ie 1, fie 2 :1 dupa o investigatie corespunzatoare, simptomele nu pot fi e"plicate complet de o conditie medicala generala cunoscuta ori de efectele directe ale unei subtante;2 cand e"ista o conditie medicala generala asemanatoare, acuzele somatice sau deteriorarea sociala ori profesionala rezultata este in e"ces fata de ceea ce ar fi

e"pectat din istoric, e"amenul somatic sau datele de laborator.8. )imptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare./. /urata perturbarii este de cel putin < luni.4. erturbarea nu este e"plicata mai bine de alta tulburare mentala9. )imptomul nu este produs intentionat sau simulat

-ia"#ostic difere#tial Tulburarea de soati,are% e"ista o multitudine de simptome, cu o durata de mai multi ani si cu un debut inainte de varsta de >$ de ani. Tulburare depresiva a!ora+ tulburari a#=ioase% simptomele somatice apar doar in cursul perioadelor in care sunt prezente simptome depresive, an"ioase. Tulburarea factice+ siularea% simptomele sunt prezentate in scopul tratamentului medical sau a obtinerii unor avantaje.

Evolutie 4volutia tulburarii este cronica, cu episoade acute, de obicei precedate de situatii stresante si ameliorari. /isfunctia in principalele domenii de functionare este mai putin severa ca in tulburarea de somatizare. Afectiunile comorbide sunt : tulburarea depresiva majora, tulburari an"ioase, tulburare de personalitate histrionica, borderline, antisociala.

Tratae#t :protocol de e"aminare care trebuie sa acopere toate ariile de simptome - tehnici comportamentale, cognitive, interpersonale, de grup.

Tulburarea al"icacaracterizeaza prin prezenta durerii in mai multe sedii ale organismului, ce se afla in relatie cu factorii psihologici proprii acelei persoane.

Epideiolo"ie : @a se"ul feminin prevalenta este mai mare. /ebutul afectiunii are loc de obicei in a treia sau a patra decada de viata;Etiopato"e#ie

Factori i#traperso#ali% e"periente dureroase traite in copilarie !maltratare corporala, abuz se"ual urmate de auto%blamare si pedepsite ulterior prin dezvoltarea acestei tulburari ;% trasaturi de personalitate masochista, narcisistica, dependenta. Factori i#terperso#ali% comportament de cautare a atentiei celor dragi, ce contribuie si ei, astfel la intarirea acestui comportament prin raspunsul pozitiv in cazul proclamarii durerii

persoana ce prezinta tulburarea algica ;% comportament de manipulare pentru obtinerea de avantaje materiale, de evitarea unor activitati neplacute, etc. Factori et#o%culturali% influenteaza modul de resimtire a durerii, e"primarea si emotionalitatea ce o insoteste% Factori #eurobiolo"ici% diferite injurii la nivel cerebral, la nivelul neuronilor din cornul posterior al maduvei, sistemului nervos periferic, produse de evenimente stresante pot duce

cresterea pragului de sensibilitate si la eliberarea de endorfine si serotonina, responsabile, de asemenea de amplificarea durerii.-ia"#ostic po,itiv5anifestari psihice :

durere i# re"iu#ea lobara 9durere sciatica 9durere pelvi#a 9

% durere articulara 9% durere osoasa 9% durere toracica 9

% durere abdoi#ala 9% durere uri#ara 9% durere oculara 9

% durere orofari#"ia#a 9% durere auriculara 9% durere de#tara+ etc.

/iagnosticul pozitiv se pune prin coroborarea datelor obtinute prin intermediul anamnezei, e"amenului fizic !pot e"ista numeroase afectiuni % mai ales afectimusculoscheletale, neuropatii, afectiuni tumorale, e"amenului psihiatric si investigatiile de laborator !anomalii detectate in cazul tulburarii algice asociate, atat cu fac

psihologici, cat si cu o conditie medicala generala.Criterii de dia"#ostic pe#tru tulburarea al"ica 0-$( IV2 :

A. /urerea intr%unul sau mai multe sedii antomice este elementul predominant al tabloului clinic si este suficient de severa pentru a justifica atentie clinica.. /urerea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii de functionare.

1


17/33

8. 9actorii psihologici sunt considerati a avea un rol important in debutul, severitatea, e"acerbarea sau persistenta durerii./. )imptomul sau deficitul nu este produs intentional sau simulat !ca in tulburarile factice sau in simulare.4. /urerea nu este e"plicata mai bine de o tulburarea afectiva, an"ioasa sau psihotica si nu satisface criteriile pentru dispareunie.

Tipuri Tulburara al"ica asociata factori psi&olo"ici :factorii psihologici au rol major in debutul, severitatea, e"acerbare sau persistenta durerii. 8ele mai frecvente s

ale durerii sunt : cefalee, durere lombara, durere pelvina, etc. Acuta % daca durata este mai putin de < luni ; #8ronica % durata este de < luni sau mai mult

Tulburarea al"ica asociata+ atat cu factori psi&olo"ici+ cat si cu o co#ditie edicala "e#erala : atat factorii psihologici cat si o conditie medicala generala aumajor in debutul, severitatea, e"acerbare sau persistenta durerii. 8ele mai frecvante conditii medicale asociate cu durerea sunt : afectiunile musculo%scheletneuropatiile si tumorile maligne. Acuta % daca durata este mai putin de < luni ; #8ronica % durata este de < luni sau mai mult.-ia"#ostic difere#tial

Tulburarea de soati,are+ tulburarea de co#versie % nu sunt limitate numai la simptome algice. Tulburarea depresiva a!ora+ tulburari a#=ioase+ tulburari psi&otice% sunt prezente si alte semne specifice tulburarilor respective. Tulburari factice+ siulare% simptomele algice au scopul de a beneficia de tratament medical sau se au in vedere compensatii materiale, evitarea unor obligatii, e Tulburarea al"ica asociata cu o co#ditie edicala "e#erala % durerea este rezultatul unei conditii medicale generale, iar factorii psihologici nu joaca un ro

debutul, mentinerea si e"acerbarrea durerii.Evolutie

4volutia durerii acute este mai favorabila decat cea cronica, aceasta persistand multi ani de zile. /urerea interfera sever cu functionarea socioprofesionala, daca - depresie severa sau este in legatura cu o maladie terminala, poate duce la suicid. )e asociaza frecvent cu tulburarea depresiva majora, tulburari an"ioase, tulburarea in legatura cu o substanta, tulburarea de personalitate histrionica, dependenta.

Tratae#t : antidepresive !triciclice, ))3I; stimulare electrica localizata ; terapie suportiva, cognitiv % comportamentala, hipnoza, terapii de rela"are.ipoco#dria

= preocuparea e"cesiva in legatura cu faptul de a avea o maladie grava si asocierea diferitelor senzatii somatice cu boala respectiva. Epideiolo"ie :(%< procente din populatia generala, /ebutul de regula intre 2$%>$ de ani

Etiopato"e#ie Aplificare :acientii hipocondrici prezinta o augmentare a senzatiilor somatice normale pe care le asociaza cu e"istenta unor boli grave. Factori psi&odi#aici :pulsiunile agresive sunt reprimate si deplasate sub forma simptomelor fizice, aceste mecanisme de aparare fiind urmarea sentimentului

vina consecutiv furiei impotriva celorlalti. Teoria i#vatarii :se refera la factorii psihosociali care intaresc pozitiv rolul de bolnav pe care si l atribuie individul, prin atentia acordata si evntuale gratificatii. Alte teorii :se considera ca hipocondria ar fi a varianta modificata a tulburarilor depresive, an"ioase !panica, tulburarea obsesiv%compulsiva sau a tulburarii

personalitate obsesiv%compulsive.-ia"#ostic po,itiv5anifestari psihice :

idei &ipoco#driace pri# care se pu# i# le"atura diferitele se#,atii soaticeau"e#tate 0durere+ tuse+ batai cardiace+ etc2 cu aladia ce provoacateerile si preocuparile e=cesive 9

% siptoe depresive 9% a#=ietate.

/iagnosticul pozitiv se stabileste pe baza anamnezei, e"amenului somatic !cu insistarea asupra aparatelor si sistemelor la nivelul carora e"ista susceptibilitatea de afectate, e"amenul psihiatric si investigatiile de laborator !cu accent asupra aparatelor si sistemelor presupus implicate. 4"aminarea fizica si paraclinica nu decelemodificari care sa e"plice temerile bolnavului, remarcandu%se, insa bogatia neobisnuita a vizitelor la medic si a e"amenelor paraclinice.

Criterii de dia"#ostic pe#tru &ipoco#drie 0-$( IV2 :A. reocupare in legatura cu faptul ca ar avea sau chiar convingerea ca are o maladie severa, bazata pe interpretarea eronata de catre acesta a simptomelor corporale.. reocuparea persista in ciuda evaluarii medicale corespunzatoare si a asigurarii de contrariu.8. 8onvingerea de la criteriul A nu este de intensitate deliranta !ca in tulburarea deliranta de tip somatic si nu este limitata la preocuparea circumscrisa la aspect !ca

tulburarea dismorfica corporala./. reocuparea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau in alte domenii de functionare.4. /urata perturbarii este de cel putin < luni.9. reocuparea nu este e"plicata mai bine de de an"ietatea generalizata, tulburarea obsesiv%compulsiva, panica, un episod depresiv major, an"ietatea de separare

alta tulburare somatoforma.-ia"#ostic difere#tial

Afectiu#ile edicale% datele e"amenului clinic si investigatiile paraclinice sustin diagnosticul. A#=ietatea "e#erali,ata+ tulburarea obsesiv%copulsiva+ pa#ica+ episodul depresiv a!or+ alta tulburare soatofora% e"ista si alte simptome adiace

specifice bolii respective. Fobie specifica 0de aladie2% individul se teme sa nu fie e"pus unei maladii si nu are preocuparea pentru faptul ca are deja maladia ; $c&i,ofre#ie+ tulburarea delira#ta+ tipul soatic+ tulburarea depresiva a!ora cu elee#te psi&otice % convingrea referitoare la maladie atinge propo

delirante. /reocupari pe#tru sa#atate la o varsta ava#sata% nu determina o deteriorare in functionare.

Evolutie si pro"#ostic 4volutia este cronica, cu episoade de lunga durata, de luni sau chiar ani de zile si perioade de ameliorare a simptomatologiei. acientii frecventeaza multiple serv

medicale si, uneori pot beneficia de controale medicale mai superficiale ca urmare a insistentei acestora.

9unctionarea familiala este afectata, in schimb cea profesionala este afectata numai in cazuri severe. )e poate asocia cu tulburarea depresiva majora, tulburari an"ioase. Indicatorii de prognostic favorabili sunt debutul acut, comorbiditatea medicala generala, absenta unei tulburari de personalitate si absenta beneficiului secundar.

Tratae#t ) % a incercat tratamentul farmacologic cu ))3I, cu rezultate contradictorii. tehnici cognitiv%comportamentale individuale si de grup.

Tulburare disorfica corporalapreocupare e"cesiva in ceea ce priveste aspectul fizic, cu e"agerarea unor anomalii fizice minore sau cu inventarea unor defecte, mai ales la nivelul fetei.

Epideiolo"ie: mai frecvent la persoanele necasatorite, somere, nu e"ista diferente de frecventa intre se"e, /ebutul are loc in jurul varstei de >$ de ani.Etiopato"e#ie

9actorii psihodinamici releva o deplasare a conflictului intrapsihic la o anumita parte a corpului. 9recventa asociere cu tulburarea depresiva majora a sugerat ideea implicarii serotoninei,

1J


18/33

F contributie pot avea si factorii familiali sau culturali care crediteaza un anume tip de frumusete.-ia"#ostic po,itiv5anifestari psihice :

% idei prevale#te i# le"atura cu aspec fi,ic 0fi,io#oie+ co#foratia corpului2 9% a#=ietate 9

% coportae#te de evitare 0liitarea e=pu#erii i# public+ etc2 9% stari depresive.

Anamneza, e"amenul somatic, e"amenul psihiatric si investigatiile de laborator furnizeaza informatiile necesare stabilirii diagnosticului pozitiv.Criterii de dia"#ostic pe#tru tulburarea disorfica corporala 0-$( IV2 :

A. reocupare pentru un presupus defect in aspect, iar daca este prezenta si o usoara anomalie fizica, preocuparea persoanei este net e"cesiva.. reocuparea cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante importante de functionare.8. reocuparea nu este e"plicata mai bine de alta tulburare mentala !de e", de insatisfactia in legatura cu conformatia si dimensiunea corpului din anore"ia nervoasa

-ia"#ostic difere#tial A#ore=ia #ervoasa% preocuparea e"cesiva este limitata la temerile referitoare la ingrasare. Tulburarea de ide#titate se=uala% preocuparea individului este limitata la sentimentul de inadecvare in legatura cu caracteristicile sale se"uale. Tulburarea depresiva a!ora %e"ista ruminatii in legatura cu aspectul congruente cu dispozitia. Tulburarea de perso#alitate evita#ta+ fobia sociala Tulburare obsesiv%copulsiva% obsesiile si compulsiile nu sunt reduse la preocupari referitoare la aspect. /reocupari #orale pe#tru aspect% nu este asociata cu detresa in principalele domenii de functionare si nu este consimatoare de timp e"cesiv.

Evolutie 4volutia continua, cu perioade scurte fara simptome, intensitatea simptomelor putand insa varia in timp. Indivizii cu aceasta tulburare pot avea un comportament

verificare, prin privirea deseori in oglinda# acopera oglinzile, se pot machia e"cesiv, pot incerca numeroase procedee de acoperire a presupusului defect. 9unctionarea este sever perturbata, putandu%se ajunge chiar si la izolare sociala totala si intreruperea serviciului. ot solicita interventii chirurgicale de indreptar

defectului, dar fara o ameliorare a simptomelor. /eseori se ajunge la suicid. Afectiunile cu care se asociaza sunt tulburare depresiva majora, tulburarea obsesiv%compulsiva, fobia sociala.

Tratae#t : )e recomanda asocierea tramentului farmacologic cu antidepresive !triciclice, 5AF, dar mai ales ))3I si terapia cognitiv%comportamentala.

TULBURARILE LETUR CU D $UB$TA = tulburari psihice determinate de utilizarea unor substante to"ice: tulburari de comportament ca urmare a efectelor cronice sau acute a acestor substante !ab

dependenta, sau simptome cauzate de efectele directe ale acestor substante asupra )8 !into"icatie, abstinenta, delir, etc.

*ulburarile in legatura cu o substanta se refera la:% dro" de abu,:% edicae#t 0efecte secu#dare2:% to=ic 0e=pu#ere2Aceste tulburari se clasifica in:

1. *ulburari ale uzului de o substanta: 2. *ulburari induse de o substanta:% dependenta de o substanta;% abuzul de o substanta .

% into"icatia cu o substanta;% abstinenta de o substanta;% deliriumul indus de o substanta;% dementa persistenta indusa de o substanta;% tulburarea amnestica indusa de o substanta;% tulburarea psihotica indusa de o substanta;% tulburarea afectiva indusa de o substanta;% tulburarea an"ioasa indusa de o substanta;% disfunctia se"uala indusa de o substanta;% tulburarea de somn indusa de o substanta.

-epe#de#ta de o substa#ta tulburare a uzului de o substanta caracterizata prin tulburari de comportament, modificari fiziologice si deteriorari cognitive ce determina inonsumarea in continuare a substantei, in ciuda problemelor importante de sanatate cauzate de acea substanta

Criterii de dia"#ostic pe#tru depe#de#ta de o substa#ta 0-$( IV2:n pattern dezadaptativ de uz de o substanta, ducand la deteriorare sau detresa semnificativa clinic, manifestata prin trei !sau mai multe din urmatoarele, survenoricand in aceeasi perioada de 12 luni.1 Tolera#ta, definite prin oricare din urmatoarele:

a ecesitatea cresterii considerabile a cantitatilor de substanta pentru a ajunge la into"icatie sau la efectul dorit;b /iminuarea semnificativa a efectului la uzul continuu al aceleiasi cantitati de substanta;

2 Absti#e#ta, manifestata prin oricare din urmatoarele:a )indromul de abstinenta caracteristic pentru substanta !se refera la criteriile A si ale seturilor de criterii pentru abstinenta de substante specifice

b Aceeasi substanta !sau una strans inrudita este luata pentru a usura sau evita simptomele de abstinenta;32 $ubsta#ta este luata adesea i# ca#titati ai ari sau i# decursul u#ei perioade ai lu#"i decat se i#te#tio#a.2 E=ista o dori#ta persiste#ta sau eforturi i#fructuoase de a i#ceta sau de a co#trola u,ul de o substa#ta.12 Foarte ult tip este pierdut i# activitati #ecesare obti#erii substa#tei 0de e=+ co#sultarea a #uerosi doctori sau parcur"erea u#or lu#"i dista#

u,ului substa#tei 0de e=+ fuatul i# la#t2 sau recuperarii di# efectele acesteia.

;2 Activitati sociale+ profesio#ale sau recreatio#ale iporta#te aba#do#ate sau reduse di# cau,a u,ului de o substa#ta.


19/33

Abu,ul de o substa#ta= o tulburare a uzului de o substanta reprezentata de prezenta unor dificultati majore intampinate in plan social, familial, profesional.Criterii de dia"#ostic pe#tru abu,ul de o substa#ta 0-$( IV2:A. n pattern dezadaptativ de uz de o substanta ducand la deteriorare sau detresa semnificativa clinic, manifestata printr%una !sau mai multe din urmatoarele, surven

in decursul unei perioade de 12 luni:42 U, repetat de o substa#ta duca#d la i#capacitatea de a i#depli#i obli"atiile a!ore ale rolului de serviciu+ la scoala sau acasa52 U, repetat de o substa#ta i# situatii i# care acesta este periculos fi,ic32 /roblee le"ate repetate i# le"atura cu o substa#ta 0arestari pe#tru co#duita sca#daloasa i# le"atura cu o substa#ta292 U, co#ti#uu de o substa#ta i# ciuda faptului ca are problee sociale sau i#terperso#ale persiste#te sau recure#te cau,ate sau e=acerbate de efect

substa#tei 0de e=+ certuri cu sotia 0sotul2 referitoare la co#seci#tele i#to=icatiei+ batai2.. )imptomele nu au satisfacut niciodata criteriile pentru dependenta de o substanta, pentru aceasta clasa de substanta.

I#to=icatia cu o substa#tatulburare indusa de o substanta caracterizata prin debutul acut a unor simptome psihice importante, ca urmare a unui consum e"agerat.

Criterii de dia"#ostic pe#tru i#to=icatia cu o substa#ta 0-$( IV2:A. Aparitia unui sdr reversibil specific subst datorat ingestiei unei substante# e"punerii la o substanta. )ubstante diferite pot produce sindroame similare sau identice.. 5odificarile psihologice sau comportamentale dezadaptative semnificative clinic datorate efectului substantei asupra sistemului nervos central si apar in cur

uzului de substanta sau scurt timp dupa aceea.8. )imptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt e"plicate mai bine de o alta tulburare mentala.

Absti#e#ta de o substa#tatulburare indusa de o substanta caracterizata prin dezvoltarea unor simptome psihice importante, ca urmare a incetarii bruste a consumului.Criterii de dia"#ostic pe#tru absti#e#ta de o substa#ta 0-$( IV2:

A. /ezvoltarea unui sindrom specific unei substante, datorat incetarii !sau reducerii uzului de substanta care a fost e"cesiv si prelungit.. )indromul specific substantei cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare.8. )imptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt e"plicate mai bine de alta tulburare mentala.

Tulburarile i# le"atura cu alcoolulEpideiolo"ie

Co#suatorii cou#ireprezinta acele persoane care au consumat alcool ocazional sau regulat in ultimele 1%> luni, dar care nu au probleme psihice sau fizice legde consumul de alcool.% constituie o categorie importanta numeric !apro"imativ


20/33

acid uric P%< luni mult mai putin intens. dee#ta persiste#ta i#dusa de alcool: tulburari de memorie, scaderea abilitatilor cognitive, a functionarii sociale; tulburarea a#estica i#dusa de alcool!se datoreaza deficientei de vitamina $$ mg#dl, este posibil ca bolnavul sa intre intr%un somn profund !faza de anestezie;

2$


21/33

% atunci cand concentratia de alcool in sange este foarte ridicata !>$$%($$ mg#dl, se poate produce inhibarea respiratiei si a pulsului si intrarea in coma. evolutia tulburarii de dependenta si abuz de alcool:perioade de abstinenta,urmate de perioade de baut controlat, din nou abuz de alcool si problemele legate de aces Alcoolismul induce o serie de conditii medicale ! #eurolo"ice+ di"estive+ cardiovasculare+ s.a si psihiatrice !delir+ dee#ta+ tulburare a#estica+ tulbur

psi&otica+ tulburare afectiva+ tulburare a#=ioasa+ tulburare se=uala+ tulburare de so#2. *ulburarile mentale primare aflate pe a"a I ce se intalnesc adeseori in comorbiditate cu dependenta sau abuzul de alcool sunt : tulburarea de perso#alit

a#tisociala+ sc&i,ofre#ia+ tulburarea bipolara+ tulburarea depresiva a!ora+ tulburarile a#=ioase. )e inregistreaza un prognostic favorabil al persistentei perioadei de abstinenta daca:

% e=ista o alta tulburare e#tala priara 0tulburarea de perso#alitate a#tisociala29% se e#ti#e locul de u#ca9% se e#ti# relatiilor sociale9% se depasesc 5% saptaa#i de absti#e#ta.

8omplicatiile majore ale alcoolismului sunt reprezentate de: diferite accide#te9 suicid9 i#farct iocardic.

Tratae#t )e aplica asuri de ur"e#ta, daca:

% in cazul e"istentei unor afectiuni medicale importante !ciroza si complicatiile ei, cardiomiopatie se impune interventia medicala de urgenta;% daca e"ista o ideatie suicidara, se retine pacientul si se aplica tratament antidepresiv corespunzator;% daca bolnavul se afla in delirium tremens, se aplica un tratament de urgenta care consta in hidratare, vitaminoterapie, etc;

)e recurge la incercari repetate de penetrare a constientizarii problemei de care sufera subiectul si se pun in discutie dificultatile sociale, maritale, profesionfinanciare care se datoreaza consumului de alcool.

)e practica deto"ifierea:% masuri igieno%dietetice: odihna, hranire adecvata, vitamine !1, . *ulburarea de personalitate histrionica(. *ulburarea de personalitate narcisistica

C. Tulburari de perso#alitate di# "rupul C 0a#=ios%teatoare2:1. *ulburarea de personalitate evitanta2. *ulburarea de personalitate dependenta>. *ulburarea obsesiv%compulsiva(. *ulburarea de personalitate fara alta specificatie !tulburarea de personalitate depresiva, pasiv%agresiva, mi"ta, etc

Teperae#tul caracteristicile umane, in mare parte innascute, de ordin emotional primar si comportamental inconstieautomat. 3eprezinta nucleul emotional al personalitatii

*rasaturile de temperament se definitiveaza in al treilea an de viata si raman relativ stabile pe parcursul vietii.4"ista patru tipuri de temperament ale caror trasaturi se gasesc in grade diferite la fiecare persoana.

Evita#t: teama, inhibitie sociala, timiditate in relatiile cu semenii, fatigabilitate, an"ietate de anticipare a unor situaneplacute. 5odificari biochimice ale 0AA si serotoninei.

E=plorator: agresivitatea, dinamismul, impulsivitatea, evitarea sistematica a frustrarii. 5odificari ale sistemului dopaminergi -epe#de#t: atasament, sensibilitate, bunatate, sociabilitate. Anomaliile biochimice ale sistemului noradrenergic

serotoninergic. /ersiste#t: perfectionismul, harnicie, determinare, ambitie. Anomalii ale sistemului glutamatergic.

Caracterul trasaturile umane de ordin cognitiv, insusite ca urmare a valorilor sociale si culturale accesibile individuluievenimentelor unice in viata fiecaruia.

4"ista trei trasaturi de caracter, a caror dezvoltare completa se traduce prin atingerea maturitatii individului. Autodeteri#area= responsabilitate, seriozitate, siguranta de sine, motivarea de sine. Cooperativitatea= empatia, toleranta, compasiunea, ajutorarea, principialitatea.

21


22/33

Tra#sce#de#talisul= spiritualitate, modestie, implinire. /erso#alitatea particularitatile psihice individuale rezultate din interactiunea factorilor constitutionali, temperamentali cu c

ambientali sociali si culturali, rezultand din aceasta un anumit comportament ce permite adaptarea individului la conditiile date.

Etiopato"e#ie Factori "e#eticisunt implicati in etiopatogenia acestor tulburari, in masura in care ei sunt responsabili de anumite trasaturi temperamentale ce predispun la forma

unei personalitati deviante. Factori psi&odi#aici Co#ceptia psi&odi#aica a forarii trasaturilor de caracter

In tulburarile de personalitate, se formeaza trasaturi de caracter imature, consecinta a unei varietati de mecanisme de aparare. Acestea sunt :- /roiectia 0tulburarea de perso#alitate para#oida2= atribuirea unei alte persoane a gandurilor si sentimentelor proprii, neacceptabile de prop

persoana, si anume a ideilor de neincredere, suspiciune, prejudiciu, inselaciune.- Fa#te,ia 0tulburarea de perso#alitate sc&i,oida2=crearea unei vieti imaginare in care individul se refugiaza.- -isocierea 0tulburarea de perso#alitate &istrio#ica2= inlocuirea afectelor negative, neplacute cu cele placute, pozitive.- e"area 0tulburarea de perso#alitate &istrio#ica2este in relatie cu disocierea, fiind un mecanism prin care evenimentele neplacute sunt eliminate

constiinta.- $ci#darea 0tulburarea de perso#alitate borderli#e = divizarea indivizilor in HbuniH si HraiH, la fel se intampla si cu propria propria imagine, ceea

inseamna ca pacientul nu poate e"perimenta ambivalenta.- Acti#"%out%ul 0tulburarea de perso#alitate a#tisociala2= efectuarea unor actiuni menite sa inlature ganduri si sentimente

intolerabile pentru pacient.- I,olarea 0tulburarea de perso#alitate obsesiv%copulsiva2= o idee sau sentiment neacceptabil de pacient este separat de emotia ce il insoteste.

Teoria psi&odi#aica de forare a perso#alitatiiIn primii ani a dezvoltarii, copilul internalizeaza, in general, concepte pozitive despre sine si lumea inconjuratoare. 5ai tarziu, cand iau nastere sentimentele de furian"ietate, copilul a ajuns la un anumit stadiu de dezvoltare ce ii permite sa elaboreze mecanisme de aparare mature impotriva sentimentelor pe care nu le poate acceptacazul e"istentei unor factori constitutionali % genetici !agr

psihiatrie schite

Documents

Transcript of psihiatrie schite