Project

5/12/2018 Project - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/project-55a35a216d6c9 1/18

Academia de Studii Economice, București

Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Proiect Marketing:

STUDIUL PIEȚEI IAURTURILOR DIN ROMÂNIA

(2007 – 2009)

Coordonator: Studenți:

Caescu Ștefan Bogdan CorinaCeaușu Maria Mădălina

Grupa 1502

București, 2011



Categoria iaurturilor este una din marile beneficiare ale reorientării consumatorilor către

o alimentație "sănătoasa". Este vorba de preferințele tot mai multor per soane pentru produse mai

puțin prelucrate, bogate în ingrediente naturale, fără zahăr, conservanți, coloranți, arome etc.

Piaţa iaurturilor a avut un trend ascendent în ultimii ani, iar acest lucru se datorează puterii de

cumpărare mai ridicate şi a diversificării produselor lactate. În primele şase luni din 2008 a urcat

la peste 227 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de primele şase luni din 2007 şi cu 11% ca

volume vândute, și în 2009 piața iaurtului a cunoscut o ușoară creștere, aceasta fiind dată, în

principal, de numărul mare de promoții derulate, de intensificarea concurenței pe acest segment

și de lansările de produse.

Cum bătălia se duce la raft, majoritatea producătorilor de iaurt au țintit, în 2009, creșterea

sau consolidarea cotei de piață, furnizorii renunțând la profitabilitate în favoarea volumelor de

vânzări.

În prezent, piaţa iaurturilor, estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, este

disputată de cinci mari producători, printre care se află o singură companie locală, Albalact. Cei

cinci (Danone, Friesland, Tnuva, Campina şi Albalact) deţineau, în primele şase luni ale acestui

an, o cotă de piaţă cumulată de 82,13%, în valoare, şi de 75,1% în volum, potrivit datelor

Nielsen.



Din punctul de vedere al distribuției, producătorii de iaurt

înregistrează cele mai mari vânzări în comerțul tradițional.

Reprezentanta Almera International spune că principalele

canale de distribuție sunt rețelele de supermarketuri,

hipermarketuri și cash&carry.

În cazul Covalact, conform declarațiilor lui Valentin

Silescu, vânzările cele mai mari de iaurt sunt derulate în

comerțul modern. Reprezentantul Muller declară, la rândul

său, că orașele mari sunt acoperite prin distribuția din

depozitele de la București, Timișoara si Cluj, iar restul

teritoriului, prin intermediul distribuitorilor și aproximativ

70% din produsele Muller sunt distribuite în comerțulmodern și intenționează ca în perioada următoare să se

ajungă la un raport de 55%-45%, ponderea mai mare fiind

deținută de retailul tradițional.

Structura Pieței

Datorită beneficiilor sale multiple asupra sănătății, iaurtul poate fi consumat de cătreoricine, neexistând restricții de consum. Pe piață există foarte multe sortimente de iaurturi:

alături de cel tradițional putem găsi iaurturi degresate, tot mai mult întâlnite în ultimii ani, o dată

cu creșterea numărului de persoane supraponderale care vor sad ea jos kilogramele în plus și

iaurturile înghetate, care câștigă teren în defavoarea înghețatei tradiționale. Tipurile de segmente

folosite sunt vârsta, sex, mediul de proveniență, gospodărie. Astfel iaurturile pe piață se

adresează unor segmente de consumatori diferite.

După locul de cumpărare pe primul loc se menține segmentul de consumatori care achiziționeazăiaurtul din magazinele cu raion de lactate, grupul care cumpără acest produs din supermarketuri a

crescut de-a lungul timpului de la 10.4%la 20.1%. În schimb interesul pentru magazinele de

lactate scade, deoarece consumatorul preferă să economisească timp și să-și facă cumpărăturile

într-un singur loc.



Alt criteriu după care se segmentează Piața Iaurturilor din România ar fi vârsta și componența

familiei. În funcție de vârstă, avem următoarele segmente de piață: copii (2-12 ani), adolescenți

(13-23 ani), adulți (24-50 ani) și vârsta a treia peste 50 de ani.

Copii preferă în general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolată sau pe cele înghețate care câștigă din

ce în ce mai multă notorietate, tinerii preferă iaurtul cu fructe, și pe cel simplu, iaurtul cu cereale,

cel dietetic se generează în general adulților, bătrânii consumă iaurt simplu.

În privința consumului de iaurt o pondere mai ridicată o dețin persoanele de sex feminin, acestea

preferând iaurturile dietetic sau

pe cele cu fructe. În rândul

bărbaților se observă o cerere în

creștere pentru iaurtul cu

cereale, care ajută la o mai bunădigestie, fiind consumat de

către persoanele cu o viață

socială activă, care nu au timp

să își prepare o masă sănătoasă.



Potrivit datelor BrandExpress - studiu continuu realizat lunar de compania Eurodata

Management, membra a Daedalus Group -, tinerii sunt mai mult orientați către iaurtul de fructe,

58% dintre persoanele cu vârste intre 14 si 34 de ani consumând acest tip de produs. De

asemenea, femeile aleg iaurtul cu fructe într-o măsura mai mare (63,5%) decât bărbații (36,5%).

În schimb, persoanele care au între 35 si 65 de ani optează într-o mai mare masură pentru iaurtul

simplu (59%).

Frecvența de consum crește în cazul iaurtului simplu, în timp ce categoria de consumatori

ocazionali este mai mare în cazul celui cu fructe. Astfel, peste 40% din consumatorii de iaurt

simplu si peste 30% din cei care optează pentru varianta cu fructe recurg la aceste produse cel

puțin o data pe zi, după cum reiese din studiul BrandExpress.

Produsul este consumat cu precădere de către persoanele din mediul urban, cele din mediul rural

consumă, in mod general, iaurt produs în gospodărie.

Formarea unei familii (gospodării)

va influența consumul de iaurt prin

creșterea cantității deoarece sedorește o alimentație sănătoasă. În

cazul persoanelor singure,

necăsătorite, consumul de iaurt este

mai redus.



"În ceea ce privește nivelul veniturilor, nu sunt diferențe semnificative între consumatori, ceea ce

înseamnă ca atât iaurtul simplu, cât și cel cu fructe fac parte din produsele de bază, iar piața a

atins stadiul de maturitate pe curba ciclului de viață (Product Life Cycle)", afirmă Daniel Enescu,

partner, Daedalus Group.

Capacitatea Pieței

Chiar dacă piaţa de lactate proaspete este în creştere, romånii rămån în urma europenilor

din punctul de vedere al consumului acestor produse. În Romånia, consumul mediu de lactate

proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.

Potrivit panelului de gospodării realizat de GfK Romania, în perioada ianuarie-noiembrie 2009,

consumul casnic de iaurt a cunoscut o creștere de peste 10% ca volum al vânzărilor, comparativ

cu aceeași perioadă a anului trecut, cu un număr relativ constant de gospodării cumpărătoare.

Contribuția la creșterea valorii cheltuite revine astfel mai ales cantității cumpărate, și nu prețului

mediu plătit, care crește ușor.

Conform Institutului Național de Statistică producția anuală de lapte acidulat (iaurt) a fost:

2007 129951 tone

2008 143577 tone

2009 143274 tone

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate

/lapte/a09/lapte12r09.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate

/lapte/a08/lapte12r08.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/lapte/a09/lapte12r09.pdf












Dinamica Pieței

Anul Consumul

(tone)

Nr. de unități

vândute (100g)

Prețul mediu per

100 g (RON)

Cifra de afaceri

(RON)

2007 129951 1.29951 mld 1.573 2.0441 mld

2008 143577 1.43577 mld 1.696 2.43506 mld

2009 143274 1.43274 mld 1.748 2.5044 mld

Ritmul mediu de variație al vânzărilor pordusului în perioada 2007-2009:

R= (1.088-1)*100=7%

Ritmul calculat este de 7%, sugerând o creștere ușoară, dar sigură în intervalul 2007-2009, piaţa

analizată neavând o tendinţă de creştere puternică.

Dezvoltarea Pieței

Iaurtul continuă să fie produsul cu cea mai importantă dinamică din categoria lactatelor,

iar producătorii nu ezita să lanseze produse noi sau să extindă gamele deja existente, ceea ce face

ca oferta să fie foarte diversificată pe această piață. Cum bătălia se duce la raft, majoritatea

producătorilor de iaurt au țintit, în 2009, creșterea sau consolidarea cotei de piață, furnizoriirenunțând la profitabilitate în favoarea volumelor de vânzari. . În primele şase luni din 2008 a

urcat la peste 227 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de primele şase luni din 2007 şi cu

11% ca volume vândute, și în 2009 piața iaurtului a cunoscut o ușoară creștere, aceasta fiind

dată, în principal, de numărul mare de promoții derulate, de intensificarea concurenței pe acest

segment și de lansările de produse. Tonul a fost dat de liderul pieței, Danone, care, beneficiind de

o distribuție foarte bună atât in retailul modern, cât și în cel tradițional, a derulat activități

promoționale susținute, rezultatele fiind reflectate în volumele de vânzări. Asemenea companiei

Danone, mulți furnizori de iaurt au apelat la acest mecanism al reducerilor de pre ț, pentru

intensificarea vânzărilor.

În ultimul an, România a atras trei dintre cei mai mari investitori internaţionali de profil, Lactalis,

grup francez ce a preluat compania LaDorna, Tnuva, producător israelian intrat pe piaţa



românească printr -o investiție greenfield, şi Muller, grup german, prezent în 11 state europene,

ale cărui venituri s-au ridicat anul trecut la 2,3 miliarde de euro.

Planurile ultimilor doi vizează sectorul iaurturilor, cel mai dinamic din piaţa de lactate

românească, unde în acest an sunt aşteptate creşteri de minimum 20%. „Ne dorim ca, până la

sfârşitul anului viitor, să fim printre primii trei jucători de pe piaţa lactatelor din România.

Deocamdată, lucrăm la construirea imaginii de brand“, spune Jacob Katz, preşedintele Muller

Dairy România.

În anul 2009 piața iaurturilor a cunoscut o creștere intensivă, ce a avut ca scop creșterea

cumpărărilor medii efectuate de o unitate de consum. Conform Institutului Național de Statistică

s-a observat sporirea cantităților consumate de iaurt ce a crescut din perioada anului 2007 până-n

2009 cu 13323 tone.

Conjunctura Pieței

Anul 2007 2008 2009

PIB (mld RON) 404.7 503.9 491.3

Anul 2007 2008 2009Rata inflației 5.59% 7.85% 4.74%

Anul 2007 2008 2009Rata șomajului 4.1% 6.3% 7.8%

Anul 2007 2008 2009Cursul de schimbleu/euro

3.3373 3.6827 4.2373

În 2009 economia României a înregistrat un declin de peste 7%, ceea ce a determinat o influență

nefavorabilă (-1) asupra consumului de pe piața iaurturilor care a înregistrat o scadere în consum

de 303 tone.

Rata inflației de 5.59% în 2009 mai mică decât cea din 2008 a reprezentat un factor nici

favorabil, nici nefavorabila (0) pentru că a determinat și o scadere nesemnificativă a prețurilor

față de anul precedent.



Rata șomajului a influențat foarte nefavorabil (-2) piața iaurtului deoarece a scăzut și gradul de

utilizare a capacităților de prodcuție.

Cursul mediu de schimb a înregistrat o creștere în perioada 2007-2009, ceea ce determină

scăderea importului produselor de pe piața iaurturilor, reprezentând un factor nefavorabil ( -1).

Scorul mediu, corespunzător conjuncturii pieței = (-1+0+-2+-1)/4=-1

Asadar, conjunctura pietei in intervalul 2007-2009 a fost una nefavorabila, cu toate ca in anul

2008 s-au manifestat cresteri semnificative.

Cererea și oferta

Chiar dacă piaţa de lactate proaspete este în creştere, românii rămân în urma europenilor din punctul de vedere al consumului acestor produse. În România, consumul mediu de lactate

proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de

33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.

Sezonalitatea cererii poate fi analizată astfel:În timpul anului: cererea pentru iaurt este mai ridicată vara deoarece este un produs care se

consuma rece si mai scazută iarna ;

În timpul zilei: iaurtul se consumă cu predilecție dimineața.

Conform unui studiu GfK, jumătate din cantitatea de iaurt natural comercializat în

România este de casă, 75% din aceasta provenind din mediul urban. Piața de iaurt natural simplu

a crescut din punct de vedere cantitativ cu 10%, iar cea de iaurt de fructe cu 66%. Frecvența

medie de achiziție a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/luna la 8,3 ori/luna ceea ce demonstrează

faptul ca un consumator a cheltuit o sumă mai mică la o achiziție, preferând să cumpere mai

frecvent produsul, fenomen care are drept cauza scăderea puterii de cumpărare. Cele mai mariconsumatoare de iaurt natural și cu f ructe au fost in ultima perioadă gospodăriile formate din trei

persoane, 28% la iaurt natural și 30% la iaurt cu fructe, acestea reprezentând 21% din totalul

gospodăriilor din România. Totuși, o creștere semnificativă s-a înregistrat la consumul de iaurt

cu fructe, de la 25% la 37%.



Conștientizarea pro blemei este instantanee, declanșată de o insatisfacție față de starea

actuală. Această stare de tensiune care se declanșează activează procesul decizional. În general,

conștientizarea nevoii este instantanee, datorată poftei de iaurt,a senzației de foame sau epuizării

stocului din gospodărie. Printre factorii ce contribuie cel mai frecvent la conștientizarea nevoii de

a consuma o anumită marcă de iaurt se numără:

Disponibilitatea produsului.

Din aceasta categorie fac parte consumatorii care nu sunt fideli dar care, odat ă ajunși in fața

raftului unde se găsește iaurtul, vor cumpăra produsul. Acest fapt se datorează, într -o oarecare

măsură, disponibilității produsului în aproape toate magazinele de profil cât și a promovării

produsului într-un mod agresiv ( reclama tv, bannere stradale, promovare intensă în magazin).

Grupurile de referință

De obicei, persoanele tind să imite colectivul din care fac parte, consumând aceleași

produse cu cele ale majorității.

Eforturile de marketing ale ofertanților.

Cei care lucrează în departamentul de marketing al unei companii încearcă să înregistreze

o imagine pozitivă a produsului, prin reclamă, calitate, ei fiind conștienți de impactul deosebit deputernic asupra comportamentului consumatorilor.

Factori situaționali.

Atunci când o persoană merge într -un magazin și acolo nu se găsește decât o anumită

marcă de iaurt, va cumpăra acea marcă din lipsa alternativelor. Un alt factor situațional este

atunci când mai multe persoane urmăresc un spot publicitar și fac comentarii cu privire la marca

de iaurt respectivă, ei pot influența percepțiile celorlați. Un alt factor situațional care ar putea

determina conștientizarea nevoii este reprezentată de starea sănătății consumatorului care poate fi

nevoit să țină regim.



În comparație cu alte produse lactate iaurtul este un produs relativ nou pentru

consumatorul local, și de aceea cererea crește rapid și permanent. Cel mai solicitat iaurt este cel

din fructe.

Factorii decizionali la cumpărarea iaurtului sunt: calitatea, prețul, termenul de valabilitate,

marcă, ambalaj, ingrediente.

Trebuie menționat că nu există un proces unic de evaluare care să fie utilizat de toți

consumatorii și nici de un singur consumator, în toate situațiile de cumpărare. Există două

categorii de consumatori: cei care se hotărăsc in fața raftului ce produs vor cumpara (aici fiind

incluși si cei care se hotărăsc acasă ce produs vor cumpăra dar se răzgândesc în magazin

deoarece produsul nu este disponibil sau au găsit ceva mai bun) și cei care au luat decizia

anterior.Persoanele din prima categorie petrec mult timp analizând produsele (citesc datele înscrise pe

ambalaj, verifică consistența prin agitarea cutiei, compară produse, prețuri și ingrediente). Cei

din a doua categorie merg direct la produsul dorit verificând doar termenul de valabilitate.Un rol

important în luarea deciziilor îl are și factorul geografic. Se cumpăra cu precădere iaurtul produs

pe plan local decât cel distribuit pe plan național.

Analiza OferteiDin punct de vedere a provenienței iaurtul existent pe piață este: produs în România de firme

românești, produs in România sub licență (cazul Danone) și importate. Mărcile existente pe piața

românească sunt: Brenac, Covalact, Danone, Fruchtegut, Frutis, Fruttegurt, Jogobela, Liegeois,

LaDorna, Mili, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, Prim, Prodlacta, VranLact, Yoginos.

Oferta de iaurt pe piata romaneasca Procent

Romanesti 70

Romanesti sub licenta 10

Straine 20



Modalitatea cea mai uzuală de distribuție a produselor lactate este următoarea: Producători /

importatori - magazine – consumatori

Magazinele mari( Metro, Billa, Carrefour etc) semnează contracte de vânzare-cumpărare cu

producătorii, de obicei pe o perioadă de un an. Majoritatea întreprinderilor livrează mărfurile la

magazine cu condiţia ca plata să se facă imediat după comercializarea produselor. Termenii de

plată sunt stipulaţi în contract şi de obicei sunt limitaţi la două săptămâni din momentul livrării

produselor. Întreprinderile pot cere plata în avans, însă foarte rar şi în cazul când au de a face cu

clienţi noi sau ne- permanenţi.

Prețurile și tarifele

Indicii prețurilor de consum (pentru mărfurile alimentare) calculate în raport cu luna

precedentă, conform Institutului Naţional de Statistică (Buletin Statistic de Preţuri – nr.12/2009):

Indicii lunari ai prețurilor de consum (pentru marfurile alimentare), față de perioada de referință

– Aprilie 2010, conform INS:



Prețurile medii în intervalul 2007 – 2009:

2007 2008 2009

1,76 1,76 1,76

Ianuarie 1,506591 1,652893 1,750895

Februarie 1,506076 1,659125 1,756487

Martie 1,505303 1,668246 1,763174

Aprilie 1,512807 1,685824 1,763704

Mai 1,516196 1,694752 1,762821

Iunie 1,521044 1,700155 1,759648

Iulie 1,529637 1,688573 1,750895

August 1,55532 1,691982 1,732283

Septembrie 1,585443 1,697695 1,72956

Octombrie 1,605986 1,716906 1,732113

Noiembrie 1,624665 1,72939 1,73913

Decembrie 1,63965 1,738443 1,744993

Pe baza acestor date, calculăm următoarele:

Preţul mediu de vânzare al produsului (2007) = 1,573 RON Preţul mediu de vânzare al produsului (2008) = 1,696 RON Preţul mediu de vânzare al produsului (2009) = 1,748 RON Preţul minim (2007) = 1,505 RON Preţul minim (2008) = 1,653 RON Preţul minim (2009) = 1,730 RON Preţul maxim (2007) = 1,640 RON Preţul maxim (2008) = 1,738 RON Preţul maxim (2009) = 1,764 RON



Evolutia prețului mediu al iaurtului î n anul 2007

Evoluția prețului mediu al iaurtului în anul 2008

Evoluția prețului mediu al iaurtului în anul 2009

1.4

1.45

1.5

1.55

1.6

1.65

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Series1

1.6

1.62

1.64

1.66

1.68

1.7

1.72

1.74

1.76

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Series1

1.71

1.72

1.73

1.74

1.75

1.76

1.77

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Series1



Pentru calcularea preţurilor medii din 2006, 2007, respectiv 2008 vom folosi indicii preţurilor

calculaţi pentru categoria lapte si produse lactate, extrasi din Anuarul Statistic al României:

I2007=106,5

Preţul mediu de vânzare al produsului (2006) = Preţul mediu de vânzare al produsului (2007) /

I2007 = 1,479 RON

I2008=111,62


I2008 = 1,519 RON

I2009=101,11


I2009 = 1,728 RON

Dinamica prețului mediu de vânzare al iaurturilor în intervalul 2006-2008

1.35

1.4

1.45

1.5

1.55

1.6

1.65

1.7

1.75

1 2 3

Series1



Importurile si exporturile

Müller aduce în România iaurturi importate din Germania, pe care le depozitează în

spațiile deținute în București, Timișoara, Cluj și Iași. Ultimele sortimente lansate sunt: iaurtul cu

fructe Froop și iaurtul simplu Bianco. Produsele vor avea în scurt timp o aco perire totală.

Compania planuiește ca în următorul an să construiască o fabrică de lactate printr-un proiect de

tip greenfield sau să achiziționeze un producător local.

Müller este o afacere de familie cu o istorie de peste 110 ani, condusă astăzi de Theo Müller,

reprezentantul celei de-a treia generații. La nivel de grup, compania este al doilea producător

european de lactate, cu 5000 de angajați și o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de euro în 2007.

Danone

1999 – Primul lot de iaurt Danone fabricat în România. Danone Natural și Delicios sunt primele

mărci fabricate local. În același an se lansează Natural de baut și Savoarea fructelor. Vor urma,

în scurt timp, noi mărci de produse: Cremoso, Smantana, Vitalinea.

2001 – Se lansează și în România iaurtul Activia, fabricat la Bucuresti.

2004 – Fabrica Danone România este agreeată pentru export in țări ale Uniunii Europene.



2007 – După intrarea României în Uniunea Europeană, fabrica Danone este una dintre puținele

care iși păstrează autorizarea pentru comercializarea produselor pe piața intracomunitară.

DANO NE ramâne lider de piața în România.

Danone fabrică circa 95% din produsele comercializate în România în fabrica sa din București.

Celelalte produse sunt importate din Franța, Germania, Spania, Polonia, Ungaria, Bulgaria.

În același timp, exportăm produse în Bulgaria, Republica Moldova, țările din zona Adriaticii.

Tnuva

Compania Tnuva a construit o fabrică de lactate la 20km de București, în localitatea Popești

Leordeni, fiind proiectată și realizată astfel încât să asigure cel mai exigent nivel de calitate

pentru produsele sale. Proiectul a fost finalizat în iunie 2007 și a necesitat până în prezent o

investiție de peste 55 milioane euro.



Bibliografie:

http://www.modernbuyer.ro/analize/3-analize/200-evolutia-preurilor-la-produsele-aflate-in-

promotie-nr8 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/lapte/a09/lapte12r09.pdf


http://www.infoaliment.ro/stire_1465-

romania+are+cel+mai+scazut+consum+de+iaurt+in+cadrul+tarilor+din+europa+centrala+si+de

+est.html

http://www.capitalul.ro/macro-economie/romania-inregistreaza-cel-mai-scazut-consum-de-iaurt-

in-cadrul-tarilor-din-europa-centrala-si-de-est.html http://www.cugetliber.ro/1222117200/articol/26564/romania-cel-mai-scazut-consum-de-iaurt-

din-ue/

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/48761/Consumul-de-iaurt-a-crescut-fata-de-anul-

trecut.html

http://www.revista-piata.ro/Piata_iaurtului_in_2009__promotii__samplinguri__produse_noi-

id3950.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#Indicatori_statistici

http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport_18431ro.pdf

http://www.revista-piata.ro/Romanii_consuma_in_medie_5_kg_de_iaurt_an-id1353.html

http://www.zf.ro/companii/romania-in-top-zece-la-productia-de-lapte-in-ue-insa-doar-unu-din-

cinci-litri-ajunge-in-fabrici-7467177

http://www.danone.ro

http://essaysforstudent.com/essay/Analiza-Pietei-Iaurtului/60520.html

http://www.insse.ro

http://www.modernbuyer.ro/analize/3-analize/200-evolutia-preurilor-la-produsele-aflate-in-promotie-nr8







http://www.infoaliment.ro/stire_1465-romania+are+cel+mai+scazut+consum+de+iaurt+in+cadrul+tarilor+din+europa+centrala+si+de+est.html




http://www.capitalul.ro/macro-economie/romania-inregistreaza-cel-mai-scazut-consum-de-iaurt-in-cadrul-tarilor-din-europa-centrala-si-de-est.html



http://www.cugetliber.ro/1222117200/articol/26564/romania-cel-mai-scazut-consum-de-iaurt-din-ue/



http://www.wall-street.ro/articol/Companii/48761/Consumul-de-iaurt-a-crescut-fata-de-anul-trecut.html



http://www.revista-piata.ro/Piata_iaurtului_in_2009__promotii__samplinguri__produse_noi-id3950.html









http://www.zf.ro/companii/romania-in-top-zece-la-productia-de-lapte-in-ue-insa-doar-unu-din-cinci-litri-ajunge-in-fabrici-7467177



http://www.danone.ro/




http://www.insse.ro/

























Project

Documents

Transcript of Project