PROIECT TIMPLAR

GRUP ŞCOLAR “ION VLASIU” TÂRGU-MUREŞ

PROIECTPENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

NIVEL 2

DOMENIUL: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

CALIFICAREA: TÂMPLAR UNIVERSAL

ÎNDRUMĂTOR CANDIDATIng. Streza Tinca Laslo Victor

2006

Proiectul de absolvire pentru obţinerea certificatului de

calificare profesională, nivel 2, cuprinde:

1. Argument

2. Conţinutul propriu-zis

2.1. Descrierea tehnică

2.2. Descrierea fluxului tehnologic

2.3. Fişa tehnologică pentru reperul “placă şezut”

2.4. Norme de protecţia muncii, P.S.I. şi protecţia mediului

3. Bibliografie

4. Anexe

4.1. Desenul de execuţie (vederi, secţiuni, detalii), schiţe,

scheme ale procesului de fabricaţie într-o fabrică de

mobilă (în funcţie de specificul proiectului);

4.2. Nomenclatorul de repere

4.3. Calculul necesarului de materii prime şi dimensiuni de

debitare (croire);

Redactarea părţii scrise a procesului implică tehnoredactarea

conţinutului sub forma a 5 – 10 pagini la care se adaugă anexele.

1. Argumentul

Realizarea de produse din lemn competitive presupune un nivel înalt

de pregătire a forţei de muncă.

Pregătirea modulară pe ani de studii, pe familii ocupaţionale,

“fabricarea produselor din lemn” duce la formarea unităţilor de competenţă

cheie: comunicare şi numeraţie, asigurarea calităţii, igiena şi securitatea

muncii, lucrul în echipă dar şi competenţe tehnice generale specializate

cum ar fi: citirea, analiza şi interpretarea desenelor în vederea executării

produselor din lemn, deservirea maşinilor unelte, executarea operaţiilor de

prelucrare a lemnului.

Conceperea produselor din lemn evoluează în funcţie de evoluţia

conceptuală a oamenilor, în funcţie de nevoile materiale, de confort,

spirituale ale omului modern şi de noile materiale, tehnologii, utilaje, de

condiţiile de execuţie şi utilizare.

Parcurgerea tuturor punctelor din proiectul de absolvire conduce la

formarea competenţelor de cunoaştere de execuţie şi sociale de care voi

avea nevoie în producţie.

2.1. Descrierea tehnică

Denumire produs: Placă şezut taburet

Dimensiuni de gabarit: 340 x 340 x 20 mm

Taburetul face parte din grupa mobilierului de şedere şi odihnă şi

intră în dotarea sălilor de clasă, laboratoarelor, bucătăriilor.

Placa şezut constituie suprafaţa utilă a unui taburet.

Este executată din încleierea a patru repere din lemn masiv, prin

înnădiri în lambă şi uluc, urmărindu-se valorificarea reperelor de

dimensiuni mici.

Pentru realizarea plăcii s-a folosit cherestea de fag cu grosimi de 25

mm.

S-a urmărit împerecherea reperelor din lemn masiv după culoare,

desen şi textură. De asemenea, s-a avut grijă ca reperele componente ale

panoului să aibă inelele anuale orientate perpendicular pe feţele panoului

pentru a obţine un panou care nu se deformează.

Pentru încleierea reperelor s-a folosit adeziv de tip aracet sau urelit

R. aplicat manual cu pensula în strat subţire şi uniform. Strângerea

panoului s-a făcut cu un dispozitiv de ansamblare (strângătoare).

Finisarea se face cu lacuri nitrocelulozice aplicate prin pulverizare.

Se admit noduri sănătoase cu diametrul de maxim 5 mm, defecte de

coloraţie care nu influenţează negativ aspectul şi rezistenţa produsului.

Nu se admit noduri căzătoare, găuri şi galerii de insecte, scurgeri de

adeziv, de lac.

2.2. Descrierea fluxului tehnologic

Transformarea materiei prime, semifabricatelor şi materialelor

tehnologice în produse de mobilă se face printr-un şir de operaţii şi

procese de prelucrare care poartă denumirea de “proces de fabricaţie”.

Procesul de fabricaţie a mobilei este format din mai multe procese

tehnologice, fiecare dintre acestea urmărind modificarea formei

dimensiunilor şi calităţii materialelor supuse prelucrării, prin operaţii şi

mijloace de prelucrare specifice.

Procesul de fabricaţie cuprinde următoarele procese tehnologice

(tehnologii de prelucrare):

- uscarea cherestelei;

- debitarea lemnului masiv:

- retezare;

- secţionare;

- spintecare;

- tivire;

- prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv:

- îndreptare (faţă, cant);

- rindeluirea la grosime;

- frezarea (lambei);

- frezarea (ulucului);

- împerecherea după culoarea naturală;

- însemnarea pieselor împerechiate;

- aplicarea adezivului;

- asamblarea panourilor;

- chituirea rasturilor şi a crăpăturilor;

- îndreptarea (faţă, cant);

- rindeluirea la grosime;

- retezare la lungimea finală;

- frezare profil;

- burghiere;

- şlefuire;

- finisare;

1. Uscarea cherestelei:

Uscarea cherestelei este operaţia de eliminare a apei libere şi a unei

părţi din apa legată din lemn.

Lemnul îşi schimbă umiditatea la schimbarea temperaturii şi

umidităţii mediului înconjurător.

Scopurile tehnologiei uscării lemnului masiv constau în eliminarea

schimbărilor dimensionale, mărirea rezistenţei mecanice şi îmbunătăţirea

prelucrării mecanice al lemnului.

Procedeele utilizate pentru uscarea lemnului masiv sunt uscarea

naturală şi cea artificială.

Uscarea naturală este un procedeu simplu care nu necesită investiţii,

nu consumă combustibil şi energie electrică. Acest proces se produce sub

influenţa directă a unui complex de factori meteorologici.

Prin uscarea naturală umiditatea minimă care se obţine este de 18-

24%.

Factorii meteorologici care au influenţă asupra uscării naturale a

cherestelei sunt:

- temperatura şi umiditatea aerului;

- curenţii de aer;

- precipitaţiile;

- nebulozitatea.

Pentru reducerea perioadei de uscare singurul factor asupra căruia se

poate interveni este circulaţia aerului în stivă, prin înălţarea stivei faţă de

direcţia vântului, înălţarea platformei de stivuire cu 40-50 cm. de la sol,

stivuirea pe verticală mai rară

Uscarea artificială este uscarea forţată în instalaţiile speciale cu

ajutorul aerului cald şi umed ai cărui parametri pot fi controlaţi şi reglaţi

după necesităţi.

Uscarea prezintă unele avantaje:

- micşorarea duratei de uscare;

- obţinerea valorii optime de 8-12%;

- reducerea spaţiului de depozitare.

Tehnologia de uscare artificială a cherestelei cuprinde trei grupe de

operaţii:

pregătirea cherestelei;

pregătirea instalaţiilor de uscare, a probelor martor;

stabilirea regimului de uscare, conducerea şi controlul

uscării în care procesul de uscare în camere se conduce pe

baza variaţiei în timp a umidităţii care se determină cu

ajutorul probelor martor.

În prima perioadă a procesului de uscare, încălzirea materialului

lemnos se realizează sub păstrarea umidităţii relative a aerului.

În a doua perioadă temperatura ridicată şi umedă a psihrometrului

trebuie menţinută constantă, la valorile indicate de regimul de uscare.

În timpul uscării artificiale pot apărea defecte de uscare provocate de

particularităţile de structură a lemnului şi de regimul aplicat cât şi de

conducerea lui.

2. Debitarea lemnului masiv:

După aducerea lemnului masiv la umiditatea optimă se începe

prelucrarea acestuia şi anume, începe debitarea reperelor necesare pentru

placă.

Debitarea reprezintă grupul de operaţii prin care se obţin piese cu

dimensiuni cu adausuri de prelucrare necesare prelucrărilor ulterioare.

a) Retezarea – Operaţia se execută transversal pe fibra lemnului

urmărindu-se tăierea transversală a capătului unui reper. Retezarea

se execută cu ferăstrăul circular de retezat tip pendulă sau radiale.

În urma retezării reperelor din lemn masiv acestea se duc la

dimensiunile brute fiind pregătite pentru operaţiile mecanice

următoare.

b) Secţionarea – Operaţia se execută transversal pe fibra lemnului cu

ajutorul ferăstrăului circular tip pendulă, fiecăstrăul circular radial

simplu sau dublu. Secţionarea reperelor se face cu ferăstrăul

circular tip pendulă pentru a înlătura eventualele defecte de pe

suprafaţa cherestelei. Ferăstrăul circular tip pendulă este construit

pe principiul pendulului având discul circular montat deasupra sau

sub masa de lucru.

c) Spintecarea – Operaţiile de spintecare se execută pentru

prelucrarea la lăţime sau grosime a semifabricatelor. Spintecarea

poate fi: spintecarea la lăţime când tăierea este perpendiculară pe

faţa scândurii. La spintecare se va urmări acordarea adaosurilor şi

eliminarea defectelor. Pentru operaţiile de spintecare se folosesc

ferăstraie circulare de spintecat cu avans manual, cât şi cele cu

avans mecanic.

d) Tivirea – Este operaţia de tăiere pentru eliminarea părţii laterale

de formă neregulată. Această operaţie se face cu ferăstraele de

spintecat simple.

3. Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn maiv:

După debitarea lemnului masiv urmează procesul de prelucrare

mecanică prin care pieselor debitate li se conferă forma, dimensiunile şi

calitatea corespunzătoare suprafeţelor prelucrae.

Acest proces realizează micşorarea adaosului de prelucrare, creşterea

preciziei de prelucrare şi a gradului de fineţe a suprafeţelor.

Prelucrarea mecanică constă în următoarele operaţii:

2.3. Fişa tehnologică pentru reperul placă şezut

Nrcrt

Operaţia Schiţa operaţieiUtilajul sau

locul de muncăSDV-uri folosite

Parametri de lucru

Parametrul controlat

1Retazare

Secţionare

Fierăstrăul circular de retezat tip pendulă

- pânză circulară- metru- ruletă- limitator

n = 3000 rot/minD = 600 mmV = 93 m/s

- lungimea cu adaos la

prelucrare

2Tivire

Spintecare

Fierăstrăul circular de

spintecat simplu

Cu avans mecanic

- pânză circulară- riglă de ghidaj- cuţit divizor- metru- ruletă

D = 250 mmn = 3850 rot/minU = 5-15 m/min

- lăţimea sau grosimea cu

adaos de prelucrare

3Îndreptarea

faţă cant

Maşină de îndreptat

- cuţite plane subţiri- riglă de ghidaj- apărătoare de protecţie tip evantai- echer de 90o

2-4 cuţiteh = 1,5-3 mmn = 5000 rot/min

- planitate- rugozitate

- perpendicu-laritate

faţă-cant

4Rindeluirea la grosime

Maşină de rindeluit la

grosime

- cuţite plane groase- şubler

n = 5700 rot/minh = 1,5-2 mm40-60 μm

- grosimea- lăţimea

-paralelismul feţelor

- perpendicu-laritate faţă

cant

5Frezarea lambei

Maşină de frezat cu ax vertical

- freze disc D = 80-370 mmg = 4-25 mmn = 6000 rot/min

6 Frezarea ulucului


- freze disc- riglă de ghidaj

D = 80-370 mmh = 4-25 mmn = 6000 rot/min

Nrcrt



Parametri de lucru


7

Împerecherea după culoarea naturală

Manual

8Însemnarea

pieselor împerecheate

Cretă

9Aplicarea adezivului

Manual - adeziv- pană de lemn-pensulă îngustă

10Ansamblarea

panourilor

Prese de încleiat panouri din lemn masiv

11Chituirea

rosturilor şi crăpăturilor

Manual - şpaclu

12Îndreptarea

faţă cant

Maşină de îndreptat

- cuţite plane subţiri- riglă de ghidaj

2-4- cuţiteh = 1,5-3 mmn = 5000 rot/min

- planeitate- rigurozitate- paralelismul

faţă cant

13 Rindeluirea la grosime

Maşină de rindeluit la

grosime

- cuţite plane groase- şubler

n = 5700 rot/minh = 1,5-2

- grosimea- lăţimea

- paralelismul

MRG - 8 mm40-60 μm

feţelor- perpendicu-laritate faţă

cant

Nrcrt



Parametri de lucru


14Retezarea la

lungime

Ferăstrău circular dublu

f.c. universal de tâmplărie CVM

- 3

- pânză circulară- cuţit divizor- metru- ruletă

D = 300-400 mmn = 3000 rot/min

- lungimea finală

15Frezarea

profil


- freză monobloc- inel copier- şablon

- 30-60 m/s - calitatea suprafeţei prelucrate

- forma profilului

16 Burghierea

Maşină de burghiat şi

scobit orizontală

- burghiu- mandrină- verificator- tampon

n = 4500 rot/minǾ 8 mm

- diametrul scobiturii

- adâncimea scobiturii

17 Şlefuirea

ManualMecanic cu maşină de

şlefuit cu bandă orizontală şi

sabot de presare

- materiale abrazive

- granulaţia 60; 80; 100; 120

- rugozitatea

18 Finisarea

Pistol cu pulverizator

duză

- lacuri şi emailuri

- calitatea finisării

2.4. Norme de protecţia muncii, P.S.I. şi de protecţia mediului

Norme de protecţia muncii la ferăstrăul circular:

Cuţitul divizor se montează în spatele discului tăietor la o distanţă de

5-10 m.

Piesele mai scurte de 400 mm se vor prelucra cu împingătoare.

Nu se vor utiliza discuri fisurate, crăpate sau cu mai mult de trei dinţi

lipsă sau doi dinţi consecutivi lipsă.

Deschiderea uşii batiului în timpul funcţionării este interzis.

La fierăstrăul circular tip pendulă, înainte de începerea lucrului se

vor verifica următoarele: strângerea pânzei, funcţionalizarea dispozitivului

de reţinere a discului, starea şi funcţionarea rolelor.

Norme de protecţia muncii la maşina de îndreptat:

Maşina este prevăzută cu apărătoare de protecţie tip evantai.

Cuţitele să fie bine ascuţite şi corect montate în arbori.

Maşina va avea legătură la pământ şi sistem de exaustare.

Norme de protecţia muncii la maşina de rindeluit la grosime:

Se va verifica funcţionarea perfectă a cilindrilor de avans pentru a

evita împingerea sau tragerea pieselor.

Dispozitivul cu ghiare de reţinere a materialului va fi în stare perfectă

de funcţionare.

Nu se va lucra fără fixarea capotei de protecţie a arborelui de lucru şi

nu se va lucra fără racordarea maşinii la instalaţia de exhaustare.

Norme de protecţia muncii la maşina de frezat:

Scula va fi protejată de o apărătoare tip grătar.

Nu se vor folosi freze neascuţite sau care nu se pot fixa rigid în

mandrină.

Piesele se vor fixa numai cu dispozitive de strângere în perfectă stare

de funcţionare.

Norme de protecţia muncii la maşina de burghiat:

Burghiul trebuie să fie bine ascuţit.

Burghiul trebuie să fie bine fixat în mandrină.

Maşina trebuie să fie bine racordată la sistemul de exhaustare şi să

aibă împământare.

Norme de protecţia muncii la maşina de şlefuit:

Praful trebuie să fie eliminat prin sistemul de exhaustare ca şi prin

instalaţii de filtrare şi reţinere a prafului din sistemul de ventilaţie.

Mecanismele în mişcare, transmisiile, motoarele electrice vor fi

prevăzute cu apărători.

Banda abrazivă trebuie să fie bine fixată şi întinsă pe cele două roţi.

Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I. la pulverizare:

Pulverizarea se face doar în cabinele de pulverizat.

Încăperile trebuie să fie luminoase cu pardosele din ciment sau

mozaic.

Se va pulveriza doar în raza de absorbţie a ventilatorului, cu filtre

care vor fi în perfectă stare de funcţionare.

Motoarele electrice, rezervoarele de aer comprimat vor fi amplasate

în afara cabinei de pulverizat.

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor:

Instructajul de protecţia muncii şi P.S.I. se face întregului personal

muncitor.

Instructajul la locul de muncă se face de către maistru sau de

conducătorul procesului tehnologic.

În fiecare hală de lucru trebuie să fie stingătoare de incendiu sau

hidranţi.

Măsuri de protecţia mediului:

În ultimii ani, problemele grave legate de scăderea concentraţiei ozonului

în troposferă au stârnit o preocupare generală cu privire la influenţa pe

care o pot avea asupra mediului şi sănătăţii oamenilor în general.

Sesizând acest fapt, Consiliul Europei prin Directiva din 13 martie

1999, transmite statelor membre, programul de acţiuni al Convenţiei

Europene privind mediul, subliniind importanţa unei acţiuni axat pe

punerea în aplicare a unor norme corespunzătoare cu scopul de a asigura

un nivel ridicat de protecţie a stratului de ozon.

Pentru micşorarea gradului de prelucrare se vor utiliza utilaje

performante, materiale tehnologice cu toxicitate redusă, instalaţii de

exaustare.

Întrucât utilizarea de solvenţi organici care este însoţită de emisii de

compuşi organici volatili (C.O.V.) exercită cele mai grave efecte asupra

sănătăţii (atacă sistemul nervos şi ficatul, produc iritaţii şi reacţii alergice

la nivelul pielii, căilor respiratorii şi ochilor, conţin elemente cu potenţial

cancerigen), se impune reducerea acestora în măsura în care acest lucru

este posibil inclusiv din punct de vedere tehnic.

O metodă de reducere a compuşilor organici volatil este înlocuirea

materialelor de finisare convenţionale, cu un conţinut ridicat de C.O.V., cu

sisteme de finisare pe bază de apă, deci fără solvenţi organici cărora

pelicula se formează prin eliminarea apei.

Având în vedere că aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană

programată pentru anul 2007 va implica şi respectarea normelor europene

de protecţia mediului, producătorii de lacuri din România s-au orientat

deja spre producţia de lacuri în dispersie apoasă.

3. Bibliografie

1. Marinescu I. – Uscarea şi tratarea termică a lemnului, Editura

Didactică, Bucureşti, 1980;

2. Florescu I.P. – Tehnologii moderne în fabricarea lemnului şi a

mobilei, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

3. Râmbu I. – Tehnologia prelucrării lemnului, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1983;

4. Năstase V. – Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor

produse finite din lemn, E.D.P. (X, XI, XII), Bucureşti, 1993;

5. Vrânceanu I.T. – Desen tehnic şi ornamentul în industria

lemnului, E.D.P., Bucureşti, 1993;

6. Dogaru V. – Aşchierea lemnului şi scule aşchietoare, Editura

Didactică, Bucureşti, 1991;

7. Mihai D. – Materiale tehnologice pentru industria lemnului,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1983;

8. Morar L. – Desen tehnic, vol. I şi II, Editura Universităţii

“Transilvania”, 2004.

4.2. Nomenclatorul de repere

Nr.crt.

Denumirea reperului, complexului,

subansamblului

Dimensiuni nete în mm.Buc/

produsMaterial

L l g

1 Placă şezut 340 340 20 1 ch.fag1.1 Reper din lemn masiv 340 85 20 4 ch.fag

4.3. Calculul necesarului de materii prime şi dimensiuni de debitare (croire)

Nr.

crt

.

Den

um

irea

re

per

ulu

i

Bu

c/

Dimensiuni nete în mm.

Volumul net sau suprafaţa netă în

m3 m2

Dimensiuni bruteîn mm

Volumul brut sau suprafaţa brută în

m3, m2

L. l. g Pe reperPe

produsL. l. g Pe reper

Pe produs

1

Cherestea de fag, 25

mmReper din

lemn

4 340 85 20 0,000578 0,002312 335 90 25 0,000798 0,003195

Total ch.fag. 25 mm 0,0023120,003195

m3

Îndreptarea:

Îndreptarea suprafeţelor se execută la maşina de îndreptat la care se

formează, prin rindeluire, o suprafaţă plană, care reprezintă baza

tehnologiei pentru operaţiile ulterioare.

Prelucrarea se execută pe o faţă şi un cant, sau pe o singură faţă,

urmărindu-se obţinerea suprafeţelor plane şi perpendiculare între ele (faţă

şi cant), reglarea poziţiei mesei din faţă pentru grosimea de prelucrare de

1,5 – 3 mm şi a riglei de ghidare sub unghiul dorit (în mod frecvent 90o).

Grosimea stratului de prelucrare şi numărul de treceri s stabileşte în

funcţie de calitatea materialului, mărimea denivelărilor şi rugozitatea

suprafeţelor. La prelucrarea răşinoaselor numărul de treceri este 1 – 2, iar

la fag 2 – 3.

Rindeluirea:

Rindeluirea la grosime se execută după îndreptarea prealabilă a unei

feţe şi a unui cant. Prin această operaţie se realizează precizia geometrică a

secţiunii, prin feţe paralele şi perpendiculare, între ele (faţă-cant), precum

şi precizia dimensiunilor în limitele abaterilor prescrise.

Aceste condiţii pot fi realizate printr-un reglaj corespunzător al

organelor principale ale maşinii (poziţia mesei de lucru, cea a valţurilor

inferioare, a valţurilor de avans din faţă şi din spate).

Frezarea:

Se face la maşina de frezat normală (cu ax vertical). La această

maşină se execută operaţia de prelucrare a elementelor liniare sau

curbilinii. Frezarea elementelor liniare se face cu ajutorul riglei de ghidaj.

Cele două suprafeţe ale riglei, executate din metal şi placate cu lemn de

foioase tari, au rolul de a poziţiona şi ghida piesa şi de a regla grosimea de

prelucrare la o trecere.

Cu ajutorul riglei de ghidaj se execută şi operaţii de frezare a

ulucelor deschise sau oprite, pe cantul pieselor, în ultimul caz cele două

suprafeţe ale riglei de ghidaj se găsesc în acelaşi plan.

Împerecherea după culoarea naturală a lemnului:

Împerecherea reperelor componente ale unui panou din lemn masiv

se va ţine cont de culoarea naturală a lemnului. Această culoare este

determinată de prezenţa zonelor de alburn (culoare deschisă) şi de

duramen (culoare închisă), zonele de alburn şi duramen reprezintă variaţii

mari de culoare.

Dacă diferenţa de culoare a lemnului de alburn şi duramen este foarte

mică şi nu influenţează negativ estetica panoului se pot face combinaţii

între ele.

Însemnarea pieselor împerecheate:

După împerecherea reperelor componente ale unui panou, conform

regulilor reprezentate mai sus, se face însemnarea reperelor cu un semn

convenţional pe faţa panoului pentru respectarea ordinii stabilite la

ansamblarea panoului.

Aplicarea adezivului:

Constă în acoperirea suprafeţei de încleiat cu o peliculă subţire de

adeziv de tip aracet, care se aplică manual cu o pensulă pe toată suprafaţa

de încleiat.

Ansamblarea panourilor:

Această operaţie se execută după aplicarea adezivului. Reperele din

lemn masiv se ansamblează după cum s-a făcut însemnarea pieselor, iar

panoul ansamblat se pune în prese sau şuruburi de strâns.

Chituirea rosturilor şi a crăpăturilor:

Se face cu chituri compatibile cu adezivul folosit la ansamblare,

utilizând şpacluri.

După umplerea rosturilor şi a crăpăturilor cu chit, se face o nivelare

brută cu ajutorul unui răzuitor, după care piesele sunt aşezate pentru

uscarea chitului. Durata de uscare a chitului depinde de tipul şi compoziţia

sa chimică şi este în general între 4-8 ore

Îndreptarea:

Îndreptarea feţei inferioare constă în prelucrarea în vederea obţinerii

unei suprafeţe plane fără asperităţi. Această faţă prelucrată constituie baza

de aşezare pentru prelucrările mecanice ulterioare.

Îndreptarea feţei inferioare a panoului din lemn masiv se execută pe

maşina de îndreptat.

Grosimea aşchiei la o trecere prin maşină este de 1-1,5 mm.

Îndreptarea unui cant este operaţia de prelucrare a acestuia, prin care

se obţine un cant drept şi perpendicular pe faţa îndreptată.

Îndreptarea cantului se face tot pe maşina de îndreptat.

Rindeluirea la grosime:

Rindeluirea la grosime a panoului este operaţia de prelucrare prin

care se obţine o suprafaţă plană şi paralelă cu faţa îndreptată. Distanţa

dintre cele două feţe şi canturi paralele reprezintă grosimea finală a

panoului, adică dimensiunea netă (dimensiuni din documentaţia tehnică).

Rindeluirea la grosime a feţei şi a cantului panoului din lemn masiv

se face la maşina de rindeluit la grosime.

Frezare profil:

Se face la maşina de frezat cu ax vertical, folosind freze profilate,

inel copier şi dispozitive de copiere. Profilul executat pe cantul plăcii are

ca scop mărirea aspectului estetic al panoului.

Burghierea:

Operaţia de burghiat se execută la maşina de burghiat şi scobit

orizontală, de construcţie românească tip GSO.

Axul portburghiului execută mişcarea de tăiere printr-o mişcare de

rotaţie şi o mişcare de avans.

În vederea ansamblării cu cadrul de susţinere se execută scobituri

circulare cu diametrul de 8 mm.

Şlefuirea:

Asigurarea rugozităţii la şlefuire reprezintă principala condiţie care

poate fi satisfăcută prin operaţia de şlefuire, care se împarte în: şlefuire

grosieră şi şlefuire de finisare.

Şlefuirea grosieră - la care se urmăreşte eliminarea neregularităţilor

de la operaţiile anterioare, prin eliminarea unui strat de grosime variabilă,

cuprins între 0,2 – 2 mm, în funcţie de granulaţia folosită, suprafaţa

prelucrată şi numărul de treceri. La şlefuirea grosieră nu se urmăreşte

rugozitatea suprafeţei, aceasta urmărind să fie dată de şlefuirea de finisare.

La şlefuirea lemnului masiv, şlefuirea grosieră se face cu granulaţii

de 60 şi 80.

Şlefuirea de finisare – prin şlefuirea de finisare se asigură

rugozitatea cerută de tehnologia de finisare. Această prelucrare este ultima

operaţie de prelucrare prin aşchiere, astfel că trebuie să se asigure odată cu

rugozitatea şi calitatea suprafeţei, fără defecte ca: scămoşări, şlefuire

penetrantă, urme de hârtie gumată, etc., pentru eliminarea cărora nu sunt

alte operaţii de prelucrare.

Şlefuirea lemnului masiv cu granulaţii de finisare se face cu: 100,

120 şi în unele cazuri cu 150, în una sau maximum două treceri pe o

adâncime redusă de 0,1 – 02 mm.

Finisarea:

Procesul finisării cuprinde grupul de operaţii prin care suprafeţele

sunt înobilate cu pelicule de lacuri sau vopsele, ori sunt acoperite cu folii

din materiale plastice. Prin finisare suprafeţele devin rezistente la acţiunea

agenţilor fizico-chimici şi la degradări mecanice, aspectul şi valoarea

estetică îmbunătăţindu-se.

După natura materialelor folosite şi tehnologia aplicată, mobila poate

fi finisată transparent sau opac.

Finisarea transparentă formează pelicule care evidenţiază desenul,

textura şi culoarea naturală (sau modificată), a lemnului.

Fiecare procedeu de finisare se defineşte în raport cu gradul de luciu

al peliculei de lac, care pot fi cu luciu înalt (luciu oglindă), mătăsos, mat,

semimat şi mat adânc.

Aplicarea lacurilor prin pulverizare:

Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor şi emailurilor

pe suprafeţe reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, reperele din

lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame, etc.

Aplicarea peliculei prin pulverizare se poate face prin pulverizarea

pneumatică, care constă în transformarea lacurilor în particule, sub

acţiunea de destindere a aerului comprimat.

Pulverizarea pneumatică prezintă procedeul cel mai răspândit şi se

face cu aparatul de pulverizat (pulverizator), care are rolul de a transforma

pelicula în particule de lac.

PROIECT TIMPLAR

Documents

Transcript of PROIECT TIMPLAR